occidentul o interpretare istorica - cdn4.libris.ro o interpretare... · care ocolul lumii insemna...

*ffiffi&OCCIDENTULO INTERPRETARE

rsTonrcA

(!)

Fz

aprH

LUCbAOCCIDENTULO INTERPRETARE

rsTontcA

Traducere din francezd de

EMANOIL MARCU

HUMANITASBUCURE$TI

Cuprins

I. IntroducereO Europb sau mai multe? 5

II. Premise 22

III. Demarajul(secolele al Xl-lea-al XIV-lea) 51

IV. Cuceriri(secolele al XV-lea-al XVIII-lea) 83

V. Supremalie(secolul al XIX-lea) 135

VI. Incertitudini(secolulXX qiinceputul secoluluiXXD . . .. . . 183

Cdtevaprecizdri qi concluzii 233

IIntroducere

O Europ5 sau mai multe?

De la o lumefdrdmilatd la mondializare

Omenirea a evoluat mult timp pe cdi separate. PAni intr-o

epocb destul de recentd, istoria lumii se prezintd ca un

m[nunchi de istorii specifice, fiecare pdstrAndu-Ei autono-

mia. Desigur, separarea nu a fost niciodatb totald. Toate frag-

mentele, mari sau mici, triburi sau imperii, erau prinse intr-o

relea de schimburi care, de la o regiune la alta, tindeau sd

acopere spalii considerabile; insd particularul se dovedea

mai puternic decAt universalul. Pdmdntul era prea mare' cu

mult mai mare decdt in zilele noastre. Sub acest aspect, dis-

tanlele in sine nu spun mare lucru. M[sura adecvatd in acest

caz e eea de spaqiu/timp. Imperiul Roman ,,dura" dou5-trei

luni de la un capdt la altul: timpul in care putea fi parcurs cu

mijloacele disponibile; cu alte cuvinte, era mai vast decdt

intreaga lume de astdzi. ln zorii revolu{iei industriale, la

sfdrgitul secolului al XVIII-1ea, pentru a strdbate Franla de la

nord la sud era nevoie de cel pulin zece zile (intr-o epocb incare ocolul lumii insemna doi ani de navigafie).l Chiar qi

pretinsele ,,Imperii universale" intrau in logica unei lumi

fragmentate qi compartimentate, prea mare nu doar pentru a

I Timpul necesar pentru a parcurge distanlele, din Antichitate p6nd

in epoca modernd (in spaliul mediteranean), la Fernand Braudel,

La Mdditerranbe et le monde m,lditerran€en d l'6poque de Philippe II,ed. II, vol. I, Paris, 1966: ,,L'espace, ennemi num6ro 1",pp.326-361'Acelagi autor, despre Franla in secolul al XV[I-lea: Civilisation

matdrielle, 1conomie et capitalisme XI/ - XVIIF siicle, vol' III, Paris,

1979, pp. 270-27 l.

6 Occidentul. O interpretare istoricd

forma un ansamblu unitar, ci chiar qi pentru a permite princi_palilor actori istorici si ia cunoqtinli unii de existenJa celor-lal1i. Romanii gi chinezii credeau cd hotarele lor se intindeaupdn6la marginile lumii; se ignorau reciproc qi nici unii, niciceilalli nu aveaq nici o idee despre imperiile indiene dinAmerica. intr-o epocd mai recenti, ,,economiile-lumi., iden-tifrcate de Immanuel Wallerstein qi Fernand Braudel (Occi_dentul, Rusia, Imperiul Otoman, China...) continuau si_gipdstreze personalitatea distinct[ in pofida for{elor ce ac\io_nau deja pentru unificarea planetei.

Cu siguranli, aceastd lume firdmilatdntmai este a noastrd.Acum kSim pe un Pbmdnt din ce in ce mai mic (mai mic decdtFranla secolului al XV[I-lea) qi in care cel mai mic segmente bine integrat intr-un ansamblu universal. O evolulie irezis_tibil5, materiali ;i in acelaqi timp mentalb, a sfhr;it prin adezenclaviza spaliul, deschizdnd istoriei un curs ,ro.r, iu,omenirii perspective nebdnuite.

