VINULO vilf. -No. O. D'UMINIC:i 4 SEPTEMBRE

--7 e>,

.

4 "

,,

E

,

.44 ,

111 ese Aft 55. pant&-

Acéstd fói. ese edatä pe sdpWfitând,1-

- - ,D M I .2.,N E -

; Abonamentele se full In pasagiul .romln

, la Administratiunea- diarulur Roniâunla fait.

prin districte pe la coresponden tiI iAs &ad

prin postä, . trimiténdit si, pretulil.. -!-'

. ;

.. ... - ,.:.. - .

--. .

..,..

4.4.5, -

PRETIUL ABONANÍENTULUÍ:an pentru Capitald

pe kill-Mate an

pentru Distr1cte pe ,an

.pe G lunI

pentru sträinattite

-28 gimp-

14 sfantI

32, sfanti

16 sfanti

44 Multi,

..

;v.- '

f.7-0 "\\\7

re+'11,111-41ie

."ZS4A4,'..1k1.310.10

r-

-

. "` ' ,

PENTRU ABONAMENTE ,SI RECLAME SE VOR ADBESA LA DoMNU ghoma ,fl o g RP'S C i GIRANTE SI ADMINISTRATORE.-

- ADMINISTRATIUNEA CHIMPELUIAbonamentele Incepute -en Nr. 39

-- ai1u SARSAILA, pe sase lull.' es-pird cu Nr. 13 al GHIMPELUI.. - lnvitäm pe abonati al cdrorabonanient espird cu- Nr. .i3 a grd-bi reabonarea D-lor cat mai ingrabd

.-spre a nu sufferiAntrernperf in eSpe-dierea,.

Manama top arnica nostri -ctiror-a. Its'a &Ir-. mis.liste de abonament eit i bilete, a ni le Ina-

' poia din OreutM en bani :adunati,- ea se putentüregale espedieea to iei.

'. Mai rugmil pentru cea din urtitti data penostri eärora Ii s'a trimiS diferite cr1i pre-.

e!uhIü i Calindare.

4-BUCURESCI, 3 SEPTEMBRE, 1866. ,

Amti Iriceputa sé credema cd ideiele nóstre aü reusitin fine sd gibd-acces la domnii ministri. i In acéstd cre-

- dintä ne intireste mal ales interminabiled historid a Iris,titulu comunicata in privinta legiI electorall, care a RI-

- cutti deliciurile óre drod fo1, deprinse a Se multurni cuscrisete, §i fórte simtibiH la galantariele cu earl' le gra-tified din Intémplare vre una ministru., - . "

Fericita ComunicatalEla are si trécd negresitil la -Dosterifate, .a -devenita

Nu e diarista- care sä pórte ast5dI; posunarinfüvestméntului sea, .acela amorosii numra alü Monito-:

..riului in care se coprinde inofensivula comunicata, caunit omagitt ce a. bine-volta a-i da Inaltuld guvernii.

01 släbiciune omenéscd, la .cate zdpdceli nu mal espultu _sermana omenirel . _ .

. Dérd trebue märturisimit ed jurnalisti nostri suntil- ómenH eel mal modesti In pretei4iun i eel mill de is-

" prat,/ din. lunie. EI se multumesca cu puçina si do-_ mina ministri mad destula de dibac1 cândil e vorba .de

a le glisi córda simtitórii.Inchipuiti-76 numai, iubit lector!, cA cu cite-va rIn-

dud inserate In fóia officiale, rinduri Cari nu eraü me-nite a avea consecinte,- dup -obiceiula tenet, guvernulaa reu§itil, intend singurd çli, a culege mal multe applá-usse, de cab."' g cules top acrobatil, voltigioriIdomnului Suhr, In interval de ud hind i mai bine de vile,

_ de dada amusézd pe locuitorii Bueuresciulul.

,

Wed îl -aduca aminte lectorii nostri, In numrula pre-*cedinte alü fóiel nóstre, nol ne mutt permisa a consilia.pe guvernü sd nu il in sétnä, recomándärile pressei'in-privinta interpetärit legit' electoral', ci sit urmeze Auppropiele sélle ideiei fiinda cd eramil fórte convinsi, cumilamü spusa.ci omula anevoid invatd carte la lAtrânete,fiind-cit sciamü- en' ministru de interne are fericiteinspiratiuni.

EI- bind cea-a ce asteptamü no1,- Cu tóti sicuranta, clela guvernü s'a Int'emplata, i comunicatula a emasa co- .

municatil inseratü numat in Monitories*. Ne putemü deciMli ci reComandärile nóstre ad greutate, i ca suntemasinguril dintre jurnalisti cdrora, s'a data pe deplina. sa-tisfactiune. . -

-Una la mänd ,

Monitoriulù: avu d ilele aceste delicate . complesintáne 'anti* una mare adevérü. officiale: Voimü sä vor-'bring despre cererea Ce dicea nuMita fóiä crt arü fi fd--critti 'rudele reposatului Anastasia Pahu, deft se Ingropairistele luI remiiiite, la Jassy. -

Nu scima cuma, nu :scimil ce posnasid fóiä,Sentinella romand Mime, a tlescoperitil prin capitaleunü românü de peste Milcova, rudd de aPrópe a d. Panu,venitä inadinsil de la mosia sea, spre a assista cere-monia acestel inmorméntäri.

