raport de expertiză - sdtrsdtr.ro/upload/rapoarte si analize/executie bugetelor... ·...
Post on 26-Dec-2019
55 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 1/41
Proiect:
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări
cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de
planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”
Beneficiar:
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
Raport de expertiză
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 2/41
Tema 1: Capacitatea administrației de a genera venituri
Indicatori utilizați în cadrul analizelor aferente temei 1:
Indicatorul 1 – Venituri proprii pe cap de locuitor pe macroregiuni, județe și localități
Indicatorul 2 – Cote defalcate din impozitul pe venit pe macroregiuni, județe și localități
Indicatorul 3 – Valoarea veniturilor totale pe macroregiuni, județe și localități
Tema 2: Ponderea din cheltuieli totale pe categorii de cheltuieli – priorități de dezvoltare
teritorială
Indicatori utilizați în cadrul analizelor aferente temei 2:
Indicatorul 1 – Valoarea cheltielilor totale pe macroregiuni, județe și localități;
Indicatorul 2 – Cheltuieli cu servicii publice generale pe macroregiuni, județe și localități;
Indicatorul 3 – Cheltuieli pentru învățământ pe macroregiuni, județe și localități;
Indicatorul 4 – Cheltuieli pentru sănătate pe macroregiuni, județe și localități;
Indicatorul 5 – Cheltuieli pentru cultură, recreere şi religie pe macroregiuni, județe și localități;
Indicatorul 6 – Cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică, locuinţe pe macroregiuni, județe și
localități;
Indicatorul 7 – Cheltuieli pentru protecția mediului pe macroregiuni, județe și localități;
Indicatorul 8 – Cheltuieli pentru transporturi pe macroregiuni, județe și localități;
Tema 1: Capacitatea administrației de a genera venituri
I. Relevanța temei pentru demersul de elaborare a viitoarei Strategii de Dezvoltare Teritorială a
României.
Modul de gestionare a resurselor în general, a celor financiare în special, a constituit și
constituie unul dintre principalii factori care influențează calitatea rezulatatelor oricărei activități.
Fie că vorbim de gestionarea la nivelul autorității publice locale a veniturilor obținute de la nivel
central, fie că vorbim despre capacitatea acestora de a genera propriile venituri sau a atrage
fonduri din diferite medii, capacitatea administrației de a-și asigura resursa financiară necesară unei
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 3/41
dezvoltări armonioase la nivel teritorial este extrem de importantă, mai ales dacă este privită din
perspectiva elaborării Strategii de Dezvoltare Teritorială a României. Cu cât dependența de
veniturile obținute de la nivel central este mai mare cu atât șansele de dezvoltare la nivel teritorial
sunt mai mici.
II. Contextul European și național
În contextul în care, în România, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, se vorbește tot
mai mult despre descentralizare, adică un transfer al competențelor de la nivel central către
autoritățile publice locale. În acest sens politicile aplicate de la nivel central au vizat adoptarea unor
măsuri prin care să se scadă treptat gradul de dependență al autorităților publice locale față de
autoritatea centrală. În acest sens, programele post-aderare finanțate din fonduri europene, au
reprezentat pe de o parte o oportunitate pentru autoritățile publice locale de a-și finanța o serie de
activități ce vizau dezvoltarea teritorială fără a apela la resursele provenite de la nivel central iar pe
de altă parte acestea au demonstrat gradul în care autoritățile publice locale au reușit să atragă
astfel de fonduri în vederea autofinanțării. Din pacate gradul de absorbție foarte scăzut de
aproximativ 12% demonstrează nu atât capacitatea de accesare a acestor fonduri ci o incapacitate
la nivelul gestionării acestora.
III. Descrierea indicatorilor analizați, a surselor de colectare şi a metodei de calcul
Indicatorul 1 – Venituri proprii pe cap de locuitor pe macroregiuni, județe și localități
Definire indicator: Venituri proprii pe cap de locuitor exprimă totalul veniturilor pe cap de locuitor,
permițând realizarea unei analize la nivelul și între unitățile administrativ teritoriale, scoțând în
evidență anumite disparități, ce pot să apară între diferite teritorii sau medii și care pot sta la baza
unor analize care să fundamenteze o serie de decizii ce vizează managementul financiar. Cu cât
dinamica evoluției în timp a acestui indicator este una ascendentă, cu atât situația financiară a
unității administrativ teritoriale poate fi considerată mai favorabilă.
Periodicitate indicator: Anuală
Sursă: Direcţia generală a finanţelor publice
Metodă de calcul: analiză longitudinală și corelații între indicatori
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 4/41
Indicatorul 2 – Cote defalcate din impozitul pe venit pe macroregiuni, județe și localități
Definire indicator: Cote defalcate din impozitul pe venit reprezintă suma din veniturile totale ale
unei unitățile administrativ teritoriale provenite din impozitul pe venit. Trebuie menționat faptul că,
chiar dacă veniturile din cotele defalcate din impozitul pe venit sunt considerate venituri proprii ale
unităților administrativ teritoriale, autoritățile publice nu au competențe legale în privința stabilirii,
colectării și urmăririi acestui impozit.
Periodicitate indicator: Anuală
Sursă: Direcţia generală a finanţelor publice
Metodă de calcul: analiză longitudinală și corelații între indicatori
Indicatorul 3 – Valoarea veniturilor totale pe macroregiuni, județe și localități
Definire indicator: Valoarea veniturilor totale însumează toate veniturile unei a unități
administrativ teritoriale, incluzând veniturile cu destinații speciale sau rezervate finanțării
cheltuielilor de capital. Valoarea ridicată a acestui indicator sau sau trend-ul ascendent în timp
indică o situație financiară favorabilă a unității administrativ teritoriale.
Periodicitate indicator: Anuală
Sursă: Direcţia generală a finanţelor publice
Metodă de calcul: analiză longitudinală și corelații între indicatori
IV. Descrierea situației prezente şi a tendințelor evolutive
Privită la nivel teritorial în condițiile de austeritate în care funcţionează autorităţile locale în
acest moment în România, situația bugetelor locale ne prezintă o diferență foarte mare între
comunităţile care realizează venituri proprii suficiente şi cele care nu se descurcă nici pentru
cheltuielile de întreţinere a localităţii. În acest context subiectul de actualitate pe baza căruia au loc
numeroase dezbateri îl reprezintă echilibrarea bugetelor locale. Aceste disparități la nivel teritorial
se regăsesc și în măsurile luate la nivelul autorităților locale. Astfel măsurile luate de anumite
autorități locale sunt extreme ca de exemplu eliminarea procedurii echilibrării bugetelor locale
(este cazul acelor autorități locale care au suficiente venituri pentru a-și acoperii cheltuielile).
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 5/41
Această dispută dintre autoritățile locale cu bugete mari și cele cu bugete mic fac uitat faptul că în
Uniunea Europeană principalul concept ce stă la baza teoriei dezvoltării îl reprezintă coeziunea
economică și socială. Transpunând acest concept putem să spunem că atât dezvoltarea economică
cât și cea socială trebuie să aibe la bază o structură spațială echilibrată. În aceste condiții,
capacitatea administrației de a genera venituri, reflectă, într-un mod pertinent, atât performanțele
echipei care gestionează activitățile la nivel local cât și o imagine reală a situației la nivel teritorial
cu privire la execuția bugetelor locale.
În continuare vom analiza capacitatea administrației de a genera venituri la nivel de județ
pentru a putea identifica acele zone care au puterea de a-și acoperii cheltuielile (sau o parte din ele)
prin generare de venit. Perioada supusă analizei este 2002 – 2012. Acest indicator se calculează prin
raportul dintre suma veniturilor proprii şi a cotelor defalcate din impozitul pe venit şi total venituri.
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra evoluţiei indicatorului analizat, în tabelul de
mai jos sunt prezentate valorile înregistrate la nivel de judeţ în ceea ce priveşte capacitatea
administraţiei de a genera venituri. Reprezentarea grafică a evoluţiei indicatorului pentru fiecare an
este prezentată la Anexe.
