- A . m i l V I . Sibi iu j Duminecă, 15/27 Martie 1898 Nr. 12

k’’

u r

(■;6 tr iF %

" * I B

i

■ Preţul abonamentului:Pe un an .........................8 fl. (6 coroane).Pa o jumătate de an . , . 1 fl. 60 cr. (8 coroane).

•Pentru România 15 lei anpal. Abonamentele se fac la „Tlpografla“ ,soc. pe acţiuni, Sibiiu.

Apare In fieeare DuminecăIN SE R A T E

se primesc tn b i r o u l a d m l n l s t r a t l u n i l (stradaPoplăcii nr. 15.) — Telefon nr. 14.

Un şir garmond prima d&tă 7 cr., a doua oară 6 cr. a treia oară 6 cr .; şi timbru de 30 cr.

Nationalitătile siZiua de 15 Martie este o zi însem-

nată în istoria inai nouă a poporului ma­ghiar. La. 1818 în această zi s'a pro­clamat din partea - tinerimei maghiare şi alt public din Pesta . libertăţile maghiare, cuprinse în 12 puncte, pe cari cetitorii noştri le cunosc din nrul trecut al foii noastre. ■ .; ... ,

De când Maghiarii au ajuns stăpâni peste această nefericită ţeară, în fiecare an se sărba această zi, ca începutul unei noue vieţi în trecutul Ungariei.

Anul acesta împlinindu-se 50 de ani dela aceea zi, urma ca să fie sărbătorită în chip măi splendid, mai măreţ , ca ÎQ anii de mai înainte. . -

S’a s6rbat şi anul acesta ziua de 15 Martie prin oraşele şi satele locuite de Maghiari, dar’ din rapoartele foilor maghiare să vede, că însufleţirea n’a fost aşa mare, cum pe dreptul s’ar fi putut

‘ aştepta. Causa este, Că libertăţile ungu- ‘ reşti, proclamate lă 1848 au rămas pe ; M rtle, şi azi numai de libertate nu să ; poate vorbi în Ungaria. :

, Aceasta o . , simte publicul maghiar, \va : să zică elementul, stăpânitor, care \e cruţat şi chiar rgugulit din partea puterei. -b

Apoi ce eă zicem noi, cei huiduiţi, prigoniţi şi puşi în afară de lege ? îa acest punct ne par şoade, naive, ba poate sânt şi obraznice unele rapoarte, în cari corespondenţii se miră şi se plâng, că Românii, .S6rbii, Slovacii, Saşii şi alte naţionalităţi n’au sărbătorit ziua de 15 Martie. ;

..... La aceasta răspundem: da, e ade­vărat, că n’am sărbătorit şi foarte bun şi corect lucru am fâcut neluând parte la sărbări.

Gausele le pot şti; Maghiarii foarte bine. Sânt 31 de ani, de când Maghia­rilor li-s’a dat ântâielatea în această ţeară şi guvernele ţărei în loc de a se folosi lnţelepţeşte de această posiţie şi a des- voltâ libertatea adevărată şi egalitatea pentru ’, toţi “cetăţenii, de ori-ce limbă, ce au f«!i,cut? Au folosit toate bunătăţile şi ântâietăţile numai pentru poporul ales, ear’ p e popoarele nemaghiare le-au apăsat şi prigonit. ' ' •

: Azi, după un jumătate de veac dela proclamarea libertăţilor din 11848 vestite pientru toţi cetăţenii, stăm aşa, că guvernul a hotărît moartea noastră naţio­nală şi ne-a şters (fireşte pe hârtie)- din cartea popoarelor,: cu limbă ş i ; aspiraţiuni naţionale proprii. >

‘. ‘‘Eată pentru-ce tfairi luat *şi^nu luăm : .parte. la şărbări naţionale mâghiăre/ Ăsu- i -pritQrii; ş i } asupriţii nu pot şedea la o masă comună de veselie. . , ,

Foaia naţională sârbească Zastava scriind la 15 Martie un articol despre aceasta, zice între altele următoarele:

Azi naţiunea maghiară îşi sărbează ani­versarea de cincizeci do ani a Invirgerei ei de atunci, dar' cum? La acoistă sărbare nu vedem luând parfe nici Sârbii, nici Românii, nici Slovacii, nici Saşii. In şirul sărbătorilor nu se pot afla aceşti patru sttlpi puternici ai patriei comune, de oare-ce guvernele au cu­getat, că aşa pot folo?l mai bine ideei de stat maghiar, dacă aruncă slmenţa netnţelegerei tntre popoarele patriei comune, dacă descompun forţa comună, dacă zdrobesc ţi slăbesc na­ţionalităţile ncmaghiare. Dar’ aceste naţio­nalităţi nu. fOnt nici zdrobite, nici slăbite; ele trăesc azi ţi vor trăi ţi in viitor. în privinţa aceasta esfe hotărîtoare întrebarea, că oare meritat-a naţiunea maghiara, care s’a luptat atât de desperat în contra apăsărilor, ca guvernele ei proprii sl asmuţe cetăţenii unul asupra celuialalt şi să Introducă îa vatra comună veninul stricăcios. al neîttcrederei ţi al duşmăniei, când această nu poate fi de folos nici s Maghiarilor, nici naţionalităţilor ne­maghiare. \

Eifă aceasta e causa, pentru care po­poarele nemaghiara nu pot Jaa parte îa ser­bare. Aceasta e causa, că nu pat primi de a lor una dintre cele mai mari sărbări ale Ungariei8.

La aceste prea adevărate zise ale Zastayei mai adaugem, că noi Românii mai avem un puternic motiv de a nu ne veseli în, ziua ’ de 15 Martie, de oare-ce atunci ş ’a vestit mai ântâiu despre noi, dar’ fără de v noi — unirea Ardea­lului cu Ungaria, — unire la . care Ro­mânii până azi nu ’şi-au dat învoirea.

F O IT A .IPocsii poporale.

Din Ocolişul-mare.Culese de- Şimeon.. Doboş, june.Lele puişorul mea - Ce să fac cu dorul tău?Dorul tău: când mă cuprinde Inimuţa ’n mini s’aprinde.Ett ’ţi-oi spune bădişor Ce să faci cu âl meu dor,Ziua-’l du cu tini la boi Noaptea feă- 1 aduei Ia noi.'

Eu Ia hoi, lejea la vaci - Şi, Ie păşunăm prin . fagi, >,Cum pasc lele.vacile ,Suruta-’ţi-aş buzele 1 ......Frunză verde de pe baltă Dnlce-’i gura de nevastă,.Nu Ia toate nici Ia ele t Numai a mândruţei mele.Urîtă-’i mândra şi neagră

,.,; Mult" mă mir de,iţe ’mi-e-dragă, Da se.’mbracă cinăşelt ■>;, •Şi sărută, frumuşel.

sHăi leliţă, spune-’mi ta Cum trăeşti: cu urîtu ? • •

; Eu cu el bine-aş trâi ;■Dacă tu bade n’ai fi.Spune-’mi bade când te ’nsori Să-’ţifac cunună de florid Să o pui pe (iapul tău' _Să ntt poţi de doVul meu, :SS trăeşti si, tu ,ca mine ,.Cu urîtu lângă tine. „

Codrule cu frunza rară ; Alucgâ dorul afară,Că d e când' ’ţi-e frunza verde Dorul ■ tot; în : tine' -şede. f Mândră de când ni'al lăBat Te cunosc eu pe obraz:Că ai-mult dor şi năcaz.’Aşa-’mi zic neamurile, •’r De ce-’mi petrec zilele - 'Cu toate - nevoile ? o’i

De ce-’mi petrec vieafa Cu un,om.ca mândruţa?, Vino bădiţă .Ia noi Că urîtu-’i. dus Ia oi, r Dar’ nu veni târzior Că eu mă topesc de dor,

1. .. .Din Munţii-Apuseni.

Culese do Nicolau Stan l. Ioan din Sohodol. Vai de mino multe'ştiu Eu mă mir unde Ie ţiu,Dar’, le ţiu intr’o poiată Şi Ie a'obodrcâte-odată,Şi le ţiu. într’un ocol .Şi le slobod când ’mi-e dor.

Vai de mine bine-.'ml place , Gura de fată bămace, , -

Dar’ de cea gălbinicioasă - Nici în tîrg, dar’ nici acaisă

Câte hule mătăhule ; :i Toate, ştiu rîndu ’n pădure,Pân’ şi cele dehămate încă-’a cu plăcinte ’n Bpate.

Pag. 134 F O A î A P O P O R U L U I Nr. 12

P reoţi bravi. Ziarele ungureşti sflnt năcăjite, ea preoţii români din Giula, deşi au fost provocaţi de cătră Mgghiari ca se tacă slujbă la biserică In ziua de 15 Martie, totuşi n-au făcat. ■ '

Noi lăudăm pe bravii preoţi. Aşa ar fi trebuie se facă toţi preoţii români.

• Saşii contra m aghiarisărei. Co-.. mitetul cercual al Saş'lor din Bistriţa publică In Bistritzer Zeitung o importantă declaraţiune Bemnată de preşedintele eomitetuîui Q. Buda- ker şi notarul Dr. Qustav Kelp, precum şi de mulţime de alegători, peste opt sute.

Constătătoare din trei părţi această de- claraţiune ia posiţie contra politicei de ma- ghiarisare a guvernului, In ce priveşte ma- ghiarisarea numelor de localităţi, maghiarisa- rea numelor de familia şi „salarmrea“ preor ţilor. — în fine comitetul declară, câ pentru deputatul cercului, care a fost ales pe basa programului poporal săsesc, nu se poate ad­mite, ca să urmeze guvernului actual şi să aparţină partidului liberal. ; -

Despre aceasta a fost înştiinţat deputatul Cari tluger. . -.

7 Declaraţiunea aceasta înainte de a se publica ’şi-a avut şi ea păţăniiie sale cu gendarmii. Aflând de arma ei, că circulează prin comune spre a fi iscălită, gendarmii au căutat să cosfişte declaraţiunea, şi să prinză pe doi domni din Bistriţa, cari vorbiau cu poporul în această chestie.

Nu le-a succes însă nimic.

Foamete. în mai multe părţi ale ţerei, dar’ cu deosebire In Torontal bântue nu numai lipsa, dar* chiar foametea. Şi ce face ocâr- muirea? Foile maghiare vestesc, că ministrul de finanţe a iertat tn Torontal restanţele de dare din 1892. Şi aceasta ei o numesc ajutor. Adecă, poftiţi voi cei-ce n’aveţi o bucătară de pâne, şi mâncaţi restanţii de dare.

Asta-’i politică de răbdări prăjite 1

D ela Ligă. Secţia (despărţământul) Ligei din Vaslui s’a constituit, alegeada-’şi on nou comitet, In frunte cu G-. A. Mauro- cordat, preşedinte. — La stăruinţa domnilor: Andreiu Stavar, Ap. Nicolaide N. Racolţea, C.G. Gărneaţă. 1 Stănciuleseu, Marin Fundescu şi alţi locuitori din comuna Vîrteşcoiu, (di­strictul R.-Sărat), s’a întemeiat la 8 Februarie a. c. o secţiune a Ligei pentru unitatea cul­turală a tuturor Românilor.

De cine mi mie dor Calea-’i este pe ponor,De cine mi mie jele Calea-’i este prin luncele.

Din satul din care-’s ea

Din Austria.Deschiderea „Reiclisrath-ulni “.

Marţi, în 22 Martie c. s’au deschis de nou şedinţele reichsrath-ului sau par­lamentului din Yiena.

; Ministrnl• president;: 2hun f declară noua sesiune de deschisă şi roagă pe deputatul român (din- Bucovina) Ţurcan s8 fie president, ca cel mai îa vîrstă.

v Preşedintele ţurcan salată pe depu­taţi şi-’i îndeamnă s8 muncească aşa, ca sfe aibă recunoştinţa poporului; aceasta mai ales acum în presjcaa iubileulai de 50 a Maiestăţei Sale. Sfîrşeşte cu urări la adresa M. Sale. < ; ;

SS purcede apoi la constitaire. .Pre- sident e ales Dr. Jf. jF«<^,,.-fost mai înainte vicepresident. Aci se face apoi de noa larmă şi scandal, provocat de de­putaţii Wolf şi Schonerer, cunoscuţi ca mari şovinişti• germani.

în urmă noul prim-ministra presen- tează parlamentulai noul minister şi face apel la partide sfi-’l spriginească pentru restatornicirea bunei rînduieli în parla­ment şi în ţfirile,1 cari alcătuesc Austria.

r * 8 4 ,------;-------------

— Cronica anului. — »•Pesta, 17 Martie.

Membrii: deputaţiunei exmisă, la Viena au sosit azi, în frunte cu Kossuth, aici. Entu- siasmul e nespus. O listă de miniştri; cari se compună primul ministeriu unguresc, se împrăştie prin public. în listă sânt 'între alţii: Battyâny, Kossuth Lajos, Deâk şiEOtvOs.

Milano, 18 Martie.■ r La 2 ore d. ă. s ’a dat signal cu clopo­

tele şi mulţimea s’a adunat în massă mare înarmată pretinzând depunerea guvernoratului şi ridicarea poliţiei. De abia ’i-â succes lui Radeczky a împrăştia cu armata mulţimea şi a restabili după multe jertfe liniştea. -

V en eţia , 18 Martie.A erupt revoluţiunea. Contra-admiralul

c. r. a picat jertfă fidelităţei sale. Castelani — lucrători în arsenal — s’au constituit în bande; prinsonierii au fost eliberaţi. Patriarchul în­cearcă a domoli spiritele. : ^

Posta, 18 Martie.■ Peşti Hirlap publică un entusiast articol

pentru uniunea Ardealului. r*>Neamul maghiar — zice »P. H.« — nu

e permis să aibă o patrie duplă. Ar fi un anachronism a mai vorbi de Ardeal, ca de­spre o ţeară soră; în pragul timpului nou .să uităm.numirile vechi*. -— »Uniunea e în Pesta o pretensiune a timpului, ear’ în Ardeal o chesliune de vieaţă«. — Fraţilor de dincolo de »Piatra-Craiului*, uniţi-vă cu noi. Se avem împreună iin comun viitor, în zile bune, ca si în zile rele*.

' * . -.4. - . . , .

Pojon, 18 Martie.Prim-ministruţl Battyâny a edat primul

seu circular, la care e aclus- actul seu de de­numire. El provoacă toate autorităţile se păzească ordinea publică cu toată stricteţa legilor.

Pojon, 19 Martie.Dieta a pronunţat ştergerea privilegiilor

nobilitare, a robotei, iobăgiei, dijmei etc. In principiu a primit şi uniunea cu Ardealul, dar1 condiţionat, dacă se învoeşte şi dieta Transilvaniei.

' _ ’ Pesta, 19 Martie.Ieri a plecat Ia Pojon deputaţiunea ex­

misă a presenta dietei dorinţele poporului dia Pesta.

