af 4 2011 - cafr 4 2011 - site-6717.pdfditul intern ajutã organizaþia sã-ºi atingã obiectivele...

64

22

65

70

00

01

3

Publicaþie recunoscutã de CNCSIS, categoria B+B.D.I.: http://www.ulrichsweb.com; http://www.proquest.com; www.ebscohost.com

Revista este inclusã în platforma editorialã românã SCIPIO: www.scipio.ro

Marcã înregistratã la OSIM, sub nr. M2010 07387

Telefon: (021) 410.74.43 interior 120; Fax: (021) 410.03.48; E-mail: [email protected]; http: revista.cafr.ro

Tipar: Universal Color S.A., str.Victoriei, bl. A2-A3, Piteºti, tel.: +40 (248) 215788

ISSN 1844 - 8801

Colegiul editorial ºtiinþific

Prof. univ. dr. Sorin BRICIU, decan, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia

Prof. univ. dr. Alain BURLAUD, director, Institut National des Techniques Economiques et Comptables, Paris

Academician Constantin IONETE, Academia Românã

Prof. univ. dr. Robin JARVIS, director pentru IMM-ACCA, profesor de contabilitate Universitatea Brunel, Marea Britanie

Prof. univ. dr. David HILLIER, decan, Leeds University Business School, Marea Britanie

Prof. univ. dr. Allan HODGSON, decan, Amsterdam Business School, Olanda

Prof. univ. dr. Dumitru MATIª, decan, Universitatea „Babeº-Bolyai”, Cluj-Napoca

Prof. univ. dr. Maria MANOLESCU, ASE, Bucureºti

Prof. univ. dr. Ion MIHÃILESCU, Universitatea "Constantin Brâncoveanu", Piteºti

Prof. univ. dr. Vasile RÃILEANU, decan, Facultatea de Contabilitate ºi Informaticã de Gestiune - ASE Bucureºti

Prof. univ. dr. Donna STREET, Universitatea Dayton, SUA

Prof. univ. dr. Ioan TALPOª, rector, Universitatea de Vest din Timiºoara

Prof. univ. dr. Alexandru ÞUGUI, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaºi

Prof. univ. dr. Eugeniu ÞURLEA, ºef Catedrã contabilitate, audit ºi control de gestiune, ASE Bucureºti

Academician Iulian VÃCÃREL, Academia Românã

Director ºtiinþific: Prof.univ.dr. .Pavel NÃSTASE Director editorial: Dr. Corneliu CÂRLANRedactor ºef: Cristiana RUS

Colectiv redacþional: Marina ANTOFIE, Adriana COªA, Alexandra JORA, Alice PETCU, Daniela ªTEFÃNUÞ, Angela TUDOR

Secretar de redacþie: Cristina RADU

Prezentare graficã ºi tehnoredactare: Nicolae LOGIN

Colegiul editorial ºtiinþific ºi colectivul redacþional nu îºi asumã responsabilitatea pentru conþinutul articolelor publicate în revistã.

3

Cercetare

4/2011

IntroducereGuvernanþa corporativã este un con-cept ce înglobeazã o gamã largã deactivitãþi, reguli, procese ºi proceduri,menite sã asigure utilizarea optimã aresurselor ºi strategiilor companiilor,astfel încât obiectivele sale sã fieatinse. Formal, cei patru piloni de susþi-nere ai guvernanþei corporative suntconsiliul de supraveghere/administraþie(CS/A), auditorii interni, managementulexecutiv ºi auditorii externi (Lutzen-berger, 2010). Conjugarea eforturilor lorde colaborare este, în mod particular,vizibilã în contextul principiului deguvernanþã referitor la asigurarea trans-parenþei informaþiilor de cãtre companii.Astfel, în plan naþional, Codul de Gu-vernanþã al Bursei de Valori Bucureºti(BVB) recunoaºte interacþiunea acestorpiloni în cadrul articolului 7 privitor latransparenþa, raportarea financiarã,controlul intern ºi administrarea riscului:„Structurile de guvernanþã corporativã,

Trinomul audit extern - comitetde audit - audit intern, în contextul reglementãrilorprivind guvernanþa corporativã

* Conf. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: [email protected]** Prep. univ. drd., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: [email protected]*** Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: [email protected]

The Trinomial Relations between External Audit,Audit Committee and Internal Audit in CorporateGovernance Regulations The current economic outlook has triggered several actions of global regulatorsaimed at strengthening the corporate governance practice, viewed as one of thefactors favoring the emergence and international extension of the financial crisis.At national level, the Bucharest Stock Exchange has enrolled in this trend by issu-ing in 2010 a set of implementation guidelines for the corporate governance codefor listed companies. This study examines the Romanian corporate governanceregulatory framework, focusing on regulations related to the audit committee andits relationships with internal and external auditing. The comparative analysisconducted takes into consideration the British corporate governance frameworkviewed as a reliable benchmark and inspiration starting point by a large numberof national and international regulators. The study results reveal the major regu-lations deficiencies and discusses their consequences.

Key words: audit committee, regulation, corporate governance, external audit,internal audit, deficiencies

JEL Classification: G18, G34, G38, M42

Cuvinte cheie: comitet de audit, reglementare, guvernanþã corporativã, auditextern, audit intern, deficienþe

Camelia Liliana DOBROÞEANU*, Adriana Sofia RÃILEANU** & Laurenþiu DOBROÞEANU***

Abstract

instituite în cadrul Emitenþilor, trebuie sãasigure efectuarea unei raportãri peri-odice ºi continue adecvate asupra tu-turor evenimentelor importante referi-toare la Emitent, inclusiv situaþia finan-ciarã, performanþa, proprietatea ºi con-ducerea acesteia. Consiliul de Admi-nistraþie va adopta reguli stricte, menitesã protejeze interesele societãþii, în do-meniile raportãrii financiare, controluluiintern ºi administrãrii riscului.”

Evenimentele recente au scos în evi-denþã rolul crucial al consiliului de su-praveghere/administraþie (CS/A) în pro-movarea guvernanþei corporative. Înultimã instanþã, CS/A poartã cea maimare responsabilitate privind eficaci-tatea sistemelor de control intern aleorganizaþiilor.

La rândul sãu, auditul intern joacã un rolmajor, fapt recunoscut chiar din defi-nirea atribuitã în cadrul conceptual IIA:„este o funcþie de consultanþã ºi asigu-rare independentã ºi obiectivã, menitãsã adauge valoare ºi sã îmbunãtãþeas-cã activitãþile organizaþiei. Totodatã, au-ditul intern ajutã organizaþia sã-ºi atingãobiectivele printr-o abordare sistemati-cã ºi disciplinatã în cadrul evaluãrii ºiîmbunãtãþirii eficacitãþii proceselor demanagement al riscurilor, control ºiguvernanþã corporativã”. Prin urmare,auditul intern este privit drept „ultimalinie de apãrare” împotriva practicilor deguvernanþã corporativã ºi raportarefinanciarã neadecvate. Beneficiind deun sprijin adecvat din partea CS/A, princomitetul de audit, auditul intern este înpoziþia cea mai bunã de a acumulacunoºtinþe privind practicile contabileneadecvate, deficienþele controalelorinterne ºi practici ineficace de guver-nanþã corporativã. În contextul guver-nanþei corporative, un audit intern efi-cace joacã un rol cheie, acordând unsprijin important conducerii organizaþi-ilor în îndeplinirea responsabilitãþilorsale prin asigurarea unei supravegheri

asupra controalelor interne ale organi-zaþiei. Realizând aceastã sarcinã, audi-tul intern este o componentã a guver-nanþei corporative din cadrul organiza-þiei (KPMG). În mod concret, auditulintern furnizeazã:

O evaluare obiectivã a riscurilorexistente ºi a cadrului controluluiintern;

O analizã sistematicã a proceselorde afaceri ºi a controalelor asociateacestora;

O sursã de informare privind frau-dele ºi deficienþele majore;

Analize cu privire la existenþa ºi va-loarea activelor;

Analize prompte cu privire lanivelele de risc;

Evaluãri în raport de anumite cadrede conformitate;

Analiza performanþelor financiare ºioperaþionale;

Recomandãri privind atingereaobiectivelor de guvernanþã corpora-tivã;

Feed-back privind gradul de adera-re la valorile organizaþionale ºi co-dul etic al companiei.

Totuºi, în încercarea de a-ºi îndepliniresponsabilitãþile în mod adecvat, audi-torii interni se gãsesc adesea într-oposturã dificilã. Ei raporteazã condu-cerii executive din cadrul organizaþiei,dar se aºteaptã ca tot ei sã revizuiascãîn mod obiectiv conduita ºi eficacitateaacesteia. Singura soluþie adecvatã pen-tru a rezolva aceastã stare conflictualãeste de a plasa auditul intern în subor-dinea directã a CS/A, respectiv a co-mitetului de audit (KPMG).

În ceea ce-i priveºte pe auditorii externi,rolul lor în guvernanþa corporativã vi-zeazã credibilizarea raportãrilor publicerealizate de cãtre organizaþie. Punând

în joc expertiza profesionalã ºi indepen-denþa deplinã faþã de structurile de con-ducere ale producãtorilor de informaþiifinanciar-contabile, auditorii externievalueazã mãsura în care raportãrilefinanciare ale clienþilor lor reflectã cufidelitate realitatea tranzacþiilor ºi eveni-mentelor care au avut loc, respectivdacã se conformeazã cu cadrul de di-vulgare informaþionalã aplicabil. În bazaacestei evaluãri, auditorii externi emitun raport, destinat de obicei acþionari-lor, în care-ºi exprimã opinia asupraobiectului evaluat. Deºi raportul audi-torului extern nu ar fi un document des-tinat publicului, practicile moderne re-levã ataºarea lui la raportul anual alorganizaþiei, devenind astfel public. Dinacest motiv, opinia auditorului externeste folositã drept barometru de cãtrepãrþile interesate pentru a aprecia credi-bilitatea raportãrilor financiare ale uneiorganizaþii.

Responsabilitãþile de evaluare ale audi-torilor pot fi extinse ºi asupra unor do-cumente ataºate la rapoartele anuale(de exemplu, raportul de guvernanþã),însã aceste cerinþe diferã de la þarã laþarã, în funcþie de reglementãrile speci-fice locale (Porter, 2009; EU, 2009).Directiva 46/2006 a UE cere, spreexemplu, auditorilor sã întreprindã oevaluare a conformitãþii rapoarteloranuale publicate de cãtre clienþii aces-tora cu obligaþia de a include ºi raportulde guvernanþã. Studiul UE asupra prac-ticilor de guvernanþã la nivelul Uniuniiremarca faptul cã, actualmente, a-ceastã evaluare, dacã are loc, estefoarte limitatã, rezumându-se în gene-ral la verificarea existenþei unui astfelde raport în cuprinsul raportului anual.În ce mãsurã responsabilitãþile audito-rilor ar trebui extinse pentru a realiza oevaluare mai complexã reprezintã unuldintre punctele de pe agenda de con-sultãri publice lansatã recent de UE(UE, 2010).

4

Cercetare

Audit Financiar, anul IX

În peisajul literaturii naþionale ºi inter-naþionale, abordarea auditului intern ºiextern în relaþie cu guvernanþa corpora-tivã este o preocupare ce capãtã am-ploare, mai cu seamã dupã eveni-mentele care au generat valuri la nivelglobal: eºecuri, falimente, crize finan-ciare. Astfel, rolul comitetului de audit înarhitectura de guvernanþã a organizaþieireprezintã una dintre temele preferatede cãtre cercetãtori în planul literaturiide specialitate (Peter Baxter, 2010;Cormier et al., 2010; Bose, 2009; JunLin et al., 2008). Unele studii abordeazãaspectele legate de eticã ºi rolul comi-tetului de audit în ceea ce priveºte pro-tecþia independenþei auditorilor interni ºiexterni (Dobroþeanu, C.L. et al., 2010a;Christopher et al, 2009; Rossouw,2009; Tran, 2008). Alte cercetãri exami-neazã empiric compoziþia comitetuluide audit ºi impactul acesteia asupra va-lorii acþiunilor pe piaþã sau asupra ono-rariilor auditorilor externi (Boo&Sharma,2008), respectiv relaþiile dintre auditulintern ºi auditul extern (Singh&Newby,2010; Suwaidan&Qasim, 2010). Unnumãr semnificativ de studii care dis-cutã cauzele eºecurilor ºi crizelor finan-ciare globale abordeazã deficienþelecadrului de guvernanþã ºi lipsa de per-formanþã a auditului intern sau extern înaceste circumstanþe (Angur, 2009;Afrasine, 2009; Dobroþeanu C.L. et al,2010b; Haspeslagh, 2010; EU, 2010).În acest context se înscriu ºi cercetãrilepublicate care examineazã empiric cos-turile de implementare determinate deadoptarea Sarbanes-Oxley Act (RaniHoitash&Udi Hoitash, 2009; Basu&Di-mitrov, 2010). Acestora li se adaugã in-vestigaþiile comparative care urmãrescsã cuantifice gradul de implementare alreglementãrilor de guvernanþã ºi dife-renþele majore între cadrele de guver-nanþã naþionale (Donker&Zahir, 2008;Davies&Schlitzer, 2008; EU, 2009;Mesure, 2009; Clark-Williams&Seguí-Mas, 2010), rolul auditorilor în credibi-

lizarea raportãrilor financiare (Porter,2009; Mattingly et. al, 2009; Akhtarud-din&Haron, 2010; Habib&Azim, 2008).

Studiul este structurat dupã cum urmea-zã: în secþiunea urmãtoare este pre-zentatã metodologia de cercetare uti-lizatã; apoi, în primul paragraf sunt gru-pate o serie de deficienþe identificate încadrul de reglementare, privitoare lacomitetul de audit, în timp ce paragrafulal doilea abordeazã distinct deficienþelelegate de responsabilitãþile comitetuluide audit cu accent pe relaþia sa cu audi-tul intern ºi extern. Ultimul paragraf re-zumã principalele concluzii ale studiului.

Metodologia de cercetare

Cadrul guvernanþei corporative estevast, acoperind foarte multe faþete alevieþii companiilor, astfel cã o analizãexhaustivã nu a reprezentat scopulstudiului nostru. În schimb, investigaþias-a axat pe identificarea lacunelor le-gislative ºi de reglementare privitoare lacomitetul de audit. Motivele acesteiopþiuni sunt legate de faptul cã, princi-pial, bunele practici de guvernanþã cor-porativã atribuie comitetului de audit unrol cheie printre structurile de suprave-ghere ale companiilor (Dobroþeanu etal, 2009). Din aceastã perspectivã, le-gislaþia ºi reglementãrile relevante con-siderate pentru identificarea lacunelorlegislative privitoare la guvernanþa cor-porativã din România sunt:

Legea societãþilor comerciale nr.31/1990, republicatã ºi modificatãprin Legea nr. 302/2005, Legea nr.85/2006, Legea nr. 164/2006, Le-gea nr. 441/2006, Legea nr. 516/2006, OUG nr. 82/2007, OUG nr.52/2008, Legea nr. 284/2008,Legea 88/2009, respectiv recentaOUG/septembrie 2010;

Codul de Guvernanþã 2009 emis deBursa de Valori Bucureºti ºi Insti-tutul de Guvernanþã Corporativã(IGC);

Ghidul de implementare a Coduluide guvernanþã corporativã, emis deBVB ºi IGC în martie 2010.

Modelul britanic – Codul Combinat (ac-tualmente, devenit Cadrul de guver-nanþã corporativã din Marea Britanie) ºighidul Smith au reprezentat o sursã deinspiraþie pentru autoritãþile autohtonede reglementare în materie de guver-nanþã corporativã atât la momentuliniþial, cât ºi ulterior, pe parcursul revi-zuirilor ºi modificãrilor survenite. Dinacest motiv, o examinare pertinentã alegislaþiei ºi reglementãrilor româneºtinu poate ignora sursa de inspiraþie –prin urmare, analiza comparativã reali-zatã înglobeazã ºi referinþele britanicerelevante. Metodologia de cercetare vi-zeazã exclusiv metode de tip calitativ.Documentarea ºi analiza comparativãsunt completate în abordarea noastrãprin recursul la examinarea criticã ºi ra-þionamentele de tip inductiv ºi deductiv.

Prevederi ale cadrului de

reglementare privindcomitetul de audit:

deficienþe ºi consecinþe

Analiza comparativã întreprinsã a rele-vat faptul cã, în general, faþã de textuliniþial al legislaþiei ºi al reglementãrilorconsiderate, se poate observa cã re-vizuirile ulterioare, mai cu seamã celedin ultimii ani, au adus modificãri careau contribuit la crearea ºi consolidareacadrului de guvernanþã corporativã dinRomânia. Spre exemplu, ultimele revi-

5

Guvernanþa corporativã

4/2011

zuiri au introdus prevederi referitoare lamodelele de guvernanþã corporativãaplicabile companiilor: modelul unitar,respectiv modelul dualist. În plus, aufost dezvoltate aspecte legate de rolulde supraveghere al consiliului asupramanagementului executiv, respectiv aufost introduse prevederi care detaliazãstructura ºi componenþa comitetelor desupraveghere. Legislaþia stipuleazãobligaþia companiilor listate la bursã dea adopta modelul dualist de guvernanþãcorporativã.

Deºi dinamica indicã o îmbunãtãþiresemnificativã a cadrului guvernanþeicorporative din România, prevederilesunt încã incomplete ºi dificil de imple-mentat (C.L. Dobroþeanu et al., 2010).Principalele observaþii privitoare la co-mitetul de audit care se desprind dinanaliza comparativã vizeazã urmã-toarele:

Componenþa comitetului de audit. Întimp ce reglementãrile britanice cer ocomponenþã integralã formatã din di-rectori ne-executivi ºi independenþi,cadrul autohton stipuleazã aceastã ce-rinþã doar pentru companiile care po-sedã un model unitar de guvernanþãcorporativã. O lacunã a cadrului de re-glementare autohton vizeazã în specialcompoziþia comitetului de audit la nive-lul societãþilor cotate la BVB, cãrora le-gislaþia le impune modelul dualist, ceeace implicã doar o majoritate a membri-lor independenþi ne-executivi. În primulrând, reglementãrile româneºti suntambigue. Este adevãrat cã Legea 31precizeazã cã în componenþa consiliu-lui de supraveghere trebuie sã aibãacces doar membrii independenþi, non-executivi ºi, dat fiind faptul cã din rândulacestora se formeazã comitetul deaudit, se poate presupune implicit cãacest comitet este 100% independent ºineexecutiv. Cu toate acestea, revenindîntr-un paragraf distinct cu prevedereaca majoritatea membrilor din comitetul

de audit sã fie neexecutivi ºi indepen-denþi, implicã posibilitatea de a ataºacomitetului de audit ºi membri executivi,neindependenþi. Astfel, unul sau maimulþi directori executivi prezenþi în cali-tate de membri în structurile comitetuluide audit (de exemplu, directorul finan-ciar), deºi în minoritate, pot influenþaatât activitãþile ºi deciziile comitetului,cât ºi independenþa auditorilor interni,mai ales atunci când aceºtia raporteazãdeficienþele constatate în urma misiu-nilor derulate asupra activitãþilor finan-ciare. Teama de repercusiunile pe carele-ar putea avea raportarea unor rezul-tate nedorite de executivi i-ar puteadetermina pe auditorii interni sã-ºi com-promitã independenþa ºi obiectivitateaîn exercitarea raþionamentului profe-sional. Cerinþa Codului BVB – com-ponenþã 100% neexecutiv – este maiaproape de o practicã de guvernanþãadecvatã, dar care, spre deosebire desituaþia din Marea Britanie, nu are forþade implementare a unei prevederilegale.

Numirea membrilor comitetului deaudit ºi mandatul acestora. De aceas-tã datã cadrul de guvernanþã românesceste complet incoerent ºi se depãrteazãmult de prevederile celui britanic. Întimp ce Legea 31 prevede ca procedurãpentru numirea membrilor comitetuluide audit propunerile formulate de con-siliul de administraþie/supraveghere va-lidate de alegerea/decizia acþionarilor,Codul BVB nu are nici o prevedere înacest sens, iar ghidul BVB atribuie con-siliului de administraþie decizia de nu-mire. Dincolo de contradicþia creatã cuLegea 31, în opoziþie cu reglementãrilebritanice, comitetului de nominalizarenu-i revine nici o atribuþie în acest sens,ceea ce nu este firesc. Ar fi de dorit canominalizarea formulatã de cãtre co-mitetul de nominalizare sã se realizezepe baza propunerilor avansate de cãtreconsiliu ºi comitetul de audit, iar valida-rea sã fie realizatã de consiliul de admi-

nistraþie/supraveghere sau, mai potrivit,de cãtre acþionari. În definitiv, comitetulde audit – „câinele de pazã al acþionari-lor” – este cel care ar trebui sã repre-zinte interesele acþionarilor ºi sã se asi-gure cã activitãþile privitoare la rapor-tarea financiarã, controlul intern ºi audit(extern ºi intern) se deruleazã potrivitintereselor acestora. Dacã validareamembrilor comitetului de audit estepusã deci în sarcina acþionarilor, atuncicomitetul este învestit cu autoritatea ºiîncrederea absolut necesare pentruîndeplinirea misiunii sale.

În ceea ce priveºte numãrul manda-telor, diferenþa dintre cadrul românescºi cel britanic este semnificativã. În timpce în România o persoanã poate deþinecalitatea de membru al comitetului deaudit pe o perioadã maximã de 20 deani (presupunând celelalte condiþii în-deplinite), în Marea Britanie duratamaximã ar fi de 9 ani. Consecinþele uneiperioade atât de îndelungate (4 ani/mandat, maxim 5 mandate) sunt multi-ple: de la riscul de afectare a indepen-denþei membrilor comitetului de audit(prin familiaritate), la instituirea uneistructuri rigide, care nu permite împros-pãtarea echipei cu un suflu nou. Coro-borând aceste prevederi cu cerinþelereferitoare la nominalizare ºi validareactualmente aplicabile, se poate obser-va cã sistemul este coruptibil: pentru aobþine prelungirea cu un nou mandat,un membru al comitetului de auditpoate face compromisuri în activitateasa pentru a atrage simpatia ºi susþine-rea consiliului de administraþie/supra-veghere pânã la expirarea celor cincimandate, când ar fi deja prea târziu sãse intervinã pentru eventualele proble-me create între timp. Dacã validarea arrãmâne în mâinile acþionarilor, atunciaceste pericole ar fi mult atenuate.

Resursele disponibile comitetului deaudit. În timp ce reglementãrile britani-ce sunt suficient de detaliate cu privirela acest aspect, cadrul de guvernanþã

6

Cercetare


românesc nu abordeazã problematicaresurselor decât printr-o frazã lapidarã.Cum ar putea sã-ºi îndeplineascã misi-unea comitetul de audit dacã aspectelelegate de asigurarea resurselor finan-ciare, materiale ºi logistice nu sunt sti-pulate cu claritate în cadrul de guver-nanþã?!

Obligativitatea existenþei comitetuluide audit. Din nou, cadrul de reglemen-tare autohton este contradictoriu. Întimp ce Legea 31 obligã toate compani-ile ale cãror situaþii financiare sunt audi-tate extern sã înfiinþeze comitetul deaudit (implicit, companiile cotate la BVBintrã în aceastã categorie), ghidul BVBconþine o prevedere care lasã sã seînþeleagã cã, de fapt, nu ar fi obligatorieexistenþa comitetului de audit, determi-narea necesitãþii de a înfiinþa unul re-venindu-i consiliului de administraþie/supraveghere. Dacã analizãm aceastãprevedere în corelaþie cu observaþiilede la punctul precedent, companiilor lesunt lãsate la îndemânã mecanisme deevitare a înfiinþãrii uneia dintre struc-turile cheie ale guvernanþei corporative:insuficienþa resurselor financiare, mate-riale, umane, logistice etc. împiedicã înmod obiectiv consiliul sã decidã în fa-voarea înfiinþãrii unui comitet de audit.

Relaþiile comitetului de audit cu con-siliul de administraþie/supraveghere.Din cadrul de guvernanþã autohton lip-sesc prevederile care sã îndrume comi-tetul de audit în situaþiile de dezacordcu consiliul. În astfel de circumstanþe,existã riscul ca problemele semnifica-tive care determinã astfel de divergenþesau generatoare de riscuri majore pen-tru companie sã nu ajungã la cunoºtinþaacþionarilor. Supoziþia de acþiune volun-tarã a membrilor comitetului de audit dea comunica acþionarilor este utopicã

pentru mediul românesc având în ve-dere dezinteresul manifestat de cãtrecompaniile autohtone faþã de informa-rea voluntarã (C.L. Dobroþeanu et al,2010). Reglementãrile britanice suntmai elaborate în acest sens, precizândfaptul cã în astfel de circumstanþe, co-mitetul trebuie sã raporteze acþionariloraspectele respective în cadrul raportu-lui anual.

Independenþa membrilor comitetuluide audit. În timp ce majoritatea preve-derilor româneºti privitoare la testul deindependenþã al membrilor comitetuluide audit sunt compatibile cu cerinþelebritanice, unul dintre criteriile de evalu-are a independenþei este contradictoriu,anume: sã nu fi fost membru ne-execu-tiv al consiliului de administraþie/su-praveghere al societãþii pe o perioadãmai mare de trei mandate. Dar aceeaºilege prevede, la un alt paragraf, posibi-litatea de a deþine cinci mandate! Astfel,s-ar înþelege logic cã, dupã expirareacelor trei mandate, o persoanã poatecontinua sã fie membru în comitetul deaudit, dar îºi pierde calitatea de mem-bru în consiliul de administraþie/su-praveghere.

Dar nici acest raþionament nu poaterãmâne valid atâta vreme cât legeaprevede ºi cã membrii comitetului deaudit se aleg din rândul membrilor con-siliului! Astfel, singurele soluþii logicerãmase sunt fie de a interpreta acesteprevederi legale drept o limitare a nu-mãrului de mandate la trei (atunci, dece nu se poate formula simplu ºi con-secvent textul legii, astfel încât sã faci-liteze ºi nu sã creeze piedici în aplica-rea ei?!) sau de o preluare ad-litteram aprevederilor britanice (care indicã treimandate), fãrã a le corela cu celelaltearticole din reglementare (variantã carenu ar putea fi exclusã!).

