tegumente și anexe la copii

Veaceslav Moșin Jr, grupa 1408Conducător: Dr Gorbunov Galina

I. TegumenteII. Anexe

- glande- fanere

|

Înveliș neîntrerupt care acoperă corpul uman, cu excepția la nivelul orificiilor (gură, nas, anus), acolo

fiind o semimucoasă, care în interiorul cavității respective, devine o mucoasă propriu-zisă.

|

Dispune de o suprafață receptorie vastă, având receptori de: durere, tactilitate, presiune,

termicitate, întindere.

Îndeplinește funcții de: organ de simț, termoreglare, apărare, imunologică, rezervor de celule embrionare.

|

Structural, pielea este constituită din 3 straturi:epiderma, derma și hipoderma (țesutul adipos

subcutanat propriu-zis).

|

Epiderma

Strat superficial, epiteliu stratificat și pavimentos, cornificat. Alcătuit din keratinocite (85%), și celule dendritice, melanocite, celule Merkel (15%).

Keratinocitele formează bariera contra agenților patogeni, pierderi de apă. Populația de keratinocite permanent regenerează.Celulele dendritice (Langerhans) realizează legătura dintre prima barieră și Sistemul Imun.

|

Epiderma

Melanocitele produc melanină, pigment responsabil pentru culoarea pielii.Celulele Merkel sunt receptori care percep senzațiile vibratorii.

|

Epiderma, Keratinocite

|

Epiderma, Celule dendritice

|

Epiderma, Celula dendritică

|

Epiderma, Melanocite

|

Epiderma, Melanocite

|

Epiderma, Celule Merkel

|

Epiderma

Alcătuită din 5 substraturi, de la superficial spre profunzime:- strat cornos: celule turtite, conțin keratohialină, constituie prima barieră epidermică- strat intermediar (lucid): doar la nivelul palmelor și plantelor, conține eleidină (picături de ulei ce reflectă lumina), constituie a doua și ultima barieră epidermică- strat granulos: conține granule de keratohialină, împiedică pierderea apei- strat spinos: conține keratinocite, celule Langerhans- strat bazal: format din celule germinative (keratinoblaști, melanocite)

|

Epiderma, substraturi

|

Derma

Strat mijlociu, constituie scheletul nerezistent conjunctivo-fibros al pielii. Conține terminațiuni

nervoase, vase sanguine și limfatice, glande sudoripare și sebacee cu foliculul pilosebaceu.

|

Derma

Alcătuită din 3 componente:- celule: fibroblaști, fibrocite, histiocite, mastocite, limfocite- fibre de țesut conjunctiv- substanță fundamentală: acid hialuronic, glicozaminoglicani, condroitin sulfat.

|

Derma

Include 2 straturi:- papilar (subepidermal): conține papile dermice (evidente pe degete, palme, plante), care formează creste papilare (determină amprentele)- reticular: alcătuit din țesut conjunctiv dens, puține elemente celulare.

|

Derma

|

Derma

|

Hipoderma (țesut adipos subcutanat)

Strat profund, alcătuit din lipocite, care conțin trigliceride, cu rol de rezervă nutritivă, izolator termic.

Este delimitat inferior de fascia superficială a mușchiului scheletal.

|

Hipoderma (țesut adipos subcutanat)

|

Hipoderma (țesut adipos subcutanat)

|

|

Generalități:

• Vascularizare bogată• Funcțiile de protecție, excretorie, termoreglare slab

dezvoltate• Funcția de sensibilitate mai pronunțată• Funcția resorbtivă mai pronunțată (din cauza

vascularizării)• Suprafața mai uscată (predispoziție către

descuamare)• Intensitatea respirației foarte dezvoltată• Număr de receptori echivalenți ca la adulți.

|

Epiderm:

• Epiderm fraged și spongios• Strat cornos subțire și flasc• Strat granular slab dezvoltat, ceea ce explică

transparența pielii și culoarea roză• Strat bazal nedezvoltat, fin și poros• Grosimea variază în dependență de regiune, de la

0,15 până la 0,25 mm (la adulți 0,25-0,36 mm)• Legătura între epiderm și dermă slab dezvoltată.

|

Derma:

• Structură celulară (la adulți fibroasă, tranziția fiind la 6 ani, datorită dezvoltării fibrelor elastice și colagen)

• Stratul reticular slab dezvoltat.

|

Hipoderma (țesut adipos subcutanat):

• Dezvoltarea începe din a 5-a lună de dezvoltare intrauterină

• La naștere, este mai pronunțat pe față, membre, torace și spate

• La nou-născuți și sugari, este prezent țesut adipos brun (se acumulează intens începând cu a 13-a săptămână de viață intrauterină)

• La nou-născuți și sugari, este prezent țesut adipos embrionar (funcție de depozitare și hematopoietică)

|

Hipoderma (țesut adipos subcutanat):

• La sugar, în cavitățile toracică, abdominală, spațiul retroperitoneal, sunt absente depunerile de țesut adipos (se dezvoltă la 5-7 ani și pubertate)

• În primul an, crește pe măsura măririi numărului de celule adipoase

• În primul an, raportul dintre ț.a.s/masa corpului este mai mare decât la adulți

• Adipocitele sunt mai mici, cu nuclee bine dezvoltate (pe parcurs adipocitele se măresc, pe când nuclee se micșorează).

|

Colorația pielii:

• La naștere, este specifică paliditatea, înlocuită ulterior de eritem neonatal fiziologic cu ușoară nuanță cianotică

• Icterul atinge intensitatea maximă la 2-3 zile de viață, dispare la a 7-10-a zi de viață

