sistem muschi

Sistemul muscular

Sistemul muscular este principalul sistem efector.

Clasificare:

- din punct de vedere a formei: - muschi lungi

muschi lati

muschi scurti

muschi circulari

- din punct de vedere al numarului de articulatii peste care trec:

uniarticulari

biarticulari

poliarticulari

- din punct de vedere a localizarii lor: - superficiali, cutanati (mimicii)

profunzi, subfasciali

- din punct de vedere a structurii lor: - muschi scheletici, striati

muschi ai organelor interne, netezi

muschiul cardiac

- din punct de vedere a capetelor de origine: - biceps (2 capete de origine si 1 de

insertie)

o triceps (3 capete de origine si 1 de

insertie)

o cvadriceps (4 actepe de origine si 1 de

insertie)

MUSCULATURA NETEDĂ

Musculatura netedă, prezentă în organele viscerale, vasele sangvine şi piele,

Muşchii netezi, pe baza proprietăţilor morfofuncţionaie, se împart în:

- muşchi netezi viscerali

- muşchi netezi multiunitari

MUSCULATURA STRIATA

Mushii straiati sunt in numar de 400 in tot corpul uman

Este alcatuit din doua parti:

1

- corpul muschiului,

- tendonul

Corpul muschiului este alcatuit din:

1. Tesutul muscular este format din fibre musculare striate. Fibra musculara stiata este

unitatea structurala si elementul specific al muschiului. Ele sunt dispuse in fascicule

musculare. Numarul fasciculelor determina grosimea muschiului.

2. Tesutul conjunctiv formeaza un sistem bine organizat cu rol mecanic multiplu. La

suprafata muschiului este un invelis conjunctiv elastic, care se numeste perimisium si care are rol

mecanic insemnat.

3. Vasele sanguine. Muschiul este bogat vascularizat, pentru o mai buna activitate.

Vascularizatia reprezentata de ramura arteriala destinata unui muschi este insotita de doua vene.

Fiecare muschi primeste mai multe arteriole.

4. Inervatia muschiului. Fiecare muschi este enervat de unul sau mai multi nervi. Nervii

muschilor sunt intotdeauna mixti. Continand trei tipuri de fibre: motoare, senzitive si vegetative.

Acestia patrund in interiorul muschiului, se ramifica si formeaza un plex numit plexul intramuscular.

Din acest plex pleaca fibre motoare si senzitive, la fiecare fibra musculara in parte.

a. Fibrele motoare reprezinta contingentu principal.

Fibrele motorii au originea in motoneuronii coarnelor anterioare din maduva spinarii sau din

nucleii motori ai trunchiului cerebral. Fibrele sunt groase, lungi ce ajung neintrerupte la nivelul

fibrelor musculare striate, care este organul erectil. La nivelul zonei de contact dintre fibra nervoasa

si cea musculara se realizeaza, asa numita placa motoare, care este de fapt o sinapsa

neuroefectoare sepciala.

O singura fibra nervoasa se poate ramifica si inerveze mai multe fibre musculare,

constituind impreuna unitatea motorie. Unitatea motorie reprezinta unitatea morfofunctionala a

muschiului care de fapt realizeaza contractia.

b. Fibrele senzitive sunt groase si au originea in ganglionii senzitivi, se termina la

nivelul muschiului sub forma de terminatii libere musculare sau in fascicule musculare . Excitatiile

sunt receptionate de receptori speciali (proprioreceptori), sensibili la variatiile de presiune si de

tensiune, sunt conduse de fibrele senzitive la centrii nervosi, determinand activitate musculara.

2

c. Fibrele vegetative. Nu s-a putut pune in evidenta o actiune directa a acestor fibre

asupra contractiei, de aceea ele sunt considerate fibre vasculare, care realizeaza impreuna cu

vasele efectul trofic asupra muschiului.

5. Tendonul. Este o formatiune inextensibila, necontractila, foarte rezistenta, format din

tesut conjunctiv tendinos. Are o culoare alba sidefie, forma variind in functie de pozitia si forma

muschiului. La nivelul locului de legatura cu osul, cartilaj sau alt organ fibrele tendinoase patrund

printre elementele acestuia si uneori chiar se continua cu ele. La muschii lati tendoanele au forma

unor lame ce se numesc aponevrose de insertie

Anexele muschilor:

6. Fasciile musculare sunt membrane fibroase ce invelesc muschiul, separandu-l de

organele vecine. Ele pot inveli fie un muschi fie un grup de muschi. Rolul acestor fascii este de a

permite muschiului de a ajuta la alunecarea muschiului in timpul contractiei, la fixarea muschilor, la

favorizarea circulatiei venoase, precum si de a mentine calibrul unor vene.

