alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor.doc
DESCRIPTION
alimentatia de protectieTRANSCRIPT
Alimentaţia ca factor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor
Scris de Dr. Mihaela Stoia, 640 afisari
22:36:30, Duminica 29 Ianuarie 2012
Dr. Mihaela Stoia,
Directia de Sanatate Publica Sibiu,
ULB Sibiu,
medmuncii@dsp
Cadrul legislativ
Pentru lucrătorii expuşi la noxele profesionale de la locul de muncă, există un cadru legislativ
prin care raţia alimentară zilnică este suplimentată printr-o alimentaţie de protecţie care trebuie
acordată de către angajator, în mod obligatoriu şi gratuit: Legea 319/2006 şi Normele de aplicare
a acesteia, precum şi Contractul de muncă individual sau colectiv. Medicul de medicina muncii
este cel care recomandă acordarea alimentaţiei de protecţie, pe baza cunoaşterii factorilor de risc
profesionali de la locul de muncă şi a efectelor acestora asupra sănătăţii lucrătorilor (în special
pentru locuri de muncă cu condiţii grele şi vătămătoare).
Nutrienţii şi alimentaţia recomandată în expunerea la toxice industriale
Rolul nutriţiei în prevenirea efectelor adverse ale poluanţilor din mediu este foarte larg, dar
principalii nutrienţi care reduc toxicitatea sunt reprezentaţi de bioelemente (calciu, magneziu,
zinc, fier, seleniu, cupru), vitamine (C, E, B1, B6) şi proteine de calitate. Aceşti factori nutriţionali
vor suplimenta raţia alimentară zilnică din alimentaţia de protecţie. Bioelementele acţionează prin
modificarea biocineticii toxicului, atât la situs-urile de absorbţie cât şi la cele enzimatice, în timp
ce vitaminele modifică raportul oxidant/antioxidant care este perturbat ca urmare a expunerii la
poluanţi industriali. Proteinele au rol în asigurarea troficităţii ţesuturilor şi în furnizarea
echipamentului enzimatic necesar biotransformării substanţelor chimice toxice. Aminoacizii cu
sulf (metionină, cisteină) acţionează prin conjugarea hepatică şi eliminarea substanţelor toxice
pătrunse în organism.
Studiile pe animale au arătat că dietele dezechilibrate bogate în grăsimi determină o creştere a
absorbţiei metalelor grele în organism.
Alimente precum ouăle şi seminţele, care sunt bogate în aminoacizi cu sulf sunt importante
pentru legarea şi eliminarea unor xenobiotice din organism. În expunerea industrială la substanţe
chimice se impune o dietă bogată în fructe şi legume organice proaspete, precum şi în cereale
integrale, care vor aduce un aport adecvat de elemente minerale esenţiale. Trebuie evitate
alimentele rafinate. Algina, pectina şi alte fibre naturale alimentare ajută la legarea unor metale
din tractul gastrointestinal, reducând astfel absorbţia acestuia. Deoarece majoritatea agenţilor
chimici acţionează în organism prin mecanismul stresului oxidativ, cu generare de specii înalt
reactive ale oxigenului (un proces care are loc permanent în formele aerobe de viaţă), este
important aportul alimentar de antioxidanţi naturali care se găsesc în vegetale. Efectele benefice
ale antioxidanţilor au fost demonstrate prin numeroase studii actuale, în legătură cu prevenirea
bolilor metabolice, neurodegenerative şi a cancerului, fiind justificată pledoaria pentru un stil de
viaţă sănătos în politicile privind sănătatea publică.
În continuare redăm câteva criterii referitoare la acordarea alimentaţiei de protecţie:
În expunerea la metale toxice (plumb, mercur, crom, cadmiu, nichel) şi pulberi agresive:
lapte sau produse lactate acide tip iaurt sau brânză; carne slabă (friptură); fructe bogate în
vitamina C (citrice, mere); legume bogate în vitamina C (ardei gras, salată verde, tomate, etc…).
În expunerea la solvenţi organici hepatotoxici: lapte semidegresat, produse lactate acide,
brânzeturi din lapte de vacă degresat sau semidegresat; carne slabă; peşte slab prăjit.
În expunerea la gaze iritante pulmonare: lapte şi produse lactate acide, brânzeturi din
lapte integral, unt; fructe şi legume bogate în vitamina C şi caroten (citrice, morcovi, salată verde,
ardei gras, tomate, etc…; pâine neagră.
În expunerea la microclimat cald nefavorabil: sucuri şi nectaruri naturale din fructe şi
legume; apă minerală naturală.
Serviciile de medicina muncii au atribuţia de a promova sănătatea lucrătorilor prin diferite
mijloace, cele mai accesibile fiind la nivel educaţional (informare, comunicare, recomandare către
angajatori). Promovarea sănătăţii la locul de muncă prin dezvoltarea unor comportamente
sanogene şi-a demonstrat deja eficacitatea în ţările dezvoltate şi este practicată atât la nivel
individual, cât şi la nivel organizaţional.
În stabilirea deciziilor de management al riscului trebuie să se ţină seama de înţelegerea
fundamentală că toxicitatea unor noxe profesionale este rezultatul expunerii şi nu al unei
deficienţe nutriţionale. Dacă prevenţia primară constă în eliminarea hazardului, starea de nutriţie
ca prevenţie secundară poate modifica semnificativ transferul toxicului din mediu spre ţesuturile
ţintă din organism. Intervenţia nutriţiei ca strategie secundară de prevenire a toxicităţii unor factori
de risc profesionali, în cadrul programelor de sănătate publică sau recomandărilor individuale ale
medicilor de medicina muncii, se manifestă la următoarele niveluri:
Alegerea individuală a unei diete care să reducă riscul de toxicitate
Programe de intervenţie ale instituţiilor naţionale sau locale de sănătate publică care
furnizează suplimente alimentare şi nutrienţi populaţiei cu risc crescut de expunere la toxice
profesionale
Depistarea, prin selecţia proprietăţilor doză-răspuns, a persoanelor cu deficienţe
nutriţionale ca subpopulaţii cu vulnerabilitate crescută
Utilizarea potenţială a nutrienţilor într-o abordare farmaceutică ca tratament al
pacientului.
Perspective
Intervenţiile asupra factorilor care aparţin stilului de viaţă sunt cele mai controlabile, aplicabile
din punct de vedere practic şi fezabile din punct de vedere economic. Este de aşteptat ca aceste
intervenţii să aducă schimbări pozitive, pe termen scurt, în ceea ce priveşte cunoştinţele,
obiceiurile, comportamentele şi rata absenteismului de cauză medicală. Pe termen lung se
vizează scăderea incidenţei bolilor cronice. Un aspect foarte important în prevenţie îl constituie
adaptarea ghidurilor generale de nutriţie (alimentaţie de protecţie, alimentaţie funcţională) în
dezvoltarea unor diete care să reflecte obiceiurile alimentare ale unui grup social, economic şi
etnic. Înţelegerea bazei fiziologice a intervenţiei nutriţionale, a expunerii la diferite xenobiotice şi a
efectelor adverse asupra sănătăţii trebuie combinată cu înţelegerea obiceiurilor alimentare şi a
tipurilor de alimentaţie. Acest deziderat poate fi realizat prin studii epidemiologice randomizate,
de cohortă, care să reunească eforturile unor specialişti din mai multe domenii, într-o abordare
holistică.
Sus | Vezi sumarul
Taguri: Alimentaţia DSP Sibiu ULB Sibiu [email protected] Dr. Mihaela
Stoia Alimente alimente semipreparate alimentaţiei de protecţie medicina muncii
Comentarii
Legislatia muncii in vigoare prevede acordarea anumitor drepturi salariatilor.
Unele drepturi se stabilesc prin negociere la contractul colectiv de munca, incheiat intre
angajator si sindicat/ reprezentantii lucratorilor, contract care se inregistreaza obligatoriu de
catre angajator la Directia judeteana de munca, solidaritate sociala si familie.
Daca salariatii nu sunt organizati in sindicat sau acestia nu si-au desemnat reprezentanti
pentru negocierea colectiva, drepturile de personal se stabilesc prin negociere individuala intre
angajator si lucratori, la semnarea contractului individual de munca.
Contractele individuale de munca si conventiile de prestari servicii, incheiate intre angajator si
lucratori se inregistreaza la Inspectoratul teritorial de munca.
Pentru acordarea drepturilor de personal trebuiesc indeplinite anumite conditii, prevazute in
legislatia muncii, respectiv in legislatia privind securitatea si ssnatatea in munca a lucratorilor.
Aceste drepturi de personal care se nominalizeaza in contractul colectiv de munca si/ sau in
contractul individual de munca sunt:
-examen medical la angajare, platit de catre angajator,
-control medical periodic, platit de catre angajator,
-concediu medical pentru boala, pentru maternitate, pentru ingrijire copil mic, pentru accident
de munca sau boala profesionala, platite, in conditiile legii,
-echipament individual de protectie acordat gratuit de catre angajator, conform lista
nominalizata in anexa la contractul colectiv de munca,
-materiale igienico-sanitare, acordate gratuit de catre angajator, conform lista nominalizata in
anexa la contractul colectiv de munca,
-alimentatie de protectie, acordata gratuit de catre angajator, conform lista nominalizata in
anexa la contractul colectiv de munca,
-abonament pe mijloacele de transport in comun, pentru drumul dus-intors, de la domiciliu la
serviciu, negociabil prin contractul colectiv de munca/ contractul individual de munca,
-dupa caz, in conditiile legii fiscale, decontare benzina/ motorina, negociabil prin contractul
individual de munca,
-sporuri la salariu pentru anumite categorii de lucratori care desfasoara activitati in conditii
deosebite de munca, grele sau periculoase, stres, etc., negociabile prin contractul colectiv de
munca/ contractul individual de munca,
-concediu de odihna platit, in conditiile legii,
-zile suplimentare la concediul de odihna, pentru anumite categorii de personal care lucreaza
in conditii deosebite de munca, grele sau periculoase, negociabile prin contractul contractul
colectiv de munca/ contractul individual de munca,
-grupe de munca pentru conditii speciale de munca (reducere de maxim 5 ani la vechimea
totala in munca), in conditiile legii,
-ajutor de deces, acordat de catre angajator, negociabil prin contractul colectiv de munca/
contractul individual de munca,
-tichete de masa (bonuri valorice pentru alimente), acordate de catre angajator in functie de
rezultatele financiare ale firmei, negociabil prin contractul colectiv de munca/ contractul
individual de munca,
-tichete de cadouri, tichete de concediu, tichete de crese, etc. (bonuri valorice), acordate de
catre angajator in functie de rezultatele financiare, negociabil prin contractul colectiv de
munca/ contractul individual de munca,
-ceaiuri calde pe timp foarte friguros, respectiv apa minerala, sucuri, pe timp de canicula (sau
schimbarea programului de lucru in perioade normale din punct de vedere termic, reducerea
efortului), acordate gratuit de catre angajator,
-bilete de odihna si tratament, negociabil prin contractul colectiv de munca/ contractul
individual de munca,
-asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, in conditiile legii,
-asigurare de accidente, suplimentara, negociabila prin contractul individual de munca,
-asigurare de sanatate, suplimentara, negociabila prin contractul individual de munca,
-asigurare de pensie privata, negociabila prin contractul individual de munca,
-concedii suplimentare/ excursii/ intruniri/ alte manifestatii, platite de firma, in locatii proprii
sau inchiriate, acordate ca bonusuri,
-alte drepturi, negociabil.
Cheltuielile efectuate de catre angajator pentru asigurarea securitatii, sanatatii si
igienei lucratorilor se inregistreaza in contabilitate in cont separat si sunt
deductibile fiscal la calcularea impozitului pe profit, in conditiile legii fiscale.
Legislatia de profil nominalizeaza drepturile de personal pentru care angajatorul are obligatia
sa le acorde (pentru acestea fiind prevazute sanctiuni contraventionale conform Legii
securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 14.07.2006, in cazul neacordarii lor de catre
angajator), precum si drepturi de personal care se negociaza prin contractul colectiv de
munca, prin contractul individual de munca si care au rolul atragerii si/ sau mentinerii
lucratorilor in cadrul firmei.
Legislatia muncii mentioneaza drepturile salariatilor. la locul de munca/ postul de lucru, pentru
care angajatorii au obligatia sa le acorde:
-dreptul la salarizare pentru munca depusa,
-dreptul la repaus saptamanal,
-dreptul la concediu de odihna anual,
-dreptul la egalitate de sanse,
-dreptul la demnitate in munca,
-dreptul la securitate si sanatate la locul de munca/ postul de lucru,
-accesul la formarea profesionala,
-dreptul la informatii si consultari,
-dreptul la protectie in caz de concediere,
-dreptul la negociere colectiva si/ sau individuala,
-dreptul de a participa la actiuni colective,
-dreptul de a constitui sau adera la un sindicat.
Salariatii nu pot renunta la drepturile care le sunt recunoscute de lege.
Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturi recunoscute de lege salariatilor
sau limitarea acestor drepturi reprezinta o nulitate.
Angajatorii au obligatia de a informa lucratorii asupra conditiilor de munca, asupra elementelor
care privesc desfacerea relatiilor de munca, sa ofere salariatilor toate drepturile ce decurg din
lege, din contractul colectiv de munca, din contractul individual de munca.
Angajatorii au obligatia de a plati contributiile de asigurari sociale, contributiile de asigurari de
sanatate si impozitele aflate in sarcina lor, sa infiinteze si sa tina la zi registrul general de
evidenta al salariatilor, sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal al salariatilor.
La cererea salariatilor, angajatorii au obligatia sa elibereze lucratorilor adeverinte conform
datelor din REVISAL.
Obligatia angajatorilor de a mentiona in REVISAL toate sumele incasate de catre lucratori are
drept scop eliminarea muncii la gri si a muncii la negru, stiut fiind ca practica unor angajatori
de a efectua plati “din mana”, suplimentar salariului mentionat in contractul individual de
munca, pentru care salariatul nu semneaza in statul de plata, diminueaza substantial valoarea
pensiei viitorului pensionar.
La sumele incasate de catre lucratori, fara ca acestea sa fie evidentiate in scris, angajatorul nu
plateste impozitul datorat la bugetul de stat, contributia la bugetul asigurarilor sociale,
contributia la fondul de asigurari de sanatate.
Postat in Protectia Muncii | Lasă un comentariu »
BOLILE PROFESIONALE. noiembrie 14, 2012
Bolile profesionale se urmaresc de catre Ministerul sanatatii, prin Institutul de sanatate publica
Bucuresti, care gestioneaza Registrul operativ national al bolilor profesionale (constituit
prin Ordinul MS nr. 188 din 23.02.2004).
Prin HG nr. 955/ 08.10.2010 la art.166 se stabileste constituirea la nivelul Centrului naţional
de monitorizare a riscurilor, din cadrul MS – ISP Buc. a Registrul operativ naţional informatizat
al bolilor profesionale, care se reactualizează lunar cu datele din fişele de declarare a bolilor
profesionale BP2.
Cauzele bolilor profesionale se regasesc in majoritatea cazurilor, in existenta unui mediul toxic,
peste limitele admise, la locurile de munca/posturile de lucru, unde lucratorii si-au desfasurat
activitatea pana la iesirea la pensie.
Din pacate, dupa iesirea la pensie, evolutia starii de sanatate a pensionarilor, in functie de
mediul de lucru in care acestia si-au desfasurat activitate, nu se regaseste in statisticile
oficiale.
Bolile profesionale constituie afectiuni ai caror agenti etiologici specifici sunt prezenti la
locul de munca/ postul de lucru, asociati cu anumite operatii industriale sau cu exercitarea
unor profesiuni (definitie data de Organizatia mondiala a sanatatii). In Romania, boala
profesionala se defineste ca fiind afectiunea ce se produce ca urmare a exercitarii unei meserii
sau profesii, cauzata de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca
precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de
munca.
Pentru ca o afectiune a organismului sa fie calificata ca boala profesionala, trebuie sa fie
indeplinite trei conditii:
-sa decurga din exercitarea unei meserii sau profesii,
-sa fie provocata de factori nocivi fizici, chimici, biologici, caracteristici locului de munca sau de
suprasolicitari,
-actiunea factorilor nocivi asupra organismului sa fie de lunga durata.
Procesul patologic este lent si afecteaza fie starea generala a organismului, fie anumite
aparate sau organe. In multe cazuri, actiunea este reversibila: prin scoaterea bolnavului din
mediul nociv si aplicarea unui tratament adecvat, urmarile bolii se atenueaza sau dispar
complet.
