sistem muschi
Post on 05-Aug-2015
89 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Sistemul muscular
Sistemul muscular este principalul sistem efector.
Clasificare:
- din punct de vedere a formei: - muschi lungi
muschi lati
muschi scurti
muschi circulari
- din punct de vedere al numarului de articulatii peste care trec:
uniarticulari
biarticulari
poliarticulari
- din punct de vedere a localizarii lor: - superficiali, cutanati (mimicii)
profunzi, subfasciali
- din punct de vedere a structurii lor: - muschi scheletici, striati
muschi ai organelor interne, netezi
muschiul cardiac
- din punct de vedere a capetelor de origine: - biceps (2 capete de origine si 1 de
insertie)
o triceps (3 capete de origine si 1 de
insertie)
o cvadriceps (4 actepe de origine si 1 de
insertie)
MUSCULATURA NETEDĂ
Musculatura netedă, prezentă în organele viscerale, vasele sangvine şi piele,
Muşchii netezi, pe baza proprietăţilor morfofuncţionaie, se împart în:
- muşchi netezi viscerali
- muşchi netezi multiunitari
MUSCULATURA STRIATA
Mushii straiati sunt in numar de 400 in tot corpul uman
Este alcatuit din doua parti:
1
- corpul muschiului,
- tendonul
Corpul muschiului este alcatuit din:
1. Tesutul muscular este format din fibre musculare striate. Fibra musculara stiata este
unitatea structurala si elementul specific al muschiului. Ele sunt dispuse in fascicule
musculare. Numarul fasciculelor determina grosimea muschiului.
2. Tesutul conjunctiv formeaza un sistem bine organizat cu rol mecanic multiplu. La
suprafata muschiului este un invelis conjunctiv elastic, care se numeste perimisium si care are rol
mecanic insemnat.
3. Vasele sanguine. Muschiul este bogat vascularizat, pentru o mai buna activitate.
Vascularizatia reprezentata de ramura arteriala destinata unui muschi este insotita de doua vene.
Fiecare muschi primeste mai multe arteriole.
4. Inervatia muschiului. Fiecare muschi este enervat de unul sau mai multi nervi. Nervii
muschilor sunt intotdeauna mixti. Continand trei tipuri de fibre: motoare, senzitive si vegetative.
Acestia patrund in interiorul muschiului, se ramifica si formeaza un plex numit plexul intramuscular.
Din acest plex pleaca fibre motoare si senzitive, la fiecare fibra musculara in parte.
a. Fibrele motoare reprezinta contingentu principal.
Fibrele motorii au originea in motoneuronii coarnelor anterioare din maduva spinarii sau din
nucleii motori ai trunchiului cerebral. Fibrele sunt groase, lungi ce ajung neintrerupte la nivelul
fibrelor musculare striate, care este organul erectil. La nivelul zonei de contact dintre fibra nervoasa
si cea musculara se realizeaza, asa numita placa motoare, care este de fapt o sinapsa
neuroefectoare sepciala.
O singura fibra nervoasa se poate ramifica si inerveze mai multe fibre musculare,
constituind impreuna unitatea motorie. Unitatea motorie reprezinta unitatea morfofunctionala a
muschiului care de fapt realizeaza contractia.
b. Fibrele senzitive sunt groase si au originea in ganglionii senzitivi, se termina la
nivelul muschiului sub forma de terminatii libere musculare sau in fascicule musculare . Excitatiile
sunt receptionate de receptori speciali (proprioreceptori), sensibili la variatiile de presiune si de
tensiune, sunt conduse de fibrele senzitive la centrii nervosi, determinand activitate musculara.
2
c. Fibrele vegetative. Nu s-a putut pune in evidenta o actiune directa a acestor fibre
asupra contractiei, de aceea ele sunt considerate fibre vasculare, care realizeaza impreuna cu
vasele efectul trofic asupra muschiului.
5. Tendonul. Este o formatiune inextensibila, necontractila, foarte rezistenta, format din
tesut conjunctiv tendinos. Are o culoare alba sidefie, forma variind in functie de pozitia si forma
muschiului. La nivelul locului de legatura cu osul, cartilaj sau alt organ fibrele tendinoase patrund
printre elementele acestuia si uneori chiar se continua cu ele. La muschii lati tendoanele au forma
unor lame ce se numesc aponevrose de insertie
Anexele muschilor:
6. Fasciile musculare sunt membrane fibroase ce invelesc muschiul, separandu-l de
organele vecine. Ele pot inveli fie un muschi fie un grup de muschi. Rolul acestor fascii este de a
permite muschiului de a ajuta la alunecarea muschiului in timpul contractiei, la fixarea muschilor, la
favorizarea circulatiei venoase, precum si de a mentine calibrul unor vene.
