via{i - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/472/schite virginia woolf.pdf · mai mult de spre...
Post on 20-Aug-2018
250 Views
Preview:
TRANSCRIPT
vDescrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
WOOLF. VIRGINIASchrle / Virginia Woolfi trad.: Mihai Miroiu. -
Bucure$ti: RAO Intemational Publishing Company,2009
ISBN 978-973-103-971-8
I. Miroiu, Mihai (trad.)
821.1I l-31:135.1
RAO lntemational Publishing CompanyGrupul Editorial RAO
Sf. Turda I I 7- I I 9, Bucuresti, Romaniaw1!'tv.raobook,com
www.mo.ro
VIRGINIA WOOLF
A Selection of Estals
Copyright O The Estate ofVirginia Woolf, 2009
Traducere, crcnologie, prefali $i note
MIHAI MIROIU
O RAO Intemational Publishing Company, 2007
pentru versiunea in limba romeni
. ,oClipe de via{i"' in oglinda fermecati a artei
in prefala volumului de schile s,i povestiri A llaunted
House aod Other Stoies (O casi bantuiti $i alte povestid) pu-
blicat in 1944, Leonard Woolf ne dezvdluie modul cum
Viiginia Wooll elabora aceste scrieri, sugerand astfel totodatE' locul pe care ele il ocupd in ansamblul uealiei woolfiene.
,,in decursul intregii sale vieli, Virginia Woolf obiqnuia
ca la anumite intervale sd scrie scurte povestiri. Era obiceiul
ei ca ori de cdte ori ii venea vreo idee se o schiteze intr-o
formd foarte provizorie gi s-o pund apoi deoparte intr-un ser-
tar. Ultedor, daci un editor o solicita sd scrie o povestire
scurtd si ea nu se afla in dispozilia de a o scrie (ceea ce nu se
intampla adesea), atunci ea lua schila din sertar gi o rescria
uneori de mai multe ori. Sau, dac6 avea dispozilia, ceea ce se
int6mpla deseori cdnd scria un roman, cd are nevoie sd-gi odih-
neasci mintea lucrand la altceva pentru un ristimp atunci ea
fie scria un eseu critic, fie lucra la una din schile".
Fard a pune la indoiald faptul ci aceste compozitii lapidare
erau considerate de scriitoare uneori drept nigte interludii gi
ce exigentele profesiunii ii impuneau elaborarea unei anume
povestid la un anumit moment, este important se semnaldm
septembrie 2009
ISBN 978-973-103-971-8
6 Mihai Miroiu
de la bun inceput caracterul experimental al multora dintre
aceste scrieri. Acest camcter este subliniat in "Iumal Qi el este
confirmat de ordinea cronologici a acestor texte gi de un
studiu aient al conlinutului lor. in fapt, aceste schile qi poves-
tiri au fost publicate in ristimpul a trei perioade,
9i anume: 1917-1921,1927-1929 qi 1938-1940. Deqi aceste
date permit doar o situare aproximativd a datei cand au fost
elaborate, ele corespund prea indeaproape cu perioadele
experimentale din cariera scriitoriceasci a Virginiei Wootfpentru ca aceasta se fie doar o simpli coincidentd.