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 6/41
Judet 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
ALBA 21,44% 22,51% 37,92% 39,41% 34,65% 37,58% 39,69% 38,34% 40,74% 43,39% 39,44%
ARGES 21,54% 20,24% 43,88% 41,93% 42,44% 42,76% 44,36% 50,11% 54,57% 54,72% 48,97%
ARAD 28,35% 27,98% 50,57% 53,04% 49,59% 53,65% 48,99% 49,38% 51,66% 56,40% 54,43%
BUCUREȘTI 25,05% 29,56% 71,38% 69,41% 71,84% 82,92% 71,05% 71,67% 75,62% 77,01% 73,90%
BACAU 27,21% 24,91% 39,09% 35,45% 33,28% 34,83% 34,44% 37,71% 38,75% 43,28% 39,49%
BIHOR 24,14% 26,64% 46,30% 42,31% 41,42% 46,29% 41,23% 44,10% 41,25% 44,76% 42,89%
BISTRIȚĂ-NĂSĂUD 18,98% 22,89% 36,44% 35,00% 28,77% 37,50% 37,40% 38,71% 43,18% 39,56% 33,99%
BRAILA 19,11% 23,45% 38,08% 38,30% 34,38% 38,69% 39,86% 40,84% 46,30% 47,80% 38,37%
BOTOSANI 16,72% 14,08% 21,64% 21,42% 20,57% 23,56% 24,85% 28,21% 27,97% 28,88% 27,10%
BRASOV 24,05% 28,11% 52,54% 52,78% 52,43% 58,32% 60,89% 55,20% 58,16% 55,25% 59,17%
BUZAU 15,76% 16,76% 33,11% 30,98% 29,34% 33,27% 34,20% 37,89% 38,88% 44,78% 42,54%
CLUJ 23,41% 28,09% 55,74% 54,87% 50,14% 59,41% 60,10% 58,82% 61,23% 63,39% 60,32%
CALARASI 23,63% 25,76% 31,09% 28,95% 28,18% 34,64% 36,29% 38,68% 41,03% 45,49% 42,81%
CARAS-SEVERIN 19,42% 20,95% 31,67% 33,26% 29,88% 33,61% 35,55% 37,91% 41,92% 35,82% 31,58%
CONSTANTA 33,45% 36,85% 58,07% 55,71% 53,04% 57,64% 58,50% 60,61% 61,94% 60,57% 61,90%
COVASNA 18,46% 20,39% 36,35% 34,73% 30,71% 35,25% 31,87% 34,76% 37,43% 41,13% 40,38%
DAMBOVITA 18,73% 19,49% 34,73% 35,12% 32,21% 35,71% 37,28% 36,76% 38,76% 35,73% 38,51%
DOLJ 21,21% 20,65% 39,59% 38,68% 36,71% 42,31% 40,14% 43,74% 47,93% 49,55% 43,01%
GORJ 19,77% 18,47% 43,34% 44,10% 38,52% 41,54% 39,06% 44,00% 44,58% 45,02% 44,37%
GALATI 36,29% 33,84% 46,00% 42,40% 43,94% 44,51% 47,17% 48,77% 50,83% 51,22% 45,91%
GIURGIU 15,90% 19,24% 34,88% 33,60% 38,19% 33,50% 33,76% 40,45% 38,17% 39,19% 37,61%
HUNEDOARA 19,83% 19,09% 45,50% 44,28% 39,43% 42,85% 44,35% 42,37% 45,29% 38,88% 37,83%
HARGHITA 17,17% 19,41% 32,59% 30,24% 29,75% 30,68% 32,38% 34,48% 36,70% 36,98% 38,61%
ILFOV 25,09% 34,75% 74,59% 73,92% 72,27% 77,43% 76,08% 76,84% 77,65% 79,24% 66,43%
IALOMITA 25,21% 21,48% 33,51% 35,51% 28,99% 37,49% 34,97% 40,58% 39,41% 43,57% 46,72%
IASI 20,41% 20,15% 39,81% 37,67% 34,50% 41,10% 40,09% 40,61% 39,45% 40,67% 39,66%
MEHEDINTI 19,80% 17,85% 32,63% 30,65% 28,38% 33,81% 34,86% 37,06% 36,10% 32,98% 30,29%
MARAMURES 20,26% 22,54% 33,95% 33,98% 29,38% 32,28% 35,18% 35,36% 38,88% 40,32% 36,73%
MURES 22,90% 24,39% 41,67% 43,20% 38,90% 43,51% 46,07% 44,33% 48,14% 49,85% 48,68%
NEAMT 19,15% 20,12% 33,40% 35,17% 32,61% 33,11% 32,53% 33,89% 34,68% 33,29% 33,42%
OLT 16,17% 16,84% 32,78% 32,56% 30,08% 32,36% 31,03% 34,90% 35,04% 37,32% 34,67%
PRAHOVA 25,95% 25,21% 51,45% 52,81% 49,45% 53,95% 53,89% 54,99% 56,21% 59,02% 59,39%
SIBIU 27,95% 33,84% 54,90% 53,53% 50,39% 57,35% 54,97% 55,41% 60,85% 61,69% 63,69%
SALAJ 17,37% 20,01% 33,01% 33,25% 26,39% 30,30% 28,59% 33,52% 35,91% 38,29% 31,69%
SATU MARE 18,98% 22,29% 38,57% 37,58% 34,61% 37,54% 36,33% 45,43% 42,54% 39,77% 39,33%
SUCEAVA 20,76% 21,69% 30,86% 28,81% 26,14% 30,32% 30,57% 37,34% 33,96% 33,40% 29,45%
TULCEA 27,10% 25,63% 34,11% 35,01% 31,73% 40,07% 40,69% 39,98% 41,78% 45,78% 45,18%
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 7/41
TIMIS 25,67% 30,03% 56,08% 55,16% 54,87% 60,38% 62,72% 59,51% 62,30% 61,66% 53,02%
TELEORMAN 19,45% 20,15% 29,52% 28,14% 26,45% 29,87% 27,19% 33,49% 37,41% 40,17% 38,48%
VALCEA 20,44% 22,31% 36,72% 35,45% 35,04% 35,88% 33,94% 40,14% 39,62% 34,95% 35,07%
VRANCEA 24,24% 19,91% 31,11% 30,20% 27,67% 31,50% 30,16% 34,18% 37,26% 39,18% 37,35%
VASLUI 13,00% 13,81% 23,38% 22,44% 19,38% 21,62% 21,56% 26,51% 28,01% 26,15% 29,04%
Tabel 1 - Capacitatea administrației de a genera venituri – perioada 2002 – 2012
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 8/41
De la început trebuie menționat faptul că pentru perioada supusă analizei, un moment
important l-a reprezentat anul 2006, an în care s-a votat Legea finanțelor publice locale
nr.273/2006. În cadrul acestei legi au fost prevăzute formula și criteriile de calcul după care urma să
se facă repartizarea cotelor din impozitul pe venit în vederea echilibrării bugetelor locale.
Un alt aspect imprtant de care trebuie să ținem cont în cadrul acestei analize il reprezintă
dezbaterile publice la nivelul executivului din anul 2001 privind descentralizarea administrațiilor
publice. Astfel, odată cu anunțurile făcute de executiv cu privire la schimbarea procedurii de
adoptare a bugetelor locale se manifestă o îngrijorare la nivelul administrației publice locale în ceea
ce privește capacitatea de autosusţinere financiară – scopul principal al preconizatei intenţii a
administraţiei centrale. Această îngrijorare este explicabilă dacă luăm în calcul experiența
administrațiilor locale din anul 2001, an în care le-au fost repartizate activități noi (în principal în
zona educațională, a asistenței sociale) fără o asigurare a fondurilor necesare în prealabil și fără a
asigura pregătirea managerială necesară pentru decidenții de la nivel local.
Pentru primii doi ani ani perioadei analizate (2002 – 2004) se observă o îcadrare a valorii
indicatorului privind capacitatea administrației de a genera venituri în intervalul 13% - 37%. Astfel
printre județele cu un procent ridicat privind capacitatea administrației de a genera venituri pentru
anul 2002 regăsim județele Galați (36,29) și Constanța (33,45%) (singurele care sar de pragul de
30%), Arad (28,35%), Sibiu (27,95%), Bacău (27,21%) și Tulcea (27,10%). De cealaltă parte, județele
cu un procent scăzut privind capacitatea administrației de a genera venituri sunt reprezntate de
Vaslui (13,00%), Buzău (15,76%), Giurgiu (15,90%), Olt (16,17%).
Se observă că în anul 2002, nu au înregistrat valori foarte ridicate pentru toate marile centre
urbane. Astfel în București, capacitatea administrației de a genera venituri era de 25,67%, Timis
(25,05%), Ilfov (24,24%), Cluj (25,41%) și Iași (20,41%). După cum vom vedea, în anii ce următori
această situație se va schimba. În anul 2003 situația se menține în aceleași limite, însă se observa
deja o tendiță de creștere a capacității administrației de a genera venituri pentru marile centre
urbane. Astfel, Ilfov înregistrează o creștere de 10,51% față de anul precedent, ajungând la valoarea
de 34,75%, a doua valoare, după cea înregistrată în județul Constanța (36,85%).
