Harta judetelor Bacau, Covasna, Harghi ta ~ i Mure~ , cu specifi carea zonelor muntoase I Bákó, Hargita, Kovászna és Maros megye ' ' épe, a hegyvidék megkülönböztetésével.

Prescurtarile utilizate pentru ora~e l e di n cele patru judete I A városok nevének rövidítése : B-BaraolúBarót, BB-Balan/Balánbánya, BC-Bacau/Bákó, BS-Borsec/Borszék , BU-Buhu~i , C-Cománe~ti, CS-Miercurea-Ciuc/Csikszereda, D-Tilmáveni/Dicsőszentmárton ,

G-Gheorgheni/Gyert,'Yószentm iklós, 0-0ne~t i (Gheorghe Gheorghiu Dej), H-Toplita!Maroshéviz, IB-ilntorsura Buzaului , K-Covasna/ Kovászna. KV-Tg . Secuiesc, L-Ludu~/Marosludas. M-Moinqti. MV-Tg . Mure~/Marosvásárhel y. R-Reghin/Szászrégen (Reen).

-Sovata/Szováta, SG-Sf. Gheorghe/Sepsiszentgyörgy, SK-Cristum Secuiesc/Székelykeresztúr, SM-Slánic-Moldova, SV-Sighi~oara/

egesvár (Schiissburg), T-Tu~nad-Bái/Tusnádfürdő, TO-Tg. Ocna. U-Odorhei/Székelyudvarhely, V-Vlahita/Szentegyháza .

MŰVELŐDÉSTÖRTÉNET ISTORIA CULTURII

József SARUDI SEBESTYÉN

„Ponalul constituie un program arhitectu-ral ,

in care se reflectá conceptia esteticá a intregii clödiri . Cu bogata sa decoratie sculptatá, sau cu formele sale structurale mai simple rep­

rezintA ex:presia arhitecturalá a viziunii de­

spre lume a comunitátii care a conceput ~i a ridicat edificiul deschis prin poart.L ."

/ ·"erell(: / ,evárdy 1

Portalul in stil romanic de la Zalan, judetul Covasna (Romania)* in memoriam Balázs Orbán

La mijlocul deceniului opt, vizitand biseri­datate din sec. XIII. din Trei Scaune, am ajuns

- Zalan 2. Satut, "„. are o a:jezare foarte rornan-- pe un prornontoriu ajlat la poalele unui rnunte t, denurnit "Zalányhegy", lángií páráia:jul"Za-

• iy ága" "3, numara in prezent vreo optsute de uitori. Biserica reformata, a~ezata pe unul din ctele mai inalte ale satului, construita cel mai babil la sfiir~itul sec. XIII „ sau cel tárziu lain­

putul sec. XIV„ se zare~te de departe din valea Oltu lui , atát dinspre satul Ghidfalau, cát ~i din-

re Olteni, sau Bodoc. Portalul ascuns dupa por­- ul sudic al bisericii este unul dintre detaliile de iatra sculptata dintre cele mai valoroase ale

1inutului. Portalurile din perioada romanica au fost analizate in numeroase lucrari importante de catre autori care pot fi considera\i deja clasici. Analiza­rea unei por\i sculptate in sec. XII-XIll„ cát ~i

tragerea unor concluzii referitoare la intreaga bi­serica, descoperirea unor corela\ii ~i legita\i , pre­zinta probleme de cercetare pasionante. Datorita numarului mic de date directe care ne stau la dispozitie, ca ~i a lipsei unei cercetari amanun\ite la fata locului, putem incerca indicarea locului ocupat in spatiu ~i timp al por\ii de la Zalan prin­tre sculpturile in piatra ale istoriei arhitecturii maghiare din sec. XIII„ doar prin analiza ~i de­scrierea exacta a starii actuale. Dincolo de aceste considerente, admitand desigur ~i posibilitatea apari\iei unor eventuale erori, incercam sa pre­conizam cursul viitor al cercetarilor.

•Traducere pe baza articolului apilrut in revista „Pavilon" 1991 /S, in limba rnaghiará.