7. Bursele seroase sunt saci anexati muschilor sau tendoanelor pentru usurarea alunecarii

muschilor sau tendoanelor cand acestia trebuie sa se miste pe suprafetele dure(os). Ele contin

putin lichid sinovial.

8. Tecile sinoviale ale tendoanelor, au rol de a usura alunecarea acelor tendoane care se

gasesc in jgheaburi osoase

9. Tecile fibroase ale tendoanelor. Acestea se mai numesc retinaculele sau ligamente

inelare. Sunt formatiuni fibroase cu forma de panglica fixate pe marginea unor santuri osoase, prin

care trec tendoanele. Au rol de pastrare a pozitiei tendoanelor in timpul contractiei musculare.

Muşchii somatici realizează mersul, poziţia ortostatică, scrisul şi vorbitul, masticaţia,

mimica feţei etc.

Muşchii striaţi reprezintă aproximativ 40% din greutatea corpului, cei mai bine reprezentaţi

fiind muschii scheletici care, prin inserţiile lor osoase, realizează deplasarea sau imobilizarea unor

segmente sau a întregului organism.

Fibrele musculare sunt aşezate paralel între cele doua capete ale muşchiului, care formează

tendoane sau aponevroze cu care se insera pe oase.

Unitatea functionala a muschiului este unitatea motorie, constituita dintr-un motoneuron,

impreuna cu fibrele musculare pe care le deserveste. Numarul fibrelor musculare ale unei unitati

3

motorii variaza de la 3-6 in muschii care realizeaza miscari fine si precise si pana la cateva sute in

cei care realizeaza miscari grosiere.

Muşchiul striat are o dublă inervaţie: senzitivă şi motorie.

- Inervaţia senzitivă a muşchiului striat este formată din dendritele neuronilor din ganglionii spinali

care conduc centripet impulsuri de la proprioceptorii situaţi în muşchi sau tendoane (fusurile

neuromusculare, organele Golgi, corpuşculii Vater-Pacini, Ruffini şi terminaţiile nervoase libere).

Aceşti receptori sunt stimulaţi de starea de tensiune a muşchiului, tendoanelor şi capsulelor

articulare şi prin căi aferente specifice conduc impulsurile la centrii medulari, informând despre

starea funcţională a muşchilor.

-Inervaţia motorie a fibrelor musculare este formată din axoni ai motoneuronilor somatici din

coarnele anterioare ale măduvei care, în apropierea fibrei musculare, îşi pierd teaca de mielina şi

se ramifică în numeroşi butoni terminali.

Aceştia, împreună cu porţiunea îngroşată a membranei fibrei musculare, constituie o

formaţiune complexă, numită placă motorie sau sinapsă neuro-musculară.

Placa motorie este constituită dintr-o componentă presinaptică, formată din membrana

butonului terminal al axonului, şi o componentă postsinaptică, formată din sarcolema fibrei

musculare, între cele două membrane este spaţiul sinaptic, de circa 250 A. Impulsul nervos condus

până la membrana presinaptică determină deschiderea în cavitatea sinaptică a veziculelor care

conţin mediatorul chimic - acetflcolina -care transmite influxul nervos fibrei musculare.

Compoziţia biochimică a muschiului. Muşchiul conţine apă (75-80%), substanţe

anorganice şi organice.

Substanţele anorganice ale muşchiului sunt săruri de K, Ca, Na, Mg, CI etc., ( ioni cu roluri

importante în contracţia musculară.

Substanţele organice ale muşchiului sunt: - proteinele, din miofibrile şi sarcoplasmă.

Proteinele miofibrilelor sunt proteine contractile (actina şi miozina) si proteine reglatoare.

Glicogenut şi glucoza care sunt substanţe principale ale muşchiului;ATP-ul care este „acumulatorul

energetic* al fibrei musculare

Proprietatile fiziologice fundamentale ale muschiului.

Muşchii au anumite proprietăţi specifice, cum sunt contractilitates si elasticitatea,

4

- Contractilitatea este proprietatea specifică muşchiului, manifestându-se ca o reacţie faţă de

excitanţi.

-muşchiul răspunde prin contracţii la diferiţi stimuli (mecanici, electrici, termici sau chimici),

care au o anumită intensitate, denumită prag;

-stimulii a căror intensitate este egală cu valoarea prag produc contracţie musculară;

-stimulii sub valoarea prag, stimuli subliminari, nu declanşează contracţii.

Stimulul natural care provoacă contracţiile musculaturii striate este impulsul nervos. Acesta,

ajuns la nivelul terminaţiilor presinaptice ale axonului, descarcă în spaţiul sinaptic cuante de

acetilcolina. Acest mediator chimic provoacă o depolarizare locală a membranei, ca urmare a

creşterii influxului de Na* când depolarizarea atinge un anumit nivel, se declanşează un potenţial de

acţiune, care se propagă în toate direcţiile, de-a lungul membranelor fibrelor musculare, cu o

viteză de 30 m/s, producând contracţia.