Responsabilitãþilecomitetului de audit

vizavi de auditulintern ºi auditul

extern: deficienþe ºiconsecinþe

La acest capitol, deºi cadrul de guver-nanþã românesc a fost mult îmbunãtãþit,mai ales prin intermediul recentuluiGhid BVB, diferenþele faþã de modelulbritanic sunt majore, atât din punct devedere cantitativ, cât ºi calitativ. Înprimul rând, cadrul de guvernanþã bri-tanic se caracterizeazã prin structuraclarã a reglementãrilor privitoare la res-ponsabilitãþile comitetului de audit, îm-pãrþindu-le pe urmãtoarele secþiuni:

a. Responsabilitãþi cu caracter general

b. Responsabilitãþi privitoare la rapor-tarea financiarã

c. Responsabilitãþi în legãturã cu con-trolul intern

d. Responsabilitãþi referitoare lawhistleblowing1

e. Responsabilitãþi legate de auditulintern

f. Responsabilitãþi în relaþia cu auditulextern

g. Responsabilitãþi privind relaþiile cuacþionarii

Structura clarã faciliteazã înþelegereacerinþelor ºi aplicarea lor. Spre deosebi-re de acestea, cadrul românesc de gu-vernanþã corporativã este completdezorganizat, prevederile privind res-ponsabilitãþile comitetului fiind de multeori redundante în contextul aceluiaºi actnormativ ºi inserate aleator, fãrã nici ologicã, fapt ce îngreuneazã atât înþe-legerea, cât ºi aplicarea lor.

7


4/2011

1 Conceptul whistleblowing asociat responsabilitãþilor comitetului de audit vizeazã rolul atribuit acestuia de a reprezenta autoritatea organizaþionalãcãreia i se pot adresa în deplinã confidenþialitate persoanele care doresc sã avertizeze asupra unor probleme privitoare la ilegalitãþi sau la lipsaeticii din mediul organizaþiei respective.

Un aspect de naturã tehnicã ce meritãmenþionat în acest context constã înfaptul cã, pentru a realiza studiul, a fostîntocmit un tabel comparativ între ca-drele de guvernanþã considerate, în alecãrui coloane au fost enunþate prevede-rile echivalente ale acestora2. Astfel, amputut constata cã existã pagini întregi încare coloanele rezervate pentru pre-zentarea cerinþelor cadrului de guver-nanþã românesc privitoare la responsa-bilitãþile comitetului de audit au rãmaslibere, din cauza lipsei prevederilorechivalente respective, singura coloanãcompletatã fiind cea privitoare la regle-mentãrile britanice.

În fine, analiza comparativã de ansam-blu a responsabilitãþilor comitetului deaudit evidenþiazã fie o serie de respon-sabilitãþi care lipsesc în totalitate dincadrul de guvernanþã românesc (deexemplu, whistleblowing sau relaþia cuacþionarii), fie o prezentare lapidarã aresponsabilitãþilor cheie. De exemplu,spre deosebire de cadrul de guvernanþãromânesc, reglementãrile britanice in-clud nu mai puþin de 40 de articole pen-tru a descrie doar atribuþiile comitetuluide audit în relaþie cu auditul extern! Armai trebui adãugat faptul cã prezenta-rea laconicã conduce la prevederi in-complete ºi insuficiente pentru a asigu-ra funcþionarea eficace ºi eficientã acomitetului de audit (de exemplu, res-ponsabilitãþile faþã de auditul intern).

Responsabilitãþile comitetului deaudit în relaþia cu auditul intern. Oprimã observaþie constã în faptul cã atâtLegea 31, cât ºi Codul de guvernanþã alBVB nu conþin nici o prevedere privi-toare la responsabilitãþile comitetului deaudit în relaþia cu auditul intern. Doarghidul de implementare introduce unsingur paragraf (nr. 32) care abordeazãaceste aspecte, descrise în cele ce ur-meazã. Astfel, ghidul desemneazã co-

mitetul de audit ca principal punct decontact prin care auditorii interni potavea acces la consiliul de administra-þie/supraveghere. De asemenea, ghidulataºeazã o importanþã semnificativã„alimentãrii” cu informaþii ºi rapoarte dindirecþia auditului intern cãtre comitetulde audit, autorizându-l pe cel din urmãsã sugereze recomandãri asupra pro-gramului de lucru al auditorilor interni.În aceeaºi ordine de idei, comitetul deaudit are responsabilitatea de „a moni-toriza eficienþa funcþiei de audit intern ºide a se asigura cã aceasta dispune deresursele necesare pentru a-ºi îndeplinisarcinile” (BVB, IGC, 2010, p.10). Înfine, ultima prevedere a ghidului BVBdedicatã acestei problematici, autori-zeazã comitetul de audit sã investighe-ze cauzele care au condus la demisiaauditorului intern ºi sã formuleze reco-mandãri privind mãsurile ce trebuieadoptate.

Pe marginea acestor cerinþe se impuntotuºi câteva observaþii ºi completãricare, sperãm, într-un viitor mai mult saumai puþin apropiat, se vor regãsi în re-glementãrile româneºti referitoare lacadrul de guvernanþã corporativã. Ple-când de la prezumþia cã BVB încura-jeazã aplicarea voluntarã a codului deguvernanþã dincolo de graniþele com-paniilor cotate la bursã (aspect subliniatîn preambulul codului de guvernanþã),primul semn de întrebare care se ridicãvizeazã existenþa funcþiei de audit in-tern. Care sunt responsabilitãþile comi-tetului în astfel de cazuri? Dupã cum sepoate observa, ghidul nu abordeazãacest aspect, deºi ar fi fost de aºteptatdeoarece inclusiv unele dintre compani-ile cotate la bursã sunt încã în situaþiade a nu dispune în structura lor organi-zatoricã de o astfel de funcþie. GhidulSmith nu ignorã aceastã posibilã situ-

aþie ºi responsabilizeazã comitetul deaudit în ceea ce priveºte evaluarea pebazã anualã a nevoii companiei de a-ºiinstitui o funcþie de audit intern. Pe bazaacestei evaluãri, comitetul trebuie sã-ºiadreseze recomandãrile consiliului deadministraþie/supraveghere. Mai multdecât atât, comitetului de audit îi revineobligaþia de a explica, într-o secþiunedin cadrul raportului anual, motivelepentru care funcþia de audit intern nueste instituitã la nivelul companiei.Ghidul Smith continuã cu expunereaconsideraþiilor pe care comitetul deaudit trebuie sã le aibã în vedere atuncicând evalueazã necesitatea constituiriifuncþiei de audit intern: dimensiuneacompaniei, diversitatea ºi complexita-tea activitãþilor desfãºurate, numãrulangajaþilor precum ºi raportul cost-be-neficiu. De asemenea, tendinþele mani-festate în mediul extern al companieicare conduc la creºterea riscurilor saufactorii interni care au acelaºi efect (deexemplu, reorganizãri ºi restructurãri,modificãri ale procesului de raportareetc.) pot impune necesitatea de a creao funcþie de audit intern la nivelul orga-nizaþiei. În lipsa auditului intern, ghidulbritanic cere conducerii executive sãaplice alte mecanisme de monitorizarecapabile sã asigure comitetul de audit ºiconsiliul cu privire la faptul cã sistemulde control intern funcþioneazã potrivitaºteptãrilor. În astfel de circumstanþecomitetului de audit îi revine sarcina dea evalua alternativele utilizate de con-ducerea executivã din punctul de vede-re al capacitãþii acestora de a furniza oasigurare suficientã ºi obiectivã.

Comparativ cu prevederea lapidarã aghidului românesc, cadrul britanic sti-puleazã cã resursele financiare alocateauditului intern trebuie aprobate decomitetul de audit în raport cu respon-

8

Cercetare


2 Tabelul la care facem referire, deºi are un conþinut informaþional important ºi este foarte sugestiv faþã de observaþiile formulate în cadrul articolului,este extensiv ºi nu ar fi fost potrivit pentru ataºarea în revistã.

sabilitãþile acestuia ºi rolul complemen-tar pe care-l joacã alãturi de auditulextern. Lipsa unei astfel de prevederidin cadrul autohton de guvernanþã pri-veazã comitetul de audit de autoritateade intervenþie în eventualitatea limitãriiresurselor alocate de cãtre executivulnemulþumit de rezultatele incomodecuprinse în rapoartele auditorilor interni.Astfel, aceasta este o prevedere esen-þialã pentru a proteja efectiv indepen-denþa ºi obiectivitatea auditului intern.Autoritatea comitetului de audit în acestsens este consolidatã ºi prin faptul cãacesta aprobã numirea ºi încetareaangajamentului ºefului departamentuluide audit intern. În acest caz, spre deo-sebire de responsabilitatea limitatã cu-prinsã în ghidul BVB de a investigacauzele demisiei (post-factum), codulbritanic plaseazã mult mai bine respon-sabilitãþile comitetului, asigurând ºi me-canismul de protecþie efectivã a auditu-lui intern de eventualele abuzuri aleexecutivului. Nu în ultimul rând, ghidulSmith clarificã printr-o cerinþã simplã ºidirectã poziþia în structura organiza-toricã a auditului intern – în subordineadirectã a comitetului de audit – nelã-sând astfel nici un loc de interpretaresau îndoialã referitoare la circumstan-þele organizatorice asociate indepen-denþei auditorilor interni.

O altã responsabilitate cheie a comite-tului de audit pe care cadrul de guver-nanþã autohton o trateazã foarte super-ficial vizeazã nu doar simpla „monito-rizare a eficienþei auditului intern”, ci„evaluarea ºi analiza pe o bazã conti-nuã a eficacitãþii activitãþii audituluiintern”. Deºi aparent nu este o diferenþãmajorã între cele douã sintagme, totuºiea existã ºi are consecinþe semnifica-tive. În primul rând, monitorizarea pre-supune o activitate realizatã periodic deurmãrire ºi informare cu privire la activi-tatea avutã sub observaþie, neimplicândîn mod necesar ºi o acþiune corectivã.

Evaluarea ºi analiza activitãþii de auditintern vizeazã o paletã de activitãþi multmai complexe, care implicã ºi inter-venþia corectivã, respectiv responsabi-lizarea. Astfel, potrivit ghidului britanic,în plus faþã de responsabilitãþile stipu-late de ghidul BVB, comitetul de auditare sarcina de a monitoriza, analiza ºievalua managementul executiv în ceeace priveºte atitudinea ºi rãspunsurileacestuia la sesizãrile ºi recomandãrileauditorilor interni, respectiv are obliga-þia de a se întâlni cu ºeful departamen-tului de audit intern, în absenþa directo-rilor executivi, cel puþin o datã pe an,pentru a discuta aceste aspecte. Abor-darea britanicã a acestor responsabili-tãþi trãdeazã o preocupare mai curândde naturã calitativã, decât cantitativã,mai curând axatã pe rezultatele auditu-lui intern (evaluarea eficacitãþii) decâtpe utilizarea resurselor (modelul româ-nesc: evaluarea eficienþei).

Din cele prezentate mai sus, codul bri-tanic conþine o combinaþie de prevedericare, împreunã, permit operaþiona-lizarea efectivã a unui comitet de auditcare sã joace un rol activ de suprave-ghere a executivului. Totodatã, aºa cumam subliniat anterior, lipsa acestor ce-rinþe din cadrul de reglementare autoh-ton sau preluarea lor trunchiatã, pe de oparte, împiedicã exercitarea unui rolcheie de cãtre comitetul de audit,atribuindu-i doar unul decorativ ºi, pede altã parte, compromite indepen-denþa ºi credibilitatea funcþiei de auditintern de la nivelul organizaþiilor.

Responsabilitãþile comitetului de au-dit în relaþie cu auditul extern. Ana-lizând cadrul autohton de guvernanþãcorporativã, responsabilitãþile comitetu-lui de audit în relaþie cu auditorii externipot fi structurate pe trei direcþii majore:monitorizare, informare ºi formulare derecomandãri. Monitorizarea vizeazã: (i)eficienþa auditului extern, (ii) confor-marea directorilor cu recomandãrile au-

ditorilor externi ºi (iii) respectarea eticiiprofesionale de cãtre auditorii externi,în special în ceea ce priveºte indepen-denþa ºi obiectivitatea acestora (deexemplu, pentru evitarea conflictelor deinterese, comitetul de audit monitori-zeazã ºi aprobã natura ºi scopul servi-ciilor non-audit prestate de cãtre audi-torii externi clientului sãu, rotaþia par-tenerilor de audit). În viziunea cadruluiautohton de guvernanþã, informareaeste abordatã mai curând ca o extensiea monitorizãrii: comitetul de audit esteinformat de cãtre auditorii externi cuprivire la programul lor de lucru (asupracãruia comitetul poate face recoman-dãri), serviciile non-audit prestate ºi re-laþiile dintre auditori ºi clientul lor. Înfine, cea de-a treia responsabilitate acomitetului vizeazã formularea de reco-mandãri pentru CS/A privind selecta-rea, numirea, re-numirea, înlocuirea au-ditorului extern, respectiv termenii an-gajamentului ºi condiþiile remunerãriiauditorilor externi. Aici se opresc pre-vederile cadrului românesc de guver-nanþã corporativã care descriu respon-sabilitãþile comitetului în relaþie cu audi-torii externi!

Prin urmare, dincolo de lipsa de coe-renþã a prevederilor sale, cadrul autoh-ton de guvernanþã corporativã trece subtãcere aspecte extrem de importante,cum ar fi: Care este obiectivul primor-dial al comitetului? Care este res-ponsabilitatea sa prioritarã ºi celelalteresponsabilitãþi? Cum trebuie îndeplini-te? Ce consideraþii pot fi avute în ve-dere pentru realizarea lor? Cum, cândºi cui trebuie raportate performanþeleatinse în îndeplinirea responsabilitãþilorsale? Aceste prevederi condiþioneazãîn primul rând operaþionalizarea efec-tivã a comitetului, atribuindu-i un rolclar, distinct ºi tangibil prin intermediulmecanismelor ce ar trebui stipulate deghid. Spre exemplu, codul britanic con-sacrã comitetului de audit obiectivul pri-

9


4/2011

mordial de a fi „structura companiei res-ponsabilã în relaþiile cu auditorii ex-terni”. De aici decurge responsabilitateasa prioritarã – de formulare a reco-mandãrilor privind numirea, demitereaºi remunerarea auditorului. RefuzulCS/A de a accepta propunerea comite-tului trebuie justificatã în detaliu încadrul raportului anual. Ghidul Smithdezvoltã apoi o serie de recomandãricare sprijinã comitetul de audit în ceeace priveºte îndeplinirea misiunii sale.Din aceastã perspectivã, responsabili-tãþile de monitorizare ºi informare suntmai curând privite drept mijloace deatingere a obiectivului decât atribuþii desine-stãtãtoare. Astfel, recomandareacomitetului privind auditorul extern sefundamenteazã pe: supervizarea pro-cesului de selecþie, evaluarea pe bazãanualã a competenþelor profesionale, aresurselor auditorilor externi ºi a inde-pendenþei acestora. Evaluarea anualã,potrivit ghidului Smith, poate sã fie reali-zatã prin recursul comitetului la o paletãde mijloace, printre care: obþinerea ºianaliza unui raport al cabinetului deaudit cu privire la politicile ºi procedurileacestuia de asigurare ºi control al cali-tãþii auditului, analiza rapoartelor detransparenþã publicate de cabinetele deaudit etc. Totodatã, ghidul recomandãca riscul retragerii auditorului extern depe piaþã sã fie luat în considerare decãtre comitetul de audit în procesul deevaluare a riscurilor asociate activi-tãþilor companiei. În eventualitatea încare auditorul extern se retrage dinangajament (situaþie fireascã ºi posi-bilã, dar complet ignoratã de cadrulautohton de guvernanþã), comitetului deaudit îi revine sarcina de a investigatoate circumstanþele care au determinato astfel de acþiune ºi de a identificaalternativele de acþiune necesare. Înplus, comitetului de audit i se alocã o

secþiune în cadrul raportului anual încare acesta trebuie sã explice în detaliuacþionarilor fundamentarea recoman-dãrii adresate CS/A cu privire la nu-mirea, re-numirea, înlocuirea sau demi-terea auditorilor externi. Explicaþiile tre-buie însoþite de materiale justificativecare sã indice informaþii privitoare la:frecvenþa licitaþiilor, orizontul de timpacoperit de contractul cu actualul audi-tor extern, precum ºi toate circum-stanþele care au limitat alternativele deselecþie disponibile comitetului de audit.

În aceastã manierã, ghidul Smith faci-liteazã atât implementarea acestei res-ponsabilitãþi a comitetului de audit, câtºi aplicarea ei relativ uniformã la nivelulcompaniilor care intrã sub incidenþaprevederilor cadrului de guvernanþãcorporativã. La polul opus, atunci cândreglementãrile sunt neclare, ambigue ºiincomplete, aplicarea lor este haoticã ºidiscreþionarã, fenomen care este largrãspândit în practicile româneºti de gu-vernanþã corporativã.

Întrucât expunerea integralã a cerinþelorcadrului de guvernanþã britanic nu con-stituie scopul acestui studiu, am consi-derat suficientã exemplificarea diferen-þelor majore dintre cadrele de guverna-nþã considerate doar la nivelul respon-sabilitãþii prioritare a comitetului de au-

dit, respectiv evidenþierea consecinþelornegative generate de aceste lacune alecadrului autohton. Plecând de la acestexemplu, se pot întrevedea3 rezultateleunei comparaþii exhaustive a celor douãrepere naþionale considerate.

ConcluziiÎn pofida unui progres indiscutabil înmaterie de îmbunãtãþire a reglementã-rilor autohtone de guvernanþã corpora-tivã, studiul nostru demonstreazã cãmai existã încã multe aspecte care ne-cesitã în continuare atenþia ºi efortul re-glementatorilor pentru a alinia practicileromâneºti la cele moderne de guver-nanþã corporativã. Cele mai importantedomenii de acþiune vizeazã: eliminareaprevederilor ambigue ºi contradictoriidin cadrul de guvernanþã corporativã,ajustarea acestuia pentru a i se conferio abordare coerentã, logicã ºi facil deaplicat, respectiv completarea lui cuprevederi care sã asigure operaþio-nalizarea efectivã a comitetului de auditla nivelul companiilor româneºti. Toto-datã, studiul aratã faptul cã în acestproces, deloc uºor, performanþele deexcepþie „nu pot merge braþ la braþ” cusuperficialitatea, ci sunt ancorate la pro-fesionalism.

10

Cercetare


3 ªi nu doar atât! Cei interesaþi pot accesa cadrele de guvernanþã discutate (liber accesibile pe internet) ºi pot descoperi cât de departe este cadrulautohton de ceea ce se presupune a reprezenta practicile „civilizate” de guvernanþã corporativã.

Acknowledgement: Studiul reflectã re-zultatele parþiale ale cercetãrii realizate încontextul proiectelor CNCSIS ID-1798/2008-2011 – „Studiu bipolar privindcontroversele de percepþie asupra auditu-lui (audit expectation gap): profesie ver-sus utilizatori”, director de proiect prof.univ. dr. Laurenþiu Dobroþeanu, respectivCNCSIS ID-1785/2008-2011 - „Rolul gu-vernanþei corporative în securizareaîncrederii investitorilor: performanþa auto-htonã versus performanþele europene ºiinternaþionale”, director de proiect, conf.univ. dr. Camelia Liliana Dobroþeanu.

This study comprise the partial results ofa wider research conducted under theprojects CNCSIS ID-1798/2008-2011 –„Bipolar study of audit expectations gap:profession versus financial informationusers”, project manager univ. prof.Laurenþiu Dobroþeanu, Ph. D., and CNC-SIS ID-1785/2008-2011 - „The role ofcorporate governance in securing theinvestor confidence: the national versusEuropean and international performanc-es”, project manager, associate prof.Camelia Liliana Dobroþeanu, Ph. D.

11


4/2011

Afrasine, L. (2009),The financial crisis global governance failure?,Review of Economic and Business Studies (REBS)

Akhtaruddin, M., Hasnah Haron, (2010), Board ownership, auditcommittees’ effectiveness and corporate voluntary disclosures,Asian Review of Accounting, Vol. 18 Iss: 1, pp.68 – 82

Angur, M. (2009), Are we ignoring the early warning signs in ourcorporate governance system?: Corporate governance system– revisited, Journal of Indian Business Research, Vol. 1 Iss: 1,pp.66 – 70

Basu, N., Orlin Dimitrov, (2010), Sarbanes-Oxley, governance, per-formance, and valuation, Journal of Financial Regulation andCompliance, Vol. 18 Iss: 1, pp.32 – 45

Baxter, P. (2010), Factors associated with the quality of audit com-mittees, Pacific Accounting Review, Vol. 22 Iss: 1, pp.57 – 74

Boo, E.F.&Sharma, S.(2008), The association between corporategovernance and audit fees of bank holding companies,Corporate Governance, Vol. 8 Iss: 1, pp.28 – 45

Bose, I. (2009), Corporate governance and law-role of independentdirectors: theory and practice in India, Social ResponsibilityJournal, Vol. 5 Iss: 1, pp.94 – 111

Christopher, J.; Sarens,G.; Leung, Ph. (2009), A critical analysis ofthe independence of the internal audit function: evidence fromAustralia, Accounting, Auditing & Accountability Journal, Vol. 22Iss: 2, pp.200 – 220

Clark-Williams, C., Elies Seguí-Mas, (2010), Corporate governanceand business ethics in the European Union: a cluster analysis,Journal of Global Responsibility, Vol. 1 Iss: 1, pp.98-126

Cormier, D., Marie-Josée Ledoux, Michel Magnan, Walter Aerts,(2010), Corporate governance and information asymmetrybetween managers and investors, Corporate Governance, Vol.10 Iss: 5, pp.574 – 589

Davies, M., Bernadette Schlitzer, (2008), The impracticality of aninternational “one size fits all” corporate governance code ofbest practice, Managerial Auditing Journal, Vol. 23 Iss: 6,pp.532 – 544

Dobroþeanu C.L., Dobroþeanu, L, Rãileanu, A. S. (2009), A compar-ative study on corporate governance frameworks in US, UKand Romania, Tom XVIII, pp. 889-906, http://steconomi-ce.uoradea.ro/anale

Dobroþeanu C.L., Dobroþeanu, L., Rãileanu, A. S. (2010a),Independenþa auditorilor în contextul guvernanþei corporative,Revista „Audit Financiar”, nr. 3, CAFR.

Dobroþeanu, C.L., Dobroþeanu, L., Rãileanu, A.S. (2010b),Reporting on corporate governance – a case study onRomanian listed companies, Transformations in Business &Economics, vol. 9, no 1(19), supplement a, 2010, pp. 273-288

Donker, H., Saif Zahir, (2008), Towards an impartial and effectivecorporate governance rating system, Corporate Governance,Vol. 8 Iss: 1, pp.83 – 93

G.J. Rossouw, (2009), The ethics of corporate governance: Globalconvergence or divergence?, International Journal of Law andManagement, Vol. 51 Iss: 1, pp.43 – 51

Habib, A., Istiaq Azim, (2008), Corporate governance and the value-relevance of accounting information: Evidence from Australia,Accounting Research Journal, Vol. 21 Iss: 2, pp.167 – 194

Haspeslagh, Ph., (2010), Corporate governance and the currentcrisis, Corporate Governance, Vol. 10 Iss: 4, pp.375 – 377

Hoitash, R. & Hoitash, U.(2009), The role of audit committees inmanaging relationships with external auditors after SOX:Evidence from the USA, Managerial Auditing Journal, Vol. 24Iss: 4, pp.368 – 397 http://www.frc.org.uk/documents/pagem-anager/Corporate_Governance/UK%20Corp%20Gov%20Code%20June%202010.pdf

Jun Lin, Z., Jason Z. Xiao, Qingliang Tang, (2008), The roles,responsibilities and characteristics of audit committee in China,Accounting, Auditing & Accountability Journal, Vol. 21 Iss: 5,pp.721 – 751

Lutzenberger, T. (2010), Role of an External Auditor in CorporateGovernance, eHow Contributor, updated: April 15, 2010,http://www.ehow.com/about_6302822_role-external-auditor-corporate-governance.html

Mattingly, J.E., Steven A. Harrast, Lori Olsen, (2009), Governanceimplications of the effects of stakeholder management on finan-cial reporting, Corporate Governance, Vol. 9 Iss: 3, pp.271 – 282

Mesure, H. (2009), Political Determinants of CorporateGovernance, Society and Business Review, Vol. 4 Iss: 2,pp.161 – 163

Porter, B. (2009), The audit trinity: the key to securing corporateaccountability, Managerial Auditing Journal, Vol. 24 Iss: 2,pp.156 – 182

Singh, H. & Newby, R.(2010), Internal audit and audit fees: further evi-dence, Managerial Auditing Journal, Vol. 25 Iss: 4, pp.309–327

Suwaidan, M.S. & Qasim, A.(2010), External auditors’ reliance oninternal auditors and its impact on audit fees: An empiricalinvestigation, Managerial Auditing Journal, Vol. 25 Iss: 6,pp.509 – 525

Tran, B. (2008), Paradigms in corporate ethics: the legality and val-ues of corporate ethics, Social Responsibility Journal, Vol. 4Iss: 1/2, pp.158 – 171

BVB, IGC (2008, 2009), Corporate Governance Code,http://www.bvb.ro

BVB, IGC (2010), Ghidul de implementare al codului de guvernanþãcorporativã, martie 2010, http://www.bvb.ro

CBA (2009), Raportul Anual cu privire la Afaceri: Practicile de Gu-vernanþã Corporativã ºi Transparenþã ale Bursei de Valori Bu-cureºti în anul 2009, http://www.cba-romania.ro/index.php?page=report, (referred on 28/11/2009).

EU (2009): http://ec.europa.eu/internal_market/company/docs/ecg-forum/studies/comply-or-explain-090923_en.pdf

EU (2010), Green paper-Audit policy: lessons from the crisis,October, 2010, http://ec.europa.eu/internal_market/auditing/docs/market/consultation2008/summary_report_en.pdf

FRC, Guidance on Audit Committees/“Smith Guidance” (2010),http://www.frc.org.uk/corporate/auditcommittees.cfm

FRC, The UK Corporate Governance Code and associated guid-ance, http://www.frc.org.uk/corporate/ukcgcode.cfm

KPMG – http://aci.kpmg.com.hk/docs/AC/Internal_audit_role.pdf*** Legea societãþilor comerciale nr. 31/1990, republicatã ºi modifi-

catã prin Legea nr. 302/2005, Legea nr. 85/2006, Legea nr.164/2006, Legea nr. 441/2006, Legea nr. 516/2006, OUG nr.82/2007, OUG nr. 52/2008, Legea nr. 284/2008, Legea88/2009, OUG/sept. 2010

Referinþe bibliografice

IntroducereAsigurarea unei bune guvernanþe corporative este un obiec-

tiv relativ recent pe lista obiectivelor de convergenþã econo-

micã la nivel internaþional, iar modul în care funcþia de audit,abordatã trilateral (auditul intern, auditul extern, comitetul deaudit), contribuie la atingerea acestui obiectiv este subiectulunor dezbateri de mare interes atât în rândul practicienilor,dar ºi în rândul teoreticienilor.

