microbiologie curs bacterii anaerobe
Post on 08-Nov-2015
131 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
-
Bacterii anaerobe
-
Bacterii anaerobeCaractere Bacterii sporulate Bacterii nesporulate
Taxonomie Clostridium variate genuri
Morfologie Bacili Gram pozitivi sporulati Coci/bacili Gram +/-, vibrioni, spirili
Habitat Sol si microbiota indigena Microbiota indigena
Patogenie Determinata de exotoxine Fara producere de exotoxine
Patogenitate Conditionat patogeni (necesita anaerobioza)
Dublu conditionat patogeni (anaerobioza locala si imunodepresie)
Clinic Sindroame caracteristice Manifestari clinice variate
Diagn. etiologic obisnuit clinic Necesita diagn bacteriologic
Diagn bacteriol. Usor Dificil
Testarea sensibilitatii la Atb
Nu este obligatorie: sensibilitate natural pastrata (ex penicilina, metronidazol)
Obligatorie: sensibilitate variabila in functie de specie si de tulpina
-
Clostridium
Bacili Gram pozitivi (sau Gram variabil) Majoritatea mobili (cu exceptia C perfringens) Sporulati, cu endospori care uzual deformeaza bacilul Anaerobi Catalazo negativi Habiteaza solul si intestinul animalelor Specii de interes medical
Clostridium botulinum C. tetani C. perfringens C. difficile
-
Clostridium botulinum Neurotoxina botulinica
Produsa prin conversie lizogenica Opt tipuri antigenice: A-H; la om mai frecvent A, B, E si rar F,
G, H Rezistenta la aciditatea gastrica, dar termolabila Cea mai puternica toxina bacteriana: DL50 (tip A) 1 ng/kg corp Toxina de tip A-B De la locul producerii disemineaza pe cale sangvina si
actioneaza la nivelul sist nervos periferic (nu strabate bariera hemato-encefalica)
determina paralizie flasca, datorita inhibarii eliberarii de acetilcolinal a nivelul jonctiunii neuromusculare
-
Clostridium botulinum
Clinic Incubatie variabila, in functie de doza ingerata Paralizii flasce la nivelul nervilor cranieni (vedere incetosata, diplopie,
disfagie, dizartrie), apoi si al nervilor periferici (trunchi , membre) inclusiv tulburari respiratorii
Tulburari neurologice simetrice Absenta febrei Mentinerea starii de constienta
-
Clostridium botulinum Forme clinice si diagnostic Toxiinfectie alimentara
Ingestie de alimente in care endosporii au germinat si au produs toxina Evidentierea toxinei in sange, fecale, resturi de aliment
Botulismul plagilor Plaga infectata cu C botulinum, care produce toxina; plaga infectata, diplopie, disfagie Identificarea toxinei in sange, a bacililor in plaga
Botulism infantil Ingestia de alimente contaminate cu spori, care ulterior germineaza si colonizeaza
intestinul Evidentierea bacililor si toxinei in fecale
Colonizarea intestinului la adulti ulterior interventiilor chirurgicale digestive Evidentierea bacililor si toxinei in fecale
Botulism iatrogen rar, dupa adm de toxina in scop cosmetic
-
Clostridium botulinum
Diagn de laborator Bacil Gram poz, cu spor oval central/subterminal Izolarea Clostridium botulinum mediu Nagler, incubare
anaeroba 24-48 ore; colonii lipazo pozitive (aspect perlat, iridiscent pe cresterea bacteriana si mediul adiacent)
Geloza sange colonii mari transparente, hemolitice Evidentierea toxinei
test de neutralizare in vivo: inoculare intraperitoneala la soarece si aparitia paraliziei flasce la animalele neprotejate de antitoxina
In vitro teste ELISA putin utilizate
-
Clostridium botulinum
Tratament necesita diagnostic precoce! Ser anti-toxina (tipurile A, B, E) + Sustinerea functiilor vitale Atb (penicilina) doar in botulismul plagilor, nu si in cel infantil Profilaxie Tratament termic al alimentelor (toxina - termolabila)