7. Bursele seroase sunt saci anexati muschilor sau tendoanelor pentru usurarea alunecarii
muschilor sau tendoanelor cand acestia trebuie sa se miste pe suprafetele dure(os). Ele contin
putin lichid sinovial.
8. Tecile sinoviale ale tendoanelor, au rol de a usura alunecarea acelor tendoane care se
gasesc in jgheaburi osoase
9. Tecile fibroase ale tendoanelor. Acestea se mai numesc retinaculele sau ligamente
inelare. Sunt formatiuni fibroase cu forma de panglica fixate pe marginea unor santuri osoase, prin
care trec tendoanele. Au rol de pastrare a pozitiei tendoanelor in timpul contractiei musculare.
Muşchii somatici realizează mersul, poziţia ortostatică, scrisul şi vorbitul, masticaţia,
mimica feţei etc.
Muşchii striaţi reprezintă aproximativ 40% din greutatea corpului, cei mai bine reprezentaţi
fiind muschii scheletici care, prin inserţiile lor osoase, realizează deplasarea sau imobilizarea unor
segmente sau a întregului organism.
Fibrele musculare sunt aşezate paralel între cele doua capete ale muşchiului, care formează
tendoane sau aponevroze cu care se insera pe oase.
Unitatea functionala a muschiului este unitatea motorie, constituita dintr-un motoneuron,
impreuna cu fibrele musculare pe care le deserveste. Numarul fibrelor musculare ale unei unitati
3
motorii variaza de la 3-6 in muschii care realizeaza miscari fine si precise si pana la cateva sute in
cei care realizeaza miscari grosiere.
Muşchiul striat are o dublă inervaţie: senzitivă şi motorie.
- Inervaţia senzitivă a muşchiului striat este formată din dendritele neuronilor din ganglionii spinali
care conduc centripet impulsuri de la proprioceptorii situaţi în muşchi sau tendoane (fusurile
neuromusculare, organele Golgi, corpuşculii Vater-Pacini, Ruffini şi terminaţiile nervoase libere).
Aceşti receptori sunt stimulaţi de starea de tensiune a muşchiului, tendoanelor şi capsulelor
articulare şi prin căi aferente specifice conduc impulsurile la centrii medulari, informând despre
starea funcţională a muşchilor.
-Inervaţia motorie a fibrelor musculare este formată din axoni ai motoneuronilor somatici din
coarnele anterioare ale măduvei care, în apropierea fibrei musculare, îşi pierd teaca de mielina şi
se ramifică în numeroşi butoni terminali.
Aceştia, împreună cu porţiunea îngroşată a membranei fibrei musculare, constituie o
formaţiune complexă, numită placă motorie sau sinapsă neuro-musculară.
Placa motorie este constituită dintr-o componentă presinaptică, formată din membrana
butonului terminal al axonului, şi o componentă postsinaptică, formată din sarcolema fibrei
musculare, între cele două membrane este spaţiul sinaptic, de circa 250 A. Impulsul nervos condus
până la membrana presinaptică determină deschiderea în cavitatea sinaptică a veziculelor care
conţin mediatorul chimic - acetflcolina -care transmite influxul nervos fibrei musculare.
Compoziţia biochimică a muschiului. Muşchiul conţine apă (75-80%), substanţe
anorganice şi organice.
Substanţele anorganice ale muşchiului sunt săruri de K, Ca, Na, Mg, CI etc., ( ioni cu roluri
importante în contracţia musculară.
Substanţele organice ale muşchiului sunt: - proteinele, din miofibrile şi sarcoplasmă.
Proteinele miofibrilelor sunt proteine contractile (actina şi miozina) si proteine reglatoare.
Glicogenut şi glucoza care sunt substanţe principale ale muşchiului;ATP-ul care este „acumulatorul
energetic* al fibrei musculare
Proprietatile fiziologice fundamentale ale muschiului.
Muşchii au anumite proprietăţi specifice, cum sunt contractilitates si elasticitatea,
4
- Contractilitatea este proprietatea specifică muşchiului, manifestându-se ca o reacţie faţă de
excitanţi.
-muşchiul răspunde prin contracţii la diferiţi stimuli (mecanici, electrici, termici sau chimici),
care au o anumită intensitate, denumită prag;
-stimulii a căror intensitate este egală cu valoarea prag produc contracţie musculară;
-stimulii sub valoarea prag, stimuli subliminari, nu declanşează contracţii.
Stimulul natural care provoacă contracţiile musculaturii striate este impulsul nervos. Acesta,
ajuns la nivelul terminaţiilor presinaptice ale axonului, descarcă în spaţiul sinaptic cuante de
acetilcolina. Acest mediator chimic provoacă o depolarizare locală a membranei, ca urmare a
creşterii influxului de Na* când depolarizarea atinge un anumit nivel, se declanşează un potenţial de
acţiune, care se propagă în toate direcţiile, de-a lungul membranelor fibrelor musculare, cu o
viteză de 30 m/s, producând contracţia.
