alexis de tocqueville - vechiul regim si revolutia

Download Alexis de Tocqueville - Vechiul Regim si Revolutia

Post on 07-Aug-2015

472 views

Category:

Documents

33 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Alexis de Tocqueville - Vechiul Regim si Revolutia

TRANSCRIPT

CAPITOLULPireri contradictorii

1

despre Revolutie, in vremea nasterii sale

Nu existe ceva mai potrivit decat istoria Revolutiei noastre modestia, |cntru a-i reinvila pe filosofi si pe oamenii de stat ce e de dirijate t rrci nu au existat vreodate evenimente mai insemnate, mai nealteptate decat l r o asemenea distanli, mai bine pregatite 9i;

ilsti Revolutie. Nici micar marele Friedrich, cu tot geniul siu, nu o presimte' inaintea I r I o atinge fdri s-o vadi. Mai mult chiar' degi aclioneazl ca e i, cl ii urmeazi spiritul; Friedrich e precusorul Revolu,tiei si, sii zicem asa, agentul ei, dal el nu isi di nicidecum seama cd l{cvolulia e atAt de aproape; iar atunci cdnd ea i;i face, in sfdrgit' rrlxrrilia, trlsiturile noi si extraordinare care ii vor particulariza t hipul in mulJimea nesfdrsiti de revolulii scapi priviri-lor' in afari, Revolulia devine obiectul curiozitllii universale; prctutindeni, ea zimisleste in spiritul popoarelor un fel de crerlilltir obscuri ci se plegitesc timpud noi, ca 9i vagi sperante de schimbare si de reforme; dar nimeni nu binuiegte inci tot ceea ce vir insemna ea. Principii qi minigtrii lor sunt strlini pinl gi de i('cst presentiment confuz care hrlburi poporul la vederea Revolulici. Inifal, ei nu vdd in ea decit una din acele boli periodice r'rrrc lovesc constitulia oricirui popor 9i care au drept efect doar ,lcschiderea unor noi orizonturi pentru politica vecinilor sii' lhci, din intimplare, ei spun adevirul despre ea' o fac flri voia lor'. E adevirat ci principalii suverani ai Germaniei' reunili la l'iln itz in 1791, afirmi in mod solemn ci pericolul care ameninliir(e

regalitatea in Franla ameninle toate vechile puteri ale Europei; dar, in fond, ei nu cred nimic din toate acestea. Asa cum ne arati documentele secrete ale vremii, avem de-a face, in acest caz, doar cu ni$1e pretexte abile, pe care suveranii germani le foloseau pentru a-;i masca planurile satl pentru a le impodobi in ochii

multimii. in ceea ce-i priveqte, ei cred cA ReYolutia fiancezi e un accident local si pasager, din care ar urma doar si se tragi un profit' IatI de ce ei concep planuri, fac pregitiri, incheie aliante secrete; la vederea acestei prizi apropiate, ei se cearla intre ei, se despart sau se apropie; aproape ci nu exist; ceva penlru care ei si nu se pregAteasci, cu exceplia a ceea ce avea si vini. Englezii, cirora amintirea propriei istorii qi indelungata practici a libertllii politice le dau mai multi inlelepciune 9i ixperienp, intrevld, ca printr-un vil dens, imaginea unei mari revolulii care se apropie; dar ei nu ii pot distinge f9rma, larinfluenla pe care ea o va exercita in curdnd asupra destinului lumii si aiupra propriului lor destin 1e rlm6ne ascunsd' Athur Young, cme-stribate Franla in momentul izbucnidi Revolu.tiei 9i care ionsideri aceasti revolutie iminentd, ii ignor[ intr-atdt importanla incat ajunge si se intrebe dacl rezultatul ei nu va fi cumva sporirea privilegiilor ,,Daci aceastl revolulie, spune el, va da nobilimii si mai multi insemndtate decat in prezent, cred ci ea va face mai mult rlu decit bine." Pini si Burke. a cdrui minte a fost iluminati de ura pe care Revolulia !a i.nsphat-o inci din primele sale clipe, cade pe gAnduri 1a vederea ei. Ceea ce el plezice, mai intii de toate, este ce, din pricina Revoluliei, FranF va fi tulburati qi aproape nimicitl' vor ,,Se poate crede, spune el, cd facultdlile rizboinice ale Franlei pe veci fie ca ele si posibil chiar fi pentru multi vreme stinse; e diitruse, astfel incdt oamenii generatiei urmdtoare sd ajungl la vorba din bitrini G allos quoque in bellis floruisse audivimus: se zice ci Galii au stf,lucit o dati prin vitejia lor." Cei aflati in preajma evenimentului nu il judeci mai bire decal cei allati depane de el. in Franla. in zorii zilei in care izbucfleqte Revolulia, nimeni nu are o idee plecisl despre ceea ce va

