Constela!ii ie"ene, anul IV, nr. 2-3 (14-15), iunie-octombrie 2009 22

Adresa colonelului Pogromski

Paul ZAHARIUC

ADEV#RUL DESPRE CIMITIRELE $I MONUMENTELE MILITARILOR SOVIETICI AFLATE PE TERITORIUL

FOSTULUI JUDE% F#LCIU

Preten!ii sovietice "i sc&rpin&turi pe ceaf& române"ti Ocupa!ia militar" sovietic" asupra întregii Românii, început" în 1944 #i sfâr#it" în 1958, a fost cea mai lung" #i cea mai ap"s"toare în compara!ie cu celelalte #ase precedente, din cauza Conven!iei de Armisti!iu semnat" la Moscova, la 12 septembrie 1944, prin care fuseser" impuse !"rii noastre condi!ii extrem de grele. Plata numai în natur" a celor 300 de milioane de dolari nu ar fi fost atât de greu de suportat dac" pre!"luirea produselor n-ar fi fost dictat" de ru#i, care fixaser" ni#te tarife tic"loase #i degradante. O alt" problem" grav" cu care s-au confruntat românii a fost generat" de du#manii din interior, comuni#tii, care nu se închinau decât dumnezeului ro#u Stalin, ignorând complet cvasi-majoritatea popula!iei, acesteia din urm" rezervându-i-se, în cel mai bun caz, deportarea în întinsa câmpie a B"r"ganului, stearp" #i lipsit" de speran!a unui trai minimal. Nu se cunosc excep!ii de la aceste reguli, impuse de câ!iva indivizi f"r" scrupule, adev"ra!i tâlhari ai na!iei, de teapa lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Teohari Georgescu, Anna Pauker, Vasile Luca #i al!i câ!iva, ascun#i în spatele armatei ro#ii, dar #i al celebrilor „panduri” din divizia „Tudor Vladimirescu”. Popula!ia rural" a jude!elor Vaslui, F"lciu #i Tutova a sim!it din plin ocupa!ia ruseasc", dar #i cumplita secet" din anii ’46-’47 care a lovit, mai ales, Moldova. Am scris acest preambul, deoarece în acele condi!ii extrem de grele, când un simplu „tablagiu” rus comanda „smirna!” unui ofi!er superior al Armatei Române, s-au gândit #i #tabii de la comandamentul armatei ro#ii s" dea de urma militarilor lor c"zu!i pe câmpurile de lupt" sau, cine #tie, accidental, prin vreun beci plin cu butoaie cu vin. Cererile ru#ilor (adeseori imperative #i de nerefuzat) din Comisia Aliat" de Control (C. A. C.), pe aceast" tem", au început s" curg" valuri-valuri spre prefectura F"lciu, înc" de la începutul anului 1946. $eful acestei misiuni stabilite la Ia#i, colonelul Pogromski, scria într-o adres" c"tre prefectur" urm"toarele: „În leg"tur" cu directivele Marelui Stat

Major al Comisiei Aliate de Control din România, avem onoarea a v" ruga s" binevoi!i a lua m"-surile necesare pentru amenajarea cimitirelor #i mormintelor eroilor c"zu!i pe teritoriul ju-de!ului Dvs. Aceast" situa!iune ne este nece-sar" pân" la data de 21 iunie a. c. (1946 – n. n.). Preciz"m c" mormintele #i cimitirele vor fi înscrise pe harta jude-!ului, cu toate am"nun-tele: unde se g"sesc, la ce distan!" de comun" sau de sat, pe ce pia!"

