Administratia Parcului Natural Balta Mica a Brailei Plan de conservare After-LIFE

Aprilie 2012

Administratia Parcului Natural Balta Mica a Brailei Plan de conservare After-LIFE Realizat de: Anca ANDREI Biolog / Asistent al Managerului de proiect Brăila, Romania, Aprilie 2012

2

Cuprins

Prefată ………………………………………………………………………………………………………………4 Introducere ……………………………………………………………………………………………………….5 Prezentare generală – Parcul Natural Balta Mică a Brăilei ………………………………..5 After-LIFE – necesitati de conservare ……………………………………………………………….11 Plan de activităti în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei …………………………………….12 Rezultate asteptate ………………………………………………………………………………………….16 Concluzii ………………………………………………………………………………………………………….18

3

Prefață

Acest text constituie ultimul rezultat al proiectului LIFE ”Conservarea, restaurarea si managementul durabil al Băltii Mici a Brăilei, România”. Materialul prezintă situația curentă a preocupărilor din aria naturală protejată asa cum rezultă din sistemul national privind ariile naturale protejate si o hartă a nevoilor viitoare pentru conservarea si managementul parcului.

Asa cum este ilustrat, proiectul concluzionează că sistemul privind protectia naturii din România este într-o situatie delicată caracterizată de o oarecare incertitudine legată de viitoarele decizii politice si abordări în domeniu. Din acest motiv acest text trebuie considerat cu certitudine ca fiind un text ”consultativ” construit pe scenarii si estimări privind optiuni viitoare, oportunităti si amenintări. Această lucrare se referă la acele părti care privesc planurile si strategiile Administratiei Parcului si trebuie înteleasa ca o expresie certă a conditiilor viitoare.

Sperăm că acest text să ilustreze dedicarea Administratiei Parcului pentru nevoile conservării naturii, si mai mult de atât, să arate nevoia imperioasă de suport politic si financiar pentru obtinerea unui impact pozitiv asupra mediului.

4

Introducere

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este ultimul esantion din fostele Bălti ale Brăilei. Pe o suprafată de 241 km2, PN-BmB conservă 10% din fosta Deltă Interioară a Dunării, fostele Bălti ale Brăilei si Ialomotei, care ocupau în anii ”70 ai secolului trecut 62.413 km2 de zonă umedă compactă pe cursul inferior al Dunării, între Silistra si Brăile. PN-BmB se întinde pe 62 km. pe cursul inferior al Dunării între Podul Giurgeni-Vadu Oii (km. 237 în amonte) si orasul Brăila (km. 175 în aval), la cotă maximă de inundatie.

Remarcabil însă este faptul că din punct de vedere al biodiversităţii, parcul reprezintă ultimul eşantion şi cel mai puţin influenţat antropic din fosta deltă predeltaică. Se evidenţiază faptul că mai mult de 50% din constituenţii Bălţii Mici a Brăilei sunt ecosisteme naturale, circa 30% sunt ecosisteme seminaturale şi doar 20% au fost afectate în totalitate de intervenţia omului ( Vădineanu et al., 2004).

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei reprezintă căminul unei biodiversități bogate de animale și plante, multe protejate de legile naționale și internaționale. 207 specii de păsări găsesc aici un refugiu pentru cuibărit, hrănire sau odihnă în cursul perioadelor de migrație. Alternanţa între perioadele de inundaţie şi perioadele de secetă şi-a pus amprenta şi asupra reprezentativităţii mamiferelor pe teritoriul PN-BmB. Deşi au condiţii destul de favorabile de hrănire şi reproducere şi în zonele adiacente parcului, atunci când nivelul apei le permite, mamiferele preferă teritoriul parcului mai ales pentru reproducere, datorită faptului că aici presiunea de orice fel exercitată asupra lor este extrem de scăzută.

În Balta Brăilei s-au produs profunde transformări cantitative şi calitative. Îndiguirile, desecările şi despăduririle, survenite începând din 1960, au diminuat cantitativ de 6 ori zona umedă Balta Brăilei, de la 149 mii ha la 26 mii ha de luncă inundabilă în prezent. Înlocuirea brutală a excepţionalei biodiversităţi deţinute de complexele de ecosisteme acvatice şi terestre, cu întinse monoculturi agricole ce ocupă 80% din fosta baltă în incintele îndiguite, a reprezentat prima mutaţie calitativă de proporţie. Dar natura nu a fost lăsată în pace nici în zonele cu regim hidrologic liber de inundaţie. A doua schimbare majoră, care a însemnat lovitura de graţie dată biodiversităţii, s-a produs în urma substituirii pădurilor aluviale naturale prin culturi uniclonale plopicole şi salicicole. În acest mod s-a pierdut un inestimabil tezaur genetic şi ecologic, din păcate prea puţin cercetat.

