a bibliotecii a d' - libris.ro antica... · 2018. 8. 23. · fean d'espagnet ce acelaqi...
TRANSCRIPT
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rom6nieiESPAGNET, JEAN D' Filosofia antici restituiti in puritatea ei:opera secreti a filosofiei lui Hermes / |ean D'Espagnet;trad. din lb. francezlde Gabriel Awam. - Bucuregti: Herald, 20lgISBN 978-973 -trt -67 3 -0I. Avram, Gabriel (trad.)t4
|ean D'Espagnet, La philosophie des anciens rdtablie dans sa puret6,@ Arbre dOr, Gendve,mu20I2
JEAN D'ESPAGNET
Opnne sEcRET;. A FTLosoFIEI LUI Hpnivrns
Traducere din limba francezbde
GABRIEL AVRAM
EDrruRA C% ""*oroBucuregti,2018
Filosofia anticd restituitd in puritatea ei
103. Lupta contrariilor apare in urma faptului ci unele calitdli
sunt mai intense decit altele
104. Cahtelile elementelor sunt temperate
112. Al cincilea element
I 15. Prima stare de contrarietate a existat
intre lumini gi intuneric118. Pirlile lumii nu sunt nici elemente,
nici nu se preschimbi unele in altele
120. PimAntul gi focul nu se preschimbi unul in celilalt125. PimAntul gi apa nu se transformi unul in celilalt
127 . Apa gi aerul nu se pot transforma unul in celilaltl29.Doar apa circuli in naturi135. Cele trei cercuri sau roli ale circula{iei
136. Primul cerc
138. Al doilea cerc
141. Al treilea cerc
145. Circulalia umorilor in corpurile mixte
147. Fermentalia sau drojdia apei
148. Fermentarea celorlalte elemente cu ajutorul apei
150. Trei elemente secundare
154. Trei feluri fundamentale de corpuri mixte
155. Mineralele
157. Vegetalele
159. Animalele
160. Omul este un microcosmos
161. Fiecare lucru compus din elemente
reprezinti un microunivers 108
162. Lucrurile compuse vii sunt alcituite din trup, suflet gi spirit 108
163. Spiritul 109
166. Formele ll0177 . Capacilatea de multiplicare izvorigte din formi I 16
178. Lumina qi intunericul reprezinti principiile vielii gi morlii ll7179. Formele animalelor qi ale vegetalelor
au o anumiti structuri specifici182. Nagterea gi distrugerea lucrurilor183. Degradarea
184. Zd.rnislirea
186. Seminfele haosului
76
77
80
Cuprins
Dedicati Atotputernicului Domn din ceruri
Si Monseniorului Pierre du Broc,
ilustrisim Si reterendisim episcop de Auxerre
Mesaj adresat discipolilor Filosofiei Naturale
Discurs in favoarea filosofiei antice restituiti in puritatea ei
gi despre numele primului siu autor
Fragmente despre cilhta gdnditori interesanli
Frr,osoru lrvrrcrloR nrsrrturrAirrr punrtltr'a rr onrcrxatA
Canonul l. Dumnezeu
2, Lumea
4. Natura
9. Lumea
13. Materia primordiali18. Crearea lumii22.Materia gi forma sunt cele doui principii ale lucrurilor28. Creafia Soarelui
32. Lumina este forma universali37. Crealiaomului40. Materia primordiali contine trei feluri de forme
43. Degradarea nu se produce din contrarietatea calitililor50. Elementele
59. Pimintul64. Apa
75. Aerul81. Focul
94. Iubirea reprezintd geniul Naturii96. Contrarietatea nu se lntilneqte in cadrul elementelor
7
ll
17
82
83
85
89
90
92
96
97
98
99
l0tr02102
103
105
106
106
107
108
23
24
24
26
28
30
32
35
38
40
42
44
46
49
54
57
63
66
7l72
rt7t20r20r2ttzt
]ean d'Espagnet
187. Viala gi moartea
188. Naturile spirituale
190. Doui feluri de hrani: hrana trupeasci gi hrana spirituald193. Focul naturii este spiritual194. $i focul obiEnuit poate fi incadrat