12

Cercetare


Direcþii de cercetare în mediul ºtiinþific românescprivind relevanþa funcþiei de audit în contextul guvernanþei corporative

Cristina BOÞA-AVRAM *

* Asist.univ.dr., Universitatea Babeº-Bolyai, Facultatea de ªtiinþe Economice ºi Gestiunea Afacerilor, Cluj-Napoca, Catedra deContabilitate ºi Audit, email: [email protected]

Research Directions in Scientific National Literature Regarding theSignificance of Audit Function in the Context of Corporate Governance

The actual difficult economic context determines the specialists and professional bodies to draw a lot more attention for solvingsome delicate issues, among which the ensuring of a good corporate governance receives an increasing attention, especiallyunder the pressure of various categories of investors that are willing to rebuild their confidence in the financial statements pro-vided by the entities. The main purpose of this paper is to highlight a synthesis of main research directions identified within sci-entific national literature with respect to the contribution of audit function as a significant mechanism for ensuring good corporategovernance. This synthesis was based on quantitative and qualitative analysis of scientific articles identified in 37 journals in theeconomic and business field from Romanian scientific circuit. Based on the study' findings there could be identified the maintrends in the Romanian scientific research dedicated to the audit's role in corporate governance, but also there could be empha-sized further research directions that could be highlighted in order to ensure the progress of discussed subject.

Key words: corporate governance, internal audit, external audit, audit committee, research methodology

JEL Classification: M40, M42, M21, M14

Cuvinte cheie: guvernanþã corporativã, audit intern, audit extern, comitetul de audit, metodologie de cercetare

Abstract

Intensificarea atenþiei acordatã nevoii de asigurare a uneibune guvernanþe corporative a fost generatã de dinamismulºi volatilitatea accentuatã a contextului economic internaþio-nal, care în ultimele decenii a fost perturbat de o serie descandaluri ºi falimente financiare rãsunãtoare, care au ridicat,din punct de vedere al investitorilor, serioase semne de între-bare asupra credibilitãþii vieþii corporatiste. Pe de altã parte,aceastã suitã de falimente a contribuit într-un mod sem-nificativ la deteriorarea încrederii publicului în competenþa ºiresponsabilitatea auditorilor în exercitarea profesiei lor1.

Dacã analizãm din perspectivã economico-financiarã, secolulal XXI-lea a debutat într-o atmosferã tumultuoasã, fiind mar-cat de falimentele unor mari corporaþii, care au avut locîncepând cu anul 2001 (Enron) ºi care au continuat cu anul2002 (WorldCom, Qwest Communications, Adelphia, GlobalCrossing, Nortel, Parmalat). Aceste evenimente negative auavut un impact major asupra vieþii corporatiste, ceea ce adeterminat riscul major ca investitorii sã-ºi piardã sub-stanþial încrederea în rentabilitatea companiilor ºi a in-vestiþiilor lor, precum ºi în certificarea furnizatã de audi-tori asupra imaginii fidele oferite de situaþiile financiareale acestor companii.

Deosebit de mediatizat a fost scandalul financiar generat defalimentul marii corporaþii Enron, consecinþele acestuia fiindrealmente dezastruoase pentru profesioniºtii auditului, unargument în acest sens fiind dispariþia rapidã a unuia dintrecei mai importanþi jucãtori de pe piaþa auditului, firma ArthurAndersen. Numeroºi cercetãtori din literatura de specialitateºi-au dedicat atenþia pentru a analiza care a fost responsabili-tatea auditului în generarea ºi propagarea unor astfel defenomene negative2. Consecinþa unor astfel de fenomenenegative asupra profesiei de audit a fost semnificativã, per-petuându-se ideea în rândul auditorilor cã utilitatea activitãþiilor este oarecum afectatã, realizarea auditului fiind per-ceputã doar ca o obligaþie impusã de cadrul legislativ ºinu ca un serviciu care ar trebui sã aducã valoare adãu-gatã companiilor.

În acest context, încrederea investitorilor în fiabilitatea ra-poartelor de audit a fost lezatã, ridicându-se numeroasesemne de întrebare asupra independenþei reale a auditorilorîn exercitarea activitãþii lor.

Extinderea rapidã a lanþului de falimente care au afectateconomiile unor þãri, din categoria celor apreciate ca fiind laun grad înalt de dezvoltare, au determinat presiuni tot maimari din partea publicului cu privire la asumarea realã aresponsabilitãþilor corporaþiilor, punând sub semnulîntrebãrii eficienþa cu care au funcþionat mecanismeleguvernanþei corporative, în acelaºi timp fiind tot mai insis-tente criticile aduse auditorilor externi ºi interni pentrufaptul cã nu au fost capabili sã identifice semnalele dealarmã care ar fi putut preveni astfel de evenimente ca-tastrofale3.

Un element de noutate deosebit de important care va marcatot mai mult evoluþia profesiei de audit, în contextul ultimeiperioade, va fi determinat de abordarea auditului într-unspectru mult mai larg, fiind identificate mai multe cone-xiuni care ar trebui sã existe între audit, guvernanþã cor-porativã ºi responsabilitatea socialã a corporaþiilor4. Maimult decât atât, se avanseazã ideea cã auditul, într-o abor-dare trilateralã (auditori externi, auditori interni ºicomitetele de audit), ar putea constitui elementul cheieîn asigurarea unui cadru corespunzãtor al guvernanþeicorporative ºi, astfel, a responsabilitãþii corporaþiilorvizavi de publicul care le urmãreºte activitatea cu un realinteres.

Metodologia cercetãrii ºtiinþifice

Prezentul studiu se înscrie în curentul de cercetare pozitivist,utilizând o metodologie de cercetare mixtã, prin îmbinareaanalizei cantitative cu cea calitativã a literaturii de specialitaterelevante din contextul naþional.

13

Direcþii de cercetare în mediul ºtiinþific

4/2011

1 Fraser, I. & Pong, C., (2009) - The future of external audit function, Managerial Auditing Journal, Vol. 24 No.2, pp. 104-113.2 Gillan, S.L. & Martin, J.D. (2007) – Corporate governance post-Enron: Effective reforms or closing the stable door?, Journal of Corporate Finance,

Vol. 13, pp. 929–958; Deakin, S. & Konzelmann S. J., (2004) - Learning from Enron, Corporate Governance Journal, Vol. 12 No. 2, April, pp. 134-142; Healy, P.M. & Palepu, K.G., (2003) – The fall of Enron, The Journal of Economic Perspectives, vol.17, No.2, Spring , pp.3-26; Fusaro, P. &Miller, R. (2002) -What Went Wrong at Enron, London, Wiley; Vinten, G. (2002) – The corporate governance lessons of Enron, CorporateGovernance, vol.2, nr.4, pp.4-9; McLean, B. (2001) – Why Enron went bust?, Fortune, 24 December, pp.52-58.

3 Sikka, P. & Filling, S. & Liew, P. (2009) - The audit crunch: reforming auditing, Managerial Auditing Journal, 2009, Vol. 24 No. 2, pp. 135-155;Leech, T. (2008) – The Global Economic Crisis: could Internal Audit have helped prevent it?, accesibil on-line lahttp://www.accaglobal.com/pubs/economy/analysis/acca/ internal/economy_090309_3.pdf

4 Porter, B.A., (2009) - The audit trinity: the key to securing corporate accountability, Managerial Auditing Journal, 2009, Vol. 24 No. 2, pp. 156-182;Sikka, P. & Filling, S. & Liew, P. (2009) - The audit crunch: reforming auditing, Managerial Auditing Journal, 2009, Vol. 24 No. 2, pp. 135-155.

Din acest punct de vedere, s-a utilizat tehnica documentãriiliteraturii ºtiinþifice româneºti, urmãrindu-se identificarea prin-cipalelor contribuþii, atât în plan teoretic, cât ºi practic, cuprivire la modul în care funcþia de audit îºi aduce contribuþiala asigurarea unui cadru corespunzãtor de guvernanþã corpo-rativã. În acest scop, a fost dezvoltatã o analizã longitudinalã,divizatã pe urmãtoarele secþiuni:

Perioada 2000-2007, în care atenþia cercetãtorilor dinpeisajul autohton se îndreaptã ºi spre problematicaguvernanþei corporative, chiar dacã într-o proporþiedestul de micã.

Perioada 2008-prezent, în care asistãm la intensifi-carea interesului acordat de cercetãtori pentruaceastã tematicã, acest interes fiind generat ºi de difi-cultãþile contextului economic actual, care reclamãgãsirea rapidã de soluþii la o multitudine de problema-tici delicate.

Astfel, fundamentarea acestui studiu s-a bazat pe formareaunei baze de date cu articole relevante pe tematica pusã în discuþie, care sã permitã identificarea ºi analiza princi-palelor rezultate obþinute de specialiºtii din circuitul ºtiinþificautohton cu privire la contribuþia auditului la asigurarea gu-vernanþei corporative, urmãrind în acelaºi timp ºi depistareaunor direcþii viitoare de cercetare care, dacã ar fi fructificate,ar putea genera o valoare adãugatã realã domeniului cer-cetat.

Analiza datelor utilizate în studiu

Pentru realizarea bazei de date care sã ne permitã atingereaobiectivelor propuse în realizarea acestui studiu, a fost nece-sarã identificarea unui criteriu suficient de obiectiv înselecþia acelor jurnale naþionale relevante din domeniul eco-nomic, din punct de vedere ºtiinþific.

În aceastã ordine de idei, s-a considerat ca fiind oportunã uti-lizarea clasificãrilor întocmite de Consiliul Naþional al Cer-cetãrii ªtiinþifice din Învãþãmântul Superior (CNCSIS)5.

La ora actualã, conform clasificãrilor realizate de cãtre CNC-SIS, revistele din România sunt ierarhizate pe trei mari cate-gorii:

Reviste categoria A (reviste cotate ISI);

Reviste categoria B+ (reviste indexate BDI);

Reviste categoria B (reviste cu punctaj derecunoaºtere)6.

În realizarea studiului de faþã, au fost selectate jurnalele ºirevistele economice din cadrul primelor douã categorii (A ºiB+), acestea îndeplinind criteriile impuse de cãtre CNCSIS,ca o dovadã a recunoaºterii valorii lor ºtiinþifice.

Având în vedere obiectivele ºtiinþifice ale acestui studiu, pen-tru fiecare dintre aceste reviste ºi jurnale economice s-auconsultat numerele curente, precum ºi cele din arhiva aces-tora, urmãrindu-se fiecare numãr al acestor reviste, începândcu data indexãrii lor, ºi recunoaºterea valorii ºtiinþifice în cir-cuitul ºtiinþific naþional. Pentru fiecare numãr al acestorreviste ºi jurnale s-a urmãrit identificarea doar a acelor arti-cole care aduc o contribuþie relevantã asupra modului în carefuncþia de audit contribuie, într-o mãsurã sau alta, la asigu-rarea cadrului de guvernanþã corporativã. Toate articolele ºistudiile relevante identificate au fost analizate cel puþin prinprisma urmãtoarelor criterii:

Tematica articolului


Obiectivele studiului

Curentul de cercetare

Relevanþa rezultatelor

În Tabelul nr.1 este prezentatã lista jurnalelor ºi a revistelordin domeniul economic care au fost incluse în cadrul studiu-lui, precum ºi numãrul de articole care aduc un aport semni-ficativ la modul de abordare a auditului în contextul guver-nanþei corporative.

Toate cele 49 de articole ºi studii relevante identificate încadrul celor 37 de reviste ºi jurnale naþionale au fost anali-zate din perspectiva unui set de variabile, prezentate succintîn cadrul Tabelului nr.2.

14

Cercetare


5 CNCSIS exprimã punctul de vedere al comunitãþii universitare referitor la politica cercetãrii ºtiinþifice, având misiunea de a creºte relevanþa cercetãriiºtiinþifice din universitãþile româneºti, de a asigura vizibilitatea ºtiinþei româneºti în context naþional ºi internaþional, asigurând cadrul necesar dedezvoltare ºi promovare a cercetãrii ºtiinþifice româneºti pe plan naþional ºi internaþional.

6 Situaþia revistelor recunoscute pe aceste categorii se poate consulta la adresa: http://www.cncsis.ro/articole/1991/Situatia-curenta-a-revistelor-recunoscute-CNCSIS.html

15


4/2011

16

Cercetare


Analiza rezultatelor obþinute

SUBIECTELE ABORDATE DE SPECIALIºTIÎN CADRUL STUDIILOR IDENTIFICATE

Procedând la o analizã a articolelor identificate în cadrul re-vistelor ºi jurnalelor naþionale pe tematica contribuþiei auditu-lui la asigurarea guvernanþei corporative, o primã constatarear fi aceea cã numãrul de articole identificat nu este unul sub-stanþial, iar apariþia acestora este polarizatã cu predilecþie încuprinsul a câteva reviste ºi jurnale consacrate în circuitulºtiinþific naþional.

Cel mai consistent numãr de articole pe acest domeniu afost identificat în paginile revistei Audit Financiar7, unadintre revistele de realã valoare ºtiinþificã în domeniulauditului ºi care a dovedit includerea printre preocupãrilesale ºi pe aceea de cercetare a modului în care auditul esterelevant ca un mecanism al guvernanþei corporative, prinpublicarea a 26 de articole (cel mai mare numãr de articole ºistudii identificat în cadrul revistelor ºi jurnalelor incluse înstudiu).

Dacã ne referim la indexarea revistelor care au cuprins cele49 de studii ºi articole, se poate observa cã toate au fost pu-blicate în cadrul revistelor ºi jurnalelor de categoria B+. Dealtfel, în categoria A sunt incluse foarte puþine reviste ºi jur-nale din domeniul economic, iar în cadrul acestora nu a fostidentificat niciun articol pe aceastã tematicã.

În cadrul celor 49 de studii identificate la nivelul literaturii na-þionale, se poate remarca abordarea modului în care funcþiade audit contribuie la asigurarea unei bune guvernanþe cor-porative din multiple perspective, însã, în ciuda varietãþii desubiecte dezvoltate pe aceastã tematicã, se poate observa oatenþie deosebitã pentru câteva dintre acestea, cum ar fi:

Rolul funcþiei de audit (în ansamblul sãu) la eficienti-zarea guvernanþei corporative;

Responsabilitatea auditului intern în contextul guver-nanþei corporative;

Rolul ºi responsabilitãþile comitetului de audit;

Dezvoltãri ale guvernanþei corporative în România.

În cadrul Tabelului nr.3 este prezentatã repartizarea articole-lor identificate pe subiectele abordate, þinând cont ºi deperioada în care acestea au fost publicate.

Analizând în corelaþie cu data publicãrii acestor articole ºistudii, se poate observa o intensificare a interesului cercetã-torilor pentru abordarea auditului în sfera guvernanþei corpo-rative mult mai evidentã în perioada 2008 – prezent (numãrulstudiilor fiind aproape dublu faþã de perioada precedentã),mai ales în cadrul revistei „Audit Financiar”, unde aproapefiecare numãr al ultimilor doi ani are un studiu dedicat aces-tei problematici; de unde rezultã faptul cã necesitatea de acerceta aceastã problematicã a devenit cu atât mai stringen-tã cu cât acest interes s-a manifestat ºi din partea practicie-nilor, þinând cont ºi de publicul cãruia i se adreseazã revista,format atât din mediul academic, dar ºi din practicieni.

Intensificarea atenþiei faþã de guvernanþa corporativã ºi demecanismele acesteia este pe deplin justificatã de ampli-tudinea evenimentelor economice care s-au desfãºurat lanivel global în ultima perioadã. Dacã avem în vedere un ra-port al Asociaþiei Contabililor Certificaþi (Association of Char-tered Certified Accountants - ACCA) asupra factorilor deter-minanþi în generarea crizei creditelor din SUA în fruntea listeieste amplasat eºecul guvernanþei corporative, deoarecetrebuie acþionat în interesul acþionarilor, altfel se naºte unconflict de interese, ceea ce presupune profesionalism ºi eti-cã la nivel de companie8. Impactul unor factori, ca ºi manage-mentul slab ºi o guvernanþã corporativã deficitarã au fost su-bliniate ºi cu ocazia conferinþei europene pe tema guvernan-þei corporative (8th European Corporate Governance Confe-rence), care a avut loc la Stockholm, în luna decembrie 2009,marea criticã adusã funcþiei de audit fiind aceea cã nu a re-uºit sã lupte eficient împotriva unei proaste guvernanþe cor-porative ºi împotriva unui management al riscurilor ineficient.

O sintezã a celor mai recente studii care au fost identificate,cu relevanþã semnificativã în contextul tematicii abordate, arinclude cel puþin urmãtoarele:

Rãileanu A.S. et al. (2011) în articolul Probleme de actu-alitate cu privire la mãsurarea nivelului de guvernanþãcorporativã în România, (Revista „Audit Financiar”,nr.1/2011) abordeazã problematica mãsurãrii nivelului deguvernanþã corporativã la entitãþile din România (cupredilecþie la cele listate la bursã). Studiul are meritul dea puncta principalele deficienþe ale guvernanþei corpora-

17


4/2011

7 Revista Audit Financiar este editatã de Camera Auditorilor Financiari din România începând din anul 2003 ºi a apãrut fãrã întrerupere pânã înprezent, valoarea sa ºtiinþificã fiind pe deplin recunoscutã atât în rândul profesioniºtilor contabili, în general, cât ºi a auditorilor, în special, precumºi în mediul academic.

8 Gold M., (2009), Cum sã supravieþuim crizei creditelor? Ne poate ajuta guvernanþa corporativã?, Revista Audit Financiar, Nr.8/2009, pp.42-47.

tive în România ºi obstacolele cu care se confruntãentitãþile în aplicarea unui model de guvernanþã corpora-tivã adaptat realitãþilor lor economice.

Bill Bowman, preºedintele Comitetului de GuvernanþãCorporativã al Camerei de Comerþ Americane în Româ-nia (AmCham), Deputy Senior Partner, KPMG Romania,prin studiul Principii ºi recomandãri propuse într-unnou Cod de Guvernanþã Corporativã (Revista „AuditFinanciar” nr.10/2010) supune atenþiei o propunere deCod de Guvernanþã Corporativã elaborat de Camera deComerþ Americanã în România, care ar putea fi util ori-cãror societãþi pe acþiuni înregistrate în România. În afarãde Codul de Guvernanþã Corporativã al Bursei de ValoriBucureºti, Codul AmCham se numãrã printre puþineleiniþiative de acest gen care ar putea fi adaptate la toate

domeniile de activitate, propunând un ansamblu de prin-cipii de bunã guvernanþã, inclusiv pentru companiile nelis-tate la bursã, în cadrul acestui cod fiind, de asemenea,punctatã contribuþia auditorilor interni ºi externi la asigu-rarea unei bune guvernanþe corporative.

Matiº D. ºi Boþa-Avram (2010), în articolul Studiu privindrelevanþa publicãrii raportului de audit intern în con-textul asigurãrii unei bune guvernanþe corporative,(Revista „Audit Financiar” nr.10/2010) analizeazã prinintermediul unei cercetãri empirice care ar fi opinia au-ditorilor practicieni cu privire la relevanþa publicãrii rapor-tului de audit intern în contextul guvernanþei corporative.

Dobroþeanu et. al (2010) în cadrul studiului Indepen-denþa auditorilor în contextul guvernanþei corporative

18

Cercetare


(Revista „Audit Financiar”, nr.3/2010) are meritul de apune în valoare câteva argumente solide care sã susþinãrelevanþa rolului comitetului de audit în procesul de guver-nanþã corporativã, mai ales în ceea ce priveºte protecþiaindependenþei auditorilor interni ºi externi, punctându-seîn acelaºi timp necesitatea de a se construi o relaþie delucru eficientã între auditor ºi structurile de guvernanþãcorporativã, care trebuie sã fie însoþitã de scepticism pro-fesional, independenþã ºi obiectivitate.

Interesantã este investigaþia independenþei auditorilor înraport cu calitatea comitetului de audit ºi slãbiciunile ra-poartelor sistemului de control intern, realizatã de Dom-niºoru S. & Vânãtoru S. (2008) în cadrul lucrãrii Auditorindependence, audit committee quality and internalcontrol weaknesses, (Annals of the University ofPetrosani –Economics). Autorii dezvoltã o analizã longitu-dinalã asupra unui eºantion de entitãþi cu slãbiciuni iden-tificate la nivelul sistemului de control intern, corelate cusectorul de activitate, mãrimea entitãþii ºi performanþele.Ulterior, aceste firme sunt comparate cu un alt eºantionde entitãþi fãrã slãbiciuni în funcþionarea sistemului decontrol intern. Studiul relevã existenþa unei legãturi di-recte între calitatea comitetului de audit, independenþaauditorului ºi slãbiciunile controlului intern, deoarece cucât comitetul de audit are mai puþinã experienþã financiar-contabilã cu atât creºte frecvenþa slãbiciunilor în funcþio-narea sistemului de control intern, iar gradul de indepen-denþã al auditorilor are consecinþe directe asupra punc-telor slabe ale controlului intern.

Manolescu et al. (2010) prin lucrarea Comunicarea audi-torului cu persoanele însãrcinate cu guvernanþa(Revista „Audit Financiar” nr.1/2010), prin intermediulunei cercetãri empirice pe bazã de chestionar în rândulentitãþilor de interes public, reuºeºte sã evidenþieze prin-cipalele obstacole care afecteazã comunicarea auditorilorcu acei responsabili de asigurarea unei bune guvernanþecorporative, propunând, în acelaºi timp, câteva soluþiicare sã conducã la ameliorarea acestor relaþii. Asupramodului în care auditorii comunicã cu responsabilii cuguvernanþa ºi-au îndreptat atenþia, de asemenea, spe-cialiºtii Avram M. & Avram V. (2008) în Comunicareaauditorului cu guvernanþa entitãþii (Revista „AuditFinanciar” nr.4/2008).

Asupra rolului ºi funcþiilor comitetului de audit în contextulguvernanþei corporative ºi-au îndreptat atenþia mai mulþispecialiºti. Reþinem câteva dintre aceste contribuþii, cumar fi: Stanciu L. & Stoicescu, L. (2009) prin Studiu

privind necesitatea, rolul, responsabilitãþile ºi eficien-þa unui comitet de audit, care aduce plusvaloare dome-niului cercetat prin punctarea principalelor soluþii practiceîn activitatea comitetului de audit; Dedu, V. & Stanciu, V.(2008) în Consideraþii privind cooperarea dintreautoritatea de supraveghere bancarã, auditorul ex-tern ºi comitetul de audit privind situaþiile financiarerealizeazã o analizã a modului în care comitetul de auditinteracþioneazã cu auditul extern în contextul sistemuluibancar; Dãnescu T. (2007) în Cum îºi organizeazã ac-tivitatea comitetul de audit, dezvoltã o analizã calitativãpertinentã asupra modului în care ar trebui abordatãorganizarea activitãþii comitetului de audit.

Auditul intern ºi responsabilitatea sa în contextul guver-nanþei corporative a fost o altã tematicã care a reþinut înmod deosebit atenþia specialiºtilor în domeniu. Dintreacestea se poate remarca: Ali N. (2007) cu lucrareaEvaluarea performanþelor departamentului de auditintern, autorul prezentând o sintezã a aspectelor practicede evaluare a performanþelor departamentului de auditintern din prisma propriei sale experienþe profesionale;Morariu A. & Conabie A.A. (2007) cu lucrarea Riscul ma-nagerial ºi auditul intern reuºesc sã sintetizeze princi-palele valenþe ale auditului intern ºi ale guvernanþei en-titãþii în minimizarea riscului managerial”; relaþia dintreauditul intern ºi guvernanþa corporativã fiind tratatã ºi decãtre Dobroþeanu C.L.& Dobroþeanu L., (2006) în cadrullucrãrii Relaþia audit intern – guvernanþã corporativã.

O contribuþie relevantã în sublinierea rolului audituluiintern ºi expectanþele managementului vizavi de impor-tanþa auditului intern în viaþa entitãþii este adusã ºi deStanciu V. & Eden A.(2007) prin lucrarea CorporateGovernance and internal audit (Revista de Conta-bilitate ºi Informaticã de Gestiune - ASE). În baza expe-rienþei practice ºi a unei documentãri solide în domeniu,autorii propun o serie de sugestii utile, care ar permiteauditului intern sã furnizeze valoare adãugatã realã pro-ceselor de management al riscurilor ºi al guvernanþei cor-porative. În aceeaºi ordine de idei se înscrie ºi Morariu etal. (2009) cu lucrarea Internal audit and corporate governance, an added value for entities’ management(Annales Universitatis Apulensis Series OeconomicaAlba-Iulia), fiind evidenþiatã utilitatea construirii unuiparteneriat între auditor ºi manager, ca premisã pentrucreºterea valorii adãugate furnizate de auditul intern, încontextul dezvoltãrii competenþelor susþinute de imple-mentarea unui sistem de control raþional.

19


4/2011

CONSIDERAÞII ASUPRA METODOLOGIILORDE CERCETARE UTILIZATE

Analizând din punct de vedere al metodologiilor de cercetareutilizate în cadrul studiilor identificate, dacã în cadrul primeiperioade (2000-2007) se observã o predilecþie pentru cer-cetãrile calitative, totuºi, în perioada urmãtoare (2008-pre-zent) dezvoltãrile de ordin metodologic ale cercetãtorilorromâni urmeazã reperele de pe plan internaþional, îndreptân-du-ºi mai mult atenþia asupra abordãrilor metodologice deordin mixt, ce îmbinã elementele calitative cu cele cantitative(studii empirice cu dezvoltãri teoretice) care reuºesc sã im-prime o relevanþã mult mai ridicatã rezultatelor obþinute în

urma cercetãrilor derulate. Aceste consideraþii de ordin meto-dologic sunt confirmate ºi de faptul cã studiile publicate dupãanul 2008 se înscriu cu preponderenþã în curentul de cerce-tare pozitivist (mainstream9), în defavoarea curentelor de cer-cetare alternative (critic ºi interpretativ). Toate aceste con-cluzii sunt argumentate de datele prezentate în Tabelele nr.4ºi nr. 5.

RELEVANÞA REZULTATELOR OBÞINUTEÎN CADRUL STUDIILOR IDENTIFICATE

Îndreptarea atenþiei cercetãtorilor din peisajul ºtiinþific româ-nesc din ultima perioadã spre curentul de cercetare pozitivist

20

Cercetare


9 Mainstream este caracterizat prin utilizarea unor ipoteze filozofice privind lumea ºtiinþificã, care se bazeazã pe empirism ºi relaþia dintre teorie ºipracticã. O cercetare de tip mainstream are drept obiect de studiu fenomene, procese, stãri de fapt, realitãþi actuale ºi se particularizeazã printr-oabordare metodologicã pozitivistã.