Pentru ca o noxa din mediul de munca sa fie recunoscuta ca factor etiologic al unei boli
profesionale, trebuie sa existe dovada unei relatii cantitative intre doza noxei respective
absorbita de organism si efectul produs asupra acestuia. Relatia doza-efect a fost stabilita
pentru un numar de factori nocivi, impunandu-se limite maxime admise.
Bolile profesionale se clasifica dupa natura factorului nociv in:
-intoxicatii, provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substante toxice,
-pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice,
-boli prin expunere la:
-energie radianta,
-la temperaturi inalte sau la temperaturi scazute,
-la zgomote si vibratii,
-la presiune ridicata sau presiune scazuta, in mediul de lucru,
-alergii profesionale, dermatoze profesionale,
-cancer profesional,
-boli infectioase si boli parazitare,
-boli prin suprasolicitare, etc.
Bolile pot afecta intregul organism (boli cu actiune generala) sau o parte a organismului (boli
cu actiune locala).
PREVEDERI LEGISLATIVE.
Normele metodologice pentru aplicarea Legii securitatii si sanatatii in munca, aprobate
prin HG nr. 1425/ 11.10.2006, modificata si completata prin HG nr. 955/ 08.10.2010 si HG
nr. 1242/ 14.12.2011 nominalizeaza:
-bolile profesionale cu declarare obligatorie, dupa noxa profesionala (anexa 22),
-bolile legate de profesiune, dupa factorii profesionali cauzali (anexa 23).
Prin Cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei
lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici, aprobate prin HG nr.
1218/ 06.09.2006 modificata si completata prin HG nr. 1/ 04.01.2012 s-au stabilit:
-valorile limita obligatorii nationale de expunere la agenti chimici (anexa 1), cu precizarea
substantelor potential cancerigene (pC), cancerigene (C), foarte periculoase (Fp) – expunerea
la acestea fiind practic exclusa, cu patrundere prin piele in organismul uman (P).
-valorile limita biologice obligatorii pentru anumite substante (anexa 2),
-interdictii de producere, fabricare, utilizare la locul de munca pentru agentii chimici
nominalizati aici si pentru activitatile care ii implica (anexa 3).
Prin Cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru protectia lucratorilor impotriva
riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca, aprobate
prin HG nr. 1093/ 16.08.2006 modificata si completata prin HG nr. 1/ 04.01.2012 s-au
nominalizat:
-valorile limita de expunere profesionala pentru agenti cancerigeni (anexa 3 A),
-valorile limita de expunere profesionala pentru pulberi (anexa 3 B).
Prin Cerintele minime de securitate si sanatate in munca privind protectia lucratorilor
impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca, aprobate prin HG nr.
1092/ 16.08.2006 s-au nominalizat:
-agentii biologici – bacterii, virusuri, paraziti, ciuperci (anexa 3).
Prin Cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile
generate de radiatiile optice artificiale, aprobate prin Ordinul MMSSF nr. 706/
26.09.2006, s-au stabilit valori maxime admise ale expunerii profesionale la radiatii optice,
radiatii ultraviolete, radiatii din spectrul vizibil si infrarosu apropiat, radiatii laser.
Prin Cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la expunerea lucratorilor
la triscuri generate de campuri electromagnetice, aprobate prin HG nr. 1136/30.08.2006 se
stabilesc valorile limita de expunere la campuri electromagnetice.
Prin Normele metodologice pentru aplicarea Legii securitatii si sanatatii in munca, aprobate
prin HG nr. 1425/ 11.10.2006, modificata si completata prin HG nr. 955/
08.10.2010 si HG nr. 1242/ 14.12.2011 se stabileste:
-bolile profesionale, obligatoriu, se declara, se cerceteaza si se iau in evidenta,
-bolile legate de profesiune sunt boli cu determinare multifactoriala, la care unii factori
determinanti sunt de natura profesionala. Nu se declara, doar se urmareste evolutia.
Postat in Protectia Muncii | Lasă un comentariu »
Acordarea materialelor igienico-sanitare si a alimentatiei de protectie octombrie 1, 2012
Presa scrisa si vorbita abordeaza destul de rar aspecte legate de bolile profesionale si/ sau
de bolile legate de profesie, din motive care tin de sensational doar in momentul in care se
inregistreaza mai multe cazuri, in anumite firme sau in momentul in care lucratorii afectati isi
cauta drepturile si recurg la ajutorul presei.
Pentru prevenirea bolilor profesionale si a bolilor legate de profesie, legiuitorul a stabilit
anumite obligatii pentru angajatori.
Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 14.07.2006 mentioneaza la art. 15 obligatia
angajatorilor de a acorda in modgratuit lucratorilor materiale igienico-sanitare, in
scopul asigurarii igienei si protectiei personale, in completarea masurilor generale luate prin
planul de prevenire si protectie al firmei, pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale.
Categoriile de materialele igienico-sanitare acordate, cantitatile respective si periodicitatea
acordarii se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/ sau contractul individual de munca,
la recomandarea medicului de medicina muncii, pe baza conditiilor concrete existente la
locurile de munca/ posturile de lucru, din cadrul fiecarei firme.
La toate locurile de munca din cadrul unei firme se vor gasi obligatoriutruse sanitare pentru
acordarea primului ajutor.
Medicul de medicina muncii este obligat sa instruiasca angajatii in vederea utilizarii corecte a
materialelor igienico-sanitare distribuite si sa urmareasca eficienta acestora pentru prevenirea
unor boli profesionale.
Lucratorii au obligatia sa utilizeze materialele igienico-sanitare numai in conformitate cu
indicatiile personalului sanitar si numai la locul de munca/ postul de lucru.
Alimentatia de protectie se acorda conform Legii securitatii si sanatatii in munca nr.
319/ 14.07.2006 art. 14, de catre angajator, obligatoriu si gratuit, pentru lucratorii
indiferent de functie/ meserie, care lucreaza efectiv in conditii de munca ce impun acest lucru.
Sortimentele de alimentatie de protectie, cantitatea, precum si categoriile de persoane care
beneficiaza se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/ sau prin contractul individual de
munca, la recomandarea medicului de medicina muncii.
De regula se acorda alimentatie de protectie, ca supliment alimentar, tinerilor sub 21 ani,
femeilor gravide, sau care alapteaza, persoanelor care depun un efort deosebit, la locurile de
munca/ posturile de lucru, cu potential nociv ridicat (metale, metaloizi, gaze sau vapori toxici)
care afecteaza ficatul rinichii, sistemul nervos, etc.
Alimentatia de protectie se acorda in tot cursul anului.
Acordarea alimentatiei de protectie unor categorii de lucratori nominalizate prin contractul
colectiv de munca/ contractul individual de munca nu inlocuieste posibilitatea acordarii de
catre angajator, dupa caz, a tichetelor de masa.
Postat in Protectia Muncii | Lasă un comentariu »
Examenul medical la angajarea in munca a lucratorilor si controlul medical periodic efectuat acestora august 24, 2012
In functie de locurile de munca/ posturile de lucru oferite de catre angajatori, in cadrul firmelor,
legiuitorul a stabilit reguli concrete/ fise speciale pentru efectuarea examenului medical la
angajare si a controlului medical periodic.
ANGAJAREA SI REPARTIZAREA LUCRATORILOR
LA LOCURILE DE MUNCA/ POSTURILE DE LUCRU.
EXAMEN MEDICAL LA ANGAJARE, CONTROL MEDICAL PERIODIC.
AUTORIZARE MESERII.
1. Prin HG nr. 355/ 11.04.2007, cu modificarile si completarile ulterioare, s-au
stabilit Cerintele minime pentru supravegherea sanatatii lucratorilor fata de riscurile
pentru securitate si sanatate, pentru prevenirea imbolnavirii lucratorilor cu boli profesionale
cauzate de agenti nocivi chimici, fizici, fizico-chimici sau biologici, caracteristici locului de
munca/ postului de lucru, precum si a suprasolicitarii diferitelor organe sau sisteme ale
organismului, in procesul de munca.
Prin supravegherea starii de sanatate a lucratorilor se intelege totalitatea serviciilor
medicale care asigura prevenirea, depistarea. dispensarizarea bolilor profesionale si a bolilor
legate de profesie, precum si mentinerea sanatatii si a capacitatii de munca a lucratorilor.
Supravegherea starii de sanatate a lucratorilor este asigurata de catre medici specialisti de
medicina muncii.
Angajatorii din orice domeniu de activitate, atat din sectorul public, cat si din sectorul privat
au obligatia sa se afle in posesia unei evaluari a riscului asupra sanatatii lucratorilor,
actualizata periodic, sa asigure fondurile si conditiile efectuarii tuturor serviciilor medicale
profilactice necesare supravegherii sanatatii lucratorilor.
Lucratorii nu pot fi implicati sub nicio forma in costurile aferente supravegherii medicale
profilactice specifice riscurilor profesionale de la locul lor de munca/ postul de lucru.
Serviciile medicale profilactice sunt: examenul medical la angajarea in munca, de
adaptare, periodic,la reluarea activitatii, pentru promovarea sanatatii la locul de munca.
In anexa 1 la HG nr. 355/ 2007 cu modificarile si completarile ulterioare se nominalizeaza
serviciile medicale profilactice (prin fise specifice) care se efectueaza lucratorilor, in functie
de natura agentilor nocivi existenti la locul de munca/ postul de lucru (chimici, fizici, fizico-
chimici sau biologici).
Se definesc urmatorii termeni:
-aptitudinea in munca – capacitatea lucratorului din punct de vedere medical de a desfasura
activitatea la locul de munca, in profesia/ functia, pentru care se solicita examenul medical (in
fisa de aptitudini apare apt),
-aptitudinea in munca a lucratorului poate fi conditionata de respectarea anumitor
recomandari medicale (in fisa de aptitudini apareapt conditionat),
-inaptitudinea temporara in munca – incapacitatea medicala a lucratorului (din cauza unei
boli) de a desfasura activitatea la locul de munca/ postul de lucru, in profesia/ functia pentru
care se solicita examen medical privind aptitudinile, pana la reevaluarea sanatatii de catre
medicul de medicina muncii (in fisa de aptitudini apare inapt temporar),
-inaptitudine permanenta in munca – incapacitatea medicala permanenta a lucratorului de
a desfasura activitatea la locul de munca/ postul de lucru in profesia/ functia pentru care se
solicita examen medical privind aptitudinile (in fisa de aptitudini apare inapt),
-cazurile de inaptitudine medicala permanenta se rezolva de catre medicul de medicina muncii
in colaborare cu medicii de expertiza capacitatii de munca.
Angajarea si repartizarea lucratorilor pe locuri de munca/ posturi de lucru este
permisa angajatorului numai in functie, efectiv, de starea de sanatate si de aptitudinile fizice si
psihologice ale lucratorilor care solicita angajarea, in functie de riscurile privind securitatea si
sanatatea in munca, particularitatile activitatii ce urmeaza a fi desfasurata de catre lucrator si
conditiile de munca efective, existente la viitorul loc de munca/ post de lucru.
Orientarea si angajarea lucratorilor in munca se realizeaza obligatoriu prin examene medicale
si psihologice efectuate conform reglementarilor legale ale Ministerului sanatatii.
SE INTERZICE angajarea sau schimbarea locului de munca/ postului de lucru al
lucratorilor, fara avizul medical emis de catre medicul de medicina muncii.
Fiecare lucrator trebuie sa aiba un dosar medical propriu care se pastreazala
medicul de medicina muncii. Lucratorul va fi informat la cerere despre continutul dosarului sau
medical.
Un exemplar din fisa de aptitudini completata de catre medicul de medicina muncii, cu care
lucratorul se prezinta la angajator, dupa efectuarea examenului medical in vederea angajarii
se pastreaza la conducatorul locului de munca.
2. Examenul medical in vederea orientarii si angajarii, precum si controlul medical periodic si
examenul medical la reluarea activitatii reprezinta supravegherea activa a sanatatii lucratorilor
si au drept scop stabilirea starii de sanatate a acestora, orientarea si indrumarea acestora spre
locuri de munca/ posturi de lucru si profesiuni, in concordanta cu starea lor de sanatate
precum si luarea in evidenta a acelor persoane care necesita o supraveghere medicala
deosebita.
Examenul medical al lucratorilor la angajarea in munca stabilesteaptitudinea/
aptitudinea conditionata/ inaptitudinea permanenta sau temporara, in munca, pentru
profesia/ functia si locul de munca in care angajatorul va desemna lucratorul sa lucreze efectiv,
cu privire la:
-compatibilitatea/ incompatibilitate dintre eventualele afectiuni depistate si viitorul loc de
munca,
-existenta/ inexistenta unei afectiuni ce pune in pericol sanatatea si securitatea celorlalti
lucratori, de la acelasi loc de munca/ post de lucru,
-existenta/ inexistenta unei afectiuni ce pune in pericol securitatea unitatii si/ sau calitatea
produselor realizate, a serviciilor prestate,
-existenta/ inexistenta unui risc pentru sanatatea populatiei careia ii asigura servicii.
In urma efectuarii examenului medical la angajarea in munca, medicul de medicina muncii
poate face propuneri pentru:
-adaptarea postului de munca la caracteristicile anatomice, fiziologice, psihologice si la starea
de sanatate a lucratorului,
-indrumarea persoanei care urmeaza a fi angajata catre alte locuri de munca,
-includerea in circuitul informational si operational din sistemul sanitar, a acelor persoane care
necesita o supraveghere medicala deosebita.
Examenul medical in vederea angajarii se efectueaza oligatoriu inainte de proba practica,
examen/ concurs sau perioada de incercare, urmatoarelor categorii de lucratori:
-lucratori care urmeaza a fi angajati cu contract individual de munca pe perioada determinata
sau nedeterminata,
-lucratori care isi schimbs locul de munca, sunt transferati sau detasati in alte locuri de munca/
posturi de lucru sau alte activitati, care pot fi ocupate numai daca sunt indeplinite cerintele
legale de ordin sanitar,
-lucratori care isi schimba meseria sau profesia.
SE INTERZICE inceperea oricarei activitati fara avizul medical favorabil al
medicului de medicina muncii.
Examenul medical in vederea angajarii in munca poate fi efectuat numai de catre
medicul de medicina muncii si consta in:
-anamneza medicala profesionala si neprofesionala si examenul clinic, conform dosarului
medical individual al fiecarui lucrator (tipizat in anexa 4 la HG nr. 355/ 2007 cu modificarile
si completarile ulterioare),
-examene medicale clinice si paraclinice, conform fiselor tipizate(anexa 1 la HG nr. 355/
2007 cu modificarile si completarile ulterioare), intocmite pentru fiecare activitate,
-examene medicale suplimentare solicitate de medicul de medicina muncii, pentru angajarea
la locuri de munca/ postul de lucru si activitatile cu expunere la factori nocivi profesionali,
pentru stabilirea incompatibilitatilor medicale cu riscurile profesionale identificate si evaluate
(prin fisa de identificare a factorilor de risc profesional, completata de catre angajator,
pentru postul ce urmeaza a fi deservit de catre lucratorul care solicita examenul medical de
angajare).
Rezultatele examenului medical se consemneaza in dosarul medical individual.
Examenul medical in vederea angajarii in munca se face la solicitarea angajatorului,
care va completa fisa de solicitare si fisa de identificare a factorilor de risc
profesional (tipizate in anexa 2 respectiv in anexa 3 la HG nr. 355/ 2007 cu modificarile si
completarile ulterioare), cu care lucratorul care solicita angajarea se prezinta la medicul de
medicina muncii pentru examinarea medicala.
In cazul transferului/ detasarii pe termen mai lung, lucratorul este obligat sa prezinte copia
dosarului medical de la serviciul medical de medicina muncii care a deservit locul de munca
anterior.
Medicul specialist de medicina muncii, in baza fisei de solicitare, a fisei de identificare a
factorilor de risc, a dosarului medical si a examenelor medicale efectuate completeaza fisa de
aptitudini cu concluzia examenului medical la angajare: apt, apt conditionat, inapt temporar
sau inapt pentru locul de munca/ postul de lucru respectiv. Fisa de aptitudini care finalizeaza
examenul medical la angajarea in munca se completeaza numai de catre medicul de medicina
muncii, in 2 exemplare, cate una pentru lucrator si pentru angajator.