in rindul lucrurilor spirituale
195. Lumina face parte din rdndul lucrurilor spirituale
199. Spiritul universal
204. Corpul diafan
208. Principiile active sunt spirituale
210. Cahtelile sunt instrumentele, gi nu cauzele actiunilor2lL Culorile, mirosurile gi gusturile
. 212. Rarefierea gi condensarea sunt instrumente ale naturii213. Umiditatea accentuati
215. Umiditatea accentuatd este nepieritoare
216. Doui feluri de umori existente ln lucrurile compuse
217. Sticla este rezultatul acestei umiditili accentuate
218. Umiditatea accentuati siliqluiegte in cenugi
220.Vmiditatea accentuati este rdddcina lumii materiale
223. Umiditatea accentuati reprezintl,.veriga de legituri dintre materie gi formd
224. Ciidura naturali qi umiditatea accentuati
226.Exemplarele prime qi exemplarele secunde ale lucrurilor227 . Ar monia Universului231. Cele patru cahteF sunt precum
niqte tonuri armonioase ale naturii232.Felul in care acfioneazi natura
237. CeruI este nesfA.rqit
240. Inteligentele
242.PitmilnfilJ
Oprnl, sEcREr;. A FrlosoFrpr LUr HERMEs
Care ne invald despre ffiaterie
Si dapre modul in care se poate fduri Piatra Filosofold
Dedicati maegtrilor in filosofia hermeticiCanonul l.lndemn14. Materia din care este alcituiti Piatra FilosofaliL
36. Mercurul filosofilor
Filosofia anticd restituitd in puritatea ei
42. Sublimarea alchimicd a mercurului
58. Practica
60. Mijlocul qi marginile Pietrei Filosofale
62. Mijloacele materiale
63. Mijloacele de operare
64. Mijloacele demonstrative
67. Cele patru feluri de digestie
68. Prima digestie
69. A doua digestie
70. A treia digestie
71. A patra digestie
75. Circulafia elementelor
83. Doui feluri de ro{i, cea mare gi cea mici
85. Prima rotalie
87. A doua rotalie
90. A treia rotalie
92. Focul slujeqte naturii 9i alchimiei
94. in interiorul Pietrei Filosofale existd trei feluri de foc'
Focul natural
97. Lichidul Pietrei este de fapt un foc
102. Cele patru grade de intensitate ale focului
104. Culmea focului
106. Cele patru elemente ale Pietrei Filosofale
108. Proporliile
109. Vasele naturale gi vasele alchimice
1 16. Cuptorul nemuritor
1 19. Obfinerea sulfului
12 4. C omp ozi\ia elixirului129. In materia Pietrei existi
trei feluri de umori sau stiri de agregare
1 3 3. Multiplicarea elixirului
137. Timpul de preparare a Pietrei Filosofale
Un iubitor de chimie
Dedicalie pentru cei care iqi fac o profesie din aceasti nobili filosofie
Zodiacul alchimigtilor impreuni cu casele PlanetelorTimpul elaboririi Pietrei Filosofale
122
122
t24125
t26t27r30
r32134
r35
136
r37
t37138
138
139
139
140
142
t43144
145
t46t47t49l5l152
155
156
ts9t64t73
176
t82184
184
185
186
188
188
189
189
190
t92195
t96197
198
200
20r
203
205
206
207
208
208
210
212
2t4
216
218
220
222
222
226
227
Canonul l. Dumnezeu
Dumnezeu este fiinfa eterni, unitatea infiniti, principiultuturor lucrurilor. Esenfa sa este saturati de lumini; el este
atotputernic, voinfa sa reprezinti binele suveran, iar dorinfasa este operl infrptuiti. Daci cineva va dori sd,-l caracterizezemai bine pe Dumnezeu, trebuie si-i spunem ci admirafia qi
ticerea sunt mai grlitoare decdt cuvintele noastre; ci el exis_
ti intr-un abis de slavi atdt de adinc, incat slebiciunea minfiinoastre nu poate rdzbate prin el.