ºi îmbinarea elementelor cantitative cu cele calitative este pedeplin justificatã de faptul cã relevanþa rezultatelor obþinute înurma unor astfel de cercetãri este doveditã atât din punct devedere teoretic, cât ºi practic, utilitatea fiind, evident, mult maisemnificativã.

Acest lucru se poate observa ºi din datele prezentate încadrul Tabelului nr.6, din care, în urma analizei realizateasupra studiilor incluse în prezenta cercetare, reiese faptulcã cercetãrile de tip pozitivist imprimã rezultatelor o relevanþãatât pentru teoreticieni, cât ºi pentru practicieni.

Concluzii ºi perspective generale ale cercetãrii

Chiar dacã subiectele tratate de specialiºtii din literatura despecialitate naþionalã sunt destul de diversificate, totuºi maisunt destule arii ale acestui domeniu care necesitã mai multãatenþie, pânã la ora actualã nefiind suficient de riguros explo-rate.

În opinia autoarei acestui studiu, o sintezã a principalelordirecþii care ar putea fi explorate în contextul tematicii aduse în discuþie prin studiul de faþã ar include cel puþinurmãtoarele direcþii de cercetare, fãrã ca aceastã listã sã fieexclusivã:

Analiza comprehensivã ºi într-un cadru integrat acelor trei mari piloni ai funcþiei de audit (auditul intern,auditul extern, comitetul de audit) în contextul guver-nanþei corporative;

Identificarea celor mai bune practici de audit din pris-ma guvernanþei corporative;

Analiza relaþiilor dintre auditul intern, auditul extern ºi comitetul de audit ºi interconectãrile dintre acestea;

Rolul auditului în asigurarea transparenþei raportãrilorfinanciare ale entitãþilor;

Sprijinirea entitãþilor româneºti în conºtientizareanecesitãþii de acordare a importanþei cuvenite modu-lui în care este asiguratã guvernanþa corporativã.

21


4/2011

Acknowledgements: Aceastã lucrare a fost cofinanþatã dinFondul Social European, prin Programul OperaþionalSectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, proiectnumãrul POSDRU/1.5/S/59184 "Performanþã ºi excelenþãîn cercetarea postdoctoralã în domeniul ºtiinþelor eco-nomice din România", Universitatea Babeº-Bolyai, Cluj-Napoca, fiind partener în cadrul proiectului.

This paper was supported from the European Social Fundthrough Sectorial Operational Programme HumanResources Development 2007-2013, research project POS-DRU/89/1.5/S/59184 'Performance and excellence inpostdoctoral research within the field of economic sci-ences in Romania', Babeº-Bolyai University, Cluj-Napocabeing a partner within the project.

22

Cercetare


Ali N. (2007) - Evaluarea performanþelor departamentului deaudit intern, Revista „Audit Financiar”, nr.12/2007.

Avram, M. & Avram, V., (2008) – Comunicarea auditorului cuguvernanþa entitãþii, Revista „Audit Financiar”, nr. 4/2008.

Bill Bowman, (2010) - Principii ºi recomandãri propuse într-un nou Cod de Guvernanþã Corporativã, Revista „AuditFinanciar” nr.10/2010, pp.51-54.

Dãnescu, T.(2007) – Cum îºi organizeazã activitatea comite-tul de audit, Revista „Audit Financiar”, nr.5/2007.

Deakin, S. & Konzelmann S. J., (2004) - Learning fromEnron, Corporate Governance Journal, Vol. 12 No. 2,April, pp. 134-142.

Dedu, V. & Stanciu, V. (2008) - Consideraþii privind cooper-area dintre autoritatea de supraveghere bancarã, audi-torul extern ºi comitetul de audit privind situaþiile financia-re, Revista „Audit Financiar”, nr.11/2008, pp.44-50.

Dobroþeaanu L., Dobroþeanu C.L., Rãileanu, A.S., (2010) -Independenþa auditorilor în contextul guvernanþei corpo-rative, Revista „Audit Financiar”, nr.3/2010, pp.18-22.

Dobroþeanu C.L.& Dobroþeanu L., (2006) - Relaþia auditintern-guvernanþã corporativã, Revista „Audit Financiar”,nr.12/2006.

Domniºoru, S., Vânãtoru, S.S., (2008) – Auditor independ-ence, audit committee quality and internal control weak-nesses, Annals of The University Of Petrosani,Economics, Vol.VIII, Partea I, pp.161-166.

Fraser, I. & Pong, C., (2009) - The future of external auditfunction, Managerial Auditing Journal, Vol. 24 No. 2, pp.104-113.

Fusaro, P. & Miller, R. (2002) -What Went Wrong at Enron,London, Wiley.

Gillan, S.L. & Martin, J.D. (2007) – Corporate governancepost-Enron: Effective reforms or closing the stable door?,Journal of Corporate Finance, Vol. 13, pp. 929–958.

Gold M., (2009) - Cum sã supravieþuim crizei creditelor? Nepoate ajuta guvernanþa corporativã?, Revista „AuditFinanciar”, Nr.8/2009, pp.42-47.

Gordon, L.A. & Smith K.J. (1992). Postauditing capitalexpenditures and firm performance, Accounting,Organizations and Society, November, pp.741-757.

Healy, P.M. & Palepu, K.G., (2003) – The fall of Enron, TheJournal of Economic Perspectives, vol.17, No.2, Spring ,pp.3-26.

Manolescu, M., Roman , A.G., Roman, C., Mocanu, M.,(2010) - Comunicarea auditorului cu persoanele însãrci-nate cu guvernanþa, Revista „Audit Financiar”, nr.1/2010,pp.12-17.

Matiº D., Boþa-Avram C., (2010) - Studiu privind relevanþapublicãrii raportului de audit intern în contextul asigurãriiunei bune guvernanþe corporative, Revista „AuditFinanciar”, nr.10/2010, pp.26-33.

McLean, B. (2001) – Why Enron went bust?, Fortune, 24December, pp.52-58.

Morariu A. & Conabie A.A. (2007) - Riscul managerial ºi audi-tul intern, Revista „Audit Financiar”, nr.4/2007.

Morariu, A., Mitea, N., Stoian, F., Crecanã, C., (2009) –Internal audit and corporate governance, an added valuefor entities’ management, Annales Universitatis ApulensisSeries Oeconomica Alba-Iulia, vol.11 nr.1, pp.290-295.

Porter, B.A., (2009) - The audit trinity: the key to securing cor-porate accountability, Managerial Auditing Journal, 2009,Vol. 24 No. 2, pp. 156-182.

Rãileanu A.S., Dobroþeanu, C.L., Dobroþeanu, L., (2011) -Probleme de actualitate cu privire la mãsurarea niveluluide guvernanþã corporativã în România, Revista „AuditFinanciar”, nr.1/2011, pp.11-15.

Sikka, P. & Filling, S. & Liew, P. (2009) - The audit crunch:reforming auditing, Managerial Auditing Journal, 2009,Vol. 24 No. 2, pp. 135-155.

Stanciu L. & Stoicescu, L. (2009) - Studiu privind necesi-tatea, rolul, responsabilitãþile ºi eficienþa unui comitet deaudit, Revista „Audit Financiar”, nr.1/2009, pp.3-11.

Stanciu, V., (2007) - Corporate governance and internalaudit, Revista de Contabilitate ºi Informaticã de Gestiune,Supplement 2007, pp.574-579.

Vinten, G. (2002) – The corporate governance lessons ofEnron, Corporate Governance, vol.2, nr.4, pp.4-9.

Referinþe bibliografice

IntroducereLa ora actualã, omenirea trece printr-o situaþie dificilã, ºianume o crizã financiarã mondialã care a început sã se mani-feste începând cu sfârºitul anului 2007, mai întâi în S.U.A., înEuropa, fiind apoi exportatã treptat în majoritatea statelorlumii. Începând cu a doua jumãtate a anului 2008, criza esteglobalã, cuprinzând toate sectoarele economice, ºi mondialã,afectând ponderea cea mai mare a economiilor naþionale. Înacest sens, A. Einstein sublinia cã: „În perioada crizei se nascinvenþiile, descoperirile ºi marile strategii1.”

Aceastã crizã „trage” implicit un semnal de alarmã în privinþaproducerii, obþinerii ºi utilizãrii informaþiilor financiar-contabilecare au un rol deosebit în prevenirea, atenuarea sau comba-terea unor astfel de situaþii dificile. Informaþiile financiar-con-tabile sunt însã doar o categorie a tipurilor de informaþii exis-tente, identificându-se astfel un numãr relativ mare de cate-gorii ale informaþiilor: informaþia în limbaj cotidian, informaþiageneticã, informaþia ontologicã etc.

Pe de altã parte, Claude Shannon, în lucrarea sa publicatã în1948 „A Mathematical Theory of Communications”2, a dat unsens nou cuvântului informaþie: el a evidenþiat latura obiec-tivã, aspectul cantitativ al informaþiei, consideratã completindependentã de emiþãtor ºi receptor, ca o reflectare naturalãa structurii ºi ordonãrii lumii reale. În aceastã accepþiune,informaþia shannonianã este un termen matematic, abstract,ce desemneazã o mãrime ce poate fi mãsuratã ºi tratatã ma-tematic la fel ca masa, energia sau altã mãrime fizicã. Terme-nul este legat de ideea intuitivã de previzibilitate ºi de ale-gere. Dacã un mesaj e are probabilitatea de apariþie pe, infor-

23

Cercetare

4/2011

Relevanþa informaþiilorfinanciar-contabileîn situaþii de crizã

Nicolae TODEA* & Ioana CÃLEAN**

* Prof.univ.dr., Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia, auditor financiar, e-mail: [email protected]** Drd., Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia, e-mail: [email protected] Preluat din Mâºu, ªtefan; Buneci, Petre; Gheorghe, Veronica, Criza, anticriza ºi noua ordine mondialã, Editura SOLARIS PRINT, Bucureºti – 2009.2 http://ro.wikipedia.org/wiki/Informa%C5%A3ie, 05 februarie 2010.

The Relevance of FinancialAccounting Information in CrisisSituations Providing information regarding the financial situation ofenterprises is a major objective of accounting, achievedthrough the regular publication of financial reports.Therefore, the financial accounting information is the basisfor the decision makers, who need information whose ben-efits are greater than the associated costs and specificfeatures that are validated. In contrast, we can find in thepractice of the entities two types of information: informa-tion about the real situation of the economic activity andinformation intended to manipulate the external users toinvest in toxic securities or in other non-performing assets.The current situation of the global economy was thereforealso generated by misleading or deceiving information,which inevitably had a considerable impact on the currentglobal crisis. The imposed measures to be taken in thesesituations are quite tough and suppose economical con-straints for the majority of the citizens of a country.

Key words: relevant information, financial position, per-formance, decisions

JEL Classification: M 40

Cuvinte cheie: informaþii relevante, poziþie financiarã, perfor-manþã, decizii

Abstract

maþia asociatã mesajului e, notatã cu I, se calculeazã astfel:

I= loga(1/pe)= - loga(pe)

Unitatea de mãsurã elementarã a cantitãþii de informaþie este1 bit. Dacã pe baza loga se alege cifra „2” atunci informaþiase mãsoarã în cifre binare sau mai scurt, biþi.

În acest fel, este surprinsã relaþia dintre multitudinea de infor-maþii prelucrate, stocate etc. ºi mesajele transmise deciden-þilor.

Relevanþa informaþiilor în luarea deciziilor utilizatorilor esteinfluenþatã de natura informaþiei ºi de pragul de semnificaþie3.Astfel, dacã natura informaþiei oferã indicii în legãturã cuconþinutul sãu intrinsec, rãspunzând la întrebarea: „La ce sereferã informaþia?”, pragul de semnificaþie are o conotaþiecantitativã, oferind rãspuns la întrebarea: „Care este valoa-rea peste care informaþia produce efecte asupra deciziei utili-zatorilor?”. Informaþiile sunt semnificative dacã peste un anu-mit nivel valoric – prag de semnificaþie – omisiunea sauprezentarea eronatã este de naturã sã influenþeze deciziileutilizatorilor. Potrivit Standardului Internaþional de Audit nr.320 „Pragul de semnificaþie în audit”, auditorul trebuie sã iaîn considerare pragul de semnificaþie ºi relaþia acestuia curiscul de audit atunci când desfãºoarã o misiune de audit.Determinarea pragului de semnificaþie de cãtre auditorreprezintã un aspect ce þine de judecata profesionalã ºi esteafectat de percepþia auditorului cu privire la nevoile de infor-maþii financiare ale utilizatorilor situaþiilor financiare.

Metodologia cercetãriiImportanþa ºi motivaþia studierii temei din prezenta lucrarerezidã din însuºi specificul activitãþilor entitãþilor economice,obligate sã publice periodic informaþii privind situaþia/poziþiafinanciarã ºi specificul acestora, cu atât mai mult în perioadaactualã a economiei mondiale, situatã în plinã crizã.

Pornind de la informaþiile contabile, rolul lor, inclusiv în ceeace priveºte prognozarea fenomenelor de crizã ºi punândacestea în corelaþie cu cele douã categorii de personaje –furnizori ºi utilizatori ai acestora, apar o serie de întrebãri:Care sunt valenþele informaþiilor contabile? Cui sunt ele des-tinate? Care sunt efectele fenomenelor de crizã? Cine suntcei care au nevoie de informaþii contabile? De ce au nevoiede ele? Care este rolul pe care îl joacã contabilitatea în pro-

cesul de furnizare a acestor informaþii? Cine se aflã în pos-tura de principal producãtor al acestei resurse? Cum ar fi tre-buit produse ºi utilizate informaþiile financiar-contabile pentrua prognoza, preîntâmpina ºi atenua manifestãrile crizei eco-nomico-financiare? Tocmai pentru a formula unele posibilerãspunsuri la acestea, în paragrafele urmãtoare vom încercacercetarea problematicilor vizate.

Cercetarea, ca o succesiune de acþiuni sau operaþii ce alcã-tuiesc un proces metodologic complex ºi sistematic, are caprincipal obiectiv încercarea de a gãsi noi probleme care staula baza unor preocupãri intense de conturare ºi soluþionare aacestora. Procedeele de lucru se fondeazã pe închegareatemei abordate prin documentarea atât teoreticã, cât ºi prac-ticã. Mai exact, acestea se concretizeazã în: studierea litera-turii de specialitate, analiza legislaþiei specifice ºi a reglemen-tãrilor în vigoare, studierea Standardelor Internaþionale deAudit ºi a Standardelor Internaþionale de Raportare Financia-rã, utilizarea unor baze de date internaþionale, cum ar fi://search.ebscohost.com, ºi, nu în ultimul rând, documentareafapticã la entitãþile economice pentru elaborarea studiului decaz.

Având în vedere aceste fundamente, în lucrarea de faþã suntaduse în discuþie noþiunea de informaþie financiar-contabilã,relevanþa acesteia în diverse împrejurãri ºi sublinierea roluluipe care îl are contabilitatea, ca furnizor al acestui tip de infor-maþii în societatea contemporanã, marcatã de atâtea încer-cãri provocate de ritmul sinusoidal al evoluþiei economiei.

Informaþia, ca resursã economicã ºi serviciu

de primã necesitateÎn ultimele decenii ale sec. XX, creºterea gradului de informa-tizare a proceselor industriale, precum ºi a gradului defolosire a informaþiilor în rezolvarea problemelor umane afãcut ca informaþia sã fie consideratã ca o resursã economi-cã, oarecum egalã cu alte resurse, cum ar fi munca, materiaprimã ºi capitalul. Aceastã perspectivã scoate în evidenþãfaptul cã posesia, manipularea ºi folosirea informaþiei poateîmbunãtãþi raportul cost-eficienþã în multe procese fizice saucognitive. Ca resursã individualã ºi socialã, informaþia arecâteva caracteristici ce o deosebesc de noþiunea tradiþionalãde resursã economicã (Figura 1):

24

Cercetare


3 Popa, Irimie Emil; Briciu, Sorin; Oprean, Ioan; Bunget, Ovidiu; Pereº, Cristian; Pete, ªtefan, Bazele contabilitãþii, Editura Economicã, Bucureºti,2009, p. 11.

Spre deosebire de alte resurse economice, informaþia estepractic nelimitatã, având limite aparente impuse doar de timpºi de capabilitatea cognitivã umanã.

Resurse de fundamentare a deciziilor economice

Informaþiile financiar-contabile reprezintã una dintre resurse-le cele mai importante din viaþa ºi activitatea unei entitãþi.Aceste „resurse nelimitate” sunt preluate din activitatea eco-nomicã prin intermediul contabilitãþii ºi transmise diferitelorcategorii de utilizatori: manageri, acþionari, investitori, credi-tori financiari, furnizori ºi alþi creditori comerciali, clienþi, anga-jaþi, statul ºi, nu în ultimul rând, publicul. În consecinþã, con-

tabilitatea trebuie sã fie atât de riguroasã încât sã redeaimaginea fidelã a patrimoniului unei entitãþi, pentru a nu indu-ce în eroare tocmai utilizatorii informaþiilor financiar-contabile,singurii care justificã activitatea profesioniºtilor contabili.

Din acest motiv, o particularitate esenþialã a profesioniºtilorcontabili se referã la asumarea responsabilitãþii de a acþionaîn interes public. Astfel, se fundamenteazã interdependenþadintre activitatea economicã generatoare de informaþii ºiinteresul public; dupã cum este reprezentat ºi în figura 2.

Orice entitate (economicã, nonprofit etc.) într-o societatedemocraticã trebuie sã îºi desfãºoare activitãþile într-un modtransparent, iar gestionarea eficientã a resurselor fiecãreientitãþi pune o presiune asupra contabilitãþii, care nu poateascunde „în spatele confidenþialitãþii”5 – cel puþin o parte dinaspectele activitãþii entitãþii. Referitor la aceasta, profesorul

25

Relevanþa informaþiilor financiar-contabile

4/2011

4 Tabãrã, Neculai; Horomnea, Emil; Mircea, Mirela-Cristina, Contabilitate internaþionalã, Editura Tipo Moldova, Iaºi, 2009, p. 200, preluat de autoridupã Walton P., Haller A., Raffournier B., International Accounting, Editura Thompson, London, 2003, p. 74.

5 Todea, Nicolae, Teorie contabilã ºi raportare financiarã, Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2009, p. 9.

Iacobescu considerã contabilitatea ca fiind ramura ºtiinþelorsociale care se ocupã cu înregistrarea egalitãþii de schimbdin patrimoniul unei persoane”7.

Prin urmare, gestionarea resurselor la nivel de societãþi co-merciale ºi nu numai, inclusiv a resursei reprezentatã deinformaþie, este importantã pentru a atenua efectele acesteicrize financiare mondiale; cu atât mai mult cu cât studiileefectuate privind cauzele care au generat criza financiarãmondialã, precum ºi lucrãrile care aratã modul de gestionarea resurselor în perioada de crizã sunt consecinþe actuale alevieþii economice din întreaga lume. În legãturã cu declan-ºarea actualei crize ºi cronologia sa, Mugur Isãrescu, guver-natorul B.N.R., a afirmat cu ocazia sesiunii organizate deAcademia Românã în data de 3 octombrie 2008 cã: „Existãîntr-adevãr ceva care va schimba definitiv lumea ºi acestceva s-a întâmplat în America”8.

Sombart Werner, mare economist ºi sociolog german,cercetând rolul pe care l-a avut contabilitatea pentru progre-

sul omenirii, sublinia cã prin ea se desãvârºesc normele deconducere a întreprinderii deoarece „ordinea ºi claritatea înafaceri mãresc gustul de a economisi, de a câºtiga…ea s-anãscut din aceeaºi gândire ca sistemele lui Galileu sauNewton, ca teoriile fizicii ºi chimiei moderne…prin ea sis-temul economic capitalist ºi-a putut realiza ideea de câºtig ºide economicitate sau raþionalism economic”.

Astfel, mobilitatea accentuatã a fenomenelor pieþei, specificãeconomiei moderne (de piaþã) care tinde spre globalizare ºiconcretizatã într-o evoluþie dinamicã fãrã precedent, schim-bãri rapide ºi imprevizibile ale cererii de mãrfuri, ale raportu-lui cerere – ofertã ºi ale nivelului preþurilor obligã entitãþile laimplicarea totalã ºi imediatã în mecanismul pieþei. Aceastã„globalizare include o multitudine de procese care afecteazãesenþial toate domeniile vieþii economico-sociale. Ea poate ficonsideratã un fenomen, o ideologie, o mentalitate, o strate-gie sau toate la un loc”9. Studierea sistemicã a pieþei interneºi externe, punerea în acþiune a unor metode ºi tehnici ºtiinþi-

26

Cercetare


6 Mihãilescu, Ion, Rigori ºi principii de eticã ale auditorilor în misiunile de audit, Revista „Audit Financiar”, nr.7/2007, p.8.7 Ionaºcu, Ion, Dinamica doctrinelor contabilitãþii contemporane, Editura Economicã, Bucureºti, 2006, p. 53.8 Preluat din Mâºu, ªtefan; Buneci, Petre; Gheorghe,Veronica, Op.cit.9 Tabãrã, Neculai; Horomnea, Emil; Mircea, Mirela-Cristina, Op. Cit., p. 94.

fice noi de investigare a pieþei, a posibilitãþilor de adaptare lacerinþele acesteia nu pot fi efectuate fãrã utilizarea unuivolum suficient ºi diversificat de informaþii obþinute în timpoportun în scopul luãrii celor mai optime decizii.

„O societate nu funcþioneazã cu reguli stabilite o datã pentrutotdeauna, este o creaþie continuã” - DETOEUF10. Acesteconsiderente sunt valabile ºi în ceea ce priveºte producþia ºifurnizarea de informaþii contabile. Ba mai mult, în cazul infor-maþiei financiar-contabile se poate spune cã aceste conceptesunt utilizate încã din antichitate, fãrã sã se vorbeascã con-cret ºi teoretic despre ele, însã ceea ce este specific ºidefineºte informaþia a fost necesar ºi util omului dintotdeau-na (bineînþeles, la „cote” mai mult sau mai puþin indispensa-bile).

Producþia, furnizarea ºi utilizarea informaþiei financiar-con-tabile ca ºi importanþa acesteia pentru diverse categorii deutilizatori se regãsesc astãzi în multe lucrãri de specialitate ladiferiþi autori consacraþi, fiind mult dezbãtute ºi în diferite ca-pitole din scrierile autorilor nou specializaþi în acest domeniu.

Spre exemplu, profesorii Cãlin Oprea ºi Mihai Ristea afirmãcã informaþia „reprezintã o formã de cunoaºtere a realitãþiiprin care se aduc ºtiri cu privire la felul, caracteristicile ºimãrimea obiectelor, evenimentelor, fenomenelor ºi proce-selor ce formeazã mediul înconjurãtor”11. Pe de altã parteînsã, legat de „crizã”, literatura economicã cuprinde o sume-denie de aprecieri, prezente în lucrãri apãrute în decursultimpului care dezbat aspecte specifice unor astfel deperioade dificile, mai mult sau mai puþin detaliate pe particu-laritãþi ale fiecãrui tip de crizã; pentru a fi evidenþiate cauzeleºi efectele generatoare ale situaþiilor de crizã.

Cu alte cuvinte, lucrarea de faþã încearcã sã abordeze anu-mite puncte considerate importante, cum sunt: subliniereaimportanþei informaþiilor în epoca contemporanã ºi în speciala utilizãrii acestora într-un mod eficient ºi economic în situaþiide declin economic; precum ºi determinarea unei legãturi detip cauzã/efect între modul de formare, sintetizare, inter-pretare, utilizare a informaþiei în general ºi a informaþiei finan-ciar-contabile în particular, în condiþiile în care, „informaþia”,cu tot ce implicã ea, a evoluat progresiv, ajungând sã ocupeun loc „de prim rang” ºi de neînlocuit în orice domeniu. Fãrãa avea pretenþia cã problemele ridicate vor avea un caracterexhaustiv, în lucrarea de faþã se va încerca conturarea zo-nelor economice afectate, cauzele acestor situaþii ºi direcþiile

de acþiune probabile pentru ieºirea din aceastã crizã gene-ralã.

Toate cele amintite meritã o deosebitã importanþã întrucâtsistemele actuale de management financiar, la noi în þarã, nureflectã decât într-o micã mãsurã realitãþile economice,nemaifiind capabile sã ofere informaþie pentru actul de mana-gement.

Dezvoltãrile recente din domeniul contabilitãþii financiare ºi alcontabilitãþii de gestiune solicitã din ce în ce mai mult de laaceste discipline ca rigoarea ºtiinþificã sã se oglindeascã utilºi eficient în practicã, prin forma, fondul ºi considerentele pecare le îmbrãþiºeazã cercetarea conceptului extrem de com-plex al informaþiei financiar-contabile.

Având în vedere acest eºafodaj prezentat, vom continua prina analiza în ce mãsurã ºi în special, din ce perspectivã anali-za performanþelor poate reprezenta o problematicã. Seriaabordãrilor cu caracter problematizat privind tema tratatãcuprinde – printre altele: chestionarea asupra validitãþii ºi ca-litãþii surselor de informaþii utilizate ca suport pentru analizaperformanþelor, precum ºi interogarea asupra instrumentelorutilizate în analizã (indicatori financiari sau nonfinanciari), încontextul asimetriilor informaþionale ºi al problemelor deguvernanþã.

Într-o lume a afacerilor din ce în ce mai activã, performanþeleîntreprinderii sunt aºteptate de cãtre toþi partenerii acesteia –acþionari, bãnci, analiºti financiari, furnizori, creditori etc. An-samblul activitãþilor entitãþii, traduse în limbaj contabil, consti-tuie, într-o primã etapã, obiectul unor verificãri interne, efec-tuate de cãtre controlorii de gestiune sau de cãtre auditoriiinterni, care intervin în domeniul gestiunii afacerilor întreprin-derii ºi care contribuie, pe de o parte, la ameliorarea orga-nizãrii întreprinderii, iar, pe de altã parte la îmbunãtãþireacapacitãþii de atingere a obiectivelor stabilite de cãtre actulmanagerial.

„Fiabilitatea informaþiilor financiar-contabile, sintetizate în si-tuaþiile financiare, este apoi validatã de cãtre un profesionistcontabil [...]; acesta nu mai reia verificãrile deja realizate îninteriorul întreprinderii, verificãri a cãror amploare variazã înfuncþie de talia întreprinderii”12.