De pe edificiile publice s’au delă- turat toţi «vulturii, cu două capete* şi s’a pus emblema Ungariei,'cu 3 piscuri şi 4 rîuri. Steagurile »negru-galbin« asemenea au fost de- lăturate şi stîlpii zugrăviţi cu aceste colori au fost zugrăviţi de nou, în 24 ore, cu colorile roşu-alb-verde. Monopolul tutunului s’a sistat. Ori-cine poate vinde tabac şi ţigări. Loteria s’a sistat pur şi simplu, ca o mare şarlatanie.

Cluj, 20 Martie.La ştirea evenimentelor din Pesta s'au

adunat cei mai distinşi patrioţi în casa con­telui Ad. Bethlen şi s’a hotărît, ca mâne să se ţină o : şedinţă publică a magistratului oră­şenesc şi, a cetăţenilor alegători.

Cluj, 21 Martie.La 9 ore a. m. mulţime mare în jurul

primăriei. în adunarea cetăţenilor s’a primit constituirea gardei naţionale şi o adresă că­tră guvernorul ţăreicetită de pe balconul casei oraşului adresa e primită cu entusiaşm şi o deputaţiune, însoţită de marea mulţime, cu

Că ’i-a dns lucru cel rău,Pe popă pentru popie Pe bireu pentru porţie,Pe popă pentru căzane ■••ii. Pe birău pentru cătane,Pe popă pentru poveste : Pe birău pentru neveste. :

Busuioc dela oblocŞi-al mea macea suflă ’n foc,Şi tot usci Ia obdele; ‘Uscas’ar şi el ea ele. 1 >:Bat* Doamne omu prOst... Gând lirută — fae« pleosc.

Din Găpâlna-inferioară.Culese de D . Lazar Todoran, înTăţător.

Copilă de pe TârnavaTu ’mi-ai fost şi-’mi vei fi dragă,Copiliţă d’ingă OltTu-’mi eşti dragă şi ’mi-ai fost.Cât e Târnava de , mare Mândruţa păreche n’are, : - Şi cât e pe Olt în sus Fete ca mândruţa nu-’s.,

Mâedră mândruliţă mea- "SS ştii mândră că-'i aşa, ‘Nu te spăla cu sopon Că nu-’i merge după domii.

Mândruliţă de departe i :Mai «crie-’mi puţină cart»,Dar’ nu ’mi-o pecetlui , ?Ca aVpot iute cetly s t De va fi de Yoe.bună ; n S’o eetesc seara pe lună,Deori fi vorbe firumoşete . ;S’o eetesc seara Ia stele..

Frunză verde de pe rit Tu mândruţă aşa-i: gândit Că voiu muri de urît,De urft nu voiu muri Chiar de nu te-oiu întâlni Că ea tin’ mai pOt găsi, • Şi-apoi de ne-om despărţi Nu ştiu cin’ ’şi-a bănui.

Mult, me ’ntreb şi mS gândesc Cum în lume sâ trăesc,Dar’ gândesc e’aş trăi bine De*ar fi şi mândra cu mine.

Mândră mândraliţa mea Poţi vorbi eu cin’ vei vrea,Că mai mult na te-oia vedea, Cu vorba nu te-oiu mustra Mai mult mândră de-atâta. Frunză verde de pe deal Ca *e-i.ra iubit Inzădar,Franză verde de pe pom Te-am iubit şi n’ai lost om.

Nr. 12 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 135

steaguri, o predă guvernorului ţărei, care pro­

mite a împlini toate cererile.

Seara tinerimea a fticut conduct cu torţe

guvernorului şi altora.

Bucureşti, 22 Martie.

Revoluţiuneâ franceză a făcut aici pu­

ţină sensaţie,. deşi cineva s’a grăbit a trimite

din Paris o zdreanţă din tronul regal ars al

Franciei. Boierii nu iubesc libertatea. Ţăranul

e oaia de tuns a tuturor. — Censura se prac­

tică cu mare stricteţă, — . Ştirile din Viena

au sosit azi aici. Cădere^ lui _ Metternich . ţi

sguduit toate cercurile.

. P o fta , 22 Martie n. .

, . , Oraşul e liniştit; deabia gardiştii na­

ţionali mai. reamintesc zilele trecute. Din ţeară

însă se vestesc persecuţii 'contra' Jidanilor.

Pretutindenea se constituesc : garde naţionale,

lipsesc însă armele. ■■-; De aceea ,în multe la­

curi gardiştii se exercitează în manuarea lor

făcănd deprinderi cu săbii de lemn.

. " ■ • • ( .Dej, 23 :Martie.

Cete humăroase s’au adunat si au; mersila primarul, pe care-’l ' utesc toţi,-pretinzând sS

ţină adunare generală. . Primarul se închide

în casă. Poporul strigă furios. Primarul ese

şi deneagă cererea. Oamenii îi sparg ferestrile,

îl apucă;;îl întind ş i — :jiu voim a.mai,spune

câte îi făcură. -Mergând apoi la teatru popo­

rul cântă .ujipyers revoluţionar cu refrenul:. ,

: i : >..Ne jurăm,;,;ne ju r^p ., r,.

Că robi nu. mai rămânem*. (G. d.. Ţ.),

i;, :: Pesta,-23 Martie,

j >. - ' junimfea studioasă1 română publică...tn

numele celor 2 milioane de Români,.;urr răs­

puns la cele 17 puncte ale Sârbilor, -în care

sub mantaua.religiunei ţînteau la restringerea

Românilor gr.-neuniţi în câmpul activităţei

Jjolitice. Tinerii roniâni protestează- în contra

ori-cărei despoţfi * sârbeşti pe viitor,, arată .sim­

patie cătră , naţia maghiară,- . »fireşţe — scrie i

>G. de Trnia« — sub condiţie, că noul mi- ,

nisfer unguresc ' îi va ' scăpa' de bri-ce încer- :

cări nedrepte şi' tiranice îi va ţinV; îh liber- ;

tate şi ^egalitate, car, din sângele r Românilor

să se mai nască Huniazi si Matei Corvini*.• x. , i

^ :--v> Viena, 23 Martie. ’

Ieri a fost b1 consfătuire' importantă

la Archiducele Ludovic.1 JiaxamVjfosilca, gu-

vernorul Ardealului, < a : făcut următoarea de­

claraţie: , .

, »Monarchia ,întreagă e sgudjiită .-Numai

două puncte polare ale. ei: Ardealul şi Croa­

ţia sânt. liniştite. Pentru Ardeal sf aii ' biin

deocamdată eu, pentru4 Croaţia âr fr de lipsă

"•un conducător p o t r i v i t î . y ; >

A propus apoi pe generalul 'Jelachich.

• i Pojon, 24 Martie.

. . Contele Battydny. a presentat ieri , în

dietă noul minister unguresc. Impresiunea a

fost adâncă. Covîrşiţi de entusiâsrh,'' care şi

azi se‘ resimte, pretutindeni, ; membrii dietei

•n’au mai continuat desbaterea.,; Eată lista

definitivă a miniştrilor: ,, -‘ - ' ' * }’> - i' ■■ ■ ' J,’ • ,

. , , . Prim-ministru:; contele Battydny; mini­

strul trebilor din lăuntru Szemere, Bertaldn;

ministrul afacerilor cu Austria prinţul '‘Essfet- Ttdsy P ăi; ministrul de finanţe Kossutk Lâjds; ;

ministrul de răsboiu M/szdros Lasar; mini- :

strul de comunicaţie contele Sztchenyi Istvdn;

ministrul cultelor şi instrucţiei baron Eotvos

jfâzsej; ministrul, comerciului ,şi industriei

JUauzăl şi ministrul justiţiei Dedk ' Ferlmts.

•>r .'-iri;

D IN L U M E .111 . 1 ■ ■ - -—-

Din trei,părţj de lume ne vin ştiri de

însemnătate, pe cari le împărtăşim cetitorilor noştri, anume dela noi din Europa, despre

Tesalia şi Creta, apoi din America, despre

neîntelfgeri,:dintreJ Statele-Unite şi Spania şi -în’ sfîrşit din Asia, mişcări .din Răsăritul de­părtat (China). . , (

Tesalia şi Creta. : ;

' Cetitorii noştri ştiu, că stările fn

Creta nu sânt regulate, nefiind Incă de­

numit guvernator şi că-Tesalia, un ţinut

al Greciei, e tot cuprins,de Turci, de

-când ,cu răsboiul dintre ei şi .Greci. Can-

didarea prinţului ,;:George al Greciei pen­

tru postul de guvernator, să susţine, dar’

-şe izice,:.^ guvernator ,nu se va numi,

, pânărce m . vor* eşl-;. Turcii - din Tesalia.

Ţurcii ,,adecă, ţin- Tesalia ca zălog până-ce

fm li-şe va. plăţi daspfigubirea de răsboiu.

Aceasta, înşB rva urma în curănd, de

iOare-ce Grecia s’a împrumutat. cu bani

şi a vestit pe Sultanul,, că în.Aprilie va

plăti datoria. . Ţurpii atunci, sânt siliţi

să ese din Tesalia şi puterile vor regula şi

sterile tliri Creta, făcfeiid odaţă pace şi linişte.

Spania şi Statele-Unite din America.

Este . cunoscut că Jn insula,. Cuba

a ,u işbuQnţt, de . mai, multă;; vreme răs­

coală împotriva jtăpâţţirei Spaniei. .,.Şpa-

nia; n’a putut sugruma r.Cscoala, ,de oare-ce

cubanii au căpătat pe sub mână . ajutor

şi, încurajare dela Statele-Unite din Ăme- ■

ricâi. * Â8am''' Stătele-tfiiite ,?ar'‘irbl' s6 în- trevină ca Cuba s6 fie neatîrnatâ. • ; !

r- >: ; Dîn! acest ? amestec-- se; poate*. ca s6

Isbbcneasc:& un 1 resboiu ’ între aceste dou6

sfate, 'judecâ&d - după pregătirile ce • le ; fac

inai cu seamă‘Americanii: ■ i?- ' or

Eată cum stau lucrurile : «mr/n;. ,

f; i Guvernul american cumpără yapoare de

•.rgsbpiu dela toate,jStaţele. , Foaia „Newyork

cHerald“ j sa;ie, c&<ae alcătuesc ,,dou6 ,flote

inpue.;£i;-Una:;va cqnsta ;din năi- pancerate

ş i. va apfira porturile dela nord, ceealalţă,

. menită pentru apărarea porturilor dela sud,

va fi compusă din monitoare. j;i n

w, .Din suma de 50 milioane dolari

.votată pentm cîieltueli de ' răsboiu, gu­

vernul â cheltuit âeja 15 milioanei Con­

gresul din . Washington , a votat ' sporirea

armatei cu 75.000 de soldaţi.. .

Din Washington Să vesteşte, că tin

membru al guvernului â zis' cătră cores-

’pondentul ’ 'lui :nNe\vy(jrk Herald“, că

Mac Ktrilcy vă face o repreSentaţiune la

guveriitilf spaniol, în chestia neatîrnărei

Cubei.' Amînă - însă1 fcdt se poate ac6st

pas, că ^ câştige timp peritru pregătirl.

J Se crede, Lcă publicul' americân vă face

~presitine: asupra ‘ guvernului, 'căi:s6 între

în acţiune pentru neatlrnarea Ciibei. Răa-

■culaţii: cubani: ştiu despre starea < aceasta

; a lucrurilorji Aceasta e, caUsa,'iqă e i; np

i desnădăjdnesc, ştiind^ că în curfipdv vor qpriml-ajutor.’. ■ , ^ rif;î)OV

Guvernul spaniol are cunoştinţă despre

toate ăcefttea şi iface şi: el»pregătiri. iPo-

litica pacînică şi neprovocătoare a prim-

miuistrului Sagasta are aprobarea tuturor

partidelor politice, spaniole.

Guvernul Spaniei cearcă pe la pute­

rile europene, atât la puterile întreitei

alianţe, cât şi la Rusia, Francia şi Anglia

în privinţa unui ajutor.

E frumos pentru iubirea de patrie

a Spaniolilor, că văzfind primejdia, parti­

dele ‘politice au încetat lupta dintre ele

şi sftnt gata cu toţii a spriginl guvernul

întru apărarea patriei. în privinţa aceasta

nu e deosebire între carlişti, republicani

şi alfonsişti, după-cum se împart Spaniolii

în partide.

. Di n Rdşăritnl depărtat.

în China mereu se încurcă lucrurile.

Ruşii, cari în Asia (Siberia): sftnt vecini

cu China, voesc să aibă influenţă asupra

acestei împărăţii slâbănogite şi să puie

mâna pe o parte de a ei. Ca aceasta

însă; nu se învoesc alte state, dar’ cu

deosebire Anglia, care e tare prin negoţ

şi are năi puternice de răsboiu, apoi nu

Be învoeşte Împărăţia Japonia, care e

aproape de China, ear’' alte state, cum‘ e

Germania şi Frância, cuprind şi ‘ele

bucăţi de pămănt din China.

Din pripina 'aceasfa sânt încurcăli

între Rusia, Anglia’ şi Japonia. Japonia

face mari pregătiri de răsboiu şi Anglia

încă trimite năi în apele chineze.: ’

• Ce se ţine de Chinezi, ei Btint ne­

mulţumiţi cu starea împărăţiei şi să vede,

‘că să pregăteşte' o răscoală împotriva îm­

păratului lor, pe care îl ţifl de neputincios

pentru a apăra China împotriva Europe­

nilor, cari :lor le t-stint urgisiţii r

- Pentru învăţători. JCursuri de vierit şi de economia - vinurilor. : ;

- Din partea ministrului reg. urg. de eco­

nomie. B’a- hotărît, (Nr.v 17.178) ,a se,„ţină ţcursuri-de ,vierit .în acest; an, pe .timp . de. 4 săptămâni.,; La' cursori pot lua parte. învăţă­tori din ţinuturi'“cu vii. Cursurile ‘ 80 vor

ţină toamna1 şi primăvara în 12 oraşe,' ânume:: Aiud, Pojon, Ptcs; Vaţ, Tata\( Eger, ;Minişt

Bihar-Dioszegh, , Vesprim , etc. Cursurile ;Be

ţin. în doue rlnduri, toamna şi primăvara, tot

câte 14 zile, cu-aceiaşi înveţâtori. Ântâietaţe

au învăţătorii din comunele, unde a bântuit

în vii'filoxera. ‘ • ; ' 'J învăţătorii primiţi Ia aceste eursuri vor

'primi dela stat câte 60 fl. (helfueli de călă­

torie şi întreţinere. .Cei cari doresc a. lua

parte la aceste cursuri, vor avă să-’şi trimită

rugurile provezute cu timbru de 50 cr. la

rinul din inspectoratele ''cercurilor de vierit din orăşele amintite inai sus, • V i;, .

