pers t02 freud.ppt

1

T 2 - Abordarea psihanalitică -S. Freud: psihanaliza clasică

• 2.1. S. Freud - schiţă biografică• 2.2. Nucleul concepţiei psihanalitice: instinctul ca

forţă propulsivă a speciei• 2.3. Structura personalităţii: Sine, Eu, Supraeu• 2.4. Anxietatea şi apărările Eului• 2.5. Stadiile dezvoltării psihosexuale• 2.6. Rolul lui S. Freud în psihologia secolului XX • 2.7. Terminologie în teoria lui Freud• 2.8. Reflecţie critică, recapitulare şi consolidare

2

2.1. SIGMUND FREUD - SCHIŢĂ BIOGRAFICĂ

• născut în Cehoslovacia, în 1856• carieră medicală - cercetare• studii de psihiatrie la Salpetriere, cu Charcot• reîntors la Viena, practică psihoterapia după o

altă metodă decât cea a lui Charcot (hipnoza) - logoterapia (Breuer)

• la 41 de ani - episod nevrotic major• pe la 1900 nucleul teoriei sale este deja conturat• devine centrul unui grup de discipoli, dintre

care unii vor deveni, la rândul lor, fondatori de şcoală

3

• 1909 - invitat în SUA - titlul de doctor al Universităţii Clark

• 1920 -1930 - culmea succesului în lumea medicală

• teoria lui scandalizează burghezia pudică, dar suscită şi adeziuni fanatice

• are o perioadă cu probleme majore de sănătate• 1933 - lucrările lui şi ale lui Einstein sunt arse

de nazişti în pieţele publice• 1938 - după anexarea Austriei, refuză un timp

să plece din ţară• 1939 - pleacă la Londra, unde moare, ajutat de

doctorul său Max Schur

4

2.2. ELEMENTELE CONCEPŢIEI FREUDIENE

• viziune “fiziologică asupra funcţionării organismului

• energia fizică poate fi transformată în energie psihică şi viceversa

• mintea funcţionează pe baza energie fizice create prin procesele metabolice

• psihicul îndeplineşte anumite funcţii în organismul uman şi funcţionează în interdependenţă cu acesta

5

INSTINCTUL

• este veriga de legătură dintre fizic şi psihic• constituie reprezentarea mintală a stimulilor de

natură organică• este forţa propulsivă a personalităţii• scopul instinctului este reducerea tensiunii şi

restabilirea echilibrului (abordare homeostatică)

• viaţa psihică este un proces continuu de reechilibrare prin reducerea tensiunilor prin satisfacerea trebuinţelor

6

TREBUINŢELE

• sunt stimuli instinctuali care sunt reprezentaţi la nivel mintal

• ele constituie cauze interne ale comportamentului (activează, direcţionează şi susţin energetic comportamentul)

• ex : foamea

7

SCOPUL

• Finalitatea unui instinct este reducerea tensiunii, obţinerea stării de bine şi evitarea disconfortului

• acelaşi scop poate fi atins prin modalităţi diferite.

• Ex: instinctul sexual poate fi satisfăcut prin heterosexualitate, autosexualitate sau homosexualitate, canalizarea spre alte activităţi

8

BAZA INSTINCTUALĂ A PERSONALITĂŢII• Freud nu precizează câte instincte există,

studierea lor fiind mai degrabă de domeniul fiziologiei

• importantă este descifrarea mecanismului prin care instinctele acţionează asupra comportamentului

• Instinctele vieţii (LIBIDO) au ca scop final supravieţuirea speciei, sunt orientate spre creştere şi dezvoltare

• cel mai important dintre instinctele vieţii este instinctul sexual (EROS)

9

• Instinctul sexual este văzut în sens larg, incluzând domeniul erotic propriu-zis

• Instinctele morţii (THANATOS) - constituie contraponderea instinctelor vieţii (toate fiinţele vii mor, în cele din urmă)

• ele operează în mod “tăcut”, dinăuntrul fiinţei noastre

• impulsul agresiv este cel mai important instinct al morţii: se manifestă prin trebuinţa de a distruge, de a ucide

• impulsul agresiv poate fi orientat spre exterior sau spre interior

10

2.3. STRUCTURA PERSONALITĂŢII: SINE, EU, SUPRAEU

• Iniţial, Freud a avut o viziune “nivelară” asupra funcţionării personalităţii

• în funcţie de gradul de conştientizare al mecanismelor, conţinuturilor şi proceselor psihice, pot fi distinse 3 niveluri:– conştient

– inconştient

– preconştient / subconştient (de discutat nuanţele)

• ulterior, el înlocuieşte modelul “nivelar” cu unul “structural”

11

MODELUL STRUCTURAL

Instanţele personalităţiiNiveluri de funcţionare apsihicului

Supraeu

12

FUNCŢIONAREA INSTANŢELOR P.