Astfel, economia româneascã – ºi nu numai, parcurge oetapã de dezechilibre economice. În acest context, aparenecesitatea, generatã de raþiuni psihologice ºi practice, de a

27


4/2011

10 Mâºu, ªtefan; Buneci, Petre; Gheorghe,Veronica, Op.cit. p. 24.11 Ristea, Mihai; Oprea, Cãlin; Vãduva, Ilie; Neamþu, Horia, Bazele contabilitãþii, Editura Didacticã ºi Pedagogicã, R.A., Bucureºti, 1999, p. 29.12 Marin Toma, Iniþiere în auditul situaþiilor financiare ale unei entitãþi, editura CECCAR, Bucureºti, 2009, p.3.

înþelege ºi a formula idei referitoare la comportamentul sis-temelor economice în viitor, astfel încât sã se depãºeascãsituaþia actualã din economia þãrii noastre ºi a lumii întregi.

În acest sens, concepþia exprimatã de Constantin Deme-trescu în lucrarea „Istoria criticã a literaturii contabile dinRomânia”, publicatã în anul 1947, ar trebui sã fie linia de re-ferinþã a economiºtilor, analiºtilor financiari etc. ºi din perioa-da zilelor noastre, tocmai pentru evitarea unor situaþii delicate– cum este cazul crizei financiare mondiale actuale: „Trecutuleste un condensator al viitorului, prezentul o limitã instanta-nee între trecut ºi viitor, iar viitorul o continuã realizare maipuþin sau mai mult corespunzãtoare seriilor cauzale prece-dente. Legãtura strânsã între aceste elemente temporale tre-buie deci stabilitã ºi urmãritã cu mare atenþie”.

De remarcat este noua societate care s-a nãscut ºi tinde sãdevinã parte integrantã din viaþa noastrã, a tuturor. Aceastãsocietate aduce cu ea noi stiluri de viaþã familialã, noi moduride a munci, noi conflicte politice ºi totodatã o nouã economie,bazatã pe noi resurse.

Pe vremuri, o informaþie rãmânea de actualitate chiar dacãtrecuserã zeci de ani de când a fost lansatã ºtirea. Astãziînsã, asistãm la o revoluþie ºtiinþificã fãrã precedent prinamploarea ºi consecinþele dezvoltãrii ºtiinþei. Aºadar, strã-nepoþii încã mai discutau despre rãzboi, despre care auzi-serã de la strãbunicul lor, chiar dacã acel rãzboi se încheiasede jumãtate de secol. În zilele noastre, noutatea unei ºtiri îºipierde din consistenþã dupã câteva ore de la apariþia infor-maþiei.

Acest trend se va pãstra pe viitor, pânã când atât interesulpublic, cât ºi impactul social al unei ºtiri va dura câtevasecunde ºi va tinde spre zero, aºa cum vedem ilustratschematic în figura nr. 3.

Cu alte cuvinte, între sistemul contabil ºi asigurarea unorinformaþii economice reale ºi complete existã o condiþionarereciprocã – sau, mai bine zis, ar fi ideal sã existe – în actu-alele condiþii marcate profund de dezechilibre, când ar fivitalã crearea unei legãturi între producerea, certificarea ºiutilizarea informaþiilor.

Rolul auditului financiar în furnizarea informaþiilor

financiarePotrivit ideii anterioare, se observã cã în societatea contem-poranã, puterea economicã ºi financiarã a întreprinderilorconstã îndeosebi în capacitatea acestora de a genera, con-trola ºi utiliza informaþii caracterizate prin eficienþã, eficaci-tate, economicitate ºi oportunitate, pentru atingerea obiec-tivelor preconizate. Competiþia mondialã se poartã în prezentpe tãrâmul utilizãrii cât mai eficiente a cunoºtinþelor, infor-maþiilor ºi noilor tehnologii de comunicaþii, sloganul fiind:„informaþia îþi dã putere”14. Profesorul Paul Bran consemna cã„acest minereu al viitorului care este informaþia, este mult maivaloros decât diamantul sau aurul. În multe cazuri, o infor-maþie bine fundamentatã ºi tot atât de bine consumatã poateînlocui ºi substanþã ºi energie ºi altã informaþie”.

Informaþiile obþinute prin intermediul contabilitãþii financiare ºide gestiune fac posibilã analiza unei activitãþi din punct devedere economico-financiar prin cercetarea eforturilordepuse de cãtre o entitate pe parcursul unei perioade con-tabile în relaþie cu efectele obþinute pentru a scoate în evi-denþã performanþele ce au fost realizate la un moment dat,dar ºi cele previzionale.

Un exemplu destul de sugestiv este cel al bãncii LehmanBrothers, ale cãrei informaþii, nefiind furnizate la nivel real,nefiind reevaluate la valoarea justã au indus alte opinii ºi altedecizii decât cele corespunzãtoare situaþiei reale – dacãaceasta ar fi fost redatã public. Deciziile greºite ºi aproapefrauduloase luate de conducerea Lehman Brothers ºi deauditorii bãncii „au dus la prãbuºirea acesteia ºi au declanºat

28

Cercetare


13 http://www.tashy.ro/impactul-social-al-informatiei-in-decursul-istoriei/, 05 februarie 2010.14 Duþescu, Adriana, Informaþia contabilã ºi pieþele de capital, Editura Economicã, Bucureºti, 2000, p. 16.

una dintre cele mai dure crize financiare de pânã acum, con-form unui raport întocmit de un investigator desemnat deinstanþã”15, care aminteºte o serie de „ºmecherii” contabileutilizate de bancã pentru a masca situaþia financiarã precarã.Dintre acestea sunt evidenþiate propriile artificii financiaremenite sã ascundã active neperformante ºi practicile con-tabile ale bãncii cunoscute în interiorul acesteia ca „Repo105”, care au constat în scoaterea din registrele contabile amiliarde de dolari, ca rãspuns ºi soluþie datã de LehmanBrothers la presiunea autoritãþilor publice. Banca a structurataceste tranzacþii cu active nelichide, greu de vândut prinoperaþiuni uzuale, aºa încât sã vândã titluri de valoare lafinele unui trimestru pentru a le rãscumpãra câteva zile maitârziu, cu scopul de a scãdea temporar, artificial ºi nefunda-mentat nivelul datoriilor.

Pentru a fi fiabile, previziunile ar trebui sã se bazeze pe ocredibilitate crescutã a informaþiilor privind situaþia patrimo-niului ºi rezultatele obþinute, însã credibilitatea informaþiilorcontabile în general ºi, mai ales, în perioadele de crizã ridicãmulte probleme ºi semne de întrebare care necesitã a fi înlã-turate.

Dintre elementele care au viciat ºi denaturat informaþia eco-nomicã identificãm „activele toxice” din bãnci; mai exact, ti-tlurile financiare supraevaluate, imobilele supraipotecate ºisupraevaluate, „falsele” garanþii ale bãncilor; aspecte pe carecontabilitatea ºi întregul sistem informaþional s-au dovedit a fiincapabile a le semnala în timp oportun. Pentru remediereaºi soluþionarea acestor situaþii ar fi utile – ºi ar fi avut sarcinade preîntâmpinare, alte standarde de analizã a informaþieicontabile, alte repere ºi tehnici de audit ºi de evaluare,expres formulate în acest sens.

Spre exemplu, raportul de audit existent pânã acum este,uneori, de dimensiuni reduse, aºa încât nu permite preamulte comentarii spre a creºte credibilitatea ºi eficienþa infor-maþiilor analizate; motiv pentru care s-ar putea pune proble-ma introducerii unor noi paragrafe, care sã permitã auditoru-lui comentarii ºi observaþii ce completeazã opinia formulatã.

Studii de cazInformaþiile contabile recente ar trebui sã fie relevante ºi sãprezinte situaþia realã a patrimoniului entitãþilor, procedându-se la reevaluarea terenurilor, construcþiilor, care au pierdutmult ca valoare în condiþiile prezente ale economiei mondiale

ºi la construirea ajustãrilor pentru deprecierea creanþelor.Însã, deºi toate acestea dãuneazã economiei în ansamblulsãu, mãsurile ºi rectificãrile întârzie sã aparã tocmai pentru aapãra interesul proprietarilor de a nu diminua activul net.

Concret, analizând reflectarea în situaþiile financiare a imobi-lizãrilor la o societate comercialã – S.C. ALFA S.A., situaþiase prezintã astfel:

Din studierea situaþiilor financiare, se observã (Tabel nr. 1) cãentitatea în cauzã a înregistrat la capitolul terenuri ºi con-strucþii o creºtere datoratã intrãrilor obiºnuite. Numai cã nu aavut loc o evaluare a acestei categorii de elemente la valoa-rea justã. Astfel cã soldul de la începutul anului s-a modificatnumai pe seama intrãrilor la care ne-am referit ºi pe seamaunei amortizãri normale (în cazul construcþiilor). În anul 2009,piaþa imobiliarã a scãzut considerabil faþã de perioada prece-dentã crizei economice. În aceastã situaþie, dacã societateaar fi constituit ajustãri utilizând un procent cuprins cel puþinîntre 15-20%, atunci activul net ar fi fost diminuat cu valoareacorespunzãtoare aplicãrii procentului de ajustare, iar struc-tura bilanþului ar fi fost afectatã în sens negativ, fiind mult mairealistã:

29


4/2011

15 http://standard.money.ro/finante-banci-asigurari/despre-bancheri-intelepti-smecherii-contabile- si-alti-demoni-3234.html, 10 aprilie 2010.

În urma ajustãrii, se observã (Tabel nr. 2) cã activul net ar fiscãzut cu valoarea corespunzãtoare ajustãrilor, dacã acesteaar fi coincis cu valorile rezultate din reevaluarea la valoareajustã. Activul net, expresia poziþiei financiare a entitãþii, ar fifost cu aproape 5% mai mic dacã ar fi avut loc evaluarea pebaza valorii juste a terenurilor ºi construcþiilor.

În corelaþie cu crearea de ajustãri, creºte ºi cheltuiala aferen-tã acestora, care va determina – aºa cum s-a prezentat maisus - o diminuare a rezultatului exerciþiului. Rezultatul con-tabil ar fi fost mai mic cu 1.057.653 lei, ceea ce proporþionalreprezintã 35%.

Pentru o analizã fundamentatã privind starea societãþilorcomerciale româneºti, am procedat la analiza altei societãþipe acþiuni BETA S.A., cu scopul de a remarca dacã observaþi-ile prezentate mai sus se pãstreazã ºi reflectã aceeaºi ten-dinþã ºi în acest caz.

Schematic, situaþia acestei societãþi înainte ºi dupã evalu-area pe baza valorii juste se prezintã în figura nr. 4.

Singurul lucru care este de remarcat ºi se deosebeºte deexemplul anterior este faptul cã, dacã procedãm la ajustarea

de valoare a activului net, acesta scade sub valoarea din anul2008, ceea ce exprimã gravitatea consecinþelor crizei pentruaceastã societate.

Deºi redarea imaginii fidele ar impune evaluarea la bilanþ peseama valorii juste, entitãþile evitã sã constituie un volummare de ajustãri, din cauza faptului cã, din punct de vederefiscal, o mare parte a acestora sunt cheltuieli nedeductibile,afectând astfel profitul net al societãþii, dar nu ºi rezultatul fis-cal. Atunci când, totuºi, se aplicã evaluarea la valoarea justã,aceasta are loc sub „presiunea” auditorilor.

În ceea ce priveºte conflictul manageri, proprietari – miciiacþionari, se poate spune cã „aceºtia din urmã, având la dis-poziþie un numãr limitat de modalitãþi de protecþie, care deregulã sunt tardive, constituie, de cele mai multe ori, parteaperdantã a rãzboiului informaþional. Protecþia micilor investi-tori le-o poate aduce numai un audit profesional”17, realizatconform normelor etice ale acestei activitãþi. Responsabi-litatea auditorului la elaborarea raportul de audit se restrângeîn a avea încredere sau în a-ºi pierde încrederea faþã de uti-lizatori ºi nimic altceva.

30

Cercetare


16 Sursa: prelucrarea informaþiilor din situaþiile financiare ale S.C. BETA S.A.17 Diaconu, Paul, Cum fac bani contabilii ?, Editura Economicã, Bucureºti, 2004, p. 253.

În plus, asistãm în ultima perioadã la mari crahuri financiare,la cutremure pe bursã, la o crizã financiarã globalã care aajuns sã afecteze ºi România, un sistem economic relativ micºi cu o conexiune slabã la economia globalã.

Criza economicã actualã are numeroase ºi ascunse cauze,dintre care nu poate lipsi insuficienta corelare dintre evoluþiamodelelor de business ºi evoluþiile modelelor de manage-ment financiar, utilizate de firme, de stat, de investitori. Sis-temele actuale de business permit contabilitatea dublã, rela-tivismul informaþiei furnizate, ocolirea sistemului fiscal cusprijinul paradisurilor fiscale sau cosmetizarea situaþiilorfinanciare prin artificii la limita legii.

Aceastã crizã nu e însã nimic nou; semnalele ei se puteauvedea acum câþiva ani, atunci când Enron, Worldcom, iar înEuropa, Parmalat, se prãbuºeau ºi ca efect al unor operaþi-uni financiare riscante.

Prin urmare, este clar cã ne aflãm în mijlocul unei crize finan-ciare importante, cu implicaþii în plan global, care necesitãanumite soluþii practice de depãºire a fenomenului.

Convergent acestei idei, este de remarcat cã aceastã crizãeconomicã mondialã a fost declanºatã din cauza managerilorsistemului financiar american, care nu au observat îndrep-tarea cu paºi mari spre prãpastie. Deºi sistemul produce can-titãþi uriaºe de date, au trecut neobservate tocmai informaþi-ile care sã indice cã gradul de risc a trecut cu mult peste „liniaroºie”. „Atunci când informaþiile au ieºit la ivealã, bulgãreleîncepuse sã se rostogoleascã”18.

ConcluziiPrin urmare, în furnizarea unor informaþii financiar-contabilecare sã reflecte real activitãþile economice desfãºurate peparcursul unui exerciþiu financiar se cuvin avute în vedereprincipiile generale ale contabilitãþii în ansamblul lor, fãrã a sepresupune cã rezultatele scriptice ale unei societãþi indicãneapãrat ºi respectarea tuturor acestor principii. Cerinþa estejustificatã prin faptul cã solicitarea de informaþii contabileprovine din partea unor categorii diferite de utilizatori.Fiecare dintre acestea au exigenþe diferite, fiind foarte dificilde a realiza o gestiune ºi conducere a activitãþii contabilecare sã rãspundã tuturor solicitãrilor, dar care, în acelaºitimp, sã sprijine entitatea. Elaborarea unor decizii corecte,

care sã fie în concordanþã cu starea efectivã ºi sã contribuiela soluþionarea problemelor apãrute în activitatea economico-financiarã a entitãþii, este dependentã de calitatea ºi canti-tatea informaþiilor furnizate de sistemul informaþional eco-nomic. În cadrul acestuia, informaþia contabilã deþine rolulesenþial, iar în acest sens pot fi aduse o serie de argumente,precum: marea masã a informaþiilor vehiculate în cadrul uneieconomii sunt de naturã contabilã; oferã posibilitatea exactãa unei reprezentãri a fenomenelor ºi proceselor economice;au gradul cel mai ridicat de certitudine; caracterizeazã mãri-mea ºi valoarea fluxurilor ce iau naºtere în cadrul procesuluireproducþiei sociale atât la nivel micro, cât ºi macroeconomic.

Astfel, în contextul economic actual, evaluarea la valoareajustã a elementelor patrimoniale ar cuprinde informaþiiactuale, ar limita practicile de marcare a câºtigurilor prin vân-zarea discreþionarã a activelor, ar determina o mai mare utili-tate a informaþiilor contabile, în sensul cã un sistem imprecis,dar transparent, bazat pe valoarea justã, ar fi mai relevantfaþã de un cost istoric precis, dar irelevant. De asemenea,criza financiarã nu a fost generatã de valoarea justã, iarabandonul ei nu va rezolva problemele. Renunþarea la va-loarea justã când pieþele sunt în scãdere ar priva investitoriide informaþie utilã, ar afecta neutralitatea contabilitãþii ºi inde-pendenþa organismului de normalizare. Pe de altã parte însã,valoarea justã nu poate asigura precizia costului istoric, iarlipsa pieþelor active ºi lichide face valoarea justã subiectivã.

ªi totuºi, dincolo de aceste aspecte mai puþin favorabile,informaþia contabilã, rezultat al unui sistem de principii ºi re-guli relativ unitare, rãmâne atuul ascuns al diferitelor grupuride utilizatori ai sãi, având un grad ridicat de credibilitate înraport cu celelalte surse informaþionale.

De asemenea, apariþia unor erori atât în circuitul datelor, câtºi al informaþiei contabile (distorsiunea tehnicã, distorsiuneasemanticã) sau abundenþa de informaþii care „întunecã”19

mesajul iniþial – cum demonstreazã ºi formula matematicãshannonianã – pot conduce la o reacþie a utilizatorului diferi-tã de cea scontatã de emitent. Aceste bariere tind astãzi sãfie eliminate atât prin implementarea unor standarde inter-naþionale care sã conducã la o uniformizare a informaþiei sauprin încercarea producãtorilor ºi beneficiarilor de informaþiicontabile de a-ºi armoniza necesitãþile ºi posibilitãþile con-crete de acþiune, cât ºi prin elaborarea unor note infor-maþionale care sã prezinte informaþiile de larg interes, prinautomatizarea ºi perfecþionarea circuitelor.

31


4/2011

18 http://www.financiarul.com/articol_16489/criza-financiara-globala-exemplu-de-esec-al-managementului-informatiei.html, 05 februarie 2010.19 Balteº, Nicolae; Ciuhureanu, Alina Teodora, Bazele contabilitãþii, Editura Universitãþii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2004, p.54.

Participarea CAFR laConferinþa ComisieiEuropeneO delegaþie a Camerei Auditorilor Financiaridin România, formatã din prof. univ. dr. HoriaNeamþu, vicepreºedinte, ºi Adriana Coºa, ºef birou relaþii internaþionale, a participat înperioada 9-10 februarie 2011 la ConferinþaComisiei Europene cu tema „Raportarea finan-ciarã ºi auditul. Un moment al schimbãrii?”, or-ganizatã la sediul CE de la Bruxelles, Belgia.

Evenimentul a reunit pãrþi interesate dinîntreaga lume: reprezentanþi ai bãncilor, com-paniilor de asigurare, mediului academic, ma-rilor firme de audit, reprezentanþi ai ComisieiEuropene ºi parlamentari europeni, ai organis-melor de supraveghere publicã din diferite þãriale Uniunii Europene ºi nu numai, alãturi dereprezentanþi ai organizaþiilor profesionalenaþionale ºi internaþionale ºi ai autoritãþilorguvernamentale.

Prima zi a conferinþei s-a axat pe contabilitateºi raportare financiarã, vorbitorii abordând as-pecte legate de guvernanþa procesului de nor-malizare în context internaþional. Discursul-cheie al primei zile i-a aparþinut lui JonathanFaull – director general Piaþa Internã ºiServicii, Comisia Europeanã, printre ceilalþivorbitori numãrându-se: Pedro Solbes,preºedinte al Consiliului de Supraveghere alGrupului European Consultativ privind Rapor-tarea Financiarã (EFRAG), Masamichi Kono,vicecomisar pentru Afaceri Internaþionale,Agenþia de Servicii Financiare din Japonia,Hans Hoogervorst, preºedinte desemnat alIASB, Sharon Bowles, parlamentar euro-pean, preºedinte al Comitetului Economic ºipentru Afaceri Monetare, ºi BertrandCollomb, preºedinte onorific Lafarge.

Cea de-a doua zi a Conferinþei a fost dedicatãpieþei europene de audit. Discuþiile purtate auluat în considerare nevoia unei viitoareîmbunãtãþiri a pieþei de audit ºi explorareacelor mai bune cãi de acþiune viitoare. Au fost

schimbate opinii cu privire la domenii cheie,precum rolul auditului statutar, sistemul ºimediul în care sunt desfãºurate auditurile ºiacumularea riscului sistemic pe piaþa de audit.

Lucrãrile din cea de-a doua zi au fost marcatede discursul-cheie rostit de Michel Barnier –Comisar European, Piaþa Internã ºi Servicii.Între alþi vorbitori ai zilei au fost ºi: StephenHaddrill, director executiv al Consiliului deRaportare Financiarã (FRC) din MareaBritanie, Antonio Masip Hidalgo, parlamentareuropean, membru al Comitetului pentruAfaceri Juridice, raportor cu privire la CarteaVerde, David Wright, fost director generaladjunct Piaþa Internã ºi Servicii, CE, StevenMaijoor, preºedinte al Forumului Internaþionalal Organelor Independente de Reglementare aAuditului (IFIAR), Jens Røder, director execu-tiv, secretar general al Federaþiei Nordice aContabililor Publici, Patrick de Cambourg,director executiv ºi preºedinte MAZARS, ºiEdward E. Nusbaum, director executiv alGrant Thornton International.

32

Cercetare


Balteº, Nicolae; Ciuhureanu, Alina Teodora, Bazele contabili-tãþii, Editura Universitãþii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2004.

Diaconu, Paul, Cum fac bani contabilii ?, Editura Economicã,Bucureºti, 2004.

Duþescu, Adriana, Informaþia contabilã ºi pieþele de capital,Editura Economicã, Bucureºti, 2000.

Ionaºcu, Ion, Dinamica doctrinelor contabilitãþii contempo-rane, Editura Economicã, Bucureºti, 2006.

Mâºu, ªtefan; Buneci, Petre; Gheorghe, Veronica, Criza,anticriza ºi noua ordine mondialã, Editura Solaris Print,Bucureºti, 2009.

Mihãilescu, Ion, Rigori ºi principii de eticã ale auditorilor înmisiunile de audit, Revista „Audit Financiar” nr.7/2007.

Popa, Irimie Emil; Briciu, Sorin; Oprean, Ioan; Bunget,Ovidiu; Pereº, Cristian; Pete, ªtefan, Bazele contabilitãþii,Editura Economicã, Bucureºti, 2009.

Ristea, Mihai; Oprea, Cãlin; Vãduva, Ilie; Neamþu, Horia,Bazele contabilitãþii, Editura Didacticã ºi Pedagogicã,R.A., Bucureºti, 1999.

Toma, Marin, Iniþiere în auditul situaþiilor financiare ale unei

entitãþi, editura CECCAR, Bucureºti, 2009.

Tabãrã, Neculai; Horomnea, Emil; Mircea, Mirela-Cristina,Contabilitate internaþionalã, Editura Tipo Moldova, Iaºi,2009.

Todea, Nicolae, Teorie contabilã ºi raportare financiarã,Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2009.

http://www.financiarul.com/articol_16489/criza-financiara-globala-exemplu-de-esec-al-managementului-infor-matiei.html - 05 februarie 2010.

http://www.tashy.ro/impactul-social-al-informatiei-in- decursul-istoriei/, 05 februarie 2010.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Informa%C5%A3ie – 05 februarie2010.

http://standard.money.ro/finante-banci-asigurari/despre-bancheri-intelepti-smecherii-contabile- si-alti-demoni-3234.html – 10 aprilie 2010.

http://www.reuters.com/article/idUSTRE49G5Z620081017,13 februarie 2010.

Bibliografe

34

Cercetare


Introducere Planul de audit intern se întocmeºte decãtre compartimentul de audit public in-tern, fiind aprobat de conducãtorul enti-tãþii. Pentru ca activitatea de audit sã nuse transforme într-un coºmar, o planifi-care atentã ºi corectã (în conformitatecu standardele aplicabile) este esenþia-lã ºi nu poate fi trecutã cu vederea1.

Planul anual de audit public intern re-prezintã un document oficial ºi este în-soþit de un referat de justificare a mo-dului în care sunt selectate misiunile deaudit cuprinse în plan.

Referatul de justificare trebuie sãcuprindã, pentru fiecare misiune deaudit public intern, rezultatele analizeiriscului asociat, criteriile semnal ºi alteelemente de fundamentare care au fostluate în considerare la selectarea misi-unii respective2.

Strategia generalã de audit analizeazãbugetul de timp mediu minim pentruefectuarea unei misiuni de audit3.

Studii privind optimizareaproceselor de planificare în auditul intern

Adrian VINTILESCU BELCIUG*, Daniela COLOIU (CREÞU)**,Carmen GEGEA*** & Adriana LUPU****

* Auditor intern, Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Buzãu, drd. ASE Bucureºti, e-mail: [email protected]** Inspector, Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Buzãu, drd. ASE Bucureºti, e-mail: [email protected]*** Economist, Ministerul Finanþelor Publice, drd. ASE Bucureºti, e-mail: [email protected]**** Consilier - Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã, drd. ASE Bucureºti, e-mail: [email protected] Mataragiu, Carmen; Mataragiu, Anca Cristina; Nachescu, Miruna; Nachescu, Lucia, Planificarea auditului - reglementare, viziune sau coºmar,

Revista „Audit financiar” nr. 12/ 2010, pag. 42 - 502 Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 38 din 15 ianuarie 2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activitãþii de audit public

intern, publicat în Monitorul Oficial nr. 130 din 27 februarie 20033 Mihãilescu, Ion; Moldovanu, Urania, Strategia ºi planificarea unui audit financiar în lumina standardelor clarificate, Revista „Audit Financiar” nr.

3/2010, pag. 40 - 48

Optimization Studies on Internal Audit PlanningProcess In a brief definition internal audit planning establishes a future time program,based on projected activities.In this process it is noted that there were two streams to be optimized, that is amatter of allocation of audit tasks and workflows for resource allocation problemin the audit itself.The study addresses the two separate processes to develop additional controllevers and tools for quantitative analysis.As a research methodology has been used linear optimization procedure, budg-eting and project management steps using "Monte Carlo" simulation.Research result is a specific quantitative model optimization and sensitivity analy-sis in audit planning.

Key words: internal control, internal audit, linear optimization, "Monte Carlo" sim-ulation

JEL Classification: M48, M42, C61, E37

Cuvinte cheie: control intern, audit intern, optimizare liniarã, simulare "Monte Carlo"

Abstract

35

Optimizarea proceselor de planificare

4/2011

Într-o entitate pot exista mai multe acti-vitãþi care au potenþialul de a fi auditateºi care pot determina zonele cu riscaferente centrelor de cost (subunitãþilor,subactivitãþilor). De aceea, primul obi-ectiv al acestei cercetãri este constru-irea unui model de alocare optimalã amisiunilor de audit în urma programãriistrategice. Bugetarea în paºi permitemanagerilor, pe lângã posibilitatea deanalizã, un model complex în pãrþile luimai simple ºi aplicarea unor procese decontrol asupra tuturor proceselor.