A ,fosta uä agd sail nu? acésta n'o putemi-r_ affirma ;.cléri acea rudd a d. 'Panu .a stáruitil a dice CA nimini.dintre dumnélora, i mat Ca sémi nic chiaril muma re-posatului care se atiä la nlosia sea,-,n'aa in scire despre,ud assemenea cerere.

Ne Intrebdmil I, -

,

. ---

. Duo Id Mar* $ aci se Incheiä catisiihuld guverfmluiIn septemänd acésta:

Ordinea,. mare Oiarift- aln .inteleptilora §i_ dibacilort1;eumitii.-âncii de frantuzi si Journal desgros bonnets,. sagcumfl ama dice dup uá traductiu,ne libera, diaria . alüLaccelelorù, a incercata In cursula acestel septemäni, uämare pagubi dup urma guvernulul, saü, mai bine di:céndil, dup urina..d....ministru de justitid.

eattd cumifCapula Until diariaadecä acela care conduce uâfóiá,cu tóte eh' nu pe top Il conduce capul, care adegea

la mai multi -nu e de cart mobilit de - ca-pula, dicema, ala unul iaria este redactorele sea ; -a-césta este incontestabile. Ordinea dard, din acesta punt - -

de vedere, avea si ea .tina. capei, redactorele sea, D:C. Receanu. . -

- .

inchipuiti-v mnS fatalitate, pentru 'seinlanufa diaü :-La Focsani se face uä vacantd si D. Ministru anti jus-titiei gitsesce cu calle sä miméSed procurotit generale -

pe redactorele Ordinii, care, priimindil furictiunea cucare Ha onora Increderea dia7

firä, ' ,

:.

Ce va resulta din asta ?. ,

Sä. asteptama, fiindtl-ca negresittl voma veded 'alma .

merge. acéstä OM de' ticj Inainte in assemenea escep-tionall coudiiunl, i vonril puted judeca, dup mersulaei, déca ea singe necessitate. de a avea capù, adecd cu-

ud mobild de r-luxil pentru -ea ! -_ .

, .

- Itlache. _

Trebue óre sä punema not tenieril pe ce II place sit- did Sentinella ronana, care n'are onóre de a fi nicI md--.;carü uä fóiä officiale, sail sd dämil totú credméntulanostru .Monitoriului, care este gura de aura a guvei - I

-;

officiale. -

-Unde amti ajurige óre (Ma ne amid pune si cátitániaa deminti In totil-de-una guvernulü, si In ce confusiunenu ne imü afla candii i-ama cere- dovedl pentru totú cevine sd ne spuid?

Se intelege deci lärnurita din aceste contradictiiml, cávre unti romilnasa glumeta a voitil, sä-1 jóce uä farsä. Sen.-tinellei, care, Mil reflexitme maturt, In bund sea credint,d,s'a gräbitil a acredita ud lämurire ce 1-o da unil óre-cine pe care póte cd. nicl nu-la cunosgea: -

Vedeti, iubi1 cetitori, In ce retdciri v 'Hite Impingemulta credulitate, si ce renghlurl v pótejuca, dup cum

_ y"a jucatü in_atdtea rindurI, buna vósträ. credintir

nutui ?Nu! dator-ia nósträ, de cetateni pacIn- icl este s'a cre-

clima chiard albula ,:h.egru ne-o spune -acé--,

-OPINIUNEA' PUBLICA.,

Suntil ómeni ursitl lumea.Far& dérisi, de sicura cä astd-dIincd amii fi cu top -

tota In Intunereculatsi!simplitatea primitivd.ce e dreptii, pinä mai dilele trecute, cu tótA pref.

tentiunea nósträ de a sci multe, n'avémil nici mdcariluA slab.a idea despre ce eke .opiniunea publica.

Ciutasema, resfoiserna, cetisemü mai tóte dictionarielepolitice;. dérd, asI ! cu Did unii chipil nu ne putusemada sémd lämuritd despre acésta.

_

.: Una credémil noi i chat colo alfa era. ,Astd-di Mad, multumia advocatului D. George Costa-

foru, lumina s'a fácutü i putema i noi la- rindulastru lämuri pe lume ce este opiniunea publica . . -

: Pre cumil prea bine observil d. G. Costaforu in arti-_colulü sea din Ordinea, Opiniunea publied, la noT ean'aessistatil si nu essiste;- c5 .1 dacA aril fi essistata, suntem -

sicurl cd multe luerur) din câte ne spune cl,lui In_ lun-gula sett articula, nu hi le-arii fi 'mal

Ce este deci opiniunea publica, dupe d. Costafotit ?_

P.;

( A'pe

........ ......... .

D-nii

-

a

nemuritori.nu

.

clownii

d.

a

la

:

e dada

uä luxti,

pe

ministrulul, lasd numituldriü capü.

a lumina

no-

spusd.

.

J

4.

bieL

-

-

raid

in

sä

i

felü, ud

ea,

fóiä

ratti

§i,

..... ,

,

ei

,

$i

.