2. Lumea
Aproape tofi infelepfii au afirmat cI, din vegnicie,lumea afost ordnduiti gi alcituiti dupd ideea Arhetipului ei. Or, acest
Arhetip, inainte dezidireaUniversului, era strins in sine, cum_va pliat ca paginile unei cir{i, gi nu strilucea decit in sine in_sugi; dar, odati cu crearea lumii, el a fost dezviluit printr_unsoi de nagtere gi aruncat in afara lui insugi pentru a se mani-festa. Printr-o extensie qi rispindire a esenfei sale gi-a dezvit-luit opera, care era ascunsd odinioari doar in infelegerea sa,
precum un embrion in matricea proprie, astfel incAt aceastilume materiali, ca gi cum imaginea divinitiqii s-ar fi recodstru-it a doua oari, nu este decAt o copie fideli extrasi din lumea
24
Filosofia anticd restituitd in puritatea ei
originari aflati sub formi de idee. De acest fapt a dorit sd ne
convingi Trismegistul (in Poimandres, un capitol din Corpus
Hermeticum), atunci cdnd a spus ci Dumnezeu gi-a schimbat
forma gi ci toate lucrurile ne-au fost revelate dintr-o datl prin
apari{ia gi participarea luminii necreate a lui Dumnezeu, lu-
miniL in care toate aceste lucruri erau invegmintate. Cici, in-
tr-adevir, lumea nu este altceva decit o imagine descoperiti
de divinitatea ascunsi sub viLluri. Se pare ci anticii au vorbit
despre nagterea Universului nostru, atunci cAnd au afirmat ciPallas-Atena a iegit din creierul lui |upiter, cu ajutorul zeului
Vulcan; adici cu ajutorul focului sau al unei lumini divine.
3
Fiuritorul etern al tuturor lucrurilor, a cirui infelepciune
stri,lucitoare a poruncit ca puterea sa si creeze lumea, a orAn-
duit cu atdta miiestrie formele acesteia, incAt toate piesele sunt
amestecate in mod artistic qi frri a se crea confuzii. Pirfile cele
de sus sunt aranjate deasupra celor de dedesubt, care le urmea-
zL,iar impreuni au afinitifi gi seamini unele cu altele, datorite
unui anumit raport gi unei anumite potriviri, pe care le intdl-
nim in alcdtuirea lumii, in aga fel incAt extremitifile acestei
mari opere sunt aliturate gi legate strins laolalti printr-un nod
secret, cu mijloace pe care nu le putem percepe cu simfurile
noastre. Toate aceste lucruri, datoritd unei tendinfe naturale,
asculti de poruncile motorului suprem gi lucreazd la binele gi
la unitatea naturii inferioare, gi pot fi reduse in neant la cea mai
mici porunci a celui de la care iqi datoreazi fiinfarea. Iati de
fean d'Espagnet
ce acelaqi Hermes Trismegistul (in Tabla de smarald) a spus ciceea ce este jos seamlni cu ceea ce este sus.
4. Natura
Cei care cred ci Universul este independent de orice na-
turi divini, neagd ci ar exista weun Dumnezeu, dar nu putem
si recunoagtem altd divinitate necreati a naturii, atAt pentru a
zlmisli, cit gi pentru a perpetua individualitifile care se regi-
sesc in acest uriag mecanism, decAt spiritul acestui divin Arhi-tect, care, la inceputuri, se plimba deasupra apelor gi care, prinputerea sa, a frcut si se manifeste seminfele tuturor lucruriloraflate nediferenfiate in haos; form1ndu-le pe acestea, frcin-du-le sd incolleasci, le-a rispAndit peste tot, supunindu-le tu-
turor vicisitudinilor si neajunsurilor putreziciunii, fie fturind,fie desivArqind lucrurile din lumea inferioard, pe care o alcdtu-
ieqte gi o ciopleqte cu ajutorul unor proporfii gi a unei simetrii
demne de admirat.