Prezentare generală – Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, scopul PN-BmB constă în protecţia şi conservarea

5

unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu o mare diversitate biologică.

Prin Convenţia Ramsar, scopul PN-BmB este definit prin asigurarea protecţiei şi conservării siturilor naturale cu diversitate biologică specifică zonelor umede.

PN-BmB corespunde categoriei V IUCN - ”Peisaj protejat: arie protejată, administrată în special pentru conservarea peisajului şi recreere”.

Primele încercări de protejare si conservare a zonei au avut loc în 1979, când prin Decretul nr. 11 o portiune de 5.790 ha este declarată rezervatie naturală zoologică în scopul protejării avifaunei acvatice.

În 1994, prin Hotărârea Consiliului Judetean Brăila, o suprafată de 14.682 ha a fost declarată Rezervatia Insula Mică a Brăilei ca rezervatie mixtă zoologică si botanică.

In anul 2000, prin Legea 5 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, Sectiunea III – zone protejate, Balta Mică a Brăilei este declarată Parc Natural, cu suprafata de 17.529 ha.

In iulie 2001 PN-BmB a fost declarat Zonă umedă de importantă internatională, pozitia 1074 pe lista secretariatului Conventiei Ramsar.

În anul 2007, PN-BmB a fost de asemenea declarat Sit de importantă comunitara (ROSCI 0006) si Sit de protectie avifaunistică (ROSPA 0005), ca parte integrantă a retelei ecologice europene Natura2000.

În 1999 Universitatea Bucureşti prin departamentul de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare Durabilă (DESDD), realizează o propunere de proiect cu finanţare europeană în scopul declarat al conceperii unui plan de management (PM)pentru o zonă umedă formată din şapte insule şi ostroave mari aflate în regim de inundabilitate împreună cu Dunărea şi braţele fluviului, zonă care se suprapunea pe Rezervaţia Insula Mică a Brăilei, declarată, aşa cum s-a arătat anterior printr-o hotărâre a Consiliului Judeţean Brăila. Proiectul a fost acceptat de Comisia LIFE Natura cu nr. LIFE 99 NAT/RO/006400, fiind apreciat la acea vreme de către comisie ca esenţial în implementarea în Estul şi Centrul Europei a viziunii moderne privind managementul ariilor protejate. De asemenea proiectul a fost recunoscut ca parte din strategia naţională de conservare a biodiversităţii.

În perioada iunie 1999 - august 2002, în timpul unor întâlniri periodice ale primului Consiliu Ştiinţific (CȘ), dublate de întruniri ale primului Consiliului Consultativ de Administrare (CCAd) a fost elaborat PM. Încă de la primele întâlniri în CCAd au fost reprezentaţi factorii de comandă ai sistemelor socio-economice interesate de managementul BmB. CŞ a asigurat interfaţa între comunitatea academică şi CCAd. Fundamentarea ştiinţifică a PM s-a bazat pe stadiul cunoştinţelor la acel moment asupra capacităţii productive şi de suport a sistemelor ecologice din BmB. Procesul de elaborarea a PM s-a desfăşurat în patru etape :

i. identificarea ameninţărilor care planau asupra capitalului natural din BmB ;

6

ii. stabilirea scopului ariei protejate şi a PM care trebuia să fie în concordanţă cu legislaţia internaţională, naţională şi locală ;

iii. identificarea obiectivelor strategice ca direcţii subsumate în vederea atingerii scopului enunţat ;

iv. dezvoltarea principiilor de management, enunţate ca obiective strategice, într-un set de obiective tactice, urmat de un plan de acţiune operaţional pe o perioadă de patru ani.

Demn de remarcat este faptul că în procesul de elaborare a PM a existat un permanent contact între cele două consilii, colaborarea deplină fiind asigurată de către DESDD care a îndeplinit rolul de unitate managerială.