Contracţiile musculare sunt de două tipuri:
- contracţii izotonice, în care muşchiul se scurtează sub o tensiune pasivă constantă. Aceste
contracţii, caracteristice majorităţii muşchilor membrelor, realizează un lucru mecanic şi produc
diferitele forme de mişcare;
- contracţii izometrice, în care muşchiul nu îşi modifică dimensiunile, ci doar starea de tensiune.
Contracţiile izometrice nu se exteriorizează prin lucru mecanic, întreaga cantitate de energie fiind
transformată în căldură. Asemenea tip de contracţii sunt caracteristice musculaturii posturale etc.
Contracţia musculară normală este rezultatul unor impulsuri rapide, repetate, succesive, de
durată, realizând o contracţie tetanică. In cazul aplicării unor stimuli cu frecvenţă mai redusă, apar
relaxări incomplete între stimuli şi graficul contracţiilor (miograma) înscrie un platou dinţat - tetanos
incomplet. Când frecvenţa stimulilor este mare, nu mai există relaxări între stimuli şi miograma
înscrie un platou - tetanos complet.
- Elasticitatea este proprietatea muşchiului de a se întinde şi comprima sub acţiunea unei forţe
externe şi de a reveni la starea iniţială, după ce forţa a încetat.
Manifestările termice ale contracţiei musculare constau în eliberarea unei mari cantităţi
de căldură, musculatura fiind principalul producător de căldură al organismului. Termodinamic
energia furnizată unui muşchi este egală cu cea consumată şi, deoarece eficienţa mecanică a
muşchilor (lucrul mecanic efectuat, energia cheltuită) este de aproximativ 50%, rezultă că muşchiul
produce mari cantităţi de căldură.
5
Termogeneza musculară este principalul mecanism mobilizat în condiţiile acomodării
organismului la variaţiile termice ale mediului înconjurător, intr-un mediu rece, termogeneza
creşte prin creşterea tonusului musculaturii striate, întreaga cantitate de energie consumată fiind
eliberată sub formă de căldură. Dacă astfel nu se poate menţine temperatura corpului, apar
frisoanele, caracterizate prin contracţii repetate ale musculaturii striate, care produc o cantitate şi
mai mare de căldură.
Tonusul muscular este starea permanentă de tensiune uşoară a oricărui muşchi în
repaus. Tonusul muscular este rezultatul unor impulsuri nervoase succesive, care stimulează
alternativ fibrele musculare.
Forţa musculari depinde atât de intensitatea stimulilor, cât şi de proprietăţile
morfofuncţionaie ale muşchiului. Muşchii lungi dezvoltă o forţă mai mare decât cei scurţi. Efortul
prelungit diminuează forţa de contracţie, ca urmare a oboselii musculare:
Travaliul muscular este direct proporţional cu forţa de contracţie, grosimea muşchiului,
intensitatea contracţiei. Contracţia unui muşchi fără nici o greutate nu realizează nici un travaliu, dar
în condiţiile deplasării unei greutăţi lucrul mecanic creşte proporţional cu greutatea.
Oboseala musculară constă în reducerea temporară a capacităţii funcţionale a
muşchiului, consecutiv unei activităţi prelungite sau excesive, prin acumulare de acid lactic în
muşchi, intoxicând fibrele. Alte cauze ale oboselii musculare sunt: încordarea neuro-psihică,
munca în mediu poluat cu zgomot, substanţe toxice etc. Manifestările oboselii musculare -
sunt: scăderea forţei 'musculare, scăderea excitabilităţii, alungirea perioadei de relaxare care, în
stadii mai avansate, poate ajunge la contracturfi fiziologică prin dispariţia relaxării, uneori însoţită de
dureri.