CHIMPELE

Sag mal bine ce este adevrata opiniune publicA?Dupd cumü se inteiegea mal nainte, tidied pAna nu

venise illustrate advocate sä o deti ea era ceva fortestravagantg, era smelt acela care se invoia a aretape cutare sad cutare de patriotü, omd onestü, intelli-ginte, saü contrariulg ; svong care tinea sated de tote ac-tele din viéta unul mil, de celle mal miee amAnunteImprejurdri prin ate a trecut sag in care s'a afiatil cineva

E! dard cat(' ne incelamti!Acésta era ud retdcitä opiniune publica, pe care civi-

lisatiunea de astd-di, in generate, avocatuld d. GeorgeCostaforu, in particularg, nu o potti admitte, uä dataeu capuld.

Obiceig ciudatg alii altorü timpl, si care Wart pemulti sat treacd de cea-a ce volt el astät;11.

ce nearü folosi asta ?Ba nu, adica, amü dori sh ne-o spuneti!Nu e óre mal emeriti, nu vine mal bine la socotéla

pentru fid-care a nu-si mal educe aminte nimenl de tre-cutulii sett, a fi federate dupe vorbele ce le sforde cuemfase in presinte, si a se crede pe cuvéntii?

Deci, éta cuma intelegemü noi, ajutati de d. Costaforu,o repetimg, a cestil ciudatii lucru ce se numesce opini-unea publica, si care scie asupra multora atâtea am-nunte, in dad arü dori sä nu-I trial mat de nume.

Amil trecut priu multe, amg päitü multe, amü ye-Ott multe.

Omenil la noi se cunoscg ca nisce cal brezl;Societatea e asa de marginitd in edit nimeni i ni-

midi nu póte scapa din vederea until ()chip. puçing ob-servatorg.

De essemplu :Scie fid cine c. domnuld Cutare a tostü omd aid Ca-

sei Veda Stirbey; apol, dap cdderea acestuia ,

pusü tótä inteliginta la dispositiunea lui Cuza-Vedd ca-re l'a resplätitg facenduld ministru. Ca ministru a su-grumatg lumea, libertittile, a versed" chiard stage. MalWait, la date main, a venitii cu tiranuld sd joace pemorméntulg liberatilorg si a 'push numdrulg sell la cons-truirea until esafodagig din celle mai abominabili.

Dark ca ori-ce lucru, tiranuld trecu, omuld nos-tru fu cold d'Anté.ig care strigä mal tare In contra a-celuia care lUi Meuse ce necl n'arri fi visatü sä fid Sbi-era . . . ca unit advocate. Era liberate de nu-hl mal cu-nosceai, prin urmare fu bine priimitg In noua stare delucruri, pentru eh sgomotulü e tag scomotil si are pretu-tindéni ace1és1 effecte.

Lumea pätitd striga, sermana: - Feriti-v! Nu v'atI.friptg tiä (lath? Nu v'a mal venit minte?

Asi! asta era ud falsä alarma ce o dedea opiniuneapublicd de mode vechia, ca sa zapdcéscd pe ómenl; eanu scia ce qice.

Dupë cea noua, adicd dupâ cea opiniunepublicA, sbierdtoruld public's era unit brag de frunte; cu-vintele luf nu se putea pine In induointä; trebuea sAfid creptg, a Rale

Nu e asia intelesii bine, stimabile dornnüCostaforu? Nu avail patrunsti óre In destuld spiritul ar-ticululul dumitale din Ordinea? Nu e asia c ne unitedintru tóte asupra adeve'ratd opiniuni publice?

Ei binet iubiti cetitorl, ate And ud-datä probatdori cat de !ninth art.' tray cineva, totu nu póte sci tóte;totd î mei rmâne ceva de in %Matti.

nol scApärdmil de retAcirea in care'ne a-flame asupra adevratel opiniuni publice, ne conso-lama de ignorinta In care adenine pAnd acumii, cuge-tândil la urnatoruld versa:

,Pdméntuld moscenire teilharilora s'amime.

INSTRUCTIUNE §I EDUCATIUNELatinésea D. Fume.

Epistold cdtre Dumnealni.

Pentru multi tAcerea a pututg sA fid ca mierea, sicutmieream ; tAcerea dumitale insä, dotnnule Essarcu,pentru noi, stränepoti al entice! Rome, stranepotes an-tiquce Rome, este lid mare paguba, magna paguba.

Suntd cAte-va lune, domnuld meg, de cAnd tact cauna pesce, sicut pescem, sag ca sh fimü trial classici,classicos, unt duo-sute-çlece qille, de cAnd, cu ca-phi plecatti pe marl, umeros, cugetAtorilgetatorus et tristus sicut Hypolitus herous tragedice Fe-dra domini reposati Racnii, urmezi cu unit ()chid stins

data pe &dud*, datus gindorum, peripetiele evene-mintelorti i desiartdciunea lurnii acesteia.

Milo periculosam libertatem, fu esclamatiunea ce dinOrdinea aruncasi in mediü-loculil tacerii universului, a-deca pe imminence maluld periculosti undea data $ is'a'necatii atheneulii romAng, a anti philomelaerai dumnéta.

01 timpi tree*, timpos trecutos quia non sunteti instarem revenire Cum passos rapider I

Da, asia ; ne apAsa greft Meerea dumitale, vostra si-pentru cA printer;nsa perea si educatiunea si ins-

tructiunea ca voitI sd ne dap' techerem-mecherem, i ca-,

este sIngura domniei vóstre tocad, singuram vos-tram tocad am.