În octombrie 2006 a început implementarea unui al doilea Proiect LIFE, LIFE 06 NAT/RO/000172, care s-a derulat în perioada octombrie 2006 - aprilie 2011. Valoarea totală a fost de 978.419 €, din care 489.209 € au reprezentat contribuția Uniunii Europene, iar 25.000 € contribuția partenerului în proiect, Departamentul de Ecologie Sistemică și Dezvoltare Durabilă al Universității București.

Principalele amenințări ce au fost identificate pe teritoriul parcului au fost: Înlocuirea pădurilor naturale cu un grad ridicat de biodiversitate cu plantații de clone de plop și salcie cu un grad scăzut al biodiversității Creșterea presiunii speciilor invazive, în special Amorpha fruticosa, cu creștere rapidă și extensivă Creșterea gradului de colmatare a lacurilor Lipsa unui management care să reglementeze utilizarea resurselor din zonă Lipsa conștientizării publice privind conservarea naturii și beneficiile acesteia

Obiectivul proiectului a fost conservarea, restaurarea și managementul durabil în Balta Mică a Brăilei: Managementul Bălții Mici a Brăilei ca zonă pilot pentru dezvoltarea cunoașterii și a experienței manageriale Îndepărtarea Amorpha fruticosa, specie invazivă, de pe o suprafață de 212 ha Restaurarea fostei păduri aluviale pe o suprafață de 449 ha Restaurarea regimului natural hidrologic pe o suprafață de 2.500 ha.

Proiectul a inclus patru mari categorii de activități, strâns legate de cele patru obiective principale:

1. Managementul Bălții Mici a Brăilei ca zonă pilot pentru dezvoltarea cunoașterii și a experienței manageriale

Îmbunătățirea Planului de Management al parcului

7

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este unul dintre puținele parcuri din România care a

beneficiat de un Plan de Management aprobat, încă înainte de înființarea administrației proprii. Primul plan de management a fost realizat de asemenea prin proiectul LIFE99/NAT/RO 006400. În anul 2007 a început procesul de îmbunătățire a planului de management, în urma obținerii de date noi din diferite programe de cercetare și a modificării legislației în vigoare. Realizarea planului a fost un proces participativ, fiind implicați toți factorii interesați și Consiliul Științific al parcului. Planul a fost aprobat prin Hotărâre de Guvern în luna mai 2011.

Strategii de comunicare și ecoturism

În anul 2008, Adm PN-BmB a realizat o Strategie de comunicare care a dus la identificarea și implementarea unui proces de comunicare bidirecțională între administrație și toate categoriile de actori interesate de managementul PN-BmB, în vederea utilizării resurselor și serviciilor oferite de acestă arie.

De asemenea a fost realizată și Strategia de ecoturism a parcului prin care s-au fundamentat căile și mijloacele prin care se va realiza valorificarea optimă a potențialului ecoturistic din PN-BmB în limitele capacității de suport a complexelor de ecosisteme și prin dezvoltarea economică durabilă a comunităților locale limitrofe. Obiectivele strategice și tactice ale strategiilor au fost incluse în Planul de management al parcului.

Realizare infrastructură turistică

Au fost realizate 2 campinguri rustice dotate cu mobilier din lemn, toalete rustice, dușuri, rezervoare de apă și generatoare electrice.

De asemenea au fost identificate și marcate în teren 15 tresee turistice, dintre care 8 trasee terestre și 7 trasee pe apă. Pe traseele turistice au fost amplasate indicatoare turistice, precum și indicatoare rutiere în principalele puncte de intrare în parc.

Dintre cele 15 trasee turistice au fost selectate 3 trasee, cele mai vizitate, și au fost realizate 3 tururi informative materializate prin amplasarea de panouri cu informații despre zonă, habitate și specii protejate și măsuri de conservare.

Creșterea gradului de conștientizare

În vederea creșterii nivelului de conștientizare privind ariile naturale protejate și protecția și conservarea naturii au fost realizate mai multe tipuri de materiale de comunicare:

8

Fluturași cu informații esențiale pentru turiști, inclusiv harta turistică a parcului 3 postere prezentând importanța conservării habitatelor naturale Broșuri destinate factorilor interesați conținând prezentarea obiectivelor și activităților din proiect Un set de fluturași prezentând diverse informații destinați diferitelor grupuri de interes – elevi, studenți, turiști, localnici – Un CD prezentând informații relevante despre biodiversitatea din zonă Un film de 25 minute conținând prezentarea parcului.

Au fost organizate peste 30 de evenimente publice, la care au participat peste 1000 de persoane.