Începând cu anul 2004 situația se schimbă radical. Identificăm astfel două tendințe. În
primul rând se înregistrează o creștere a capacității administrației de a genera venituri pentru toate
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 9/41
județele. Intervalul în care se încadrează valorile pentru acest indicator sunt (21% - 75% față de 13%
- 37% în anul 2002). În cel de-al doilea rând, cele mai mari valori revin marilor centre urbane. Cea
mai mare valoare este înregistrată în Ilfov 74,59%, după care se clasează în ordine: București
(71,38%), Constanța (58,07%), Timiș (56,08%), Cluj (55,74%), Sibiu (54,90%), Brașov (52,54%) și
Prahova (51,45%). Cele mai scăzute valori sunt înregistrate în Botoșani (21,64%), Vaslui (23,38%),
Teleorman (29,52%) și Suceava (30,86%). Aceiași tendință se menține și pentru anii următori.
După cum spuneam și mai sus, anul 2006 este unul foarte important el marcând anul în care
a fost votată Legea finanțelor publice locale nr.273.
În perioada 2006 - iunie 2010, din valoarea impozitului pe venit încasat la bugetul de stat a
fost alocată la nivelul autorităților administrativ-teritoriale o cotă de 82% (conform O.U.G.nr.9/2005
pentru modificarea O.U.G nr.45/2003 privind finanțele publice locale). Din iulie 2010 şi până în
decembrie 2011, valoarea din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat, alocată la nivelul
autorităților administrativ-teritoriale s-a redus la 77% (conform O.U.G.nr. 63 din 30 iunie 2010
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum şi
pentru stabilirea unor măsuri financiare). Aceste modificări legislative au încetinit ritmul de creștere
al capacității administrației de a genera venituri până la finele anului 2010.
Ultimul an al perioadei analizate, anul 2012, ne prezintă o creștere capacității administrației
de a genera venituri la nivelul marilor centre urbane. Astfel că în București se înregistrează cea mai
mare valoare a indicatorului, valoare care ajunge la 73,90%. Valori ridicate au fost înregistrate și în
Ilfov (66,43%), Sibiu (63,69%), Constanța (61,90%) și Cluj (60,32%). Cele mai scăzute valori au fost
înregistrate în Botoșani (27,10%), Vaslui (29,04%) și Suceava (29,45%).
V. Concluzii și recomandări
Efectele procesului de descentralizare financiară din România a marcat într-un mod profund
evoluția veniturilor și cheltuielilor din bugetele locale și implicit capacitatea administrațiilor de a
genera venituri. Astfel, pe fondul delegării unui număr din ce în ce mai mare de responsapilități de
la nivel central către administrațiile publice locale, fără ca veniturile acestora să crească
corespunzător, au apărut discrepanțe în ceea ce privește capacitatea administrațiilor de a genera
venituri.
Recomandarile, în acest context, sunt următoarele:
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 10/41
- identificarea unor surse noi de finanţare a cheltuielilor locale. O astfel de sursă o
constituie proiectele finanțate din fonduri europene nerambursabile. În cadrul accesării
unor astfel de fonduri este foarte important modul de gestionare al acestor proiecte,
având în vedere coordonarea defectuasă pe care o întâlnim la nivelul organismelor
intermediare de management pentru astfel de proiecte;
- creşterea veniturilor proprii şi o revizuire a modului în care se face alocarea sumelor
destinate echilibrării bugetelor locale, în vederea creşterii transparenţei şi eficienţei
acestui proces;
- factorii de decizie de la nivelul administrațiilor locale nu au o pregătire suficientă pentru
a gestiona eficent resursele financiare în condițiile numeroaselor schimbări ce apar fie la
nivel legislativ, fie ca efecte ale descentralizării financiare. Pentru a putea face față
acestori schimbări se recomandă o formare a deprinderilor membrilor consiliilor locale şi
judeţene cu practici şi tehnici de management local şi, mai ales, cu particularităţile de
elaborare a politicilor publice locale.
Odată cu majorarea taxei pe valoare adăugată începând cu 1 iulie 2010 de la 19% la 24%,
România a urcat pe locul al doilea în rândul tărilor din UE, fiind “devansată” în acest clasament doar
de Finlanda și Ungaria unde taxa pe valoare adăugată este de 25%. Această măsură a redus
semnificativ consumul, care se afla deja pe un trend descendent (ca efect al crizei economice
apărute cu doi ani mai devreme), și va avea ca rezultat prelungirea perioadei de recesiune din
România. Totodată trebuie menționat faptul că, această creștere a taxei pe valoare adăugată, va
duce la o creștere a inflației.
În acest sens se recomandă o reconsiderare a nivelului taxei pe valoare adăugată la nivel
global și/sau pentru o serie de produse și servicii în vederea încurajării creșterii consumului și nu
numai. Pentru creșterea veniturilor bugetelor la nivel local recomand atragerea și încurajarea
investițiilor din mediul privat prin oferirea unor facilități ca reducerea sau scutirea de la anumite
taxe pentru:
- firmele care investesc un anumit procent din profitul anual la nivel local;
- firmele care dezvoltă parteneriate cu comunitatea locală (poliție, biserică, învățământ
ș.a.);
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 11/41
- firmele care investesc în infrastructură la nivel local;
- firmele care oferă locruri de muncă în exclusivitate pentru populația locală;
- firmele care implementează diferite programe finanțate din fonduri europene sau alte
surse în parteneriat cu unitățile administrative locale și care au ca scop dezvoltarea la
nivel teritorial ș.a.
Ca o concluzie finală, pe baza celor spuse mai sus, putem afirma că pe termen lung, acţiunile
prioritare pentru Ministerul Finanțelor Publice trebuie să vizeze sporirea autonomiei fiscale și a
celei politice a administrațiilor publice locale, asigurând atât baza legislativă cât și instrumentarul
necesar care să încurajeze o creștere a veniturilor locale, ca pondere din veniturile totale.
Tema 2: Ponderea din cheltuieli totale pe categorii de cheltuieli – priorități de dezvoltare
teritorială
Indicatori utilizați în cadrul analizelor aferente temei 2:
Indicatorul 1 – Valoarea cheltielilor totale pe macroregiuni, județe și localități;
Indicatorul 2 – Cheltuieli cu servicii publice generale pe macroregiuni, județe și localități;
Indicatorul 3 – Cheltuieli pentru învățământ pe macroregiuni, județe și localități;
Indicatorul 4 – Cheltuieli pentru sănătate pe macroregiuni, județe și localități;
Indicatorul 5 – Cheltuieli pentru cultură, recreere şi religie pe macroregiuni, județe și localități;
Indicatorul 6 – Cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică, locuinţe pe macroregiuni, județe și
localități;
Indicatorul 7 – Cheltuieli pentru protecția mediului pe macroregiuni, județe și localități;
Indicatorul 8 – Cheltuieli pentru transporturi pe macroregiuni, județe și localități;
I. Relevanța temei pentru demersul de elaborare a viitoarei Strategii de Dezvoltare Teritorială a
României.
Unul dintre obiective stabilite în cadrul Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României îl
constiutuie identificarea zonelor funcționale. Deși la nivel metodologic nu există înca o definiție
clară, pentru a identifica o zonă funcțională este necesară stabilirea unui set de indicatori pentru
mai multe domenii: demografie, dezvoltare economică, transporturi, execuția bugetelor locale ș.a.
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 12/41
Astfel, urmărind direcțiile în care sunt cheltuite resurse financiare din bugetul local, putem
identifica acele zone de interes din punct de vedere al dezvoltării la nivel local (ex. pentru anumite
localități, ponderea cea mai mare din total cheltuieli o au cheltuielile pentru transport sau cele
pentru învățământ).
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 13/41
II. Contextul European și național
Începând cu anul 2010 România a înregistrat o evoluție pozitivă în ceea ce priveste
reducerea deficitului bugetar. Astfel, în anul 2011 a înregistrat un deficit bugetar de 5,5% din PIB
sau 32,97 miliarde lei, mult mai mic față de nivelul de 45,14 miliarde lei sau 9% din PIB în anul 2009,
conform Eurostat. Oficiul European pentru Statistică arată că România a urmat evoluția deficitului
bugetar din cadrul Uniunii Europene, acesta mărindu-se în perioada 2008-2009, iar apoi s-a
micșorat treptat.
Comparativ, la nivelul UE, deficitul bugetar a fost in 2011 de 4,4% din PIB, după ce în 2009
aproape se triplase față de 2008, având o creștere de la 2,4% la 6,9% din PIB. În anul 2011, cel mai
scăzut deficit bugetar se înregistra în Luxemburg (0,3% din PIB), Finlanda (0,6% din PIB) și Germania
(0,8% din PIB), în timp ce Ungaria (4,3% din PIB), Estonia (1,1% din PIB) și Suedia (0,4% din PIB) au
înregistrat excedent bugetar. În anul 2011 un număr de 17 state membre ale UE au raportat deficit
bugetar mai mare de 3% din PIB: Irlanda (13,4%), Grecia si Spania (ambele cu 9,4%), Marea Britanie
(7,8%), Slovenia (6,4%), Cipru (6,3%), Lituania si Romania (ambele cu 5,5%), Franta (5,2%), Polonia
(5%), Slovacia (4,9%), Olanda (4,5%), Portugalia (4,4%), Italia (3,9%), Belgia (3,7%), Letonia (3,4%) si
Cehia (3,3%). (conform datelor Eurostat)
In total, 25 de state membre au inregistrat o ameliorare a soldului lor public, exprimat in
procentaj din PIB, in 2011 fata de anul anterior.