Din multimea de caiete de doleanfe pe care le-am vezut, rloar doud expriml o anumiti frici de popor. Mult mai prezenttr e tcrrrna conservirii preponderentei puterii regale sau a cu4ii, cum r sc spune incd. Slibiciunea qi durata redrsi a starilor generale rrt linistesc. Existd teama ca eie sd nu lle atacate. in special nobilrrlca e rndcinatd de aceasd frici. ,,Trupele elve{iene, afirmi mai nrulte din aceste caiete, vor jura cI nu vor indrepta niciodati rrrrrrcle impolriva cetAleniior, chiar in cazul unei revolte sau al rrrrci riscoale." Se credea ci daci stirile generale vor fi libere, trlrto abuzurile vor fi cu usurinli distruse; reforma ce trebuia lirrulir era considerate imensb. dar facili. Revolulia isi urmeazi tontsi cursul: monstrul iese la iveali, ,lczvirluindu-si chipul apafle ;i infricoqitor; dupi ce distmge instirrliilc politice, Revolutia aboleste institu[iile civile; schimbarea k lrilor e urmati de modificmea morarurilor, a obiceiurilor si chiar ,r lirrrbii; dupi ruinarea fabricii guvemlrii, ea zdruncill fundarrrcnlele societitii si pare apoi si il atace chiar pe Dumnezeu; nu ,lrrlrt mult timp, aceeagi Revolulie produce, cu ajutorul unor mijl(,ircc necunoscute pani acum, o tacticd noue, maxime ucigitoare, oltinii inarmate , cum spunea Pitt, o putere nemaivizttti. cxe dtrrrrrrra barierele dintre imperii, zdrobegte coroanele, apasi popoarclc si, lucru straniu!, le caEtigi in favoarea propriei cauze; pe rrrrsuri ce izbucnesc toate aceste lucruri, punctul de vedere se rclrirnbi. Ceea ce initial principilor Europei qi oamenilor de stat lr sc plrea a fi un accident obisnuit din viata popoarelor apare ,r( urn ca un fapt atat de nou, amt de diferit de tot ceea ce se petre, rrsc pinl atunci in lume, si cu toate acestea at6t de general, amt rl(' |lronstruos, atat de incomprehensibil, incdt atunci cdnd il des, olrcri, mintea omeneascd rimdne oarecum tulburati. Unii cred r .r irccaste putere nemaivlzutl, pe care nimic nu pare s-o intrelini ,,r nici s-o zidimiceasci, care nu ar putea fi opritd gi care nici nu .,, poate opri, va impinge societilile umane pdnl la disolulia lor ,,rrrrpletd si finall. Mulli o considerl o acliune vizibild a diavolrrlrri pe pimint. ,,Revolulia francezd are un caracter satanic", .., r rt: Joseph de Maistre inci din 1797 . Allii, dimpotrivA, desco|i rir in ca un plan binecuvdntat al lui Dumnezeu, care vrea sdlrrcc ea.

si care va reinnoiascal nu doar chipul Frantei. ci si pe cel al lumii \criitorii aceslel crea oarecum o umanilale noud. La multi dinre pe care o se regaseste ceva din spaima religioash

oerioade

lesimtea Salviaius la vederea barbarilor Burke' continuindu-si sa guvemare sau mai lanourile. exclami: ..vaduvitd de vechea [i fost mai curl'nd un pare si Franta ieeraba de orice guvemare. si teroarea speclet calamitatea oblect de insuha si de mild declt asasinate a iesit o monarhii umane. Dar din mormdntul acestei toate cele care au decat fiin{i diformi, imensi, mai infricosatoare