3. Examenul medical de adaptare in munca se efectueaza la indicatia medicului
specialist de medicina muncii, in prima luna de la angajare si are scopul:
-completeaza examenul medical la angajarea in munca, in conditiile concrete noilor locuri de
munca (organizarea fiziologica a muncii, a mediului de munca, relatiile om – masina, relatiile
psihosociale in cadrul colectivului de munca),
-ajuta organismul celor angjati sa se adapteze noilor conditii,
-determina depistarea unor cause medicale ale neadaptarii la noul loc de munca si recomanda
masuri de inlaturare a acestora.
4. Examenul medical periodic se efectueaza obligatoriu, tuturor lucratorilor indiferent
de tipul contractului de munca, astfel incat fiecare lucrator sa poata beneficia de
supravegherea sanatatii la intervale regulate si are drept scopuri:
-confirmarea/ infirmarea la perioade de timp stabilite, a aptitudinii in munca, pentru profesia/
functia si locul de munca/ postul de lucru, pentru care s-a facut angajarea si s-a intocmit fisa
de aptitudini,
-depistarea aparitiei unor boli care constituie contraindicatii pentru activitatile si locurile de
munca cu expunere la factori de risc profesional,
-diagnosticarea bolilor profesionale,
-diagnosticarea bolilor legate de profesie,
-depistarea bolilor care constituie risc pentru securitatea unitatii, pentru calitatea produselor
sau pentru populatia cu care lucratorul intra in contact, prin natura activitatii sale.
Frecventa examenului medical periodic care se efectueaza lucratorilor este stabilita
prin fisele din anexa 1 la HG nr. 355/ 2007 cu modificarile si completarile ulterioare).
Cu titlu informativ, examenul medical periodic se efectueaza de regula anual:
-celor care lucreaza in intreprinderi/ unitati cu conditii de expunere la factori nocivi
profesionali,
-celor care desfasoara activitati cu risc de transmitere a unor boli si care lucreaza in sector
alimentar, zootehnic, instalatii de aprovizionare cu apa potabila, colectivitati de copii, unitati
sanitare, etc.,
Cei care lucreaza in alte unitati decat cele mentionate anterior sunt controlati periodic o data
la 3 ani, prin examene medicale diferentiate in functie de varsta, sex, starea efectiva de
sanatate.
Examenul medical periodic consta in:
-inregistrarea evenimentelor medicale din perioada anterioara datei controlului,
-examen clinic general, conform dosarului medical (anexa 4 din HG nr. 355/ 2007 cu
modificarile si completarile ulterioare),
-examene clinice si paraclinice conform fiselor din anexa 1 la HG nr. 355/ 2007 cu modificarile
si completarile ulterioare si a examenului indicat de catre medicul specialist de medicina
muncii,
-inregistrarea rezultatelor in dosarul medical individual al lucratorului,
-finalizare control medical periodic prin completarea fisei de aptitudini (model conform anexa 5
din HG nr. 355/ 2007 cu modificarile si completarile ulterioare), in 2 exemplare, unul pentru
lucrator si unul pentru angajator.
5. Examenul medical la reluarea activitatii se efectueaza de catre medicul de medicina
muncii ori de cate ori il considera necesar, in functie de natura bolii sau a accidentului pentru
care lucratorul a absentat din productie, dupa o intrerupere a activitatii de minimum 90 de zile,
pentru motive medicale sau de 6 luni pentru orice alte motive, in termen de 7 zile de la
reluarea activitatii, respectandu-se reglementarile de la examenul medical periodic si are drept
scopuri:
-cofirmarea aptitudinilor lucratorului pentru exercitarea profesiei/ functiei avute anterior sau
noii profesii/ functii la locul de munca respectiv,
-stabilirea unor masuri de adaptare a locului de munca si a unor activitati specifice profesiei
sau functiei, dupa caz,
-reorientarea spre alt loc de munca, care sa asigure lucratorului mentinerea starii de sanatate
si a capacitatii sale de munca.
6. Examenul medical in vederea angajarii in munca, examenul medical la reluarea activitatii
precum si examenul medical periodic se organizeaza de catre angajator si se efectueaza
de catre servicii medicale de intreprindere si/ sau medici de medicina muncii
autorizati in acest sens, cu care angajatorul are incheiat un contract de prestari de servicii
medicale.
Planificarea controlului medical periodic se cuprinde in planul complex de medicina muncii pe
judet existent la autoritatea sanitara si in programul de prevenire si protectie al angajtorului.
Rezultatele examenelor medicale si concluziile controlului medical periodic se inregistraza in
dosarul medical al persoanei respective.
Dosarul medical si fisa de expunere la riscuri profesionale se pastreaza la cabinetul de
medicina muncii unde s-a efectuat examenul medical de angajare si controlul medical periodic.
Unitatile medicale, la solicitarea angajatorului prezinta acestuia, concluziile controlului medical
periodic efectuat si datele de morbiditate profesionala. Aceste informatii stau la baza
completarii programului de prevenire si protectie, de catre angajator.
7. Promovarea sanatatii la locul de munca reprezinta supravegherea activa a sanatatii
lucratorilor in raport cu caracteristicile locului de munca/ postului de lucru si in mod particular
cu factorii de risc profesional.
Serviciile de medicina muncii participa la realizarea si implementarea programelor de
informare, educare si formare profesionala cu privire la sanatate si securitate in munca pentru
lucratori.
Programele sunt stabilite de catre Ministerul Sanatatii si se efectueaza cu participarea
serviciilor medicale de specialitate (institute de profil, cabinete medicale, laboratoare, etc.) sau
de catre serviciile medicale de intreprindere daca sunt dotate corespunzator cu aparatura si au
angajat personal medical de specialitate.
Medicii de medicina muncii desfasoara activitate de consiliere privind sanatatea si igiena
ocupationala a lucratorului si a reprezentantilor acestora din intreprindere si din comitetul de
securitate si sanatate in munca, colaboreaza cu serviciile interne/ externe de prevenire si
protectie din domeniul securitatii si sanatatii in munca implicate in activitatea intreprinderii/
unitatii.
8. Reglementarile medicale stabilesc examenele medicale care se efectueaza pe categorii
de lucratori, in functie de riscurile profesionale la care se expun acestia, categoriile
profesionale de personal care trebuie autorizat (conform reglementarilor speciale), in vederea
angajarii si repartizarii pe locuri de munca/ posturi de lucru. Reautorizarea se face periodic
conform legislatiei in vigoare.
Pentru aceste categorii de personal normele Ministerului Sanatatii prevad efectuarea de
examinari suplimentare, periodice, dupa tipul meseriei, in vederea autorizarii si reautorizarii.
In fisa individuala de instruire prevazuta in anexa nr. 11 la Normele metodologice de
aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca aprobate prin HG nr. 1425/ 11.10.2006 cu
modificarile si completarile ulterioare se prevad pentru aceste categorii, mentionarea la
rubrica Testarea psihologica periodica – APT sau INAPT pentru desfasurarea activitatii in
meseria respectiva, iar la rubrica Control medical periodic, observatii de specialitate.
Categorii profesionale care se supun acestei reglementari de autorizare:
-electricieni,
-sudori pentru instalatii mecanice sub presiune si de ridicat,
-salvatori voluntari, special instruiti pentru acordare prim ajutor,
-macaragii,
-mecanici translatoristi,
-legatori de sarcina,
-fochisti,
-liftieri,
-mecanici trolisti,
-montatori corpuri abrazive,
-laboranti-operatori din centralele termice,
-conducatori pentru moto si electrostivuitor, conducatori electrocar,
-instalatori autorizati (gr.I, II, III) pentru gaze naturale,
-conducatori tehnici ai locurilor de munca,
-lucratori care executa lucrari de pretensionare a armaturilor la realizarea elementelor
prefabricate din beton,
-frigotehnisti,
-lucratori cu surse radioactive.
Fiecare lucrator are dreptul sa aiba un dosar medical propriu, intocmit de catre un medic
de medicina muncii autorizat sa efectueze examene si controale medicale. Acest dosar
medical se tine la zi de catre medicul de medicina muncii din cadrul serviciului medical al
angajatorului respectiv de catre medicul de medicina muncii cu care intreprinderea/ unitatea
are contract de prestare servicii, iar angajatorul, respectiv lucratorul primesc periodic
informatii, la cerere, despre starea de sanatate.
Medicul de medicina muncii si medicul de familie al lucratorului se vor informa reciproc si
operativ referitor la aparitia unor modificari in starea de sanatate a lucratorului.
In caz de incompatibilitati datorate unor afectiuni medicale,depistate de catre medicul
de medicina muncii sau din informatiile primite de la medicul de familie, cu activitatile prestate
de catre lucratori, medicul de medicina muncii este obligat sa anunte in scris
angajatorul.
9. Contestarea rezultatului dat de catre medicul specialist de medicina muncii
privind aptitudinea in munca se poate face de catre persoana examinata la autoriatea de
sanatate publica teritoriala, in termen de 7 zile lucratoare de la data primirii fisei de aptitudine
in munca.
Contestatia se analizeaza in termen de 21 de zile lucratoare de catre o comisie formata din 3
medici specialisti de medicina muncii, iar decizia se consemneaza in fisa de aptitudini.
10. Dosarul medical si fisa de expunere la riscuri profesionale se pastreaza la structura de
medicina muncii care a efectuat examenele medicale la angajare si examenul medical
periodic.
Pastrarea inregistrarilor medicale se realizeaza pe o perioada de timp cel putin egala cu
durata medie de expunere – afectare a starii de sanatate, pentru fiecare categorie de risc
profesional, astfel:
-cabinetul de medicina muncii pastreaza dosarele medicale, fisele de expunere la riscuri
profesionale si datele de morbiditate profesionala,
-angajatorul pastreaza lista locurilor de munca cu riscuri profesionale si concluzia examinarii
medicale (fisa de aptitudini),
-inregistrarile medicale se predau, la schimbarea structurii de medicina muncii, intre vechiul si
noul cabinet de medicina muncii.
Lucratorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de supraveghere a
sanatatii la locul de munca, conform planificarii efectuate de catre medicul de medicina
muncii cu acordul angajatorului.
Orice lucrator are dreptul sa consulte medicul specialist de medicina muncii pentru orice
simptome pe care le atribuie conditiilor de munca si activitatii desfasurate.
La schimbarea locului de munca in alta unitate, lucratorului i se va inmana, la solicitarea
sa, copii dupa dosarul sau medical si fisa de expunere la riscuri profesionale, pentru a
fi predate la structura de medicina muncii, de la noul loc de munca.
Angajatorii in faliment sunt obligati sa informeze structura de medicina muncii, care va preda
inregistrarile medicale autoritatii teritoriale de sanatate publica.
La incetarea temporara sau definitiva a activitatii lucratorului, structura de medicina muncii va
preda dosarul medical al acestuia medicului de familie.
Medicul specialist de medicina muncii si medicul de familie colaboreaza si se
informeaza reciproc asupra starii de sanatate a lucratorilor.
Lucratorii au acces la cerere, la toate informatiile referitoare la starea lor de sanatate.
11. Conform prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 14.07.2006 art.
13 lit j, angajatorul are obligatia de a angaja numai persoane care, in urma examenului
medical si dupa caz a testarii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care
urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si dupa caz controlul psihologic
periodic, ulterioare angajarii.
Nerespectarea acestei obligatii de catre angajator constituie contraventie si se sanctioneaza
conform Legii nr. 319/ 2006 art. 39 al.4 cu amenda contraventionala de la 4.000 lei la 8.000
lei.
Neprezentarea lucratorului la examenul medical programat, la data anuntata, se sanctioneaza
de catre angajator conform prevederilorCodului muncii nr. 53/ 2003 cu modificarile si
completarile ulterioare, republicat 2011 si a regulamentului de ordine interioara.
Etichete: examen medicalPostat in Protectia Muncii | Lasă un comentariu »
EFORTUL MENTAL, STRESUL, HARTUIREA SI VIOLENTA LA LOCUL DE MUNCA august 5, 2012
Apar tot mai des informatii care devin publice, legate de activitatea de zi cu zi a lucratorilor
la locul de munca/ postul de lucru, activitate puternic influentata de comportamentul colegilor,
al sefilor directi si al angajatorului.
Acest fapt se datoreaza dupa parerea mea, in principal lipsei de informatii corecte pentru
lucratori, a dezinteresului de multe ori total, al unor angajatori fata de sanatatea propriilor
salariati si nu de putine ori a lipsei de control din partea institutiilor abilitate ale statului.
Democratia inseamna in primul rand respect fata de lege, respect care trebuie promovat prin
toate mijloacele si incetatenit in randul tuturor anagajatorilor dar si al lucratorilor.
Legislatia muncii reglementeaza limitarea orelor de munca pe saptamana.
Codul muncii aprobat prin Legea nr. 53/ 24.01.2003, cu modificarile si completarile
ulterioare, stabileste la art. 111, ca durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi
48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.
Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita
peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculate pe o perioada
de referinta de 3 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana.
Pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de
munca la nivel de firma, se pot negocia perioade de referinta mai mari de 3 luni, dar care sa
nu depaseasca 12 luni.
Pentru prevenirea si diminuarea nivelului stresului la locul de munca, angajatorul impreuna cu
sindicatele/ reprezentantii salariatilor trebuie sa depuna eforturi pentru transpunerea
standardelor de management pentru gestionarea stresului la locul de munca/ postul de lucru.
Se va acorda o mai mare atentie intocmirii fiselor de post, incurajarii initiativei la locul de
munca, imbunatatirii sistemului de stimulente pentru salariati, informarii lucratorilor.
Legislatia muncii defineste – EFORTUL MENTAL.
Continutul si intensitatea efortului mental in activitate, depind de continutul si natura sarcinii
de munca, de volumul si complexitatea informatiilor necesar de receptionat si prelucrat, de
complexitatea si responsabilitatea deciziilor necesar de elaborat, de natura, complexitatea si
dificultatea raspunsurilor efectoare.
Efortul mental prelungit si sustinut poate fi considerat factor de stres.
In activitatea zilnica, angajatorii trebuie sa tina cont de efortul mental al fiecarui
angajat, In functie de raportul dintre variabile profesionale (exigente, conditii de munca,
riscuri profesionale existente la locul de munca) si variabile individuale (capacitati profesionale
individuale). Acest raport se reflecta in niveluri diferite de solicitare (subsolicitare, solicitare
optima, solicitare maxima, suprasolicitare) a organismului, a diferitelor sale sisteme, functii,
capacitati (senzorial perceptive, cognitive, psihomotorii) inclusiv a planului emotional.
Normele sanitare stabilesc categorii de indicatori si tehnici pentru masurarea efortului mental
in activitate, precum si modul de urmarire stagial (prin examen medical, psihologic,
psihiatric, la angajare si periodic), de la primele simptome ale consecintelor
suprasolicitarii psihice si psihofiziologice pana la instalarea bolilor profesionale sau legate de
profesie.
In anexa 22 -Tabel cu bolile profesionale cu declarare obligatorie, din Normele metodologice
de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca, aprobate prin HG nr. 1425/
11.102006, cu modificarile si completarile ulterioare, la cap. Afectiuni psihice si
comportamentale, se nominalizeaza ca boala profesionala – sindrom reactiv, avand
dreptcauza noxa profesionala – situatii sau evenimente stresante, la cap. Boli ale
ochilor si anexelor, se nominalizeaza ca boala profesionala – astenopie acomodativa,
agravarea miopiei preexistente, avand drept cauza noxa profesionala – suprasolicitari
vizuale, la cap. Boli ale sistemului osteo-musculo-articular si ale tesutului conjunctiv, se
nominalizeaza ca boala profesionala – epicondilite, avand drept cauza noxa profesionala
– suprasolicitare si presiuni prelungite asupra articulatiilor,
respectiv supraincordarea si traumatizarea articulatiilor, se nominalizeaza ca boala
profesionala – artroze cronice, periartrite, avand drept cauza noxa profesionala –
suprasolicitare si presiuni prelungite asupra articulatiilor, respectivsupraincordarea
si traumatizarea articulatiilor.
In anexa 23 – Bolile legate de profesie si principalele lor cauze potentiale, din Normele
metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca, aprobate prin HG nr. 1425/
11.102006, se nominalizeaza ca boala legata de profesie – cardiopatia ischemica,avand
drept factori profesionali cauzali – solicitari fizice si psihice crescute, se nominalizeaza
ca boala legata de profesie – nevroze si alte afectiuni neuropsihice, avand ca factori
profesionali cauzali – distres.