SINELE - principiul plăcerii• proto-psihicul iniţial, existent în momentul naşterii• rezervorul de instincte care conţine “ENERGIA

PSIHICĂ TOTALĂ” - libido• este o structură psihică primitivă, amorală, egoistă,

care nu are o percepţie a realităţii• împinge individul spre acţiune reflexă, imediată • rezultatul satisfacerii instinctului este starea de

bine, care închide ciclul funcţional tensiune - comportament - satisfacţie - plăcere, bazat pe un mecanism de autoîntreţinere

• constituie o “PROGRAMARE BIOLOGICĂ” a P.

13

EUL - principiul realităţii• se dezvoltă din proto-psihicul iniţial, în

interacţiunea cu stimulii (informaţiile) din mediul extern

• este o structură preponderent conştientă - STĂPÂNUL RAŢIONAL al personalităţii - dar are şi componente preconştiente şi inconştiente

• rolul său este de a asigura legătura cu exteriorul şi de a satisface astfel pulsiunile Sinelui (trebuinţele)

• Eul orientează comportamentul de satisfacere în funcţie de posibilităţile existente în situaţie

• funcţionarea lui ţine seama nu numai de direcţionarea instinctuală, ci şi de restricţiile (de natură morală) pe care i le impune Supraeul

• este o instanţă mediatoare între Sine şi Supraeu

14

SUPRAEUL - imperativul moral• este ultima substructură a personalităţii, se

formează în jurul vârstei de 5 ani• se formează prin internalizarea imperativelor

morale pe care societatea le impune prin educaţie (socializare)

• odată format, devine în bună măsură inconştient

• scopul lui este de a inhiba pulsiunile (antisociale) ale Sinelui

• produce sentimente de vinovăţie atunci când comportamentele sunt contrare principiilor morale inculcate prin educaţie

• constituie o “PROGRAMARE SOCIALĂ” a P.

15

FUNCŢIONAREA INSTANŢELOR P.

• SINELE orientează comportamentul spre acţiune imediată într-o manieră iraţională (nu ţine cont de nimic) şi egoistă (centrată pe plăcerea proprie).

• SUPRAEUL inhibă tot ce este antisocial la nivelul comportamentului şi al trăirilor (cognitive şi afective), fără a accepta compromisuri.

• EUL este prins la mijloc în această relaţie conflictuală, între 3 ameninţări diferite: ale Sinelui, ale Supraeului şi ale realităţii.

• rezultatul acestei dinamici este dezvoltarea anxietăţii.

16

2.4. ANXIETATEA ŞI APĂRĂRILE EULUI

• ANXIETATEA = teamă fără obiect, sursa dezvoltărilor nevrotice

• prototipul anxietăţii = trauma naşterii• prin funcţionarea instanţelor psihice, individul

încearcă să depăşească anxietatea, dar nu întotdeauna reuşeşte

• ANXIETATEA TRAUMATICĂ - apare atunci când posibilităţile de adaptare ale psihicului sunt depăşite; poate surveni la orice vârstă, dacă Eul este ameninţat

17

TIPURI DE ANXIETATE

• Anxietatea obiectivă - normală, legată de pericole reale - este o manifestare a instinctului de conservare

• Anxietate nevrotică - sursa în copilărie, ca expresie a conflictului dintre Sine şi realitate; iniţial este conştientă, dar apoi este împinsă în inconştient, devenind un conflict între Sine şi Eu

• Anxietatea morală - rezultă din conflictul dintre Sine şi Supraeu - sentimente de vinovăţie

18

MODALITĂŢI RAŢIONALE DE REDUCERE A ANXIETĂŢII

Sunt modalităţi mediate de Eu, prin procese de conştientizare:

• evitarea situaţiei ameninţătoare• inhibarea impulsului• supunerea la imperativele morale

19

MODALITĂŢI IRAŢIONALE DE REDUCERE A ANXIETĂŢII

Sunt forme de negare sau de distorsionare a realităţii:

• refularea • reacţia• proiecţia• regresia• raţionalizarea• deplasarea• sublimarea

20

2.5. STADIILE DEZVOLTĂRII PSIHOSEXUALE

• Dezvoltarea substructurilor personalităţii este stadială şi are loc în primii 5 ani de viaţă, ca urmare a situaţiilor conflictuale generate de interacţiunile dintre pulsiunile Sinelui şi realitate

• natura conflictelor depinde de localizarea pulsiunilor libidinale în diferite zone ale corpului

• fiecare stadiu are un conflict specific şi modalităţi adaptative sau neadaptative de rezolvare a conflictului

• în funcţie de forma de rezolvare a conflictului, putem avea o trecere normală spre stadiul următor, sau, dimpotrivă, o “fixare” pe stadiu ce se va reflecta în caracteristicile personalităţii adulte - tipologia personalităţii

21

STADIILE DEZVOLTĂRII PSIHOSEXUALE

Stadiul oral (0-2 ani)• zona erogenă = gura• plăcerea derivă din senzaţiile tactile şi gustative

Stadiul anal (2-4 ani)• zona erogenă = anală• plăcerea derivă din senzaţiile kinestezice legate

de defecaţie

22

Stadiul falic (4-5 ani)• zona erogenă = genitală• plăcerea derivă din senzaţiile tactile provocate

de explorarea acestor zone===================================

Perioada de latenţă (5-14 ani)

Stadiul genital (începe în adolescenţă)

23

STADIUL ORAL• Copilul este într-o relaţie de dependenţă

absolută de mamă, care devine obiect al libidoului

Moduri de acţiune:• oral-încorporativ - (faza primară)• tip de personalitate oral-pasivă• oral- agresiv - (faza secundară)• tip de personalitate oral-sadicăDacă rezolvarea conflictului a fost făcută într-o

manieră adaptativă, personalitatea va evolua spre stadiul următor, deşi rămâne investită o parte de energie libidinală şi în acest stadiu.

24

STADIUL ANAL

• Copilul are o oarecare autonomie de a explora mediul înconjurător.

• Dezvoltarea senzorialităţii şi a controlului muscular (sfincterian) face copilul mai conştient de separarea lume / propria fiinţă şi de capacitatea sa de a-şi controla corpul

Moduri de acţiune:• anal-agresiv • tip de personalitate anal-agresivă• anal-retentiv• tip de personalitate anal-retentivăDacă rezolvarea conflictului a fost făcută într-o

manieră adaptativă, personalitatea va evolua spre stadiul următor, deşi rămâne investită o parte de energie libidinală şi în acest stadiu.

25

STADIUL FALIC - caracteristici generale

• Explorarea zonelor genitale proprii şi curiozităţi legate de diferenţa dintre sexe

• Atracţie incestuoasă faţă de părintele de sex opus - puternic reprimată de regulile sociale

• Tabu-ul incestului este o “supraregulă” general umană, a cărei origine nu este socială, dar care are o reflectare în normele sociale pentru că are ca raţiune ultimă supravieţuirea speciei (se evită consangvinitatea şi degenerarea biologică a progeniturii)

• Conflict specific: Complexul Oedip // Electra

26

STADIUL FALIC - băieţiModuri de acţiune:• orientarea libidoului spre mamă şi dorinţa

concomitentă de a-l înlătura pe tată şi de a-i lua locul

• fantasme sexuale legate de mamă• rezolvarea conflictului - renunţarea la atracţia

faţă de mamă, identificarea cu tatăl şi investirea energiei libidinale în alte activităţi (trecerea la stadiul de latenţă)

• dezvoltarea Supraeului ca “moştenitor” al complexului, sub forma introiecţiei imaginii şi cerinţelor paterne

27

STADIUL FALIC - feteModuri de acţiune:• la fete - deşi orientarea iniţială a fost spre

mamă (stadiul oral), se produce o reorientare spre tată, cu sentimente de rivalitate faţă de mamă şi dorinţa de a o înlătura şi de a-i lua locul

• fantasme sexuale legate de tată• rezolvarea conflictului - renunţarea la atracţia

faţă de tată, identificarea cu mama şi investirea energiei libidinale în alte activităţi (trecerea la stadiul de latenţă)

• dezvoltarea Supraeului este incompletă deoarece identificarea se face cu o fiinţă pe care fata o consideră, în mod inconştient, “imperfectă” --- femeile au o conştiinţă morală slabă !!!!