Principalii muschi scheletici
1. Muschii capului
2. Muschii gatului
3. Muschii trunchiului
4. Muschii membrului superior
5. Muschii membrului inferior
6
1. Muschii capului
Grupa Denumirea Originea Insertia Actiunea
Muschii pielosi sau Muschii mimicii
Muschiul occipitofrontal
Aponevroza epicraniana
Printre fibrele muschiului corugator al sprancenelor
Increteste orizontal pielea fruntii
Orbiculari
Muschiul orbicular al ochiului
Unghiul medial al orbitei
In pielea unghiului lateral al orbitei
Inchide pleoapa si ajuta la scurgerea lacrimilor
Muschiul orbicular al buzelor
Pe mandibula si maxila
La coltul gurii
Inchide orificiul bucal
Muschiul buccinator
Pe mandibula si maxila
La coltul gurii Deformeaza orificiul bucal
Muschii masticatori
Ridicatoriaimandibulei
Muschiul temporal
Intreaga fosa temporala
Procesul coronodian al mandibulei
Ridicare a mandibulei
Muschiul maseter
Arcada zigomatica
Unghiul mandibulei
ridicare si propulsia a mandibulei,
Muschiul pterigoidian medial
Fosa pterigoida
Fata mediala a unghiului mandibulei
Ridicare a mandibulei si usoara propulsie
Muschiul pterigoidian lateral
Fata infratemporala a aripii nasului
Fosa pterigoida a procesului condilar
Propulsia mandibulei
2. Muchii gatului
Grupa Denumirea Originea Insertia Actiunea
Muschii regiunii mediane a gatului
Suprahioidienii, coboratori ai mandibulei (superficiali)
Muschiul digastric
Pe apofiza mastoida
Pe marginea interna a mandibulei
Coboara mandibula
Muschiul stilohioidian
Pe apofiza stiloidiana
Pe osul hioid Ridica osul hioid
Muschiul milohioidian
Pe fata interna a mandibulei
Pe osul hioid Ridica osul hioid
Muschiul geniohioidian
Pe spina mentoniera
Pe osul hioid Ridica osul hioid
Muschiul mare drept anterior al capului
Pe vertebrele C3-C6
Procesul bazilar al occipitalului
Flecteaza capul inainte si il roteste
7
Prevertebrali (profunzi)
Muschiul mic drept anterior al capului
Fata anterioara a procesului transversal al atlasului
Procesul bazilar al occipitalului
Flecteaza capul inainte si lateral
Muschiul lung al gatului
Corpurile primelor 3 vertebre toracale
Tuberculul anterior al atlasului
Flexor al coloanei vertebrale
Muschii regiunii laterale a gatului
Superficiali
Pielos Pe fasciile musculare din regiunea subclaviculara
In grosimea pielii din regiunea coltului gurii si a buzei inferioare
Ridica pielea gatului in sus, trage in jos buza inferioara si coltul gurii
Muschiul strenocleidomastoidian
Capul sternal:- fata anterioara a mandibulei
Pe apofiza mastoida a osului temporal
Flecteaza capul inainte si lateral, ridica portiunea craniala a cutiei toracice
Profunzi Muschiul scalen anterior
Pe vertebrele C3 – C6
Pe prima coasta
Ridica portiunea craniala a cutiei toracice si flecteaza coloana cervicala
Muschiule scalen mijlociu
Pe vertebrele C2 – C7
Pe prima coasta
Muschiul scalen posterior
Pe vertebrele C4 – C6
Pe a doua coasta
3. Muschii toracelui
Grupa Denumirea Originea Insertia Actiunea
Muschii toracici
Muschii care actioneaza centura scapulara si membrul superior
Pectoralul mare Marg anterioara a claviculei, fata anterioara a sternului, teaca dreptului abdominal
Creasta tubercului mare al humerusului
Adductor,coboara bratul ridicat
Pectoralul mic Fetele anterolaterale ale coastelot III, IV,V
Marginea mediala a procesului coracoid al capulei
Coboara umarul, bascularea scapulei
Subclavicular Prima coasta Fata inferioara a claviculei
Coboara clavicula
Dintat anterior Fata externa a coatelor I-II, II-IV, V-X
La nivelul scapulei (unghiul superior, marg
Trage scapula si o duce inainte si lateral,muschi
8
mediana, unghiul inferior al scapulei
inspirator
Muschii care actioneaza cutia toracica
Intercostali externi
Pe marginea externa a mu-chiei caudale a fiecarei coaste
Pe marginea externa a muchiei craniale a fiecarei coaste
Muschi inspiratori, ridica coastele
Intercostali interni
Pe marginea interna a mu-chiei caudale a fiecarei coaste
Pe marginea interne a muchiei craniale a fiecarei coaste
Muschi expiratori, coboara coastele
Transverse costali
Pe apofizele transverse a vertebrelor C7 – T11
Pe fata externa a coastelor
Muschi inspiratori, ridica coastele
Diafragma Pe stern, pe ultimele 6 perchi de coaste sip e coloana vertebrala lombara
In centrul frenic Mareste cavitatea toracica Muschi inspiratori,
4. Muschii abdomenului
Muşchiul Originea Inserţia Acţiunea
Drept abdominal
Pe cartilajele coastelor V, VI, VII şi pe apendicele xifoid
Pe pubis si simfiza pubiana
Coboară coastele Ridică bazinul Flectează coloana vertebrală. Comprimă viscerele abdominale (micţiune, defecaţie).