În mass-media locală și națională au apărut peste 50 de articole legate de PN-BmB și de proiectul implementat.

Au fost realizate peste 40 de acțiuni de conștientizare împreună mai ales cu copii, deoarece ei sunt cei mai receptivi la problemele legate de natură și reprezintă viitorul societății.

Toate informațiile utile despre proiect se regăsesc pe site-ul parcului – www.bmb.ro – unde a fost creată o pagină special dedicată obiectivelor și realizărilor din proiect, iar materiale rezultate în cadrul acestui proiect pot fi downloadate.

2. Îndepărtarea Amorpha fruticosa, specie invazivă, de pe o suprafață de 212 ha

Amorfa (Amorpha fruticosa) este un arbust alohton asemănător cu salcâmul, și reprezintă o reală amenințare pentru habitatele din parc. Prezintă o creștere rapidă și o adaptabilitate crescută la condiții de viață dintre cele mai variate. În parc au fost identificate suprafețe întinse colonizate de această specie. Dintre acestea au fost selectate 212 ha în zonele cele mai afectate. De pe aceste suprafețe a fost îndepărtată amorfa prin tăiere și distrugere a rădăcinilor.

3. Restaurarea fostei păduri aluviale pe o suprafață de 449 ha

În prezent, peste 6.000 ha din suprafața parcului este ocupată de pădure. Începând din anii 60-70 s-a început înlocuirea speciilor native de plop și salcie, specifice pădurilor de luncă, cu plantații de plop euramerican, mai repede crescător și cu un lemn de mai bună calitate, fără a se lua în calcul pierderea din puct de vedere al biodiversității. În vederea refacerii pădurilor de luncă ce existau cândva în aceste zone s-a început un lung și dificil proces de reconstrucție ecologică.

În cadrul acestui proiect a fost reabilitată pădurea aluvială pe o suprafață totală de 449 ha. Reabilitarea s-a realizat în 2 faze:

9

Au fost împădurite cu specii autohtone cele 212 ha de pe care s-a îndepărtat amorfa Restul de 237 ha au fost suprafețe de pe care s-au exploatat plantațiile de plop euramerican ajuns la maturitate și care au fost înlocuite cu specii autohtone.

Proporția speciilor autohtone utilizate a fost de 80% plop, din care 90% plop alb și 10% plop negru) și 20% salcie, în funcție de amplasarea terenului pe care s-au desfășurat lucrările.

4. Restaurarea regimului natural hidrologic pe o suprafață de 2.500 ha

Una dintre cele mai mari amenințări pentru această zonă, având în vedere că este zonă inundabilă, declarată sit Ramsar din 2001, este reprezentată de colmatarea accentuată a lacurilor. Acest fapt se datorează tot omului, care în vederea obținerii de avantaje economice prin exploatarea resurselor naturale, a închis unele dintre canalele care făceau legătura între Dunăre și lacurile interioare. Întru-cât ne aflăm într-o arie naturală protejată, nu se pot utiliza mijloace obișnuite de reducere a decolmatării – dragarea fundului de lac -.

În acest sens s-a redeschis un canal în zona Fundu Mare pe o distanță de 432 metri, în vederea formării unui curent natural de apă care să spele o parte din materiile depozitate în lacuri în fiecare an.

O altă problemă legată de lacurile din parc este faptul că unele dintre lacuri au fundul cuvetei mai ridicat decât nivelul apelor Dunării, ceea ce duce la pierderea rapidă a apei în timpul verii. Deoarece zonele umede din parc reprezintă un loc ideal de cuibărit și hrănire pentru multe specii de păsări de apă, pierderea apei din lacuri duce la imposibilitatea de a mai asigura condiții optime pentru aceste specii.

Pentru a crește gradul de retenție al apei în zona Năvodari s-a încercat construirea unui stăvilar pe canalul care face legătura cu Dunărea. Din păcate, din cauza condțiilor hidrice excepționale, această acțiune nu s-a putut realiza.