Prima relatare despre aceasta biserica de origine medievala a micului sat din scaunul secu­iesc Sepsi, ~i despre portalul sau apaqinatoare fazei romanice tárzii, s-a facut de catre Balázs Orbán, savant neapreciat in mod nedrept de catre istoricii de arta maghiari contemporani. "„.Recent, aceastií biserica a fost cornplet transforrnata; a rarnas doar o por/iune a vechii zidiírii (peretele nordic pánií la arnvon (fi un segrnent a/ peretelui vestic), rnar­catií cu litere/e A (fi B. De pe acest perete se poate citi ciítre arnvon inscrip{ia: "S-a construit ín­cepánd de la A §i pánií la B in 1319, ceilal{i pere fi au fost terrninafi din voia lui Durnnezeu, in patru ani, ín 1825. " lnscripfia, neatestatií prin docu­rnente, putándji deci §i contestatií, estejustificatií pe deplin prin portalul piístrat in intregirne pe latu­ra sudicií, unul dintre frurnoasele exernplare ale operelor de artií rornanice, surprinziítor ín apari{ia sa íntr-un astfel de loc retras. Ín incizia ajlatií ín pere tele de lánga U§ií sunt a:jeza{i rnontanfi circu­lari farií bazií, ace(ftia au,capiteluri cu decorafie diferitií, cel din dreapta are o ornarnentafie cu frunze §i ciorchini, tirnp ce cet din stánga poartií o decorafie corinticií. Pe aceste capiteluri se su­prapune cáte o piaca contopita cu peretele, iar pe acestea cáte un elernent cilindric puternic rnarcat, corespunzator rnontanfilor, care trece in forrna de arc in plin centru de pe un capitel pe altul. Des­chiderea por{ii are o inchidere dreaptií, cu seg­rnente de cerc a(!ezate in col{uri. Ín tirnpanul ast­/el forrnat , deasupra deschiderii, se ajlií arcul trilobat rnarcat cu canelurií §i cu profil cilindric, in a carui frunzií centralií s-a diíltuit o ornarnentafie vegetalií. "4 Dupa aceasta relatare, urmatoarea in~tiin\are referitoare la portalul bi­sericii din Zalan, ne va proveni abia cu decenii mai tárziu, din studiile lui Géza Entz. Autorul dateaza portalul in a doua jumatate a si;:c. XIIJ.l

Satu!, impreuna cu preotul sau Nicolaus, pe numele latinesc, este atestat prima oara in listele decimale papale din 1332 ~i 1334.6 Trebuie sa ne referim in paranteza ~i la textul de pe piaca memo­riala amintita ~i de Balázs Orbán, conform cilteia vechea biserica a fost cladita in '13 19, ~i extinsa ~i reconstruita intre 1821 ~i 1825. Despre cutremu­rele frecvente din imprejurimile Bra~ovului, care afecteaza ~i depresiunea Trei Scaune, avem

281

cuno~tin\a deja din 14 73. lzvoarele relateaza des­pre mai multe cutremure puternice. dintre acestea se distinge cel din 26 octombrie 1802. care a cau­zat stricaciuni importante in bisericile \inutului. Atunci a fost afectata ~i cea din Zalan, in asemc­nea masura. incat s-a impus reconstructia sa com­pleta. 7 Biserica a fost totodata extinsa, sprc sud ~i est, pe locul peretelui sudic avariat, ~i al altarului ( despre a carui forma. din lipsa unor cercetari ar­heologice. putem sá presupunem doar cá a avut o 1nchidere semicirculara analoaga bisericilor sate~ti din sec. XIII.). dobiindind forma actuala dreptun­ghiulara. Ancadramentul romanic dinjurul intrarii a fost reamplasat 1n mod secundar in peretele su­dic.' Se poate presupune ca portalul, acoperit 1n prezent cu mai multe straturi de var. a apar\inut bisericii medievale partial dariimate, piatra din care a fo st realizat poate proveni din carierele localita\ilor apropiate Bixad. Malna~. sau Micfalau. Cer_cetiind in amanunt portalul, pot fi percepute cu u~urin\a nu numai caracteristicile sale formale. dar ~ i lipsurile. Ancadramentul profilat, cu retrageri succesive, cu arcul de descarcare cu deschiderea semicirculara, cu soclu ~i capiteluri care au avut ciindva probabil ciite doua coloane cu sec\iune cir­cularil, prezinta lipsuri in mod evident. Din fericire, elementele sale formale mai importante. semnifi­cative din punct de vedere al istoriei arhitecturii, s-au pastrat, iar in urma determinarii locului exact al elementelor componente existente, ~i a relntre­girii partilor cu lipsuri. putem nadajdui reconsti­tuirea formei ini\iale. Deocamdata nu avem nici un indiciu privind soclurile, ln schimb se poate constata cu u~urinta ca mulura de forma trilobata, cu inchiderea ogivala la mijloc, cu caneluri, ter­minata intr-un profil simplu cilindric al timpanu­lui aflat deasupra deschiderii , cu console laterale, ~i mulura identica, ce poate fi observata pe cele doua pietre care strajuiesc deschiderea, se leaga organic, ~i incadreaza ln mod continuu deschide­·rea, coboriind pe pietrele laterale, ~i terminandu­se in pintea deasupra soclurilor betonate ale pil~trilor.