Contracţiile musculare sunt de două tipuri:

- contracţii izotonice, în care muşchiul se scurtează sub o tensiune pasivă constantă. Aceste

contracţii, caracteristice majorităţii muşchilor membrelor, realizează un lucru mecanic şi produc

diferitele forme de mişcare;

- contracţii izometrice, în care muşchiul nu îşi modifică dimensiunile, ci doar starea de tensiune.

Contracţiile izometrice nu se exteriorizează prin lucru mecanic, întreaga cantitate de energie fiind

transformată în căldură. Asemenea tip de contracţii sunt caracteristice musculaturii posturale etc.

Contracţia musculară normală este rezultatul unor impulsuri rapide, repetate, succesive, de

durată, realizând o contracţie tetanică. In cazul aplicării unor stimuli cu frecvenţă mai redusă, apar

relaxări incomplete între stimuli şi graficul contracţiilor (miograma) înscrie un platou dinţat - tetanos

incomplet. Când frecvenţa stimulilor este mare, nu mai există relaxări între stimuli şi miograma

înscrie un platou - tetanos complet.

- Elasticitatea este proprietatea muşchiului de a se întinde şi comprima sub acţiunea unei forţe

externe şi de a reveni la starea iniţială, după ce forţa a încetat.

Manifestările termice ale contracţiei musculare constau în eliberarea unei mari cantităţi

de căldură, musculatura fiind principalul producător de căldură al organismului. Termodinamic

energia furnizată unui muşchi este egală cu cea consumată şi, deoarece eficienţa mecanică a

muşchilor (lucrul mecanic efectuat, energia cheltuită) este de aproximativ 50%, rezultă că muşchiul

produce mari cantităţi de căldură.

5

Termogeneza musculară este principalul mecanism mobilizat în condiţiile acomodării

organismului la variaţiile termice ale mediului înconjurător, intr-un mediu rece, termogeneza

creşte prin creşterea tonusului musculaturii striate, întreaga cantitate de energie consumată fiind

eliberată sub formă de căldură. Dacă astfel nu se poate menţine temperatura corpului, apar

frisoanele, caracterizate prin contracţii repetate ale musculaturii striate, care produc o cantitate şi

mai mare de căldură.

Tonusul muscular este starea permanentă de tensiune uşoară a oricărui muşchi în

repaus. Tonusul muscular este rezultatul unor impulsuri nervoase succesive, care stimulează

alternativ fibrele musculare.

Forţa musculari depinde atât de intensitatea stimulilor, cât şi de proprietăţile

morfofuncţionaie ale muşchiului. Muşchii lungi dezvoltă o forţă mai mare decât cei scurţi. Efortul

prelungit diminuează forţa de contracţie, ca urmare a oboselii musculare:

Travaliul muscular este direct proporţional cu forţa de contracţie, grosimea muşchiului,

intensitatea contracţiei. Contracţia unui muşchi fără nici o greutate nu realizează nici un travaliu, dar

în condiţiile deplasării unei greutăţi lucrul mecanic creşte proporţional cu greutatea.

Oboseala musculară constă în reducerea temporară a capacităţii funcţionale a

muşchiului, consecutiv unei activităţi prelungite sau excesive, prin acumulare de acid lactic în

muşchi, intoxicând fibrele. Alte cauze ale oboselii musculare sunt: încordarea neuro-psihică,

munca în mediu poluat cu zgomot, substanţe toxice etc. Manifestările oboselii musculare -

sunt: scăderea forţei 'musculare, scăderea excitabilităţii, alungirea perioadei de relaxare care, în

stadii mai avansate, poate ajunge la contracturfi fiziologică prin dispariţia relaxării, uneori însoţită de

dureri.