28

REZOLVAREA CONFLICTULUI DIN STADIULUI FALIC

Dacă rezolvarea conflictului a fost făcută într-o manieră adaptativă, personalitatea va evolua spre stadiul următor, deşi rămâne investită o parte de energie libidinală şi în acest stadiu.

Dacă rezolvarea conflictului este incompletă, se produce o “fixare” a personalităţii pe acest stadiu

• băieţi - tip de personalitate falică (complexul Oedip)

• fete - tip de personalitate falică (complexul Electra)

29

PERIOADA DE LATENŢĂ

• Substructurile majore ale personalităţii - Sinele, Eul, Supraeul - sunt deja formate la 5 ani

• nu este considerată ca fiind un stadiu de dezvoltare psihosexuală deoarece nu au loc modificări majore la nivelul personalităţii

• Freud şi discipolii săi nu au găsit conflicte specifice acestui stadiu, dar neopsihanaliştii da

• caracteristica principală = investirea energiei libidinale în activităţi de învăţare, joc

30

STADIUL GENITAL

• Maturizarea sexuală în adolescenţă• conflictele perioadei sunt mai puţin intense şi

pot fi rezolvate prin mecanisme de sublimare• energia sexuală poate fi exprimată prin

substitute socialmente acceptabile • la vârsta adultă, satisfacerea instinctului sexual

are loc printr-o relaţie profundă cu o persoană de sex opus

31

STADII, TIPURI DE PERSONALITATE ŞI CARACTERISTICI (FREUD)

Stadiul Modul de acţiune Tipul depersonalitate

determinat

Caracteristici

oral-incorporativ oral-pasivă naiv, optimist, credul, dependent de ceilalţia mînca, a bea, a fuma, etc.

Oral0 - 2 ani

oral-agresiv oral-sadică pesimist, ostil, agresiv, certăreţ, sadica domina

anal-agresiv anal-agresivă cruzime, tendinţe distructive, accese de furie, dezordine(ceilalţi sunt obiecte de posesiune)a avea

Anal2 - 4 ani

anal-retentiv anal-retentivă Încăpăţânare, zgîrcenie, rigiditate, pedanterie,conştiinciozitatea avea şi a păstra

Băieţi complex Oedip

anxietate de castrare

obraznic, înfumurat, afemeiata cuceri sexul opus

Falic(rezolvareacomplexuluiOedipal) Fete

complex Electrainvidia de a nu avea penis

falicăexcesiv de feminină, seductivăa cuceri sexul opus

Perioada delatenţă

----------- ---------- --------------

Genital sublimare genitală maturitatecapacitatea de a iubi o persoană de sex opussatisfacţia de a munci

32

DEZVOLTAREA NORMALĂ A P.

• Presupune rezolvarea adaptativă a conflictelor fiecărui stadiu în perioada 0-5 ani, parcurgerea fără traume a perioadei de latenţă şi a adolescenţei şi formarea unei personalităţi mature (normale).

• Personalitatea matură este o personalitate echilibrată în relaţiile cu semenii, productivă (capabilă de a munci cu plăcere) şi de avea o relaţie profundă cu un semen de sex opus

• Deşi o parte din energia libidinală se află investită în fiecare stadiu pre-genital, personalitatea matură nu are conflicte intrapsihice majore şi nici nu utilizează mecanisme de apărare iraţionale

33

PERSONALITATEA NEVROTICĂ

• Geneza nevrozelor la vârsta adultă trebuie căutată în conflictele primei copilării.

• Fixarea personalităţii pe aceste conflicte este sursa dezvoltării anxietăţii traumatice şi a mecanismelor iraţionale de apărare ale Eului.

• Personalitatea nevrotică are un echilibru emoţional precar, este incapabilă să înfrunte problemele cotidiene şi “regresează” în simptomele morbide, restabilind, în acest fel un oarecare echilibru (reconversia energiei psihice în energie somatică).

34

2.6. ROLUL LUI S. FREUD ÎN PSIHOLOGIA SECOLULUI XX

• Prima teorie completă a personalităţii.• La acea vreme, psihanaliza a fost o viziune

revoluţionară asupra funcţionării personalităţii, asupra normalităţii şi bolii psihice.