Quonsque tandem, :amil strigf:til toT. va ve a de glndrisä tacA acme Adonis aid Instructiunii i educatiunii?

sd fid de bine, bene esse tibi, quia rupta est si-lentio vostra qui faciat nos necajitos et mahmurliosl

Ce folos insä cA predict in desiärtg ! Pueinl suntiiaceia cari te intelega, i mai aceia cari pricepilcea-a ce serif dumneata.

Mato periculosam libertatem, maluld periculosil alitlibeetAtii este aci ea nä stAncA, i isbeste necontenitil na-vea instructiunii i eduecatiunii (imitate.

Noi insA, eu slabele nóstre meellu-lóce ne vomil in-cerca sit larnurimä pe publicd publicum, ldmurire, asu-pra studieloril ce a inceputil in çUariulú Ordinea

Suntä insA, unil cari, cetindii dilute celni patru-lea studiti al dumitale din suseitatuld diarirn tulle ca-re afost este si va fi veclnic ocelot', adecA; Instructiune

educatiune, pentru totd ce a produs i aril produceovate, dérd junea si frageda domniel telle imaginatiune,suntd unii, dicemä, cari ail inceputil sd dea in und chipsernnificativil din umeri si ail strigatil, in latinesce, casA fia maI bine intelesi . de dumneata, vèlendil subtitululä celii mare. mititeluld Roman= siOrdinea : Lovitus me, dornine, in cum unum bul-garem iaschee, lovit, domnule, in spate en ulna bul-Ore de lama !

Firesce ! unil asemenea oameni suntii mArginiti, oi

nu potil pricepe ce raportil esistA, ce are a faceinstruc-tiunea Si

.

cu diariulü Ordinea. Ei mergildeparte, i sestina cA toate historiele alta cc spui dam-neata, se potrivescil sicut nucam in peret ibus case.

DearA, ce vrei? cloaca &aril fi -oameni ca dumneatasi ea el, de alma eä iroprätia cerurilorti puteafi poporata,

Bravo! bravi I bravissima domnule Essarcu AI in-fundatil pe Romeinul, Romanus infundatus estl A ! a 1prea se resale dumnealul, vedêndii: cA, indatA dupe" eä.-derea guvernului lui Cuza, nu mai çlieea pisü, non di-cet magi pis. Credea póte cA, privighetóre a altortirnpisi boon, intocmai ea privighetorile pAdurilorti, perdu-sesi si dumneata vocea pentru cAtil-va timp, voceamperdutam per quotam timpum.

Dar sA venimil la prochimenil, ad prochimenum venireCe este educatiunea Instructiunea?Sciintia qua imbratisabat tota cunosciintia, et mijlo-

cus nemicum non scire', sed peirere scire multas calaba-lioos.

Cant adevrata de nu ne incelAmti, dom-nule Essarce, a tocadei dumitale, care defined, astii-fel,póte fi intelésA de tótA lumea.---A sustine despotismuld, este instructiune educe-tiune, asta o sell dnmneata.

A vorbi de boala cartofilorti, 'Want' cartofibus, esteinstructiune i educatiune.

A sea in Ordinea, este tot instructiune si -educatiu-.ne. Malo periculosam libertatem!

Ne oprim aci de tiä: earn data, domnule Essarce, utnon occypare vostrus timpus pretiosus, et lipsire huma-nitatern de educatione et instructione vostra.

Ma rmo-severus-Absolu tus a

P. S. Auld audit cA Romeinul, v416ndg cum Pain-fundatii, a strigatil Tu quoque, Essarche?... Kai ieób,1.E.Gtpxs; Sleibite reel

EVREI LEEUI DE PESTE MILCOVU CATRE D.D. BOLINTINEANU.

Chiche Dimitrachi, din Bolintinti rAzasi,Tu care, gevalt inchi, pe noi ne botezasl,In versurile tele, ca nisce lipitori,Venimil la dimiiale ad Anil multumitori.Not' am cititil scrisúrea lui coati Manolachi,Boeril ce inchi-I dice, ne pari, si Costachi.In care spul, chicoane, Muntenl cuma lovitLa cap al havril nóstre i curtail l'aDe trel ori gevalt inchi. chicoane Dimitrachi,De ce-ai patina Evreii din Bucuresci serachi.Am auditä c'acolo slut chite-va gazettiCa 'mpingg pe Rominichi la fapte mult siretti;CA Keiser impreunä cu alti veo duci-tre",In earl la bieti jidovi s'a pusil al vai de eiFruitiest e tréba aste ! la dimita it" place ?Chieóne Dimitrachi, asia unit lucru face?In cc: lege se uric, i cine a ghesitiiCu calle ea evreuld sA fiA jimulitti?In carte dumitale, chieóne Dimitrachi,In care e scrisórea lui conu Manolachi,Se dice câ Evreil, au;11, moi, posnA mare!