Legea securitatii si ssnstatii in munca nr. 319/ 14.07.2006stabileste la art.7 al.(4)
lit.c) – angajatorul are obligatia de a lua in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce
priveste securitatea si sanatatea in munca, atunci cand ii incredinteaza sarcini, obligatie care
indeplinita corespunzator duce la evitarea unor cauze generatoare de stres.
STRESUL LA LOCUL DE MUNCA
Stresuleste cauzat de potrivirea neadecvata dintre munca pe care o realizeaza si fiecare
individ in parte, de relatiile precare si prezenta violentei fizice sau psihologice la locul de
munca/ postul de lucru, precum si de conflictele dintre sarcinile la locul de munca si in afara
acestuia.
Factori care pot genera riscuri psiho – sociale pentru lucratori:
-proiectarea locului de munca (sarcini de munca repetitive si monotone, riscuri
semnificative de accidentare si imbolnavire profesionala, la locul de munca – tehnologii cu
riscuri ridicate de accidentare, teama de tehnologie in raport cu responsabilitatea, lipsa de
competenta),
-mediul de munca (zgomot excesiv, vibratii, temperaturi ridicata/ scazuta, umiditate, noxe,
etc.),
-sarcina de munca si ritmul de munca (lipsa controlului asupra ritmului de munca, sarcini de
munca supra sau subincarcate, lipsa prioritatilor activitatilor),
-programul de lucru (inflexibil, aparitia imprevizibila a unor supraincarcari ale sarcinii de
munca, ore suplimentare neplanificate, lucrul in schimburi, lucrul suplimentar excesiv),
-relatiile la locul de munca (izolare fizica sau sociala, legaturi slabe cu superiorii, lipsa de
comunicare, conflicte interpersonale, diferite tipuri de hartuire – agresivitate verbala, hartuire
sexuala, etc.),
-organizarea locului de munca si continutul sarcinii de munca(supraincarcarea
lucratorilor, ore suplimentare nedorite, schimbari imprevizibile, etc.),
-stilul de conducere (lipsa unor obiective clare, slaba comunicare si lipsa de performanta in
cadrul organizatiei, neconsultarea angajatilor si neimplicarea lor in schimbarile si modificarile
de la locul de munca, lipsa sprijinului efectiv al conducerii),
-decizie si control deficitar (slaba participare la luarea deciziilor, lipsa posibilitatilor de
control asupra propriei munci),
-atmosfera la locul de munca (relatii incordate intre colegi, intre sefi si subalterni, accidente
la locul de munca, moartea unui coleg, lipsa comunicarii, teama de a pierde locul de munca,
etc.),
-statutul, rolul in organizatie (statut neclar al lucratorului, obiective si prioritati
contradictorii, nivel inalt de responsabilitate la locul de munca),
-cariera lucratorului (incertitudinea in evolutia carierei, frustari in dezvoltarea acesteia,
statut incert si lipsa recunoasterii meritelor profesionale, nesiguranta locului de munca,
insuficienta programelor de instruire, modificarea statutului in cadrul organizatiei),
-factori ce tin de fiecare individ (structura fizica, emotionala, etc.).
HARTUIREA LA LOCUL DE MUNCA.
Hartuirea (cunoscuta si ca intimidare, maltratare sau violenta psihologica) se refera la
comportamentul repetat, nejustificat, fata de un angajat sau un grup de angajati, care vizeaza
victimizarea, umilirea, subminarea sau amenintarea persoanei hartuite.
Hartuirea imbraca forme precum agresivitatea verbala, agresivitatea fizica, dar si izolarea
sociala. La baza hartuirii pot sta: demnitatea, capacitatea profesionala viata intima,
caracteristicile fizice, rasa, sexul sau orientarea sexuala a unei persoane.
Hartuirea la locul de munca provoaca stres considerabil victimelor si colegilor, familiilor si
prietenilor acestora.
Hartuirea poate avea efecte post – traumatice pe baza de stres, pierderea respectului fata de
sine, anxietate, apatie, iritabilitate, tulburari de memorie, tulburari ale somnului, probleme de
digestie, chiar sinucidere. Dupa hartuire, efectele pot persista ani de-a randul.
La nivel de organizatie, hartuirea poate determina un nivel ridicat de absenteeism, cresterea
fluctuatiei de personal, eficienta si productivitate redusa. Daunele materiale pot fi ridicate.
Ca factori care maresc probabilitatea de producere a hartuirii se pot mentiona:
-tolerarea de catre organizatie a comportamentului de hartuire sau nu, recunoasterea
problemei ca atare,
-schimbari organizatorice rapide, nepregatite din timp, fara informarea suficienta a lucratorilor,
-nesiguranta locului de munca,
-relatii incordate intre angajator si angajati, nemultumirea personalului fata de stilul de
conducere,
-relatii deficitare intre colegi,
-niveluri excessive de solicitare in munca,
-politica de personal deficienta, valori comune insuficiente,
-niveluri ridicate de stres legat de activitatea profesionala,
-solicitari contradictorii sau neclaritati in fisa postului (ambiguitati).
Hartuirea poate fi agravata de practicarea discriminarii, intolerantei, de existenta unor
probleme personale, de consumul abuziv de alcool, de consumul de droguri.
VIOLENTA LA LOCUL DE MUNCA
Violenta fizica este unul din cele mai mari pericole la locul de munca.
Se considera violenta fizica: insultele, amenintarile, agresiunea fizica sau psihologica,
exercitata de catre persoane din afara sau din interiorul unitatii, asupra unei persoane din
interiorul unitatii, care constituie un pericol pentru sanatatea, securitatea si starea de bine a
acestei persoane. Violenta poate avea si conotatii rasiale sau sexuale.
Actele de agresiune sau violenta se pot manifesta sub forma de:
-comportament acivic – lipsa de respect fata de ceilalti,
-agresiune fizica sau verbala – intentia de a vatama sau ofensa,
-atac – intentia de a face rau unei alte persoane.
Actele de violenta specifice pot fi imprevizibile, dar situatiile favorizante pot fi prevazute.
Factori de risc care favorizeaza violenta la locul de munca:
-desfasurarea de activitati cu bani lichizi si obiecte de valoare,
-munca in conditii de izolare,
-exercitarea unei functii de inspectie, control sau autoritate in general,
-contactul direct cu clientii (exemplu: pacienti cu comportament inregistrat drept violent,
cetateni care solicita ceva la ghiseu, persoane sub influenta alcoolului sau a drogurilor, etc.),
-deficiente de organizare a unitatii (exemplu: erori de facturare, reclama mincinoasa la
produse care ulterior se constata ca sunt proaste, stocuri insuficiente de produse, personal
insuficient, etc.).
Consecintele violentei la locul de munca: pierderea motivatiei si a consideratiei fata de
propria activitate, stres, afectarea integritatii fizice sau psihice, simptome post – traumatice
precum frica, fobii, tulburari de somn, stres post – traumatic.
Cel mai dificil este sa se prevada cum va reactiona o potentiala victima la actele repetate de
violenta psihologica. La violente fizice se pot stabili consecintele. De asemenea se poate stabili
vulnerabilitatea persoanelor expuse, in general dupa caracteristicile personale ale potentialelor
victime si contextul in care se manifesta violenta.
Persoanele care isi desfasoara activitatea intr-un mediu plin de teama si resentimente nu-si
pot desfasura activitatea in mod eficient.
Angajatorul are obligatia conform prevederilor Legii nr. 319/ 14.07.2006 art.12 al.(1)
lit.a) sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si
sanatatea in munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice. De multe ori,
stresul la locul de munca este ignorat ca risc existent pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor.
Postat in Protectia Muncii | Lasă un comentariu »
Consecintele posibile ale necunoasterii si ale nerespecatarii legislatiei de securitate si sanatate in munca iulie 31, 2012
In Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 14.07.2006sunt
nominalizate faptele savarsite care se considera contraventii si se stabileste cuantumul
amenzilor contraventionale care se aplica angajatorilor.
Tot in Legea nr. 319/ 2006 se nominalizeaza faptele savarsite care se considera
infractiuni si se stabileste pedeapsa cu inchisoarea sau amenda pentru persoana care avea
indatorirea de a lua masurile, respectiv persoana care nu a respectat obligatiile si/ sau
masurile stabilite cu privire la securitatea si sanatatea in munca, daca prin faptele savarsite s-
a creat un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire
profesionala/ s-a produs un accident de munca sau o imbolnavire profesionala, cu consecinte
deosebit de grave.
Legea codului muncii nr. 53/ 24.01.2003 stabileste sanctiunile administrative ce pot
fi aplicate lucratorilor pentru neindeplinirea atributiilor din fisa postului, pentru
nerespectarea masurilor si reglementarilor privind securitatea si sanatatea in
munca.Sanctiunile administrative care pot fi aplicate lucratorilor pentru faptele savarsite sunt
precizate in Regulamentul de ordine interioara al angajatorului si in contractul colectiv de
munca valabil la nivelul firmei.
NOMINALIZAREA FAPTELOR SAVARSITE DE CATRE ANGAJATORI,
CU INCALCARE A PREVEDERILOR LEGALE.
SANCTIUNILE CONTRAVENTIONALE PREVAZUTE DE
LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA nr. 319/ 14.07.2006.
A. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 14.07.2006 stabileste la art. 41
ca sanctiunile contraventionale mentionate in continuare se aplica
angajatorilor, pentru fapte de incalcare a dispozitiilor prevazute de prezenta lege.
1. Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei,
-neintocmirea unui plan de prevenire si protectie, bazat pe evaluarea riscurilor,
-neobtinerea autorizatiei de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca,
emise de catre ITM, inainte de inceperea activitatii,
-modificarea starii de fapt rezultate din producerea unui accident mortal sau colectiv,
-neasigurare echipamente individuale de protectie.
2. Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 10.000 lei,
-nerealizarea masurilor dispuse de catre inspectorii de munca.
3. Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 4.000 lei la 8.000 lei,
-nerealizarea unei evaluari a riscurilor pentru sanatatea si securitatea in munca a lucratorilor,
precum si pastrarea si neprezentarea documentului respectiv, la cerere organelor abilitate de
control,
-neluarea unei decizii asupra masurilor de protectie care se impun a fi luate, precum si asupra
echipamentului de protectie care trebuie utilizat,
-neadoptarea inca din faza de cercetare, proiectare si executie constructii, echipamente de
munca, elaborare de tehnologii, a solutiilor conforme cu prevederile in vigoare privind
securitatea si sanatatea in munca,
-nestabilirea pentru lucratori, prin fisa de post, a atributiilor si raspunderilor ce le revin,
conform functiei exercitate, in domeniul securitatii si sanatatii in munca,
-neintocmirearea de instructiuni proprii, in functie de particularitatile activitatilor si a ale
locurilor de munca,
-neasigurare cunoastere de catre lucratori si lipsa controlului asupra cunoasterii si aplicarii de
catre lucratori a masurilor prevazute in planul de prevenire si protectie stabilit, precum si a
prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca,
-neinformarea oricarei persoane, anterior angajarii, asupra riscurilor la care este expusa la
locul de munca,
-neautorizarea exercitarii unor meserii si profesii, prevazute in legislatia specifica,
-angajarea de persoane fara examen medical prealabil si dupa caz fara test psihologic, precum
si neasigurare efectuare de control medical periodic si dupa caz control psihologic specific,
pentru angajati,
-lipsa evidentei zonelor cu risc ridicat si specific,
-neasigurare functionare permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a
aparaturii de masura si control, a instalatiilor de ventilatie,
-neprezentarea documentelor solicitate de catre inspectorii de munca, respectiv refuzul de a
da relatiile solicitate de catre acestia, in timpul controlului sau al cercetarii unor evenimente,
-nedesemnarea, la solicitarea inspectorilor de munca, a unor lucratori care sa participe la
efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor,
-neasigurarea de conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si
adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, sub forma de informatii, instructiuni de
lucru, specifice locului de munca si postului sau,
-respectiv pentru lucratorii din cadrul altor firme din exterior, care desfasoara activitati in
cadrul firmei proprii,
-necercetarea evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca,
-neraportarea la ITM si la asigurator a accidentului de munca inregistrat.
4. Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.500 lei la 7.000 lei,
-neevaluarea riscurilor pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, la alegerea echipamentelor
de munca, a substantelor si preparatelor chimice periculoase utilizate, la amenajarea locurilor
de munca,
-neasigurarea unei imbunatatiri a nivelului de securitate si de protectie a sanatatii lucratorilor,
la toate nivelurile ierarhice, pe ansamblul activitatilor, in urma evaluarii riscurilor,
-incredintarea de sarcini lucratorilor fara a tine cont de capacitatile acestora in ceea ce
priveste securitatea si sanatatea in munca,
-introducerea de tehnologii noi, fara consultarea lucratorilor si/ sau a reprezentantilor acestora,
in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor, determinate de
alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca,
-permiterea accesului in zonele cu risc ridicat si specific, a lucratorilor care nu au primit si nu
si-au insusit instructiunile adecvate,
-lipsa cooperarii pentru implementarea prevederilor comune privind securitatea si sanatatea in
munca a lucratorilor, cu firmele din exterior, care desfasoara activitati la acelasi loc de munca,
-lipsa coordonarii actiunilor cu firmele din exterior, care desfasoara activitati la acelasi loc de
munca, in vederea protectiei lucratorilor si prevenirea riscurilor profesionale, dupa natura
activitatilor desfasurate,
-neinformarea reciproca asupra riscurilor profesionale proprii, cu firmele din exterior care
desfasoara activitati la acelasi loc de munca,
-neinformarea lucratorilor si/ sau a reprezentantilor acestora asupra riscurilor profesionale
proprii firmele din exterior, care desfasoara activitati la acelasi loc de munca,
-repartizarea unor obligatii financiare (partial sau total) lucratorilor, pentru realizarea masurilor
privind securitatea, sanatatea si igiena in munca,
-nedesemnarea lucratorului/ lucratorilor cu activitatile de protectie si activitatile de prevenire a
riscurilor profesionale sau dupa caz, recurgerea la servicii externe,
-neinformarea lucratorilor, cat mai curand posibil asupra existentei sau posibilitatii de a fi
expusi unui pericol grav si iminent, despre riscurile implicate de acest pericol, despre masurile
luate ori care trebuie luate pentru protectia lor,
-nefurnizarea de instructiuni de oprire a lucrului si/ sau parasire imediata a locului de munca,
cu dirijarea spre o zona sigura, in caz de pericol grav si iminent,
-impunerea lucratorilor sa reia lucrul in situatia in care exista un pericol grav si iminent, cu
exceptia cazurilor exceptionale si pentru motive intemeiate (nereluarea lucrului ar putea duce
la producerea de noi evenimente, cu consecinte deosebit de grave, cu pierderi de vieti
omenesti si imense pagube materiale, caz in care trebuie sa se asigure obligatoriu conditii
pentru protejarea vietii lucratorilor expusi),
-neasigurarea ca, in lipsa sefului ierarhic, pentru protejarea propriei persoane si a altor
persoane, toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare, in conformitate cu
cunostintele lor si cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecintele unui
pericol grav si iminent,
-neasigurarea de echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor,
-neacordarea de echipament individual de protectie nou, in caazul degradarii sau al pierderii
calitatilor de protectie,
-necomunicarea de indata a tuturor evenimentelor, la inspectoratele teritoriale de munca
precum si necomunicarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, a evenimentelor
urmate de incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea lor, la
asigurator.