Obolic extern (marele oblic)
Pe ultimele opt coaste (V— XII)
Pe osul iliac şî pe apofizele spinoase ale vertebrelor lombare
Coboară coastele Flectează coloana vertebrală, Comprima viscerele abdo-minale
Oblic interj) (rnicul oblic)
Pe osul iliac şi pe linia albă a abdomenului
Pe ultimele trei coaste şi pe teaca dreptului abdo-minal
Coboară coastele Flectează coloana vertebrală, Comprima viscerele abdo-minale
Transvers Pe faţa internă a Pe aponevroza Presă abdominală
9
cartilajelor ultimelor 6 coaste, fascia lombosacrată şi creasta iliacă,
ventrală a muşchiului transvers
Coborîtor al coastelor în expiraţia forţată
Piramidal între simfiza pubiană şi spina
Pe linia albă
Nu îndeplineşte nici o funcţie (atrofiat)
6. Muschii trunchiului
Grupa Denumirea Originea Insertia Actiunea
Planul superficial I
Trapez Pe occipital si apofizele spinoase ale vertebrelor C7 –T12
Pe clavicula, acromion, spina omoplatului
Apropie scapula de coloana vertebrala, ridica centura scapulara, mentine capul in pozitia verticala
Latissim sau marele dorsal
Pe aofizele spinoase ale T1-T7. Pe apofizele spinoase ale vertebrelor lombare, creasta sacrata si creasta iliaca
Pe humerus Coboara bratul ridicat, il roteste inauntru si il duce inapoi, Pct fix pe humerus inspiratie
Planul II
Ridicator al scapulei
Pe procesele transfersale ale vertebrelor C1 – C7
Unghiul superior al scapulei
Ridica scapula in totalitate, inclina coloana vertebrala de parte lui
Romboid Pe procesele spinoa-se ale vertebrelor C7 – T4
Marginea mediala a scapulei
Adductor si ridicator al umarului
Dintat posterior si superior
Pe procesele spinoa-se ale vertebrelor C7 – T3
Fata externa a coastelor 2 - 5
Inspirator , radicand coastele
Dintat posterior si inferior
Pe procesele spinoa-se ale vertebrelor T12 – L2
Fata externa a ultimilor 4 coastelor
Expirator, coborand coastele
Splenius Pe procesele spinoa-se ale vertebrelor C7– T5
Pe procesele transversale ale atlasului si axisului
Inclina capul de aceeasi parte
Planul III
Iliocostal Pe procesele spinoa-se ale vertebrelo L4-L5
Pe ultimele 6 coaste
Extensia capului si trunchiului
Longissimus Pe procesele spinoa-se ale vertebrelo L4-L5
Procesul mastoid
Extensia capului si trunchiului
Spinal Greu de identificat fibrele lui se Extensia capului si
1
Planul IV
amesteca cu ale latissimului trunchiuluiSemispinal Fasciculele sar cate 4 vertebre intre
insertie si origineFlexia capului
Multifizi Fasciculele sar cate 4 vertebre intre insertie si origine, care umple santurile vertebrale de la axis pana la sacru
Echilibrarea corpului on ortostatism
Rotatori Fasciculele sar cate 2 vertebre intre insertie si origine
Planul V
Interspinosi Pe partile laterale ale ligamentelor interspinoase ce unesc doua procese spinoase vecine
Echilibrarea corpului on ortostatism
Intertransversari
Leaga procesele transversale intre ele
Rotatori ai capului
Procesul spinos al axisului pana la procesul spinos al atlasului
Extensia capului
Sacrococcigieni
De la sacru al coccige Sunt atrofiati
7. Muschiul membrului superior
Grupa Muşchiul
Originea Inserţia Acţiunea
Deltoid Pe claviculă, acromion şi spina scapulei
Pe „V"-ul deltoidian alhuerusului
ridică braţul,lateral (abducţia) Roteşte braţul şi îl ridică inainte.Roteştee braţul şi îl ridică înapoi.