III. Descrierea indicatorilor analizați, a surselor de colectare şi a metodei de calcul
Indicatorul 1 – Valoarea cheltielilor totale pe macroregiuni, județe și localități;
Definire indicator: Valoarea cheltuielilor totale însumează toate cheltuielile unei unități
administrativ teritoriale. Acest indicator este utilizat, prin raportarea lui la total venituri, pentru
identificarea stării bugetului la sfârșitul anului, astfel putem să vorbim despre un excedent sau
deficit bugetar.
Periodicitate indicator: Anuală
Sursă: Direcţia generală a finanţelor publice
Metodă de calcul: analiză longitudinală și corelații între indicatori
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 14/41
Indicatorul 2 – Cheltuieli cu servicii publice generale pe macroregiuni, județe și localități;
Definire indicator: Cheltuieli cu servicii publice reprezintă valoarea din total cheltuieli utilizată
pentru servicii publice generale.
Periodicitate indicator: Anuală
Sursă: Direcţia generală a finanţelor publice
Metodă de calcul: analiză longitudinală și corelații între indicatori
Indicatorul 3 – Cheltuieli pentru învățământ pe macroregiuni, județe și localități;
Definire indicator: Cheltuieli pentru învățământ reprezintă valoarea din total cheltuieli utilizată
pentru învățământ.
Periodicitate indicator: Anuală
Sursă: Direcţia generală a finanţelor publice
Metodă de calcul: analiză longitudinală și corelații între indicatori
Indicatorul 4 – Cheltuieli pentru sănătate pe macroregiuni, județe și localități;
Definire indicator: Cheltuieli pentru sănătate reprezintă valoarea din total cheltuieli utilizată pentru
sănătate.
Periodicitate indicator: Anuală
Sursă: Direcţia generală a finanţelor publice
Metodă de calcul: analiză longitudinală și corelații între indicatori
Indicatorul 5 – Cheltuieli pentru cultură, recreere şi religie pe macroregiuni, județe și localități;
Definire indicator: Cheltuieli pentru cultură, recreere şi religie reprezintă valoarea din total cheltuieli
utilizată pentru cultură, recreere şi religie.
Periodicitate indicator: Anuală
Sursă: Direcţia generală a finanţelor publice
Metodă de calcul: analiză longitudinală și corelații între indicatori
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 15/41
Indicatorul 6 – Cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică, locuinţe pe macroregiuni, județe și
localități;
Definire indicator: Cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică, locuinţe reprezintă valoarea din
total cheltuieli utilizată pentru servicii şi dezvoltare publică, locuinţe.
Periodicitate indicator: Anuală
Sursă: Direcţia generală a finanţelor publice
Metodă de calcul: analiză longitudinală și corelații între indicatori
Indicatorul 7 – Cheltuieli pentru protecția mediului pe macroregiuni, județe și localități;
Definire indicator: Cheltuieli pentru protecția mediului reprezintă valoarea din total cheltuieli
utilizată pentru protecția mediului.
Periodicitate indicator: Anuală
Sursă: Direcţia generală a finanţelor publice
Metodă de calcul: analiză longitudinală și corelații între indicatori
Indicatorul 8 – Cheltuieli pentru transporturi pe macroregiuni, județe și localități;
Definire indicator: Cheltuieli pentru transporturi reprezintă valoarea din total cheltuieli utilizată
pentru transporturi.
Periodicitate indicator: Anuală
Sursă: Direcţia generală a finanţelor publice
Metodă de calcul: analiză longitudinală și corelații între indicatori
IV. Descrierea situației prezente şi a tendințelor evolutive
Conform analizelor făcute de Eurostat, la nivelul UE, România are una dintre cele mai
ridicate ponderi ale cheltuielilor sociale în buget. Singurele țări care ne depășesc la acest capitol
sunt Grecia, Portugalia, Irlanda, Spania (înregistrează cea mai ridicată rata a șomajului în rândul
tinerilor – 40% - conform aceleiași surse).
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 16/41
În România, cheltuielile cu personalul bugetar au crescut semnificativ în perioada 2005-
2008 (conform datelor oferite de către Institutul Național de Statistică), fondul de salarii crescând
cu 1,5 puncte procentuale din PIB. În aceeaşi perioadă, câştigul mediu în sectorul bugetar a crescut
cumulat cu 63%, majorând discrepanţa dintre salariul mediu din sectorul privat şi cel public. Ca
urmare a eforturilor autorităţilor de ajustare fiscală, numărul de personal din sectorul bugetar a
scăzut în mod constant de la sfârşitul anului 2008 până în luna decembrie a anului 2010.
Pentru a avea imaginea completă a evoluției raportului cheltuieli/venituri am realizat o
analiză pentru perioada 2002 – 2012 pe baza datelor oferite de către Direcţia generală a finanţelor
publice.
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 17/41
JUDET 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
ALBA 0,99 0,98 0,99 0,98 0,92 0,92 0,98 0,98 0,93 0,98 1,00
ARGES 1,00 0,98 0,97 0,98 0,93 0,93 0,98 0,98 0,94 0,93 1,01
ARAD 0,98 0,97 0,95 0,92 0,88 0,91 0,97 0,97 0,92 1,01 0,98
BUCUREȘTI 0,97 1,00 0,96 0,91 0,88 0,84 0,95 0,96 0,91 0,95 1,03
BACAU 0,99 1,00 0,97 0,97 0,95 0,97 0,98 0,98 0,91 0,99 1,07
BIHOR 0,99 0,99 0,96 0,96 0,87 0,95 0,98 0,96 0,95 1,01 1,01
BISTRIȚĂ-NĂSĂUD 1,00 0,98 0,97 0,97 0,93 0,92 0,96 0,98 0,92 1,02 0,98
BRAILA 1,00 0,99 0,99 0,97 0,93 0,89 0,95 0,94 0,94 1,04 0,99
BOTOSANI 1,00 1,00 0,99 0,98 0,95 0,92 0,97 0,97 0,98 0,96 1,03
BRASOV 0,99 0,97 0,97 0,98 0,96 0,92 0,97 0,99 0,96 0,96 1,03
BUZAU 1,00 0,99 1,00 0,99 0,96 0,95 0,99 1,00 0,99 0,99 0,99
CLUJ 1,00 0,99 0,99 0,95 0,87 0,92 0,95 0,98 0,97 0,95 0,99
CALARASI 0,99 0,99 0,99 0,97 0,94 0,91 0,97 0,99 0,98 0,97 1,00
CARAS-SEVERIN 0,99 1,00 1,00 1,00 0,99 0,97 1,00 0,99 0,98 0,95 1,02
CONSTANTA 0,99 0,98 0,94 0,90 0,84 0,82 0,92 0,94 0,91 1,00 1,02
COVASNA 0,99 0,99 0,98 0,97 0,93 0,94 0,96 0,98 0,97 1,00 0,99
DAMBOVITA 0,99 0,99 0,99 0,99 0,94 0,94 0,97 0,98 0,98 0,94 1,03
DOLJ 1,00 0,99 0,99 0,98 0,93 0,92 0,96 0,97 0,97 0,95 1,02
GORJ 0,99 0,99 0,99 0,98 0,93 0,95 0,97 0,97 0,95 1,01 1,04
GALATI 0,99 1,00 1,00 0,99 0,92 0,95 0,98 0,98 0,97 0,94 1,01
GIURGIU 1,01 0,99 0,96 0,97 0,93 0,91 0,95 0,96 0,97 0,97 1,00
HUNEDOARA 1,00 1,00 0,99 0,97 0,92 0,95 0,99 0,99 0,97 0,98 1,02
HARGHITA 0,99 0,98 0,98 0,95 0,90 0,93 0,95 0,96 0,93 1,00 1,02
ILFOV 0,98 1,04 0,93 0,89 0,84 0,83 0,92 0,94 0,94 1,00 1,02
IALOMITA 0,99 0,98 0,96 0,96 0,85 0,92 0,96 0,98 0,97 0,96 1,02
IASI 1,00 0,99 0,99 0,97 0,92 0,96 0,98 0,99 0,95 0,95 1,01
MEHEDINTI 1,00 0,99 0,99 0,99 0,94 0,92 1,01 0,99 0,94 0,98 1,05
MARAMURES 1,00 0,99 1,00 0,98 0,93 0,94 0,98 0,99 0,99 0,98 1,01
MURES 0,99 0,97 0,98 0,99 0,92 0,91 0,97 0,99 0,97 1,00 1,01
NEAMT 0,99 0,99 0,99 0,97 0,91 0,93 0,97 0,98 0,95 0,99 1,02
OLT 1,00 0,99 0,99 0,99 0,94 0,93 0,99 1,00 0,95 0,97 1,00
PRAHOVA 0,99 0,99 0,99 0,97 0,93 0,91 0,79 0,97 0,95 0,98 1,03
SIBIU 0,99 0,98 0,97 0,98 0,95 0,94 0,98 0,97 0,96 0,92 1,00