Principalii muschi scheletici

1. Muschii capului

2. Muschii gatului

3. Muschii trunchiului

4. Muschii membrului superior

5. Muschii membrului inferior

6

1. Muschii capului

Grupa Denumirea Originea Insertia Actiunea

Muschii pielosi sau Muschii mimicii

Muschiul occipitofrontal

Aponevroza epicraniana

Printre fibrele muschiului corugator al sprancenelor

Increteste orizontal pielea fruntii

Orbiculari

Muschiul orbicular al ochiului

Unghiul medial al orbitei

In pielea unghiului lateral al orbitei

Inchide pleoapa si ajuta la scurgerea lacrimilor

Muschiul orbicular al buzelor

Pe mandibula si maxila

La coltul gurii

Inchide orificiul bucal

Muschiul buccinator

Pe mandibula si maxila

La coltul gurii Deformeaza orificiul bucal

Muschii masticatori

Ridicatoriaimandibulei

Muschiul temporal

Intreaga fosa temporala

Procesul coronodian al mandibulei

Ridicare a mandibulei

Muschiul maseter

Arcada zigomatica

Unghiul mandibulei

ridicare si propulsia a mandibulei,

Muschiul pterigoidian medial

Fosa pterigoida

Fata mediala a unghiului mandibulei

Ridicare a mandibulei si usoara propulsie

Muschiul pterigoidian lateral

Fata infratemporala a aripii nasului

Fosa pterigoida a procesului condilar

Propulsia mandibulei

2. Muchii gatului


Muschii regiunii mediane a gatului

Suprahioidienii, coboratori ai mandibulei (superficiali)

Muschiul digastric

Pe apofiza mastoida

Pe marginea interna a mandibulei

Coboara mandibula

Muschiul stilohioidian

Pe apofiza stiloidiana

Pe osul hioid Ridica osul hioid

Muschiul milohioidian

Pe fata interna a mandibulei


Muschiul geniohioidian

Pe spina mentoniera


Muschiul mare drept anterior al capului

Pe vertebrele C3-C6

Procesul bazilar al occipitalului

Flecteaza capul inainte si il roteste

7

Prevertebrali (profunzi)

Muschiul mic drept anterior al capului

Fata anterioara a procesului transversal al atlasului

Procesul bazilar al occipitalului

Flecteaza capul inainte si lateral

Muschiul lung al gatului

Corpurile primelor 3 vertebre toracale

Tuberculul anterior al atlasului

Flexor al coloanei vertebrale

Muschii regiunii laterale a gatului

Superficiali

Pielos Pe fasciile musculare din regiunea subclaviculara

In grosimea pielii din regiunea coltului gurii si a buzei inferioare

Ridica pielea gatului in sus, trage in jos buza inferioara si coltul gurii

Muschiul strenocleidomastoidian

Capul sternal:- fata anterioara a mandibulei

Pe apofiza mastoida a osului temporal

Flecteaza capul inainte si lateral, ridica portiunea craniala a cutiei toracice

Profunzi Muschiul scalen anterior

Pe vertebrele C3 – C6

Pe prima coasta

Ridica portiunea craniala a cutiei toracice si flecteaza coloana cervicala

Muschiule scalen mijlociu


Pe prima coasta

Muschiul scalen posterior


Pe a doua coasta

3. Muschii toracelui


Muschii toracici

Muschii care actioneaza centura scapulara si membrul superior

Pectoralul mare Marg anterioara a claviculei, fata anterioara a sternului, teaca dreptului abdominal

Creasta tubercului mare al humerusului

Adductor,coboara bratul ridicat

Pectoralul mic Fetele anterolaterale ale coastelot III, IV,V

Marginea mediala a procesului coracoid al capulei

Coboara umarul, bascularea scapulei

Subclavicular Prima coasta Fata inferioara a claviculei

Coboara clavicula

Dintat anterior Fata externa a coatelor I-II, II-IV, V-X

La nivelul scapulei (unghiul superior, marg

Trage scapula si o duce inainte si lateral,muschi

8

mediana, unghiul inferior al scapulei

inspirator

Muschii care actioneaza cutia toracica

Intercostali externi

Pe marginea externa a mu-chiei caudale a fiecarei coaste

Pe marginea externa a muchiei craniale a fiecarei coaste

Muschi inspiratori, ridica coastele

Intercostali interni

Pe marginea interna a mu-chiei caudale a fiecarei coaste

Pe marginea interne a muchiei craniale a fiecarei coaste

Muschi expiratori, coboara coastele

Transverse costali

Pe apofizele transverse a vertebrelor C7 – T11

Pe fata externa a coastelor

Muschi inspiratori, ridica coastele

Diafragma Pe stern, pe ultimele 6 perchi de coaste sip e coloana vertebrala lombara

In centrul frenic Mareste cavitatea toracica Muschi inspiratori,

4. Muschii abdomenului

Muşchiul Originea Inserţia Acţiunea

Drept abdominal

Pe cartilajele coastelor V, VI, VII şi pe apendicele xifoid

Pe pubis si simfiza pubiana

Coboară coastele Ridică bazinul Flectează coloana vertebrală. Comprimă viscerele abdominale (micţiune, defecaţie).