Aü indre.;nitil sA scrie l'obsteshe Adunare!pichi den nu se euvine, noi nu scimil, n'am vOutd,

nici mAcaril sa scriem in ghind noi n'amd avutil IDar vremil 5 soda, chicoane, de ce pe noi co urA,Reline si cu Hejded asia multI ne injurA?De ee impinge lumen facA batAlif.SA sparghe inchi canal Pei lui Avrainti copii ?He.! he ! chiceeee dregA, noi anima bine eeLa dumnealorn re chat cd nu vternii sA-I c:nstling:He he! chicoane dragA, dichi dea ca nu se cade ;Se tind la cabaslieuri i bine nu le eade.Totil spund iri gura mare ,si farA de rusine,CA nor facema ghesefturl cu spirt si prafa de chine.A! Dutnnedeil feróschi, phi deli, nu scimil nimichl,Gevalt, gevalt, chicóne, de ast-fe:ä cabaslichi.Nu sintil romuni, chicoane, acei cari ne mate,Ca sA ne facA vrajbe, ponosurile tóte.Darü pAnA una-alta, chicemc Dimitrachi;Scrisúrea ce-ai trimis'o lui conu Manolachi,Nu e din partan noi n'avem darave:iCuconu Manolachi, haham intre beer'.La dimnealui au cinste si multA plecAciune,CAnd am avut vr'o treabA, Meat nol rugAciune.Dar ca sA, scrim, vedi postal! dial' qeti:n'am indrisnitChiconul ManOlachi 'n Berlad e prea einstitti; -

Cu multA 'nv6tAturA ca cape aRi dinmialulUna Melt in Moldova, se scii, dichi eä- nu-I.Chiconulg Manolachi e omit de omenie,PAnd la band platesce and face datorie;Cunósce multe Rama chiconulti Manolachi,Boer ce iuchi.í ice, ne pari, si Costa*.Si dimnialui nu este din ceia cari .vordLa amide ovreésehe sA dea 'n capa eu toporg.H91 hel chicoane dragA, noi scimil pentru ce uniiSA tina de cope al nostru, ne 'njurA ca nebunii.Chind vedi in punghe nóstrA =leer unii irmilichl.Le lasA gura apa, act ei nu ad nimichi.Noi am muncit, chicone, fAcem naghistorie;PiAtimil tota cu bani gata, nu facem datorie.CAnd omul malt alérghe, e drept ca se chislige.;§i n'are niMeni dreptul cd fund ca sa-i striga.Noi am trait chicoane, in tara- rorninésche,Avern copii aice, îi damn la scoli crésehe;

chicime drag* sO fiA eiSA apete uaqia i teara de pAgini.Ce! nu sintem not oameni, n'avem noi Damneder' ?Christina tow' pAcAtosulil priimia in templul settDead. strArnosii ai nostri cumva faint vinovati,Trebul copil la dêneii BO fiA injunghiati ?la vedi, chicoane dragä, i jade. mat bine,CA ast felt nedreptate, dichi deil, nu se euvineChicóne Durnitrachi, pe dumita te scimil,

Agile matalii de mult nol le citim.In condica lui Cuza, -chiar insusi dumitaAI peal, cum mi se ;pine, i pentru noi ceva.Dar ast411 ne .span ca ai schimbatüA dumitale vorb ti portulti ce al purtai.Prettiest" e treaba aste? E drept, chicoane dints?Diehl den eä nu se cade sA, fiA nidi in saga.Chicoane Dimitrachi, ascultä si la noi,

nu !Asa vrAjmasi sA tese la nevoi.Destuld pe cap aid nostru a vemä nol multi vrAjmasinicer dumita astâçil, diehi çleif! sa, nu ne, tellCum dimita Cuza de locil nu te-a MsatTe-a pusil la mare cinste sd fil" sfetnicil de StatüChiCoane, te ghindesee cA nu e crestinescii.SA las" sd prapädésehe pc neamulii ovreescg.

suntem al matali eu multe 'nehindciuniEvreil din -Moldova eu resueitI pérciuni.

pentru coformitateMache

DIPLOMATIA D. MINISTRU DE ESTERNE.

Imprejurärile fact' pe oameni matt acésta nu maieste de tägaduitä.

24 Ianuarig 1859, a renumitti pe multi.2 Maui 1864, a fäcut piramide, colo§I din oa-

meni cari abia se scia c. träescii.11 Februariti 1866, a fäcut märirea §i reputa-

tiunea D. George Stirbey.Cine oare scia ce poate §i de ce este capabile

actualulti nostru ministru de esterne? Cine 1§i in-chipuia ea din fragedul 'LAWS alti babachei dumi-salle, era sa ésa in mai putin de qeci anT, marelediplomatü de astä,-00

Nimini !Lasândii la ta parte sfaturile ce necontenitti

dat d-lui impratielor de sAnd a venit la putere, sfa-turi cari n'ag lipsitt1 a avea resultatele celle maiinsemnate atätä pentru Europa, Ma §i. pentrura nóstra, i despre cari am voibitii in atitea riff

-

.

.

.

S

.

.

.

'

.

te-aMti

s

datü;:.

-

.

si

-

al libertatii.

-

.

. ..

lentio;

re-

Dard

.

d'ala

titulafid;.

m'al.

'

-

--

.

-Vorb ri uS.

: '

'

'

Voimii, romini,

§i-

dnii-

-

§i

.

I

festelitti.

.

-

z

.

-

-

"

-

-

-. ,-

-.

- le-a

Or-

'

'

-- --, i.

-

A %S.

-

".

'

-_,

. , ;., -

7'' ',

§i-a

...

, i.

'-

. .

'"' -

-

,

.

ch

. ,Asti-141h i

§i

-

-

.