Muschii umarului
Muşchii centurii scapulare
Supraspinos În fosa supra-spinala al scapulei
Pe tuberculul mare al humerusului
Ridică braţul face o uşoră pronaţie a braţului
Infraspinos în fosa infraspinală al scapulei
Pe tuberculul mare al humerusului
Face supinaţia braţului
Marele rotund
Pe unghiul inferior al scapulei
Pe humerus, pe buza medială a humerusului
Trage braţul spre corp, înapoi şi îl roteşte medial
Micul rotund Pe marginea axilara a scapulei
Pe tuberculul mare al humerusului
Roteşte braţul înafară(supinaţie)
Subscapular
Pe faţa ventrală a scapulei,
Pe gîtul chirurgical al humerusului
Roteşte braţul înăuntru Apropie braţul de corp
1
Muschii bratului
Muschii regiunii anterioare a bratului
Bicepsul brahial
Pe apofiza coracoidă (ramura scurtă) Pe marginea craniala a ca-vităţii glenoide (ramura lunga}
Pe tuberozitatea radială
Flectează antebraţul pe braţ Face supinurki antebraţului
Brahial Extremitatea distală a hu-merusului
Apofiza coro-noidă a ulnei
Flecteaaă antebraţul pe braţ
Coracobrahial
Tendonul comun al bratului scurt al bicepsului
Fata mediala a humerusului
Adductor , proiector inainte al bratului
Muschii regiunii posterioare
Tricepsul brahial
Pe omoplat sub cavitatea lenoida
Pe faţa posterioa-ră a humerusului, lingă şanţul de torsiune
Pe olecran Extensor al antebratului, tensor al capsulei articulare, adductor al bratului
Muschii regiunii anterioare a antebratului
Planul I
Rotundul pronator
Pe extremitatea distală a humeru-sului şi extremitatea proximală a ulnei
Pe faţa late-rală a diafi-zei osului radius
Pronator al miinii şi flexor al antebraţului pe braţ
Flexor radial al carpului sau palmarul mare
Pe extremitatea distală a hume-rusului (epicondilul medial)
Pe faţa palmară a celui de al doilea meta-carpian
Flexor al mainii pe antebraţ, slab adductor al mainii, si slab pronator al antebratului
Palmar lung sau Palmarul mic
Pe extremitatea distală a humerusului
Pe aponevroza palmară
Flecteaza mina pe antebraţ
Flexorul ulnar al carpului sau Cubitalul
Pe epicondilul
medial alhumerusului, pe olecran
Pe osul pisiform
Flexor si adductor al mainii
1
anterior şi marginea dor-sală a ulnei
Planul II Flexorul superficial al degetelor
Pe extremitatea distală a hume-rusului, pe extremităţile proximale ale osului radius şi ulnă
Pe falangele mijlocii ale degetelor II, III, IV si V
Flecteaza falanga medie pe cea proximala , degetelor pe mana, mana pe antebrat, adductor al mainii
Planul III
Flexor profund al degetelor
Pe fata ante-rioara si mediala a ulnei si pe membrana interosoasa
Pe falangelor distale ale degetelor II -IV
Flexor al ultimelor falange, al mainii pe antebrat , adductor al mainii
Flexorul lung al policelui
Pe extremitatea proximală a radiusului si pe membrana interosoasa
Pe ultima falangă a policelui
Flecteaza falanga distala pe cea proximala
Pătratul pronator
Pe treimea distală a feţei volare a. ulnei
Pe treimea distală a feţei volare a radiusului
Pronator al miinii si secundar realizeaza supinatie
Muschii regiunii posterioare a antebratului
Planu I Extensorul comun al degetelor
Extremitatea distală a humerusului(epicondilul lateral)
Pe faţa posterioară a falangelor degetelor II-V
Extensor al acestor degete
Extensorul propriu al degetului mic
Pe extremitatea distală a humerusului (epicondilul lateral)
Pe falangele degetului mic
Extensor al degetului mic
Anconeu
Pe epicondilul lateral al humerusului
Pe olecran Extensor al antebraţului
Planul II Abductorul lung al degetului mare
Fata posterioara a ulnei si radiusului si membrana interososasa
Baza primului metacarpian
Abductor al policelui si mainii
1
degetului mare
Extensorul scurt al degetului mare
Fata posterioara a ulnei si radiusului si membrana interososasa
Pe baza falangei proximale a policelui
Extensor si abductor al policelui
Extensor lung al policelui
Pe membrana interosoasa, 1/3 mijlocie a fete posterioare a ulnei
Falanaga distala a policelui
Extinde falanga distala a policelui abducctie, usoara adductie
Extensor al indexului