Obolic extern (marele oblic)

Pe ultimele opt coaste (V— XII)

Pe osul iliac şî pe apofizele spinoase ale vertebrelor lombare

Coboară coastele Flectează coloana vertebrală, Comprima viscerele abdo-minale

Oblic interj) (rnicul oblic)

Pe osul iliac şi pe linia albă a abdomenului

Pe ultimele trei coaste şi pe teaca dreptului abdo-minal

Coboară coastele Flectează coloana vertebrală, Comprima viscerele abdo-minale

Transvers Pe faţa internă a Pe aponevroza Presă abdominală

9

cartilajelor ultimelor 6 coaste, fascia lombosacrată şi creasta iliacă,

ventrală a muşchiului transvers

Coborîtor al coastelor în expiraţia forţată

Piramidal între simfiza pubiană şi spina

Pe linia albă

Nu îndeplineşte nici o funcţie (atrofiat)

6. Muschii trunchiului


Planul superficial I

Trapez Pe occipital si apofizele spinoase ale vertebrelor C7 –T12

Pe clavicula, acromion, spina omoplatului

Apropie scapula de coloana vertebrala, ridica centura scapulara, mentine capul in pozitia verticala

Latissim sau marele dorsal

Pe aofizele spinoase ale T1-T7. Pe apofizele spinoase ale vertebrelor lombare, creasta sacrata si creasta iliaca

Pe humerus Coboara bratul ridicat, il roteste inauntru si il duce inapoi, Pct fix pe humerus inspiratie

Planul II

Ridicator al scapulei

Pe procesele transfersale ale vertebrelor C1 – C7

Unghiul superior al scapulei

Ridica scapula in totalitate, inclina coloana vertebrala de parte lui

Romboid Pe procesele spinoa-se ale vertebrelor C7 – T4

Marginea mediala a scapulei

Adductor si ridicator al umarului

Dintat posterior si superior

Pe procesele spinoa-se ale vertebrelor C7 – T3

Fata externa a coastelor 2 - 5

Inspirator , radicand coastele

Dintat posterior si inferior

Pe procesele spinoa-se ale vertebrelor T12 – L2

Fata externa a ultimilor 4 coastelor

Expirator, coborand coastele

Splenius Pe procesele spinoa-se ale vertebrelor C7– T5

Pe procesele transversale ale atlasului si axisului

Inclina capul de aceeasi parte

Planul III

Iliocostal Pe procesele spinoa-se ale vertebrelo L4-L5

Pe ultimele 6 coaste

Extensia capului si trunchiului

Longissimus Pe procesele spinoa-se ale vertebrelo L4-L5

Procesul mastoid

Extensia capului si trunchiului

Spinal Greu de identificat fibrele lui se Extensia capului si

1

Planul IV

amesteca cu ale latissimului trunchiuluiSemispinal Fasciculele sar cate 4 vertebre intre

insertie si origineFlexia capului

Multifizi Fasciculele sar cate 4 vertebre intre insertie si origine, care umple santurile vertebrale de la axis pana la sacru

Echilibrarea corpului on ortostatism

Rotatori Fasciculele sar cate 2 vertebre intre insertie si origine

Planul V

Interspinosi Pe partile laterale ale ligamentelor interspinoase ce unesc doua procese spinoase vecine

Echilibrarea corpului on ortostatism

Intertransversari

Leaga procesele transversale intre ele

Rotatori ai capului

Procesul spinos al axisului pana la procesul spinos al atlasului

Extensia capului

Sacrococcigieni

De la sacru al coccige Sunt atrofiati

7. Muschiul membrului superior

Grupa Muşchiul

Originea Inserţia Acţiunea

Deltoid Pe claviculă, acromion şi spina scapulei

Pe „V"-ul deltoidian alhuerusului

ridică braţul,lateral (abducţia) Roteşte braţul şi îl ridică inainte.Roteştee braţul şi îl ridică înapoi.

Muschii umarului

Muşchii centurii scapulare

Supraspinos În fosa supra-spinala al scapulei

Pe tuberculul mare al humerusului

Ridică braţul face o uşoră pronaţie a braţului

Infraspinos în fosa infraspinală al scapulei


Face supinaţia braţului

Marele rotund

Pe unghiul inferior al scapulei

Pe humerus, pe buza medială a humerusului

Trage braţul spre corp, înapoi şi îl roteşte medial

Micul rotund Pe marginea axilara a scapulei


Roteşte braţul înafară(supinaţie)

Subscapular

Pe faţa ventrală a scapulei,

Pe gîtul chirurgical al humerusului

Roteşte braţul înăuntru Apropie braţul de corp

1

Muschii bratului

Muschii regiunii anterioare a bratului

Bicepsul brahial

Pe apofiza coracoidă (ramura scurtă) Pe marginea craniala a ca-vităţii glenoide (ramura lunga}