SALAJ 0,99 0,99 0,98 0,97 0,88 0,92 0,93 0,98 0,97 0,97 0,98
SATU MARE 1,00 0,99 0,99 0,97 0,97 0,93 0,99 1,11 0,97 0,99 1,02
SUCEAVA 0,99 0,99 0,98 0,99 0,95 0,95 0,99 1,13 0,96 0,99 1,00
TULCEA 0,98 0,97 0,96 0,96 0,83 0,91 0,95 0,96 0,94 1,02 0,99
TIMIS 1,00 0,98 0,98 0,99 0,96 0,93 0,98 0,99 0,97 0,95 1,02
TELEORMAN 1,00 0,99 1,00 0,99 0,91 0,94 0,97 0,99 0,96 0,97 1,01
VALCEA 0,99 0,98 0,97 0,97 0,91 0,93 0,97 0,98 0,96 0,98 1,02
VRANCEA 1,00 1,00 1,00 0,99 0,91 0,94 0,98 1,00 0,99 0,96 1,02
VASLUI 1,00 1,00 0,99 0,99 0,92 0,95 0,98 0,99 0,97 0,95 1,04
Tabel 2 - Evoluției raportului cheltuieli/venituri pentru perioada 2002 – 2012
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 18/41
Conform unui studiu realizat de către Direcția generală de analiză macroeconomică și politici
financiare, cheltuielile totale ale bugetului local au crescut cu 19,0% în 2011 față de media
perioadei 2006‐2010. Dintre acestea, cheltuielile cu dobânzile au avut cea mai rapidă creştere
(49,5%), fiind justificate de majorarea deficitelor bugetare acumulate din anii precedenți şi de
angajarea de împrumuturi necesare pentru acoperirea acestora, înregistrându-se astfel un efort
suplimentar în ce priveşte plata ratelor de împrumut şi a dobânzilor. Aceste cheltuieli au fost
urmate de cheltuielile de capital, care au avut o creştere de 38,3% în 2011 față de perioada 2006-
2010 în condițiile creşterii spațiului fiscal pentru investiții. De altfel, în Scrisoarea de intenție către
FMI din anul 2011, se arăta continuarea eforturilor pentru a îmbunătăți şi prioritiza cheltuielile de
capital, pentru a creşte absorbția fondurilor UE, dacă este necesar utilizând resurse suplimentare
alocate către investiții în prima jumătate a anului.
În schimb, aşa cum era de aşteptat, în urma măsurilor de restructurare şi la nivel local,
cheltuielile de personal au înregistrat o scădere de 15,1% în anul 2011 față de media 2006 – 2010,
respectiv o reducere de 17,2% în anul 2011 față de anul 2010, în contextul angajamentului ferm de
menținere a deficitului bugetar sub 4,4% din PIB în anul 2011 prin limitarea cheltuielilor, inclusiv a
salariilor şi subvențiilor. De altfel, cheltuielile cu subvențiile au înregistrat o creştere de numai 4,9%
în perioada analizată. Au înregistrat creşteri cheltuielile cu bunurile şi serviciile (17,6%).
Cheltuielile totale ale bugetului local la nivel de municipii prezintă cea mai mare creştere
comparativ cu oraşele şi comunele. Astfel, în anul 2011 aceste cheltuieli sunt cu 26,1% mai mari
decât media perioadei 2006‐2010, iar în structură, cheltuielile cu dobânzile au notat cea mai mare
creştere (cca 79,3%), urmate de cheltuielile de capital (60,5%) şi cele cu bunurile şi serviciile (32,3%)
(conform datelor transmise de către Direcţia generală a finanţelor publice).
Cheltuielile totale ale bugetului local la nivel de oraşe sunt cu 13,5% mai mici în anul 2011
față de media perioadei 2006‐2010, datorită faptului că, aşa cum am explicat mai sus la partea de
venituri, cheltuielile bugetelor locale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti sunt cuprinse în anul
2011 la nivel de municipii, pe când în 2009 au fost cuprinse la nivel de oraşe. (conform datelor
transmise de către Direcţia generală a finanţelor publice).
Cheltuielile totale ale bugetului local la nivel de comune au înregistrat o creştere de 15,7% în
2011 comparativ cu perioada 2006‐2010. De remarcat este faptul că cheltuielile de personal au
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 19/41
scăzut în anul 2011 cu 14,6% comparativ cu perioada 2006‐2010, iar cheltuielile cu subvențiile au
scăzut cu 5%, cea mai mare creştere înregistrând cheltuielile cu dobânzile (29,9%), conform unui
studiu realizat de către Direcția generală de analiză macroeconomică și politici financiare.
Totodată, privită în contextul dezvoltării teritoriale, o analiză a ponderii din cheltuieli totale
pe categorii de cheltuieli ne poate oferii informații foarte importante cu privire la prioritățile pe
care le au autoritățile administrative în ceea ce privește dezvoltarea teritorială. Iată cum arată
distribuția cheltuielilor pe anumite categorii de cheltuieli la nivel de județ pentru perioada 2006 –
2012. Vom prezenta grafic distribuția cheltuielilor pe anumite categorii de cheltuieli pentru ultimii
doi analizați (2011 și 2012), pentru perioada 2006-2010 reprezentările grafice se gasesc la Anexe.
Urmărind evoluția distribuției cheltuielilor pe categorii de cheltuieli observăm că în anul
2006 în toate județele cele mai mari sume au fost alocate pentru învățământ, acestea fiind cuprinse
în intervalul 28% - 60% din cheltuieli totale. Cele mai mari cheltuieli cu învățământul au fost
înregistrate în Sălaj (50,94%), Satu Mare (50,90%), Harghita (49,43%), Covasna (49,28%), Bistrița-
Năsăud (48,64%), Botoșani (48,52%), Maramureș (48,36%), Vaslui (48,21%) și Mehedinți (48,11%),
toate valorile fiind peste 48%. La polul opus, cele mai mici cheltuieli pentru învățământ în anul 2006
s-au înregistrat în Ilfov (28,10%), Constanța (31,79%), Timiș (31,91%), Brașov (32,28%).
Ce-a de-a doua pondere din total cheltuieli o au cheltuielile pentru Servicii şi dezvoltare
publică, locuinţe. Aici situația este inversă față de cea prezentată mai sus, în sensul că, județele cu
ce-a mai mare pondere din total cheltuieli pentru Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe sunt
Constanța (31,79%), Alba (20,14%), Sibiu (19,65%), Ilfov (19,49%) și Tulcea (19,48%), județele cu
cele mai mici cheltuieli pentru învățământ, iar cele mai mici cheltuieli pentru Servicii şi dezvoltare
publică, locuinţe le înregistrează județele Bistrița-Năsăud (7,47%), Botoșani (7,74%) și Iași (9,92%) .
Ce-a de-a treia pondere din total cheltuieli o au cheltuielile pentru Transport. Cheltuielile
cele mai mari pentru transport s-au înregistrat în Ilfov (21,49%), Brașov (20,63%), Sibiu (18,82%),
Cluj (17,38%), iar la polul opus întâlnim județele Caraș-Severin (5,77) și Tulcea (5,78).
Așadar, se observă o separare a tendințelor înregistrate pentru anul 2006. Avem județe care
cheltuiesc masiv în educație și mai putin pentru construirea de locuințe și modernizarea
infrastructurii și județe care cheltuiesc cea mai mare parte din bugetul județean pentru construcții
și infrastructură cum este cazjul județelor Constanța și Ilfov.
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 20/41
Din anul 2007 până în prezent se observă tendința de echilibrare a cheltuilelilor din bugetele
administrațiilor pe categorii de cheluieli, scăzând cheltuielile pentru învățământ și crescând cele
pentru Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe și pentru Transport. Acest lucru este explicabil dacă
luăm în calcul aderarea României la UE in anul 2007 și infuzia de fonduri europene nerambursabile.