-

,

. .̀

i trist, eu-

_.

'

IC

-

-

puçlni.

.

si

-

f:

-

&arü, '

*

*

,

.`

'

2

,; ,

-

sA

soma-

- -

:

_-

"dea,

. ,- ,

--

-, u-

', 4

-

,

'

..

- ..

aliI

L , -5i '

-

,

,

. _ "

,r.

. ---

1.

-'

7 .;_

*

. ,

''

1.

y

'

- <

,

"

,

.

'

,

;-

t '

. -. -

il.,

. , - -..:,

.

-.

'

..:

ca,

I

-

!

§i

sii-i

S'apol,

' -

'

(Intl', asta foaid, astd-di ne grabimti a comunicalectorilorti unti not' acta ala set, plin de maretiä

orgolia princiaritiE! actualele ministru de esterne e un om pro-

funda. Domnia sea a facuta scoala guvernului deBalta-Liman care se póte compara ce scoalele di-plornatilor Mora ina renurnitl.

Deard sa venim la ROILFrancia, Ratline cu maY multe imperäi i ac-

cordandti supusilora lord avantagiuld prin reeipro-.citate de a tin se mat plati paspórtele, s'a grabitil acomunica acésta dispositiune i d. ministru de es-terne de la poi.

Poate c guvernula imperiale a creçlutti c mi-nisteriulti nostru are sa, salte in 'snit de multumi-

veOndti acésta affabilitate din patte-i, astd-di maicu seama canda ,Russia'si Turcia camti Mai pe gre-lele spre a recunósce actul din 11 -Februaridohiar alegerea Domnitoriului.

Deara cad s'a !

D. ministru de esterne, in adinca sea diplomatiä,a 'ntelesa puma! de dad spiritual ascunsa aid pro-punerii ce i se facea." D-sa a simple ca guvernultiFranciei vrea s ne sondeze, ea este un pretestfica sa se assicure dad, tinemti noi la alliante,dead, annul old de bunele gratie a le vre tineiputeri.

E ! ua vulpe $ireata gäsesce u alta mal $irétade cdtd dense, i diplomatid guvernului Francesdsmith se tocésca in ministeriulti de esterne, cadprincipele ministru a lucratti asta-folti in cata n'asulTerita de locii demnitatea antra. national.

Domnia sea a respunsd cu tonuld ce ila autori-zéza a Intrebuinta nascerea, positiunea i tituleleselle.

Multi póte veal gasi curiosa referatulti ce a fa-cuff' in acésta cestiune d. ministru de esterne ca-tre consiliulti de ministri; multi vord sustine ci nue destula curtanie i pelt* InteCnsula ; aerie In-sit uitä ca noi trebue sa ne sustinem demnitateanationale i locula ce niIt da positiunea nóstrageografica. precumti iicü tóte jurnalele serióse.

EY ! dotnnilora diplomat! din tóte colturile lu-mil, durnnea-vöstra cari pretindep a avea patrun-derea ulna a ceti i in cea-a ce nu e scrisü, panaa ghici i intentiunea sad cugetarea ce a provocatcutare sail cutare lucrare, inclinati-v inaintea es-celintei gene principele ministru de esterne altinostru! Deaéä ati fi fostil In locula D-lui, domni-lord diplomat!, ati fl fosta de sicura print ca cur-bull de vulpe !

Dealt ce va dice Napoleoné, Europa Intréga, &andva afla acesta jocti de adinca diplomatie alti D-luiministru ? Negresitti vorti intelege curna ca nu maie Ica" de jocti cu unti scolarti de Balta-Limana.

Si, afard de asti; puterile vorti trebui sa cugeteseriosa de aci innate canda vorti voi sti da-raved cu noi. A respunde cu uscaciunea curna arespunsti d. :Moisten nostru de esterne, este a seIntemeia pe ceva, este a da sil Inteléga lumil, con-tinintelffi ca not ne raçlimama pe propriele nóstreputeri i ca habar n'avema de töte imperatiele.

Mai sustia deci cineva ca beizadelele nu Inteleg,$i nu scia sustine demnitatea nationale!

Lieä.

REVISTA VoIARIELORG.

SA incepemii astä-4i en Ordinea!Alma promis, in precedintele nostru numerd, sa-1 dam

acésta satisfactiune, si nu vrem sA ne Warn's."' cuvén-

Cuvantuld L.. he I he I asta trebue sd- deit de &daddomnilorti de la Ordinea.t Astd-di cuvintele se schimba ca si camdsiele Drat

'duos çlile, i iumea' LealOrdinea e unit jurnald mare... in formatti siAre colaboratori cu greutate, ca D. Lascar Catargiu

vorbareti ca D. Costaforu ; diafani, ca D. Aristid, dratAla babachei; dibaci, ca D. Epureanu ; symputici

ca D. Bridloiu ; bezi cei duol secretari al fief.intelegi, inbite lectore, ca. in Ordinea pop gAsi tóte

ideiele putincióse si neputincióse. Deacit pofta te ispi-tesce, ineérca-te. de mused din acesta fructti opritti; notnu respunsabilitatea gustului ce vel incerca.