Constela ii ie!ene, anul IV, nr. 2-3 (14-15), iunie-octombrie 2009 23

(sic! n. n.) sau strad , câte sunt, numele, prenumele !i gradul osta!ului c zut, precum !i localitatea unde este n scut. Toate aceste morminte, afar de acelea în care sunt îngropa"i (sic! – n.n.) câte un singur osta!, vor fi fotografiate. Harta jude"ului (cu legend ) împreun cu fotografiile în patru exemplare se vor trimite la C. A. C. Ia!i, strada V. Conta, nr. 28. Colonel Pogromski”. Acest document a sosit la Hu!i în limba rus !i cu caractere chirilice, dar a fost tradus de t lmaciul prefecturii, Victor R !chitoru. Rezolu"ia prefectului Dumitru Florescu a fost una absolut normal în aceast situa"ie: pe lâng trimiterea de adrese tuturor comunelor din subordine, cu con"inutul ordinului de mai sus, a mai scris urm toarele: „pentru plata oamenilor ce vor lucra la amenajarea mormintelor, cât !i pentru costul materialului lemnos necesar, am intervenit telegrafic la Ministerul Af. Interne, pentru a ni se trimite fondurile necesare”. Tocmai la fonduri voiam s ajungem, deoarece bugetul Prefecturii F lciu era profund deficitar în acele vremuri grele, iar preten"iile ru!ilor de a se constitui aceste cimitire integral din bani proveni"i de la bugetul României (ei neacceptând nici m car plata par"ial a co!ciugelor în care urmau a fi depuse r m !i"ele propriilor militari!), au condus la unele proteste din partea autorit "ilor noastre de genul celui trimis prefecturii F lciu de c tre Ministerul Afacerilor Interne, ca urmare a cererii acesteia de a i se trimite un fond de 10 milioane de lei, bani necesari fotografierii !i aranj rii cimitirelor, conform obraznicei preten"ii a „podpolkovnikului” Pogromski. Adresa Ministerului Afacerilor Interbe cu nr. 156 918 / 18 iunie 1946 avea urm torul con"inut: „urmare telegramei noastre no. (…) / 17 iunie 1946, avem onoare a v face cunoscut c în conformitate cu dispozi"iunile Comisiei Române de Leg tur cu Comisia Aliat de Control, comunicate cu adresa no. 14 051 / 15 iunie 1946, presta"iunea cerut de împuternicitul C. A. C. din Ia!i, nu se încadreaz" în conven ia de armisti iu (s. n.). În consecin" , cheltuelile cerute pentru amenajarea !i fotografierea monumentelor funerare, la mormintele osta!ilor sovietici c zu"i în jude"ul Dvs., nu se pot face din fondurile armisti iului (s. n.). P. Ministru, indescifrabil”. Dac cineva a crezut c ru!ii s-au resemnat, s-a în!elat amarnic! O nou scrisoare a mojicului (avem toate motivele documentare s folosim acest peiorativ, chiar dac „mujîk” în ruse!te înseamn „b rbat”) Pogromski l-a pus pe jar pe bietul prefect Florescu, a!a c acesta (dup cum se obi!nuie!te !i ast zi !i de când e lumea plin de !efi care comand !i subalterni care execut !) a trimis o adres (685 / 20 iunie 1946) c tre cele patru Pl !i (R duc neni, F lciu, Vutcani !i Hu!i), în care se spal pe mâini, exact ca Pillat din Pont, scriind urm toarele nemuritoare fraze, con"inând solu"ii privind for"a de munc , dar !i sursa de finan"are a fotografiilor cerute de ru!i: „lua"i m suri urgente ca pân sâmb t 22 iunie 1946 s fie complect amenajate toate mormintele eroilor Sovietici, începând cu mormintele grupuri (gropi comune, probabil n.n.) apoi cu cele individuale. Amenajarea se va face cu s teni prestând prin rota"ie munc" de folos ob!tesc (sic! s. n.). (…) Fotografiile se vor face cu bani de la bugetele comunelor”. Care comune, spunem noi, aveau un buget la fel de „dolofan” ca !i cel al Prefecturii, adic cu minus în fa" ! Aceea!i adres , cu aproximativ acela!i con"inut, este trimis !i Legiunii de Jandarmi F lciu, al c rei comandat se gr be!te s-o trimit tuturor posturilor din subordine. Termenul neru!inat de scurt cerut de c tre ru!i nu a putut fi onorat, dar nici nu s-a putut contramanda ac"iunea, a!a c o armat de civili !i militari (jandarmii rurali) a fost pus în mi!care, la foc automat. Primarii au trimis preturilor datele de amplasament înso"ite de numeroase detalii, iar !efii acestora prefectului Florescu, care, probabil, a r mas pl cut impresionat de munca sisific a subordona"ilor s i: h r"i ale pl !ilor, frumos desenate de mân , cu cruci ro!ii trase în dreptul mormintelor sau gropilor comune, biserici schi"ate ca în h r"ile militare, dar !i tabele complete cu satele în care se aflau militari ru!i îngropa"i,