Ca sb ajungb la acest rezlltat, oamenii trebuiau si_qischimbe viziunea: sd, mizeze pe schimbare in loc si insistepe conservarea lumii existente, sd lichideze frontierele in locsd se inchidb la adipostul lor protector. pentru asta era nece_sar un tip de civiliza\ie diferit, capabil si imagineze unproiect inedit gi s5-l pund in practici. Reelaborare ixtrem decomplex5, dar care poate fi rezumatd, intr-un singur cuv6nt:Occidentul. O civllizalie diferit structurati qi motivatb a iruptla un moment dat ?n istorie gi a schimbat complet datele jocu_lui. Lumea de astdzi, cu bune qi cu rele, este produsul Lrcci_denfului, invenfia lui exclusivd, ,,matca lui inregistrati ,. Nu evorba de a ignora participarea,,celorlalli.. la acest proces, darei au trebuit sd participe, cu sau fbrd voie, la unloc impus(chiar dacd uneori, dupd o perioadi de ucenicie, i-il egalit_iar mdine poate ii vor dep[qi - pe cei care l-au inventat).

Motivele acestei cariere exceplionale a Occidentului qi amodelului occidental - iatd ce-qi propune sb cerceteze eseulde fa[d,, combinAnd o reexaminare critici a interpretdrilor de

Introducere

pAni acum cu puncte de vedere mai personale. Funclia

istoricb a Occidentului meritd analizatd cu atdt mai mult cu

cAt in zilele noastre ea riscd sE devind mai pulin evidentd'

Dupd ce a impins lumea pe calea mondializdrii ;i implicit a

occidentalizdrii, Occidentul pl6te;te prelul succesului sbu'

Valorile Ei instrumentele inventate in Vest au ajuns - in

amestecuri qi propor{ii variate - in toate collurile planetei'

,,Ceilal1i" au invilat regulile jocului, iar cei mai performan{i

sunt deja, sau vor fi in curdnd, la acelaqi nivel cu modelul

lor. Liniile de fracturd se deseneazi altfel decdt in trecut;

opozilia Nord-Sud, intre jumbtatea bogatd qi jumdtatea

sdracd a planetei, a devenit mai reprezentativd decdt vechea

distinclie intre Occident qi ,,restul lumii".

Doud sau trei EuroPe

Lafel, construclia europeand, deqi pomit5 din Vest, depd-

qeqte deja spaliul istoric al Occidentului. Aqteptdnd finali-zarea proiectului, pare deja potrivit sd scoatem in evidenlb

unitatea istoricd a continentului intreg, qi nu doar a jumdtdlii

sale occidentale. Separate cu forla de dominatia sovietic[ qi

de Rizboiul Rece, nafiunile Europei Centrale qi de Est qi-ar

regbsi astfel familia, casa comun6. Din punct de vedere

istoric, e numai pa{Eial adevdrat: atribuind trecutului culorile

viitorului, riscbm sd greqim epoca'2 Delimitarea Est-Vest nu

poate fi imputatd exclusiv comunismului: acesta a ldrgit o

falie deja existenti, rezultat al unei evolulii istorice diver-

gente (dar care tindea totuqi si se atenueze, intr-un context

2 Printre cele mai recente istorii ,,unitare" ale Europei, dar in care

Europa de Est e tratatd destul de vag (dovadd a dificultdtii de a o lega

din punct de vedere istoric de Occident), se pot consulta, in ftancezd:

Chailes-Olivier Carbonell, Dominique Biloghi, Jacques Limouzin,

Fr6d6ric Rousseau, Joseph Schultz, (Jne histoire europienne de I'Europe,

2 volume, Toulouse, 1999, qi in englezd: Norman Davies, Europe' A

History, Londra, 1996 qi 1997.

8 Occidentul. O interpretare istoricd

de occidentalizare, in perioada care a precedat rupturaprovocati de revolulia rusi qi de expansiunea sovietici). Sepoate paria pe viitorul Europei fdrd o rescriere deformati aistoriei sale. Dacb Europa va fi cu adevdrat una (deqijumi-tatea ei,,rus5'o continu6 s5 pund probleme), asta nu inseamndneapdrat ci a gi fost una, c5 unitatea sa era inscrisd de la?nceput in configurafia sau destinul ei.