5. Constituie contraventie si se sanctineaza cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei,
-lucratorii desemnati cu activitatile de protectie si activitatile de prevenire a riscurilor
profesionale, nu au capacitatea necesara si nu dispun de mijloace adecvate,
-serviciile externe contactate nu au aptitudinile necesare si nu dispun de mijloace personale si
profesionale adecvate,
-lucratorii desemnati si serviciile externe nu sunt in numar suficient,
-nu s-au luat masuri pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea
lucratorilor,
-nu s-au stabilit legaturile necesare (lipsa contracte incheiate) cu serviciile specializate pentru
acordare prim ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare, pompieri,
-nu au fost desemnati in numar suficient, lucratorii care aplica masurile de prim ajutor, de
stingere a incendiilor, de evacuare a lucratorilor, nu au fost instruiti acestia in mod
corespunzator si nu au fost dotati cu echipamentul adecvat,
-lucratorii si/ sau reprezentantii acestora nu au fost informati asupra riscurilor pentru securitate
si sanatate in munca, asupra masurilor si activitatilor de prevenire si protectie de la nivelul
intreprinderii si al locului de munca/ postului de lucru, si/ sau fiecarei functii,
-nu au fost anuntati (de regula in scris) lucratorii desemnati sa aplice masurile de prim ajutor,
de stingere a incendiilor, de evacuare a lucratorilor,
-angajatorii firmelor externe care desfasoara activitati in intreprinderea/ unitatea sa, nu au
primit informatii adecvate privind riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor lor
respectiv despre masurile si activitatile de prevenire si protectie de la locurile de munca unde
se desfasoara activitati in comun,
-nu se acorda alimentatie de protectie in mod obligatoriu si gratuit, lucratorilor de la locurile de
munca incadrate in conditii de munca ce impun acest lucru, locuri stabilite prin contractul
colectiv de munca si/ sau contractul individual de munca,
-nu se acorda materiale igienico-sanitare, in mod obligatoriu si gratuit,
-nu au fost declarate bolile profesionale, de catre medicii din cadrul autoritatilor de sanatate
publica teritoriale.
6. Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.500 lei la 5.000 lei,
-lucratorii au fost prejudiciati ca urmare a parasirii locului de munca si/ sau zona periculoasa, in
cazul unui pericol grav si iminent,
-lucratorii au fost prejudiciati ca au actionat necorespunzator (cu exceptia cazurilor de actiune
imprudenta sau dand dovada de neglijenta grava) in caz de pericol grav si iminent, pentru
propria persoana sau alte persoane, atunci cand seful ierarhic nu a putut fi contactat,
-lucratorii desemnati sau reprezentantii lucratorilor nu au avut acces la evaluarea riscurilor si
la masurilor de protectie instituite in consecinta,
-lucratorii desemnati si reprezentantii lucratorilor nu au avut acces la informatii din domeniul
securitatii si sanatatii in munca, precum si la informatii provenind de la institutiile de control
competente,
-nu s-a infiintat, nu s-a organizat si nu functioneaza la nivelul angajatorului, comitetul de
securitate si sanatate in munca,
-activitatea de instruire a lucratorilor si/ sau a reprezentantilor acestora se realizeaza pe
cheltuiala acestora (partial sau total), respectiv se efectueaza in afara programului de lucru.
7. Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei,
-lucratorii desemnati sau reprezentantii lucratorilor nu au avut acces la evidenta
accidentelor de munca, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase,
-lucratorii desemnati sau reprezentantii lucratorilor nu au avut acces la rapoartele intocmite
catre autoritatile competente, privind accidentele de munca suferite de lucratori,
-nu s-au asigurat materialele necesare pentru informarea si instruirea lucratorilor (afise,
pliante, filme, diafilme, casete video, DVD –uri, etc.), cu privire la securitatea si sanatatea
lucratorilor,
-au fost prejudiciati lucratorii sau reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul
securitatii si sanatatii lucratorilor pentru ca au participat la discutarea problemelor referitoare
la securitatea si sanatatea in munca, au facut propuneri legate de aplicarea masurilor privind
securitatea si sanatatea in munca, au avut comentarii si pareri in legatura cu desemnarea
lucratorilor cu activitatile de protectie si activitatile de prevenire a riscurilor profesionale, si-au
exprimat parerea asupra materialelor de informare primite/ analizate/ prelucrate, precum si a
evidentelor si rapoartelor intocmite la nivelul firmei, si-au exprimat parerea asupra contactarii
de servicii externe, si-au exprimat parerea asupra organizarii si planificarii instruirii lucratorilor,
-reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii
lucratorilor nu au beneficiat de timp adecvat, fara diminuarea drepturilor salariale, nu au
beneficiat de mijloacele necesare exercitarii drepturilor si atributiilor care le revin,
-nu au fost amenajate locurile de munca astfel incat sa tina seama de prezenta grupurilor
sensibile la riscuri specifice (pentru femei gravide, lehuze, femei care alapteaza, persoane cu
dizabilitati, tineri),
-nu s-a declarat, cercetat si inregistrat intoxicatia acuta profesionala atat ca boala
profesionala, cat si ca accident de munca.
B. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 14.07.2006 stabileste la art. 41
ca sanctiunile contraventionale mentionate in continuare se aplica angajatorilor.
Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei,
nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, prevazute in acte
normative specifice, privind:
-fabricarea, transportul, depozitarea, manipularea sau utilizarea substantelor ori preparatelor
chimice periculoase si a deseurilor rezultate,
-prevenirea prezentei peste limitele maxime admise a agentilor chimici, fizici sau biologici,
precum si suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman,
-darea in exploatare sau repunerea in functiune, partiala sau totala a constructiilor,
echipamentelor de munca noi sau reparate, precum si pentru aplicarea proceselor tehnologice,
-intocmirea si respectarea documentatiilor tehnice pentru executarea lucrarilor care necesita
masuri speciale de siguranta,
-folosirea surselor de foc deschis si fumatul la locurile de munca unde acestea sunt interzise,
-prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, exploatarea, intretinerea si
repararea instalatiilor si a echipamentelor electrice, precum si pentru prevenirea efectelor
electricitatii statice si ale descarcarilor atmosferice,
-asigurarea si folosirea instalatiilor electrice de constructie adecvate la locurile de munca unde
exista pericole de incendiu sau de explozie,
-asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electrica a echipamentelor de
munca,
-transportul, manipularea si depozitarea echipamentelor de munca, materialelor si produselor,
-delimitarea, ingradirea si semnalizarea zonelor periculoase,
-semnalizarea de securitate si/ sau de sanatate la locul de munca,
-asigurarea exploatarii fara pericole a recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau lichefiate, a
instalatiilor mecanice sub presiune si a celor de ridicat, a conductelor prin care circula fluide
sub presiune si a altor asemenea echipamente de munca,
-utilizarea, intretinerea, revizia si repararea periodica a echipamentelor de munca,
-asigurarea, marcarea si intretinerea cailor de acces si de circulatie,
-asigurarea iluminatului de siguranta,
-organizarea activitatii de pastrare, intretinere si denocivizare a echipamentului individual de
protectie,
-intocmirea documentelor de urmarire a parametrilor functionali ai echipamentelor de munca
si a rapoartelor de serviciu pentru instalatiile cu regim special de exploatare,
-aplicarea metodelor de exploatare miniera, executia, exploatarea si intretinerea lucrarilor
miniere, realizarea si functionarea sistemului de aeraj, corespunzator clasificarii minelor din
punct de vedere al emanatiilor de gaze,
-amenajarea locurilor de munca pentru lucrul la inaltime, in spatii inchise si in conditii de
izolare.
CONSTATAREA CONTRAVENTIILOR SI APLICAREA AMENZILOR.
Inspectorii de munca si dupa caz inspectorii sanitari constata contraventiile si aplica amenzile
contraventionale. Acestia intocmesc proces verbal de contraventie.
Daca faptele constate se incadreaza conform prevederilor legii la infractiuni, inspectorii de
munca si inspectorii sanitari vor sesiza de indata organele de urmarire penala competente,
conform legii.
Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore sau in termen de 48
de ore de la data incheierii procesului verbal ori, dupa caz, de la comunicarea acestuia (sub
semnatura si datat), jumatate din minimul amenzii prevazute de lege, sanctiunile fiind supuse
prevederilor OG nr. 2/ 2001, privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 180/ 2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
Angajatorii raspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile cauzate victimelor
accidentelor de munca sau bolilor profesionale, in masura in care daunele nu sunt acoperite
integral prin prestatiile asigurarilor sociale de stat.
INSPECTIA MUNCII si inspectoratele teritoriale de munca controleaza modul de aplicare a
legislatiei nationale din domeniul securitatii si sanatatii in munca, la toate persoanele fizice si
juridice, din toate sectoarele de activitate, atat publice, cat si private.
FAPTE CONSIDERATE INFRACTIUNI LA LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA.
PEDEPSELE PREVAZUTE DE CATRE LEGE.
1. Legea nr.319/ 2006 prevede la art. 37 pedeapsa cu Inchisoarea pe diferite termene
(minim 6 luni, maxim 3 ani) sau cu amendA, pentru persoana care avea Indatorirea si nu a luat
vreuna din masurile legale de securitate si sanatate in munca, lucru care a dus la crearea unui
pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire
profesionala. Sunt pedepse mai mari pentru producerea de consecinte deosebite si pedepse
mai mici pentru faptele savarsite din culpa.
2. Legea nr.319/ 2006 prevede la art. 38 pedeapsa cu inchisoarea pe diferite termene (minim 6
luni, maxim 3 ani) sau cu amenda, pentru persoana care nu a respectat obligatiile si masurile
stabilite cu privire la securitatea si sanatatea in munca, daca prin aceasta s-a creat un pericol
grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala. Este
pedepsita si fapta de a repune in functiune instalatii, masini, utilaje, anterior eliminarii tuturor
deficientelor pentru care s-a luat masura opririi lor. Sunt pedepse mai mari pentru producerea
de consecinte deosebite si pedepse mai mici pentru faptele savarsite din culpa.
SANCTIUNI DISCIPLINARE STABILITE PRIN LEGEA CODULUI MUNCII.
Angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica sanctiuni
disciplinare lucratorilor sai, ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara
(fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie
de catre lucrator, prin care acesta acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern,
contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile
legale ale angajatorului.
Angajatorul emite o decizie de sanctionare, care se comunica lucratorului sanctionat
disciplinar.
Decizia de sanctionare poate fi contestata de catre lucrator la instantele judecatoresti
competente in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii.
Legea codului muncii nr. 53/ 24.01.2003 prevede la art. 264 urmatoarele sanctiuni disciplinare
care pot fi aplicate lucratorilor:
-avertisment scris,
-suspendarea contractului individual de munca pe maxim 10 zile lucratoare,
-retrogradarea din functie pentru maxim 60 de zile,
-reducerea salariului de baza pe o perioada de 1-3 luni, cu 5-10 %,
-reducerea salariului de baza si/ sau a indemnizatiei de conducere, pe o perioada de 1-3 luni,
cu 5-10 %,
-desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.
Postat in Protectia Muncii | 1 comentariu »
De povestit copiilor iulie 23, 2012
In statisticile accidentelor de munca se intalnesc adeseori evenimente produse din cauze mai
putin obisnuite, care uimesc pur si simplu pe cineva mai putin documentat in domeniu. Iata un
caz cu totul si cu totul ciudat, prin desfasurarea lui intr-o firma de constructii, dar si prin
multitudinea evenimentelor care s-au succedat cu o rapiditate demna de raliu moto.
Acest articol poate fi utilizat oricand ca material de instruire in domeniul securitatii si sanatatii
in munca la o firma de constructii, daca cel care prezinta materialul, vine cu exemple din
propria firma si cu aceasta ocazie face si un inventar al riscurilor cu care se confrunta proprii
angajati la locurile de munca/ posturile de lucru, dispunand dupa caz, eventualele masuri
tehnice si organizatorice care se impun.
ACCIDENT DE MUNCA CEL PUTIN CIUDAT
Accidentatul isi incepe marturisirea. ”Va scriu ca raspuns la solicitarea dvs. de a va da
amanunte suplimentare in Sectiunea 3 a Raportului de Accident de Munca unde am completat
ca drept cauza “slaba planificare” ca fiind cauza accidentului meu. Ati cerut in mod expres
explicatii amanuntite cu privire la accident si sper ca detaliile care urmeaza vor fi suficient de
clarificatoare. Eu sunt zidar de meserie. In ziua accidentului lucram singur pe acoperisul unei
cladiri inalte de 6 etaje. Dupa ce mi-am terminat treaba, am realizat ca mi-au ramas
caramizi nefolosite, care, cintarite mai tirziu, au fost gasite a cintari aproximativ 270 kg.
Decit sa car caramizile jos in brate, in mai multe etape, am considerat ca e mai bine sa le
cobor toate odata intr-un butoi, folosind scripetele instalat in acest scop in spatele cladirii. Am
asigurat fringhia la nivelul solului, am urcat pe acoperis, am impins butoiul in afara cladirii si
am incarcat caramizile. Dupa aceea am coborit de pe acoperis sa dezleg fringhia, tinind-o
foarte strins ca sa asigur o coborire lenta a caramizilor. Veti observa in Sectiunea 11 a
Raportului de Accident de Munca intocmit ca eu am o greutate de 72 kg.
Datorita surprizei pe care am avut-o cind am fost literalmente SMULS de la sol intr-un mod
complet neasteptat, mi-am pierdut prezenta de spirit si am uitat sa dau drumul la fringhie.
Cred ca nu este nevoie sa va mai spun, am inceput o ascensiune rapida catre acoperis. In
apropierea etajului 3, m-am intilnit cu butoiul incarcat cu caramizi care acum se indrepta
vertiginos catre sol, intilnire in urma careia m-am ales cu capul spart, zgirieturi minore si o
clavicula fracturata.
Datorita impactului, ascensiunea mea a incetinit pentru o secunda dupa care a continuat rapid
catre nivelul acoperisului, neoprindu-ma decit atunci cand degetele mainii drepte au intepenit
in scripete pina la nivelul celei de-a 3-a falange. Din fericire, intre timp mi-am recapatat
prezenta de spirit si am fost in stare sa ma tin strins de franghie in ciuda faptului ca incepusem
sa am dureri. Aproape simultan, oricum, butoiul cu caramizi a lovit solul si ca urmare a
impactului, fundul butoiului a cedat. Acum, saracit de greutatea caramizilor, butoiul cintarea
doar 27 kg. Ma refer din nou la greutatea mea, cum probabil v-ati imaginat deja, am inceput o
coborare rapida. In vecinatatea etajului 3, am intilnit butoiul care acum urca, ca urmare a
intilnirii, m-am ales cu fracturi la glezne si cu mai multe taieturi si zgirieturi la picioare si in
general.
Aici, norocul meu a inceput sa se schimbe usor. Intilnind butoiul, a fost bine ca mi-a incetinit
usor caderea doar in masura sa-mi limiteze ranile, cind, am cazut pe gramada de caramizi si
din fericire, am scapat doar cu 3 vertebre fisurate.
Imi pare rau sa va spun, asa cum stateam intins pe gramada de caramizi, cu dureri atroce,
incapabil sa ma misc, din nou mi-am pierdut prezenta de spirit si am scapat franghia din miini.
Asa cum stateam intins, pe spate, am putut sa vad cum butoiul gol si-a inceput calatoria in
jos, catre mine, care explica cele 2 fracturi la picioare.
Sper din tot sufletul ca acest raport raspunde la toate intrebarile dvs.”
Cazul este strict autentic, nu o fabulatie si s-a petrecut intr-o firma de constructii. De data
aceasta, Dumnezeu a tinut cu victima. Poate da de gandit angjatorilor si in egala masura
angajatilor, atunci cand instruirea in domeniul securitatii si sanatatii in munca trebuie sa se
faca periodic, respectandu-se intocmai si la timp prevederile legislative, instructiunile proprii
ssm si instructiunile proprii de lucru.
Modele de instructiuni proprii privind securitatea si sanatatea in munca pentru lucratori,
pentru activitati desfasurate, echipamente de munca utilizate si mediu de lucru in
conditii speciale, gasiti aicihttp://protectiamuncii.wordpress.com
Postat in Protectia Muncii | 1 comentariu »
Canicula ca risc identificat pentru sanatatea lucratorilor iulie 10, 2012
Legislatia muncii are in vedere si perioadele de timp caniculare, cand lucratorii trebuiesc
protejati suplimentar impotriva riscului de imbolnavire datorat lucrului in conditii de
temperatura si umiditate excesiva.
CANICULA CA RISC IDENTIFICAT
PENTRU SANATATEA LUCRATORILOR.
MASURI OBLIGATORII PENTRU AGAJATORI.
Schimbarile bruste de temperatura au un impact negativ asupra starii de sanatate a fiecarui
individ (zilele toride, cu temperaturi de peste 40 de grade C, urmate de cele cu temperaturi
mai mici cu 15-20 grade C, scad rezistenta organismului, acesta ramanand vulnerabil in fata
bolilor). Cele mai expuse sunt persoanele cardiace, cei cu afectiuni respiratorii sau afectiuni
reumatismale.
Chiar persoanele sanatoase pot acuza la schimbarile climatice bruste, stari de anxietate,
depresie, scaderea randamentului la locul de munca.
Variatiile de temperatura, presiune atmosferica si umiditate scad rezistenta organismului in
fata infectiilor.