-
Clostridium tetani Bacil cu spor sferic terminal, Gram pozitiv sau Gram variabil Mobil
-
Clostridium tetani Habiteaza solul si intestinul animalelor Factori de virulenta
Tetanospasmina toxina de tip A-B, termolabila, codificata plasmidic; blocheaza eliberarea neurotransmitatorilor inhibitori (ex GABA) la nivel sinaptic, rezultand stimularea excesiva a neuronilor motori
Tetanolizina hemolizina oxigen labila, termostabila Patogenie
Sporii patrund (frecvent in cursul unui traumatism) in tesuturi
Germinare; factori favorizanti: tesuturi devitalizate, corpi straini, asociere cu alte bacterii
Tetanospasmina determina contractura prelungita a musculaturii striate
-
Clostridium tetani Diagnostic clinic! Dgn de laborator - rar Strict anaerob Inoculare in anaerobioza ex bulion VF, apoi repicare Geloza sange incubare 24-48 ore la 37 C, colonii mari, plate, cenusii, cu
suprafata mata, inconjurate de o zona ingusta de hemoliza Identificare - biochimica + testul de neutralizare a toxinei in vivo Tratament Ser anti-toxina tetanica + toaleta chirurgicala a plagii + Atb (metronidazol, penicilina); vaccinare (daca persoana nu a fost imunizata in
ultimii 5 ani)
Profilaxie Vaccinare anatoxina tetanica Seruri hiperimune
-
Clostridium perfringens Bacil Gram pozitiv mare, drept, cu capete rotunjite; in frotiuri din
produs patologic - capsulat Imobil Nu sporuleaza in conditiile uzuale de incubare (mediu, atmosfera) Cultiva in limite largi de temperatura (20-50 C), temp optima fiind de
45C Pe geloza sange colonii medii, opace, alb-cenusii, opace, inconjurate
de o zona de dubla hemoliza
-
Clostridium perfringens Pe mediul Nagler (cu galbenus de ou) evidentierea producerii
de lecitinaza (precipitare alba in jurul coloniei) Testul Nagler test de neutralizare a lecitinazei in vitro:
precipitarea determinata de lecitinaza este inhibata de Ac anti-lecitinaza
-
Clostridium perfringens
Factori de virulenta Toxine majore
lecitinaza (fosfolipaza C), toxina letala; enterite necrotice creste permeabilitatea mucoasei intestinale; toxina letala efect dermonecrotic, enterotoxic
Alte toxine Proteaze, colagenaze, neuraminidaze, hialuronidaze, DNAza Enterotoxina produsa la nivelul colonului; altereaza transportul
transmembranar de ioni
-
Clostridium perfringens
Factori de virulenta
Toxins Bacterial Types
A B C D E
Lecithinase +++ +++ +++ +++ +++
Lethal, necrotizing +++ +++
Lethal ++ ++
Lethal, hemolytic + ++
Lethal, necrotizing +++ +++
Collagenase + + +++ ++ ++
Proteinase + ++ +++
Hyaluronidase ++ + + ++ +
Deoxyribonuclease ++ + ++ ++ ++
-
Clostridium perfringens
Clinic Celulite, fasciite Gangrena gazoasa
Infectie a plagilor profunde (ex plagi impuscate, plagi intepate), cu vascularizatie alterata (ex plagi zdrobite); avort septic
Fermentarea zaharurilor musculare cu producere de gaz, care destind tesutul si reduc fluxul sangvin
Determinata de C perfringens, C novyi, C septicum, asociate cu alte clostridii
Leziuni de mionecroza, reactie inflamatorie redusa Scurgere fetida din plaga, edem crepitant, febra, hemoliza, uneori soc
toxic
-
Clostridium perfringens
Clinic Celulite, fasciite Gangrena gazoasa Toxiinfectie alimentara
Tulpini enterotoxigene dureri abdominale, varsaturi, diaree autolimitata
-
Clostridium perfringens
Dgn de laborator - bacteriologic Probe in functie de localizarea infectiei Izolare incubare in anaerobioza la 45C, cu repicari la 4 ore,
permit obtinerea culturii pure dupa 3 pasaje Identificare caractere microscopice, cultivare, biochimice