In fapt, din punct de vedere geografic qi istoric, Europaeste un concept destul de vag Ei nu destul de funcfional, dat6fiind diversitatea conlinutului siu. Istoria nu se face jonglAndcu continentele. Ce este Asia? Cum sd aduni laolaltd, intr-ointerpretare coerenti, Arabia qi Japonia, India qi Siberia?Africa, la rdndul ei, e net separati: o Africd neagrd., sud-saha_riand, qi o Africi mediteraneanb, strdns legatd, de-a lungulintregii sale istorii, de Europa meridionald qi Orientul apropi-at. Europa prezinti poate mai multi coere nld, fizicl, umanb ;iculturali, dar nu intr-atdtinc6t sd formeze o veritabili unitateistoricd. in plus, diviziunile spa{iului qi liniile civilizaliilor seschimbi in timp. Pentru Antichitatea clasicd, spaliul comunprin excelen{[ era Mediterana, situati la rbspdntia celor treicontinente. Ea reunea intr-un singur ansamblu segmente dinEuropa, Asia qi Africa. Grecia gi Roma erau mai apropiate,mult mai apropiate de Siria, de Egipt, de Tunisia decdt detriburile germanice qi slave care trdiau in regiunile nordiceale Europei. Misiunea istorici a Imperiului Roman a fost sblege mai strdns, intr-o construclie politicd unitarl",teritorii qiculturi care evoluau intr-o atmosferd similard,. Chiar $i dupedezmembrarea lui, chiar gi dupd expansiunea islamici, spaliulmediteranean a continuat sd prezinte o amprentb specifici,pus[ in eviden!5 de cartea lui Femand Braudel, La Mediter_rande et le monde mbditerranien d l'dpoque de philippe II(1949), in dezacord ct teza nu mai pu{in celebri dar maicontroversati a lui Henri Pirenne care - in lucrarea saMahomet et Charlemagne (1937) - vedea in Islam factorulcare ar fi distrus complet schimburile transmediteraneene.

Introducere 9

Dar Europa era deja pe cale s5-qi redeseneze liniile de

demarcalie. Opozilia Nord-Sud, fundamentalS in timpulAntichitdlii, s-a mai atenuat dup[ aceea, deqi n-a dispSrutcomplet niciodatd qi a continuat sd joace un rol istoric. inschimb, deosebirea Est-Vest, identificabil[ deja in lumeagreco-romanb (qi materializatd in anul 395 prin impdrlireaImperiului), s-a impus la scara intregului continent, deter-mindnd evolufii divergente; a fost o falie profund5, separAnd

structuri qi atitudini politice, sociale gi religioase.Este important si linem seama Ei de aspectul frzic al con-

tinentului - evitdnd capcana interpret5rilor unilaterale qi

deterministe, dar fdrd a ignora faptul cb istoria nu se desfb-qoari pe o scend abstract[. Europa meridional6, structurat[in jurul Mediteranei, prezintd intr-adev6r o tipologie aparte,cu decupajul ei peninsular qi insular, cu clima ei pe dreptnumitd mediteraneani qi cu un peisaj nu mai pulin specific.Mai la nord, separarea intre Vest qi Est e tot atdt de evidenti.Jum[tatea occidentalE a continentului este extrem de frag-mentat5, cu un relief variat, cu o altitudine medie destul de

ridicatl;i un contur dantelat, permi{And mdrilor sb pdtrunddaddnc in masa continentalS. De la Vest spre Est, continentulse l5rgeqte. Europa risdriteand (fbri marginea ei meditera-neand), mai precis spaliulrus (ex-sovietic), se remarc6 prinmasivitatea sa, prin altitudinea destul de joasd qi aproapeuniformd - o cdmpie intinsd - qi o relativd depbrtare de

Ocean qi de mbrile limitrofe (asta explicd politica maritimd a

Rusiei - obsedati s5 forleze ieqirea la Marea Baltic6, MareaNeagrd qi Mediterana, qi chiar mai departe, la Pacific -, o

constantd geopolitic5 incepdnd de la Petru cel Mare). Dateleclimatice se inscriu in aceeaqi tipologie: o clim[ continentalSpronunlatd, contrastdnd cu clima relativ bldndd a Occidentuluioceanic qi a Sudului mediteranean, qi care, pe misur[ ce inain-teazd spre Est, se apropie de clima siberiani (fbrd sb fie la felde aspr6). in concluzie, lanful muntos al Uralilor - frontiera

l0 Occidentul. O interpretare istoricd

convenlional5 a Europei - pare pu{in semnificativ fa{d de con-tinuitatea evidenti dintre cdmpia rusb de c6mpia siberiand.