Tribuna rorneind a cam imbatraitti. Vechiuld sea-liberalismti nu mal are neryuhl care o distingea intr'undtimpi óre-care. - Ea a trecutil prin draft Maid, rillalti and rapede corinte o luase cu animal - §i a-poi, trebue scusata Mira. Tribund. Candil vine vôrstacoaptd, vine si calcululd. Numal junetii ii sunlit per-misse illusiunile. - Batrdnetea are inainte-I realitaticari nu o mai lassä ad inoate in ideate. - Juneteaeste prirra-véra cu florae ei ; batrênetza, este iarna cu

GHIMPELE 35

viscolele si gerurile el. - Cand nu te mai incalfjesce,foculd raturale, trebuo sa al reeursir la una foci fac-tice. - Ei bine ! Tribuna are nevoid de unit asemineafeed. [Asap'. o sa-la caute I

Poporuld A acésta foaid, are un mare viitoiPre cAta emit manta intelege din cele duo sail trel nu-mere ce ne-ail parvenitil pand a3ta-41, Poporuld estemenitil a poporarisa nunutiadele, sad pe Nu-nutd ala duniisale.

Luptiitoriulzi, de ud cam data, ne mai avôudil cu ci-ne Se lupta, se occupd multa de cal. -- EI respin-desce unit* agreabile minister de find si paie in caul.luandu-lii in mini, cre0 ca te afli intr'ua iur. .

Monitoriuld Ostii este fructu'il opritd. Eld trebuecontiä lueruri minunate, de óre-ce este asia de scrimpla yeti,: re . Noi nu amü avuta fericirea a-i - vedea plá-cuta sea physionomia din timpi immemoriali, mai de peatunci (ands canta si obstia marile acte alle generari-lord Florescu i Savelmanu.

Independiuta Remind At dad, aei trebue sa nemesurämd cuvintele. Foia biglottd vorbeste lamuritti siprecis. Nu trebue sa se incerce cineva s'o calce pecoltuld islicului, cáci apol . . . . dumnéael se face focisi Cea-a ce este mai insemnatil nume-ruld 2 alti acestel foi, suntil amabilitátile ce le tetrad/

.

te Tronzpettei, pe care o face cameleonü, venale, reptile,cameleon, ketuflich, linter den Reptilien. Independintelbiglotte, nu i-e destulti spune Trompettei tóte aces-te in románesce ca EA intelégti Romani!, dard o maidA prin tarbaceaid si in nemtesee si li mai declara cd egata traga, ca conclusinue, i tra peruiala. - El,opal' ? -curna vei scup din asta, esanamorasita Trom-pettd? . . .

In fine eattä-ne si la Ghimpele. Marturisimii cd ne efazed anevoid a da seama de cea-a ee contine mai spi-rituale acésta foaid, nu p'entru cá avemil, sade noi, deard fiind cd intregd este frumosii, luxos siea multa ingrijire . . . tipdritii.

tick-

NEPOTULÜi UNCHIULD.

(Nuvelld din provineid.)

Este peste putinta sa nu prospere until orasiti,canal pretectura se rudeste cu primäria. Cea-a ce

este anevoid uneia , cea alta se gräbesste sa-Ifad, IV da mimed sa-i Inlesuésca, sa. I netezéscacalea.

Una astil-fela de frageciti Mama-tort' specta-cola ne Slatina, classica patria a lul Vintilá-Vodá si a D-lui Grigorie Vulturescu unchiuld eprimatia, nepotuld directore la prefecturA.

intelegi. bine, Mire cititortl, ce insemndtate areacésta pentru fericitii SlatinenT.

Dead, viéta nu are nu mai rose ; multi nu esteursita sti dórma numai pe pufu. Medalia are $i eaunit reversti, i, cândd ned nu gandesci, ea se in-tórce i, . adio fericire ! adio dulci illusil ! -

Ditching Si nepotuld de cari vorbirdi , dormiatisomnulti dulce i tara vise alti fericitilora. Ba nu;ei event vise, deard fórte placate. ET 1$1 &eat,in imaginatiunea lord, castele admirabili ; se vedétistapénT, nu pe unit orasiti, bunióra ca Slatina, dadpe anti Intrega districta.

Neaparatti ca ua aseminea fericire urma sa Oldmulti invidio$1. Dracula nu face bissericl , dealtputuri, dup citing crede vulgula, ca sa dea órnenilIntr'ênsele ; si de asta- data eld isT veil codita luiposnasid in affacerile astora duc iubite rude, suptforma comitetultd permaninte.

De aci sa te iT, 'Mete!Denuntarile curga ca plóia, denuntarl begre$itti

nelntemeiate, de óre-ce proveniaa din invidia.Comitetuld lupta, vorbeste ; primarula, ajtitatti,

dupe toll euvêntula, de ruda sea directorele careeld este la rankle sea ajutatti de prefectula,

$efula sea, tint bine si nu se mladia.E vorba de imprurnuturi acute peste bugettl ; de

banT de strajuire; de taxe de cart! de jocti ; decontracte de aprovisionare de carne, respinse decomitetd ; de baniT tunului lui Cuza ; de reparatiiincarcate ; de ban! pentru scoli, de Cate alte lu-cruri.

Tóta" lumea aude; tótä lumea scie.Déra ce le pasä, ? Cine póte öse rede, cine nu

nici carne mate!In sfirsitti, dupé multd smell, aude guvernul.