Legislatia muncii (LEGEA nr. 436/ 18.07.2001 pentru aprobarea OUG nr. 99/ 29.06.2000 cu
modificarile si completarile ulterioare, privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu
temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca) defineste canicula ca
temperatura extrema a aerului care depaseste +37 grade C sau care corelata cu conditii de
umiditate mare, poate fi echivalata cu acest nivel.
In perioadele cu canicula, angajatorul este obligat sa ia toate masurile prevazute de Legea
securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 2006, pentru asigurarea conditiilor de microclimat la
locul de munca.
In perioadele cu canicula, angajatorii sunt obligati sa asigure urmatoarele masuri minimale:
a. Pentru ameliorarea conditiilor de munca:
-reducerea intensitatii si ritmului activitatilor fizice,
-asigurarea ventilatiei la locurile de munca/ posturile de lucru,
-alternarea efortului dinamic cu cel static,
-alternarea perioadelor de lucru cu perioade de repaus in locuri umbrite, cu curenti de aer.
b. Pentru mentinerea starii de sanatate a angajatilor:
-asigurarea apei minerale adecvate, cu continut de saruri (2-4 litri/ persoana/ schimb),
-asigurarea echipamentului individual de protectie, specific locului de munca/ postului de lucru,
-asigurarea de du]uri.
Pentru mentinerea starii de sanatate a salariatilor care lucreaza in aer liber, in perioadele cu
canicula, angajatorii vor asigura:
-distribuirea de apa minerala cu continut de saruri, in cantitate de 2-4 litru/persoana/schimb,
-acordarea de pauze pentru refacerea capacitatii de termoreglare, scop in care se vor asigura
spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator,
-asigurarea echipamentului individual de protectie.
Angajatorii care nu pot asigura condi\iile de mai sus vor lua de comun acord cu sindicatele/
reprezentantii alesi ai salariatilor, dupa caz, urmatoarele masuri:
-reducerea duratei zilei de lucru,
-esalonarea pe doua perioade a zilei de lucru, pana la ora 11 si dupa ora 17.
-intreruperea colectiva a lucrului cu asigurarea continuitatii activitatii in locurile in care aceasta
nu poate fi intrerupta, potrivit legii.
Aceste masuri se iau daca temperatura caniculara se mentine cel putin 2 zile consecutiv.
Pentru prevenirea unor imbolnaviri determinate de munca in conditii de canicula, se vor lua
urmatoarele masuri:
-asigurarea de catre angajator a examenului medical la angajare si a controlului medical
periodic, pentru depistarea precoce a contraindicatiilor pentru munca la temperaturi crescute,
-asigurarea primului ajutor si a transportului la cea mai apropiata unitate sanitara, a
persoanelor afectate,
-trecerea dupa posibilitati, in alte locuri de munca sau reducerea programului de munca pentru
persoanele cu afectiuni, care au contraindicatii privind munca la temperaturi extreme.
Pentru procurarea de instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru lucratori
inclusiv pentru instructiuni de prevenire si prima interventie pentru perioadele de canicula
puteti accesahttp://protectiamuncii.wordpress.com
Postat in Protectia Muncii | Lasă un comentariu »
Aerul conditionat ca risc identificat pentru sanatatea lucratorilor iulie 10, 2012
In perioada de canicula, pentru a scapa de vipia care nu ne da pace, suntem tentati de cele
mai multe ori, sa nesocotim normele privind protejarea sanatatii lucratorilor la locul de munca/
postul de lucru, norme reglementate prin Cerintele minime de securitate si sanatate pentru
locul de munca, aprobate prin HG nr. 1091/ 16.08.2006.
Pentru a ne fi noua mai bine, nu tinem cont intotdeauna de faptul ca unul dintre colegii nostrii,
asezat cu biroul si calculatorul sau, pe directia jetului de aer rece, plecat dintr-un aparat de aer
conditionat, in imediata apropiere a acestuia, poate avea probleme grave de sanatate, tocmai
datorita utilizarii necorespunzatoare a aparatului de aer conditionat, montat in birou.
AERUL CONDITIONAT SI PERICOLUL PENTRU SANATATEA LUCRATORILOR.
Persoanele care petrec mult timp intr-o camera cu sistem de climatizare racesc mai des.
Atmosfera racoroasa creata de aerul conditionat in masina, la birou sau acasa, daca aparatul
de aer conditionat este utilizat defectuos, poate deveni cauza unor imbolnaviri, care daca se
produc ca urmare a expunerii la acest risc, in timpul programului de lucru si are urmari grave
pentru sanatatea lucratorilor, poate fi considerat accident de munca si/ sau boala profeionala,
in functie de diagnosticul pus de medicul specialist si confirmat de catre medicul de medicina
muncii, in urma cercetarii la locul de munca/ postul de lucru, a cauzelor producerii imbolnavirii.
Consecinte ale expunerii la aer conditionat: nevralgii, viroze respiratorii, conjunctivite virale.
Daca aerul rece ne bate direct in ceafa, vor aparea contractii involumtare si persistente la
nivelul musculaturii gatului, dureri de cap si otite medii.
Daca filtrele de aer conditionat ale aparatului sunt necuratate, germenii prezenti aici pot cauza
conjunctivite virale, atunci cand se depun pe ploape si boli respiratorii (rinite alergice, astm),
atunci cand sunt inhalati.
Pot aparea pneumonii cu germeni clasici, datorate diferentelor de temperatura intre exterior si
interior, care sunt prielnice dezvoltarii microbilor la nivel respirator.
Aerul conditionat desi asigura o temperatura convenabila, usuca atmosfera. Uneori utilizarea
excesiva a aparatului de aer conditionat produce paralizia nervului facial.
In camera copilului nu trebuie sa existe astfel de aparate de aer conditionat, deoarece
organismul micutilor se adapteaza mai greu la schimbarile de temperatura.
Aerul rece intepeneste spatele. Trecerea organismului de la un mediu cald la un mediu
racoros, produce stres, datorat variatiei bruste de temperatura. Nervii reactioneaza la stres,
motiv pentru care apare brusc durerea de cap.
Persoanele expuse nu se mai pot adapta la temperaturile verii, se confrunta des cu raceli si
gripe. Daca intra transpirati intr-o camera racoroasa sigur racesc, acest lucru echivaland cu
statul afara in vant si frig. In timp, expunerea directa la aerul rece favorizeaza aparitia
suferintelor coloanei vertebrale, precum lombosciatica si lumbago acut.
Infectiile respiratorii se manifesta prin aparitia febrei mari, frisoanelor, stare generala alterata,
dureri de cap, tuse (1, 2 zile tuse seaca, apoi tuse cu expectoratie puternica).
Infectiile bacteriene sau virale se determina prin analize de sange (hemograma), in baza
carora medicul prescrie tratamentul.
Mijloace de prevenire:
-se aeriseste camera inainte de pornirea aparatului de climatizare,
-temperatura din incapere trebuie sa se situeze in jurul valorii de 22-24 grade C, evitandu-se
folosirea in exces a aerului conditionat, mai precis maxim 10 grade C sub temperatura
exterioara,
-fluxul de aer rece nu trebuie sa ajunga in directia persoanei,
-aparatul trebuie sa fie dotat cu thermostat, pentru fixarea si reglarea temperaturii optime,
-filtrele de aer se curate/ spala periodic (zilnic, saptamanal),
-incaperea se aeriseste de mai multe ori pe parcursul zilei,
-aparatul de aer conditionat nu se amplaseaza in camera copiilor,
-colectarea condensului si evacuarea lui dirijata la canalizare, apa scursa pe peretii blocurilor
fiind periculoasa pentru aparitia unor epidemii (in componentele aerului conditionat, din cauza
temperaturii si umezelii ridicate se dezvolta agenti patogeni).
Pentru procurarea de instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru lucratori
inclusiv pentru instructiuni de prevenire si prima interventie pentru perioadele de canicula
puteti accesahttp://protectiamuncii.wordpress.com
Postat in Protectia Muncii | Lasă un comentariu »
Echipamente tehnice si instalatii care trebuie sa respecte prescriptiile tehnice ISCIR iulie 5, 2012
Din motive greu de inteles pentru profesionistul in domeniul securitatii si sanatatii in munca,
de prea multe ori, angajatorii si lucratorii ignora prevederile legale privind autorizarea ISCIR a
echipamentelor tehnice si a instalatiilor care au regim de autorizare.
Se poate discuta despre perioada de tranzitie (mult prea prelungita) in care se afla economia
romaneasca, perioada in care micii angajatori sunt lipsiti de fonduri consistente si de ajutorul
concret al statului, motiv pentru care sunt nevoiti sa cumpere la mana a 2-a echipamente
tehnice, devenite neconforme cu legislatia din UE, dar care pot fi utilizate in continuare, mai
multi ani, in Romania.
Nu trebuie ignorata nici inconstienta celor care sunt adeptii vechiului slogan – „lasa ca merge
si asa”, nici „comoditatea” institutiilor abilitate ale statului, ai caror angajati se sesizeaza de
cele mai multe ori doar atunci cand se produce un eveniment soldat cu victime umane, uitand
de obligatia lor de prevenire si control. Exemple se gasesc in presa: macarale care se
prabusesc, echipamente de escavat care se rastoarna, schele multiple care cedeaza sub
greutatea materialelor si a lucratorilor, instalatii si echipamente tehnice de gaze naturale care
produc explozie, etc.
In procesele verbale de cercetare a evenimentelor se mentioneaza de cele mai multe ori: lipsa
documentatiei tehnice, lipsa autorizatiei ISCIR, lipsa instruire corespunzatoare a lucratorilor,
nerespectarea normelor de securitate si sanatate in munca, ignorarea pericolelor de catre cei
ale caror atributii de serviciu prevad inclusiv identificarea si evaluarea riscurilor de accidentare
si imbolnavire profesionala, etc.
FUNCTIONAREA IN CONDITII LEGALE
A ECHIPAMENTELOR TEHNICE SI A INSTALATIILOR
SUPUSE PRESCRIPTIILOR TEHNICE ISCIR.
Legea nr. 64/ 21.03.2008 republicata in MO nr. 485/ 08.07.2011 stabileste cadrul legal
pentru functionarea in conditii de siguranta a instalatiilor sub presiune, a instalatiilor de ridicat
si a aparatelor consumatoare de combustibil.
Intra sub incidenta legii, avand regim de autorizare ISCIR:
a. cazanele pentru abur, apa calda sau fierbinte,
b. echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari,
c. recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari,
d. macarale, ascensoare, elevatoare, instalatii de transport prin cablu, instalatii de ridicat pe
plan inclinat, poduri rulante, alte mecanisme de ridicat,
e. aparate de incalzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos,
f. arzatoare cu combustibil lichid sau gazos,
g. accesorii de securitate pentru instalatiile, echipamentele si aparatele prevazute la punctele
a, c – f,
h. aparatura si instalatii de automatizare aferente instalatiilor si echipamentelor prevazute la
pct. a – g,
i. instalatii si echipamnete destinate, montate si utilizate in cadrul parcurilor de distractii.
Persoana fizica sau juridica care detine/ utilizeaza o instalatie/ echipament este obligata
conform prescriptiilor tehnice:
-sa solicite si sa obtina avizul obligatoriu de instalare,
-sa solicite si sa obtina autorizatia de functionare initiala sau reautorizarea,
-sa ia masurile necesare si sa se asigure ca instalatia/ echipamentul este utilizat/ utilizata in
conditii de siguranta, prin efectuarea reviziilor, reparatiilor si intretinerii de catre persoane
autorizate, conform instructiunilor tehnice ale producatorilor,
-sa asigure existenta la fiecare loc de munca, a instructiunilor tehnice specifice pentru
utilizarea in conditii normale a instalatiei/ echipamentului si a documentelor cuprinzand
masurile ce trebuie luate in caz de avarii, intreruperi si dereglari ale instalatiei/ echipamnetului
sau ale proceselor in care aceasta/ acesta este inglobata/ inglobat,
-sa foloseasca pentru utilizarea instalatiei/ echipamentului numai personal de deservire
autorizat.
Persoana fizica sau juridica ce detine/ utilizeaza o instalatie/ echipament prevazute la pct. a – d
are obligatia de a se inregistrala ISCIR, sa tina evidenta centralizata a acestora, sa comunice
orice modificare intervenita in situatia tehnica sau juridica a acestora, conform prescriptiilor
tehnice.
Detinatorul instalatiei/ echipamentului prevazute la pct. a – d are obligatia de a asigura
operator autorizat, responsabil cu supravegherea si verificarea tehnica in utilizare a
instalatiilor/ echipamentelor (RSVTI), conform prescriptiilor tehnice.
Persoana fizica sau juridica ce detine/ utilizeaza o instalatie/ echipament prevazute la pct. a – d
are obligatia in cazul producerii oricarui accident la acestea, de a opri din functionare
instalatia/ echipamentul si de a anunta de indata ISCIR despre producerea evenimentului.
In caz de forta majora sau de pericol iminent, accesul reprezentantilor ISCIR se poate efectua
indiferent de zi/ ora si neconditionat de participarea unui delegat din partea detinatorului/
utilizatorului. Angajatorul este obligat sa-i permita accesul.
Reprezentantii ISCIR pot dispune oprirea din functiune sau impiedicarea punerii in functiune a
instalatiei/ echipamentului, prin aplicarea de sigilii. Acestia pot solicita, dupa caz, sprijinul
ofiterilor si agentilor din cadrul ministerului administratiei si internelor.
Legea nominalizeaza infractiunile si contraventiile, aplicate celor vinovati de nerespectarea
prevederilor sale.
Prin Ordinul ISCIR nr. 130/ 10.05.2011 cu modificarile si completarile ulterioare, a fost
aprobata metodologia de autorizare a RSVTI.
Prin Ordinul ISCIR nr. 29/ 24.02.2009 se aproba formularul tip al procesului verbal de
constatare si sanctionare a contraventiilor utilizat de catre inspectorii de specialitate din cadrul
inspectiei de stat ISCIR.
Inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sunt posesori ai unordelegatii speciale de
control.
Contravenientul poate face contestatie in cel mult 15 zile impotriva procesului verbal de
contraventie, la inspectorul sef al ISCIR teritorial.
Amenzile contraventionale neachitate in termen de 15 zile de la inmanarea/ comunicarea
procesului verbal si al instiintarii de plata, duce la executarea silita a contravenientului.
Prin Ordinul ISCIR nr. 28/ 24.02.2009 se aproba modelul delegatiilor speciale de
control utilizate de catre inspectorii de specialitate din cadrul inspectiei.
Delegatiile speciale de control au regim special – sunt numerotate printr-un marcaj holografic,
sunt nominale si semnate de catre inspectorul sef.
Pierderea sau furtul delegatiilor speciale se publica in presa si se anunta organului emitent in
termen de 48 de ore, in vederea anularii.
Postat in Protectia Muncii | Lasă un comentariu »
« Intrări mai vechi
STRES, SANATATE, NESIGURANTA, COMPORTAMENT, SATISFACTIE-INSATISFACTIE
REZUMAT
Aceasta lucrare se doreste a fi preambulul unui studiu privind comportamentul la locul de munca al oamenilor. Rezultatele acestui studiu vor putea contribui la o mai buna �ntelegere a stresului la care sunt supusi oamenii. �n ultima instanta, studiul urmareste �mbunatatirea calitatii vietii profesionale, el putfi si complementul util al unui program de antrenament individual sau de grup. Obiectivele propuse sunt: sa explice ce este stresul, cum functioneaza, cum sa extragem din el maximul de avantaje si cum sa-i reducem la minim inconvenientele, ce este sanatatea ocupationala si stresul ocupational, aflarea riscurilor asupra sanatatii, delimitarea factorilor individuali si situationali, prezentarea unor modele posibile de chestionare de evaluare a stresului.
1. Ce este stresul ?
Cea mai buna definitie �i apartine lui Hans Selye: "Stresul este raspunsul nespecific pe care �l da corpul la orice solicitare la care este supus". Orice informatie, orice stimul declanseaza �n fiecare dintre noi o reactie. Ansamblul acestor reactii constituie un raspuns de adaptare al carui scop este sa ne mentina echilibrul vital �n functie de evenimentele traite.