10

After-LIFE – necesitati de conservare Analiză SWOT pentru PN-BmB

Puncte tari - Triplu statut de protectie (parc natural, sit Natura2000 si sit Ramsar) - Nivel ridicat al biodiversitatii – 207 specii pasari, 68 protejate la nivel international - Lipsa comunitatilor locale in interiorul parcului - Variatia peisajului data de alternanta intre padure si lacuri - Mentinerea traditiilor in cadrul comunitatilor adiacente parcurilor (pescuit traditional, traditii culturale, etc.) - Resursele si serviciile oferite de parc - Asezarea parcului de-a lungul fluviului Dunarea, cale navigabila internationala - Existenta in vecinatate a unor drumuri europene

Puncte slabe - Lipsa infrastructurii si a dotarilor pentru administrarea parcului (deplasarea pe apa, drumuri) - Personal insuficient implicat in administrarea parcului - Accesibilitate prin orice punct al parcului, ceea ce face dificila monitorizarea intrarilor in parc - Eutrofizarea si colmatarea lacurilor datorita interventiilor antropice din trecut - Braconajul piscicol si cinegetic - Pasunatul in regim semisalbatic practicat de comunitatile limitrofe - Lipsa resurselor financiare

Oportunitati - Posibilitatea accesarii de proiecte cu fonduri externe - Dezvoltarea eco si agro turismului si a turismului cultural in zona - Imbunatatirea nivelului de trai al comunitatilor limitrofe - Realizarea de programe educationale si de constientizare

Amenintari - Detinatorii de terenuri private din interiorul parcului - Aparitia si dezvoltarea accelerată a unor specii invazive (Amorpha fruticosa) - Poluarea transfrontaliera cauzata de deversarile accidentale sau necontrolate de substante poluante de-a lungul Dunarii - Reducerea resursei piscicole din cauza braconajului - Evenimente extreme (inundatii prelungite, seceta extrema, atacuri daunatori, incendii, inghet prelungit) - Instabilitatea legislativa

11

Plan de activităti în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

În lumina celor prezentate în analiza de mai sus, se poate concluziona că există importante oportunităti de mentinere a stării de conservare a acestei zone cu rezultate foarte bune. Aceste oportunităti trebuie corelate cu politicile nationale si comunitare de mediu. Din acest punct de vedere este dificil de previzionat ce se va întâmpla.

Activitătile administratiei parcului sunt planificate în ideea de a mentine starea de conservare a ariei protejate si de a garanta continuitatea eforturilor de conservare. Planurile de conservare prezentate în această sectiune sunt realizate în ideea de a acoperi cât mai multe dintre nevoile critice de conservare identificate pentru această arie naturală protejată.

Nevoi de conservare Importantă Responsabil Surse de finantare

Observatii

Nevoi administrative Mentinerea unitătii manageriale pentru coordonarea activitătilor în PN-BmB, mentinerea bazelor de date, controlul activitătilor umane, construirea unei interfete cu alte entitati administrative si economice ( continuarea activităților A2 și A3)

Critic Administratia PN-BmB Bugetul RNP-ROMSILVA Resurse proprii Bugetul national LIFE + Fonduri structurale

Având în vedere faptul că prin refacerea PM suprafata parcului s-a mărit cu cca 30%, este evident că unitatea managerială este mult subdimensionată, mai ales la nivelul personalului de teren (4 agenti de teren)

Implementarea planului de management integrat si adaptativ ( continuarea activităților A2, A3, A7, A8, A9 )

Important Administratia PN-BmB Alti factori interesati

Bugetul RNP-ROMSILVA Resurse proprii Bugetul national LIFE +

Planul de management a fost aprobat în mai 2011 fiind implementat în următorii 5 ani, dar pe parcurs se pot aduce

12

Fonduri structurale

îmbunătătiri

Mentinerea si dezvoltarea infrastructurii - realizarea unui Centru de vizitare si informare - întretinerea celor 15 trasee turistice si dezvoltarea altor trasee - întretinerea celor 2 puncte de campare - construirea a 10 turnuri de observare a faunei - amplasarea a peste 60 de panouri de constientizare (continuarea activităților D2, E2, E5, E6 )

Important Administratia PN-BmB Bugetul RNP-ROMSILVA Resurse proprii Bugetul national LIFE + Fonduri structurale

Realizarea Centrului de vizitare, a celor 10 turnuri de observare si a panourilor de constientizare face deja obiectul unui proiect POS Mediu implementat de Adm PN-BmB în perioada 2011-2014

Nevoi de conservare pentru zonele strict protejate

Reconstructia si reabilitarea ecologică a ecosistemelor forestiere degradate din parc (continuarea activităților C1, C2, C3 )

Important Administratia PN-BmB Bugetul RNP-ROMSILVA Resurse proprii Bugetul national LIFE + Fonduri structurale