Necunoscand alte date deciit cele amintite mai sus, pentru datarea portalului se poate apela la ajutorul dat de analogiile intalnite ln teritoriile in­vecinate. Pe valea Oltului, respectiv ln \inutul de

282

pe Tarnave: locuit odinioara de secui ( ~i u de sa~i) , sau din zona Homoroadelor cun numeroase monumente analoage. dintre care aminti ln primul rand sculpturile bisericil Carta. Avrig. Halmeag. Drau~eni. Sacadata sau ale mull mai indepartatului Ungura~ .

Construirea acestor biserici din sec._ este legata in mare masura de activitatea at lui cistercian de la Ciiqa.'' Piina 1n momentul al nu avem cuno~tin\a despre date care ar ce activitatea acestui atelier 1n scaunele Sepsi. sau Kézdi. excep\ie face numai constatar atestata de documente a lui József Kö Sebestyén. conform careia biserica medievala Ghelin\a din scaunul Orbai ar ti fost construi cistercieni. 1

" Clarificarea problemei ar put u~urata prin trecerea ln revista a evenimentelor -torice mai importante din sec. Xll-Xlll. ale te -riului vizat. a raporturilor istorice ~i geografi Este un fapt atestat istoric ca secuii au trait in dc­cursul sec. Xl-Xlll. ln mare parte pe teritoriul 1ntre actualul Ora~tie ~i curbura estica a Oltul respectiv pana la linia Mure~ului . lncepand de mijlocul sec. XII., pe timpul domniei regelui GéZ!l 11 . ( 1 141-1 162), au aparut ln Ardeal sa~ii care s­a~ezat ln jurul Sibiului. iar mai pe urma la est d aceasta, de-a lungul Oltului . Imigrarea german il (sa~ilor) s-a accentuat dupa urcarea pe tron a rege­lui András 11. , dupa ce ln 1211 regele a a~ezat in Tara Barsei Ordinul Teutonic, pe care 1-a ~i expul­sat de acolo in 1225. András II. a ini\iat in acel~i

timp ~i o regrupare de mare anvergura a for\el or de aparare ale hotarelor, ln cursul careia a a~ezat

secuii din lmprejurimile actualelor localita\i Sas­chiz, Garbova ~i Sebe~ in depresiunea Trei Scaune. iar pámanturile intinse dintre Ora~tie ~i Baraolt le-a dat sa~ilor. Situa\ia acestora din urma s-a definiti­vat prin Diploma din 1224 - a~a numitul Andrea­num -, prin infiin\area unor ·'Tari" secuie~ti ,

romane~ti, ~i pecenegi .11 Aba\ia de la Car\a a fost intemeiata i.n aceea~i perioada, probabil in 1202, de catre regele Imre, pe teritoriul regal. Atelierul de construc\ii cistercian " .. . presteaza o activitate cu totul specifica ~i are repercusiuni asupra edi­ficarii bisericilor parohiale .. . " 12. Construc\iile or­dinului , respectiv impresia artistica rezultata, ~i­au avul efectul in diferite zone ale Ardealului, in

- d in imprejurimile Sebqului ~i ln Tara

in cele ce urmeaza. vom insista mai intii ...-•..-.:;;< """blemelor istorice legate de imprejurimile

Zálan. Prima men\iune nominala despre in zona se refera la comitele Vincenciu,

·adas, ··siculus de Sebus" c·sepsi' ·. adica ·1e Sebe~ului) , care prin dona\ia regelui . intra ln 1252 in posesia teritoriului denu­

- demult „Székföld"' (" 'Terra Zek"), adica a ·u1 de la Haghig de mai tiirziu. situat la vest