5
Cine nu gtie ci acest Spirit, care a zimislit lumea din neant
qi care o stipdnegte, care a risp6ndit gi inspirat lucririle naturii
printr-un suflu neintrerupt, care se scurge gi pitrunde in esen-
ta tuturor lucrurilor, care migci gi agitd printr-o acfiune secreti
aceleagi lucruri in general qi in particular, dupi cum o cere fie-
care gen, ei bine, cine ignori ci acest Spirit este sufletul lumii,ignori legile Universului. Cici acela care a creat toate lucrurile
26
Filosofia anticd restituitd in puritatea ei
igi rezervi gi dreptul de a le stipdni, Ei trebuie si spunem ciacelaqi Spirit cdrmuiegte atdt crea{ia, cit gi perpetuarea ei.
6
Dar cei care vor spune ci natura este o cauzi secundi uni-
versali, supusi guvernirii celei dintdi, fiind un instrument gi
un organ prin care prima acfioneazl, unde toate lucrurile din
rrceastilume materiali, se degradeazi, nu se depdrteazd de gAn-
direa filosofilor gi teologilor, care au numit-o pe una natura
naturans gi pe cealaltd natura naturata.
7
Cei care au pdtruns secretele naturii vor gti ci aceastl na-
turi secundara, ce ii slujegte primeia, reprezinti spiritul Uni-
versului, adici este o virtute insuflefitoare gi secundari a acelei
lumini care a fost creati la inceputuri, care a fost aliturati qi
contopiti in corpul Soarelui. Zoroastru gi Heraclit au socotit
acest spirit de foc 9i de lumini ca fiind un foc invizibil gi sufle-
tul lumii.
8
Ordinea naturii nu este altceva decAt o urmare gi o jesi-
turi a legilor eterne intocmite gi explicate, care au fost fburite
de Legiuitorul suprem, intipdrite de el intr-un numdr infinitde pirfi diferite, cu ajutorul diverselor permutiri gi a migcirii
corpurilor materiale. Viafa Ei moartea sunt cei doi termeni gi
cele doui hotare pe care Legiuitorul suprem le-a statornicit, iar
fean d'Espagnet
ceea ce se afli intre ele rcprezintl migcarea lucrurilor care se
face de la viafi citre moarte gi de la moarte citre via{i.
9. Lumea
Lumea este fruriti aidoma operei unui megtequgar, fbcu-
ti in etape, iar pirfile se leagi gi se contopesc prin legituri re-
ciproce, asemenea zalelor unui lanf. Natura, ca un aghiotant
al Arhitectului lumii, se afli la mijloc Ai igi indeplinegte func-
fiunile sale, ca o lucrdtoare priceputi ce repari ftri incetare
pirfile ce s-au deteriorat.
l0
intrucAt lumea universali inglobeazi trei naturi, ea este im-pirfiti in trei regiuni: cea care este deasupra cerurilor, regiunea
celesti qi cea inferioari. Prima, care a fost numiti inteligibili,este cea mai inalti dintre toate, fiind in intregime spirituali, ne-
pieritoare, reprezentind Tronul Majestifii Divine. Lumea celesti
se afli la mijloc, unde existi corpurile gi globurile de lumini per-
fecte, gi, intrucit acestea sunt toate pline cu spirite, aceasti lume
determini pe pimdnt nenumirate cahtnfi gi virtufi, dar inspiri gi
un suflu cu ajutorul ciruia insuflefegte lucrurile prin canale spi-
rituale. Aceasti lume nu este alterabili, dar, odati perioada ei de
evolulie incheiati, gi ea poate fi schimbati. in sfrrqit, avem de-a
face cu regiunea inferioari, care este numiti popular regiunea
elementari gi care ocupi centrul gi cea mai mare parte a lumiiuniversale. intrucdt aceasti regiune este exclusiv corporali, ea
doar imprumuti darurile gi beneficiile spirituale, principalul dar
28
Filosofia anticd restituitd in puritatea ei
fiind chiar viafa, pentru a sl6vi mai apoi cerul pentru acest ca-
dou. in cadrul acestei regiuni inferioare nu existi nimic care si
nu fie alterabil, iar ceea ce se nagte este apoi supus legilor mortii.
ll
Cu ajutorul legilor Creafiei, lucrurile inferioare slujesc qi se
supun imediat lucrurilor care se afli la mijloc; cele mijlocii se
supun celor superioare, iar acestea din urmi asculti de motorul
primordial; iati care este ordinea gi economia intregului univers.