Stresul nu e un fenomen specific uman, orice animal �l resimte: prezenta unei pisici pune un soarece �stare de alerta ! Inima �i bate mai repede, pompeaza mai mult s�nge, deci mai mult oxigen si mai multa energie �n muschi; �n felul acesta eficacitatea fugii sporeste, deci si sansa de supravietuire a soarecelui creste. O data salvat din ghearele pisicii, el se linisteste �ncetul cu �ncetul si recupereaza din energia risipita odihnindu-se si m�nc�nd …P�na la urmatoarea �nt�lnire cu pisica ! Stresul, corespunz�nd primei reactii a soarecelui, este, �n acest caz, destinat sa-i asigure cea mai buna sansa de a ram�ne �n viata. Altfel spus, daca n- ar reactiona asa, pisica ar avea toate sansele sa-l man�nce. Faza de recuperare este si
ea la fel de necesara. Daca soarecele ram�ne �ntr-o stare de stres prelungita, se instaleaza epuizarea, la fel de incompatibila cu supravietuirea ca si absenta reactivitatii.
�n concluzie, o buna utilizare a stresului �nseamna a avea reactia fiziologica, emotionala si psihologica necesara actiunii, urmata de suficienta recuperare pentru a dispune de aceasta cantitate de energie �de nevoie sau c�nd e de dorit.
Acest echilibru �ntre cheltuieli si economii seamana mult cu gestionarea unui buget: a sti sa- ti asiguri linistea si sa te bucuri de viata cu propriii bani, fara a- ti periclita �n �ntregime economiile ! O buna gestiune asigura �n final o sporire concomitenta a economiilor si a posibilitatilor de a cheltui.
2. Stresul �n domeniul militar
"Stap�nirea" fenomenului de stres impune at�t relevarea aspectelor teoretice si practice ale raspunsurilor (reactiilor) individului- colectivului la acest sindrom, c�t si cunoasterea foarte exacta a cerintelor si solicitarilor generatoare de stres, denumite: "situatii stresante", "factori stresanti", "stresori". Deosebindu-se de celelalte activitati sociale, printr-o multitudine de conditii si particularitati specifice, activitatea �n domeniul militar contine importante surse potentiale de stres, numar�ndu-se, din acest punct de vedere, printre cele mai stresante profesii.
Principalii factori stresori care pot aparea, pe timp de pace, �n activitatea militara sunt: calitatea slaba a procesului pregatirii pentru lupta, gradul �nalt de solicitare fizica si psihica a misiunilor, numeroase situatii de risc si pericol, nivelul scazut al ordinii si disciplinei militare, starea prelungita de izolare relativa a ostasilor fata de mediul de viata civil din care au provenit, conflicte �ntre militari, climat de munca deficitar �n subunitati, probleme nerezolvate �n familie, boli, casatorie, nasterea copiilor, stil de conducere inadecvat al comandantilor si sefilor (abuziv, neregulamentar), insuficienta echipamentelor, hranei, conditiilor de nivel mediu, de cazare si de petrecere a timpului liber precum si a materialelor de �ntretinere, s. a. Evident, timp de razboi, tratarea superficiala sau eludarea unora dintre factorii stresanti mentionati, amplifica tensiunea luptei, reduc resursele disponibile pentru depasirea acestui fenomen psihic, diminueaza substantial eficienta militarilor.
Referitor la stresul luptei, autorii americani R. Williams si B. Smith, �ntr-un renumit studiu socio- psihologic, consacrat celui de-al doilea razboi mondial, "Soldatul american", releva 12 situatii de stres care apar �razboi: pericolul asupra vietii;febra;hrana;apa si �mbracaminte insuficiente;munca pe timp �ndelungat si somn insuficient;lipsa relatiilor sexuale;lipsa de �ncredere si simpatie (bunavointa);pierderea camarazilor si privirea mortilor si ranitilor; limitarea posibilitatilor de deplasare;incapacitatea si limitarea posibilitatilor de orientare;conflicte interioare;sentimentul ca omul nu �nseamna nimic;lipsa unei vieti private si constr�ngerea permanenta la viata �n colectiv (grup). Dintre elementele, actiunile si situatiile specifice c�mpului de lupta modern, care se constituie �n factori stresanti, apreciem ca cei mai importanti sunt urmatorii:
a) Uriasa putere letala a armamentului si tehnicii de lupta moderne din dotarea armatelor. Eficacitatea nemai�nt�lnita a acestora provoaca la militari o stare extrema de insecuritate, de tensiune si pericol, ceea ce conduce la un stres sever, cu efecte negative asupra capacitatii de lupta si rezultatelor conflictului armat. Sentimentul ca omul nu mai �nseamna dec�t o unealta a mortii, pierderile de vieti omenesti, ranitii si imaginea terifianta a c�mpului de lupta provoaca la luptatori un stres de mare intensitate, care la r�ndul sau genereaza un numar sporit de victime umane, de soldati ucisi, raniti, disparuti sau �mbolnaviti. Stresul luptei generat de folosirea celor mai rafinate arme este amplificat de rezistenta d�rza a inamicului, peste limitele obisnuite, precum si de intensele actiuni de propaganda si de influentare psihologica desfasurate de acesta.
b) Zona de lupta neclar definita, fluida, supra � ncarcata de zgomot, aglomeratie si haos. Constituind un spatiu fara granite vizibile �ntre componentele dispozitivului de lupta, aceasta are astazi o dimensiune fizica care depaseste puterile obisnuite de perceptie si orientare ale omului, marind indefinit teama luptatorilor pentru propria lor integritate fizica, ceea ce se reflecta �n valori extrem de reduse ale
moralului si rezistentei psihice ale militarilor. �nzestrarea tehnica si armamentele "inteligente" ofera trupelor posibilitati largi de desfasurare a unor operatiuni de lupta continue, prin surprindere, cu maxima intensitate si fara limitari �n spatiu, indiferent de conditiile meteorologice, provoc�nd la luptatori, alaturi de stresul obisnuit de lupta si stresul generat de operatiuni ne�ntrerupte.
Eforturile fizice si mentale prelungite, solicitate de aceste operatiuni, precum si slaba protectie pe care o ofera terenul epuizeaza rapid energia corpului si diminueaza foarte mult capacitatea intelectuala a individului. Toate acestea, �nsotite de dese privari de hrana, apa, igiena, echipament etc., determina instalarea autoritara a starilor de frica, anxietate, incertitudine si conflict, conduc la un acut stres, a carui manifestare este permanent alimentata de frica intensa de a fi ucis sau ranit, de a pierde prieteni si de a vedea camarazi murind.
c) Pericolul luptei � n conditiile folosirii armelor de nimicire � n masa, este o sursa majora de stres. Desi militarii sunt pregatiti sa �nfrunte un atac cu A. N. M. si cu armamente de lovire cu �nalta precizie, folosirea echipamentului de protectie si luarea altor masuri de aparare �mpotriva acestora contribuie la accentuarea oboselii lor fizice, �n primul r�nd datorita caldurii, reducerii vizibilitatii si �ngreunarea miscarii, la scaderea �ntr-o si mai mare masura a timpului disponibil pentru odihna si somn, marind epuizarea. �n plus, frica de necunoscut si cunoasterea efectelor dezastruoase ale armelor de nimicire �n masa, precum si ale altor armamente moderne, provoaca stres psihologic semnificativ, agravat si de zvonuri nefondate lansate de inamic.
d) Lupta si activitatile pe timp de noapte, precum si � n conditiile unui nivel scazut de luminozitate si vizibilitate constituie surse importante de stres.
Trupele aflate �n actiuni ne�ntrerupte vor fi private de un program de somn regulat, poate chiar nu vor putea dormi timp p�na la 3- 5 zile, schimb�ndu-se astfel radical ritmul diurn si nocturn normal al oamenilor. Oboseala fizica si mentala care se instaleaza �n asemenea conditii deterioreaza rapid capacitatile militarului, scad rezistenta la frig, zgomot, nesiguranta, provoaca iluzii si halucinatii. Aceste efecte cumulate pot fi dezastruoase pentru �ndeplinirea misiunilor de lupta.
e) Inactivitatea, izolarea, monotonia si plictiseala contribuie la ridicarea nivelului stresului � n lupta. Obisnuinta luptelor intense si �ndelungate determina organismul uman sa se adapteze la mari emotii si agitatie psihica. De aceea, orice �ntrerupere sau pauza care intervine �n ritmul activitatilor pe front conduce la oboseala, plictiseala, frustrare, si, �n final, la un stres accentuat. Problemele de morala si de disciplina, care sunt adesea raspunsuri la stres, sunt �nrautatite de lipsa de coeziune a unitatii- subunitatii si a solidaritatii. �n momentele de inactivitate, monotonie, plictiseala si izolare, coroborate cu un climat ostil �n unitate- subunitate, apar fenomene negative ca: conflicte �ntre militari, simularea de boli, acte de vandalism, de nesubordonare, batai, abuz de alcool etc.
Daca nu se iau masuri adecvate pentru eliberarea de plictiseala si �ndepartarea sentimentului de frustrare, stresul instituit poate capata valori nebanuite, afect�nd hotar�tor capacitatea de lupta a subunitatilor si unitatilor militare.
f) Inconsecventele si deficientele � n conducere ale comandantilor si sefilor de stat major creeaza � n r luptatorilor un stres sever. Este arhicunoscut faptul ca autoritatea si prestigiul comandantilor reprezinta factori hotar�tori ai succesului �n lupta. C�nd subordonatii au comandanti si sefi competenti, curajosi, c�nd sunt informati operativ de acestia cu privire la actiunile si situatia inamicului, precum si a trupelor proprii, atunci ei se simt protejati si ocrotiti, au �ncredere �n propriile forte si �n victorie, pot depasi cu relativa usurinta greutatile si presiunile luptei.
Soldatii care pierd �ncrederea �n conducatorii lor, nu mai raspund prompt si corect la ordine, li se micsoreaza rezistenta psihica si devin mai vulnerabili la stres.
3. Ce este sanatatea ocupationala ?
Domeniul sanatatii ocupationale reuneste domeniul sanatatii publice, a medicinii preventive si a psihologiei �n contextul organizational. Sanatatea ocupationala a �nceput sa se contureze ca domeniu de expertiza stiintifica �n 1990. Promotorul sanatatii ocupationale ca domeniu de expertiza stiintifica este Jonathan Raymond (School of Public Health of the University of Hawai). Valoarea centrala promovata de sanatatea ocupationala este crearea unui mediu de munca sanatos care sa asigure dezvoltarea organizatiei si dezvoltarea profesionala si personala a angajatilor.
�n scopul optimizarii activitatii de la locul de munca, sanatatea ocupationala abordeaza �n egala masura urmatoarele domenii:* Sanatatea individului: managementul stresului, renuntarea la fumat, alimentatie sanatoasa, controlul greutatii, practicarea regulata a exercitiului fizic, programe de asistenta pentru angajati, optimizarea abilitatilor emotionale si sociale, optimizarea vietii de cuplu* Sanatatea echipei de lucru: abilitati de comunicare, managementul stresului, rezolvarea de conflicte, implicare �n procese de decizie, traininguri de specializare* Sanatatea organizatiei: siguranta postului de munca, sisteme de valorizare individuala si recompense, sistem de compensatii, sistem medical propriu, programe de promovare a sanatatii, managementul carierei, programe de asistenta educationala, programe de promovare a echilibrului viata profesionala - viata personala.Cele mai importante beneficii ale programelor de sanatate ocupationala pentru organizatie sunt:
* Cresterea performantei �n munca* Reducerea costurilor medicale* Optimizarea imaginii organizatiei
Cercetarile asupra stresului ocupational au pus �n evidenta persistenta deteriorarii performantei �n munca si dupa ce organismul �si revine �n urma raspunsului fiziologic la stres (scade intensitatea arousal- ului, persoana se simte mai relaxata). Persistenta consecintelor negative ale stresului asupra performantei este explicata din diferite perspective:neajutorarea �nvatata (persoanele renunta sa mai �ncerce);scade motivatia de a se implica �n sarcina;"oboseala" cognitiva (eforturile de evaluare si coping reduc resursele atentionale); burn- out (efectul stresului cronic intens).
4. Ce este stresul ocupational?
Stresul ocupational reprezinta raspunsul individual ce apare atunci c�nd solicitarile de la locul de munca nu sunt adecvate abilitatilor, resurselor si nevoilor persoanei care munceste. Stresul ocupational este rezultatul interactiunii dintre:- caracteristicile individuale ale persoanei care munceste (ex. suportul social, abilitatile de coping, echilibrul �ntre viata profesionala si viata de familie sau viata personala);- caracteristicile situatiei (ex. alte evenimente din viata personala, suportul din partea colegilor de munca)- conditiile de munca (responsabilitati, orarul de munca, sarcinile de munca).
Conditiile de munca sunt considerate principala cauza a stresului ocupational, �nsa actiunea lor este mediata de caracteristicile individuale si/sau situationale.
Cercetarile din domeniul stresului ocupational pun accent pe factorii stresori, adica pe situatiile �n care elemente ale mediului organizational sau specificul muncii conduc la riscuri asupra starii de sanatate fizica, mentala si sociala. Modelele stresului ocupational accentueaza �n mod diferit importanta variabilelor din mediul organizational �n explicarea aparitiei efectelor stresului.
Din perspectiva tranzactionala asupra stresului, elementele mediului organizational sau specificul muncii nu determina �n mod direct stresul ocupational. Efectul este mediat de caracteristicile individuale (�n special abilitatile de coping si de evaluare cognitiva) si ale situatiei. De aceea, aspecte care pentru o persoana pot constitui conditii de stres ocupational major si conduc la burn- out, pentru alta persoana pot avea efecte minore. (vezi anexa nr. 1).
Aceste categorii generale de factori stresori pot lua forme specifice, diferite �n functie de locul de munca, de organizatie si de alti factori micro sau macro- organizationali. Pentru eficienta programelor de management al stresului este importanta identificarea conditiilor specifice din mediul muncii care constituie surse de stres.
�n functie de factorul stresor identificat, strategia de interventie pentru reducerea stresului ocupational este alta.
5. Care sunt riscurile asupra sanatatii?
Sanatatea este definita ca starea de bine fizica, mentala si sociala a fiecarei persoane. Sanatatea nu este doar absenta bolii sau a infirmitatii (Organizatia Mondiala a Sanatatii, 2000), ci, starea de sanatate si de boala este influentata de o multitudine de factori: biologici (bacterii, virusi), psihologici (abilitati cognitive, emotionale, sociale;comportamente sanatoase si de risc;atitudini si valori personale relationate cu sanatatea),chimici (dioxid de carbon, radiu, sulf), socio- economici (statutul social, venitul), geneticimulti membri ai familiei sau �n mai multe generatii au suferit de o anumita boala), educationali (lipsa cunostintelor despre factorii de risc si factorii protectori ai sanatatii mentale, sociale si fizice), culturali (dieta mediteraneana, europeana, nordica, africana, practici religioase), de gen (discriminari de gen, norme socio- culturale de gen).
Reactiile la stres, ca indice al deteriorarii starii de sanatate, sunt reprezentate de modificarile la nivel fiziologic, cognitiv, emotional si comportamental. Aceste modificari apar nu doar �n cazul evenimentelor negative, ci si a celor pozitive (de exemplu, realizari profesionale deosebite care determina emotii intense).
Stresul determinat de evenimente pozitive este numit eustres, �n timp ce stresul determinat de evenimente negative este numit distres. �n general, c�nd se foloseste termenul de stres se face referire, de fapt, la distres.
Dezvoltarea mecanismelor de coping (de confruntare) cu stresul reprezinta un factor protector pentru sanatate, indiferent de caracterul pozitiv sau negativ al evenimentului care declanseaza stresul.
Modificarile la nivel fiziologic ce apar ca reactie la stres sunt determinate de activitatea sistemului nervos si a sistemului endocrin. Ele pot varia ca intensitate, dar un grup constant de modificari fiziologice apare la fiecare persoana ca raspuns la orice tip de eveniment stresor, pozitiv sau negativ. Daca aceste modificari fiziologice sunt exagerate ca intensitate sau frecventa - exagerare datorata de cele mai multe ori perceptiei asupra agentilor stresori, nu gradului real de amenintare din partea lor - ele produc modificari la nivelul organismului, iar pe termen lung pot favoriza aparitia anumitor boli.
Daca "reactia fiziologica de fuga sau lupta" (Selye, 1956) este aceeasi la orice persoana, reactiile emotionale si comportamentale la stres sunt diferite. Cele mai frecvente reactii emotionale la stres sunt frica, furia, tristetea. Cu c�t raspunsul emotional este mai intens, cu at�t modificarile fiziologice sunt mai accentuate. De aceea, dezvoltarea abilitatilor de control si de exprimare emotionala reprezinta o componenta importanta �n managementul stresului.