CAPITOLUL2'l'elul fundamental si ultim al Revolutiei nu era, ilsA cum s-a crezut, distrugerea puterii religioase si slibirea puterii politice(lna dintre pfimele actiuni ale Revolulie-i fralceze a fost .,r.r, rrl im potriva'Biseric ii) iar intre pasiunile ndscule dir aceastd li rvolLrtie, cea dintdi aprinsi si ultima stinsl a fost pasiunea atee). ( lr riu si atunci cand entuziasmul libertelii a dispardi;ieci linigtea' trr.,, w' ohtinutd cu prelul servitu!ii. revolla imporiva autoritdtii r, lilqioase nu s-a stins. Napoleon, cel care fusese in stare se inlr,rrrgir geniul liberal al Revoluliei fraaceze, a ficttin zadar eforrrri l)cntru a-si struni geniul anticregtin; in vremurile noastre, s-au r,r1ul, de asemenea, destui inqi care credeau ci igi rdscumpiri ,.r'r vitutea fatd de cei mai neinsemnali agenli ai puterii politice 1,r irr insolenta lor fali de Dumlezeu: abandonand tot ceea ce era rrrrri libcr, mai nobil si mai m6ndru in doctrilele Revolu{iei, ei se l.rlcsc ci au rimas fideli spiritului acesleia intrucat au rimasrr, r'r

*1Urru, .i .rUiugu, imaginalia oamenilor' Aceasti fiin$ hidoasi pericol sau si bizarir ,"rg.1r.pt l;1hla. fara a li speriatir de ml1oprila de remuscAri: dispretuind toate prejudecitile si toate nu pot loacele obisnuiie, ea ii doboard la pimant pe toli cei carc nriceoe nici macar in ce fel existd ea"' ' (a ii" oare evenirtenlul acesla atat de exraordhar pe cdt li atat de s-a parut contemporanilor lui? E el atAt de nemaivAzut' Care a aceslia? pe credeau cdt oroiund oerturbator si renovalor efectele sunl care iost sensul aulentic, care a fost lirea verilabila' a. ar.ata ale acestei revolutii bizare 9i teribile? Ce a distrus ea?Ce a creat? toate Se pare cd a sosit momentul de a ciuta si de a spune obiect aceste4 noi fiind asezali astdzi in punctul din care acest mare de indepariati de judecat' Sulicient si mai bine zarjr

ooate fi cel h.erolutie pentru a nu mai resimli decit slab pasiunile cart-db*T de uederea celor care au ficut-o, suntem in acelagi timp suficient pe adu^s-o a care aproape de ea pentru a putea pitrunde in spiritul l,im" .i p"rrtru a{ puteaintelege. Curind ne va fi greu si o facem' cici marile revolulf reuqiie, fecana si dispari cauzele care le-au produs, devin astfel de neinleles tocmai datorita succEselor lor'

edinciosi.

Cu toate acestea, azi e usor si-1i dai seama ci rizboiul impotr rv:r rcligiilor nu era decnt un incident al acestei mari revolulii, o rr ,r\irlurA frapartl si totuli fugitivd a fizionomiei sale, un produs trr't rilor al ideilor, al pasiunilor, al faptelor particulare care au

lrrtlcdat-o si pregitit-o, dar nu geniul siu propriu. Se crede, pe buni dreptate, ci filosofia secolului al XVlIlea ' rtc rrna dintre cauzele principale ale Revolutiei si e adeverat ca .r,, .rsti [ilosofie e profund atee. In ea trebuie fursd identificate cu 1,r r;rr doui pi4i, care sunt deopotrivi distincte si separabile.

Srr nu

refef Pri.na oinrre ele contire toate opiniiie noi sau innoite polisi leeil.orcivile n,t*" iui""ailiu .ocietdrilor si la prr-nci