t2
intrucdt doar Dumnezeu este cel care a fbcut sl apari toa-
te lucrurile din neant, tot el este cel care are puterea de a le face
si se reintoarci in neant. Cici nimic din ce poarti trisiturile
fiinfei sau ale substanfei nu poate ac{iona in lipsa lui Dumne-
zetJ, iar doar cu ajutorul legilor naturii nimic nu Poate trece
in nefiin{i. De aceea Trismegistul (in Poimandres) a zis despre
acest lucru cd nimic nu moare in naturi, ci toate lucrurile trec
gi se schimbi, cici corpurile mixte sunt alcituite din elemente
care, datoriti vicisitudinilor gi schimbirilor petrecute in natu-
ri, se intorc la starea lor simpld de elemente:
Natura a supus legilor sale fiecare lucru
Dorind ca totul sd se intoarcd la pdrfile componente,
Dar puterea ei, in ciuda tuturor eforturilor,
Nu poate reduce la neant nici cel mai mdrunt dintre corpuri.
(Lucreliu)
29
|ean d'Espagnet
13. Materia primordiall
Filosofii au crezut ci existi o anumiti materie primor-diali apdruti inaintea elementelor, dat intrucdt nu au reugit
s-o identifice cu limpezime, ne-au descris-o destul de prost,
ascunsd sub viluri gi nori. Trebuie si gtim ci aceasti materie
primordiald nu are cahtefi gi nu poate suferi accidente; ea re-
prezinti totugi primul suport, intrucdt este nemisuratl cantita-
tiv, gi prin ea toate lucrurile sunt presupuse a fi mari sau avdnd
intindere, cdci ea este materie simpli. S-a mai spus ci aceasti
materie primordial5 reprezinti sediul contrariilor, cici nu su-
ferd incidenfa simfurilor; ci totugi ea reprezintbbazalucruri-lor sensibile, ci se intinde peste tot; frrd a fi insd perceputd invreun loc, ea tinde mereu spre alipirea formelor, frrd, a avea ea
insdsi vreo formd; cd. ea reprezinti rddicina tuturor corpurilor,neputAnd totugi fi conceputi decAt cu ajutorul gAndirii gi nefi-ind supusi acliunii simlurilor. in sfArgit, s-a mai spus ci ea nureprezintl nimic in act, ci doar latent, in potenfi; in acest fel,
filosofii au stabilit obazl,a unei naturi imaginare gi himerice.
t4
Aristotel vorbegte mult mai rezonabil despre aceasta, cici,deqi a crezat in eternitatea lumii, ne spune ci totugi existi oanume materie primordiali universald, dar, pentru a nu intrain incurcituri gi in dificultilile definirii ei, vorbegte destul de
reticent si in termeni ambiguil, asigur6ndu-ne ci nu existi de-
cit una gi aceeagi materie, inseparabili, a tuturor lucrurilor.
30
1 Capitolul 5, Cartea l. Despre nagterea gi moartea lucrurilor.
31
Filosofia anticd restituitd ln puritatea ei
Aristotel ne mai spune c[ aceasti materie diferi in funcfie de
rrrodul nostru de a o concepe, ci primele corpuri au fost alci-
tuite din elemente imperceptibile sau din compugi ai acestor
elemente, iar materia primordiali a fost primul lor principiu,
t'ii ea este inseparabilil, ci aceasti materie primordiali este su-
lrusi principiului atracfiei gi respingerii, ci reprezintd baza 9i
sr.rportul contrariilor gi ci din ea sunt produse toate elementele.
t5
Dar Aristotel ar fi inleles mai bine, daci ar fi scutit aceasti
rnaterie primordiali de lupta contrariilor, pe care el o presu-
pune, gi dacd n-ar fi afirmat ci aceasti materie se alipegte lu-
rrrurilor contra voinfei sale, avdnd in vedere ci nu existdL nicio
contrarietate in sAnul elementelor, cici ceea ce se vede purcede
doar din excesul qi din sporirea calitililor, aga cum observim
tlin experien{a apei gi a focului, unde ceea ce credem a fi ceva
opus derivi, din calitdlile lor, mai mult sau mai pufin puternice
;i violente. Dar in elementele pure ale lucrurilor care se ali-
turi pentru a forma formele compuse, aceste calitili nu sunt
contrare una celeilalte, intrucdt in acest caz se aflb intr-o stare
temperati, iar ceea ce este temperat nu suferi de contrarietate.