in special primul gnrp de schile, care cuprinde cel putin
patru scrieri premergdtoare elabordrii romanului Camera luiJacob $ alte trei scrise in acelaqi timp cu acesta, reprezintd
Idri indoiald un demers experimental carc avea sd conduce hacast roman. in privinla celorlalte doud grupuri, degi rapor-
turile dhtre schile gi romanele scrise in aceeagi perioadd nu
sunt la fel de explicite Si ele sunt estompate de similitudini gi
raporturi cu unele scrieri anterioare, una dintre ele coincide
cu momentul cdnd, incheind epuizantul travaliu la romanul
Arrr, scriitoarea iEi indrepta atenfia spre urmi,torul siu
roman, lntre acte. Scrise intre anii 1927 9i 1929, schilele
Rochia ,cea noud, Clipe de viaSi 9i ,,Doamna din oglindi"sunt, fiecare in felul ei, studii ale acelor momente privilegiate
care dezvdluie adevdrul cu privire la o fiinfd omeneascE. inaceast6 privin!6 ele se apropie de Doamna Dalloway qi chiar
mai mult de Spre far, deqi accentul cade nu atit asupra
reudirii revela{iei lui Lily Briscoe, cdt mai ales asupra son-
ddrii potenlialului artistic al acestei revela{ii qi asupra
incercirii de a o depiqi. in sffirgit, in ultimele povestiri
stredania de a imbina poezia qi realismul, satira sociali gi
PREFATA 7
analiza psihologicd, o aspiralie imperfect rcalizatd in Anii,pare si prevesteasc d rcmanul intre acte,
Astfel, compoziliile din primul gmp alcdtuit din Grddrna
Botanicd Kew, Albastru $i verde, O casd bLnniti, Luni sau
ma4i qi Cvartetul de coarde ar putea fi caracterizate drept
niqte studii impresioniste. Aceste cinci schi(e evidenliazi
aceeas,i lipsd a unei structuri dramatice 9i aceeagi tendin!6 de
a infiliqa in cadrul unui proces asociativ elemente disparate
ale unei congtiinte care reflectd, elemente care sunt omoge-
nizate galie tonului uniform al naratorului qi lipsei oricirei
, referiri precise la coordonatele spa,tiale sau temporale. Avem
de a face aici cu momente decupate din existente, lipsite de
repere curn ar fi,,inainte" gi,,dupi aceea": sfirgitul zilei din-
tre doud zboruri ale unui bdtlan (lun sau martj) rnter'.al:ul de
timir dintre momentul ocupdrii locului intr-o sald de concert
,si momentul pdrdsirii sdlii (Cvartetul de coarde). Congtiinla
prin care se rdsfr6ng senzalii, perceplii, ftanturi de gAnduri,
imagini din trecut gi de pretutindeni, plSsmuiri, cuvinte auzite
sau rostite, nu are nici chip, nici trup. Ea nu existi in sine, ci
doar prin ceea ce se rdsfrange ir ea, intr-o neincetati alcdtuire
s,i llrdmilare, ldsdnd cititorului sentimentul amdgitor al pose-
siunii $i totodate al caracterului efemer al momentului
infe sat. Ai putea fi tentat sd crezi cd in aceste schile atmos-
fera este totul. O casd bertuitd cme incepe cu fraza: ,,La orice
ord te-ai lr trezit auzeal o uqi inchiz6ndu-se" ar perea sd
creeze tocmai o asemenea impresie. Dar ambiguitatea cu care
cei care locuiesc in casa bdntuitd devin una cu fantomele ca.re
o bantuie constituie dovada unei intentii diferite. strictvorbind, atmosfera est€ doar unul din elementele acestor
schife. Ele incearc6 s6 arate modul cum aceastd atmosfed
pitrunde in fiin1a care este cufundatd in ea qi totodati modul1 Cf. A lvriter's Diary (AWD), pp. 30 31
8 Mihai Miroiu
cum aceeaqi atmosferd emard de la fiinF amintiti. in fapt,
adevdratul subiect al acestor scrieri concise este un moment
din viala acelei fiin1e 9i in aceastd privinli schitele acestea
prevestesc romanele Camera lui Jacob, Doamna Dallowayqi Valurile.
Din aceeagi categorie cu Un rornan nescris fac paxte alte
trei schile gi anume C1&e de viagd, Doamna din oglindd si
Partida de venfuoare. in ciuda deosebirilor in tratarea temei
$i de stil, intenlia este aceeagi. Toate aceste schife ne-o
infaligeazd pe scriitoare in cdutarea Doamnei Brown,emblematicul personaj din eseul programatic ,,DomnulBennett $i doarnna Brown" publicat in 1923. in fapt, MinnieMarsh, eroina schilei Un roman nescris, este sora mai mare a
doamnei Brown gi firi indoiali cd Virginia Woolf a avut inminte schila scrisd in 1919-1920 atunci cand a conceput per-
sonajul tipic pe care qi-a intemeiat teorja.