’ La; rugare vor alătura documente, din

cari sfi eq vadă vîrsta, cunoştinţa de limbi,

aplicarea faptică la o şcoală poporslă publică

i eventua*, activitatea de până acum pe tere-

nol vieritului şi a'economiei de: vin — :care

împrejurare eete de a se adeveri şi prin auto­

ritatea şcolară nemijlocită, care în comune

este comitetul - şcolar; ear’ astfel instruafă

'rogarea j—r pe. calea inepectoratuloi şcolar

(regesc —>■ se subşterne până la jr Martie a, c.

JPag. 136 F O A p | P O P | | W |Nr. 12

D espre comune.Mersnl alegerei sinjbjaşilorU

' Pe câtăva vremes ara fost siliţi să

întrerupem articolii, ce Începusem a pu­

blica'despre comune. Acum ear’ ‘sântem

în posiţia de a urma mai departe cu ei.

Cetitorii noştri, îşi vor aduce aminte,

că până acum am scris despre- felurile

comunelor,. despre trebile comunelor,} am

văzut. cum îşi alcătuesc comunele legi,

aşa numite statute, cum aduc „comunele

hotărîri în trebile deţ ocârmuire, am arătat

ce însemnătate are representanţa comunală,

cum se alcătueşte din virilişti şi din aleşii

obştei din comună, am văzut chipul cum

îşi isprăveşte represeiitanţa trebile cum

ţine adunările. Am' trecut apoi la pri­

măria comunală, am arătat din ce fel

de deregători se compune: şi; în ce feluri

se pun în slujbă. Vine acum să spunem

cum se face alegerea slujbaşilor, cum de­

curge actul alegerei. - ' -

în articolul, publicat în nr. 3 * din

anul acesta, am spus, că sânt slujbaşi,

cari se aleg pe vieaţă, cum sânt notarii

şi medicii, sânt alţii, cari se aleg pe 3

sau pe 6 ani, ear’ alţii cari se denumesc

de alte stăpâniri, cum e în oraşele cu

consiliu căpitanul de poliţie, care să de­

numeşte de cătră comitele-suprem (fişpăn).

Alegerea primăriei comunale şi a

personalului ajutător şi de manipulaţie se

face în adunările comunale, numite altcum

adunări de restaurare.

Adunarea de restaurare se ţine în

comune mici şi mari sub presidiul prim-

pretorului sau a "pretorului încredinţat

de elj'. în oraşele cu consiliu sub presidiul

vicecomitelui;;

Terminul adunărei de restaurare îl

statoreşte în comunele mici şi mari —

prim-pretorui, în oraşe vice-comitele. Ter-

minul se pune pe o zi după-ce s’au ales

membrii noi în representanţă. Se întâmplă

;de mai multe-ori, că prim-pretorii pun

aceeaşi zi atât pentru alegerea membrilor

In representanţă, cât şi pentru alegerea

noilor slujbaşi. Aceasta însă nu e chiar

după lege. Prim-pretorui şi vicecomitele

au drept sfi dee şi poruncile pentru , pre­

gătirea alegerei. De dreptul şi datorinţa

lor se ţine conducerea şi ţinerea ordinei

la adunarea de restaurare.

Alegătorii numesc la deschiderea ale­

gerei dintre ei bărbaţi de încredere, lângă

preşedinte. Dacă alegătorii nu se folo­

sesc de acest drept, pe bărbaţii de în­

credere îi numeşte preşedintele.

v Ocuparea tuturor deregătorlilor pri­

măriei se face prin candidare. \

Dreptul de candidare îl are:

r . : a) în -comunele mici şi mari ,-iaţă

cu» slujba îde primar (jude), notar şimedic

•i-- preşedintele adunărei de restaurare,

ear’ faţă de celelalte slujbe representanţa;

b) în oraşele cil consihu, afară de

slujba căpitanilor de poliţie, nsia candi­

daţilor pentru 'tbţi slujbaşii O' alcătueşte

o comisiune condidătoare. Această comi- . ii: ■■ ‘ •' * îi:'- ’■ : ‘ ' -:

siune stă ; din 'p^şedmţele.^^^dan^şi ,.ae

restaurare ca 'preşedinte,;] din*^ membri

aleşi de representanţă din sînul :?seq din

2 membri numiţi de preşedinte* dease-

menea din sînul ‘representanţei. Comisia

aceasta jvedem că e aşa formată, jcă tot

preşedintelej-; cu cei - 2 .oameni; numiţi ,de

el,, are puterea' der candidare. 7 ;

’Jj în comunele mici şi mari;e’de bkgat

"de seamă'că; preşedintele Jare! drept de

Cândidăre numai lâ slujba de primar] notar

şi medie, ear’ la celelalte slujbe, ca sub­

primar; coridlieri, căssâr, tutor public 'drep­

tul de candidare îl; are representanţa.

Aceasta pentru aceea1 e 1 însemnat.: pen-

tru-câ’ se poater că de- muîte-ori pretorii

candidează şi la aceste -slujbe' cecă-ce e

contra legei şi prin aceasta isurpă " un

drept al-representanţei;^ - 3-v' -

' . Reşultatul candidăîrei îi publică în

adunarea de restaurare preşedintele." Co­

misiune a candidătoare va motiva hotă- rîrile 1 ei. i-.;. isr ^

Pentru fiecare slujbă sânt a se can­

dida cel puţin 3. Abatere dela această

regulă e, dacă nu s’ău însiritlat pentru

slujbă mai mult de 3 persoane' vrednice

de a fi alese. ;

Votul se poate da numai, pentru

cei candidaţi.

Alegerea se face» prin aclamaţiune,

când aproape toţi alegătorii sânt pentru

o persoană, sau * prin votare. Dacă cer

10 alegători votare, preşedintele e dator

a dispune votarea.: ■ :

Votarea sie face în comune iniei şi

mari prin însemnarea numelor şi voturilor

alegătorilor — Iii oraşe prin ţîdule de

votare. însemnarea voturilor,-‘adunarea

ţîdulelor şi numărarea voturilor o face

în faţa tuturor o comisiune de scrutiniu,

jmmită de preşedinte; ' "> -

Alegerea se face sau cu măioritate

absolută,, când. votează pentru aceeaşi

persoană jumătate din numărul alegătorilor

mai mult cu unul, său cu majoritate rela­

tivă, când să alege cei-ce are mai mtdte

voturi dintre candidaţi. ,

Se cere majoritate absolută în. co­

munele mici şi mari la alegerea prima­

rului (judelui), notarului şi a medicului,

în oraşele cu consiliu la alegerea mem­

brilor din consilia şi a: cassarului. La »

toţi eeialalţi slujbaşi ai primărieLşiiai

personalului ajutător e de ajuns maiori-

tate relativă. . r

Dacă la "prima TOtare ţ nici iinulHdintre

cei 3 candidaţi na ‘a întronit majoritate

absolută, candidatul;f care a căpătat mai

puţine voturi, se lasă afară oşirseffrface

votare din nou între cei doi candidaţi,

cari âu întrunit maimulte votări. Dacă

şi-acesti doi ar căpăta voturi în asemenea

număr, nu hotăreşte preşedintele cu votul

lui, ci se trăge soartej cărei şă fie” ales.

Despre mersul alegerei e a se lua

protocol, care‘ e de a se subscrie de pre­

şedinte, notar şi '“iiof '.clinire! bărbaţii de

încredere.! Dâc^ bărbaţii deîncredere din

oare-care pricină . nu >: vreau , şă subscrie

protocolul, această împrejurare e a se

aminti în protocol, dar’ pentru aceea pro­

tocolul poate fi autentic.

în contra alegerei se poate dă ape-

laţie în timp de 15 zile dela publicarea

reşuiţatuiui, la comitatul jurisdicţional şi

de: aici la ministrul trebilor, din lăuntm.

,s . i Fiecai-e ; slujbaş după alegere pune

jarămGnt înaintea representanţei.5.vj:-.!-;!: .u >' ku Victor OnişorV-

Din vieafa lui Stefan-cel-Mare.Stefan-Vodâ şi Tolpa Ţiganul.

,, (Urmare).

, ! Tolpa trimise de chema şi pe pâr­

călab. Acesta se grăbi a,veni şi dînsul

să iâ cunoştinţă de cele-ce poruncea Vodă.

Oamenii se făcuse toată împrejurul lui

Tolpa şi-’l îmbulziau. " Ear’ el ridicând

glasul, zise cu glas lămurit:

Oameni: buni, faceţi roata mai

mare, şi lăsaţi-ne în mijloc mai mult loc

de joc. ' ; -

Şi îndată mijlocul roţei se deşerta şi

rămase o lumină cât faţa ariei,

. Apoi chemând înainte pe pârcălab,

îi arătă cartea domnească şi-’l întrebă:

— Cunoşti această iscălitură?

, —,;Da cum să n’o cunosc? răspunse

-pârcălabul. Este a Măriei Sale.

- Dacă o cunoşti, spune-’mi ce zice

Măria Sa aici?

— Ce să zică? Eaca, fie voea ta.

—- Ai înţeles acum?

■— Ba n’am înţeles nimic. :

Ei, las’ că te-oiu face eu să în­

ţelegi acum.

Şi întorcăndu-’şi privirile cătră ţărani,

le , opri asupra a doi flăcăi înalţi ca nişte

brazi,, legaţi şi vîrtoşi. Apoi făcându le

cu mâna îi chemă.şi le zise ca grăia po­

runcitor: ;V> j;-. r; ^

— Porunca Măriei Sale lui Vodă

grâeşte, că să-’mi luaţi pe domnialui ja-

pânul pârcălab, să ’mi-’i daţi cincizeci

de toiege de cele. < beşicate.;

Toţi tăcură molcum, când auziră de

o aşa grea poruncă. însuşi pârcălabului

’i-se încleşta gura. El ştia, ca şi toată

lumea, că împotriva poruncei lui- Vod&

nu. ţera chip de a stă. Bieţii flăcăi se

. codeau. .Văzend . Tolpa sfiala flăcăilor

-adause:

Porunca Măriei ^alev- lui! Vodă

mai zicej că cine se va; împotrivi1 celor

gîăsuiţe într’această carte domnească, sft

mănânce la spete o sată de toiege tot de

cele sărate, petroase îşi îndesate.

Nr. 12 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 137

Flăcăii, cari nu prea aveau poftă de

aşa mâncare, puaeră mâna pe jupânul pâr­

călab, îl întinseră la pământ şi-’i deteră

cincizeci de beţe bune. Pârcălabul suferi

şi nu zise cârc. Vezi bine, că n’avea ce

zice, dacă odată Vodă poruncise.

Apoi Tolpa li zise:

— Aceasta este, jupâne părcălabe,

ca să te înveţi minte altă-dată a mai

asupri pe aceşti sărmani şi nemernici;

Vodă nu poate suferi să se facă nedrep­

tate în ţeara lui, şi să se schinjuească

bunii locuitori ai acestei ţări.

Totuşi pârcălabul nu se putea dumeri

cum de se cadă asupra lui o aşa de aspră

urgie domnească, el ştiindu-se credincios şi supus domniei.

Nu mai cutezîi multă vreme să vie

la curtea domnească, temându-se de a da

ochi cu figura cea cruntă a lui Stefan-

Vodă când era amârît pe cineva.

Trecii ce trecîi şi trebile îl siliră,

în cele din urmă, sfi se înfăţoşeze Dom­

nului seu. Veni deci cu frica în sîn, la

curte, şi se arătă lui Vodă.

Acesta, cum îl văzii, îi zise zimbind şi cu faţa sănină:

— Bine âi venit, părcălabe, ce mai

veste prin ţeară? De mult e de când

n’am mai dat cu ochii de tine. Au doar’ te-ai mândrit? v

— Umilita slugă a Măriei Tale a

fost totdeauna supus poruncilor. Şi nu

cred sfi te fi îndoit de credinţa ce tot­

deauna ’ţi-am arătat, răspunse pârcălabul.

— De unde îţi vin ţie părcălabe,

aşa gânduri străine cugetului meu? Eu

totdeauna te-am. cinstit, şi, dreptul lui

Dumnezeu, n’am avut să mă căesc de

aceasta nici-odatâ.

Auzind versul cel dulce al graiului

domnesc, pârcălabul mai prinse puţină inimă şi se încumetase a zice:

— Păcat de Dumnezeu, Măria Ta,

Bfi-’ţi arunci urgia cea aspră asupra unui

slujitor credincios, să faci sfi se necin­

stească cărunteţa unui slujitor supus, fără

sfi-’l fi judecat mai ântâiu, ştiindu-te totdeauna drept.

—; Ce sânt acestea care le spui tu,

părcălabe ? îi zise Vodă plin de mirare

şi perindu-’i seninătatea de pe faţă.

Pârcălabul înţelese că trebue sfi se

fi jucat vr’o drăcie în istoria aceasta şi

răspunse:

— Eată, eată, Măria Ta, cum am

suferit o pedeapsă pe nedrept. Şi spuBe tot ce ’i-se întâmplase cu Tolpa.

Gând auzi Vodă de una ca aceasta,

mănia ’i-se urcă. pe faţă. Ochii îi scă­

părau de supărare. El zise:

— Mişelul! Va sfi zică el m’a amăgit

când ’mi-a cerut iscălitura sub acele cu­

vintele voea ta, prefâcându-se a nu şti

Tatăl nostru. Nemernicul! Nu mai este

vrednic a ved6 faţa mea. Sfi se spânzure!(Va urma).

Statua lui Mihaiu-Viteaziil.— V ezi ilustraţia. —

Mare şi frumos oraş românesc e Bucu­

reştii, capitala României. Aici e reşedinţa

Regelui României, a guvernului ţărei şi a

celor mai de frunte şi mai însemnate aşeză-

minte culturale şi economice ale României.

Bucureştii au Ia 250 mii locuitori şi multe

zidiri măreţe, cari fac fala oraşului şi a Româ­

nilor peste tot, apoi mai multe uliţi frumoase,

pieţe şi grădini publice, casarma şi biserici,

teatre, şi câteva statue, cari tmpodobesc stradele.

în anul trecut am dat In „Foaia Popo­

rului* ilustraţia a două zidiri însemnate ale

Bucureştilor: Biserica minunata a Domniţei Bălaşa şi Teatrul naţional.

Anul acesta vom da asemenea unele din

monumentele Bucureştilor. începutul II facem CU Statua lu i Mihaiu- Viteazul.

îndată-ce Românii au unit cele două

principate, Muntenia şi Moldova, ei ’şi-au adus

aminte de acela dintre vitejii domni din tre­

cut, care a luptat cu isbândă, nu numai pentru

neatfrnarea ţărei, dar' şi pentru unirea ţlrilor romane.

Acesta a fost Mihaiu-Viteazul. Românii

au ţinut eS-’î eterniseze memoria, Împodo­

bind cu statua viteazului Domn capitala

Bucureşti.