• A evidenţiat rolul inconştientului şi importanţa interacţiunii dintre natura instinctuală a fiinţei umane şi cultură (socializare).

• Din ea au luat naştere o seri de noi teorii ale disidenţilor timpurii sau târzii.

• Freud a avut discipoli devotaţi şi contestatori înverşunaţi.

• Toate teoriile ulterioare s-au raportat la ea, chiar dacă au contestat-o.

• A inspirat o serie de cercetări antropologice.

35

EREDITATE ŞI CULTURĂ ÎN GENEZA PERSONALITĂŢII

Ereditatea este răspunzătoare de:• structurile de bază ale fiinţei umane (funcţionarea

organismului la nivel fiziologic)• succesiunea stadiilor de dezvoltare• aspectele comune tuturor oamenilor.

Cultura este răspunzătoare de:• conţinuturile Eului şi Supraeului.• Experienţa de viaţă a fiecărui individ duce la

unicitatea persoanei.• În funcţie de mediul social în care se dezvoltă

individul, conţinutul conflictelor din fiecare stadiu diferă.

36

VIZIUNEA ASUPRA NATURII UMANE

• Viziunea despre natura umană = sumbră: suntem prizonierii propriei noastre fiziologii (natura animală a umanului).

• Sinele este adevăratul nostru stăpân.• Teoria sa se bazează pe generalizări făcute pe cazuri

particulare (anormalitate), cu tulburări nevrotice. Discuţie critică• Poate fi o teorie bazată pe excepţii validă pentru

personalitatea normală?• Cum explică psihanaliza clasică absenţa unor

manifestări (ex. complexul Oedip) în culturile primitive, în care nu există tabu-ul incestului?

37

2.7. TERMINOLOGIEAnxietate Instinct sexual RaţionalizareAnxietate decastrare

Instinctele morţii Reacţie

Anxietate decastrare

Instinctele vieţii Refulare

Anxietate morală Libido RegresieAnxietatenevrotică

Mecanisme de apărare Represie

Anxietateobiectivă

Modalităţi raţionale dereducere a anxietăţii

Reprezentare (r. lucrului,r. cuvântului, r. inconştientă)

Anxietatetraumatică

Personalitate analagresivă

Sine

Complex Electra Personalitate anal-retentivă

Stadiu anal

Complex Oedip Personalitate falică Stadiu de dezvoltarepsihosexuală

Conştient Personalitate genitală Stadiu de latenţăDeplasare Personalitate oral-

agresivăStadiu falic

Eros Personalitate oral-pasivă

Stadiu genital

Eu Preconştient/subconştient

Stadiu oral

Impuls agresiv Principiul plăcerii SublimareInconştient Principiul realităţii SupraeuInstinct Proiecţie Thanatos

Pulsiune Trebuinţă

38

2.8. REFLECŢIE CRITICĂ

• Identificaţi în teoria lui Freud enunţurile referitoare la nucleul, dezvoltarea şi periferia personalităţii.

• Evaluaţi viziunea lui Freud despre natura umană şi argumentaţi orientarea sa. Încadraţi teoria în funcţie de concepţia sa asupra raportului ereditate - mediu.

• Care este locul şi rolul educaţiei în această viziune?

• În ce mod determină pulsiunile (instinctele) vieţii şi ale morţii comportamentul uman? Identificaţi asemănările şi diferenţele dintre cele două categorii de pulsiuni, în acest sens.

39

• Analizaţi caracteristicile stadiilor de dezvoltare a personalităţii în raport cu alte stadializări cunoscute (cel puţin 2), punctând asemănările şi deosebirile la nivelul criteriilor de stadializare, al mecanismelor dezvoltării, al duratei şi al raporturilor dintre stadii.

• Argumentaţi natura relaţiilor dintre Sine, Eu şi Supraeu.

• Cum se manifestă anxietatea în viaţa cotidiană?

• Ce mecanisme de apărare ale Eului asigură menţinerea echilibrului psihic?

40

• Marcaţi asemănările şi diferenţele între personalitatea matură şi tipurile de personalitate imature la nivelul manifestărilor periferice concrete.

• Psihanaliza clasică formulează o teorie completă a personalităţii pornind de la analiza şi interpretarea manifestărilor personalităţii nevrotice. Argumentaţi în ce măsură enunţurile unei teorii bazate pe o astfel de evidenţă empirică sunt valide în interpretarea personalităţii normale.