Pe tuberozitatea radială

Flectează antebraţul pe braţ Face supinurki antebraţului

Brahial Extremitatea distală a hu-merusului

Apofiza coro-noidă a ulnei

Flecteaaă antebraţul pe braţ

Coracobrahial

Tendonul comun al bratului scurt al bicepsului

Fata mediala a humerusului

Adductor , proiector inainte al bratului

Muschii regiunii posterioare

Tricepsul brahial

Pe omoplat sub cavitatea lenoida

Pe faţa posterioa-ră a humerusului, lingă şanţul de torsiune

Pe olecran Extensor al antebratului, tensor al capsulei articulare, adductor al bratului

Muschii regiunii anterioare a antebratului

Planul I

Rotundul pronator

Pe extremitatea distală a humeru-sului şi extremitatea proximală a ulnei

Pe faţa late-rală a diafi-zei osului radius

Pronator al miinii şi flexor al antebraţului pe braţ

Flexor radial al carpului sau palmarul mare

Pe extremitatea distală a hume-rusului (epicondilul medial)

Pe faţa palmară a celui de al doilea meta-carpian

Flexor al mainii pe antebraţ, slab adductor al mainii, si slab pronator al antebratului

Palmar lung sau Palmarul mic

Pe extremitatea distală a humerusului

Pe aponevroza palmară

Flecteaza mina pe antebraţ

Flexorul ulnar al carpului sau Cubitalul

Pe epicondilul

medial alhumerusului, pe olecran

Pe osul pisiform

Flexor si adductor al mainii

1

anterior şi marginea dor-sală a ulnei

Planul II Flexorul superficial al degetelor

Pe extremitatea distală a hume-rusului, pe extremităţile proximale ale osului radius şi ulnă

Pe falangele mijlocii ale degetelor II, III, IV si V

Flecteaza falanga medie pe cea proximala , degetelor pe mana, mana pe antebrat, adductor al mainii

Planul III

Flexor profund al degetelor

Pe fata ante-rioara si mediala a ulnei si pe membrana interosoasa

Pe falangelor distale ale degetelor II -IV

Flexor al ultimelor falange, al mainii pe antebrat , adductor al mainii

Flexorul lung al policelui

Pe extremitatea proximală a radiusului si pe membrana interosoasa

Pe ultima falangă a policelui

Flecteaza falanga distala pe cea proximala

Pătratul pronator

Pe treimea distală a feţei volare a. ulnei

Pe treimea distală a feţei volare a radiusului

Pronator al miinii si secundar realizeaza supinatie

Muschii regiunii posterioare a antebratului

Planu I Extensorul comun al degetelor

Extremitatea distală a humerusului(epicondilul lateral)

Pe faţa posterioară a falangelor degetelor II-V

Extensor al acestor degete

Extensorul propriu al degetului mic

Pe extremitatea distală a humerusului (epicondilul lateral)

Pe falangele degetului mic

Extensor al degetului mic

Anconeu

Pe epicondilul lateral al humerusului

Pe olecran Extensor al antebraţului

Planul II Abductorul lung al degetului mare

Fata posterioara a ulnei si radiusului si membrana interososasa

Baza primului metacarpian

Abductor al policelui si mainii

1

degetului mare

Extensorul scurt al degetului mare

Fata posterioara a ulnei si radiusului si membrana interososasa

Pe baza falangei proximale a policelui

Extensor si abductor al policelui

Extensor lung al policelui

Pe membrana interosoasa, 1/3 mijlocie a fete posterioare a ulnei

Falanaga distala a policelui

Extinde falanga distala a policelui abducctie, usoara adductie

Extensor al indexului

Fata posterioara a ulnei si memebrana intreososasa

Falanga distala a indexului

Extensor index, ajuta la extensia mainii

Muschii regiunii laterale a antebratului

Planul I

Brahio-radial Marg laterala a humerusului si pe septul intermuscular lateral al bratului

Baza procesului stiloid al radiusului

Flexor al antebratului,

Lung extensor radial al carpului

Marg laterala a humerusului si pe septul intermuscular lateral al bratului

Al doilea metacarp

Extensor si abductor al mainii, contribuie la supinatie, flec-teaza antebratu

Planul IIScurt extensor radial al carpului

Epicondilul humeral lateral

Al treilea metacarp

Extensor si abductor al mainii

Palnul III Supinator Suprafata rugoasa de sub incizura radiala a ulnei, epicondilul humeral