Managementul proiectelor a apãrut caun instrument de planificare, coordona-re, realizare ºi control al activitãþilorcomplexe din proiectele industriale, co-merciale, sociale, culturale ºi politicemoderne.

PERT4 nu este un panaceu pentru toateproblemele de planificare ºi control.Aceastã tehnicã nu va face ea însãºiplanificare, dar va forþa auditorii la o maibunã planificare a fiecãrei misiuni deaudit, oferind posibilitatea unui controleficient. Al doilea obiectiv al cercetãriieste de a previziona bugetul unei misi-uni de audit ºi apoi de a determina în cemãsurã costurile sunt acceptabileprintr-o analizã de senzitivitate.


Metodologia de cercetare a fost consti-tuitã din programarea matematicã, ma-nagementul proiectelor ºi simularea„Monte Carlo”.

Modelele de programare matematicã ºisubclasele acestora – modelele de pro-

gramare liniarã ºi în numere întregi –ocupã un loc deosebit de important atâtîn teoria, cât ºi în practica economicã ºipot fi aplicate inclusiv în practica curen-tã a auditului intern. Abordarea interdis-ciplinarã permite aprofundarea analizeieficienþei maximale, inclusiv a progra-mãrii în auditul intern, cât ºi descoperi-rea unor concepte noi optimale. Mana-gementul de proiect poate fi utilizat ºi labugetarea în paºi a misiunilor de auditºi presupune divizarea unui proiect învariabile controlabile, pentru a fi apoiurmãrite cu atenþie.

În esenþã, PERT este o variantã a bu-getãrii în paºi care utilizeazã o analizã areþelei duratã – evenimente. Creareaunui model de analizã de senzitivitate abugetãrii unei misiuni de audit printr-osimulare „Monte Carlo” în ceea ce pri-veºte programul de audit intern al uneisingure misiuni5 poate aduce o direcþiecalitativã nouã în programarea misiu-nilor de audit.

Metoda „Monte Carlo” se bazeazã peintroducerea unor variabile aleatoare încadrul unui model. În cazul nostru vomefectua o simulare „Monte Carlo” pentruun proiect care priveºte desfãºurareaunei singure misiuni de audit intern, uti-lizând produsul informatic Crystall Ball6.

Modelarea cantitativãa planificãrii

strategice în auditul intern

Procesul de evaluare a planului deaudit intern este utilizat pentru a identi-

fica factorii de risc ºi rangul activitãþilorauditabile relevante în ceea ce priveºtegradul lor de risc.

În principal, sunt parcurse urmãtoareleetape în dezvoltarea unei planificãristrategice:

identificarea activitãþilor auditabile;

identificarea factorilor de risc rele-vanþi;

determinarea importanþei relative afiecãrui factor de risc;

evaluarea activitãþilor auditabile cuprivire la fiecare factor de risc;

cuantificarea rezultatelor.

Odatã ce activitãþile auditabile ºi riscu-rile au fost evaluate, auditorul intern seconfruntã cu provocarea de a construiun algoritm de alocare optimalã, avândîn vedere cã au mai fost efectuate misi-uni de audit ºi în anii anteriori. Astfel, cucât misiunea s-a desfãºurat cu maimulþi ani înainte, cu atât mai imperioasãeste efectuarea misiunii de audit.

Cuantificarea rezultatelor se face princrearea unui scor compozit pentrufiecare centru de cost (Wi ), care estecalculat ca suma produsului dat deriscul corespunzãtor ºi factorul de pon-derare corespunzãtor.

Scorul pentru o activitate ( zi ), aºa cumam expus mai sus, reprezintã de faptprodusul dintre scorul compozit deter-minat ºi un coeficient dat de dinamicafiecãrui sector ponderat cu numãrul deani de când nu a mai fost efectuat audi-tul. Vom considera astfel, în model, cãpentru fiecare domeniu avem un gradde creºtere anual (ai) al domeniului, datde dinamica specificã.

4 The Program (or Project) Evaluation and Review Technique5 Vintilescu Belciug, Adrian; Creþu (Coloiu), Daniela; Andrei, Monica, Modelarea performanþei auditului intern utilizând analiza cost beneficiu, senzi-

tivitatea plusvalorii auditului în condiþiile crizei financiare, Suplimentul „Finanþele ºi stabilitatea economicã în contextul crizei financiare” al revistei„Economie teoreticã ºi aplicatã”, ISSN 1844-002, pag. 563 -572

6 http://www.oracle.com/us/products/middleware/bus-int/crystalball/

36

Cercetare


De exemplu, domeniul IT are o evoluþiemai rapidã faþã de compartimentul depresã. Aceastã evaluare se poate faceefectiv de cãtre ºeful compartimentuluide audit intern.

Conform notaþiilor de mai sus:

zi = Wi * ain

unde n = numãrul de ani de când nu afost efectuat auditul.

Un alt parametru al modelului este tim-pul necesar efectuãrii unei misiuni deaudit intern pentru fiecare centru decost. Vom nota cu si = costul misiuniipentru domeniul specific, care reprezin-tã numãrul de ore necesar pentru efec-

tuarea acelei misiuni de audit.

În capitolul urmãtor al lucrãrii vom abor-da determinarea acestui parametru, uti-lizând managementul de proiect ºisimularea „Monte Carlo”.

Vom considera S ca fiind bugetul totaldisponibil pentru efectuarea misiunilorde audit. Bugetul misiunii de audit (atâtcel de timp, cât ºi cel financiar) se con-stituie practic din timpul total necesarpentru efectuarea misiunii, cât ºi din sa-lariile auditorilor.

Pentru dimensionarea bugetului detimp, plecãm de la faptul cã un an ca-lendaristic are în medie 250 de zile

lucrãtoare (a 8 ore de muncã pe zi),þinând cont de concediile legale ºi alteîntreruperi, inclusiv timpul alocat pre-gãtirii profesionale a auditorilor.

Aceastã previziune se poate efectua in-clusiv pe baza istoricului anilor anteriori(astfel, dacã compartimentul este for-mat din 4 auditori, avem în total 1000de zile lucrãtoare).

Pentru dimensionarea bugetului finan-ciar vom presupune, într-un model sim-plificat, cã toþi auditorii au un salariu zil-nic egal cu o unitate.

În Figura nr. 1 sunt cuprinse datele con-crete ale unei astfel de abordãri.

37


4/2011

Modelul descris mai sus se con-cretizeazã exemplificativ pentru primulcentru de cost, astfel:

Wi = 10 x 5 + 3 x 10 + 5 x 6 ++ 5 x 9 = 155

z i = 155 x 1,215 = 402

În modelul de optimizare liniarã vompresupune cã dacã o activitate xi esteselectatã pentru audit, înseamnã cã xi = 1, în caz contrar, xi = 0.

Funcþia de maximizare devine

cu restricþiile

Pentru a sublinia flexibilitatea modeluluivom introduce o restricþie nouã.

Astfel, vom presupune cã existã o cer-inþã a acþionarilor ca din primele 9 acti-vitãþi sã fie efectuate în anul curentexact 4 misiuni. Restricþia suplimentarãdevine:

x1 + x2 + …. x8 + x9 = 4

Modelul creat urmãreºte sã maximize-ze acoperirea riscurilor, având în vede-re constrângerile de cost.

Optimizarea liniarã va fi rezolvatã folo-sind un pachet software de programareliniarã (Matlab)7 în numere întregi, careva modela urmãtoarele ecuaþii:

A. MAX 402 X1 + 221 X2 + 319 X3 +284 X4 + 203 X5 + 247 X6 + 363 X7+ 235 X8 + 449 X9 + 240 X10 + 344X11+ 425 X12 + 598 X13 + 447 X14+ 377 X15 + 210 X16 + 505 X17 +465 X18 + 466 X19 + 358 X20 + 643X21+ 266 X22 + 263 X23 + 379 X24+ 172 X25 + 510 X26 + 211 X27 +221 X28 + 210 X29

Cu restricþiile:

B. 73 X1 + 87 X2 + 86 X3 + 107 X4 +105 X5 + 76 X6 + 89 X7 + 81 X8 +96 X9 + 84 X10 + 106 X11+ 87 X12+ 105 X13 + 109 X14 + 77 X15 + 76X16 + 94 X17 + 106 X18 + 76 X19+ 104 X20 + 74 X21+ 87 X22 + 102X23 + 100 X24 + 70 X25 + 107 X26+ 88 X27 + 72 X28 + 73 X29 ≤ 1000

C. X1 + X2 + X3 + X4 + X5 + X6 + X7+ X8 + X9 = 4

Soluþia optimalã este:

Soluþia optimalã presupune cã, în anulîn curs, vor fi auditate activitãþile 1, 3, 7,9, 12, 13, 17, 18, 19, 21 ºi 26.

Acest proces de obþinere a unei soluþiioptimale se va repeta ori de câte orieste nevoie, pentru fiecare perioadãviitoare care face obiectul analizei.

În model, datele privind misiunile prece-dente vor fi modificate corespunzãtor,rezultând, de fiecare datã, o altã alo-care optimalã.

Senzitivitateabugetãrii unei

misiuni de auditintern

Parcurgând traseul standard de audit –lege privind auditul public intern – nor-me generale, ajungem la reglementa-rea metodologicã ce vizeazã activitateastructurilor de audit public intern dincadrul Ministerului Finanþelor Publice,respectiv procedura p - 06 elaborareaprogramului de audit intern prevãzutã înnormele proprii privind exercitarea audi-tului public intern, aprobatã prinO.M.F.P. nr.445/2004.

Este definit ºi scopul acestei proceduriºi anume: „asigurã faptul cã au fostluate în considerare toate aspectele re-feritoare la obiectivele misiunii de auditpublic intern, asigurã repartizarea sar-cinilor ºi planificarea activitãþilor, pre-cum ºi supervizarea”. De la reglemen-tare ºi pânã la aplicarea realã se dove-deºte a fi însã un drum destul de dificil.

Este dificil sã se urmãreascã un echilibru între resursele alocate proce-durilor ºi cele disponibile pentru restulmisiunii, deoarece necesitãþile sunt de-pendente. Dacã se procedeazã prindepartajarea acþiunilor pe fiecare audi-tor, se pune problema echilibrãrii aces-tor sarcini ºi cum se pot transpune în

7 http://www.mathworks.com/products/optimization/description3.html

38

Cercetare


program, astfel ca supervizorul sã ºtie,la un anumit moment, ce acþiunedesfãºoarã un auditor sau altul. Esteevident cã, pe parcursul derulãrii misiu-nii, apar perturbãri ale resurselor plani-ficate. Sunt frecvente situaþiile cândanumite proceduri necesitã resurse detimp suplimentare sau anumite resursede muncã se diminueazã în modneaºteptat (sarcini neprogramate înaltã zonã a activitãþii, boalã etc.). Putemsã amintim cã anumite teste suntcondiþionate de constatãrile altor testeanterioare, numãrul ºi volumul fiºelorde identificare ºi analizã a problemei cedepind de constatãrile testelor.

Nerespectarea programului nu este oproblemã în sine, nefiind abordatã ca odeficienþã, dar resursele trebuie realo-cate chiar în timpul misiunii, din mers,ceea ce este dificil de realizat în modempiric. Pentru reducerea timpului derealizare a unui proiect, supervizorul

poate încerca reducerea duratei în carese efectueazã anumite activitãþi, de pedrumul critic, prin alocarea de resursesuplimentare. De exemplu, o activitatecare dureazã în mod normal douãsãptãmâni, dacã se lucreazã 8 ore pezi, poate fi finalizatã dacã se lucreazãpeste program sau dacã numãrul deauditori va fi redimensionat. Acest lucru,bineînþeles, se realizeazã cu preþul unorcosturi crescute. Conducãtorul compar-timentului de audit este pus în situaþiade a administra un proiect. Odatã ac-ceptatã aceastã abordare, ne vomgândi la instrumentele pe care le-arputea utiliza.

Una dintre principalele direcþii de anali-zã ale unei misiuni de audit este costulacesteia, practic bugetarea misiunii.Avantajul principal al bugetãrii în paºieste dat de eficienþa controlului. Suntînsã ºi inconveniente ale acestei abor-dãri. Bugetele genereazã un numãr de

comportamente care vin în contradicþiecu obiectivele organizaþiilor, întrucât seconcentreazã asupra banilor cheltuiþi ºiasupra menþinerii costurilor unitare deproducþie în cadrul unor limite specifi-cate. Existã tendinþa de prea mare con-centrare asupra banilor cheltuiþi ºi de avedea în aceasta principalul indicator almanagementului eficace.

Gândind bugetul ca o sumã de costuriaferente unui proiect, se pot vedeamulte lucruri despre cine ºi ce a cheltu-it, dacã costul real este mai mic sau maimare decât cel bugetat, dar acesta nuspune dacã metoda de lucru saumijloacele folosite sunt adecvate saunu. Cu alte cuvinte, bugetele nu spunnimic despre satisfacþia stakeholderilor,despre calitatea raportului de audit,despre inovare ºi despre alte aspectecare sunt critice pentru bunul mers alorganizaþiei pe termen lung. Deci, unbuget poate arãta dacã s-au depãºit

39


4/2011

40

Cercetare


cheltuielile, dar nu poate spune dacãbanii au fost bine cheltuiþi.

Experþii sunt de asemenea de acord cufaptul cã bugetele pot ridica ziduri denetrecut între compartimente. Se cu-nosc cazuri în care bugetele încura-jeazã managerii sã facã lucruri incre-dibil de stupide, în special dacã plata lorstimulativã este legatã de „îndeplinireacifrelor din buget”. Faþã de aceste as-pecte, am considerat utilã crearea unuimodel de analizã de senzitivitate a bu-getãrii unei misiuni de audit printr-o si-mulare „Monte Carlo” în ceea ce pri-veºte programul de audit intern al uneisingure misiuni8. Metoda „Monte Carlo”se bazeazã pe introducerea unor varia-bile aleatoare în cadrul unui model. Încazul nostru vom efectua o simulare

„Monte Carlo” pe un proiect care pri-veºte desfãºurarea unei singure misiunide audit intern, utilizând produsul infor-matic Crystall Ball9. Primul pas în plani-ficarea bugetului unei misiuni de audit,utilizând managementul proiectelor,este definirea activitãþilor, resurselor ºistabilirea relaþiilor de precedenþã dintreacestea. Resursele implicã costurideterminate de costurile standard peorã pentru un auditor (Fig. 3). Fiecareactivitate este plasatã separat, iar încoloana „activitãþi precedente” sunt tre-cute activitãþile care trebuie realizateînaintea începerii activitãþii analizate10.

Una dintre metodele cele mai popularefolosite pentru planificarea proiecteloreste utilizarea graficelor Gantt. Fiecareactivitate este desfãºuratã pe axa verti-

calã. Pe axa orizontalã este reprezentattimpul. Activitãþile sunt reprezentateprin bare de lungime egale cu timpul derealizare a activitãþii. Graficul indicã ºitermenul cel mai devreme de începerea fiecãrei activitãþi. În urma acestei alo-cãri a activitãþilor ºi resurselor, rezultãcosturile bugetare aferente misiunii pefiecare auditor ºi pe activitãþi. Bugetulmisiunii este dat atât de numãrul de orenecesare auditorului, cât ºi de salariulacestuia (Fig. 4).

În vederea efectuãrii unei analize desenzitivitate, pe modelul de mai sus amprocedat la definirea unor distribuþii de probabilitate asupra unor costuri ini-þiale. Au fost definite distribuþii normalesau triunghiulare de probabilitate în ju-rul valorii rezultate din proiect, care de-

8 Vintilescu Belciug, Adrian; Creþu (Coloiu), Daniela; Andrei, Monica, Modelarea performanþei auditului intern utilizând analiza cost beneficiu, senzi-tivitatea plusvalorii auditului în condiþiile crizei financiare, Suplimentul „Finanþele ºi stabilitatea economicã în contextul crizei financiare” al revistei„Economie teoreticã ºi aplicatã”, ISSN 1844-002, pag, 563 -572

9 http://www.oracle.com/us/products/middleware/bus-int/crystalball/10 Vintilescu Belciug, Adrian; Creþu (Coloiu), Daniela; Gegea, Carmen; Mavrodin, Valentin, Proiectarea ºi realizarea unui sistem informatic pentru

auditul public, Revista „Audit Financiar” nr. 5/ 2010, pag. 15 - 28

41


4/2011

terminã o distribuþie de probabilitate acostului total al proiectului (misiunii deaudit). Cu alte cuvinte, costul anumitorsarcini nu este fix, ci este estimat ca odistribuþie de probabilitate (fig. 5).

Simularea „Monte Carlo” asigurã deter-minarea distribuþiei finale de probabili-tate a bugetului final, dar ºi o hartã desenzitivitate, care precizeazã în cemãsurã deviaþia de la costul proiectului(5878 lei ) poate fi consideratã nesem-nificativã într-un control bugetar.

ConcluziiControlul costurilor, în cadrul audituluiintern, constituie o componentã impor-tantã a funcþionãrii structurilor de auditintern. Modelul cantitativ al planificãriioferã posibilitatea abordãrii acesteiaprintr-un proces de optimizare liniarã ºiabordarea misiunilor de audit utilizândmanagementul de proiect.

Analiza de senzitivitate prezentatãoferã astfel, pe lângã flexibilitatea

deciziei ºi posibilitatea unui controlbugetar adecvat al misiunilor de audit.

Analiza optimalitãþii de alocare poatereprezenta inclusiv un punct de plecareîn modificarea normelor generale pri-vind exercitarea activitãþii de audit pu-blic intern în ceea ce priveºte obligativi-

tatea auditãrii o datã la trei ani a unoractivitãþi. În primul rând, aceste metodecantitative reprezintã însã un instru-ment cantitativ de analizã al auditoruluiintern. Direcþiile viitoare de dezvoltare astudiului sunt reprezentate de inte-grarea acestor tehnici într-un pachetsoftware integrat de audit intern11.

Mataragiu Carmen; Mataragiu Anca Cristi-na; Nachescu Miruna; Nachescu Lucia,Planificarea auditului - reglementare,viziune sau coºmar, Revista „Auditfinanciar” nr. 12/ 2010, pag. 42 - 50

Mihãilescu, Ion; Moldovanu, Urania, Stra-tegia ºi planificarea unui audit financiarîn lumina standardelor clarificate, Re-vista „Audit financiar” nr. 3 / 2010, pag.40 - 48

Vintilescu Belciug, Adrian; Creþu (Coloiu),Daniela; Andrei, Monica, Modelareaperformanþei auditului intern utilizândanaliza cost beneficiu, senzitivitateaplusvalorii auditului în condiþiile crizeifinanciare, Suplimentul „Finanþele ºistabilitatea economicã în contextulcrizei financiare” al revistei „Economieteoreticã ºi aplicatã”, ISSN 1844-0029,

pag. 563 -572Vintilescu Belciug, Adrian; Creþu (Coloiu),

Daniela; Gegea, Carmen; Mavrodin,Valentin, Proiectarea ºi realizarea unuisistem informatic pentru auditul public,revista „Audit Financiar” nr. 5/2010,pag. 15 - 28

Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 38din 15 ianuarie 2003 pentru aprobareaNormelor generale privind exercitareaactivitãþii de audit public intern, publicatîn Monitorul Oficial nr. 130 din 27 febru-arie 2003

http://www.oracle.com/us/products/middle-ware/bus-int/crystalball/

http://www.microsoft.com/project/en/us/default.aspx

http://www.mathworks.com/products/opti-mization/description3.html

Bibliografe

11 Vintilescu Belciug, Adrian; Creþu (Coloiu), Daniela; Gegea, Carmen; Mavrodin, Valentin, Proiectarea ºi realizarea unui sistem informatic pentruauditul public, revista "Audit Financiar" nr. 5/2010, pag. 15 - 28

42

Cercetare


Limitãri ºi inadvertenþe în procesul de raportare financiarãconform IFRS - cazul societãþilorde investiþii financiare

Tatiana DÃNESCU* & Ovidiu SPÃTÃCEAN**

* Prof. univ. dr., Universitatea "Petru Maior" Târgu Mureº, e-mail: [email protected]** Lector univ. drd., Universitatea "Petru Maior" Târgu Mureº, e-mail: [email protected]

Limitations and Inaccuracies in the Financial Reporting Process in Compliance with IFRS - Case of Financial Investment Companies Assessing the privileged position that the investors, as providers of capital, are keeping among users of financial statementsand their information needs in terms of fairness and transparency, one may justify the effort sustained by supervision and reg-ulatory authorities of Romanian capital market, towards the adoption and implementation of IFRS for issuers of tradable finan-cial instruments. The research approach is focused mainly on identifying solid arguments to support the need for adopting andimplementing IFRS by the Financial Investment Companies, in their role as institutional investors. The area of interest is definedby features associated with financial statements issued by the Financial Investment Companies, through a comparativeapproach between the applicable financial reporting framework and IASB referential in order to test the correlation degree ofthe disclosure requirements specific to both accounting frameworks, particularly with reference to financial instruments. Thecase study aims to identify compliance adjustments involved by the transition to reporting under IFRS, and therefore the effortsare channeled towards the fair value measurement of financial instruments held in the portfolio of the Financial InvestmentCompanies. Another dimension of the investigative steps taken by the authors refers to assessing the implementation stageregarding the financial reporting system under IFRS for Financial Investment Companies. Under this perspective, researchdirections have included the following relevant coordinates: evaluating the suitability and necessity of reporting under IFRS,identify the inherent limitations and practical difficulties related to the implementation of IFRS financial reporting process andproviding solutions and recommendations for overcoming the difficulties of implementation.

Key words: institutional investors, IFRS reporting, financial instruments, compliance adjustments, inherent limitations, difficultiesof implementation

JEL Classification: M 42

Cuvinte cheie: investitori instituþionali, raportare conform IFRS, instrumente financiare, ajustãri de conformitate, limitãri inerente,dificultãþi de implementare

Abstract

43

Procesul de raportare financiarã

4/2011

Motivaþia, obiectivele ºi metodologia cercetãrii

Procesul de trecere la raportarea conformã cu IFRS(Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã) com-portã un caracter ireversibil, fiind marcat de nevoia de com-parabilitate a situaþiilor financiare impusã de mondializareaeconomiilor, cu precãdere a pieþelor financiare.

Fãrã îndoialã, un proces de asemenea complexitategenereazã pentru emitenþii de instrumente financiare tran-zacþionabile pe piaþa reglementatã de capital din România,incidenþe semnificative asupra modului de comunicare finan-ciarã în relaþia cu ofertanþii de capital, ceea ce în modinevitabil va conduce cãtre reacþii de o amploare semnifica-tivã vizavi de noul limbaj de comunicare financiarã.

Avantajul unor sisteme contabile bazate pe principii, precumeste cazul referenþialului IFRS, constã tocmai în aceastã fle-xibilitate internã a standardelor emise, ce face posibilã apli-carea de cãtre þãri cu tradiþii contabile diverse ºi condiþii insti-tuþionale variate.1

Obiectivele cercetãrii propuse de autori vizeazã atât o laturãcantitativã, definitã prin demersurile de cuantificare a unorposibile ajustãri de conformitate cu IFRS în cazul evaluãriiinstrumentelor financiare deþinute în portofoliile administratede Societãþile de Investiþii Financiare, cât ºi o laturã calitativã,orientatã în scopul aprecierii stadiului efectiv de imple-mentare a IFRS în sistemul de raportare specific acestorentitãþi.

Metodologia cercetãrii a avut în vedere demersuri relevante,precum: analiza situaþiilor financiare emise pentru perioada2006-2009, estimarea valorii juste pentru activele financiaredin portofoliul Societãþilor de Investiþii Financiare, comparaþiaîntre cadrul de raportare financiarã aplicabil (Ordin ComisiaNaþionalã a Valorilor Mobiliare - CNVM 75/2005) ºi IFRS sauchestionarea conducerii ºi a factorilor responsabili cu guver-nanþa privind aspecte specifice adoptãrii IFRS.

IFRS – factor catalizator pentru integritatea raportãrilor

financiare destinate investitorilor pe piaþa de capital

Una din condiþiile de bazã necesare funcþionãrii eficiente aunei pieþe reglementate de capital o constituie standar-dizarea raportãrilor financiare. Demersurile asociate proce-sului de adoptare, implementare ºi aplicare a IFRS de cãtreemitenþii de instrumente financiare tranzacþionabile pe piaþaromâneascã de capital îºi gãsesc raþiunea în valorile coduluide guvernanþã corporativã promovate de OECD (Organisa-tion for Economic Co-operation and Development).

În altã ordine de idei, IOSCO2 (International Organization ofSecurities Commissions), aflatã în cãutarea unui „paºaport”internaþional prin care companiile sã fie acceptate pentru ocotare secundarã în jurisdicþia oricãrui stat membru, a reco-mandat ca autoritãþile de reglementare ºi supraveghere îndomeniul pieþelor internaþionale de capital sã permitã emi-tenþilor strãini de valori mobiliare sã utilizeze IFRS pentruprepararea situaþiilor financiare atunci când deruleazã ofertepublice primare sau secundare. Ideea era ca, oricare ar fi fostregulile de cotare de la bursa primarã a companiei, sã existeun pachet minim comun pe care toate bursele de valori sã îlaccepte de la companiile strãine care doreau o cotare secun-darã3.

Una dintre contribuþiile majore prin care se remarcã spiritulIFRS o constituie cerinþa ca preparatorii de situaþii financiaresã respecte un set de atribute calitative, a cãror menireesenþialã este de a contura o imagine fidelã (engl. true andfair view) a poziþiei financiare, a performanþelor ºi a modi-ficãrilor poziþiei financiare a emitenþilor de valori mobiliare.Din aceastã perspectivã, riscul de credit ºi riscul de faliment,componente de bazã ale riscurilor asociate plasamentelor îninstrumente financiare tranzacþionate, sunt semnificativreduse, ceea ce denotã un grad sporit de încredere a investi-torilor în mecanismele de funcþionare a pieþei de capital, pre-cum ºi în raþiunea sa de a exista într-o economie de piaþã.

1 Bonaci C.G., Fundamente teoretice ºi practice ale contabilitãþii instrumentelor financiare, Editura Casa Cãrþii de ªtiinþã, Cluj-Napoca, 2009, p. 23. 2 În prezent, IOSCO este recunoscutã ca iniþiatoare ºi promotoare a standardelor pentru pieþele de capital. Membrii IOSCO reglementeazã mai mult

de 90% din piaþa de capital mondialã, ceea ce transformã IOSCO în cel mai important forum internaþional pentru autoritãþile de reglementare îndomeniul valorilor mobiliare. Obiectivele IOSCO sunt: (i) cooperarea ºi schimbul de informaþii în vederea promovãrii unor standarde înalte de dez-voltare a pieþelor interne; (ii) stabilirea unor principii generale de supraveghere a tranzacþiilor internaþionale cu valori mobiliare; (iii) asistenþã reci-procã în vederea promovãrii integritãþii pieþelor interne (Miclãuº & Lupu, 2008: 199-200).