Gheorghe. 13 ln urma cercetarilor lui György _ , este binecunoscuta corela\ia dintre denu­local ita\i lor Sebq. Giirbova. Saschiz

zsebes . Szászorbó , Szászkézd) ~i ale lor de mai tiirziu Sepsi, Orbai. Kézdi. Binder

_e aten\ia ~i asupra altor toponimii din impre­ilt: Sebe~ului , identificabile cu mare proba­te cu denumirile satelor Arcu~. Calnic. etc. , caunul Sepsi (Trei Scaune). 14 Localita\ile

·m ite se gasesc ln vecinatatea imediata a Zala­ui. Toate aceste faptc istorice contribuie la con­ia existen\ei inclusiv a unor conexiuni arhi­

urale dintre cele doua teritorii. Sa ne intoarcem la analiza caracteristicilor

~ nnale ale portalului de la Zalan. Identitatea for­ala dintre acest portai ~i ancadramentul profi lat,

terminatia trilobata a intrarii ln partea fostei iserici aba(iale din Ciir\a (altarul ~i transeptul se­

parat cu un zid dinspre vest) care func(ioneaza as­llizi ca biserica evanghelica, nu poate fi lntiimpla-10are. ln cazul ambelor port~luri , deschiderea cu console laterale este lncadrata de o mulura cane­lurata terminata lntr-un profil cilindric, care are o lnchidere trilobata ln cadrul timpanului . Diferen(a consta numai ln aceea ca ln cazul portalului de la Zalan lobul din mijloc dintre cei trei atlati pe tim­pan are o lnchidere ogivala, iar suprafata lncadrata de catre arc este ocupata de un motiv decorativ de mare dimensiune. ln forma de frunza de stejar. Dupa parerea noastra toate acestea atesta contributia unui sculptor ln piatra, probabil local, lnsa de formatie cisterciana. Pe de alta parte, tiniind seama ~ide legaturile istorice dintre scaunul Sepsi din Secuime ~i localitatea Sebe~ ~i imprejurimile sale, respectiv populatia acestora din trecut, con­sideram ca dintre analogiile posibile, anteceden-

tul formai al portii reconstituite il constituie por­talul vestic de la Sebe~ . Pe poarta de la Zalan pot fi identificate. desigur. atiit caracteristici structu­rale. propor\ionale, constructive, ciit ~i altele, de detaliu, cum ar fi piaca superioara care leaga in mod continuu capitelurile pila~trilor, ~i depa~esc

planul exterior al peretelui ~i capitelul coloanei, aceste elemente l~i au originea toate la Sebe~. Au aceea~i alcatuire pe de alta parte ~i unele capite­luri ale bisericii de la Halmeag. in comparatie cu sculpturile'in piatra mai sus amintite, de la Sebe~ ~i Halmeag, capitelurile de la Zalan sunt formate mult mai si.mplu, mai stiingaci, mai rudimentar, indiciind oricum opera . unui me~ter local - de~i

imaginea despre ele poate fi intluentata ~ide fap­tul ca suprafe\ele de piatra, avariate probabil , ca ~i „reparatiile", sunt acoperite cu mai multe straturi de var. Pe baza listei decimale papale, se cunoa~te ca ln príma treime a sec. XIV. , pe teritoriul scaunu­lui de mai tiirziu Trei Scaune exista cel putin patruzeci-cincizeci de biserici sate~ti. Majoritatea acestora trebuia sa fi fost ridicata aproape ln acela~i timp, cel tiirziu·ln a doua jumatate, sau la star~itul sec. XIII. , pentru populatia secuiasca a~ezata aici ln sec. XIII. Acest lucru este confirmat de existenta numeroaselor biserici sate~ti, de mica dimensiune, care au avut ini\ia1 planul ~i conformatia analoage - nava cu planul dreptunghiular ~i altarul cu inchidere semicirculara neregulata deobicei . Satis­facerea marelui numar de constructii - astazi am spune, cu caracter de campanie - necesita toti me~terii disponibili, cu experienta in constructii . Colonizare~ care a lnsemnat mi~cari de mare am­ploare ale populatiei, chiar ~i la scara medievala, a fost rezultatul unei decizii regale, ln consecinta nu se poate exclude posibilitatea ca la lucrari au par­ticipat inclusiv sculptorii ln piatra locali , din Tara Biirsei apropiate, angaja(i ai atelierului cistercian patronat de catre curtea regala. Cercetarea la fata locului ar putea intari corectitudinea constatarilor noastre bazate pe anal iza stari i actuale, ~i ar putea da raspuns ~i la intrebarile ridicate in legatun'í cu biserica romanica originala. Pe baza cuno~tintelor noastre actuale putem stabili ca a_nul 1319, amintit de mai multe ori , poate constitui doar data cea mai tiirzie posibila a constructiei. Aviind in vedere insa ancadramentul, problemele deja amintite ale stilu-