În afara celor 449 ha de pădure reconstruite prin proiectul LIFE, prin noul proiect POS se vor mai reabilita 210 ha de pădure, cea mai importantă actiune este modificarea amenajamentelor silvice conform tipului natural de pădure si conservarea genofondului din parc

Reabilitarea ecologică a ecosistemelor acvatice prin decolmatarea lacurilor si a canalelor (continuarea activităților C4, C5 )

Important Administratia PN-BmB Bugetul national LIFE + Fonduri

Adm. PN-BmB intenționează să aplice pentru un proiect de

13

structurale reabilitare ecologică a unei suprafețe de apă de 650 ha în zona lacurilor Popa și Cucova, utilizând metode noninvazive.

Implementarea unui sistem de monitoring integrat (continuarea activităților A7, A8, A9, E1)

Important Administratia PN-BmB Institute de cercetare

Universitati

Bugetul RNP-ROMSILVA Resurse proprii Bugetul national LIFE + Fonduri structurale

Este necesar să fie propus și implementat un sistem complex de monitorizare a tuturor activităților desfășurate în parc (turism, activități educative, relațiile între parc și comunitățile locale, etc.)

Observarea si monitorizarea habitatelor si speciilor (continuarea activității D1)

Important Administratia PN-BmB Institute de cercetare

Universitati

Bugetul RNP-ROMSILVA Resurse proprii Bugetul national Fonduri structurale

Pentru realizarea unui raport complet si complex asupra stării de conservare a biodiversitătii este foarte important să se realizeze si monitorizarea factorilor abiotici

Pregătirea unui plan de măsuri specifice pentru speciile si habitatele de interes comunitar (continuarea activității C6 )

Critic Administratia PN-BmB Institute de cercetare

Universitati

LIFE + Fonduri structurale

Înfiintarea si dezvoltarea unei baze de date unitare a PN-BmB (continuarea activităților A2, D1)

Important Administratia PN-BmB Institute de cercetare

Universitati Firme specializate în

Resurse proprii Fonduri structurale

Pentru realizarea unui management durabil este necesar să se realizeze o

14

designul de softuri specifice

bază de date conectată cu alte baze de date la nivel national si european

Nevoi de conservare a capitalului socio-cultural din zonele adiacente parcului Informarea populatiei locale asupra scopului si rolului PN-BmB (continuarea activităților E1, A7, A8, A9 )

Critic Administratia PN-BmB Bugetul RNP-ROMSILVA Resurse proprii Bugetul national Fonduri structurale

Scopul acestor activităti este de a creste nivelul de constientizare al populatiei locale si al vizitatorilor asupra realitătilor din parc si de a asigura un management participativ al ariei naturale protejate. Un accent deosebit se va pune pe elevi si studenti, ca bază pentru generatiile viitoare

Dezvoltarea de programe educationale pentru elevii din zona de cooperare (continuarea activităților E1, E7 )

Important Administratia PN-BmB Bugetul RNP-ROMSILVA Resurse proprii Bugetul national Fonduri structurale

Implicarea comunitătilor locale în elaborarea si implementarea planului de management si a regulamentului (continuarea activităților A7, A8, A9 )

Critic Administratia PN-BmB Bugetul RNP-ROMSILVA Resurse proprii Bugetul national Fonduri structurale

Constientizarea tuturor categoriilor de utilizatori de bunuri si servicii despre valorile parcului (continuarea activităților E3, E4, E5, E7 )

Necesar Administratia PN-BmB Bugetul RNP-ROMSILVA Resurse proprii Bugetul national Fonduri structurale

Dezvoltare si implementarea de strategii de ecoturism si turism cultural

Necesar Administratia PN-BmB Bugetul RNP-ROMSILVA

15

(continuarea activităților A5, A6 ) Resurse proprii Bugetul national Fonduri structurale

Notă: Importanță – această categorie are trei nivele: Necesar, Important, Critic

Rezultate asteptate Următorul tabel rezumă rezultatele asteptate în urma actiunilor descrise mai sus:

Actiuni propuse Descriere/Comentarii Rezultate asteptate (Output) Conservarea diversitătii biologice, a structurilor ecologice prin îmbunătătirea măsurilor de management

Va rezulta din updatarea planului de monitorizare si a planului de management prin realizarea de măsuri de management specifice si monitorizarea rezultatelor acestora. Este esential pentru sustenabilitatea pe termen lung a conservării ariei naturale protejate.