Fata laterala a radiusului

Cel mai puternic supinator am antebratului si mainii

Musculatur

Planu I Scurt abductor al policelui Retinaculul

Baza falangei proximale a policelui

Abductie a policelui

1

e eminentei tenare (lateral)

flexorilor si oasele carpiene

Planul II Opozant al policelui

Toata fata palmara a metacarpianului I

Opozant al policelui

Scurt flexor al policelui


Flexor al policelui

Planul III Adductor al policelui

Randul carpian distal si pe metacarpul al III-lea


Adductor al policelui

Muschii eminentei hipotenare

Planul I Palmar scurt Aponevroza palma

fata profunda a pielii

Planul II Flexor scurt al degetelor

Retinacului flexorilor, osul pisiform, osul cu carlig

Marginea mediala a me-tacarpului 5

Flexia falangei proximale

Abductorul degetului mic

Baza falangelor proximale

Flexia falangei proximale

Planul III Opozantul degtelui mic

Baza falangelor proximale

Muschii palmei

Muschii regiunii palmare mijlocii

LombricaliIn nr de 4

Tendoanele flexorului profund al degetelor

Muschiul extensor destinat degetului respectiv

Flexori ai falangei proximale si extensori ai celorlalte doua

Interososi palmari si dorsali

Fata metacarpului

Falanga proximala

Flecteaza falanaga proximala si extensia celorlalte doua

8. Muschii membrului inferior

Grupa Muşchiul

Originea Inserţia Acţiunea

Muşchii anteriori (inferiori) ai bazinului

Iliopsoas format din psoasul mare, iliac,

Pe ultima vertebră toracică şi primele 4 lombare Pe osul iliac, sacru şi arti-culaţia coxo-iemoralâ

Printr-un tendon comun pe trohanterul mic al femurului

Flectează coapsa pe bazin sau bazinul pe coapsa

Psoasu mic Corpul vertebrelor T12-L1

Fascia iliaca Protejeaza nervul femural

Gluteul mare

Pe creasta iliacă, pe creasta sacrului si pe- coccige

Pe creasta marelui fesier al femurului

Face extensia coapsei pe bazin sau a bazinului pe coapsă ro-teşte

1

Muschii baziunului

Muschii posteriori ai pelvisului

coap-sa în afară Gluteul mijlociu

Pe creasta iliaca si aripa iliaca

Pe trohanterul mare al femurului

Extinde bazinul pe coapsă, ab-ducţie, Roteşte coapsa înăuntru

Gluteul mic Linia gluteala anterioara si inferioara

Pe trohanterul mare alfemurului

Aceeaşi acţiune ca fesierul mijlociu

Tensor al fasciei lata

Spina iliaca antero-supe-Rioara

Tractul iliotibial Flexor si abductor al coapsei,

Piriform In vecinatatea gaurilor sacrate 2,3,4 pe fata anterioara a pelvisului

Trohanterul mare Rotator, abductor, extensor al coapsei

Obturatorul intern

Pe marginea găurii obturate şi pe îaţa pelvină a membranei obturatoare


Roteşte coapsa în afară,

Gemenii pelvini, superior şi inferior

Pe spina sciatică Pe ischion (tuberozitatea ischiatică)

Prin tendonul comun cu obturatorul intern, pe trohanterul mare al femurului

Roteşte coapsa în afară

Pătratul femural

Pe tuberozitatea ischiatică

Pe creasta intertrohante-riană

Rotator al coapsei în afară

Obturatorul extern

Pe marginea găurii obturate şi pe faţa externă a membranei obturatoare


Rotator al coapsei în afară

Muschii regiunii anterioare a

Croitor Pe spina iliacă antero-poste-rioară

Pe faţa medială a tibieiFlectează coapsa pe bazin şi gamba pe coapsă. Roteşte coapsa înafară şi gamba înăuntru.

Cvadricepsul

Dreptul femural

Pe spina iliacă antero-inferioară

Tuberoziattea tibiei

Cvadricepsul femoral ex-tinde gamba pe coapsă

Vastul lateral

Pe linia aspră şi pe trohanterul mare

Tendonul dreptului femural

Vastul median Pe linia aspră şi pe trohanterul mare

Marginea mediala a patelei

1

coapsei femural Vastul intermediar

2/3 superioare a fetei anterioare a femurului

Printr-ua ten-doa comun pe rotulă şi pe tuberozitatea anterioară a tibiei

Muschii regiunii lateralea coapsei

Tensorul fasciei lata

Pe spina iliacă antero-superi-oara şi creasta - iliacă

Pe tuberozitatea laterală a tibiei

Contribuie la extensia gambei Face abducţia coapsei Roteşte coapsa înăuntru

Musculature posteriaoa a coapsei

Bicepsul femoral

Prin porţiunea lungă pe ischion Prin .-porţiunea scurtă pe linia aspră a femurului