3 Epstein B.J., Mirza A.A., Wiley IFRS 2007- Interpretation and Application of International Accounting and Financial Reporting Standards.(Interpretarea ºi aplicarea Standardelor Internaþionale de Contabilitate ºi Raportare Financiarã)”, BMT Publishing House, Bucureºti, 2007, p. 4.

44

Cercetare


Prin definirea unui „limbaj contabil universal aplicabil”, nor-malizatorul IASB (International Accounting Standards Board )încearcã sã limiteze dificultãþile de interpretare asociateraportãrilor financiare bazate pe diferite tratamente contabilespecifice fiecãrui sistem naþional contabil în parte. De aseme-nea, prin revizuirile periodice aduse standardelor se încearcãreducerea sau chiar eliminarea tratamentelor contabile alter-native, a redundanþelor sau conflictelor existente în cadrulacestora, în spiritul asigurãrii cadrului necesar pentru reali-zarea obiectivelor de convergenþã contabilã. În mod incon-testabil, pentru entitãþile de interes public listate pe piaþaromâneascã de capital pot fi identificate beneficii conside-rabile asociate implementãrii ºi raportãrii conforme cu IFRS4,care vor depãºi costurile pe termen scurt, printre care:

facilitarea unui grad sporit de comparabilitate a poziþiei ºiperformanþelor financiare, ceea ce conduce la creºtereatransparenþei privind activitãþile operaþionale ºi financiareale companiilor;

stimularea companiilor sã îmbunãtãþeascã nivelul calitatival raportãrilor financiare adresate cãtre „stakeholders”prin consolidarea unei poziþii competitive în termeni deacces la finanþare globalã cu costuri reduse;

transpunerea în fapt a principiilor codului de guvernanþãcorporativã în materie de protecþie a investitorilor, pe fon-dul unor aºteptãri din ce în ce mai exigente ale acestoracu privire la calitatea raportãrilor financiare ºi la satisfa-cerea în acord cu spiritul IFRS a cerinþelor de prezentarea informaþiilor.

Experienþe recente în procesulde adoptare ºi implementare a IFRS pe piaþa româneascã

de capitalÎn România, procesul de implementare ºi aplicare a IFRS adobândit noi valenþe, prin includerea în categoria entitãþilorobligate sã le aplice începând cu exerciþiul financiar 20075, ºia societãþilor comerciale „ale cãror valori mobiliare […] suntadmise la tranzacþionare pe o piaþã reglementatã ºi careîntocmesc situaþii financiare consolidate”6. Obligaþia întocmiriide situaþii financiare anuale consolidate în conformitate cuIFRS de cãtre societãþile comerciale ale cãror valori mobiliarela data bilanþului sunt admise la tranzacþionare pe o piaþãreglementatã, este prevãzutã în condiþiile în care legislaþia învigoare aplicabilã în materie de întocmire a situaþiilor finan-ciare individuale nu instituie obligativitatea întocmirii acesto-ra în conformitate cu IFRS. Aceastã particularitate genereazão serie de dificultãþi sesizate cãtre autoritatea de suprave-ghere a pieþei de capital (CNVM) de cãtre anumite entitãþiautorizate ºi reglementate (inclusiv Societãþile de InvestiþiiFinanciare)7, cãrora le incumbã obligaþia întocmirii de situaþiifinanciare consolidate conforme cu IFRS. În mod concret,aceste dificultãþi se referã la faptul cã societãþile comercialecare intrã în perimetrul de consolidare nu întocmesc situaþiifinanciare conforme de IFRS, în condiþiile în care legislaþiaactualã nu prevede aceastã obligativitate. De aceea, se

4 Cercetãri realizate asupra companiilor norvegiene (Gjerde et al., 2008:111) evidenþiazã faptul cã, deºi relevanþa informaþionalã necondiþionatã aIFRS nu este mai accentuatã decât principiile contabile general acceptate în Norvegia, ridicând implicit semne de întrebare asupra superioritãþii pecare noua orientare a bilanþului contabil se presupune cã ar avea-o, IFRS deþin o relevanþã informaþionalã marginalã în raport cu principiile con-tabile general acceptate. Autorii opineazã cã aceste beneficii sunt în mãsurã sã depãºeascã costurile de implementare, în mod deosebit prinefectele pozitive ale armonizãrii care vor genera o relevanþã informaþionalã sporitã în þãrile cu un sistem contabil mai puþin dezvoltat, ceea ce nupoate echivala decât cu avantaje pentru toþi investitorii pe pieþele internaþionale de capital.

5 Se impune fãcutã menþiunea potrivit cãreia IFRS ar fi trebuit aplicate de cãtre instituþiile reglementate ºi supravegheate de cãtre CNVM începândcu exerciþiul financiar 2005, potrivit art. 6, alin. (1), lit. b) din Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1827/2003 pentru modificarea ºi completareaunor reglementãri în domeniul contabilitãþii.

6 Ordinul Ministerului Finanþelor Publice nr. 1121/04.07.2006 pentru aplicarea Standardelor Internaþionale de Raportare Financiarã, MO nr.602/12.07.2006, art.1, alin (3). Acest act normativ transpune prevederile art. 4 din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 care precizeazã cã pentrufiecare exerciþiu financiar care începe înainte sau dupã data de 1 ianuarie 2005, societãþile comerciale care sunt guvernate de legea unui StatMembru trebuie sã îºi întocmeascã conturile consolidate în conformitate cu standardele internaþionale de contabilitate dacã la data bilanþului,titlurile de valoare ale acestora sunt admise la tranzacþionare pe o piaþã reglementatã a oricãruia dintre Statele Membre.

7 Conducerea SIF apreciazã cã aceste entitãþi desfãºoarã o activitate de portofoliu ºi acþioneazã în calitate de investitori instituþionali care admi-nistreazã portofolii de participaþii, fãrã sã intervinã în politicile financiare ºi operaþionale ale societãþilor respective, chiar dacã pachetele deþinuteconferã drepturi de vot de peste 50% din capitalul social, motiv pentru care nu este necesarã prezentarea de situaþii financiare consolidate în con-formitate cu IFRS. Mai mult decât atât, nu existã o unitate de decizie la nivelul SIF în calitate de „societate-mamã”, participaþiile din portofoliu suntdeþinute exclusiv în vederea vânzãrii, iar, în opinia conducerii, informaþiile necesare elaborãrii unor situaþii financiare consolidate implicã costuri ºiîntârzieri nejustificate. Astfel, a fost invocatã o excepþie prevãzutã la pct. 20 din anexa la Ordinul CNVM nr. 74/2005 care transpune prevederileDirectivei a VII-a a CEE 83/349/EEC privind conturile consolidate. Considerãm cã acest impediment va fi depãºit odatã cu publicarea ordinuluiprivind modul de aplicare a IFRS de cãtre societãþile comerciale ale cãror valori mobiliare la data bilanþului sunt admise la tranzacþionare pe o piaþãreglementatã.

45


4/2011

impune retratarea situaþiilor financiare individuale întocmitede societãþile cuprinse în perimetrul de consolidare. Aceastãoperaþiune este extrem de costisitoare, impunând alocareaunui timp îndelungat, precum ºi accesul la documentele pri-mare existente la nivelul societãþilor comerciale care intrã înperimetrul de consolidare; se remarcã faptul cã legislaþiaactualã nu permite un asemenea acces. În aceste condiþii,introducerea prin efectul legii a obligativitãþii întocmirii decãtre societãþile comerciale care intrã în perimetrul de con-solidare a unui al doilea set de situaþii financiare anuale indi-viduale, conforme cu IFRS, a devenit o necesitate8.

Prin urmare, se poate opina cã aria de aplicabilitate araportãrilor conforme cu IFRS rãmâne restrânsã doar laemitenþii de valori mobiliare care întocmesc ºi prezintã situaþiifinanciare consolidate, în timp ce societãþile listate careîntocmesc ºi prezintã situaþii financiare individuale pot optapentru aplicarea IFRS, în scopul satisfacerii nevoilor de infor-mare ale utilizatorilor externi. Cu toate acestea, în cazul soci-etãþilor de investiþii financiare obligativitatea raportãrii con-form IFRS este instituitã printr-un act normativ emis deautoritatea de reglementare ºi supraveghere a pieþei de capi-tal (CNVM)9.

Situaþiile financiare ale societãþilor de investiþii

financiare, între reglementãricontabile naþionale ºi

referenþialul IASB – determinãricalitative ºi cantitative

Procesul de implementare a unui sistem de raportare con-form cu IFRS la nivelul societãþilor de investiþii financiare sefundamenteazã într-o mãsurã semnificativã pe inventariereatehnicilor ºi politicilor contabile relevante în acord cu cadrulde raportare financiarã aplicabil (Ordin CNVM nr. 75/2005),în scopul armonizãrii acestora în acord cu cerinþele IFRS. Unasemenea demers presupune implicit o analizã comparativãa celor douã cadre de raportare pentru a sublinia particulari-tãþile semnificative în materie de recunoaºtere, evaluare ºiprezentare a diverselor structuri specifice situaþiilor financia-re. În continuare, sunt sintetizate concluziile formulate pentrudouã componente esenþiale ale situaþiilor financiare, respec-tiv bilanþul ºi contul de profit ºi pierdere:

8 Acest aspect face obiectul unui proiect de Ordin al ministrului finanþelor publice privind modul de aplicare a Standardelor Internaþionale de RaportareFinanciarã de cãtre societãþile comerciale ale cãror valori mobiliare la data bilanþului sunt admise la tranzacþionare pe o piaþã reglementatã (art. 2,alin. (1)).

9 Art. 1 din Decizia CNVM nr. 1176/15.09.2010.

46

Cercetare


47


4/2011

48

Cercetare


Analiza comparativã a principiilor ºi politicilor contabile derecunoaºtere, mãsurare ºi prezentare a structurilor situaþiilorfinanciare specifice performanþei financiare a permis sinteti-zarea rezultatelor prezentate in tabelul 2.

Referitor la determinarea ajustãrilor de conformitate cu IFRS,relaþionate cu activele financiare administrate de societãþilede investiþii financiare, demersul cercetãrii a fost proiectatasupra perioadelor de raportare anuale 2006-2009, obiectivulcentral vizând determinarea ajustãrilor la valoarea de piaþã aactivelor financiare, prin raportare la preþul mediu anual detranzacþionare, observat în cazul societãþilor tranzacþionabilepe piaþa reglementatã (segment REGS) care au prezentat ungrad adecvat de lichiditate. Rezultatele obþinute sunt sinteti-zate în tabelul 3.

Cu toate cã, prin prevederile cadrului de reglementare aactivitãþii desfãºurate de societãþile de investiþii financiare sefac precizãri cu privire la reguli unitare de evaluare a activelorfinanciare10 incluse în portofoliu - cu scopul de a uniformizametodologia de determinare a valorii activului net unitar ºi dea asigura comparabilitatea informaþiilor raportate - politicilecontabile adoptate de conducerile societãþilor de investiþiifinanciare, în scopul evaluãrii activelor financiare ºi în sensuldeterminãrii valorii juste conform cerinþelor IAS 39 pot aveadrept consecinþã recunoaºterea unor ajustãri de conformitatepotenþial semnificative. Determinãrile cifrice prezentate întabelul 3 probeazã existenþa unor astfel de ajustãri de confor-mitate, recunoscute între valoarea contabilã ºi valoarea depiaþã (acceptatã ca fiind valoare justã). Concret, în perioada

10 Regulamentul CNVM nr. 15/2004 privind autorizarea ºi funcþionarea societãþilor de administrare a investiþiilor, a organismelor de plasament colec-tiv ºi a depozitarilor.

49


4/2011

analizatã, au fost identificate ajustãri de conformitate expri-mate procentual ºi în valori medii absolute, dupã cum ur-meazã: SIF Banat-Criºana (23%), SIF Moldova (42%), SIFTransilvania (33%), SIF Muntenia (23%) ºi SIF Oltenia(24%).

În vederea evaluãrii stadiului de adoptare ºi implementare acerinþelor IFRS în procesul de raportare financiarã specificsocietãþilor de investiþii financiare, s-a procedat la chestio-narea conducerii ºi a factorilor responsabili cu guvernanþa dincadrul mai multor astfel de entitãþi. În urma prelucrãrii rãspun-surilor primite, au fost sintetizate urmãtoarele concluzii rele-vante:

I. ASPECTE FAVORABILE:a) este conºtientizatã nevoia de raportare conform IFRS

pentru a asigura creºterea capitalului de încredere al in-vestitorilor, precum ºi monitorizarea corespunzãtoare dinpartea autoritãþii de reglementare.

b) decizia de adoptare a IFRS trebuie sã aparþinã conduceriiSIF, în raport cu interesele entitãþii. Totuºi, ar trebuieavute în vedere ºi reglementãrile CNVM care sunt emiseîn scopul armonizãrii cu practicile europene ºi interna-þionale.

c) analiza cost-beneficiu este un factor primordial pentrurestructurarea calitativã a portofoliilor ºi, în consecinþã, artrebui atent efectuatã în cazul unor societãþi din portofoli-ile administrate de SIF, care nu îºi îndeplinesc obligaþiilede raportare la termene rezonabile sau care nu suportãcosturile asociate procesului de retratare a informaþiilor ºide auditare a situaþiilor financiare. Pachetele de acþiunideþinute în aceste companii ar trebui sã fie atent monitori-zate în scopul cedãrii, ceea ce ar contribui la ameliorareacalitãþii portofoliilor administrate.

d) au fost alocate resurse financiare, tehnice ºi umane adec-vate pentru implementarea sistemului de raportare finan-ciarã conform IFRS. Bugetul de venituri ºi cheltuieli apro-bat de adunarea generalã a acþionarilor cuprinde ºi alo-cãri de resurse financiare destinate implementãrii ºi/saumonitorizãrii sistemului de raportare conform IFRS. Per-sonalul implicat în activitãþi de implementare a sistemuluide raportare conform IFRS (grupul tehnic) a beneficiat decursuri adecvate de formare profesionalã ºi este atentmonitorizat. Resursele materiale au fost asigurate prinsuplimentarea alocãrilor destinate mediului IT.

e) existã o comunicare adecvatã între grupul tehnic, con-ducere, persoane responsabile cu guvernanþa ºi autoritãþi

de reglementare. Grupul tehnic a fost numit de comitetulde audit ºi conþine persoane care deþin funcþii-cheie înprocesul de raportare financiarã. Periodic, se efectueazãteste într-un mediu IT virtual pentru generarea de ra-poarte financiare ºi contabile specifice activitãþii SIF ºi ne-cesare elaborãrii situaþiilor financiare conforme cu IFRS.Mecanismele de comunicare vizeazã: i) componenta in-ternã, care presupune identificarea, raportarea ºisoluþionarea oricãror deficienþe care intervin în sistemulde raportare financiarã; comunicarea se realizeazã întregrupul tehnic, conducere ºi persoanele responsabile cuguvernanþa, ºi ii) componenta externã, care implicãcorespondenþa cu autoritatea de reglementare (CNVM),autoritatea fiscalã ºi organisme profesionale în domeniulcontabilitãþii ºi auditului.

f) au fost identificate domeniile semnificative care necesitãretratãri în conformitate cu IFRS ºi s-a stabilit calendarulacþiunilor de implementare (responsabilitãþi ºi termene definalizare). A fost elaborat un manual care include politicicontabile conforme cu IFRS în ce priveºte problematicainstrumentelor financiare (recunoaºtere, evaluare ºiprezentare a informaþiilor). Prin raportare la referenþialulIFRS, diferenþele vizeazã în esenþã:

- definirea adecvatã a celor patru categorii fundamen-tale de active financiare, împreunã cu politicile con-tabile de recunoaºtere/derecunoaºtere ºi evaluare(iniþialã ºi ulterioarã);

- identificarea restricþiilor care vizeazã reclasificareainstrumentelor financiare

- utilizarea valorii juste ca bazã de evaluare a instru-mentelor financiare nu este limitatã doar la situaþiilefinanciare consolidate (reguli de evaluare alternative);

- identificarea condiþiilor pentru contabilitatea operaþiu-nilor de acoperire (a valorii juste, a fluxurilor de nume-rar sau a unei investiþii nete într-o operaþiune dinstrãinãtate), inclusiv a politicilor contabile aplicabilepentru fiecare relaþie de acoperire;

- precizãri privind determinarea valorii juste prin tehnicide evaluare general acceptate, în lipsa unor preþuricotate pe o piaþã activã;

- prezentãri adecvate de informaþii referitoare la impor-tanþa deþinerii de instrumente financiare asupra pozi-þiei ºi performanþelor financiare, precum ºi la naturaexpunerii la riscuri generate de instrumentele finan-ciare.

50

Cercetare


În consecinþã, retratãrile semnificative de informaþii în vede-rea conformitãþii cu cerinþele IFRS au vizat:

- evaluarea participaþiilor de capital la valoarea justã;

- înregistrarea datoriei privind impozitul amânat aferentrezervelor din evaluarea la valoarea justã a partici-paþiilor de capital;

- parcurgerea etapelor specifice procedurilor de conso-lidare (pentru plasamente care conferã poziþie de con-trol), inclusiv prezentarea separatã a intereselor carenu controleazã;

- utilizarea metodei punerii în echivalenþã pentru con-tabilizarea plasamentelor de capital care conferã influ-enþã semnificativã;

- identificarea fondului comercial, alocarea acestuiaasupra unitãþilor generatoare de numerar ºi testareaperiodicã pentru depreciere.

g) raportarea financiarã conform IFRS ar putea fi utilizatã deautoritatea de reglementare (CNVM) în scopuri de supra-veghere prudenþialã, cu referire la unele aspecte, pre-cum: evaluarea activelor financiare sau încadrarea înplafoanele restrictive impuse investiþiilor permise.

II. ASPECTE NEFAVORABILE:a) lipsa situaþiilor financiare ºi/sau a rapoartelor de audit

pentru situaþiile financiare emise de unele societãþi dinportofoliu, care s-ar fi aflat în perimetrul de consolidare.Pentru a compensa aceastã limitare au fost utilizate ulti-mele informaþii disponibile (semestriale), ceea ce dena-tureazã calitatea raportãrilor financiare ale SIF.

b) întocmirea de cãtre unele societãþi din portofoliile SIF asituaþiilor financiare conform cerinþelor unui alt cadru deraportare decât IFRS (reglementãri conforme cu direc-tivele europene). Astfel, utilizarea unor politici contabilediferite în cadrul grupului este de naturã sã generezediferenþe semnificative în evaluarea structurilor situaþiilorfinanciare.

c) costuri administrative legate de întocmirea, auditarea ºipublicarea situaþiilor financiare de cãtre unele societãþidin portofoliile SIF sau costuri asociate programelor depregãtire profesionalã.

d) obligativitatea respectãrii termenului de patru luni de ladata bilanþului, în scopul prezentãrii situaþiilor financiareconsolidate întocmite conform IFRS a fãcut imposibilãretratarea situaþiilor financiare ale unor societãþi din

perimetrul de consolidare, alterând calitatea procesuluide raportare financiarã.

e) limitãrile privind posibilitatea de întocmire a situaþiilorfinanciare consolidate au împiedicat conducerea SIF sãfurnizeze declaraþii conform cãrora acest set de situaþiifinanciare redã o imagine fidelã, corectã ºi conformã cucerinþele IFRS, iar o eventualã misiune de audit financiarar fi ocazionat costuri semnificative pentru obþinerea unuiraport de audit modificat.

f) retratarea situaþiilor financiare ale SIF, conform unui ma-nual de politici ºi proceduri contabile care sã rãspundãcerinþelor IFRS.

Concluzii ºi perspective ale cercetãrii

Încorporarea ad litteram a spiritului IFRS în mediul contabilromânesc rãmâne încã sub semnul întrebãrii cel puþin prinprisma faptului cã referenþialul internaþional îºi demonstreazãvalenþele în economiile de piaþã avansate. Mai mult decâtatât, IFRS sunt destinate sã promoveze ºi sã expliciteze opþi-uni, tratamente ºi soluþii contabile, a cãror transpunere înpractica raportãrilor financiare autohtone este strâns corelatãcu exercitarea raþionamentelor profesionale ºi a judecãþilorde valoare, greu încorsetabile sub aspectul reglementãrilor.În opinia noastrã, aceste aprecieri ar putea justifica parþialdemersurile organismului de normalizare contabilã naþionalãcu privire la elaborarea unui sistem contabil propriu, bazat pestandarde contabile naþionale adaptate la realitãþile eco-nomiei româneºti, dar adresate altor entitãþi decât cele cotatepe o piaþã reglementatã.

Constituie o realitate faptul cã, într-o perioadã de peste zeceani, a curs multã cernealã pentru tratarea problematicii pri-vind raportarea conformã cu IFRS, pentru ca, în prezent,reglementãrile contabile sã fie mai degrabã orientate cãtredirectivele europene, în ciuda faptului cã acestea transpunîntr-o mãsurã semnificativã spiritul ºi litera IFRS. Pornind dela aceste aserþiuni, se naºte în mod firesc întrebarea: carevor fi tendinþele de orientare în domeniul raportãrilor financia-re destinate pieþei româneºti de capital? În opinia noastrã, oposibilã soluþie o constituie asimilarea integralã a IFRS ºiraportarea conformã cu acestea de cãtre toate entitãþile deinteres public, inclusiv emitenþii de instrumente financiaretranzacþionabile pe o piaþã reglementatã de capital, în timp cealte categorii de entitãþi s-ar putea constitui drept subiect alraportãrii conforme cu reglementãri naþionale emise în acest

51


4/2011

sens, eventual armonizate cu IFRS aplicabile sectoruluiîntreprinderilor mici ºi mijlocii.

Dacã în cazul societãþilor de investiþii financiare obligativi-tatea raportãrii conform IFRS este în prezent o certitudine,pentru celelalte entitãþi autorizate, reglementate ºisupravegheate de CNVM, procesul de adoptare ºi imple-mentare a IFRS a cunoscut reale progrese odatã cu pro-movarea unui proiect de instrucþiune prin care se instituieobligativitatea întocmirii, în scop informativ, a unui aldoilea set de situaþii financiare anuale în conformitate cuIFRS. Aceste situaþii financiare vor fi elaborate pentruperioadele de raportare încheiate la 31.12.2010, respectivla 31.12.2011, prin retratarea informaþiilor prezentate însituaþiile financiare anuale întocmite potrivit reglemen-tãrilor contabile armonizate cu directivele europene.Începând cu exerciþiul financiar al anului 2012, situaþiilefinanciare anuale, individuale ºi consolidate, vor fiîntocmite de aceste entitãþi în conformitate cu IFRS, caunic set de situaþii financiare. În consecinþã, remarcãm otendinþã de extindere a ariei de aplicabilitate a IFRS lanivelul tuturor entitãþilor autorizate, reglementate ºisupravegheate de o autoritate a pieþelor financiare (inclu-siv piaþa asigurãrilor), fiind continuat astfel demersulînceput în anul 2006, când obligativitatea raportãrii ºi înconformitate cu IFRS a fost instituitã doar în cazul instituþi-ilor de credit.

Analiza viitoarelor situaþii financiare întocmite de societãþilede investiþii financiare în conformitate cu cerinþele IFRS,inclusiv a rapoartelor de audit emise asupra acestora, consti-tuie demersuri de cercetare care prezintã un real interes pen-

tru autori. Aceste demersuri vor permite o analizã criticã înbaza cãreia pot fi formulate recomandãri pertinente ºi con-structive în direcþia asigurãrii conformitãþii cu cerinþele IFRSaplicabile societãþilor de investiþii financiare.

Bonaci C.G., Fundamente teoretice ºi practice ale contabilitãþiiinstrumentelor financiare, Editura Casa Cãrþii de ªtiinþã,Cluj-Napoca, 2009.

Bunea ªt., Analiza impactului procesului de convergenþãasupra evoluþiei unor sisteme contabile naþionale ºiînvãþãminte pentru România, volumul Congresului al XVI-lea al profesiei contabile din România: „Profesia contabilã ºiGlobalizare, Bucureºti 15-16 septembrie 2006”, EdituraCECCAR, Bucureºti, 2006.

Epstein B.J., Mirza A.A., Wiley IFRS 2007 - Interpretation andApplication of International Accounting and FinancialReporting Standards. (Interpretarea ºi aplicareaStandardelor Internaþionale de Contabilitate ºi RaportareFinanciarã)”, BMT Publishing House, Bucureºti, 2007.

Miclãuº P.G., Lupu R., Piaþa instrumentelor financiare derivate,Editura Economicã, Bucureºti, 2008.

Gjerde Ø., Knivsfla K., Sættem F., The value-relevance ofadopting IFRS: Evidence from 145 NGAAP restatements,Journal of International Accounting, Auditing and Taxation17, 2008.

Ordinul preºedintelui CNVM nr. 75/2005 privind aprobareaReglementãrilor contabile conforme cu Directiva a IV-a aComunitãþilor Economice Europene aplicabile entitãþilorautorizate, reglementate ºi supravegheate de Comisia Na-þionalã a Valorilor Mobiliare, M.O. nr. 1175 din 27-12-2005.

Bibliografe

ACCA a lansat un nou set de certificãriACCA (Association of Chartered CertifiedAccountants) a lansat „Foundations inAccountancy”, un nou set de certificãri flexi-bile, pentru începãtori, menit sã rãspundã atâtnecesitãþilor studenþilor, cât ºi celor ale anga-jatorilor.

Foundations in Accountancy a fost creat înurma unei consultãri detaliate cu angajatorii,

furnizorii de cursuri, membrii, studenþii, alteorganisme ale profesiei contabile ºi de regle-mentare.

Foundations in Accountancy oferã o bazãsolidã în contabilitatea financiarã ºi degestiune ºi include un modul privind conduitaprofesionalã ºi eticã. Certificãrile includ:

Certificatul introductiv în contabilitateafinanciarã ºi de gestiune

Certificatul intermediar în contabilitateafinanciarã ºi de gestiune

Diploma în contabilitate ºi afaceri

Calificarea pentru tehnician contabilacreditat (CAT)

Foundations in Accountancy prevede ºi acor-darea unei certificãri pentru fiecare nivel, aju-tând studenþii sã-ºi monitorizeze progresul ºiajutând angajatorii sã recruteze ºi sã formezepersoanele potrivite pentru caracteristicile ac-tivitãþii lor. Conþinutul practic înseamnã cã stu-denþii acumuleazã cunoºtinþe care sunt directaplicabile la locul de muncã, oferind beneficiiimediate angajatorilor existenþi ºi viitori.