in replicb la aceastd schi15 de geografie izicd, europeand,se poate obiecta cd fenomenele istorice nu se aliniazi" docilla formele de relief, m5ri qi clime. Pdnb la un punct, e ade-vdrat; dar dacd nu e inlelept sd absolutizim interpretareageograftc1, nu este infelept nici s-o ignordm ori s-o minima-lizdm; asupra acestui aspect va trebui sd revenim. O altdremarc[ pe care-o atzim este ci Occidentul nu e nici elomogen qi c5, in plus, nici o frontieri precisd nu-l separd dejtmdtatea risiriteani a continentului. Dar daci vom cbutaspalii umane omogene perfect delimitate fa\d, de alte spalii lafel de omogene, existb riscul si nu le gisim niciodati. Unconcept se construieqte pe o viziune sinteticl a lucrurilor qipresupune un efort de simplificare qi abstractizare. Altmin-teri, nu ne rimAne decdt sd renun!6m la orice categorie qi sbconstatim, simplu, ci universul e format din atomi, iar ome-nirea din indivizi. Cd Occidentul este compozit, se in{elegede la sine. Chiar qi inzilele noastre, in condiliile unei apro-pieri economice, culturale qi umane fErd precedent, Italia nue Germania, iar Franla nu e Anglia. Deosebirile erau qi maipronunlate in secolele precedente, qi nu doar intre !6ri, ci dela o regiune la alta, chiar de la un sat la altul sau de la o valela alta. intr-o lume frrdmi1atd,,,,perelii" ce separau marilecivllizalli qi ,,economiile-lumi" se regdseau, la scard redusiqi mai permeabili, la nivel ,,nationalo', regional qi local. Vialasociald rdmdnea extrem de localizati qi inrddicinati intr-unspaliu restrdns. Occidentul era un mozaic,la fel gi fiecaredin p[r{ile sale constitutive. Exemple pentru a ilustra o ase-menea stare de lucruri avem din belqug. Sistematiz6nd dateleunei anchete antropologice privind tineretul de sex masculin,cartografta Fran{ei realizatd de Emmanuel Le Roy Ladurie qicolaboratorii sbi pentru deceniul 1820-1830 oferd imagineaunei !5ri frrdmilate (contrar ideilor preconcepute despre uni-tatea spaliului francez, realizatd" de monarhia absolut[ qi apoi

Introducere 1 1

de Revolu(ie).3 Franla acelei epoci apare carLnmozaic for-mat din bucdqele, adesea mai deosebite intre ele decdt era

Fran\a in ansamblul ei fa\d de restul lumii; e suficient sd

amintim cd procentajul de alfabetizare varia, de la un col! al

ldrii la altul, intre mai pulin de 10o/o gi peste 80% (diferenJdgreu de regdsit ?n zilele noastre chiar qi la scara planetei).Totuqi, aceste deosebiri nu pot qterge un fond de civiliza{iecomun. ,,Celulele" Occidentului n-au participat in egal5misurd la edifrcarca lumii modeme. Anumite nuclee qi liniide forld (qi ele variabile de la o epocd la alta) au structurat qi

au dinamizat regiunea. Cdnd se vorbeqte despre rolul specifical Occidentului, nu e vorba, uniform, de Occident ,,in intre-gul sdu"; e vorba insi de un tip de evolu{ie care s-a manifestatexclusiv in perimetrul sbu.

COt despre frontiera dintre Occident qi restul Europei, e

clar cd nu putem vorbi despre o linie trasatd riguros, ca fos-tul limes al Imperiului Roman. Cele doui Europe sunt sepa-

rate de o zond de tranzilie, Ei tocmai la asta poate serviconceptul de Europd Centrald (ceea ce ar,,sporioo numirul deEurope de la doud la trei).

Cea mai vizibill dintre liniile de demarcalie este aceea

care separd Europa catolicd - catolicb qi protestantd incep0nddin secolul al XVI-lea * de Europa ortodoxb. Aceastd linie nue, nici ea, absolut riguroasd; comunitSli mai mult sau mai pufinnumeroase apar{in0nd confesiunilor occidentale coexistX,dincolo de traseul ei, cu populaliile ortodoxe majoritare (ast-fel, in Transilvania, ungurii gi germanii, catolici gi protes-tanli, at format mult timp elita dominantd in fa{a unei

![rdnimi romdne ortodoxe; la fel, in Ucraina, nobilimea

3 Emmanuel Le Roy Ladurie (cu colaborarea lui Paul Dumont qi a

lui Michel Demonet), ,,Anthropologie de la jeunesse masculine en

France au niveau d'une cartographie cantonale (1819-1830)", AnnalesE.S.C., iulie-august 1976, afticol reluat in culegerea sa Le tenitoire deI'historien, vol. II, Paris, 1978,pp.98-135.