Priutr-un ten-don comun pe capul fibulei şi condilul lateral al tibiei

Extinde coapsa pe bazin Flectează gamba pe coapsă Roteşte gamba în afară

Semitendinos Pe ischion Pe faţa medială a tibiei

Extinde coapsa Flectează gamba pecoapsă Roteşte gamba înăuntru

Semimem-branos

Pe ischion Pe tuberozitatea medială a tibiei

Muschii regiunii mediale a coapsei

Pectineu Pe pubis Pe linia aspră a femurului

Flectează coapsa pe bazin Roteşte coapsa în afară , adducţie

Adductor scurt

Pe pubis Pe linia aspră a femurului

Adducţie

Adductor mare

Tuberozitatea ischiopubiana

Pe linia aspră a femurului

Adducţie

Gracilis Ramura inferioara a pubelui

Fata mediana a tibiei Extensia genunchiului si adductor al coapsei

Muschii regiunii anterioare a coapsei

Tibial anterior Pe faţa laterala a tibiei, pe memnbrana interososasa si pe fata profunda a fasciei crurale

Pe primul cuneiform si pe baza primului metatersian

Flecteaza piciorul în sus (flexor) Roteşte piciorul în afară (supinator)

Extensor lung al dege-telor (II— V)

Pe fibulei şi pe condilul lateral al tibiei si pe embrana interososasa

Falangele II si II ale degetelor

Pronatie, abductie, extensie slaba a degetelor

Extensor lung al hal-ucelui

Pe faţa mediala a diafizei fibulei si membrana interosoasa

Falanaga II a halucelui

Flexie dorsala a halucelui

1

Muschii regiunii laterale a gambei

Peronier lung

Pe faţa laterala a capului fibulei şi pe fascia gambei

Pe primul metatarsian şi pe primul cuneiform

Flectează piciorul (flexor] Roteşte piciorul înăuntru (pronator)

Peronier scurt Pe faţa laterală a fibulei

Pe al cincilea metatarsian

Muschii regiunii posterioare a gambei

Gastrocnemianul

Pe condilii femu-rului Pe calcaneu Face extensia piciorului Ridică călcîiul Flectează gamba pe coapsă

Solearul Tibie si fibula Pe calcaneu

Plantar subţirePe condilul lateral al femurului

Pe calcaneu

Musculatura planului profound al gambei

Popliteu Pe condilul lateral al femurului

Flexor comun al degetlor

Pe faţa posterioară a diafizei tibiale

Pe faţa posterioară a extremităţii proximale a tibiei

Flectează gamba pe coapsă (flexor) Roteşte gamba înăuntru (pronator)

Tibial posterior

Pe faţa posterioară a tibiei şi pe fibulă

Pe faţa plantară a ultimelor falange ale degetelor II — V

Flectează dege-tele II — V face extensia piciorului pe gambă

Flexor propriu al halu-celului

Pe faţa posteribară a fibulei

Pe oasele tarsiene şi pe baza metatarsicnelor II, III şi IV.

Face extensia piciorului pe gambă Roteşte piciorul în afară

Regiunea dorsala

Extensorul scurt al halucelui

Pe calcăneu Pe prima falangă a halucelui

Extindehalucele

Extensorul scurt al dege-telor

Pe calcaneu Pe prima falangă a halucelui si pe falangele degetelor II, III şi IV

Extinde primele patru degete

Grupul plantar medial

Abductorul halucelui

Pe calcaneu Pe prima falangă a halucelui

Flectează halucele Abductor al halucelui (I)

Adductorul halucelui

Pe cuboid şi pe metatar-siencle III şi IV

Pe prima falangă a halucelui

Flectează halucele Adductor al halucelui

Flexorul scurt al halucelui

Pe cuboid si cuneiformul

Pe prima falangă a halucelui

Flectcază halucele

Grupul plantar lateral

Abductorul degetului mic (V)

Pe calcaneu Pe prima falangă a degetului mic (V)

Flectează degetul mic (V) Abductor al degetului mic

1

Musculature piciorului

Flexorul scurt al degetului mic (V)

Pe al V-lea metatarsian

Pe prima falangă a degetului mîo (V)

Flecteaza degetul mic (V)

Grupul plantar mijlociu

Flexorul scurt al degetelor

Pe calcaneu Pe falangele degetelor II — V

Flectează degetele II — V

Patratul plantei

Pe calcaneu Pe tendonul flexorului comun al degetelor II — V

Flectează degetele II— V

Lombricalii piciorului

Pe tendoanele flexorului comun al degetelor II— V

Pe primele falange ale degetelor II — V şi pe tendoanele exteriorului comun al degetelor (II— V)

Flectează primele falange ale degetelor II— V Extind falangele II şi III ale degetelor II — V

Interosoşii piciorului

Pe feţele metatarsienelor III- V

Pe falangele degetelor II— V

Flectează primele falange Extind falangele II si III

1

sistem muschi

Documents