In tota-de-una maY tarOiti afla barbatulti de cdtdsatula ; i guvernele, and(' e vorba de asemineacruri, auda §i mai tarçliti de cata toti barbatil.

Deci, in ud, buna, dimineata, se çlice ca afurisi-Intl telegrafti, neavénda de lucru, dup cdtd se vede,s'apuca sil batä suspensiunea nepotului directore.

Consternatiunea e mare, In Mudd, deara marlsunta i prof Inn noStri, i marl sunta i minu-nile lui Dune :let.

Cati n'aa esitü din incurchturf multd maT grele,cu fetele mat curate chiar de dad mai nainte.

Si nu trebue sd alergranti departe spre a gadessemple. Ministeriulti cdOuta la 11 Februarid nestä merea inainte-ne. Totti ce s'ati tin" asupra luT,trebue sa fi fostti -cured calomnie, de óre-ce n'aaavuta ned uá consciintd.

Dearra sa !admit pe fo$ti miniti, i sa venimüla subiectula nostru.

Se dice cd dracula nemultumitti numal cu ren-ghiulti ce jucase iubitelorti rude, a impinsti pe ministera ordone Ira ancheta. Insárcinatula cu a-césta, dupé cumü ni s'a spusa, este D. G. Lehliu,prefectula de Teleormanti.

Voila a$tepta dard resultatulti, pentru ca noi nuputema credé de adevérate celle ce se rhea, si leconsideramil, pana la probe contrarie, ca ponosuri,de si pana nu foci foc fun' esse!

Nu-seia-cine

Catastihul Dracului

IN CARE SE TREC ACEI CARE 1ST APROPRIE DREP-

TUL ALTUIA.0

George Ulineseu 44/47.

dinDoctoral Tacinintis[din4NE6fa

1299 lei din 1864.MARIN IOANIDE, din Oltenita 639 lei din 1864.

Ili 1 W.J rilb;

A nit de sub tipar :

Estract din Statistica administrativä

A ROMA NIEIANUL 1866.

IN LIMA ROMANA SI FRANCESA

DE

1OAN PETRESCU

Sera adinterim al serviciului Statistica.

Traductionea de P. ROSSI.

Nir Se aflä de Winded la töte pre-full gaup.

Va apare in luna lui Septernvrie a. c.

DICTIONARU PORTATIVUdl2iTitaubecaorslaa,

Pretu until exempara va fl de 4 sfanf.

Cumpárdtoril a maT multorti de 100 exem-plare vorti avea unü rabatti de 25 la sutä,frig numai Met barn. gata Comandele vortiadressa sub-semuatulul in Typographia DuneWeiss, la Bucuresef.

Theochar Alexi, Editorti.

* ANUNCre IMPORT ANTe

At OM de sub presa No. 1

DIN

BOLINTINEADELEJURNALA IN VERSURI

Care apare ua data pe luna. pretiulti ua jurnatatesfantil bropra. Se ell de vétKlare la adminis-tratiunea Ghimpeluti Li Passagiula Roman si lalibraria D-lui Scent C-nie

TYPOHRAF IA NATIONAL& No. 2

si

Te,

.

- -

-

,

- .

'.

-

,;

't

-

:

- '

- »w-

.

;

. '

.

- in

.cd-i`

: .

vorbimil

.

-

-

offerd

.

.

..

-

,

'

.

-

.

.

5

- -

.

-

-

:

-

I

-

- i

-

' .

.

,

.

' .*

.

'' .

;--:

.

,

-

;""

`-'

_

f:

,

;

'

told.

.

i.

ralij;

_,

e

drIlinnup.

- .

I .

puijol.

gii-i

- '

,

e.)

.

-

;

.

il

i

' - ,e- -

.

-

'L

-.

,

,

'

- --

'

-

`,, 1

' '

-

-

-

- ,

-

.

-,

I

I

_, ._

.

.

7,

..ä

' -

'"t-

-- 1

4

-

ofr

ia

,

-

.

sd,

i WZ.,

.

2

pi

ri

-.!

i

I

,

,

pi

V

Hydra cu sépte capete nu geniulu Ina bunt ald Românief o va sdrobi de sicura,

ttit economiele ce am* adunat4 did slujbe, unehiule; a§teptü IA le dumitale. (Entrant) din Memoriela prefeeturei de Oltii)

sr,.^-

-

A§Ta horn, a§Ta 'Muter! !

T..,

,

.

-.

e , ,

r -

'''

y

;

",

ii,514'Kv.46.144

' ,

..

",`1"-

- -,.; _.,. . ...,., !.),.':- . . _

,

...-4.

A. A. - 4. , 1.4 -, 3.4, , V...

1. ,

.. .. -.

...

....,g. . , 2 ', ; ..V1 ' - - ' :1/2-1-,..

' ' , .. ' '" 4

-A '. ;1-. ,..- A

' 'S '61"A . x.

-

-

47-''&11- -

"141.

V.45*400.;. N.'41.4S;M>-, ZNN-

°

,J,P''''S:UO3.....,!,,t.4111141,-;40.,ri. ,AiiifioafT ':.

: T.:''',..i9,1.-,-.

. . 4ftegii4r'. - 1'

k ...,

- _ . ,

-.

-

: , -

-

,

1-1

71

A r PR' iNlaK

,