Reactiile comportamentale la stres sunt �n totalitate controlabile, deoarece sunt declansate de acea parte a sistemului nervos a carei activitate este controlata voluntar. �n situatii de stres, oamenii adopta diferite raspunsuri comportamentale: vorbesc, se izoleaza, r�d, practica sportul, �si replanifica activitatea. O parte dintre aceste raspunsuri comportamentale nu ajuta la reducerea stresului si au consecinte negative asupra sanatatii (de ex.: fumatul, consumul de alcool sau alte droguri, consumul excesiv de alimente).
�n concluzie, stresul organizational afecteaza starea de sanatate si creste riscul aparitiei unor boli sau a adoptarii unor comportamente de risc pentru sanatate (ex.: consumul de tutun, alcool, supraalimentare, sedentarism).
6. Modele de chestionare
A. Ce parere aveti despre serviciul dumneavoastra ?Chestionarul se refera la masura �n care sunteti sau nu multumit de serviciul dumneavoastra. Raspundeti prin �ncercuirea numarului care
corespunde parerii dumneavoastra pe baza scalei de mai jos: 1=foarte multa nesatisfactie; 2=multa nesatisfactie; 3= oarecare nesatisfactie; 4= oarecare satisfactie; 5= multa satisfactie; 6= foarte multa satisfactie.
1. Comunicare si felul �n care informatiile circula prin unitatea dumneavoastra.
2. Munca pe care o desfasurati �n prezent.
3. Masura n care va simtiti stimulat de munca pe care o prestati�
4. Stilul de conducere utilizat de superiori.
5. Modul �n care sunt puse �n aplicare schimbarile si inovatiile.
6. Felul muncii sau al sarcinilor care vi se solicita.
7. Masura �n care simtiti ca personal va puteti dezvolta sau �mplini �n serviciul dumneavoastra.
8. Felul n care sunt rezolvate conflictele n unitatea dumneavoastra.� �
9. Gradul �n care slujba dumneavoastra solicita pregatirea profesionala si experienta pe care considerati ca le posedati.
10. Atmosfera psihologica sau climatul existent �n unitatea dumneavoastra.
11. Structura organizatorica a unitatii dumneavoastra.
12. Masura �n care va simtiti implicat �n slujba dumneavoastra.
B. CUM VA APRECIATI STAREA ACTUALA DE SANATATE ?
Partea I a acestui chestionar se refera la sentimentele si comportamentul dumneavoastra precum si la felul �n care acestea sunt influentate de tensiunea pe care o simtiti �n slujba dumneavoastra. �ncercuiti numarul ales pe fiecare scala. Luati �n considerare, pentru a raspunde, starea dumneavoastra din ultimele 3 luni.
Partea I - Cum va simtiti sau comportati
1.Ati putea afirma ca tindeti sa fiti o persoana supraconstiincioasa care se fram nta pentru greselile sau actiunile din trecut, �ca de pilda unele decizii ?
2.Vi se �nt�mpla ca �n cursul unei zile obisnuite de munca sa va simtiti tulburat, desi motivele acestei stari nu sunt �ntotdeauna clare, evidente?
3.C nd presiunea psihica la locul de munca ncepe sa creasca, va gasiti suficiente rezerve de energie care sa va mobilizeze� � si sa va mpinga la actiune ?�
4.Exista momente la serviciu c�nd va simtiti at�t de suprasolicitat �nc�t stati si va g�nditi:"La dracu, viata asta cere un efort prea mare!" ?
5.n timpul activitatilor de la locul de munca v- ati surprins vreodata pun ndu- va sub semnul ntrebarii propria � � �
capacitate si judecata si ati observat o scadere a ncrederii pe care o aveti n fortele proprii ?� �
6.Daca prietenii si colegii se comporta oarecum mai distant fata de dumneavoastra, va �ngrijorati si �ncepeti sa va g�nditi ce anume ati facut care sa-i fi ofensat, sau nu dati importanta acestui lucru ?
7.Daca actiunile pe care le-ati initiat sau treburile pe care le faceti ncep sa mearga prost, simtiti o lipsa de ncredere n � � �dvs. si intrati n panica, ca si cum evenimentele v- ar scapa de sub control ?�
8.Sunteti convins ca ati sesizat corect si ati tratat �n mod eficient sarcinile dvs. de munca sau problemele de familie din ultima perioada?
9. �n ceea ce priveste munca si viata �n general, va considerati o persoana care �si face griji din orice ?
10. Vi se �nt�mpla sa traiti perioade lungi de tristete sau melancolie din motive pe care pur si simplu nu vi le puteti explica ?
11.Ati putea spune ca aveti o stare de spirit buna care va face capabil sa depasiti orice greutate sau problema prezenta sau viitoare, cum ar fi rezolvarea unor dileme sau luarea unor decizii dificile ?
12.Vi se �nt�mpla la serviciu ca lucrurile pe care le aveti de facut sa devina pur si simplu prea multe si va simtiti at�t de suprasolicitat (coplesit) �nc�t vi se pare ca nu mai rezistati ?
Partea a II-a se ocupa �n mod special de frecventa de aparitie a unor probleme fizice manifeste. �ntrebarile presupun ca va puteti evalua starea de sanatate cu o precizie acceptabila si de asemenea ca veti fi sincer �n raspunsurile dvs. Luati �n considerare, pentru a raspunde, starea dvs. din ultimele 3 luni. Scala: 1=niciodata; 2=foarte rar; 3=rareori; 4=uneori; 5=frecvent; 6=foarte frecvent.
Partea a II-a Sanatatea fizica
1. Oboseala sau epuizare inexplicabila.
2. Tendinta de a m�nca, de a bea sau de a fuma mai mult ca de obicei.
3. Senzatia de sufocare sau de ameteala.
4. Tremuraturi musculare (de ex. zv cniri ale pleoapelor).�
5. Senzatii de furnicaturi sau junghiuri �n anumite parti ale corpului.
6. Nu va vine sa va sculati dimineata.
C. Surse de tensiune �n serviciul dumneavoastra.
Aproape orice poate fi o sursa de tensiune (pentru cineva anume) la un moment dat, iar indivizii percep mod diferit sursele potentiale de presiune. Cei care spun ca se afla, "pentru moment, sub o presiune teribila la locul de munca" �nteleg prin asta de obicei ca au prea mult de lucru. Dar aceasta este doar una din posibilitati. Propozitiile de mai jos prezinta posibile surse de tensiune. Evaluati �n functie de intensitatea presiunii pe care credeti ca fiecare din ele o poate exercita asupra dvs.
Scala:1=categoric nu este sursa de tensiune; 2=�n general nu este sursa de tensiune; 3=mai degraba nu este sursa de tensiune; 4=mai degraba este sursa de tensiune; 5=�n general este sursa de tensiune; 6=categoric este sursa de tensiune.
1. Sa conduci sau sa supraveghezi munca altora.
2. Sa-ti duci de lucru si pentru acasa.
3. Subsolicitarea - a lucra la un nivel inferior capacitatilor mele.
4. �ndrumare si sprijin insuficient din partea superiorilor.
5. Lipsa de consultare si comunicare.
6. Sa nu te poti deconecta acasa de problemele de la serviciu.
7. Sa tii pasul cu tehnica, inovatiile, ideile si tehnologiile noi.
8. Calitatea necorespunzatoare sau slaba a instruirii profesionale sau a formarii cadrelor de conducere.
9. Sa participi la adunari, sedinte.
10. Lipsa de sprijin social din partea colaboratorilor.
11. Atitudinea sotiei/sotului fata de munca si cariera mea.
12. Sa muncesti p�na t�rziu.
13. Dezacord �ntre diferite sarcini si cerinte de serviciu.
14. Discriminarea si favoritismul.
15. Sa te simti izolat.
16. Sa nu te ncurajeze superiorii.�
17. Solicitarile serviciului �mi afecteaza relatia cu sotia/sotul sau cu copiii.
18. Sa fi subapreciat.
19. Sa fi obligat sa- ti asumi riscuri.
20. Sa nu ti se spuna daca ai lucrat bine sau rau.
21. Deplasarile de serviciu(delegatiile), faptul de a trai prin hoteluri.
22. Sa fi vazut doar ca un "sef".
23. Neclaritatea perspectivelor de promovare.
24. Lipsa sprijinului emotional din partea persoanelor din afara serviciului (prieteni, familie).
25. Solicitarile serviciului mi afecteaza viata particulara sau sociala.�
26. Schimbari �n cerintele privind felul �n care sa-mi fac munca.
27. Sa fi mereu "prezent" sau "accesibil" pentru oricine.
28. Lipsa sprijinului concret din partea celor din afara serviciului.
29. Factori care nu se afla sub controlul meu direct, asupra carora nu am nici o putere.
30. Viata de familie alaturi de un partener care tine si el la cariera sa.
31. Sa faci fata la situatii ambigue sau "delicate".
32. Sa trebuiasca sa adopti un rol negativ (cum ar fi concedierea cuiva).
33. Imposibilitatea de a avansa n cariera.�
34. Moralul si climatul de la locul de munca.
35. Luarea unor decizii importante.
36. Urmarile greselilor pe care le faci.
37. Lipsa posibilitatilor de autoperfectionare.
38. Absenta stabilitatii sau a unui climat de ncredere n viata de familie.� �
39. A te consacra carierei n dauna vietii de familie.�
40. Caracteristicile structurii organizatorice a unitatii.
D. Cum faceti fata stresului la care sunteti supus.
Desi exista deosebiri �n felul cum oamenii reactioneaza la sursele de tensiune si la efectele stresului, general, cu totii �ncercam, �ntr-un fel sau altul, constient sau subconstient, sa facem fata acestor dificultati. Mai jos sunt date un numar de variante de lupta �mpotriva stresului. Sunteti rugat sa le evaluati, arat�nd �n ce masura folositi fiecare din ele ca mod de rezolvare a unei situatii stresante. Scala:
1=nu folosesc niciodata; 2=folosesc rareori; 3=mai degraba nu folosesc; 4=mai degraba folosesc; 5=folosesc deseori; 6=folosesc foarte des.
1. Recurg la hobby-uri si distractii.
2. �ncerc sa privesc situatia obiectiv, nu ma las influentat de starile mele afective.
3. mi organizez eficient timpul.�
4. Discut cu prieteni ntelegatori.�
5. Planific totul din timp.
6. �mi largesc interesele si activitatile din afara serviciului.
7. Folosesc atentia selectiva (ma concentrez asupra unor probleme specifice).
8. Rezolv problemele �n ordinea importantei si urgentei lor.
9. ncerc sa stau deoparte si sa chibzuiesc bine asupra situatiei.�
10. Caut c�t mai mult sprijin social.
E. �n ce masura simtiti ca stap�niti situatia de la locul dumneavoastra de munca ?
�ntrebarile care urmeaza privesc parerile dvs. despre locuri de munca �n general si nu doar despre serviciul dvs. actual. Scala: 1=dezacord pronuntat; 2=dezacord moderat; 3=dezacord usor; 4=acord usor; 5=acord moderat; 6=acord pronuntat.
1. Un post de munca este ceea ce faci din el.
2. �n cele mai multe posturi de munca, oamenii pot realiza �n buna masura ceea ce �si propun sa realizeze.
3. Daca stii ce vrei sa obtii de la o slujba, poti gasi acel post de munca care sa- ti satisfaca dorinta.
4. Daca angajatii sunt nemultumiti de o decizie luata de seful lor, ei trebuie sa faca ceva pentru a remedia situatia.
5. Obtinerea slujbei pe care o doresti depinde mai mult de noroc.
6. A c stiga bani este n primul r nd o chestiune de sansa.� � �
7. Cei mai multi oameni sunt n stare sa-si faca bine meseria, cu conditia sa depuna efort.�
8. Pentru a obtine un loc de munca ntr-adevar bun, ai nevoie de rude sau cunostinte suspuse.�
9. Promovarile sunt de obicei o problema de noroc.
10. C nd e vorba sa ocupi o slujba buna este mai important pe cine cunosti dec t ce stii.� �
11. Promovarile se fac angajatilor care au performante bune n munca.�
12. Pentru a c stiga multi bani ai nevoie sa cunosti pe cine trebuie.�
13. n cele mai multe servicii trebuie sa ai mult noroc ca sa fii considerat un angajat bun.�
14. Cei care au performante bune n munca sunt, n general, recompensati.� �
15. Cei mai multi angajati au mai multa influenta asupra sefilor directi dec t cred ei ca au.�
16. Principala deosebire dintre cei care c stiga bine si cei care c stiga slab este norocul.� �
BIBLIOGRAFIE
1. Charly, Cungi, Cum putem scapa de stres, Ed. Polirom, Bucuresti, 2003. 2. Cracsner, C. E., Elemente de psihologie militara, Ed. Academiei de �nalte Studii Militare, Bucuresti, 2003.3. Popescu- Neveanu, P., Dictionar de psihologie, Bucuresti, Ed. Albatros, 1978. 4. Radu, I., Introducere �n psihologia contemporana, Ed. Sincron, Cluj, 1991. 5. serban, Ionescu, Marie- Madeleine, Jacquet, Claude, Lhote, Mecanismele de aparare, Ed. Polirom, Bucuresti, 2002. 6. Zlate, M., Introducere �n psihologie, Ed. sansa, Bucuresti, 1996.
ANEXA NR. 1Principalele categorii de factori stresori din mediul organizational (American Management Association, 1993):
Cerintele postului de munca
Supra/subsolicitareaCantitatea/calitatea de munca asteptata de la persoana �ntr-o unitate de timpConflictul de rolMesajele legate de rolul persoanei la locul de munca sunt �n conflict: satisfacerea unor expectante scade probabilitatea satisfacerii celorlalte; expectantele organizatiei legate de activitatea la locul de munca nu corespund cu expectantele angajatului. Ambiguitatea de rolInformatii insuficiente legate de propriul rol, care limiteaza capacitatea persoanei de a face predictii (angajatul nu cunoaste exact ce trebuie sa faca, cum trebuie sa faca, ce asteptari sunt, ce relatie exista �ntre performanta �n munca si recompense). Relatii formale si informaleSuportul social si posibilitatea de interactiune cu colegii, superiorii si subordonatii; dificultati de lucru �n echipa. Expectantele personale legate de postul de munca
Asteptari privind oportunitatile oferite de postul de munca (dezvoltare personala, valorizare, calitatea muncii) - asteptari personale dincolo de contractul de munca.
Caracteristicile postului de munca
Programul de muncaFlexibilitatea programului; oportunitatea de a munci "la distanta", program constant sau �n ture. Variatii ale sarcinilor de muncaSunt cerute abilitati diferite (pe care persoana le poseda sau nu); implementarea lor este variata (unele sunt utilizate �ntr-o masura mai mare dec�t altele). Responsabilitate pentru oameni/obiectePentru obiecte sau pentru oameni; angajatul simte presiuni pentru a avea performante ridicate; angajatul se teme ca va comite erori, va avea esecuri. CalatoriiLocul de munca presupune deplasari frecvente. Autonomie / controlPosibilitatea de a lua decizii care tin de propriul loc de munca (nu este necesara consultarea si acordul superiorului). Feedback�n realizarea sarcinilor este primit feedback continuu si imediat.
Practici organizationale
Sistemul de recompenseGrile de salarizare, promovare (dezvoltare a carierei), valorizare individuala a persoanei. Supervizare/intervizareSistemul de optimizare a procesului de muncaPotential de promovareSistemul de oportunitati privind managementul cariereiOportunitati de specializare/dezvoltareSistemul de oportunitati de trening si specializareSistemul de comunicareRetelele de comunicare ierarhice si interierarhiceStilul de managementCentrat pe problema / centrat pe relatii; participarea la deciziiSiguranta locului de muncaInformatii certe legate de viitorul locului de muncaCultura organizationalaSistemul de valori al organizatiei
Conditii si cerinte externe organizatiei
Dezvoltarea tehnica si stiintificaImplementarea unor instrumente noiLegislatieNoi legi guvernamentale legate de obiectul muncii organizatiei care impun schimbari la nivelul organizatieiFurnizori de servicii/materialeSisteme organizationale de care depinde organizatiaAlte conditii specifice vietii personaleEvenimente �n viata personala (zilnice sau ocazionale).
* Centrul Militar Judetean Mehedinti