Ea se ridică tn faţa măreţului palat al

Academiei ; e turnată In bronz şi ne înfăţo­

şează pe Mihaiu călare pe un cal aprig, în

cap cu căciulă şi tn mâna stângă cu o săcure de răsboiu. ■

Basele statuei arată prin inscripţii lup­

tele ce le-a purtat Mihaiu, ear’ în dreapta

şi tn stânga statuei sânt aşezate două tunuri

luate dela Turci tn răsboiul din 1877—8.

La vederea statuei ne vin tn minte ur­mătoarele frumoase cuvinte, rostite de Al.

Odobescu tn o conferenţă ţinută în Bucureşti:

„Dela Călugareni şi Mirisluu II vedem pe

Mihaiu ajuns, prin nepomenita sa îndrăzneală,

Bă atragă şi să cuprindă In viteaza-’i stă­

pânire tot ce e neam de Român dincoace şi

dincolo de Garpaţi.

„Eată-’l, eată, pe Mihaiu al nostru Viteazul, că apucă cu vieaţă ajunul ace’ei

zilei măreţe, tn care el s’ar fi învederat

Inmei ca Impreunătorul Romanilor, pentru-că

el, deşi pe o clipă numai, a adunat patria

română Ia olaltă din slăbănogita ei risipire,

a strtns-o In snop cu apriga-’i săcure, a apu­

cat-o vtrtos tn braţe şi a ridicat-o drept în picioare*.

P A R TE A EC O N O M IC Ă .Plantele de nutret.%

Era un timp, şi nu e mult de atunci,

când oamenii nici nu se gândeau sfi sa-

mene ierburi anume pentru nutrirea vi­

telor şi altor animale de casă. Dar’ cu

înmulţirea oamenilor a trebuit sfi se în­

mulţească şi animalele de casă, devenind

cu chipul acesta neapărat de lipsă şi cul­

tivarea In mod măiestrit a plantelor de

nutreţ, cari cu ajutorul rădăcinilor lungi

îţi scot nutremântul din mari afunzimi,

crescând astfel în grabă şi putându-se cosi

mai mult decât de două-ori peste vară.

Cu chipul acesta, adunând nutremânt mai

mult şi mai bun, se pot ţină şi vite în

numfir mai mare, producându-se totodată

gunoiu din belşug pentru îngrăşarea pă­

mântului; căci, ori-cum am lua lucrul,

dela mulţimea şi bunătatea nutreţului

atîrnă în locul ântâiu progresul în eco­

nomie — el este temeiul economiei.

De aceea, în folosul lor bine pri­

ceput, datori sânt toţi plugarii sfi se în­

deletnicească din zi în zi tot mai mult cu

sfimănarea plantelor de nutreţ, cari aduc

folos mai însemnat, Între cari se numără

feluritele soiuri de trifoaie, luţernd ş. a.

Unele soiuri cress bine şi în pământ

mai puţin roditor, s. p. spergela (spergula

arvensis) isbuteşte şi într’un pământ uscat,

luţerna şi esparseta într’un pământ văros

şi puţin roditor, trifoiul alb şi măzărichea

de câmp se pot sfimfina într’un pământ mărăştinos sau rovinos.

Sânt apoi alte plante, cărora le prieşte

pe locuri muntoase, s. p. măzărichea de

munte (Lattyrus silvestris) ş. a., astfel, că

nu e soiu de pământ, în care sfi nu se

poată cultiva cu folos una sau alta din

nenumăratele plante de nutreţ. Această

împrejurare, este de dorit, sfi stîrnească

interesul plugarilor români, îndemnându-’i

să cerce a scoate cel mai mare folos din

toate felurile de pământ prin sămănarea

de ierburi cari se potrivesc cu firea acelora.

Animalele mănâncă bine aproape toate

soiurile de trifoiu; dintre aceste însă vom

numi pe acele, cari dau o recoltă mai

bună şi se mănâncă mai cu plăcere.

I. Trifoiul roşu.

Acesta are mai multe specii sau soiuri şi anume:

1. Trifoiul spam'ol sau de Brabant

(trifohum pratense) este cea mai bună

plantă de nutreţ, dă o recoltă abundentă

şi animalele o mănâncă cu cea mai mare

plăcere. In pământ bun rădăcinile aceBtui

trifoiu pătrund peste un metru în afun-

zime şi prin rădăcinile sale, putrezite, în-

graşe în mod Însemnat pământul. Este

o plantă trainică, buruienile şi mărăcinii

nu o supără tare şi înfloreşte cu trei săp­

tămâni mai în grabă ca alte soiuri.

Pag. 138 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 12

■ 2 . Irifo iu l roşu comun (trifolium

rubens)f creşte mai bine într’un pământ

nşor, uscat. în pământ mai slab încă

isbuteşte şi nu cere o pregătire deosebită

a pământului. Primăvara înfrunzeşte de

timpuria şi înfrăţeşte bine, dând mult

nutreţ şi seminţe. Se poate sâmâna îm­

preună cu grâul de toamnă sau de pri­

măvara.

Cercetându-se s’a aflat, că trifoiul

uscat conţine 70 la sută materii nutri-

toare, pe când cel verde numai 15%

la sută.

Trifoiului roşu îi convine o climă

mai mult umedă decât uscată; îndeosebi

în Aprilie şi Maiu aşteaptă multă ume­

zeală. Se face mai bine într’un pământ

mărgos, lutos sau argilos cu mult humus.

Se samână îa Martie şi Aprilie, când

pământul are multă umezeală din zăpada

de peste iarnă. La adăpostul altei sâmâ-

nături trifoiul râsare în grabă; dar’ după-

cum am spus şi mai sus, trifoiul se poate

sâmâna şi deodată cu grâul de toamnă.

Când iarna e fără zăpadă trifoiu­

lui îi merge râu, se poate chiar ni­

mici; o secetă îndelungată încă îi face

multă stricăciune.

După plante păstăioase nu isbateşte;

din contră îi merge bine după plantele

bulboase, pentru cari s’a fost gunoit pă­

mântul. Pământul bun, bine lucrat şi

lipsit de mărăcini îi prieşte mai bine.

în urma tritoiului se samână grâu

de toamnă, care se face cu atât mai bine,

cu cât mai frumos a fost trifoiul, după

care urmează.

Pământurile sâmânate cu trifoiu să­

răcesc în grabă; de aceea numai într'un

pământ bun se poate sâmâna după 5 ani

earăşi trifoiu.

Gunoiul proaspSt nu e potrivit pentru

locurile de trifoiu; dar’ fac bun serviciu:

cenuşa, varul, ghipsul, marga, sărurile de

caliu ş. a., cari trebue presărate pe deasupra.

Sâmânţa sâ nu se îngroape mai afond

de 1— 2 cm.; pentru aceea ajunge o

grăpare uşoară. Când se samână de-a-

lungul, în rînduri, sânt deajuns 6— 10

chlgr. sâmânţă, ear’ pentru sâmSnatul de-a-

latul 10—22 chlgr.

Soeietâţi de cumpătare!Din folositoarea carte apărută tocmai acum la

„Tipografia* noastră, sub titlul Societăţi de cumpitare— Îndreptar pentru Înfiinţarea lor, de Gavrilă Aluăşiu, reproducem prefaţa, care este următoarea:

Sărăcia se lăţeşte în mod îngrozitor,

la sate ş i oraşe, printre poporul nostru.

Ogoarele nu dau destulă roadă, şi cât

m ai dau, se prăpădeşte, de grindină, de ploi,

de secetă, ori de inundarea apelor.

V iile sunt cutropite de filoxeră ş i pe-

ronosporă, ş i până se vor pute renol cu viţă

americană vor trece a n i de-arîndul, ş i rozoa-

rele frumoase, cari până aci dădeau belşug

de vin curat, isvor bogat de bani pentru vieri,

astăzi stau goale, lipsite nu num ai de roadele

aur ti de oare-când, c i chiar ş i de viţele viei.

Ş i după-cum sufere daune ş i lipse p lu ­

g a ru l dela sate, întocmai aşa sufere ş i mă­

iestrul industriaş dela oraş, pentru-că produc­

tele muricei lu i, menite tot pentru ţerani,

nu m ai sunt căutate şi cumperate cu preţul

cuvenit. ■ - •

în lipsă de bani toţi caută se vândă

cât m ai scump ş i se cumpere cât mai ieftin.

De aceea cei dela oraş sufer, trebuind se

cumpere scump cele trebuincioase traiului,

grâul, carnea, ouele, legumite şi celelalte,

în schimb - înse ţeranul nostru îşi cumperă

cele -trebuincioase: casei, nu dela măiestrii

noştri rOmâni, ci dela neguţetorii jidan i, cari

le vend lucruri de fabrică, pe cât de ieftine,

pe atât de proaste ş i de slabe. , -

într'aceca dările cresc din zi în zi,

trebuinţele se măresc, venitele: scad, ş i să­

răcia bate la uşa fiecăruia.

M a i adaugeţi apoi la toate ş i dările

acelea mari, pe cari omul singur ’şi-le pune

de bunăvoe: tăbacul ş i vinarsul, mai ales

vinarsul.

In fiecare an ţeranul nostru român dă

milioane de flo rin i pe spirt ş i pe vinars, şi

toate aceste sume grozave de bani curg în

buzunarele bogaţilor jid an i, cari singuri au

fabrice de spirt, ş i aproape singuri ţin rega­

lele în arendă.

Dacă fiecare ţeran român, cap de fa ­

m ilie, ar socoti cât cheltueşte în tr’un an pe

vinarsul jidovesc, pe holerca, ce o cumperă

dela cârcîmă, s’ar îngrozi fiecare.

Ce se mai' zicem de aceia cari beau vi­

narsul cu patimă ş i din patim ă? Ce se m ai

' zicem de cei beţivi, cari îş i beau moşiile,

zălogindu-le la fid a n u l cârcîmar, rem ânind

fă ră breazdă de păment în câmp, fără cap

de vită în curte, ş i s ilit a-’ş i trim ite copiii se

slujească în casa altuia.

Beutura de vinars, fie ea cu mesură

ori fă ră mesură, fie din patim ă ori fă ră pa­

tim ă, e o boală nenorocită pe omenime.

Partea mai săracă a popoarelor e îm­

pinsă oareşi-cum fă ră voe la această beutură,

ş i încetul cu încetul, de multe-ori fă ră voia

omului, ’i-se preface în obiceiu, din obiceiu în

nărav ş i din nărav în patim ă. Aşa e pretu-

tindenea în lume, unde e cunoscută această

blăstemată apă cu spirt, acest spirt veninos.

N u numai la Români, ci la toate po­

poarele din lume s’a lă ţit în mod grozav

obiceiul acestei beuturi veninoase. N u num ai

la noi, ci în toate ţerile oamenii înveţaţi,

bărbaţii de stat, puşi se ocârmuiască ţerile,

îş i bat capetele cum se lecuiască poporul de

această boală, care strică ş i sănetatea tru­

pească, ş i mintea, ş i bunăstarea oamenilor,

în A nglia, ca ş i în Rusia, în Francia, ca

ş i în Belgia, în Rom ânia, ca ş i la noi, câr-

m uitorii statului au încercat ş i cearcă tot

fe lu l de mijloace, p rin legi ş i p rin orîndueli,

ca se stîrpească această boală num ită : a l co-

holism , după vorba alcohol, cum îi m ai

zice spirtului. .

în fiecare an se ţin congrese, adunări

m ari p rin deosebite oraşe ale lumei, la cari

se întâlnesc bărbaţi înveţaţi de deosebite nea­

m uri, din deosebite feri, ca se chibzuiască

împreună asupra celor m ai bune. căi ş i m ij­

loace de a stîrpî alcoholism ul.

Pentru-că a lcoho lism ul nu numai să­

răceşte jertfele lu i, ci produce o mulţime de

boale, cari le simt nu num ai cei atinşi în

prim u l rînd, ci ş i copiii lor ş i copii de copiii

lor. E lucru dovedit, că din neam în neam

trece în urma alcoholismului o slăbiciune

a trupu lu i omenesc, a sănetăfei ş i a pute­

rilor, ş i o stricăciune a sufletului, înreută-

ţindu-’l ş i dedându-’l la toate fărădelegile;

Dacă casele de nebuni se umplu de ne­

norocitele fertfe ale nebuniei, io până la 40

la sută, din aceşti perduţi la minte, au a-’s i

purta nenorocirea în urma spirtului m ult

ce au beut.

Dacă temniţele se umplu de osândiţi

pentru cele m ai urîte fărădelegi, omoruri,

hoţii, bătăi, s ilu iri ş i alte fapte urîte, apoi

60—80 la sută din cei întem niţaţi au făp tu it

faptele, cari le-au adus osânda, în stare de

beţie, ori aţîţaţi în urm a spirtului, ce au luat.

Ş i dacă în neamul m aitiner, în gene-

raţiunile ce vedem, ■ găsim atâţia am ărîti,

prăpădiţi, sluţi, la trup ş i la suflet, capchii

ş i tîm piţi la minte, cea m ai mare parte au

a-’ş i mulţumi nefericirea vieţei lor chinuite

părinţilor lor pătim aşi de beţia vinarsului.

E grozavă pustiirea ce o face omenimei

boala beţiei de spirt.

întrebarea e acum : Unde vom găsi

le a c u l care se ne păzească înainte de urmă­

rile nemesurat de rele ale acestui potop, adu-

cetor de sărăcie, boală ş i atâtea alte nevoi?

întrebarea m ai e, în aceste vremuri de

lipse ş i neajunsuri, unde vom găsi un nou

is v o r. de câştig, de venit, pentru a pute

suporta mai uşor greutăţile tra iu lu i de pe o

z i pe alta ?

1 La ambele întrebări respundem: în

socie tăţile de cum petare.

Cel m ai sigur ajutor, după■ D-zeu, e

totdeauna la noi înşine. în noi înşine pu­

tem găsi, cu voinţă• tare, cea m ai bună co­

moară de ajutorare ş i scăpare.

*Voeşteşi veiputb*. este o vorbă aşa de

dreaptă a Rom ânului, încât limba noastră,

pentru a însemna o lucrare din v iitor, o

rosteşte prin vorba: voiu, voesc.

,, Voiu merge, voiu face, voiu isprăvi“

— zice Românul, pentru a însemna mersul,

fap tu l, isprava, ce are se urmeze. Pentru-că

el ştie, că ceea-ce voeşte, se va ş i în tem p la .

E vorba num ai: sS vo im !

Dacă ne vom cumpeta în beutură,

vom. cruţa bani. D acă ne vom cumpeta dela

beutura vinarsului vom cruţa ş i banii, cari

ar trebui de altfel se-’i dăm fid anu lu i,

ş i încă o sumă mare de bani, ce poate ar

trebui se-’i dăm pe doftorii, ca se lecuim

boalele cele multe ce se iscă din beţie, ş i

deasă beutură de vinars. Cruţăm banii, ce

ar trebui se-’i cheltuim poate pe la judecă­

to rii ş i procatori, în urma vre-unei p îri, ce

ne poate veni în urma faptelor rele făptuite

în stare de beţie.