Fata posterioara a ulnei si memebrana intreososasa
Falanga distala a indexului
Extensor index, ajuta la extensia mainii
Muschii regiunii laterale a antebratului
Planul I
Brahio-radial Marg laterala a humerusului si pe septul intermuscular lateral al bratului
Baza procesului stiloid al radiusului
Flexor al antebratului,
Lung extensor radial al carpului
Marg laterala a humerusului si pe septul intermuscular lateral al bratului
Al doilea metacarp
Extensor si abductor al mainii, contribuie la supinatie, flec-teaza antebratu
Planul IIScurt extensor radial al carpului
Epicondilul humeral lateral
Al treilea metacarp
Extensor si abductor al mainii
Palnul III Supinator Suprafata rugoasa de sub incizura radiala a ulnei, epicondilul humeral
Fata laterala a radiusului
Cel mai puternic supinator am antebratului si mainii
Musculatur
Planu I Scurt abductor al policelui Retinaculul
Baza falangei proximale a policelui
Abductie a policelui
1
e eminentei tenare (lateral)
flexorilor si oasele carpiene
Planul II Opozant al policelui
Toata fata palmara a metacarpianului I
Opozant al policelui
Scurt flexor al policelui
Baza falangei proximale a policelui
Flexor al policelui
Planul III Adductor al policelui
Randul carpian distal si pe metacarpul al III-lea
Baza falangei proximale a policelui
Adductor al policelui
Muschii eminentei hipotenare
Planul I Palmar scurt Aponevroza palma
fata profunda a pielii
Planul II Flexor scurt al degetelor
Retinacului flexorilor, osul pisiform, osul cu carlig
Marginea mediala a me-tacarpului 5
Flexia falangei proximale
Abductorul degetului mic
Baza falangelor proximale
Flexia falangei proximale
Planul III Opozantul degtelui mic
Baza falangelor proximale
Muschii palmei
Muschii regiunii palmare mijlocii
LombricaliIn nr de 4
Tendoanele flexorului profund al degetelor
Muschiul extensor destinat degetului respectiv
Flexori ai falangei proximale si extensori ai celorlalte doua
Interososi palmari si dorsali
Fata metacarpului
Falanga proximala
Flecteaza falanaga proximala si extensia celorlalte doua
8. Muschii membrului inferior
Grupa Muşchiul
Originea Inserţia Acţiunea
Muşchii anteriori (inferiori) ai bazinului
Iliopsoas format din psoasul mare, iliac,
Pe ultima vertebră toracică şi primele 4 lombare Pe osul iliac, sacru şi arti-culaţia coxo-iemoralâ
Printr-un tendon comun pe trohanterul mic al femurului
Flectează coapsa pe bazin sau bazinul pe coapsa
Psoasu mic Corpul vertebrelor T12-L1
Fascia iliaca Protejeaza nervul femural
Gluteul mare
Pe creasta iliacă, pe creasta sacrului si pe- coccige
Pe creasta marelui fesier al femurului
Face extensia coapsei pe bazin sau a bazinului pe coapsă ro-teşte
1
Muschii baziunului
Muschii posteriori ai pelvisului
coap-sa în afară Gluteul mijlociu
Pe creasta iliaca si aripa iliaca
Pe trohanterul mare al femurului
Extinde bazinul pe coapsă, ab-ducţie, Roteşte coapsa înăuntru
Gluteul mic Linia gluteala anterioara si inferioara
Pe trohanterul mare alfemurului
Aceeaşi acţiune ca fesierul mijlociu
Tensor al fasciei lata
Spina iliaca antero-supe-Rioara
Tractul iliotibial Flexor si abductor al coapsei,
Piriform In vecinatatea gaurilor sacrate 2,3,4 pe fata anterioara a pelvisului
Trohanterul mare Rotator, abductor, extensor al coapsei
Obturatorul intern
Pe marginea găurii obturate şi pe îaţa pelvină a membranei obturatoare
Pe trohanterul mare al femurului
Roteşte coapsa în afară,
Gemenii pelvini, superior şi inferior
Pe spina sciatică Pe ischion (tuberozitatea ischiatică)
Prin tendonul comun cu obturatorul intern, pe trohanterul mare al femurului
Roteşte coapsa în afară
Pătratul femural
Pe tuberozitatea ischiatică
Pe creasta intertrohante-riană
Rotator al coapsei în afară
Obturatorul extern
Pe marginea găurii obturate şi pe faţa externă a membranei obturatoare
Pe trohanterul mare al femurului
Rotator al coapsei în afară
Muschii regiunii anterioare a
Croitor Pe spina iliacă antero-poste-rioară
Pe faţa medială a tibieiFlectează coapsa pe bazin şi gamba pe coapsă. Roteşte coapsa înafară şi gamba înăuntru.