Detalii, pe website-ul ACCA:www.accaglobal.com.

52

De la teorie la practicã


IntroducereOrice concluzie profesionalã a practi-cianului de audit se bazeazã pe probe,obþinute ºi interpretate în funcþie de ce-rinþele specifice misiunii. Misiunea deaudit financiar, prin gradul ridicat deasigurare pe care îl furnizeazã, pre-supune ºi cel mai ridicat grad al sufi-cienþei ºi adecvãrii probelor de auditcolectate.

Stabilirea procedurilor de obþinere aprobelor de audit, relevanþa ºi întinde-rea acestora, precum ºi combinarea loroptimã, se aflã sub „bagheta” auditoru-lui atunci când îºi pune în valoare ra-þionamentul profesional în faza de pla-nificare a misiunii. Astfel, acesta uti-lizeazã într-o mãsurã mai mare sau maimicã procedurile de colectare prevã-zute de standardele profesionale: in-specþia, observarea, confirmarea exter-nã, recalcularea, reefectuarea, proce-duri analitice ºi interogarea.

Interogarea reprezintã obþinerea deinformaþii financiare sau nefinanciare,scrise sau verbale, de la personalul en-titãþii sau de la persoane din afara aces-teia, ca procedurã extensivã în plus faþãde celelalte proceduri de audit. Indife-rent de natura ei, aceastã procedurãtrebuie documentatã în dosarul deaudit. În principiu, un volum mare deprobe se poate obþine prin utilizareachestionarelor, dar informaþiile obþinutenu provin dintr-o sursã independentã ºipot fi manipulate în favoarea clientului;de aceea, auditorul trebuie sã colecte-ze probe suplimentare care sã susþinãacele informaþii.

O probã cu caracter particular, carepresupune o procedurã specificã, tan-gentã sau uneori uºor suprapusã cuinterogarea este obþinerea unei scrisoride declaraþie din partea conducerii.

Câteva aspecteprivind aplicareaISA 580 "Declaraþiiscrise"

* Conf. univ. dr., auditor financiar, Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacãu, e-mail: [email protected]

Some Aspects Regarding ISA 580 "WrittenRepresentations"

One professional procedure that call the auditor when conducting an audit of finan-cial statements is to obtain written statements from the entity's management andthose charged with governance. This procedure is subject to a specific standard,International Standard on Auditing (ISA) 580 "Written representations". In terms of audit documentation in the file, this procedure is found in "Guidance onAudit Quality", finalizing the audit representation letter in the review conducted bythe charge of the mission, but also in other sections of this guide. Request for written representations is used for documentation of ownership frommanagement responsibilities. Also, the auditor uses additional written representa-tions as evidence to substantiate the relevant audit evidence when he deems itnecessary to reaffirm the assertions by management in the financial statementsand obtain written answers to certain questions, or when documenting the writtendeclaration is a mandatory procedure set by different standards for specific sub-jects that they treat. In the same time, the auditor based procedures established inresponse to certain situations, depending on management's representations orrefusal to disclose certain aspects. It may be noted that the written representations provided by management and,where appropriate, those charged with governance, character evidence is particu-larly because the auditor used only as additional samples, in addition to sufficientand adequate evidence obtained directly through its own procedures.

Key words: written representations, representations letter, ISA 580, audit evidence

JEL Classification: M42

Daniel BOTEZ*

Cuvinte cheie: declaraþii scrise, scrisoare de reprezentare, ISA 580, probe de audit

Abstract

53

Aplicarea ISA 580

4/2011


Demersul nostru are drept principal obi-ectiv relevarea gradului în care declara-þiile scrise ale conducerii constituieprobe de audit pe baza cãrora auditorulîºi poate exprima opinia. Pentru a puteaajunge la o concluzie, am urmat câþivapaºi pe care i-am considerat necesari.

Pentru început, am urmãrit sã identi-ficãm declaraþiile scrise drept probe deaudit ºi sã le constatãm gradul de adec-vare, adicã relevanþa ºi credibilitateaacestora în justificarea opiniei. Amadãugat acestui demers identificarea,în mod direct, a cerinþelor prevãzute înanumite standarde de audit, privinddocumentarea obligatorie pe bazã dedeclaraþii scrise, procedând la o pre-zentare grupatã a acestor cerinþe ºimenþionând, acolo unde am consideratoportun, consideraþiile noastre.

Pentru o abordare completã, am inten-þionat sã conectãm cerinþele prevãzutede standarde cu procedura profesiona-lã de documentare a dosarului de audit,în conformitate cu ghidul profesional.

Pentru aceasta, am consultat standar-dele de audit care prevãd cerinþele desolicitare de declaraþii scrise din parteaconducerii ºi „Ghidul privind Auditul Ca-litãþii”1, ghidul profesional la care audi-torii fac apel pentru documentareadosarului de audit.

Declaraþiile conducerii

– probe de auditÎn conformitate cu prevederile Standar-dului Internaþional de Audit (ISA) 580„Declaraþii scrise”, pct. 3, „Declaraþiile

scrise sunt informaþii necesare pe careauditorul le solicitã în legãturã cu audi-tul situaþiilor financiare ale entitãþii. Înacest sens, ca ºi rãspunsurile la inter-vievãri, declaraþiile scrise constituieprobe de audit.”2

Acest aspect se nuanþeazã, totuºi, prinmenþionarea obligatorie a faptului cãdeclaraþiile scrise nu furnizeazã prin eleînsele probe de audit sau, altfel spus,nu pot fi considerate probe fiabile deoa-rece sunt obþinute din surse care nusunt independente. Ele sunt folosite deauditor ºi ca formã de testare a condu-cerii în ceea ce priveºte consecvenþadeclaraþiilor, precum ºi ca formã de do-cumentare a declaraþiilor verbale expri-mate pe parcursul desfãºurãrii misiunii.

Obþinerea de declaraþii scrise de la con-ducerea entitãþii rãspunde unor obiec-tive de documentare specifice.

În primul rând, declaraþiile scrise suntutilizate pentru documentarea asumãriiresponsabilitãþilor de cãtre conducere.

Cu privire la acest aspect, avem în ve-dere faptul cã o serie de scandaluri fi-nanciare cu impact internaþional apãru-te dupã scandalul Enron, precum AIG(USA, 2004), Bernard L. Madoff Invest-ment Securities LLC (USA, 2008) sauAnglo Irish Bank (Irlanda, 2008), auadus în discuþie ºi numele ºi responsa-bilitatea auditorilor asupra acestoreºecuri. Pentru eliminarea unor con-fuzii, Standardele Internaþionale deAudit (ISAs) revizuite, publicate înaprilie 2009, ºi în mod particularStandardul Internaþional de Audit (ISA)200 „Obiectivele generale ale auditoru-lui independent ºi desfãºurarea unuiaudit în conformitate cu StandardeleInternaþionale de Audit”3, prevãd cãrealizarea unui audit se bazeazã pepremisa cã managementul a înþeles cucertitudine responsabilitãþile care fun-damenteazã un audit.

Aceste responsabilitãþi se referã în modexplicit la întocmirea situaþiilor financia-re în conformitate cu cadrul de rapor-tare financiarã aplicabil, la organizareaºi efectuarea controlului intern al mana-gementului, astfel încât sã determineîntocmirea situaþiilor financiare libere dedenaturãri semnificative, datorate frau-dei sau erorii, precum ºi a obligaþiei dea permite auditorului acces la toate in-formaþiile pe care managementul ºi ceiînsãrcinaþi cu guvernanþa le considerãrelevante pentru întocmirea situaþiilorfinanciare: registre, documente ºi altemateriale, obþinerea informaþiilor supli-mentare pe care auditorul le poatesolicita în scopul auditului ºi acces ne-restricþionat la persoanele din interiorulentitãþii de la care auditorul considerãnecesar sã culeagã probe.

Aceastã delimitare explicitã a respon-sabilitãþilor este, în acelaºi timp, o mã-surã de precauþie pentru protejarea au-ditorului. El nu se poate baza doar pesimpla declaraþie a conducerii privind a-sumarea acestor responsabilitãþi (chiarîn formã scrisã), deoarece constatãmcã ataºarea imaginii ºi responsabilitãþiiauditorilor cu scandaluri financiare re-cente continuã, spre exemplu cazurileSatyam Computers (India, 2009) sauLehman Brothers (USA, 2010).

În al doilea rând, auditorul foloseºtedeclaraþiile scrise ca probe suplimenta-re pentru fundamentarea unor probe deaudit relevante, atunci când el consi-derã necesar sau atunci când docu-mentarea prin declaraþii scrise reprezin-tã o procedurã obligatorie stabilitã dediferite standarde. Cu privire la acestaspect opinãm cã cerinþele de docu-mentare obligatorie, stabilite prin stan-darde, reprezintã un cadru de bazã sauo documentare minimã privind declara-þiile conducerii. Aceste cerinþe obligato-rii pot fi completate cu cerinþele stabilite

1 CAFR, Ghid privind auditul calitãþii, Ed. Irecson, Bucureºti, 20102 IFAC, Manual de standarde internaþionale de audit ºi control de calitate. Audit financiar 2009, coeditare CAFR-ed. Irecson, Bucureºti, 20093 Idem

54



de cãtre auditor ori de câte ori conside-rã cã relevanþa probelor pe care le co-lecteazã reclamã susþinerea ºi prin de-claraþii punctuale ale managementului.

În al treilea rând, auditorul îºi bazeazãprocedurile de rãspuns la anumite situ-aþii constatate în funcþie de declaraþiileconducerii sau de refuzul conducerii dea declara unele aspecte. Se înþelege cãatitudinea managementului influenþea-zã în mod direct comportamentul audi-torului ºi întinderea pe care el o stabi-leºte demersului sãu.

Sub aspect formal, declaraþiile scriseîmbracã forma unei scrisori de declara-þie adresatã auditorului. În principiu,aceastã scrisoare se obþine în faza definalizare a auditului, pentru a putea cu-prinde toate declaraþiile cerute de audi-tor. Este recomandat ca data acesteiasã fie cât mai apropiatã de data rapor-tului auditorului.

În sens profesional, se mai utilizeazãtermenul de „scrisoare de reprezenta-re”, acesta fiind reþinut de „Ghidul pri-vind Auditul Calitãþii”, care prevede încadrul secþiunii de finalizare a auditului,la formularul A8, procedura de revizuirea scrisorii de reprezentare, efectuatã decãtre responsabilul (partenerul) de misi-une pentru a se asigura cã toate decla-raþiile solicitate au fost furnizate. Proce-dura de revizuire cuprinde zece punctecare presupun verificarea existenþeideclaraþiilor scrise ºi identificarea docu-mentarã a acestora.

Referiri la scrisoarea de reprezentarese fac ºi în cadrul altor proceduri definalizare a misiunii. Astfel, în cursulprocedurii de revizuire a scrisorii cãtrepersoanele însãrcinate cu guvernanþa,prevãzutã în formularul A7 din „Ghidulprivind Auditul Calitãþii”, auditorul seasigurã cã toate erorile ºi omisiunilenecorectate sunt incluse în scrisoareade reprezentare, precum ºi despre fap-tul cã aceasta a fost sau este prezen-

tatã acestor persoane.

Tot în cadrul fazei de finalizare a auditu-lui, prin procedura prevãzutã de formu-larul A5/4, intitulatã „Lista de verificareprivind finalizarea dosarului”, respons-abilul de misiune se asigurã cã declar-aþiile conducerii au fost redactate ºi cãscrisoarea de reprezentare a fostîntocmitã pentru a fi semnatã de cãtreclient. În cazul unei misiuni de audit la ocompanie cotatã la bursã sau la o com-panie care, prin specificul sãu, a deter-minat un risc de audit ridicat, ceea ce acondus la opinie modificatã, aspectecontabile discutabile sau identificarea ºigestionarea unor ameninþãri la adresaindependenþei, aceste aspecte creeazãnecesitatea unei revizuiri la cald adosarului de audit.

Documentarea procedurii de revizuirela cald a dosarului misiunii de audit decãtre un partener independent este pre-vãzutã de formularul A4 din „Ghidul pri-vind Auditul Calitãþii”. Unul dintre obiec-tivele acestei revizuiri solicitã luarea înconsiderare a importanþei ºi gradului deadecvare a declaraþiilor scrise.

Proceduri obligatoriide documentare

pe bazã de declaraþii scrise

Documentarea pe bazã de declaraþiiscrise este o procedurã obligatorie sta-bilitã de anumite standarde. Domeniilepe care le trateazã respectivele stan-darde sunt considerate semnificative,astfel cã probele obþinute de auditorsunt documentate suplimentar cu de-claraþii scrise ale conducerii entitãþii. Nepropunem, în continuare, sã supunematenþiei câteva asemenea prevederi ºisã realizãm unele comentarii asupra lor.

Un domeniu sensibil ºi în acelaºi timp

semnificativ îl reprezintã responsabili-tatea auditorului privind frauda. Dinpunctul de vedere al managementuluiriscului de fraudã, conducerii entitãþii îirevine principala responsabilitate. Deaceea, ISA 240 „Responsabilitãþileauditorului privind frauda în cadrul unuiaudit al situaþiilor financiare”4 conþine ocerinþã de documentare pe baza decla-raþiilor scrise ale conducerii. Conduce-rea entitãþii ºi, eventual, persoanele în-sãrcinate cu guvernanþa îºi asumã res-ponsabilitatea privind proiectarea, im-plementarea ºi menþinerea mediului decontrol intern pentru prevenirea ºi de-tectarea fraudei ºi afirmã cã au prezen-tat auditorului rezultatele evaluãrii con-ducerii asupra riscului ca situaþiile finan-ciare sã fie denaturate semnificativ caurmare a fraudei, cunoºtinþele lor cu pri-vire la fraudã sau suspiciunea de fraudãcare afecteazã entitatea ºi cunoºtinþelelor cu privire la orice acuzaþii de fraudãsau suspiciuni de fraudã, ce afecteazãsituaþiile financiare ale entitãþii, comuni-cate de angajaþi, foºti angajaþi, analiºti,autoritãþi de reglementare sau alþii.

Documentarea acestei cerinþe este pre-vãzutã la punctul 3 al formularului A8din „Ghidul privind Auditul Calitãþii”.

Cum ar putea auditorul sã asigure co-respunzãtor aceastã cerinþã de docu-mentare? În opinia noastrã, el îºi întoc-meºte propriul chestionar privind fac-torii care presupun riscuri de fraudã.Spre exemplu, un factor de risc defraudã poate fi supravegherea ineficien-tã de cãtre management, cauzatã desituaþii precum conducerea concentratãde cãtre o singurã persoanã, fãrã asi-gurarea unor controale compensatorii,sau supravegherea necorespunzãtoarede cãtre management a controlului in-tern sau a raportãrii financiare. Altexemplu se poate referi la discrepanþeîn registrele contabile generate de situ-aþii precum tranzacþii neînregistratecorespunzãtor, tranzacþii neautorizate,

4 IFAC, Manual de standarde internaþionale de audit ºi control de calitate. Audit financiar 2009, coeditare CAFR-ed. Irecson, Bucureºti, 2009

55

Aplicarea ISA 580

4/2011

ajustãri „în ultimul minut” cu efect sem-nificativ asupra rezultatelor sau accesulmultor angajaþi la registre ºi ineficienþasau inexistenþa unui sistem care sã e-valueze modul în care îºi îndeplinescobligaþiile. Pentru toate denaturãrileidentificate pe parcursul auditului, audi-torul evalueazã efectele acestora asu-pra situaþiilor financiare – atât în modindividual, cât ºi în mod agregat – ºisolicitã conducerii sã ajusteze situaþiilefinanciare pentru a corecta acestedenaturãri. Asupra acestui aspect esteposibil sã existe evaluãri diferite aleconducerii faþã de cele ale auditorului.Conducerea ar putea sã nu considerecã toate denaturãrile reþinute de auditorsunt semnificative la nivelul situaþiilor fi-nanciare, precum ºi cã anumite ele-mente nu constituie denaturãri. Pentrua documenta poziþia conducerii, con-form cerinþelor ISA 450 „Evaluarea de-naturãrilor identificate pe parcursulauditului”5 auditorul solicitã acesteia de-claraþii scrise cu privire la acest aspect,împreunã cu un sumar al denaturãrilornecorectate ºi al elementelor pe carenu le considerã denaturãri. Documen-tarea acestui aspect este prevãzutã lapunctul 8 al formularului A8 din „Ghidulprivind Auditul Calitãþii”.

Considerãm cã, în legãturã cu acestaspect, auditorul nu îºi poate formulaconcluziile numai pe baza declaraþieiconducerii, din cel puþin douã motivesemnificative. În primul rând, el se asi-gurã cã suma denaturãrilor necorectatenu depãºeºte pragul de semnificaþie,raportându-se la denaturãrile identifi-cate prin procedurile sale. În al doilearând, el cuprinde în sumarul erorilor ºiacele denaturãri necorectate, semnifi-cative care sunt localizate în perioadaprecedentã, dar care au efect cumula-tiv, aspect pe care conducerea ar fi ten-tatã sã îl evite.

În cursul demersului sãu, auditorul co-lecteazã probe suficiente ºi adecvate.Astfel, printre alte informaþii, cunoaº-terea litigiilor în care este implicatã enti-tatea îl ajutã sã verifice modul în careconducerea a procedat la estimãri ºitratamente contabile adecvate. ISA 501„Probe de audit - Consideraþii specificepentru elementele selectate”6 prevedecã auditorul solicitã conducerii ºi, dupãcaz, persoanelor însãrcinate cu guver-nanþa sã furnizeze declaraþii scrise po-trivit cãrora toate litigiile ºi revendicãrilecunoscute actuale sau posibile alecãror efecte ar fi trebuit sã fie luate înconsiderare în întocmirea situaþiilorfinanciare i-au fost prezentate auditoru-lui ºi au fost contabilizate ºi prezentateîn conformitate cu cadrul general deraportare financiarã aplicabil.

Practic, informaþiile cuprinse în declara-þia cu acest obiect sunt completate ºiverificate prin diferite proceduri aleauditorului, cum sunt corelarea cu infor-maþiile constatate în procedura de înþe-legere a entitãþii ºi a mediului sãu, in-terogarea consilierului juridic sau a avo-caþilor entitãþii sau alte proceduri.

Estimãrile reprezintã o procedurã caresolicitã punerea în valoare în cel maiînalt grad a raþionamentului profesional.Reglementãrile contabile aplicabile înRomânia permit celor care întocmescsituaþii financiare, apelul, pe o scarãdestul de largã, la estimãri contabile.Auditorul obþine declaraþii scrise dinpartea conducerii ºi, acolo unde estecazul, de la cei însãrcinaþi cu guver-nanþa, cu privire la mãsura în careaceºtia considerã cã prezumþiile semni-ficative utilizate de aceasta în efectu-area estimãrilor contabile sunt rezona-bile, în conformitate cu cerinþele ISA540 „Auditarea estimãrilor contabile,inclusiv a estimãrilor contabile la va-loare justã ºi a prezentãrilor aferente”7.

Aceste declaraþii scrise pot cuprinde, înprincipal, informaþii privind gradul deadecvare a proceselor de evaluare uti-lizate de conducere în determinareaestimãrilor contabile ºi consecvenþaaplicãrii acestora, cã prezentãrile legatede estimãrile contabile sunt complete ºiadecvate, cã nici un eveniment ulteriornu a provocat necesitatea ajustãrii esti-mãrilor contabile ºi a prezentãrilor in-cluse în situaþiile financiare.

Aceastã declaraþie este, în opinia noas-trã, unul dintre exemplele care confirmãfaptul cã declaraþiile conducerii nu pot fiasimilate drept probe de audit directe.Apelul la estimãri este o zonã sensibilã,care solicitã auditorului sã procedeze lapropriile sale raþionamente profesio-nale, sã stabileascã propriile estimãri ºi,apoi, sã constate rezonabilitatea esti-mãrilor conducerii.

Luând în considerare aria de cuprin-dere a termenului „pãrþi afiliate” în con-formitate cu standardele de audit, cât ºia termenului de „entitãþi afiliate” în con-formitate cu reglementãrile contabileaplicabile în România, auditorului nu îieste uºor sã identifice toate pãrþile afili-ate entitãþii pe care o auditeazã. Ariacircumscrisã pãrþilor afiliate ale unei en-titãþi poate sã cuprindã, pe lângã per-soanele care deþin controlul aceleientitãþi sau membrii lor de familie, între-prinderile asociate acelei entitãþi, o aso-ciere în participaþie, un membru-cheiedin conducerea entitãþii sau din a socie-tãþii-mamã sau un membru de familie alacestora, sau alte persoane.

Standardul Internaþional de Audit (ISA)550 „Pãrþi afiliate”8 prevede cã atuncicând identificã tranzacþii semnificative,aprobate de conducere sau în care esteimplicatã conducerea, sau când consi-derã cã existã interese la nivelul condu-cerii în legãturã cu pãrþile afiliate, audi-

5 IFAC, Manual de standarde internaþionale de audit ºi control de calitate. Audit financiar 2009, coeditare CAFR-ed. Irecson, Bucureºti, 20096 Idem7 Idem8 Idem

56



torul solicitã declaraþii scrise. Prin aces-te declaraþii, conducerea îºi asumã pre-zentarea identitãþii tuturor pãrþilor afili-ate, a tuturor tranzacþiilor cu acestea,precum ºi prezentarea acestora în con-formitate cu cerinþele cadrului de rapor-tare. Documentarea acestui aspect esteprevãzutã la punctul 4 al formularului A8din „Ghidul privind Auditul Calitãþii”. Încazuri particulare, atunci când auditorulconsiderã necesar, declaraþiile vor cu-prinde menþiunea cã informaþiile prezen-tate privind pãrþile afiliate nu implicãacorduri neprezentate.

Evenimentele ulterioare pot, în anumitesituaþii, sã determine modificarea sem-nificativã a situaþiilor financiare sau anotelor explicative. Se întâlnesc cazuriîn care conducerea nu este dispusã sauinteresatã sã procedeze la aceste mo-dificãri. Auditorul completeazã infor-maþiile ºi constatãrile sale cu declaraþiiscrise ale conducerii. Conform ISA 560„Evenimente ulterioare”9, conducereafurnizeazã o declaraþie scrisã conformcãreia toate evenimentele care au avutloc ulterior datei situaþiilor financiare ºipentru care cadrul general de raportarefinanciarã aplicabil prevede ajustareasau prezentarea au fost ajustate sauprezentate. Aceastã cerinþã se docu-menteazã în dosarul de audit la punctul4 al formularului A12 „Evenimente ulte-rioare bilanþului” din „Ghidul privindAuditul Calitãþii”.

Cu privire la ipoteza continuitãþii activi-tãþii, ISA 570 „Principiul continuitãþiiactivitãþii”10 stabileºte ca auditorul sãsolicite, ca procedurã suplimentarã,declaraþii scrise din partea conduceriiºi, acolo unde este cazul, de la per-soanele însãrcinate cu guvernanþa,privind planurile de acþiune pe viitor ºifezabilitatea acestor planuri. Din punctde vedere procedural, documentareaacestui aspect este prevãzutã în

„Ghidul privind Auditul Calitãþii”, atât înformularul A8, punctul 6, cât ºi în ches-tionarul prevãzut în formularul A13„Continuitatea activitãþii”, la punctul 4.

Utilizarea chestionarului prevãzut maisus reprezintã, de fapt, pentru auditor,asigurarea cã toate elementele care arputea afecta continuarea activitãþii înviitor au fost luate în considerare ºi cã afost evaluat impactul lor asupra situaþi-ilor financiare.

Una dintre caracteristicile calitative aleinformaþiilor financiare este comparabi-litatea. Conform acesteia, utilizatorii tre-buie sã poatã compara situaþiile finan-ciare ale unei entitãþi în timp, pentru aidentifica tendinþele în poziþia financiarãºi performanþele sale. Situaþiile finan-ciare care se întocmesc în conformitatecu reglementãrile contabile aplicabile înRomânia sunt situaþii financiare com-parative, deoarece conþin informaþiireferitoare la exerciþiul financiar prece-dent. Conformitatea cu aceste regle-mentãri presupune inclusiv prezentareapoliticilor contabile utilizate de entitate.ISA 710 „Informaþii comparative - Cifrecorespondente ºi situaþii financiarecomparative”11, prevede ca auditorul sãcearã o declaraþie scrisã pentru toateperioadele amintite în opinia sa.Aceastã cerinþã se documenteazã înscrisoarea de declaraþii ºi se coreleazãcu constatãrile auditorului documentate

în formularul B8 „Solduri iniþiale/Cifrecomparative” din „Ghidul privind AuditulCalitãþii”.

În afara acestor cereri de declaraþiiscrise, prevãzute de standardele deaudit, auditorul poate solicita conduceriisã reafirme în scris rãspunderea saprivind aserþiunile din situaþiile financia-re, ori de câte ori considerã necesar.

ConcluziiObþinerea declaraþiilor scrise de la con-ducerea entitãþii ºi, atunci când estecazul, de la cei însãrcinaþi cu guver-nanþa, constituie o procedurã obligato-rie de audit, prevãzutã de ISA 580„Declaraþii scrise”. Chiar dacã aceststandard conþine o listã a standardelorcare conþin cerinþe exprese de docu-mentare a probelor pe bazã de decla-raþii scrise, aceasta reprezintã o bazãminimã de documentare pentru auditor.Acesta trebuie sã solicite conduceriientitãþii sã întãreascã în scris afirmaþiiledin situaþiile financiare sau afirmaþiileverbale fãcute în timpul auditului, atunci când doreºte sã îºi sprijine pro-bele obþinute cu aceste declaraþii. Pe dealtã parte, declaraþiile scrise suntconsiderate probe suplimentare, ceruteîn completarea probelor de auditobþinute direct de auditor prin proce-durile sale profesionale specifice.

9 IFAC, Manual de standarde internaþionale de audit ºi control de calitate. Audit financiar 2009, coeditare CAFR-ed. Irecson, Bucureºti, 200910 Idem11 Idem

Arens, Loebbecke, Audit - o abordare integratã, Editura Arc, Chiºinãu, 2003CAFR, Ghid privind Auditul Calitãþii, Editura Irecson, Bucureºti, 2010IFAC, Manual de Standarde Internaþionale de Audit ºi Control de Calitate. Audit

Financiar 2009, coeditare CAFR - Editura Irecson, Bucureºti, 2009OMPF 3055 – Reglementãri contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitãþilor

Economice Europene ºi cu Directiva a VII-a a Comunitãþilor EconomiceEuropene, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 766 bis din 10.11.2009

Bibliografe

af 4 2011 - cafr 4 2011 - site-6717.pdfditul intern ajutã organizaþia sã-ºi atingã obiectivele...

Documents