Constela ii ie!ene, anul IV, nr. 2-3 (14-15), iunie-octombrie 2009 24

distan ele pân! la acestea, numele tarlalelor sau ale propriet! ilor pe care se aflau cimitirele "i multe altele. Pentru ca totul s! arate ca o treab! bine f!cut!, s-a întocmit "i o statistic!, ce ar!ta c! într-un num!r de 53 de localit! i f!lciene fuseser! îngropa i, în diverse loca ii, un num!r de 1567 de militari sovietici ("i nu numai, vom vedea în continuare!), dintre care 50 de subofi eri "i 40 de ofi eri. De exemplu: în Plasa F!lciu, la conacul din satul Urla i, au fost îngropa i 80 de solda i; în curtea bisericii din Rânceni – 5 solda i "i un ofi er; în cimitirul din Hurdugi – 17 solda i. În Plasa Hu"i: în cimitirul s!tesc din satul Plopi, comuna Avere"ti – 18 solda i; la biserica din Cârliga i (Iv!ne"ti) – 22 de solda i "i 2 ofi eri; la biserica din Cre e"tii de Sus – 1 soldat "i un ofi er identificat (V. Scerbac, n!scut în 1921 la Poltava); la bisericile din Dolhe"ti "i Petri" – 43, respectiv 15 solda i. În Plasa Vutcani: pe mo"ia Beldiman din satul Gura Albe"ti – 562 de militari, din care 13 subofi eri "i 10 ofi eri; în curtea "colii "i bisericii din Ro"ie"ti – 259 de militari, din care 13 subofi eri "i 8 ofi eri. În acest sat au fost înhuma i "i câ iva români identifica i, precum: maiorul Smeur!, locotenentul Ion Petrovici Onofrei "i sergentul-major Dragomir Terente. Ace"tia au f!cut parte, cu certitudine, din divizia român! de voluntari „Tudor Vladimirescu”, ce a fost constituit! din prizonierii români afla i în lag!rul de la Oranki, de instruc ie, echipare "i îndoctrinare ideologic! de tip comunist ocupându-se sovieticii, dar "i comuni"tii români refugia i în URSS, de teapa Anei Pauker sau a lui Walter Roman. De altfel, „botezul” focului acestei divizii s-a produs în zona Deleni – Gura Albe"ti – Dolheni – Ro"ie"ti, atunci când a fost pus! fa !-n fa ! nu numai cu trupele germane, ci "i cu cele române"ti! La "coala "i biserica din Dolheni (Ro"ie"ti) – 201 militari, din care 17 ofi eri. În Plasa R!duc!neni: în cimitirul din satul Cozia – 25 de solda i ". a. m. d. Spre luare aminte, este demn de re inut faptul c! anul 1946 a fost anul „de vârf” al prezen ei sovietice în ara noastr!: peste 615 000 de militari, adic! peste 615 000 de mii de guri de hr!nit copios "i tot atâtea de ad!pat corespunz!tor standardelor ruse"ti în materie de b!utur!, adic! mult rachiu "i pu in! ap!! #i mai este bine de remarcat pentru posteritate c! tot greul l-a dus pleo"tita secere de pe steagul PCR (ulterior PMR, apoi iar PCR), adic! !r!nimea! La sfâr"itul acestei opera iuni care a costat mult timp, dar "i bani (de unde i-or mai fi scos bietele noastre comune cu buget de avarie!), probabil to i au r!suflat u"ura i "i "i-au v!zut de treab! în continuare, crezând c! asta a fost tot "i nimic mai mult! A"!