Partida de vendtoarc, desi este ultima din serie in ceea ce
priveqte data elabordrii, este la prima vedere cea mai apro-
piati de modelul propus. Ca Si in Un rcman nescris, naraton)l
anonim, qezind vizavi de o femeie necunoscutd inh-un com-partiment de tren, reconstituie cu ajutorul catorva indicii o
intreagi pgrioadi din viala acesteia, situand-o intr-un context
spaflal gi uman precis. La sfdrgitul cdlitoriei aceasti con-
struclie fictiva se naruie cdnd ea se confrunti cu realitatea:
fiul care asteapti pe peron o alungd in lumea fanteziei pe MinnieMarsh, fata bitane cu nefericitele ei aventuri sentimentale qi
rudele ei meschine. in acelaqi mod, in lumina putemici a
ldmpilor din gard, Milly Masters, fata sdracd a croitorului,sedusd de cdtre proprietarul domeniului, devine o femeie
foarte obignuitd care vine la Londra cu o heabd oarecare. Darin timp ce in Un roman nescris povestea fictivi face constant
PREFATA 9
refedre la personajul real in scop de confirmare gi validare inPartida de vendtoare povestea curge neintrerupt si capete o
autonomie ce pare a fi o gamntie a autenticit5,tii astfel incAt
atunci cdnd ajungem la deznoddm6nt aceastd realitate para-
lel6 supravieluieqte confruntirii cu faptele. Autoarea nu se
mai simt€ obligata sd justifice povestea aga cum fecuse inultimul paragraf din Un roman nescis.
in Clipe de uafd' observatorul, Fanny Wilmott, recom-
punq din ftagmente - gesturi, aparilii trecitoare, cuvinte -yiala s,i personalitatea prolesoarei sale de pian, Julia Craye:
, cadrul familial, aviditatea acesteia, spiritul ei de indepen-
den(i gi frustririle ei, toate contribuie la crearea imaginii unei
existenle .inguste qi apisate de dezamigiri. Apoi, pe
nea$teptate, Julia Craye o cuprinde pe Fanny in brate si o
sdruid pe buze. Aceastd revelalie, fard a risipi complet imagi-
nea pe care gi-o formase Fanny, o recompune injurul unui alt
centru de gravitatie. Accentul se muti de pe ideea singurdtdlii
$i a patosului pe ideea independentei $i a vointei gi ceea ce
piruse aproape un eqec devine aproape o victorie.
Spre deosebire de Un roman resffis s-i de Partida de
vendtoare, Clipe de viayd conline anumite elemente ftamatice
strans legate de tema analizei personalitdlii. Degi Fanny
opteazi pentru nefericirca in solitudine, posibilitatea solitu-
dinii voluntare nu este absenti nici o clipe qi de aici rezulti oanumitd tensiune care nu est€ rezolvati decat in ultimul paxa-
glaf. Mai mult, conflictul dintre real qi imaginar nu este
aspectul esenlial al acestei schile. Titlul ei arati ci accentul
cade asupra revelaliei care inlocuieqte acest conflict qi ilrezolvd prin integrarea elementelor contradictorii. Clipa de
viald se afl6 la punctul de intAlnire a celor doui lumi unde, irr
restimpul unui moment privilegiat, surprindem o firimi de
lO Mihai Miroiu
adever. Acest moment definit aici &ept ,,Acele de la merce-
ria Slater nu au varf' amintegte de ,,epifaniile" lui James Joyce
a cdror caracteristicd este eliberatea fortei revelatoare latente
existente intr-un cuvent sau intr-un gest neinsemnat.
Doamna din oglindd ar fi putut fi tntittrlatd tJn roman
nescns. Schila se incheie cu aceeaqi propozilie de la inceput.
Dac6 simptul fapt cd aceste scrisori erau facturi explicd
indiferenta Isabellei Tyson, revelalia pe care o implicd acest
gest este dramatizatd de pregdtirea lenti contradictorie a
temei povestirii, adicd perceplia diferitd mediate de
reflectarea in oglindd. Doamna din oglind, impleteqte analiza
psihologicd din Un roman nescns ;i proza impresionistibogati din Ctrddina Botanicd Kew. Aceasti modalitate nu
este probabil striind de preocuparea autoarei pentru elabo-
rarea romanului Valuile, carc dateazd din aceeagi perioadd.