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 21/41
Graficul 17. Distribuția cheltuielilor pe categorii de cheltuieli la nivel de județ – anul 2011
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
90,00%
100,00%
BA
CA
U
BU
CU
REȘ
TI
SALA
J IA
SI
GA
LATI
H
AR
GH
ITA
B
UZA
U
VA
LCEA
A
RA
D
BR
ASO
V
CO
VA
SNA
C
LUJ
DO
LJ
ILFO
V
BR
AIL
A
DA
MB
OV
ITA
SU
CEA
VA
P
RA
HO
VA
TE
LEO
RM
AN
SA
TU M
AR
E M
UR
ES
BO
TOSA
NI
AR
GES
SI
BIU
B
IHO
R
GO
RJ
TIM
IS
VR
AN
CEA
N
EAM
T A
LBA
M
AR
AM
UR
ES
VA
SLU
I IA
LOM
ITA
M
EHED
INTI
C
AR
AS-
SEV
ERIN
C
ALA
RA
SI
HU
NED
OA
RA
B
ISTR
IȚĂ
-NĂ
SĂU
D
GIU
RG
IU
OLT
TU
LCEA
C
ON
STA
NTA
Transporturi
Protecția mediului
Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe
Cultură, recreere şi religie
Sănătate
Învățământ
Servicii publice generale
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 22/41
Graficul 18. Distribuția cheltuielilor pe categorii de cheltuieli la nivel de județ – anul 2012
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
90,00%
100,00%
SALA
J
BA
CA
U
CO
VA
SNA
GA
LATI
DO
LJ
HA
RG
HIT
A
SUC
EAV
A
SATU
MA
RE
DA
MB
OV
ITA
VA
LCEA
BU
ZAU
ILFO
V
AR
AD
IASI
CLU
J
AR
GES
PR
AH
OV
A
MU
RES
VR
AN
CEA
MA
RA
MU
RES
TIM
IS
BR
ASO
V
GO
RJ
BIH
OR
HU
NED
OA
RA
MEH
EDIN
TI
IALO
MIT
A
BO
TOSA
NI
NEA
MT
SIB
IU
CA
RA
S-SE
VER
IN
TELE
OR
MA
N
ALB
A
BU
CU
REȘ
TI
BR
AIL
A
CA
LAR
ASI
VA
SLU
I
GIU
RG
IU
OLT
BIS
TRIȚ
Ă-N
ĂSĂ
UD
TULC
EA
CO
NST
AN
TA
Transporturi
Protecția mediului
Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe
Cultură, recreere şi religie
Sănătate
Învățământ
Servicii publice generale
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 23/41
În aceste condiții județe ca Sălaj care în anul 2006 avea o pondere a cheltuielilor cu
învățământul de 50,94% (cea mai mare valoare) și o pondere a cheltuielilor de transport de 15,12%,
a ajuns ca în anul 2012 să cheltuiască pentru învățământ 33,66% (locul 10) din total cheltuieli iar
pentru transport 17,46%.
Județele Ilfov, Cluj, Sibiu, Brașov, au atins in anul 2012 o pondere a cheltuielilor pentru
transport de 29,50%, 26,37% și 25,76% iar în cazul cheltuielilor pentru Servicii şi dezvoltare publică,
locuinţe, în anul 2012, județele fruntașe sunt Constanța, Tulcea și Bistrița-Năsăud, unde s-au
înregistrat valorile 26,53%, 18,37% și 17,76%.
V. Concluzii și recomandări
Alegerea de către administrațiile publice a modului în care cheltuie veniturile cu
preponderență spre o anumită categorie de cheltuieli este determinată de mai mulți factori. Pe de
o parte sunt politicile „dictate” de la centru, de cele mai multe ori acestea servind un interes politic
sau anumite fenomene ca de exemplu o creștere demografică, migrația forței de muncă ș.a.
Indiferent de factorul care a dus la creșterea sau diminuarea cheltuielilor pentru o anumită
categorie de cheltuieli la nivelul administrațiilor publice, calitățile unui manager eficient, cunoștințe
aprofundate pentru proiectarea bugetelor locale, viziunea și verticalitatea sunt calități și
competențe pe care fiecare membru al autorităților publice (în special cei ce ocupă o funcție de
conducere) trebuie să le aibe.
Recomadari:
- realizarea unei analize pe termen lung, premergătoare angajării oricărei cheltuieli din
bugetele administrațiilor publice, indiferent de categoria de cheltuieli, pentru a putea
preîtâmpina situații nedorite și pentru a alege cea mai bun moment în care să fie
angajată cheltuiala sau către ce categorie de cheltuieli să fie orientată. O soluție o
reprezintă angajarea unor specialiști (consultanți) pe probleme de planificare și
proiecție bugetară care să ajute la fundamentarea deciziilor importante ce vizează
bugetul local;
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 24/41
- actualul sistem inter-guvernamental de transferuri financiare nu reușește să ofere nici
suportul și nici o motivare suficientă la nivelul administrațiilor locale pentru ca acestea
să își asigure veniturile necesare de la nivel local (prin colectare taxe și alte surse care
pot aduce o creștere a veniutului). Astfel, în timp ce transferurile financiare de asistenţă
beneficiază de un grad de transparență mai ridicat decât cele cu destinație specială, însă
sunt alocate pe baza unor analize insuficient documentate (mai ales la nivel demografic),
face ca anumite localități localităţi să înregistreaze economii la buget, iar altele pierderi.
Transferurile cu destinaţie specială sunt considerate a fi mai puţin transparente,
priorităţile identificate la nivel local fiind adesea modificate de către autorităţile
centrale. În acest context se recomandă o revizuire a actelor normative, printr-un dialog
cât mai strâns și transparent cu autoritățile publice locale.
- controlul permanent al fenomenelor (ex. o creștere sau un declin al populației)
înregistrat la nivel local și identificarea surselor care au dus la apariția acestor fenomene.
Pentru a avea controlul asupra unor astfel de fenomene se recomandă crearea sau
utilizarea (în cazul în care deja există) a unor indicatori și monitorizarea acestora pe
termen lung. Aceasta o putem considera și o măsură preventivă , deoarece, analizând
evoluția indicatorilor pe o perioadă mai mare de timp se pot identifica anumite tendințe.
Implementarea strategiei de descentralizare fără crearea unui set de masuri de prevenție și
fără o informare corespunzătoare a tuturor factorilor implicati face ca, de cele mai multe ori,
deciziile luate la nivelui administrațiilor publice să nu fie cele optime.
Pentru a asigura o implementare cât mai ușoară a procesului de descentralizare am
următoarele recomandări:
- în momentul descentralizării unor activităţi, de la nivel central trebuie să fie indicate
posibilele surse de finanţare pentru susţinerea noile servicii;
- crearea unei strategii a descentralizării în care să se specifice foarte clar acțiunile
întreprinse, durata, responsabilitățile și obiectivele;
- asigurarea unei monitorizări permanente a modului de implementare a descentralizării;
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 25/41
instruirea și perfecționarea continuă a tuturor celor implicați în procesul de implementare a
descentralizării finanțelor publice locale atât din cadrul administrației publice locale cât și din cadrul
celei centrale.