Pe lângă toate acestea m ai câştigăm

o mare şi nepreţuită comoară, ce se chiamă

sănetate în trup, limpezime la minte, ş i cu­

răţenie la suflet. Scăpăm de atâtea alte da­

to rii ş i biruri, cari la olaltă fac m ult m ai m ult

decât toate dările, aruncurile, porţiile ş i

staierele, ce trebue se le plătim toţi în

toate părţi.

Eată despre ce are se ne înveţe cărti­

cica de faţă.

Ea ne arată ce sunt societăţile de cum­

petare şi ce foloase aduc.

Societăţi de acestea s’au făcu t în alte

ţe ri cu miile, ş i lucrarea lor binecuvântată

a adus frumoase roade poporului ţeran. L a

noi de abia sunt câteva, 2—3.

Eată aci, un harnic înveţător arată tu­

turor calea, cum se urmeze pentru a în fiinţa

ş i la noi aceste societăţi Fie ca poporul

nostru, mai ales lum inătorii lu i, preoţii ş i

înveţătorii, se-’l înţeleagă ş i se-’i urmeze p ilda

ce o dă.

E vorba num ai: se voim !

D r. E. Dăianu*

Nr. 12 F O A IA P O P O R U L U I Pag. 139

Martie.Poveţe economice.

Samăuă dacă e timpul bun, grâu

'de primăvară, apoi orz, ovfis, mazăre,

măzăriche şi luţernă, napi ş. a. Grăpează

locurile de luţernă şi trifoiu sămănate

din alţi ani ca sS crească mai bine. Să­

deşte legumile menite pentru a-’ţi face

sămânţă. Ca să le aperi la contra omi-

delor, pune în apropiere câteva seminţe

de cânepă. Amirosul acesteia alungă

:fluturii.

Cartofii îngheţaţi ferbe-’i şi scurge

apa de pe ei, apoi li dă la vite, altcum

se vor bolnăvi, că-’s otrăvitori. Fâ al­

toirea pomilor, găteşte straturi pentru le-

:gumi şi le snmănă. Acum e timpul mai

potrivit a sădi vii noue. Vinul trebue

tras a doua-oară, când e vremea liniştită.

De-ale yremei.

Neaua din Martie împuţinează vinul.

'Martie vânturos, — Maiu frumos. Dacă

Martie-’i cu roauă, — după Paşti vor

.fi ploi.

Apelul<comitetului oentral al „Reuniunei române de .agricultură din oomitatul Sibiiului* în causa

propăşire! industriei de casă.

Economia câmpului este isvorul de căpe­

tenie, din care se adapă cu belşug toate cele­

ilalte Îndeletniciri omeneşti.

O ţeară cu economia câmpului lnţelep-

ţeşte desvoltată şi cu pricepere purtată, va fi

totodată şi o ţeară cu nesăaate bogăţii şi cu

locuitorii tn bunăstare.

Reuniunea noastră agricolă ’şi-a pus de

ţtnta, Be lucre Ia o m»l repede şi mai înţe­

leaptă înaintare a poporului român din acest

comitat în economia câmpului şi în legătură

cu ea în economia de vite, ca toate ramurile

ei. Şi dacă privim asupra lucrărei săvîrşite

'de Reuniune dela înfiinţarea ei şi până azi,

cu plăcere putem spune, că rodnică a fost

.această lucrare' desvoltată întru înaintarea

ţăranului nostru pe terenul economic. Trebue

înse să mărturisim, că multe mai sânt încă

de făcut, multe de Îndreptat, milte de deB-

voltat, până se ne vedem numai cât de cât

apropiaţi de ţiaţa, ce ni-o am propus.

tn înţelesul §-ului 1 lit. c.‘ din statute,

In cercul de lucrare al Reuniunei noastre cade

hşî Înaintarea industriei de casă, adecă a acelor

Îndeletniciri ale oamenilor noştri dela sate

mai ales, cari dau mijloacele şi uneltele tre­

buincioase Ia indestulirea multelor şi feluri­

telor trebuinţe In ce priveşte hrana, îmbrăcă­

mintea şi locuinţa lor. Spre aceste Bcopuri

multe lucruri folositoare şi frumoase totodată

ştie să sSvlrşeaacă ţăranul nostru, dar’ şi mai

multe şi mai vrednică de laudă femeia ro­

mână, cu drept cuvânt lăudată de toţi pentru

hărnicia, isteţimea şi gustul, cu care isprăveşte

ţesăturile, chindisiturile, alesăturile, Împleti­

turile Bale, mult preţaite nu numai de noi

toţi, ci şi de oameni pricepători ai altor nea* mori străine.

Ampra acestor lucrări deci voeşte co­

mitetul Reniinnei nnastre să-'şi tndrapte mai

ca stăruinţă luarea aminte, pentru a face cu

putinţă, ca cu vremea şi în acest însemnat şi

rodnic ram al economiei t6 facem o înain­

tare şi un spor, care Bă fie nu numai spre

mângâierea şi mulţumirea noastră sufletească,

ci totodată şi un bogat iBvor de venit bănesc.

Ca lucrarea noastră In acest înţeles să fie

cu folos, trebue Înainte de toate să cunoaştem

bine diferitele feluri de lacruri din industria

Bau meseriile de casă, pe cari le săvlrşesc

ţăranii noştri şi mai ales femeile lor, ca apoi

mai bine să ştim, cum şi unde e de pus

umărul şi ce ar fi de făcut, pentru-ca Înain­

tarea să se facă mai cu hotărlre şi lucrurile

Be aducă şi mai mare câştig.

In vederea acestui scop ne îndreptăm

cătră toţi traţii noştri români economi din

acest comitat, cu rugarea să ne trimită din

lucrurile de mână săvîrşite de ei şi de fe­

meile lor câte un lucru (unealtă, ţesătură,

cusutură, acaret etc.) din cele mai bine isbu-

tite, sau câte o mustră (probă) baremi unde

nu se poate trimite lucrul întreg, ca astfel

să vedem ce să lucră prin diferitele comune,

şi a pai să chibzuim mijloacele, cum aceste

lucrări să se 8ăvtrşească şi mai bine şi cu

unelte mai desăvtrşite, cnm ele să se facă

tn câtăţime mai mire şi cu muncă mai pu­

ţină, şi cum in sfirşit s’ar pută ajunge la

material mai bun şi mai ieftin pentru facerea

tuturor acelor lucruri.

De oare-ce Insă mai mare folos vom pută

avă, dacă lucrurile industriei noastre de casă

vor trage asupra lor luarea aminte şi a al­

tora şi vor fi cumpărate de ei, va trebui să

chibzuim şi cum, dela lucrurile şi mustrele

cele mai bune şi mai frumoase, să facem icoane,

(desemnuri), diferite cărţi, ca se poată fi trimise

In lamea mare, ca prin ele să atragem luarea

aminte asupra lucrărilor săvîrşite de noi, şi

cum apoi să adunăm ce e mai bun, mai fru­

mos, mai făgăduitor de trecere la anumite

locuri, ca putându-se pune la întrecere cu

lucrurile altora, aă treacă mai cu înlesnire In

negoţul cel mare şi să ajungă a fi şi ele isvor

de venit pentru economii noştri.

Fiindcă numai astfel se poate aştepta o

înaintare priincioasă pe acest teren, făgăduitor

de frumoasă şi bogată roadă, rugăm cu căl­

dură pe toţi fraţii şi surorile noastre dela

sate, dar’ mai ales pe preoţi şi învăţători şi

ceialalţi cărturari de prin comune a ne da

spriginul Ior tn adunarea lucrurilor şi mustre­

lor trebuincioase din industria d8 casă. ^

Fiind vorba de mustre, înţelegem numai

de acelea, cari înfăţoşează lucruri (ţesături,

chindisituri, alesături, împletituri etc.) făcute

după firea şi gustul Românului, dapă noima

şi rostul moştenit dela părinţii, moşii şi stră­

moşii noştri, ear’ nu de cele cu gustul corcit]

împrumutat dela lucruri cumpărate de prin

boite dela oraş şi cari pe ici pe colea au în­

ceput a Bcoate din folosinţă lucrurile bune,

trainice şi alese cu gust aievea românesc.

Pentru muBtre ajunge o bucată mai mică

din nn lucru Întreg, dacă din ea se poate

cunoaşte desemnul (icoana) cusăturei, ţesăturei,

alesă turei, tmpletiturei etc., feţele (colorile),

felul alăturărei şi Impreunărei lor, şi tn aftrşit

pas de pas alcătuirea lucrurilor întreg (felul

Împunsăturilor, al alesăturei, al tmpletiturei).

Unde aceasta nu se poate e binevenită o fâşie

de pânză cu mustra dorită cusută pe ea. (De

altcum, aceeaşi fâşie de pânză poate fi Înze­

strată cu mai multe muBtre cudute sau chin-

disite).

Comitetul Reuniunei noaatre va ţină In

seamă pe toţi trimiţătorii, va îngriji de de­

semnarea în regulă a mustrelor celor mai

frumoase şi de răspândirea lor prin tipar

păstrând lucrurile de frumseţe mai mare aşa,

ca re ajungem cu vremea la Înfiinţarea unui

mnzeu de lucruri de indnBtrie de casă, vred­nice de văzut.

Astfel făcând, cu toţii împreună vom b8-

vtrşl o lucrare, nu numii de c:nste pentru

neamul nostru, ci totodată şi o lucrare, care

să ne deschidă isvoare noue de câştig şi căi

noue de înaintare tn bunăstare economică şi

In cultură peste tot.

Din şedinţa comitetului .Reuniunei ro­

mâne de agricultură din comitatul Sibiiului”,

ţinntă Ia 3 Martie n. 1898.

D . C om şa , V. T o r d d ţia n u ,preş. secretar.

Din traista eu poveţele.— Răspunsuri. —

Abonentului S. Faur, comerciant. Ne

întrebaţi, că de unde aţi pută cumpăra ca

preţ mai moderat altoi de măr, păr, cireşi,

vişini şi pruni; spunând totodată, că aveţi

preţuri curente dela Badapesta, dar’ nu vfi

convin.

Ar fi timpul, ca acum primăvara se

avem doritul prilej de a publica tn ziarul no­

stru îmbieri fel şi fel spre vânzare: de pomi

nobili, Bămânţuri ş. a., din p irtea învăţătorilor

noştri şi a altor persoane, cari se Îndeletnicesc

cu pomăritul, legumăritul ş. a. Durere Insă,

această bucurie nu ne este încă dată să o

gustăm; măcar-că ar pută să fie şi dintre noi

sute şi mii cari se îndeplinească, spre folosul

Ior şi al obştei, o lipsă atât de simţită. Avem

nădejde, că nu va mai trece mult până la

ajungerea acestei ţînte. Până atunci Insă vom

cumpăra de unde ni-se îmbie, chiar şi cu pre­

ţuri pipărate. Mai bună chizăşie ca şcoalele

de economie ale statului acum odată n’avem.

Da qceea adresaţi-ve Ia direcţiunea unei atari

şcoale, 8. p. în Algyogy sau Kolozsmonostor.

Absnentulut Atanasiu T. în Şidistel.

Cu privire Ia procurarea pomilor nobili ser-

vească-’ţi şi d-tale răspunsul de mai sus.

Pentru procurarea altoilor In viţă ameri­

cană şi pentru mlădiţe de sădit fără rădăcini

Be recomandă următoarele şcoale de vierit:

1. A pozsonyi szolăszeti ei kartăizeti

iskola igazgatoiega: Pozsony.

2. A tarczali vincze'ler iskola igazga-

tâ’âga: Tarczal.

3. Az erdioszegi vinczeller iskola igaz-

gatd’âga: £rdiâszeg.

4. A meneai vinczeller iskola igazgatd-

săga: Mtnes.

5. A n8gyenyedi vinczeller iskola igaz-

gito.âgi: Nagy-Enyed.

6. A tapolczai vinczelldr iskola igaz-

gatdsâga: Tapolcza.

Acestora va trebui Bă te adresezi ungu­

reşte. De altcnm se făcuse Înştiinţare prin

Ianuarie, că altoi de viţă americană nu se

mai pot căpăta In acest an, trecând toţi; dar*

tn această primăvară se vor altoi cu vr’o 10

milioane mai mulţi altoi, pentru-că trebuinţele

sânt mari In toate părţile.

in anul trecut Imbia altoi şi viţă ame­

ricană George Petica, Magyarătt u. p. Pan-

kota, care, poate, mai are şi acum.

Ceară bună de altoit se află la Ludwig

Rtschner, Grosscr-Bing; Bihiiu (Nagyszeben),

şi se poate căpăta de câte 50 cr., 25 cr. şi

chiar şi de 10 cr., adăogâad şi portul postai.

Pag. 140 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 12

Ştiri eeonomiee.P en tru neg u ţăto rii rom ân i. Dl

Romulus M. Albu din Laslăul-rom. (posta

Bonyha) ne înştiinţează, că dînsul are cuno­

ştinţă despre trei conmne româneşti lipsite cu

totul de bolţi (dughene), cu mişcare de negoţ

bună şi in cari ar fi bine se se aşeze negu­

ţători de ai noştri. Atragem deci luarea

aminte a cetitorilor noştri asupra. acestei

împrejurări; cei interesaţi se se adreseze

pentru informaţiuni la dl Albu.

Starea sem ănătu rilo r ş i p re ţu l

bucatelor. „Jurnalul societăţei agricole"

din Bucureşti scrie următoarele: Starea semă­

năturilor noastre de toamnă se înflţoşază în

stare cât se poate de îndestulitoare. Ploile

din săptămâna trecută au avut o influenţă

priincioasă asupra desvoUărei bucatelor mai

cu seamă în urma vremei călduroase care a

urmat ploilor.

începutul acestei săptămâni înse s’a

deosebit prin o scădere a căi durei, care în

onele părţi a ajuns pănă Ia 10 grade sub

zero; agricultorii noştri păreau îngrijiţi, ză­

pada căzută înse a făcut sS dispară ori-ce

nelinişte,: totuşi lucrările de primăvară ale

câmpului vor fi întârziate puţin.

Din străinătate ştirile asupra viitoarelor

roade sânt cât se poate de bune. Francia,

Germania, Austro-Ungaria, Rusia se bucură

de o vreme cât se poate de priincioasă să-

menăturilor.

în ce priveşte negoţul de bucate, după

o uşoară scădere în tîrgurile din străinătate,

se vestesc următoarele preţuri: J

La Budapesta: Grâu de primăvară fl. 12.02; secară de primăvară fl. 8.25; orez de primă­vară fl. 6.54; eucuruz fl. 5;29; grâu de toamnă, fl. 9.05. .