Cu ajutorul distincliei dintre scena reale qi reflectarea aces-
teia in oglindd, ni se sugereazd de la bun inceput cd realitatea
este deosebitd de cum ne-o imaginim noi. Isabella a dispirutin gridind; imaginea pe care si-a format-o observatorul
despre ea este evocati de locuinla ei incentitoare si de
grddina ei luxurianti. Bogdtia ei inseamnd fericire si succese;
tdce.ea ei indicd mister $i pasiune, iar mdnunchiul de scrisoripe care pogtagul tocmai le-a aruncat pe masa de marmuri std
marturie in acest sens, Dar cdnd Isabella se iveqte din nou inoglindd lumina care ii inconjoard chipul dezvdluie o realitate
cu totul alta: singurdtate, indiferenfd, desertdciune, varste
inaintate - $j scrisorile care nu sunt decat facturi.
Oglinda care desparte astfel elementele secundare de lu-crurile esenliale, aparenta de realitate $i care, ca prin farmec,
risipeFte acel mit plismuit de imagina{ie care este strein atat
observatorului, cat !i obiectului observat este fdrS indoiali de
PREFATA II
un alt ordin decat incidentul care anuleazd personajul imagi-
nar plismuit in cazul lui Minnie Marsh, Milly Masters sau al
Juliei Craye. in aceste cazuri ciocnirea cu realitatea destramd
inveli$ul irizat creat de imaginalie; aici avem de a face cu o a
doua realitate reflectat6 de lumini. Aceasti lumind se ivegte
din nou in Partida de vendtoarc. Aici este vorba de lumina
unei limpi dintr-o gar6 care schimbd chipul un€i femei de
rand transformand-o in romantica Milly Masters.
Cu schita Roc.ha cea noud ajungem la povestirile care o
fu ca personaj principal pe doamna Dalloway s,i care mai
cuprind Omul ca,re r$i iubea semenii, impreund. dar despd4ili
qi Recapitularc. Rochia cea noud face oarecum o noti aparte
intrucat atet continutul, cat qi data elaboririi o apropie atdt de
mult de roman, incet este foarte probabil ci autoarea a
.ren;ntat si o includd in Doamna Dalloway. Vedem celebra
petrecere cu ochii lui Mabel, o cunogtinJd umil6 a familiei. Ea
est€ intampinatd la garderobd ca toli ceilalti oaspe,ti de citre
doamna Bamett care cdntdreqte gi judeci din priviri pe fiecare
invitat in privinla imbrdcdmintei qi a situatiei sociale.
Perspicacitatea bitranei servitoare se afld la originea neferi-
cirii lui Mabel. Atitudinea doamnei Barnett o face sd-qi dea
seama de nepotrivirea rochiei sale gi acest sentiment con-
tribuie la izolarea ei in tot timpul petrecerii, facand-o
conqtientd in mijlocul acestor oameni bogati mai intdi de
sirdcia ei gi apoi de nereuqita intregii sale vieli qi ii dezvdluie
totodati zidimicia gi goliciunea unor asemenea relalii mon-
dene. Dupd ce suportd cu stoicism ipocrizia, indiferenla gi
egoismul celorlal{i s,i propria umilire, ea se rehage recurgand
la o minciund conventionale: ,,M-am distrat bine". Aceastd
minciunl intruchipeazi toate minciunile, toate trederile nu
doar din aceste ultime ore, ci din inheaga ei via1i. Trdind
12 Mihai Miroiu
cateva ceasuri int-un adevdrat infem, in singuritate Si jene,
Mabel ajunge la sfdrgit la limanul amintirilor plicute care iiingdduie sd se impace cu sine gi cu viala $i sd descopere insine fo(e noi gi o oarecare ddrzenie.