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 26/41
Capacitatea administrației de a genera venituri – perioada 2002 - 2012
Graficul 1. Capacitatea administrației de a genera venituri - anul 2002
0,00%
5,00%
10,00%
15,00%
20,00%
25,00%
30,00%
35,00%
40,00%
ALB
A
AR
GES
AR
AD
BU
CU
REȘ
TI
BA
CA
U
BIH
OR
BIS
TRIȚ
Ă-N
ĂSĂ
UD
BR
AIL
A
BO
TOSA
NI
BR
ASO
V
BU
ZAU
CLU
J
CA
LAR
ASI
CA
RA
S-SE
VER
IN
CO
NST
AN
TA
CO
VA
SNA
DA
MB
OV
ITA
DO
LJ
GO
RJ
GA
LATI
GIU
RG
IU
HU
NED
OA
RA
HA
RG
HIT
A
ILFO
V
IALO
MIT
A
IASI
MEH
EDIN
TI
MA
RA
MU
RES
MU
RES
NEA
MT
OLT
PR
AH
OV
A
SIB
IU
SALA
J
SATU
MA
RE
SUC
EAV
A
TULC
EA
TIM
IS
TELE
OR
MA
N
VA
LCEA
VR
AN
CEA
VA
SLU
I
Capacitatea administrației de a genera venituri - anul 2002
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 27/41
Graficul 2. Capacitatea administrației de a genera venituri - anul 2003
0,00%
5,00%
10,00%
15,00%
20,00%
25,00%
30,00%
35,00%
40,00%
ALB
A
AR
GES
A
RA
D
BU
CU
REȘ
TI
BA
CA
U
BIH
OR
B
ISTR
IȚĂ
-NĂ
SĂU
D
BR
AIL
A
BO
TOSA
NI
BR
ASO
V
BU
ZAU
CLU
J C
ALA
RA
SI
CA
RA
S-SE
VER
IN
CO
NST
AN
TA
CO
VA
SNA
DA
MB
OV
ITA
D
OLJ
GO
RJ
GA
LATI
GIU
RG
IU
HU
NED
OA
RA
HA
RG
HIT
A
ILFO
V
IALO
MIT
A
IASI
M
EHED
INTI
MA
RA
MU
RES
M
UR
ES
NEA
MT
OLT
PR
AH
OV
A
SIB
IU
SALA
J SA
TU M
AR
E
SUC
EAV
A
TULC
EA
TIM
IS
TELE
OR
MA
N
VA
LCEA
VR
AN
CEA
V
ASL
UI
Capacitatea administrației de a genera venituri - anul 2003
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 28/41
Graficul 3. Capacitatea administrației de a genera venituri - anul 2004
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
ALB
A
AR
GES
AR
AD
BU
CU
REȘ
TI
BA
CA
U
BIH
OR
BIS
TRIȚ
Ă-N
ĂSĂ
UD
BR
AIL
A
BO
TOSA
NI
BR
ASO
V
BU
ZAU
CLU
J
CA
LAR
ASI
CA
RA
S-SE
VER
IN
CO
NST
AN
TA
CO
VA
SNA
DA
MB
OV
ITA
DO
LJ
GO
RJ
GA
LATI
GIU
RG
IU
HU
NED
OA
RA
HA
RG
HIT
A
ILFO
V
IALO
MIT
A
IASI
MEH
EDIN
TI
MA
RA
MU
RES
MU
RES
NEA
MT
OLT
PR
AH
OV
A
SIB
IU
SALA
J
SATU
MA
RE
SUC
EAV
A
TULC
EA
TIM
IS
TELE
OR
MA
N
VA
LCEA
VR
AN
CEA
VA
SLU
I
Capacitatea administrației de a genera venituri - anul 2004
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 29/41
Graficul 4. Capacitatea administrației de a genera venituri - anul 2005
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
ALB
A
AR
GES
AR
AD
BU
CU
REȘ
TI
BA
CA
U
BIH
OR
BIS
TRIȚ
Ă-N
ĂSĂ
UD
BR
AIL
A
BO
TOSA
NI
BR
ASO
V
BU
ZAU
CLU
J
CA
LAR
ASI
CA
RA
S-SE
VER
IN
CO
NST
AN
TA
CO
VA
SNA
DA
MB
OV
ITA
DO
LJ
GO
RJ
GA
LATI
GIU
RG
IU
HU
NED
OA
RA
HA
RG
HIT
A
ILFO
V
IALO
MIT
A
IASI
MEH
EDIN
TI
MA
RA
MU
RES
MU
RES
NEA
MT
OLT
PR
AH
OV
A
SIB
IU
SALA
J
SATU
MA
RE
SUC
EAV
A
TULC
EA
TIM
IS
TELE
OR
MA
N
VA
LCEA
VR
AN
CEA
VA
SLU
I
Capacitatea administrației de a genera venituri - anul 2005
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 30/41
Graficul 5. Capacitatea administrației de a genera venituri - anul 2006
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
ALB
A
AR
GES
AR
AD
BU
CU
REȘ
TI
BA
CA
U
BIH
OR
BIS
TRIȚ
Ă-N
ĂSĂ
UD
BR
AIL
A
BO
TOSA
NI
BR
ASO
V
BU
ZAU
CLU
J
CA
LAR
ASI
CA
RA
S-SE
VER
IN
CO
NST
AN
TA
CO
VA
SNA
DA
MB
OV
ITA
DO
LJ
GO
RJ
GA
LATI
GIU
RG
IU
HU
NED
OA
RA
HA
RG
HIT
A
ILFO
V
IALO
MIT
A
IASI
MEH
EDIN
TI
MA
RA
MU
RES
MU
RES
NEA
MT
OLT
PR
AH
OV
A
SIB
IU
SALA
J
SATU
MA
RE
SUC
EAV
A
TULC
EA
TIM
IS
TELE
OR
MA
N
VA
LCEA
VR
AN
CEA
VA
SLU
I
Capacitatea administrației de a genera venituri - anul 2006
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 31/41
Graficul 6. Capacitatea administrației de a genera venituri - anul 2007
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
90,00%
ALB
A
AR
GES
AR
AD
BU
CU
REȘ
TI
BA
CA
U
BIH
OR
BIS
TRIȚ
Ă-N
ĂSĂ
UD
BR
AIL
A
BO
TOSA
NI
BR
ASO
V
BU
ZAU
CLU
J
CA
LAR
ASI
CA
RA
S-SE
VER
IN
CO
NST
AN
TA
CO
VA
SNA
DA
MB
OV
ITA
DO
LJ
GO
RJ
GA
LATI
GIU
RG
IU
HU
NED
OA
RA
HA
RG
HIT
A
ILFO
V
IALO
MIT
A
IASI
MEH
EDIN
TI
MA
RA
MU
RES
MU
RES
NEA
MT
OLT
PR
AH
OV
A
SIB
IU
SALA
J
SATU
MA
RE
SUC
EAV
A
TULC
EA
TIM
IS
TELE
OR
MA
N
VA
LCEA
VR
AN
CEA
VA
SLU
I
Capacitatea administrației de a genera venituri - anul 2007
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 32/41
Graficul 7. Capacitatea administrației de a genera venituri - anul 2008
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
ALB
A
AR
GES
AR
AD
BU
CU
REȘ
TI
BA
CA
U
BIH
OR
BIS
TRIȚ
Ă-N
ĂSĂ
UD
BR
AIL
A
BO
TOSA
NI
BR
ASO
V
BU
ZAU
CLU
J
CA
LAR
ASI
CA
RA
S-SE
VER
IN
CO
NST
AN
TA
CO
VA
SNA
DA
MB
OV
ITA
DO
LJ
GO
RJ
GA
LATI
GIU
RG
IU
HU
NED
OA
RA
HA
RG
HIT
A
ILFO
V
IALO
MIT
A
IASI
MEH
EDIN
TI
MA
RA
MU
RES
MU
RES
NEA
MT
OLT
PR
AH
OV
A
SIB
IU
SALA
J
SATU
MA
RE
SUC
EAV
A
TULC
EA
TIM
IS
TELE
OR
MA
N
VA
LCEA
VR
AN
CEA
VA
SLU
I
Capacitatea administrației de a genera venituri - anul 2008
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 33/41
Graficul 8. Capacitatea administrației de a genera venituri - anul 2009
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
90,00%
ALB
A
AR
GES
AR
AD
BU
CU
REȘ
TI
BA
CA
U
BIH
OR
BIS
TRIȚ
Ă-N
ĂSĂ
UD
BR
AIL
A
BO
TOSA
NI
BR
ASO
V
BU
ZAU
CLU
J
CA
LAR
ASI
CA
RA
S-SE
VER
IN
CO
NST
AN
TA
CO
VA
SNA
DA
MB
OV
ITA
DO
LJ
GO
RJ
GA
LATI
GIU
RG
IU
HU
NED
OA
RA
HA
RG
HIT
A
ILFO
V
IALO
MIT
A
IASI
MEH
EDIN
TI
MA
RA
MU
RES
MU
RES
NEA
MT
OLT
PR
AH
OV
A
SIB
IU
SALA
J
SATU
MA
RE
SUC
EAV
A
TULC
EA
TIM
IS
TELE
OR
MA
N
VA
LCEA
VR
AN
CEA
VA
SLU
I
Capacitatea administrației de a genera venituri - anul 2009
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 34/41
Graficul 9. Capacitatea administrației de a genera venituri - anul 2010
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
90,00%
ALB
A
AR
GES
AR
AD
BU
CU
REȘ
TI
BA
CA
U
BIH
OR
BIS
TRIȚ
Ă-N
ĂSĂ
UD
BR
AIL
A
BO
TOSA
NI
BR
ASO
V
BU
ZAU
CLU
J
CA
LAR
ASI
CA
RA
S-SE
VER
IN
CO
NST
AN
TA
CO
VA
SNA
DA
MB
OV
ITA
DO
LJ
GO
RJ
GA
LATI
GIU
RG
IU