La Viena: Grâu de primăvară fl. 11.89;

ovăs de primăvară fl. 6.88 ; secară de primă­

vară fl.. 8.81; cucuruz fl. 5.67; grâu de

toamnă fl. 9.25.

La noi cererile de cucuruz pentru Un­

garia continuă, tîrgurile în porturi înse sânt.

restrînse. La Galaţi apele au crescut. La

Constanţa (Dobrcgea) s’a vândut hectolitrul

de orz 4 lei 40 bani; săcara 5 50; grâu de

toamnă 8.50; cucuruzul 5.90, în oraş 1a ma­

gazine." :

D in Ito m ân ia . Proiectul de lege

privitor la participarea României la exposiţia

universală din 1900 e deja alcătuit şi a şi

fost împărţit în cameră.

După acest proiect, ministerul pgricul-

tnrei are drept să cheltuiască pentrn pregă­

tirea lucrărilor de participare ' l a exposiţie

suma de 1.300.000 Iei, pe care îi poate lua

ca împrumut dela cassa de depuneri. Replă-

tirea sumei acesteia se . va face . în timp de cinci ani.—

— Direcţiunea căilor ferate române ehotăf

rttă se scadă preţurile biletelor pentru călători.

— Se spune, că consulul austro-ungar

din Smîrna (Asia-mică) ar fi făcut guvernului

seu un raport în care arată că spirtul româ­

nesc face o primejdioasă concurenţă spirturilor

Bustro-ungare şi ruseşti.

Cei-ce doresc a-’ş i p ro cu ra bucate în cantităţi mai mari o pot face aceasta cu

înlesnire, adresându-se Ia dl George Zănescu

în Braşov (firma veche şi bine cunoscută);

D-sa aduce din România porumb (cucuruz) în

cantităţi mari (zeci de vagoane), calitate bună

şi-’I vinde cu preţuri moderate. Informaţiuni

fr in scrisoare.

A rbori p e n tru p lan tare . a Gazeta

Transilvaniei" scrie, că la deregetoria de

pădurărit din Braşov se vor vinde în primă­

vara aceasta 9425 inolitfi dela 8— 10 ani cu

50 cr. suta (3 fl. miia); 1600 brazi albi dela

4— 6 ani cn 60 cr. suta (4 fl. iniia) şi 4100

melezi (Lârche) dela 8— 10 ani cu 60 cr. suta

(4 fl. miiaj. Toţi se află pe muntele Crucurul,

mare şi cumpărătorii au a îngriji de trans­

portarea lor. Mai sânt a se vinde Ia casa

pădurarului de pe „Podul-Creţului" 1200

melezi de 8— 10 ani cu 60 cr. suta sau

(6 fl. miia).

Oprelişte. Din pricina boaîei de porci s’a

oprit transportul’de porci în Austria din următoa­

rele comitate ale Ungariei, locuite de Români:

Bihor, Târnava-mică, Sătmar, Timiş şi Torontal.

T îrg de vite. Ministrul de negoţ a

permis, ca tn comuna Şeitin (Sajteny, comit.

Cianad) s§ se ţină tîrg de vite; în fiecare

săptămâcă Lunea, şi dacă în această zi ar fi

sărbătoare, tîrgul sS se ţie Sâmbăta.

T arifă ie ftin ă p e n tru sem inţe. Pe

basa unei ordinaţiuni a ministrului de comerciu

toţi aceia cari transportesză pe liniile fe­

rate ungare bucate; pentru sămânţă se bucură

de o tarifă foarte scăzută (50—60% seăză-

mânt din tarifa originală). Pentru câştigarea

acestni favor trebue se documenteze că buca­

tele trimise sânt destinate pentru săinenat şi

sânt adresate la agricultori.

Starea m oşiilo r în Ting a ria . Ultimul

anuar al oficiului statistic, apărut de curând

ne dă o tristă dovadă despre critica stare în

care au ajuns proprietarii de moşii în urma

păgubitoarelor stări economice. Moşiile îşi

sihimbă verteginos proprietarii şi datoriile

Intabulate cresc grozav. în anul 1896 s’au

făcut 407.000 shimbări în proprietatea mo­

şiilor, dintre care 317.000 pe başa contrac­

telor de vânzare - cumpărare, ear’ 15.012

pe calea licitaţiunilor. Aceste cifre ne arată

mai mult ca ori-cine nefericitele urmări a

politicei agrare, ce se face în Ungaria.

îu ultimii 12 .ani schimbările în proprie­

tatea de moşii au crescut cu peste 100.000.

Dar’ apoi datoriile Intabulate?

în anul 1896 datoriile aceste au crescut cu peste 117 milioane florini! .

Şi în faţa acestor păgubitoare stări ce se face ? ...

• Poporaţiunea ţerei — cu foarte puţine

excepţii se mărgineşte a constata cu du­

rere, eă „trăim vremuri grele“, că „aşa nu

mai poate fi malta vreme" şi apoi pentru-ca

totuşi se poată duce de pe o zi pe altă' __

trăeşte din credit, fie acesta cât de scump şi

cât de păgubitor,^ numai se ’l poată folosi.

De altă parte guvernul ţerei aruncă

sute de mii fl. p entru — ap erarea cinstei ungu­

reşti în străinătate; aranjează fel; de fel de

lucruri şi edifică sumptuoase palate. La

desinteresata îmbunătăţire a stărilor econo­

mice, prin reforma dărilor şi prin alte mijloace

potrivite — n’are vreme se se gândească, de

vreme-ee guvernele Ungariei an altă chemare

mult mai „patriotică" —- să maghiariseze şisă

maltrateze naţionalităţile.

Până-când?

Legea lu c ră to rilo r, care regulează

relaţiile dintre aceştia şi proprietarii de pă­

mânt, a întrat în vigoare la lJMartie, ca arti,

ciul II. din legile ex 1898. Pentru-ca legea

aceasta se fie cât mai bine înţeleasă, ministrul

de agricultură pe lângă instrucţiile lungi date

forurilor competente a iniţiat şi o serie tn

treagă de prelegeri prin care să se explice

această lege. Afară de aceste a mai dispug

şi împărţirea textului legei între muncitori

prin 1,000.000 exemplare. Mare reacţie, 8patt

ziarele ungureşti, că nu se aşteaptă.

In d u s tr ia rom ânească în Buco­v in a . Deşteptarea din Cernăuţii publică ur­

mătoarea veste bună pentru fraţii bucovineni • Consiliul şcolar al ţerei a trimis şcolilor noa­

stre porunci aspre, ca învăţătoarele de lucruri

de mână de acuma înainte s i nu mai înveţe

copilele noastre de acele lucruri de mână cari

îs luate dela Nemţi, ci numai de acele, cari

se trag dela moşii ş i strămoşii noştri ş i.y.

curat româneşti. Unde este Ioc destul chiar

stative să aibă şcoala, ca copilele în şcoală

să se deprindă cu ţesutul. Dieta ţărei e gata

să cheltuiască cu cumpărarea stativelor pen­

tru şcoli poporale până Ia 300 de florini.

Ţeara-Noastră.Descrierea Ardealului spre mează-noapte dela Marea,

de

Silvestra moldovan.(Urmare.)

Scărişoara.Scărişoara este, ca şi Albacul, o comună.

mare, şi cu un teritor estins. Numă­

rul locnitorilor e de 5275, ear’ teritorul are

estensiune de 31.847 jugăre. Ea să alcătu­

ieşte din patru părţi, formând fiecare câte o

parochie deosebită. Spre mează-noapte dela.

Neagra se află Lăzeştii, a doua parte e Ld-

puşul, spre isvoarele Rîului, apoi vine Gârda-

de-Jos, în apropierea Albacului şi în sfîrşit

Gârda-de-Sus, care să consideră de miezul

comunei Scărişoara.

O regiune de munte admirabilă, plină-

de frumseţi romantice, împrejmuieşte casele

împrăştiate ale Moţilor din aceste sate. Dela

Gârda-de-sus străbătând pe valea Garda-

Sacă, dăm la o parte de valea Ordîncuşă.

IEa ne infăţoşază un peisagiu sălbatic, cu mar­

gini de dealuri stâncOase; bizare, pintre cari

şerpuieşte un părăiaş. Pentru singurătatea şi

infăţoşarea ei sălbatică, în popor este credinţa,

că pintre stâncile aceste îşi au sălaşul duhu­rile necurate. ’

în lăuntrul văii, pe ţermul drept al pă-

reului, să află in un părete de stâncă o peş­

teră, cu trei încăperi. în cea din fund este

un basen cu apă, din care, îşi are isvorul un

părău. Peştera se numeşte Poarta lu i Ionele..

Tradiţia poporală povesteşte, că Ionele a fost

un vajnic hoţ de codru, care cu banda sa:

mi-ţi; lua la răfuială pe împilătorii muntenilor

şi miluia pe seraci. : El îşi avă aici locuinţa,

unde peştera, numită după el, îi dădea adă­

post şi stâncile Ordîncuşii îl scuteau de pri­goniri.

în ţinutul Scarişoărei să află muntele

Călineasa; vestit pentru târgul ce se face aici.

Acest târg are asemenare cU' »tergul de ~

fete> din Găina, numai cât este mai puţin

cercetat, ca acela. La târgul; din Călineasa

să adună păstorii din - împrejurime si locui­

torii de pe Someşuri, ear’ -de vânzare nu se

afla decât lână, dusă în târg de • Scărişoreni.

Dintre toate înse cea mai însemnată ra­

ritate a naturei este la Scărişoara gheţarulr

care, după mărturisirea : pricepătorilor* ;: este

ceai , mai măreaţă şi mai frumoasă peşteră de

ghiaţă, nu numai a Ardealului, dar’ a întregei

1 împărăţii austriace.

Nr. 12F O A I A P O P O R U L U I P*g. 141

Gheţarul dela Scărişoara să află pe teri-

torul Gârdei de jos, în partea de cătră mează-

noapte, nu departe de cele. din urmă case ale

comunei..»: Mergând pe o potecă de munte

călătorul soseşte la marginea unei uriaşe afunr

dături, de formă rotunjoară şi cu un diametru

cam de 60 m, în t această afundătură să află

gheţarul. ,Ea e formată de păreţi .înalţi, stâţi-

coşi şi aproape verticali „şi numai înspre

răsărit are o deschizătură, în forma unei terase

piezişe şicam prăpăstioasă, pe unde ne putem

coborî pe trepte de trunchiuri în interiorul ei.

Pâreţii stint acoperiţi în parte cu. muschiu, ear’

sus pe margini jur împrejur este o pădure

puternică de brădet. Verdeaţa păreţilor şi a

pădurei contrastează cu albul zăpezei, ce stră­

luceşte jos, în adâncime.

Afundătura . şi regiunea împrejmuitoare

să aseamănă mult cu valea Măţocha din Mo-

ravia, numai cât afundătura are estensiune

mai mică, ca aceea; ea .este de o ' înfăţişare

sălbatică, înflărăţoare, mai cu seamă dacă ne

-coborîm în adâncime, unde aflăm un aer rece,

nepretinos, cum este şi împrejurimea. Cbbo-

rîndu-ne jos dăm chiar şi în- zilele de vară

cele mai calde de zăpadă, amestecată cu fărâ­

mături destânci, cu trunchiuri şi crengi de

arbori, pe cari viforele le .aruncă de vale.

. înspre jos afundătura. să strîmţează ,în

forma unei uriaşe pâlnii (tolcer) şi în partea

de cătră apus, în un părete de stâncă vertical

zărim gura gheţarului, în formă triunghiulară.

întrând în lăuntru ne aflăm în o uriaşă

•anticameră, de formă rotundă şi cu un dia­

metru cam de 50 m. Pe jos pământul este aco­

perit cu ghiaţă, ear' păreţii de peatră văroasă

sânt împodobiţi icî-colea cu frumoase cristale

-de ghiaţă. în; două locuri să află ridicături

sau mici movile de ghiaţă, dintre cari una

.se termină în două.

s Din anticameră. peştera să rămureşte în

două direcţiuni. în stânga să deschide o pră­

pastie grozavă, ale cărei adâncimi nu nesftnt

•cunoscute cu siguritate. în toamna anului

1858. un • forestier , (Kulmer) a pătruns în ea

pe scări până la o adâncime de 50 de stân-

•gini, fără a-’i da de fund; ea este un uriaş

gheţar, avend după părerea forestierului numit

o adâncime de vre-o 200 m. Aceasta însă

este numai o calculaţie aproximativă.

Despre adâncimea prăpastiei ne putem

face o închipuire aruncând în ea o peatră sau

o bucată de ghiaţă. După observaţii esacte

abia la 14. secunde soseşte la noi sunetul

causat de căderea obiectului aruncat; sunetul

.să preface în o detunătură puternică, care se

repetează de câteva ori, perz&ndu-să apoi îh

tăcerea tainică a adâncimii.

Dela întrare spre dreapta peştera să con­

tinuă în un coridor, care are o lungime de

peste 50 m. şi ne conduce în despărţământul

cel din urmă al gheţarului. Coridorul este

mai jos aşezat decât anticamera, aşa că trebue să

•coborîm pe scări tăiate în ghiaţă; el ne ofere

o privelişte feerică. Padimentul este de ghiaţă,

ear’ pâreţii şi tavanul stint cu totul acoperiţi

cu cristale, formând ghirlande, ciucuri şi bu­

chete de flori de ghiaţă, în diferite forme. La

lumina • torţelor" cristalele dau o strălucire

feerică, înfXţoşându-nfe toate colorile curcu­

beului şi presentându-ne una dintre; cele mai

fărmecătoare privelişti. Cristalele să formează

din vaporii, cari să aşează pe păreţii ; reci şi

îngheaţă âcojo: un proces asemenea aceluia,

.prin care -să formează iarna. pe. geamuri. flo-

- r ; , (Va urma).:

%; Adm inistratorul tructuluigr.-or. ţfl) jllbu-îul’t&i. Administratorul trdctulni gr.-or,!.< al ,-Alba-Iuliei, dl protcpresbiter ’din Abrud P. , Popoviciu a ifost diepansit de această sarcină şi consietorul archidecesan din Sibiiu a denumit de noa administrator pe vrednicul paroch din Alba-Iulia-Maier, domnul Floriati Rusatt. . j

. Noi preoţi rom âni gr.-or. Z'lele acestea, Exc. Sa Metropolitul Miron a chiro- tonitilntru preoţi pe domnii George Modran ales preot In Poplaca (lângă Sibiiu) şi Avram G!ava, care va , deveni preot ta Dealul-mare (Geoagiu).