Cvadricepsul
Dreptul femural
Pe spina iliacă antero-inferioară
Tuberoziattea tibiei
Cvadricepsul femoral ex-tinde gamba pe coapsă
Vastul lateral
Pe linia aspră şi pe trohanterul mare
Tendonul dreptului femural
Vastul median Pe linia aspră şi pe trohanterul mare
Marginea mediala a patelei
1
coapsei femural Vastul intermediar
2/3 superioare a fetei anterioare a femurului
Printr-ua ten-doa comun pe rotulă şi pe tuberozitatea anterioară a tibiei
Muschii regiunii lateralea coapsei
Tensorul fasciei lata
Pe spina iliacă antero-superi-oara şi creasta - iliacă
Pe tuberozitatea laterală a tibiei
Contribuie la extensia gambei Face abducţia coapsei Roteşte coapsa înăuntru
Musculature posteriaoa a coapsei
Bicepsul femoral
Prin porţiunea lungă pe ischion Prin .-porţiunea scurtă pe linia aspră a femurului
Priutr-un ten-don comun pe capul fibulei şi condilul lateral al tibiei
Extinde coapsa pe bazin Flectează gamba pe coapsă Roteşte gamba în afară
Semitendinos Pe ischion Pe faţa medială a tibiei
Extinde coapsa Flectează gamba pecoapsă Roteşte gamba înăuntru
Semimem-branos
Pe ischion Pe tuberozitatea medială a tibiei
Muschii regiunii mediale a coapsei
Pectineu Pe pubis Pe linia aspră a femurului
Flectează coapsa pe bazin Roteşte coapsa în afară , adducţie
Adductor scurt
Pe pubis Pe linia aspră a femurului
Adducţie
Adductor mare
Tuberozitatea ischiopubiana
Pe linia aspră a femurului
Adducţie
Gracilis Ramura inferioara a pubelui
Fata mediana a tibiei Extensia genunchiului si adductor al coapsei
Muschii regiunii anterioare a coapsei
Tibial anterior Pe faţa laterala a tibiei, pe memnbrana interososasa si pe fata profunda a fasciei crurale
Pe primul cuneiform si pe baza primului metatersian
Flecteaza piciorul în sus (flexor) Roteşte piciorul în afară (supinator)
Extensor lung al dege-telor (II— V)
Pe fibulei şi pe condilul lateral al tibiei si pe embrana interososasa
Falangele II si II ale degetelor
Pronatie, abductie, extensie slaba a degetelor
Extensor lung al hal-ucelui
Pe faţa mediala a diafizei fibulei si membrana interosoasa
Falanaga II a halucelui
Flexie dorsala a halucelui
1
Muschii regiunii laterale a gambei
Peronier lung
Pe faţa laterala a capului fibulei şi pe fascia gambei
Pe primul metatarsian şi pe primul cuneiform
Flectează piciorul (flexor] Roteşte piciorul înăuntru (pronator)
Peronier scurt Pe faţa laterală a fibulei
Pe al cincilea metatarsian
Muschii regiunii posterioare a gambei
Gastrocnemianul
Pe condilii femu-rului Pe calcaneu Face extensia piciorului Ridică călcîiul Flectează gamba pe coapsă
Solearul Tibie si fibula Pe calcaneu
Plantar subţirePe condilul lateral al femurului
Pe calcaneu
Musculatura planului profound al gambei
Popliteu Pe condilul lateral al femurului
Flexor comun al degetlor
Pe faţa posterioară a diafizei tibiale
Pe faţa posterioară a extremităţii proximale a tibiei
Flectează gamba pe coapsă (flexor) Roteşte gamba înăuntru (pronator)
Tibial posterior
Pe faţa posterioară a tibiei şi pe fibulă
Pe faţa plantară a ultimelor falange ale degetelor II — V
Flectează dege-tele II — V face extensia piciorului pe gambă
Flexor propriu al halu-celului
Pe faţa posteribară a fibulei
Pe oasele tarsiene şi pe baza metatarsicnelor II, III şi IV.
Face extensia piciorului pe gambă Roteşte piciorul în afară
Regiunea dorsala
Extensorul scurt al halucelui
Pe calcăneu Pe prima falangă a halucelui
Extindehalucele
Extensorul scurt al dege-telor
Pe calcaneu Pe prima falangă a halucelui si pe falangele degetelor II, III şi IV
Extinde primele patru degete
Grupul plantar medial
Abductorul halucelui
Pe calcaneu Pe prima falangă a halucelui
Flectează halucele Abductor al halucelui (I)
Adductorul halucelui
Pe cuboid şi pe metatar-siencle III şi IV
Pe prima falangă a halucelui
Flectează halucele Adductor al halucelui
Flexorul scurt al halucelui
Pe cuboid si cuneiformul
Pe prima falangă a halucelui
Flectcază halucele
Grupul plantar lateral
Abductorul degetului mic (V)
Pe calcaneu Pe prima falangă a degetului mic (V)
Flectează degetul mic (V) Abductor al degetului mic
1
Musculature piciorului
Flexorul scurt al degetului mic (V)
Pe al V-lea metatarsian
Pe prima falangă a degetului mîo (V)
Flecteaza degetul mic (V)
Grupul plantar mijlociu
Flexorul scurt al degetelor
Pe calcaneu Pe falangele degetelor II — V
Flectează degetele II — V
Patratul plantei
Pe calcaneu Pe tendonul flexorului comun al degetelor II — V
Flectează degetele II— V
Lombricalii piciorului
Pe tendoanele flexorului comun al degetelor II— V
Pe primele falange ale degetelor II — V şi pe tendoanele exteriorului comun al degetelor (II— V)
Flectează primele falange ale degetelor II— V Extind falangele II şi III ale degetelor II — V
Interosoşii piciorului
Pe feţele metatarsienelor III- V
Pe falangele degetelor II— V
Flectează primele falange Extind falangele II si III
1
top related