(fermantarea zaharurilor cu producere de gaz), testul de neutralizare a lecitinazei in vitro
Tratament Atb (penicilina, clindamicina, metronidazol) + Toaleta chirurgicala a plagii
-
Clostridium difficile Bacil Gram pozitiv, mobil, cu spor oval dispus subterminal Strict anaerob
-
Clostridium difficile
Habitat Colonizeaza la nivelul colonului in conditiile alterarii microbiotei (ex
consecutiv unor tratamente Atb cu spectru larg)
Transmitere Sursa
bolnavi sau persoane colonizate cu C difficile (>20% dintre adultii spitalizati)
Elemente de mediu contaminate cu spori de C difficile (sporii pot supravietui pana la 5 luni pe suprafete)
Transmitere fecal orala (prin intermediul mainilor personalului, suprafetelor de spital)
Doza infectanta:
-
Clostridium difficile Factori de virulenta Toxina A (enterotoxina) - determina infiltrat inflamator cu PMN,
alterarea transportului transmembranar Toxina B (citotoxina) - determina afectarea citoscheletului, ruperea
legaturilor intercelulare si apoptoza Toxina binara la unele ribotipuri de C difficile, este asociata cu
virulenta crescuta (prin mecanism patogenic insuficient cunoscut)
Tulpini hipervirulente de C difficile Produc toxina binara produc cantitati crescute de toxine A si B (consecutiv unor deletii in gena unui factor
inhibitor al producerii de toxine) Rezistente la fluorochinolone Apartin anumitor ribotipuri (cel mai frecvent 027)
-
Clostridium difficile Patogenie 1- Ingestia de spori
2- Depasirea barierei gastrice si germinarea (in forme vegetative) in intestin
3 Microbiota intestinala alterata (consecutiv Atb) permite proliferarea C. difficile in colon
4 Producerea de toxine B & A determina lezarea mucoasei colonului +/- pseudomembrane
-
Clostridium difficile
Clinic Manifestari variate: de la infectii asimptomatice (colonizare) la forme
fulminante, fatale
Diaree post-antibiotice Diaree apoasa (> 10 scaune /zi), dureri abdominale, febra, leucocitoza
Colita pseudomebranoasa post-antibiotice Colita fulminanta Dureri si distensie abdominale, febra, hipovolemie, leucocitoza
(>30000/mmc); diareea severa sau absenta (ileus paralitic) Evolutie rapida necesita urgent diagn (imagistic) si interventie chirurgicala
(colectomie)
Alte infectii (rar)
-
Clostridium difficile
Colita pseudomebranoasa post-antibiotice cel mai frecvent nosocomiala apare obisnuit la 5-10 zile de la adm Atb, mai ales cu spectru larg:
clindamicina, ampicilina, cefalosporine, fluorochinolone febra, leucocitoza (>15000 /mmc) Reaparitia simptomelor (10-25% cazuri) la zile saptamani dupa
terapie semnifica frecvent recadere recadere cu tulpina initiala reinfectie cu alta tulpina toxigena de C difficile
Diaree cu evolutie potential severa (complicatii: perforatii intestinale, megacolon toxic)
-
Clostridium difficile Dgn de laborator Probe
scaun diareic! (nu orice proba de materii fecale) la pacienti cu ileus (absenta scaunelor emise spontan) - recoltare cu tampon/ sonda
rectala (diagn de urgenta!) Evidentierea toxinelor/genelor care codifica toxine
PCR sensibilitate >93% si specificitate 97%, rapid (95%, durata >48 ore
-
Clostridium difficile
Tratament Metronidazol forme usoare vancomicina formele moderate si severe
Profilaxie nespecifica: reducerea1. Numarului de surse (pacienti cu infectie cu C difficile, elemente
contaminate din mediul de spital)2. Transmiterii3. Numarului gazdelor receptive
Necesita depistare activa a surselor, supravegherea continua a mediului de spital, educarea personalului si a pacientilor!