Foamete, cimitire centralizate, garduri vopsite în ro!u !i flori pe morminte. 1947-1948 Anul 1947 avea s! debuteze cu adresa 33 058 A, din… 16 decembrie 1946, adres! trimis! prefecturii F!lciu de c!tre: „MAI, Direc iunea General! a Administra iei, Direc iunea Administra iei de Stat”, în care erau trasate pân! la cel mai mic detaliu sarcinile ce reveneau jude ului F!lciu referitor la centralizarea, reabilitarea "i dotarea cimitirelor eroilor sovietici cu semne distinctive "i obeliscuri, dar "i împodobirea acestora cu flori perene sau efemere. Vom cita câteva pasaje din acest document: „Ministerul Afacerilor Interne de comun acord cu Comandamentul Armatei Ro"ii, a luat hot!rârea de a aduna "i reînhuma în cimitirele sovietice existente, sau în cimitirele ce se vor creia (sic! n. n.), toate osemintele osta"ilor sovietici, c!zu i pe teritoriul românesc în r!zboiul de eliberare contra hitlerismului. (…) pentru aceasta ve i lua urm!toarele m!suri: 1) Toate osemintele osta"ilor sovietici, aflate în morminte izolate, vor fi deshumate, a"ezate în sicrie separate "i reînhumate în cimitirele sovietice existente în jude ul Dvs. 2) Acolo unde asemenea cimitire nu sunt înfiin ate (…) ve i lua m!suri s! se g!seasc! terenuri potrivite ca a"ezare "i întindere (…) teren care este de preferat s! fie pe teritoriul ora"ului de re"edin ! sau pe o arter! principal! "i într’o a"ezare cât mai pitoreasc! (…). 5) Reînhumarea se va face în cimitirele sovietice

Constela ii ie!ene, anul IV, nr. 2-3 (14-15), iunie-octombrie 2009 25

Aprobarea episcopal"

Cele !apte cimitire

existente, sau în cimitire noui (sic! n.n.) ce se vor creia (sic! n. n.). (…) 7) Pentru confec ionarea sicrielor necesare raportate la num!rul mormintelor izolate ce ave i în jude ul Dvs., vi se va aproba suma necesar!. 8) Pentru efectuarea transporturilor necesare "i a mâinii de lucru (…) ve i lua m!suri ca aceste opera iuni s! se îndeplineasc! prin mijloace locale”. Aceste documente fiind imperative "i cu termene de executare fixe, serviciul „technic” al prefecturii F!lciu î"i intr! în pâine, "i începe s! întocmeasc! devize de pre uri. Totu"i, opera iunea de exhumare a întâmpinat numeroase greut! i, cauzate, mai ales, de timpul relativ scurt scurs de la înhumare, a"a c! acela"i serviciu „technic” se plânge prefecturii de mirosul insuportabil emanat de cadavrele în putrefac ie "i cere acesteia „osta"i sovietici cu echipamente speciale "i m!"ti contra gazelor”, pentru a putea duce la bun sfâr"it dezgust!toarea misiune ce i-a fost încredin at!. În sfâr"it, pe la jum!tatea anului 1947 s-a reu"it strângerea tuturor osemin-telor de pe teritoriul jude ului F!lciu "i s-au constituit "apte cimitire mili-tare sovietice, dup! cum urmeaz!: Hu"i – 141 osta"i; Ro"ie"ti – 363; Gura Albe"ti – 610; Dolheni – 201; Urla i – 151; Dolhe"ti – 86; Rediu – 84. Total: 1495. Diferen a pân! la 1567 au reprezentat-o, probabil, mormintele care nu au fost supuse exhum!rii. Dac! peste tot s-au g!sit locuri corespunz!toare preten iilor ru"ilor, la Ro"ie"ti a intervenit o „mic!” hib!. Nereu"indu-le p!tratul, dreptunghiul, rombul, hexagonul sau cine mai "tie ce figur! geometric! din cauza a dou! morminte de-ale localnicilor ce st!teau în calea m!re ului cimitir ce se prefigura, dar "i al monumentului aferent, prefectura a