• Icterul la 3-4 săptămâni poate fi la prematuri, însă dacă copilul s-a născut la termen, atunci este o manifestare a unei patologii (boală hemolitică, hipotireodism, sepsis, atrezia căilor biliare etc.).

|

Sunt glande de tip exocrin, care își secretă produsul printr-un canal sau direct la suprafața apicală.

|

Deosebim glande:- sebacee: de tip holocrin, adică întreaga celulă se dezintegrează cu scopul de a secreta substanțele sale- sudoripare: de tip apocrin, atunci când o parte din secreția corpului celulei se pierde în timpul secreției.

|

Glandele sebacee:

Se găsesc oriunde sunt foliculi de păr, cu excepțiapalmelor și tălpilor. Secretă sebum, cu rol de lubrifiere. Lipidele glandelor sebacee contribuie la menținerea funcției de protecție prin proprietăți de pro- sau anti-inflamator. Cercetările recente sugerează că glanda participă și la transportarea antioxidanților, lipidelor antimicrobiene, hidratarea stratului cornos.

|

Glanda sebacee

|

Glanda sebacee

|

Glandele sudoripare:

Produc sudoarea. Sunt de 2 tipuri:- ecrine: densitate mai mare pe palme, tălpi, axile. Se deschid prin pori, nu au legătură cu orificiile firelor de păr. Zilnic secretă 800 ml de sudoare, în mod continuu. Sudoarea secretată este apoasă, incoloră și fără miros. Rolul acestei sudori este de a regla temperatura.

|

Glandele sudoripare:

- apocrine: se găsesc doar în axile, mameloane, organe genitale, anus. Sunt mai mari și se deschid prin același orificiu cu al firului de păr. Secreția este mai redusă, intermitentă, cu perioade lungi de repaus. Sudoarea este mai vâscoasă, alb-lăptoasă, cu miros specific.

|

Glanda sudoripară, ecrină și apocrină

|

Glanda sudoripară, ecrină

|

Glanda sudoripară, apocrină

|

Glande sebacee:

• Bine dezvoltate la naștere, încep să funcționeze din a 7-a lună de viață intrauterină

• Morfologic identice cu cele ale adultului• La naștere, pielea este acoperită de vernix cazeosa,

strat gras de secreții• Pot să formeze microchisturi în regiunea nasului și

zona apropiată• La sugari, cu predispoziție alergică, se poate

dezvolta hiperfuncția glandelor la nivelul părții piloase a capului, cu apariția crustelor de lapte.

|

Glande sudoripare:

• Încep să funcționeze din a 8-a săptămână de dezvoltare intrauterină, inițial sunt pe palme și tălpi

• La naștere, funcționează doar glandele ecrine, și sunt dezvoltate în regiunea frunții și capului

• Diferențierea definitivă la vârsta de 7 ani• Numeric identice cu cele ale adultului, însă pe

suprafață mai multe (1000/cm2, la adult 150/cm2)

|

Glande sudoripare:

• Pragul sudorației se schimbă pe măsura dezvoltării copilului, astfel:- la 2 săptămâni: sudorația se declanșează la 35*C temperatura aerului- la 3 luni: la 27-28*C temperatura aerului

• Glandele apocrine încep să funcționeze la vârsta de 8-10 ani

|

Organe anexe ale pielii diferențiate la suprafață, cu funcție de apărare a organismului, prezente sub formă

de unghii și păr.

|

Unghiile

Plăci cornoase subțiri, care cresc pe partea de deasupra a ultimei falange a degetelor de la mâini și picioare. Sunt formate din proteina cheratină. Au rol de protecție. Deși nu au inervație, ajută la delicatețea mișcărilor prin efect de contra-presiune, la perceperea obiectelor prin efect de contra-forță. Aspectulunghiilor poate indica prezența patologiilor (afecțiuni ale sistemului cardiovascular, nervos, carențe de substanțe nutritive)

|

Unghiile

|

Unghiile

|

Unghiile

|

Părul

Totalalitatea firelor subțiri, de origine epidermică și de natură cornoasă, care cresc pe tegumente. Este format din cheratină. Firul de păr este alcătuit din 2 porțiuni:- externă: tulpina, care este vizibilă și liberă- internă: folicul pilosebaceu, profund în dermă, care se termină cu bulbul (de unde și se produce creșterea).Culoarea părului este determinată de eumelanina și feomelanina (părul închis are mai multă eumelanină, pe când blond sau roșcat are feomelanina).

|

Părul

|

Părul

|

Părul

|

Unghiile:

• Apar în a 5-a săptămână de viață intrauterină• Reprezintă o epidermă modificată, fără elemente

ale straturilor granular și hialin• La naștere, ating vârfurile falangelor distale

(criteriu de apreciere a maturității)• În primele zile după naștere, survine o încetinire

temporară a creșterii unghiilor, condiționând apariția unei striații transversale fiziologice

• La a 3-a lună de viață, striația atinge vârful falangei (criteriu pentru aprecierea aproximativă a vârstei)

|

Părul:

• Se dezvoltă din a 5-7-a săptămână de viață intrauterină

• La naștere, lungime și densitate diferită, ulterior este înlocuit de păr permanent

• În primii 2 ani de viață, creșterea este încetinită(0,2 mm/zi), ulterior viteza crește (0,3-0,5 mm/zi)

|

Părul:

• Grosimea începe să crească de la naștere, astfel:- nou-născut: 0,06 mm- primul an de viață: 0,08 mm- preșcolar: 0,2 mm- adult: 0,35 mm