12 Occidentul. O interpretare istoricd

polonezl; mai tdrziu, o parte din ucraineni qi din romdniitransilvdneni au trecut la Biserica Catolicd,pdstr6ndu-gi ins6,ca ,,tJniat|", un specific al lor). in pofida acestor aproxima{ii,,,fraeturao'confesional5 rimdne, din punct de vedere istoric,cea mai evidentS gi mai durabild dintre toate liniile pe care-amfi indrept5lili sd le trasbm de-a lungul continentului. Desigur,ea nu explici totul, nici pe departe; insd oricum explic5 mult.Religia nu poate fi redusd la dimensiunea ei teologici; oricecomplex religios defineqte un sistem de civiliza\ie. Chiar qicomportamenful ,,desacralizat" din zilele noastre continui sbfie purtdtorul unei moqteniri culturale ce-qi are originea intr-oepocb marcatd de credin![; reciproca, de altfel, e la fel de ade-vdratd: Bisericile s-au modelat gi ele dupi mediul socio-cul-tural inconjuritor. Astfel, cdnd vorbim de o Europd catolic[,de o Europd protestantd Ei de o Europb ortodoxi, aceste sin-tagme depiEesc cu mult sensul strict confesional, desemndndansambluri istorice specifice.

in cdutarea Europei Centrale

Europa Central5 este un concept ce pare si scape oricbreidefinitii riguroase. Aceastd imprecizie derutantd (de la unautor la altul, cele mai multe ldri ale continentului au fost,,anexate" acestei regiuni deosebit de elastice) este alimentatdde un amestec de criterii contradictorii. La origine, conceptulare o amprentd germanicd, (Mitteleuropa) qi un sens geopoliticbine determinat.a Trebuia delimitatd o zond de hegemoniegermandin mijlocul unui continent dominat de Franfa qiAngliala vest, Ei de Rusia la est. intre I 8 15 qi 1 848, Metternich a pusin centrul proiectului s[u politic structurarea unui spaliu plasatsub controlul Imperiului austriac, inglob6nd Confederalia

a O bund prezentare a acestui proiect geopolitic, in cartea luiJacques Droz, L'Europe Centrale. Evolution historique de I'id6e de,, Mitteleuropa", Paris, 1 960.

Introducere 13

germanici gi teritoriile italiene. in aceeaEi epocd, economistul

Friedrich List visa un vast ansamblu economic, sau chiar un

stat federal reunind in jurul nucleului gelman un teritoriu multmai intins, in care figurau nu numai posesiunile Habsburgilor,

ci qi Danemarca,OlandaEi Belgia. in cele din urm6, Bismarck

arealizat, ?n 1871, un Imperiu gelman in versiune,,redusd",in jurul monarhiei prusace ;i fbrd Austria; putin mai tdrziu,alian{a incheiatd intre Germania qi Austro-Ungaria (1879) a

fost totugi de naturi sd confere o fizionomie mai precisd

blocului ,puterilor centrale", care, in timpul Primului RSzboi

Mondial, s-au infruntat in acelaqi timp cu Vestul qi cu Estul

(Franfa, Marea Britanie, Rusia).

in plan teoretic, carteageografului german Joseph Partsch,

Mitteleuropa, aphrutd in 1904, a propus un sens precis pen-

tru acest termen; Mitteleuropa era, dup5 el, spa{iul in care

cultura germanici rcprezenta liantul principal, elementul

susceptibil si creeze o solidaritate economicd Ei politicS. Aurmat, in 1915, in plin rdzboi, cartea lui Friedrich Naumann

cu acelaqi titlnt, Mitteleuropa, cate a cunoscut un mare succes

in Germania. Naumann propunea constituirea unui ,,super-stato' pe baze federale, pentru a ridica Europa Central5 laacelaqi nivel de putere ca Imperiul britanic, Statele Unite qi

Rusia; Germania si Austro-Ungaia trebuiau unite intr-o sin-

gurb construclie politicS, in care elementul germanic, fbrb sb

fie singurul, ar fr reprezentat desigur factorul demografic,politic, economic Ai cultural dominant in raport cu micile na!i-

uni (ungurii, slavii...) care ar fi completat ansamblul. Proiec-

tul se dezvoltase pe fondul unei dialectici contradictorii,combinAnd frustrdrile gefinane (nafiune,,blocat5oo de Franla

la vest, de Rusia la est, de Anglia pe mbri Ei pe celelalte conti-nente) cu un sentiment de putere din ce in ce mai promrnfat,

rcztitat din dezvoltarea impetuoas[ a Reichului in a douajum[tate a secolului al XIX-lea qi la inceputul secolului XX(amestec care va sta la originea Primului Rdzboi Mondial).