283

lui, ~i incadrarea constructiilor realizate sub influenta atelierului cistercian de la Carta in peri­oada 1230-12701i, portalul de la Zlilan nu prea putea fi realizat mai tarziu de sfiir~itul sec. XIII.

Pentru clarificarea activitatii presupuse in scaunele Trei Scaune ~i Odorhei a unor mai~tri ai atelierului de la Cfilta, ar fi necesara efectuarea unor cercetari in mai multe localitati din imprejurimile Zalanului, in biserica romano-catolica de la Valea Cri~ului, cea unitariana de la Arcu~, ca ~i in cen­trul domeniului descendentilor comitelui secui Vincenciu amintit deja, família Mikó (la Haghig, in biserica reformata), dar ~i in biserica reformata de la Reci, putin mai indepartata, sau in vechea biserica evanghelica fortificata saseasca, transfor­mata dintr-un edificiu in stil romanic, a ~i mai indepartatului Drau~eni . in orice caz, portalul de la Zalan care, dupa parerea noastra, este opera unui sculptor in piatra local, insa de formatie cisterciana, intare~te constatarea lui Géza Entz, conform careia "din activitatea atelierului de la Cór{a se poate deduce tofu$i. cum se propagií aceastií artií bine profilatií in puritatea sa, $i cum se transformií prin for{a tradifiilor $i aspira{iilor locale. Dar dincolo de aceste considerente clocote$fe in ea :fi lupta creatoare de artií a celor mai dezvoltate centre culturale a/e epocii, a ciírei rezonan{ií, transmisií de ciítre arta regalií a perioadei arpadiene tórzii, reapare chiar :fi pónií in aceste meleaguri indepiír­tate. "16

(Traducere de Gabriella OLASZ)

No te

1. Levárdy Ferenc: A litéri román kapuzat. Magyar Műem­lékvédelem 1967-1968. Budapest 1970. 269.

2. Mulfumesc pe aceasta cale sfarurile arnabile ale lui Ádá1n Kónya

3. Orbán Balázs: A Székelyföld leírása III. Pest 1869. 51.

4 . Orbán: op.c. 51-52 .

5. 1:."nlz Géza: Die Baukunst Transsilvaniens im 11-13. Jahrhun­dert 1-11. Acta Historiae Artium XIV (1968) 45.

6. Monumenta Vaticana Hungariae, Rationes Collectorum Pon­tificiorum in Hungaria 1281-1375. Budapest 1887 . 112. ~i 133 .

7. Si111on Béla: Sepsiszentgyörgy földrengései és az általuk oko­zott károk elleni védekezés. Budapest 1946. 20. 22-23 ; v. lnca la Atanasiu, Ion: Cutremuri in Romania. Editura Academiei RSR ., Bucure~ti 1961.

284

8. Refolosirea pietrei sculptate in acela~i loc, sau in aha parte, n prezinta lucru neobi~nuit ln Trei Scaune, ln sec. XVII., XVIII_

XIX. in aceea~i perioada se generalizeaza ~i ridicarea "por(ilor

secuie~ti ".

9. limz Géza: A kerci (Carta) cisztercita építöműhely . Művészet­

történeti Ertesitö Xll (1963) 121-147. Ptr. proh/e111~ prezen/•i cis1ercie11e ín .md-eslul Ardea/11/ui, v. incli in Michel Tt.masr. Avatarurile unui act de dona)ie, Revista islorica, Serie noua, Jomul 4. 1993, 1-2 . 55-80. (n. red.)

10. K. Sebestyén József A gelencei mennyezet- és karzatfest­mények . Emlékkönyv Kelemen Lajos születésének nyolcvanadik évfordulójára. Tudományos Könyvkiadó, Bukarest - Kolozsvár 1957 . 542 .