*

D aruri bisericeşti frumoaso. Pri­mim, următoarele: Fiii bisericei gr.-or. rom. dinCertege: Nieo'ae Cothişe', primar, Dumitra Trifa, proprietar, au înfromseţat biserica cu unteţrapod. în valoare de 10Q fl. şi Sofia Cothişel născ. Dandea prin solvirea sumei de 10 fl. pentru repararea icoanelor vechi; pentra cari daruri poporal şi po calea aceasta exprimă mulţumită marinimoşilor. donatori, dorind ca Damnezeu Bă Ie răsplătească fapta creştinească şi să Ie lungească firnl vietei mulţi ani. Certege, la 10 Martie 1898. Constantin Co- ţhişel preot gr,-or., român.,

învăţător brav. Ziarele ungureşti înjură pe învăţătorul român din Saramle (To­rontal) Simion Andron, că n’a voit să săr- beze la 15 Martie cu Ungurii, ci ?’şi-a vă­zut de şcoală şi datorinţele Bale. Asta-’i face cinstei'.-. (>,• ; :• V.

I M ulţum ită. Primim următoarea mul­ţumită spre publicare: în scopul zidirei unei biserici îq comuna noastră Câmpuri-Surduc, Prea Sfinţ'a Sa preabunal Părinte Gkerastm, episcop al Argeşului, s’a îndurai şi ne-a aju­torat cu suma de 100 Iei. Pentru această faptă, primească Prea milostivul " Părinte cea mai omagială a noastră mulţumită. Atotputer­nicul D-zeu lungească firul vieţei PreaSfinţiei Sale, pentru care noi neîncetat ne vom ruga. Câmpeni-Surduc, Ia 4/16 Martie 1898. Ioan Budoiu, preot. Longiu Popa, notar.

*

„Revoluţia* din Alămor. Pri­

mim următoarele: „De când cu caşul lui

George Fior ea, care îa stare de beţie

a aruncat în cârcîmă nişte vorbe unor

Unguraşi, şi. s.’a alarmat întreagă gendar-

meria din jur, acum, ziua-noaptea avem

„norocire" de gendarmi. Ei umblă noap­

tea prin curţile şi grădinile oamenilor,

ba ’i-au văzut oamenii cum umblau noap­

tea, căutând prin gropi şi părauă. Ei

cred, că în fiecare tufă, sub fiecare bu­

ruiană stau ascunşi revoluţionari valahi".

U ngurii d in Alămor„ Ca datul 19

Martie primim dinAlămor următoarele: Du­

minecă, tn 13 Martie n. Ia biserica reformată

din Ioc s’a întâmplat scandal. Parochia re­

formată e vacantă încă din vara anului tre­

cut., Murind^ vechiul pastor afacerile preoţeşti

le îndeplineşte Jnvăţăţorul de stat Seildgy Jâtsef, un Ungur, ca toţi Ungurii. Pe când

acesta cânta, mai îngâmfat,: întră în biserică un - Ungur beat, Beregnyiri Jânos şi , în Ioc să

zică „Doamne ajută”, bS adresează; cu înjură*

turi cătră cei presenţi. începe apoi a cânta

şi el, de credeai că ee află lingi butea cu

vinars în cârd mă, ear’ . nu în biserici.

Dascălul provocă pe eeialalţi oameni să îl

scoată afară; dar’ ’şi-au găsit omul cu Jdnox. Nime n’a avut curajul se se atingi de eL Şi

s’a continuat scandalul până-ce nu a eşit el de bnnâvoa. . . . .

— Marţi, îu 15 Mirtie, ziua .libertăţef

ungureşti* au Bărbat-o şi Ungarii: noştri dia Alămor. învăţătorul de stat a. mers cu copiii

de şcoală la biserică, purtând stindard ungu­

resc în frunte. Da acolo s’au reîntors ear’ la

ş:oală. Durere,,că printre copfi am văzut şi

băieţii unor Români, ţi încă ai unor oameni

inteligenţi. Au Invitat Ungurii şi pe anii

Români ca să ieo parte la sărbare, dar’ II-s’a

răspuns că 15 Martie e ziua lor; noi vom

eărba ziua libertâţei la 3/15 Maiu.

Gimnasiu de stat în Turda. Ministrul de culte a anunţat autorităţile

comitatense din Turda, că vrea şă pre­

facă şcoala civilă de stat tn gimnasiu ca

patru, clase. Directorul suprem din Cluj,

Kuncz Elek a fost exmis de ministru],

ca comisar guvernial, ca b6 pertracteze

cu cei interesaţi în privinţa înfiinţărei

noului centru de cultură maghiară.

Constatăm, că după legea de naţio­

nalităţi gimnasiul ce ar fi să se Înfiinţeze

in Turda ar, trebui să fie românesc.

S ă i de a u r d in A rdeal — cum ­părate de E ng lezi. Una dintre cele mal

mari Însoţiri -ale pieţei de băi de aur din

Londra, „Exploration Compaby", a cumpărat

în vremea din armă mai multe bai de aur din

Ardeal. O parte Însemnată a minelor âe aur

dela Criscior (com. Hunedoarei) Bflnt în pro­

prietatea acestei societăţi, astfel Cireasa, Valea-

Arsului, St.-George, Paltin, etc. -

Un filantrop. Ieri a fost înmor­

mântat în Sedeşul-sdsesc un .vrednic mă­

iestru cojocar, Grig. Forro alias Fara.

Răposatul a lăsat „ Aşociaţiunei" prin

testament Sooo fl., din care să se dee sti­

pendii mai ales băieţilor ce se aplică la

măiestrii. ‘*

E m igrarea SScuilor. Lui P. NaplS ’i-se acrie din Odorheiu, că emigrarea S8-

cuilor tn România ia proporţiuni tot mai mari.

Numai din comitatul Odorheiului s’au dat anul

trecut 1365 de păsuri, cu 314 mai.malto ca

anul trecut.

Statistica aceasta — scrie corespon­

dentul — este cu atât mai tristă, cu cât Să-

caii trecând tn România, tncetpe încetul îşi uită limba şi se fac Români. — E>, ce Bă le faci,

dacă acolo le este mai bine, ca în Ardeal,

unde stlnt hrăniţi cu răbdări.... şoviniste. ■

*B iserică a r să. Foile din România

vestesc, că Dumineca trecută biserica din că­

tunul Sărăţeni ţiitor de comuna Schineni (ju­

deţul Tatova) a fost nimicită de flăcări, pe

când se ţinea slujba. Focal a luat naştere

dela captorul din altarul bisericei. Toţi locui­

torii din sat an venit în ajutor; .totuşi, bise­

rica a ars până ia pământ. Locuitorul Şte­

fan Dănilă, un bătrân în virată de peste 70

de ani, când a,auzit că biserica aatului arde,

a fost atât de via mişcat, încât & căzut, gi a murit pe dată. \ ,

♦

Pag. 142 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 12

S lu jb a ş ii u n g u r i. Din Veciu (valea

Mureşului) ni-se serie, că vrednicul Român

Nicolae Zidar şi alţi câţiva oameni de acolo,

sânt'.prigoniţi de notar şi antistia comunală

până szî, având manie pe ei că s’au dus iâ

procesul Memorandului în Cluj, Primar în

Veciu e llyes Istvâny şi notar Mark Isidor.

Tre-o-10.- oameni au voit se-’şiiee drept.de pes-

cuit,-având loctlri pe lângă: Mureş, dar’ an­

tistia nu le-a dat, sub cuvânt că «dreptul e

al domnilor*. Numai cu rugare la ministru

au ajuns'să-’şi capete dreptul. Dar’ au fost

şi ffi ai departe prigoniţi; Oamenii au luat

în arândă rozoarele* antisffa ă zis, că agită

poporul, âu chemat pe Zidar Ia primărie, unde

-l-au sucit cu întrebări şi notarul îl ameninţa,

când de câud eS-’l' pălmuiască,' apoi ’i-au făcut

pen hisiţie ac&sg,- aflând nişte cărţi şi portretul

Iui Iancu, pe cari le-au luat. Cercetarea e

,îaj\ curgere^ r~ jEată isprăvi de-alşs sujbaşilor

unguri!!. <• v* , , ' '

' Sunt iub iţi.... Ilfarele magfiiare şânţ cătrănitefocj că în Zagrâbia s’a comis un nou ^ateiitat* iontrP....: msghiammului.1 Cutiile de'- 'fdstăf pe-cari '■ se afid'iembienta - - maghiară, au Jostrr zdrobite şi; mânjite. • f — -Tot* semne

deiubire!! h ^ tct -m '■M-z-.r.: ■ b> r>

. î t’f -1) t (’ •s : i'’ -'ir/iC aşuri de m oarte ş i înm orm en-

tă r i. Din Chihetul-inf. ni-se scrie : v'

r‘! Azi1, în 12 Martie‘a. 'ctF'^retiwcurăk'lâ

mormânt pe frâtefe nostru preot gri-6r.J Că­

m ilă Mateiu din Nadoşa-română în vîrstă de

JIA janvahpreoţiei sale 50 ani,-al văduviei 34

ani, iămânend 5 prunci,- dintre cari, 2 sânt

:încă-neaşfzaţi. Au.Juat parte parochul :Nic.

iMateiu: din Ghiherul-superior, Zaharie Mateiu

jar.: <gr.-or. al Uri şului-superior, Basiliu Seri*-

don al Serbeniului, - Aurel jDumbraya al Zsabi-

cnlui.î Yaleriu Popescu .al .Becei-msghiare,

-Nicplfcu Radu cooperator în .Sacelul-român: şi

eu subscrisul, apoi mai mulţi învăţători; notari,

şi alţi inteligenţi şi mulţime de rudenii şi

mnlţ., »popof. ... Parochul r Vasilie Duma din Jabeniţa a descris frumos'' ’ vieaţa preotului

răposat şi riomăVoasa-’i’ faffiUie, meritele ‘ sale

cu tidicVrea'1 bisericei, şcoalevete.

w ■ • X e re m ie P o p d e HarşaiV,<’;.v -?v r. ■ parOCtl. ;» .4«n ;,

Duminecă, în ;22 Februarie a.c., a

avut loc in comuna Cârpa înmormântarea

răposatei în Domnul ved, Solomia "Ursulescu. .Răposata a,fost fiica preotului din Delineşti

Nicolăe P lţurarhii'' Ă’ fosfr căsătorită tn co-

îhtina Poiana îâEgă' ^Câraiişebef după fiiul

\estittilui Vasa Ursulescu,, proprietar; —* du

numele Iova.’ Dar* fericita căsătorie nu ţinii

thult, căd în scuft timp moartea îi răpi'soţul

răirâiând cu trei orfani, un prunc icii numele

^oan şi:' dcu& fele, Maria şi 'Riisandâ. Cu

~tdâte‘: aceste văduva îşicrescti cu îngrijire

Ciopiii, d'âiidu-’i/ Ia şcoală: Ficiorul repos â: nu

de : mult, eâr, ! felele trăesc," măritate: Mariâ

după* preotul Nicolae Usunescu, din Cârpa,

ear’ Rusăiidă după harnicul 'învăţător Iuliu

Joanoviciu din comuna Jena. La săvîrşirea

actu lu i de ‘ 'înmormântare- au lukt pârfe d-nii

preoţi‘Romul Tinca eu înv: Fiat5 din Buchîniti,

“Die Popoviciu cu înv.' !Stoichescu din Petros-

tniţa^Nicdlae- Cojocariu cu :înV.( Ccpbcian dia

Bolvasniţa, preotul Florea Giolocă din Poiana,

'preotuP Martin ‘Veriiichescu din Vârsiorovâ^şi

înv: Zaharie Găbriel din Ioc. - Afară de aceea

a venit’ i corul vocal’ bis. din comuna Jena,

executând cântările funebrale, afară de aceasta

• o mulţime mare de - popor, chiar şi^in comu­

ne lelnvecinatei semn că răposata a fost preh>

Auită de toţi. • H îrfirai f:

V ieaţa lu i Stefan-cel-Mare. Ve­

stim cu plăcere, că frumoasa descriere a vieţei

lui Stefan-cel-Mare, scrÎBâ ş t publicată în

Foaia ■ Poporului de harnicul învăţător, d-nul

George Cătană din Valeadieni, va eşi în durând

în broşură. ;Ea va fi o carte foarte bună cu

deosebire; pentru tinerimea şcolară, învăţători

şi alţi cărturari. ; > • ' ■: = o * i .<= \h

„ U niunea* A rd e a lu lu i. Tinerimea

universitară din Cluj a hotărit, ca la 29

Martie n. să sărbeze cu mare pompă aniver­

sarea a 50-aVa procramărei uniunei", făcută

la Cluj în mijlocul unei selbatfce furii. Vor

lua parte trimişii tinerimei din Pesta şi delâ

toate5 academiile. — Vom vedSearăşi un* mare

tămbâlău şi mai multe fereşti sparte spre

gloria „unicnei8. o. 17

BS ingU riii oraş nepa trid ticu... Sub

titlul • acefta îndurerat, ziarul yjMâgykrbrskidg

(nrul dela 3/15* Martie) se plânge- în urmă­

torul chip împotriva oraşului Fiutne : ; „Ade^t

oraş al naţiunei: Maghiate (! ? 'Red.) susţinut

cu -multă cheltuială, a 'decăzut până- acolo,

încât autorităţile au oprit tututor "patrioţilor

de bun simţ sărbătoarea de a z i . î n Fiume

â’au înţeles câm 70—80 de deregători, că

:dacă pe cale publică nu e iertat să sărbeze

ziua tde 15 Martie, cei puţin prin o cină mo­

destă să Sărbeze timintirea marei zile. ‘Acest

plan al lor a ajuns la cunoştinţă mai’mărilor,

cari pe scurt li-au adus Ia cunoştinţă, că dacă

vor l erba, ■ vor fi -număi decât1 daţi afară

din post". - ' ‘ 5h . •''! . -jiVi

M in is te riile > în A ustria : - Sub dom­

nia- de 50 de ani a ■ Monarchului- Fra’ncisc

Iosif, Austria are pâ»ă acum al 20-lea mini­

ster. Mai puţin au durat ministeriile Holzge-

than 26' ziîe; • Dolbhoff ^ luni,’ ’23 zile;

Gautsch 3 ']anlj'^5-..z9e;,'Kielindmtgg''Z'x\ia&% 13 ziieţ Seust 4 l u i a i Stremayr 6 lani;

Poio'cki § \}ivAi, ‘%& 2ale: <:;5 ^ b ' '-• ‘ V i ■ .':■■■ - *■ i jj. * .-3*-» ' • i- ' ■ -■

jţa s iiin ile îr i causa ech ivalen tu lu i. La 31 Martie st. n. expiră terminul pentru

presentarea.fasiuni!or în .causa aruncului echi-

valentului.' Usufraetuâral, care întrelasă/ â

presenta ' coala de. fssiune până la tenbinul•• • '■ ' , r : i ‘ t •• 'fi > arătat, se va pedepsi .îa bani cu întreagă

competentă1 de pe un an; eăr’ daca în fâsiune

nu se arată corect venitul, vinovatul dease-

menea se pedepseşte5 îh bâni^ care pedeapsă,

"dBpă; împrfjurari, poate să: -fie şi până la

■500:'fl.;jlj o-Jihî f:7 -r;:-'*

Eârăşi dLts l mortal. ^ La"^17 l.

c. a avut loc un duel cu sabia * între ti­

nerii de bună speranţă pentru 1 Israilui

patriotic: Klein /3-/lartf>'/ jurist, şi Ko-

lener B ăa , comerciant, ambii diti., Lo-

soncz. ‘ în‘ duel a tăiat lui \ Kole-

~ner B coaste şi ’i-a străpuns până îâ

plumâni. în urma acestei grave rane a

miirit în aceeaşi zii 'Kiein ademenea a

primit orranâ gravă, care .’J-a jpus lapat.