apelat la ajutorul Episcopiei Hu"ilor care, cu mare bucurie duhovniceasc! a aprobat str!mu-tarea acestora, printr-o adres! de r!spuns de tot râsul, pe care o red!m integral, f!r! alt comentariu: „9-X-1948. No. 5859. Domnule Prefect. La adresa Domniei-Voastre nr. 5767, am onoare a V! r!spunde, c! chiar ast!zi am dat ordin Preotului paroh dela Ro"ie"ti s! deshumeze osemintele celor doi fo!ti credincio!i (sic! s. n.) din comuna Ro"ie"ti, cari sunt îngropa i în curtea Bisericii "i cari împiedec" (s. n.) a"ezarea monumentului ce urmeaz! a se ridica în memoria eroilor sovietici. Osemintele celor dou! morminte vor fi reînhumate în cimitirul parohial. Episcop: ss indescifrabil. Consilier Referent: ss indesci-frabil”. La acea vreme episcopul Hu"ilor era ÎPS Grigore Leu. Mormintele individuale identi-ficate, ca "i cele comune, au declan"at a treia faz!.

Constela ii ie!ene, anul IV, nr. 2-3 (14-15), iunie-octombrie 2009 26

Harta jude ului F"lciu cu indicarea cimitirelor militare sovietice

Opera iunea „racla” Prefectura a cerut ini ial MAI

bani pentru confec ionarea unui num!r de 250 de sicrie, dar acesta n-a trimis decât pentru 196, a"a c! cioclii de ocazie au fost nevoi i s! înghesuie în obiectul respectiv "i câte patru sau opt cadavre (conform documentului 67, descoperit de noi în arhive), cu toate c! ne este greu s! concepem acest lucru, doar dac! n-or mai fi l!sat prin gropile deschise ceva oase de prisos. Procurarea materialelor în acele grele timpuri a fost o grea osând! pentru mai-marii prefecturii f!lciene. Nici m!car scânduri de brad pentru sicrie nu s-au g!sit decât la Bârlad, "i la pre ul pie ii, deoarece pe atunci nu fusese introdus celebrul mercurial. Astfel, „scândura de brad am cump!-rat-o de la Bârlad cu pre urile de 3750 lei, 4000 lei "i 5370 lei”, se jeluia prefectul într-o adres! trimis! MAI. Tot aici scrie c! „maiorul Rozov, delegatul Comandamentului Sovietic, st!ruie s! urgent!m lucr!rile "i în cursul s!pt!mânii 15-20 decemvrie a. c. (1947 n. n.) s!’i pred!m toate sicriele, altfel î"i trimite la Garnizoana din Gala i toat! echipa sovietic!” (mare pagub!! n. n.). În sfâr"it, sicriele s-au f!cut, atât exhum!rile cât "i reînhum!rile s-au terminat, anul 1947 era pe sfâr"ite, a"a c! toat! lumea s-a relaxat, uitând c! vine "i anul 1948, an care a ridicat preten iile ru"ilor la ni"te niveluri ame itoare, deoarece au cerut împrejmuirea exemplar! a cimitirelor, cu garduri vopsite în culoarea ro"u-aprins, confec ionarea de semne distinctive din beton cu dimensiuni diferind în func ie de gradul militarului, ridicarea de obeliscuri pe care urmau s! fie lipite pl!ci de marmur! ce aveau s! fie inscrip ionate cu litere chirilice "i, evident, în limba rus!, dar "i plantarea de flori pe morminte ori plopi de Canada pe marginea cimitirelor, ca s! nu fac!, probabil, insola ie vreun „gheroi”! Absolut toate cererile ru"ilor au fost satisf!cute, chiar dac! în jude ele Moldovei, inclusiv în F!lciu, era mare foamete "i s!r!cie, iar bandele de jefuitori, violatori, tâlhari "i asasini ru"i îmbr!ca i în rub!"ti militare î"i f!ceau de cap prin jude , b!gând o spaim! de moarte în sufletele !ranilor, în special, "i f!cându-i pe ace"tia s!-i asemuiasc! pe solda ii lui Stalin cu anumit „personaj” din regnul animal care, la români, se taie de Cr!ciun. În acest an, 1948, s-au executat, în primul rând, împrejmuirile cu garduri care, la cele "apte cimitire, au avut o lungime total! de 537 de metri "i o în!l ime medie de 1,30 metri. În al doilea rând, potrivit documentelor cercetate de noi, „s-a vopsit a doua oar! cu vopsea de ulei ro"ie de cea mai bun! calitate”. În al treilea rând, s-au f!cut s!p!turi cu hârle ul în vederea plant!rii florilor, dar "i a gazonului. Încet, încet se decontau sume astronomice de la bugetul prefecturii, bani care veneau, totu"i, de la Ministerul Afacerilor Interne. Me"teri tâmplari precum Be"leag! Ion (str. #tefan cel Mare, 25), Burghelea Mihai (Pia a Halei) sau Grosu Ioan (str. Lasc!r Catargiu, 54), dar "i al ii, au lucrat la aceste