11. Binder Pál: Adalékok a középkori Sepsi szék és a kömyezó területek történelmi földrajzához. Aluta XII-XIII ., Sfintu Gheor­ghe 1981 . 57; v. lnca in Zi111111er111ann-Wemer-Miiller-Gündi.>ch: Urkundebuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen 1. Hermannstadt-Bukarest 1892-1981 .

12. Emz: nota 9„ op.c. 126.

13 . Binder: op.c . 56.

14. Binder: op.c. 56.

15. Entz: nota 9., op.c. 145 .

16. Hntz : nota 9., op.c. 146.

Román kori kapuzat a háromszéki Zalánban (Kivonat)

A háromszéki Zalán falu templomának román kori kapuzata feltehetőleg 12-13 . századi eredetű (Orbán Balázs és Entz Géza becslése). Az eredeti templom építésének legkésőbbi lehetséges időpontja 1319. A környéken gyakoriak a földrengések, már 1473-ban is említenek erős rengést. Az 1802-ben erősen megrongálódott temp­lomot 1821-1825 között teljesen újraépítették, a kapuzat is ekkor került át mai helyére. A kapuzat más 13. századi erdélyi kapuzatokkal (Kerc, Felek, Halmágy, Oltszakadát, Szászsebes, stb.) mutatott analógiái a kerci cisztercita műhelyben tanult helyi mester munkájára engednek következtetni. A Za­lán kömyé~i székelyek a 13. században kerülnek mai településterületükre, éppen a később szászok lakta Szászsebes vidékről. A szomszédos falvak (Kálnok, Árkos) neve Szászsebes környéki hely­nevekkel egyezik (Györffy György, Binder Pál). A zaláni templom építésének idején valószínű ,

hogy még fennállnak kapcsolataik az ott maradt

jaikkal. Másrészt a székelyek áttelepítése • retü népmozgás! jelent. Csak háromszéki

ó1erületüken mintegy ötven új templom _ hése válhatott szükségessé. Lévén, hogy a

litikai célzatú áttelepítés királyi rendele­ént, feltételezhető a Háromszékkel szom­Barcaság ciszterci mestereinek mozgósítá­építkezésekhez - a rendet a király patronálta. erült problémák tisztázása további kutatá­

igényel.

A Portai in Romanesque Style in the Village Zalan (Covasna County) (Abstarct)

The church ofthe village Zálan (Covasna nty) has a Romanesque style portai which

ld probably be dated around the l 41h- I S1h cen-; (according to the considerations of Balázs án and Géza Entz. The present-day church was

ill in 1319 and was damaged by the earthquakes. _g. that in 14 73 ). lt was rebu i lt between 182 1-

1 25.

This portai is similar to other portals of - e l 3th century in Transylvania (Cíiqa, Avrig, Hálmeag, Sasesate, Sebe~) a.s.o „ on account of \'hich a Cistercian influence from Cíir(a was

iabilished. On the other hand the settling ofthe zékelys in the present-day Székelyföld can be

put into the t 3•h century (György Györffy, Pál Binder). Consequently the author assumes thai an old church in Romanesque style must have existed 1here before the actual one, where the portai iri question could have been moved to its correspond­ing place in the new building. Besides. the portai stands witness as a new useful elemen! in the re­consideration of the influence of the Cistercian workshop.

181S

286

1 1 1 1 1

d 1 1, 1 1 1 1 1 1

d 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1. ábra Zalán, református templom. alaprajL

2. ábra Kerci apátsági templom jelenlegi nyugati belépő ajtaja

·+ ..

~ " t' '" „„

1

~I l 1

i 1

1

~ 1 ~

1 •

1

1

1

! i 1

·~

1

„

1 i 1

!'!

·-·- -- - ·-

-~-#:::! ~:. *"" ' "i - • -

i a.

' .•

r ·_·; i . r .'">• , .

'

l .„ .„..._

3. ábra Zalán, református templom, déli kapu fel mérése 287

. !

• to .. „ .__

2c 4 . ábra Zalán , református templom, déli kapu, elmé leti rekonstrukció

- · ra Zalán . déli kapu jobboldali fejezete 6. ábra Zalán, déli kapu, jobboldali szárkö lábazat feletti sarkantyús végződése

7. ábra Zalán. déli kapu jobboldali fejezete és szemöldökgyámja 289

290 8. ábra Zalán, déli kapu