Causa duelului ?: S'au ' insultat. = reci-

proa cu, prilejul bancbeţuliţi ^dati la ,15

Martie,, întru amintirea marei dle...i M.-ÎS îl: i i .«

Curţi cu ju ra ţi i n —Itusia. Foăiă

oficială' ruseascăBegieruiigsbote & publicai zi­

lele acestea un ucaz ăl Ţarului, care ordorîă,

că în guvi^rnamentele Olan'eţ, Astrahan, Oren- lurg §\ C^# sS vfie introduse curţile cu juraţi. Deodată eu publicarea acestui ucaz, miaisitrul

de! justiţie face cunoscut, ea amintitele patru

guvernamente vor primi cât de curând şi con­stituţie provincială. Se zice, că Ţarul va ex­tinde regimul liberal asupra întregei Rusii eu­ropene, Foile ruseşti primesc cu bucurie în-

troducereâ acestor reforme liberale.

1 în v ăţă to r la şcoala de ap licaţie .

Prea Sfinţia Sa Domnul Episcop Nicolae

Popea, în urmarea decisului ven. consistor die-

desan, â denumit în 14 Febr. a. c. de învăţător

la ,şcoala de aplicaţie fote institutul pedagogie

din Caransebeş, pe dl învăţător Maxim Dalea

Dontii. Dalea esţe născut în domuna Târnova,

în domuna' aceea :unde ’ ăvem atâţia tineri

talentaţii ; J "

t:

„Foaia Poporului" pe aşteptare.' Luând în seamă lipsa de bani din

anul acesta, în urma căreia unii dia. ceti­

tori ne-au; cerut; „Foaia Poporului" pe

credit şi de altă parte voind, ca iubiţii

noştri ţărani sfi aibă! ce ceti, am hotărît:

s6 dăm anul acesta „Foaia Poporu­lui" şi pe aşteptare, până la secere sau

cel mult până la toamnă. ;

;.i;Aceaia,; cari ar voi. s§ţ aibă astfel

„Foaia" sânt rugaţi a ne înştiinţa, obligân-

du-se a plăti abonamentul la unul. ii?

cele: două termine, amintite; mai; .sus.

^ .Scrisoarea* prin Care sS deobligă la

plată trebue sfi -fie făcută’ de preotul său

învăţătorul local, î: pe cari îi rugăm: a-’şi

da părerea privitoare la cei-ce vreau 'să-

aibă „Foaia Poporului" pe credit.

' Cererile au sS se adreseze subscrisei

administraţii.. , , r ,

- J . ^^Administraţiunea-:-

<; Un Jigan ăîntrat . odatăân grădin ct'

uiiUi grof, de sigur 'că nu ca sS: se pre­

umble, dar' fu prins şi ăus 'înaintea grO-• i * - a ____ î 1 ' ’ L-' . * / T / - v 7 n ' a m A r i l / t , 'fului. Acesta apucă' 'pe ţigan de mână

ţţţ cu bâta'jţe'o.Mvea , începu a-’i'. mă­

sura coastele. Vezândi, Ţiganul că nu4l

glumă .zise; t .

.-rr-.JBoj ho, M aria; Ţa, .asta wu-f

bine, pe la noi nu se bate- aşa. ;

■ —- Dar’ tiitm? ■■■■ ■ ;■ ţ _ y_{n bâta "cu amândouă 'mânile-

, ~'(&6fyl\făcu aşa% dar’ atunci nefiind

ţinut ţiganul. .îft arătă, călcâiele îşi scăpă'.

.. î Impărt. de M arica, înv.

POSTA RED A C Ţ IE I.

. :,_:.-.P,.Ş. M.-, Nu se-poate publioa.-: . . ; S: h

;r . _ N. M. !n:Seb.-inff Poesia e slabă; adună, mat

bine poesii din popor,. cum se cântă la joc, Ia î0'

•-'Românaşu, Sn Selişte: înt&nîat' pentru

Acesta;^ In nrul viitor:urmează. , Mulţumită. ? . ■ '; / :

Pentru redacţie ţi editură responsabil: Ândreiu Balte?*

Proprietar: Pentru- ^Tipografia" societate P0

acţiua: V. H. Dressnandt:

Nr. 12F O A I A P O P O R U L U I Pag. 143

Călindarul sSptSmânei.Zilele Călindarul vechiu | Călind, nou Soarele

Dum. 4-a In Post, gl. 8, sft. 8. rtSs. ap.

Dum. 15 Me. Agapie . 27 Rupert 5 49 611Luni 16 Mc. Sabin 28 Maieu 5 47 6 ÎSMarţi 17 Preacuv. Alexie 29 Eustasiu 5 45 6 15Mere. 18 P. Chirii. Arcli. Iers. 30 Cuirin 5 44 616

-Joi 19 M. Hris. şi Darie 31 Balbina 5 42 6 18Vineri 20 PP.uciţi în M.S.Sava 1 Apr. Ilugo 5 41 619Sâmb. 21 Cav. P. Iacob 2 Paula 5 40 6 20

Tîrgurile din septemâna viitoare după căi. vechia.M e rc tir i , 1 8 M a r t i e : HaşfalSu,- Poiana-sărată, Ruşii-

munţi (Maros-oroszfalu), Săsciori., _

•J o i, 1 0 M a r tie : Oşorheiu.

V in e r i , 2 0 M a r t ie : Basna, Eted, Marcod (6 zile

premergătoare tîrg de oi), Ocna-Sibiiului, PctrifalSu,

(comit. B--NăsSud).

S â m b ă tă , 21 M a r tie : Blaj, Cematul-infer., Gcorgio-1

Sân-Miclfiuş.

D u m in e c ă , .2 2 M a r tie : M ada /; . ■: •

La „Tipografia", societate pe acţiuni In Sibiin se află de venzare opul premiat şi publicat de „Asociaţiunea transilvana pentru literatura ro­mână şi cultura poporului român*

POVESTI DIN POPOR1adunat© de

Ioan Pop-Retegeanul.

Acest op, care se extinde pe 216 pagine, cu­prinzând cele mai frumoase poveşti şi la urmă o însemnare a provincialismelor, oostă numai

50 or. plus 10 cr. porto.

„Tipografia11, soc, pe acţiuni, Sibiin.

„Istoria Transilvan ie i"de

G e o rg e I t a r iţ ln .

Monumentalul op al regretatului nostru isto­ric: „Părţi alese din istoria Transilvaniei pe 200 ani din urmă", se poate prooura de acum

SgsSr cu preţ redus/ *3 ®Volumul I.

broţ. In loc de fl. 4.20 numai ca fl. 2.50, leg. fl. 3.30.Volumul H.

4rof. In loc de fl. 4.— numai ci fl. 2.— , leg. fl. 2.80.Volumul IU.

broţ. In loc d# fl. 2.80 numai cu fL 2.— , leg. fl. 2.80.Opul întreg:

tro ţ. In 3 voi. In loc de fl. 11.— numai eu fl. 6.50 * şeee florini fi cincizeci ir. v. a., leg. fi. 8.60.

Aceasta carte n’ar fi iertat s5 lipsească dia casa nici unui bun Român.

La „Tipografia", societate pe acţiuni în Sibiiu, s« afla de vânzare:

Cea mai nouă

Carte de bucateA

bucfttâriei

româno, franceze, germane ţl maghiaracuprinzând reţetele cele mai bunepentru a 1 pregăti în modul cel mai potrivit ori-ce fel da

bucate, delicatese sau benturi gustoase. • S* rind» n prej so&zut (dala I L) a cant num ai eu 1 fL v. ct. plug 10 ar. porto

(20 cr. rtconuuidată.)

[6] 7—12

IMM Tf

Cele mai mult recomandate In timpul din urmă şi de specialişti aprobate mijloace pentru înfrumseţarea tein-ului şi cultivarea pielei sAnt:

Săpunul-Margit Creme- „ Poudra- „

inventate de chemicul Foldes Kelemen. Aceste preparate, absolut nestricăcioase şi folosite Împreună dau feţei, g&tnlui, braţelor şi mânilor o coloare frimoasă, delâtură roşeaţa din faţă şi braţe, petele de vară, bnbnrnzii, negri, etc. [889] 2-

Unicul deposit în Sibiiu:

Parfumeria Meltzer, strada Cisnădiei, (edificiul comandei de corp)

Fabrica de săpun şi lumini Daniel Meltzer jun.,s tra d a , G n ş te r i ţ e i n r . 2 5 .

* * * * * fc— - - - ^

r

Pag. 144 F O A I A P O P O R U-L'tJI Nr. 1 2

ii ", soc. pe acţiuni, Sibiiu.A eşit d e su b tipar:

A

împreunate cu

însoţiri de consnm, de îfinzare, de Yiieri, de lăp- ' tării etc. şi instrucţiunile trebuincioase.

re practicăpentru t

- de ■

F. W . RAIFFEISEN. Ediţiunea a V-a:

Traducere autorisatâ de J "

Dr* Aurel Brote,directorul băncii gen. de asigurare m. „Transilvania"

, E D IT U R A |,R8bbIbdII ron. de agricultură din comitatul Slbllulul“. |

(2 8 0 p a g in i m a r i). |-

11 r k i M ■, . . ■

Noue;.;fşi j

Motore: î©iIij§Mistabile şi moliile, spre scopuri industriale

ori economice, fabricate ale firmei

â%> _ © © m p ., .B u d a p e s t a ^

liferează reprezentantul

Aiidrem îliegefr ^p r i m a f a b r i c ă a r d e l e a n ă d e m a ş i n i

a g r i c o l e ş i t u r n ă t o r i e d e f e r ,

[719] 4 - 6

; ®tT*; !! Lista preţurilor gratis şi franco! I

Cartea costă 80 cr. (cu porto postai 90 cr. recomandată 1 fl.) şi se poate cumpăra dela

„Tipografia**,soc. pe acţiuni în S ib iiu .

» ^ o o o o o o o o o o o o o o c > o o o o o o o ^ g o o o o o k»td' ---—- vv I I I I I I M I m i M IM I IpLI ţ ş m ţ ţ ş ţ ş I I I I I I IU I. H I

Doue cărţi folositoarepentru ţeranul român

an apărut tocmai şi se află de vânzare în jj librăria „Tipografia", societate pe acţiuni, I

Sibiiu, strada Popiăcii 15:

ÎNDREPTAU PRACTICîN

E C O H O M IA 'R U R A L Acompas do

osl 12 preoţi întemniţaţi îs Cluj.

P reţul 1 fl. v. a.

O O m : A & Â E l . I X > Ede

..., Elia Dopp. .. . ................. . .

P re ţu l'40 cr. v. » . ........ .

Pentru porto postai câte 5 or. mai mult. i

, A apărut la

/Fipopafia^ .soc.-pi ac^uni în Siftiu

; v S tu pa r i l ors a t e n i

I 4 t de ;1 ^ Romul Simu, învăţător.

1-

Faiirlcă de săpunuri fine în Orlat,Nu e încă destul de cunoscut, că, în ţeara noastră este o

fabrică, fabrica chemică a domnului ; - ; ' [624] 5 - 4 2

D r . H . S c M e lb a c l i în G r îa t ,

care se ocnpă cu fabricarea săpunului ele toaletă, şi de par- : fumerii şi produce numai marfă curată, care se poate compara : cu ori-ce altă concurenţă. De aceea ,î;

e d e m . a ; r e ' ' p " r ' ' e ţ : ' ' ' ' ^ ţ 8 B . . . . . . . . . .

: dacă p. t. publicul face o încercare şi se convinge de bunătatea acestor : : fabricate. Săpunurile de toaletă sunt, în urma composiţiei lor, foarte '! 1 fine şi binefăcătoare pentru piele. Se pot cumpgra din cele mai : > multe localuri de boltă ale Sibiiului. . f -.: : . '

Pentru cei-ce se interesează e de însemnat;:că la librăria Tribunei" ; • este expusă pentru comercianţii din^-afară; o colecţiune de mustre, de

săpunuri dela (Mat. : ' '

O

i IFt H> 9 HI U <9 «l O » V VW W,Vm'\2.

W^Â medalii de aur, 18 de argint, 30 diplome de onoare şi de recunoştinţă.'

i.

Fliîid de restitiiţiunea î ' l u i 3ESZ"wî5Bda,

•• \.Cu mai multe ilustraţiuni în text.

-î v;-,î Editară şi. proprietatea .

■î ,Reoniunei rom. de agricultură din comitatul Sibiiului"

> Preţul 35 cr. plus portul postai.

s; ' .*/'£ I Keuniuniea ajpricolă* prin. eăareaVacestei j ' eărţi folositoare a umplut nn gol adânc simţit în literatura stupăritului. Broşura este scrisă-

3de un fruntaş învăţător;-sţupar priceput. Ea ', tractează pe" scurt' tot de 'Ce are'trebuinţă âfc1' ' stupar. Se rocomandă cudeosebire ea premii pentru şcoalele noastre de tot soiul.

Se vinde la ,

' „Tipografia",:•w =8oâefatevpe acţiuni îrf Sibiiu

apă de spălat pentru cai, cu privilegiu cea şi reg.

| - Preţul unei butelii i ÎH.-40 cr.

Folosita de 3 de ani în grajdurile de curte princiara, în graj- durile mai. mări militare şi civile, pentru întărire înainte şi restituire: după strapaţe mari,, la, scrintituri, înţepenirea vine-

R|i lor etc. face capabil calul lâ prestaţiuni excelente în trâining.;ţ f l Veritabilă numai cu. marca, de scutire de-mai.sus se află

în toate apotecile; şi drogueriile Austr6^rgkriM.'; '[nş2yş6—40.

l ' i l :i - • D eposit p r in c ip a l

v —-r---- - s • ’• . ■*- ’t- .§5 ' - " furnisor. de£,purte«.ces, «şi reg. şir„-reg. roman. -?

Ti ÂpVjfecar âe cerc,'Korneubarg, lângă Yieha.'

La „Tipografia", societate pe acţiuni în Sibiiu se află de vânzare

Lumeape anul I898

cu un Hbogat cuprins;' cu'preţul de--70 cr;, ~(cu~ piortpYpostal7 75 cr^

Futra ,Tipefrafl»“, «odetate pe acţioni: V. £L Dreasnandt. Pentru tipar responsabil Ioaif Marscliall.