Constela ii ie!ene, anul IV, nr. 2-3 (14-15), iunie-octombrie 2009 27

Monument de la Gura Albe!ti

Monument de la Gura Albe!ti - detaliu

garduri ca zilieri, fiind pl ti!i cu 216 lei / zi. Iat peste ce ofert am dat prin dosarele cercetate la DJAN Vaslui: „Ofert . Subsemna!ii: maistru Molinaro Battista, Ioan Balan, Marin Pârvan, Domenico Zamvetor, domicilia!i în Hu"i, ne oferim a executa lucr rile de manoper la construc!ia semnelor distinctive mici (indivi-duale) "i mari (colective), al mormintele eroilor Sovietici din jude!ul F lciu, cu pre!ul de: 1000 lei de bucat pentru cele mici "i 2200 lei de bucat pentru cele mari”. Prin urmare, "i problema semnelor distinctive a fost rezolvat , mai r mânând doar cea a monumentelor tip obelisc ce aveau s fie din beton armat, care nu a întârziat prea mult nici ea, odat ce s-a f cut devizul de c tre serviciul tehnic, care suna a"a: „construc!ia unui monument tip «B» în ora"ul Hu"i în valoare de 156.965 lei; dou monumente tip «A», pentru cimitirele din Ro"ie"ti "i Gura Albe"ti în valoare de 252.400; construc!ia a 4 monumente tip «A» de m rime redus (3,50 m.)

pentru satele Dolhe"ti, Urla!i, Rediu "i Dolheni”. Cu tot cu celelalte angarale (benzin , plata „"ofeurului” etc.), costul acestor kitsch-uri a fost de 820 000 de lei (stabiliza!i!). Se pare c au mai r mas "i ceva racle de rezerv , de vreme ce, în urma unei cereri a hu"encei Natalia P., i s-a aprobat „gratuit un sicriu din cele r mase neîntrebuin!ate pt. osta"ii sovietici” pentru a-l înmormânta pe tat l s u, fost func!ionar al serviciului financiar. Dup atâtea tribula!iuni "i frustr ri, printr-o telegram trimis Oficiului Tehnic al Ministerului Afacerilor Interne de prefectul jude!ului, se ar ta: „avem onoare a raporta c lucr rile de construc!ie a monumentelor "i pietrelor funerare la cimitirele eroilor sovietici din jude!ul F lciu au fost complect terminate la data de 1 Decemvrie 1948 stop. Prefect F lciu: U!an #tefan”.

Not : pentru realizarea acestui material, autorul a folosit documentele din fondul „Prefectura jude!ului F lciu”, dosarele 267/1946 "i 12/1947, aflate la Direc!ia Jude!ean a Arhivelor Na!ionale (DJAN) Vaslui. Mormânt comun – Gura Albe!ti