-
Clostridium difficile
Profilaxie1. Surse. Diagnosticare precoce si izolarea pacientilor cu C difficile. echipament dedicat2. Transmitere. Utilizarea manusilor de unica folosinta. Spalarea mainilor cu apa si sapun, clorhexidina. dezinfectia si sterilizarea echipamentului medical, suprafetelor3. Gazde receptive - utilizarea rationala a antibioticelor!. Reducerea numarului si respectarea duratei tratamentelor Atb. Limitarea utilizarii clindamicinei, cefalosporinelor, fluorochinolonelor. Utilizarea Atb in functie de etiologia infectiei si sensibilitatii la Atb
-
Bacterii anaerobe nesporulate cultivare in absenta oxigenului Pretentioase nutritiv (dependente de factori de crestere) Frecvent comensale (domina microbiota indigena in proportie
de 10-100:1 la nivel oral, vaginal si de 1000:1 la nivelul colonului)
Pot produce infectii, in general endogene, daca exista factori favorizanti (brese ale integritatii mucoaselor, conditii de anaerobioza)
-
Bacterii anaerobe nesporulate
Patogenitate - limitata Nu produc exotoxine Necesita conditii de anaerobioza (tesuturi hipovascularizate,
sinergism cu bacterii aerobe sau facultativ anaerobe)
Factori de virulenta Adezine Invazine colagenaze, elastaze, lipaze, neuraminidaze Producerea de acizi grasi volatili inhiba fagocitoza Factori procoagulanti
-
Bacterii anaerobe nesporulate Infectii in general mixte (asociere de specii)A. Infectii endogene- majoritatea. cai respiratorii sup, cap, gat bacterii din microbiota orala
(Bacteroides, Prevotella, Porphyromonas, Fusobacterium, Peptostreptococcus)
. abdominale Bacteroides, Fusobacterium, Peptostreptococcus. pelvine B. Infectii exogene . Plagi muscate, abcese posttraumatice ale tesuturilor moi etcC. Bacteriemii
-
Bacterii anaerobe nesporulate
Dgn de laborator principii existenta unei suspiciuni clinice infectia plagii muscate,
pneumonii de aspiratie, infectii asociate distructiilor tisulare (ex traumatisme), infectii aparute in cursul terapiei cu Atb inactive asupra anaerobilor (aminoglicozide)
Probe din zone normal sterile (sange, LCR, puroi din colectii inchise etc) si in absenta contaminarii cu microbiota indigena
Recoltare corespunzatoare (ex nu se recolteaza pe tampon) Transport rapid, utilizand mediu/recipient pentru anaerobi Insamantare imediata medii imbogatite, incubare in anaerobioza Testarea sensibilitatii la Atb metoda dilutiilor in agar sau in
bulion, metode automate
-
Bacterii anaerobe nesporulate
Gram pozitivi Gram negativi
Coci Peptostreptococcus Peptococcus Veilonella
BaciliActinomyces, Propinibacterium, Bifidobacterium,Lactobacillus
Bacteroides,Prevotella,Porphyromonas,Fusobacterium
Slide 1Bacterii anaerobeClostridiumClostridium botulinumClostridium botulinumClostridium botulinumClostridium botulinumClostridium botulinumClostridium tetaniClostridium tetaniClostridium tetaniClostridium perfringensClostridium perfringensClostridium perfringensClostridium perfringensClostridium perfringensClostridium perfringensClostridium perfringensClostridium difficileClostridium difficileClostridium difficileClostridium difficileClostridium difficileClostridium difficileClostridium difficileClostridium difficileClostridium difficileBacterii anaerobe nesporulateBacterii anaerobe nesporulateBacterii anaerobe nesporulateBacterii anaerobe nesporulateBacterii anaerobe nesporulate
top related