HU
NED
OA
RA
HA
RG
HIT
A
ILFO
V
IALO
MIT
A
IASI
MEH
EDIN
TI
MA
RA
MU
RES
MU
RES
NEA
MT
OLT
PR
AH
OV
A
SIB
IU
SALA
J
SATU
MA
RE
SUC
EAV
A
TULC
EA
TIM
IS
TELE
OR
MA
N
VA
LCEA
VR
AN
CEA
VA
SLU
I
Capacitatea administrației de a genera venituri - anul 2010
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 35/41
Graficul 10. Capacitatea administrației de a genera venituri - anul 2011
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
90,00%
ALB
A
AR
GES
A
RA
D
BU
CU
REȘ
TI
BA
CA
U
BIH
OR
B
ISTR
IȚĂ
-NĂ
SĂU
D
BR
AIL
A
BO
TOSA
NI
BR
ASO
V
BU
ZAU
CLU
J C
ALA
RA
SI
CA
RA
S-SE
VER
IN
CO
NST
AN
TA
CO
VA
SNA
DA
MB
OV
ITA
D
OLJ
GO
RJ
GA
LATI
GIU
RG
IU
HU
NED
OA
RA
HA
RG
HIT
A
ILFO
V
IALO
MIT
A
IASI
M
EHED
INTI
MA
RA
MU
RES
M
UR
ES
NEA
MT
OLT
PR
AH
OV
A
SIB
IU
SALA
J SA
TU M
AR
E
SUC
EAV
A
TULC
EA
TIM
IS
TELE
OR
MA
N
VA
LCEA
VR
AN
CEA
V
ASL
UI
Capacitatea administrației de a genera venituri - anul 2011
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 36/41
Graficul 11. Capacitatea administrației de a genera venituri - anul 2012
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
ALB
A
AR
GES
A
RA
D
BU
CU
REȘ
TI
BA
CA
U
BIH
OR
B
ISTR
IȚĂ
-NĂ
SĂU
D
BR
AIL
A
BO
TOSA
NI
BR
ASO
V
BU
ZAU
C
LUJ
CA
LAR
ASI
C
AR
AS-
SEV
ERIN
C
ON
STA
NTA
C
OV
ASN
A
DA
MB
OV
ITA
D
OLJ
G
OR
J G
ALA
TI
GIU
RG
IU
HU
NED
OA
RA
H
AR
GH
ITA
IL
FOV
IA
LOM
ITA
IA
SI
MEH
EDIN
TI
MA
RA
MU
RES
M
UR
ES
NEA
MT
OLT
P
RA
HO
VA
SI
BIU
SA
LAJ
SATU
MA
RE
SUC
EAV
A
TULC
EA
TIM
IS
TELE
OR
MA
N
VA
LCEA
V
RA
NC
EA
VA
SLU
I
Capacitatea administrației de a genera venituri - anul 2012
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 37/41
Distribuția cheltuielilor pe categorii de cheltuieli la nivel de județ – 2006 - 2010
Graficul 12. Distribuția cheltuielilor pe categorii de cheltuieli la nivel de județ – anul 2006
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
90,00%
100,00%
ALB
A
AR
AD
AR
GES
BA
CA
U
BIH
OR
BIS
TRIȚ
Ă-N
ĂSĂ
UD
BO
TOSA
NI
BR
AIL
A
BR
ASO
V
BU
CU
REȘ
TI
BU
ZAU
CA
LAR
ASI
CA
RA
S-SE
VER
IN
CLU
J
CO
NST
AN
TA
CO
VA
SNA
DA
MB
OV
ITA
DO
LJ
GA
LATI
GIU
RG
IU
GO
RJ
HA
RG
HIT
A
HU
NED
OA
RA
IALO
MIT
A
IASI
ILFO
V
MA
RA
MU
RES
MEH
EDIN
TI
MU
RES
NEA
MT
OLT
PR
AH
OV
A
SALA
J
SATU
MA
RE
SIB
IU
SUC
EAV
A
TELE
OR
MA
N
TIM
IS
TULC
EA
VA
LCEA
VA
SLU
I
VR
AN
CEA
Transporturi
Protecția mediului
Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe
Cultură, recreere şi religie
Sănătate
Învățământ
Servicii publice generale
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 38/41
Graficul 13. Distribuția cheltuielilor pe categorii de cheltuieli la nivel de județ – anul 2007
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
90,00%
100,00%
ILFO
V
CO
NST
AN
TA
TIM
IS
BU
CU
REȘ
TI
BR
ASO
V
GIU
RG
IU
AR
AD
C
LUJ
SIB
IU
PR
AH
OV
A
GA
LATI
TU
LCEA
B
IHO
R
AR
GES
H
UN
EDO
AR
A
MU
RES
C
AR
AS-
SEV
ERIN
V
RA
NC
EA
DO
LJ
IASI
G
OR
J B
UZA
U
VA
LCEA
TE
LEO
RM
AN
B
RA
ILA
D
AM
BO
VIT
A
IALO
MIT
A
ALB
A
BA
CA
U
SUC
EAV
A
CA
LAR
ASI
M
EHED
INTI
O
LT
BO
TOSA
NI
VA
SLU
I SA
TU M
AR
E N
EAM
T H
AR
GH
ITA
M
AR
AM
UR
ES
SALA
J B
ISTR
IȚĂ
-NĂ
SĂU
D
CO
VA
SNA
Transporturi
Protecția mediului
Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe
Cultură, recreere şi religie
Sănătate
Învățământ
Servicii publice generale
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 39/41
Graficul 14. Distribuția cheltuielilor pe categorii de cheltuieli la nivel de județ – anul 2008
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
90,00%
100,00%
ALB
A
AR
AD
A
RG
ES
BA
CA
U
BIH
OR
B
ISTR
IȚĂ
-NĂ
SĂU
D
BO
TOSA
NI
BR
AIL
A
BR
ASO
V
BU
CU
REȘ
TI
BU
ZAU
C
ALA
RA
SI
CA
RA
S-SE
VER
IN
CLU
J C
ON
STA
NTA
C
OV
ASN
A
DA
MB
OV
ITA
D
OLJ
G
ALA
TI
GIU
RG
IU
GO
RJ
HA
RG
HIT
A
HU
NED
OA
RA
IA
LOM
ITA
IA
SI
ILFO
V
MA
RA
MU
RES
M
EHED
INTI
M
UR
ES
NEA
MT
OLT
P
RA
HO
VA
SA
LAJ
SATU
MA
RE
SIB
IU
SUC
EAV
A
TELE
OR
MA
N
TIM
IS
TULC
EA
VA
LCEA
V
ASL
UI
VR
AN
CEA
Transporturi
Protecția mediului
Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe
Cultură, recreere şi religie
Sănătate
Învățământ
Servicii publice generale
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 40/41
Graficul 15. Distribuția cheltuielilor pe categorii de cheltuieli la nivel de județ – anul 2009
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
90,00%
100,00%
MEH
EDIN
TI
OLT
C
ON
STA
NTA
TE
LEO
RM
AN
C
AR
AS-
SEV
ERIN
TU
LCEA
V
RA
NC
EA
BIS
TRIȚ
Ă-N
ĂSĂ
UD
H
AR
GH
ITA
B
AC
AU
B
UC
UR
EȘTI
IA
LOM
ITA
SA
LAJ
BU
ZAU
D
AM
BO
VIT
A
GIU
RG
IU
NEA
MT
VA
SLU
I C
ALA
RA
SI
HU
NED
OA
RA
SU
CEA
VA
SA
TU M
AR
E A
LBA
C
OV
ASN
A
BR
AIL
A
IASI
A
RG
ES
BO
TOSA
NI
GA
LATI
G
OR
J D
OLJ
M
AR
AM
UR
ES
BIH
OR
M
UR
ES
VA
LCEA
P
RA
HO
VA
TI
MIS
A
RA
D
CLU
J SI
BIU
B
RA
SOV
IL
FOV
Transporturi
Protecția mediului
Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe
Cultură, recreere şi religie
Sănătate
Învățământ
Servicii publice generale
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 13. Execuția bugetelor locale pg. 41/41
Graficul 16. Distribuția cheltuielilor pe categorii de cheltuieli la nivel de județ – anul 2010
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
90,00%
100,00%
TELE
OR
MA
N
TULC
EA
IALO
MIT
A
BU
CU
REȘ
TI
VR
AN
CEA
H
AR
GH
ITA
B
ISTR
IȚĂ
-NĂ
SĂU
D
MEH
EDIN
TI
OLT
C
ON
STA
NTA
C
AR
AS-
SEV
ERIN
C
ALA
RA
SI
DA
MB
OV
ITA
B
UZA
U
SALA
J C
OV
ASN
A
BR
AIL
A
SATU
MA
RE
NEA
MT
BA
CA
U
GIU
RG
IU
SUC
EAV
A
HU
NED
OA
RA
V
ASL
UI
AR
GES
A
LBA
IA
SI
MA
RA
MU
RES
B
IHO
R
DO
LJ
MU
RES
G
ALA
TI
BO
TOSA
NI
GO
RJ
TIM
IS
PR
AH
OV
A
VA
LCEA
C
LUJ
AR
AD
B
RA
SOV
SI
BIU
IL
FOV
Transporturi
Protecția mediului
Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe
Cultură, recreere şi religie
Sănătate
Învățământ
Servicii publice generale
top related