Celelalte trei schitd al cdror cadru il lormeazd petrecerea
datd de Clarissa Dalloway au fost scrise mult mai tarziu qi
oglindesc romanul in mod indirect. Atmosfera unei petreceri
mondene oler6 modalitatea ideale de a elabora aceastd temicare este comune celor trei piese. Aceste schile sunt vada-
liuni pe tema dificultdfii de comunicare dintre oameni. inOmul care i;i iubea semenii, Pdckett Ellis si domnisoara
O'Keefe, fiecare fiind un filantrop in felul siu, incearcd in
zadar si-$i povestesce unul altuia despre dragostea lorcomund fa16 de umanitate, fiind totodatd irita.ti de frivolitatea
qi indiferenla celor dinjur. Ei nu sunt capabili sd exprime sau
sd simti nimic altceva decit urd. Aceeaqi imposibilitate de
inlelegere reciproci separi cele doud personaje din -impreund,
dar despdrlili. Dupe cum Prickett Ellis si domniqoara
O'Keefe nu reuqesc nici o apropiere intemeiad pe idealul
comun al filantropiei, tot astfel gi domnul Serle qi domrisoara
Aming esueaza in incercarea de apropiere atunci cind evocd
amintirile lor comune despre Canterbury care, prel de o clipd,
le creaserS sentimentul de apropiere. Acest sentiment dureaza
doar o clipd, dupi care fiecare se intoarce la propria sin-
guratate, separat, indiferent fald de celdlalt. Aceeaqi atmos-
ferd se regdse$te in Recapitulare ]]/jtde un bdrbat qi o femeie
stau de vorbd in grddina doamnei Dalloway. Femeia, de fapt,
mai mult ascultd decat vorb€qte; ea asculti gi se gindeqte la
cu totul altceva, fermecata fiind de frumuselea locului si
a momentului.
PREFATA 13
Lappin ;i Lapinova gi Mogfenrrea sunt drame concise ale
vielii de familie. Ele arat6, prima in registrul fanteziei
eroicomice, cea de-a doua intr-un ritm tensionat suslinut de la
inceput pand la s{hrgit cu ajutorul ironiei, inriuti{irearetaJiilor dintre so{i qi alunecarea treptatd a acestora in ceea ce
autoarea numeqte undeva in Jumal ,,automatismul obignuit
involuntar al zilelor fiecfueia din pdrti"t. Protagonigtii din
Lappin gi Lapinova reuqesc pentru un timp gralie artificiuluiunui univers personal tainic in care se refugiazi. Escapadele
lor in acest redescoperit codru al Ardenilor in care Rosalind
. il cdlduzeqte pe seriosul gi solemnul ei so1 Emest, unde el
devine Regele Lappin, iar ea, micu{ul iepure argintiu cu ochi
mari proeminenli, cam nebunaticd, dar totuqi regine, iiapropie unul de altul s,i totodatd ii izoleazd gi ii ocroteqte de
problemele vielii cotidiene proprii precum gi de viala celor-
1al1i. Dar la un moment dat vraj a se destrama. Mai int6i moare
Regele Lappin gi, c6nd Rosalind ii deplAnge pierderea,
Emest, care redevenise berbatul practic dinainte, o consided
proast6. Nu mai rdmine decdt ca gi Lapinova s6 moard la rdn-
dul ei, dar Rosalind nu se poate lepdda de sine astfel incdt
acest moment marcheazd slbrs,itul iubirii lor.
in Mos,tenirea Gilbert Clandon, dupe moartea soliei sale
Angela, ii oferd secretarei lor Sissy Miller o brogd pe care ioddruise Angela qi risfoiegte jumalul pe care aceasta il ldsase
anume lui. Lectura jurnalului ii dezvdluie faptul cd Angela
trecuse treptat de la dragoste, admiratie gi entuziasm la
nepdsare, indiferenta gi singurdtate plictisitoare. El afle astfel
ci ea se dedicase operelor de binefacere gi il cunoscuse pe un
anume B.M. de care pirea sd se fi indrdgostit. Ea refuzase sd
plece impreund cu el, iar acesta se sinucisese. Ultima
I Cf. ewo, p.308. insemnarea este datate 22 noiembrie 1938.
top related