24.123 ha care beneficiază de plan de management integrat si adaptativ al PN-BmB revizuit, axat pe măsuri de management specifice care să ducă la îmbunătătirea stării de conservare a speciilor si habitatelor de interes national si european si realizat prin implicarea grupurilor tintă.

Realizarea reconstructiei ecologice a habitatelor forestiere din parc

Având în vedere faptul că în parc există încă suprafete care nu au suferit interventii antropice, este important să se încerce reabilitarea unei suprafete cât mai mari de habitate forestiere conform modelelor de dinaintea îndiguirilor si a realizării de plantatii uniclonale

Cel putin 500 ha pădure refăcute după modelul de dinaintea îndiguirilor din deceniul 6 al secolului trecut si mentinute într-o stare favorabilă de conservare

Realizarea unei baze de date unitare a parcului

Va fi realizată o bază de date georeferentiată, care va cuprinde datele existente până în prezent în baza de date a parcului si care va fi disponibilă mai multor categorii de utilizatori

Bază de date unitară, compatibilă cu alte baze de date la nivel national si european

16

Realizarea si mentinerea unei infrastructuri de vizitare functionale

Se va realiza o infrastructură ce va cuprinde atât elemente terestre cât si plutitoare, deosebit de importantă în implementarea strategiei de ecoturism a parcului si în cresterea gradului de constientizare al vizitatorilor asupra activitătii administratiei parcului. Este de asemenea esentială pentru dezvoltarea durabilă a turismului în aria naturală protejată.

1 Centru de vizitare si comunicare functional; 13 turnuri de observare; 4 observatoare plutitoare; 82 de panouri infomative; Cresterea numărului de vizitatori cu 20%; Cresterea numărului de birdwatcheri cu 30%; Cresterea numărului de cercetători cu 5%.

Realizarea de materiale informative si de constientizare

Vor fi realizate si distribuite materiale de constientizare si se va asigura o prezentă activă la evenimente publice, realizându-se astfel cresterea vizibilitătii activitătilor de conservare a naturii si cresterea gradului de constientizare a vizitatorilor si a factorilor decizionali

3 x 1000 brosuri 8 x 500 pliante 3 tipuri de îndrumare pentru elevi 6 CD-uri informative 1 film documentar

Realizarea de studii sociologice privind perceptia comunitatilor locale asupra protectiei naturii si a conservării biodiversitătii

Realizarea studiilor va oferi o imagine clară asupra gradului de constientizare a populatiei locale în ceea ce priveste protectia naturii si va crea noi posibilităti de comunicare si de dezvoltare a căilor de utilizare a bunurilor si serviciilor oferite de parc

3 studii sociologice pe cele 4 grupuri tintă: comunitătile locale, elevi , utilizatori de resurse si vizitatori Cresterea cu minim 10% a gradului de constientizare în rândul grupurilor tintă

Realizarea de măsuri specifice de management pentru speciile si habitatele de interes national si comunitar

Se va pune accent în special pe elaborarea de măsuri de management pentru speciile si habitatele din anexele Directivei Păsări si Directivei Habitate, Balta Mică a Brăilei fiind declarată sit Natura2000, atât SCI cât si SPA

Îmbunătătirea managementului PN-BmB si cresterea capacitătii institutionale de gestionare a parcului ca sit N2000

17

Concluzii

Mentionăm că planul de conservare prezentat se desfăsoară pe o perioadă de 4 ani, începând din Iunie 2011 până în Iunie 2015. În această perioadă un număr important de actiuni de conservare vor fi realizate si vor fi adunate suficiente date astfel încât la sfârsitul perioadei să putem discuta despre un adevărat management integrat, adaptativ si participativ. Scopul acestui plan este de a promova un model de gestiune durabilă care să permită conservarea biodiversitătii, ca element fundamental al capitalului natural din parc în concordantă cu dezvoltarea sistemelor socio-economice adiacente, axat pe trei directii strategice: - conservarea biodiversitătii; - cercetare si monitoring; - dezvoltare economică durabilă.

În final mentionăm că se prevede ca în următorii 4 ani Administratia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei va investi cca. 800.000 euro anual pentru implementarea actiunilor prevăzute. Această sumă provine din fondurile asigurate de RNP-Romsilva si din proiectul POS Mediu implementat în acest moment de administratia parcului. În măsura în care se vor identifica si accesa si alte surse de finantare, se anticipează că acest plan va fi îmbunătătit.

18