l6
Thales din Milet2, Heraclit gi Hesiod av crezut ci apa re-
prezinth materia primordiali a lucrurilor, opinie ce pare a fi1 Capitolele I qi 2. Despre originea morlii lucrurilor.2 Despre diferitele opinii alefiIosoflor.
|ean d'Espagnet
impirtdgitd gi de autorul sacru al Genezeil, cici acegti filosofi
numesc materia primordiali un abis gi o api, dar nu vor sispuni prin aceasta ci ar fi vorba despre apa obignuiti, ci despre
o anumiti api aseminitoare unui fum sau unor vapori umezi
gi negri, cure se rispindeau ici gi colo, neexistAnd vreo ordine
anume, ci doar o migcare continui.
t7
Dar este ugor si spui ci ceva a apirut din nimic, atunci cdnd
te referi la vechea caszd alucrurilor, cici intunericul din care au
fost create ele nu a putut fi pitruns de lumina min{ii omeneqti.
De aceea, tot ce au afirmat filosofii sau teologii pAni acum poate
fi adevirat sau fals, dar lucrul acesta il cunoagte doar adeviratul
Autor al nafurii, iar cei care se ocupi de materia obscuri vorbesc
doar in limitele verosimilitifii de care pot fi capabili.
18. Crearea lumii
Unii filosofi, in consonan|l cu pdrerea rabinilor, au consi-
derat ci existi in realitate un oarecare principiu material foarte
vechi, dar care este ascuns qi se afld dincolo de in{elegerea noas-
tri, desemnat cu un nume destul de impropriu, Hylam, care ar fiprecedat materia primordiali, dar care nu este atdt un corp, cit oumbri vasti, deci care nu este ceva, ci doar imaginea foarte opa-
ci a lucrurilor, un fel de masci sau schili umbroasi a existen{ei,
o noapte plini de tenebre, un tirAm unde sdligluiesc umbrele.
Acest Hylam nu ar fi ceva manifestat, ci rezidi doar ca putere
32
I Capitolul I din Genezi.
33
Filosofia anticd restituitd in puritatea ei
latenti. Dar mintea omeneasci nu ar putea concepe acest princi-
piu imaginar decdt visind, iar imaginafia noastri este incapabili
si-gi reprezinte cu fidelitate acest haos, acest siLlag al tenebrelor,
la fel cum un orb nu poate concepe ideea de Soare, decit dupl
sunetele ajunse la urechea sa gi dupd imagina{ie.
r9
Unii filosofi au mai spus ci Dumnezeu a extras gi creat din
acest principiu extrem de obscur un anumit abis la fel de obscur
gi negru, ftri formi, frri ordine, care ar fi fost materia cea mai
apropiati de cea a elementelor gi a lumii materiale de astizi. Dar
cartea sfrnti numegte acest abis, acest haos, cdnd un pimAnt ste-
ril gi deqertic, cind o api, cu toate ci nu era vorba nici de una,
nici de alta, ci din cauzi ci acest principiu era amdndoui ele-
mentele deopotrivi, dar in latenfl, gi destinate a fi aga ceva. Or,
noi doar putem presupune ci materia acestui haos semina unor
vapori sau unui fum negru, in care era amestecat un anumit spi-
rit inghelat, amorfit de frig gi cuprins de intuneric.
20
Se pare ci aceasti despirfire a apelor superioare de cele
inferioare exprimati in cartea Genezei nu a fost decit o des-
pirtire a elementelor subtile de cele grosiere, o separare a spi-
ritului de trupul siu innorat gi necurdfit. Aici avem de-a face
cu acfiunea unui spirit luminos, care iegit din Logosul divin,
cici strilucirea luminii, care este un spirit de foc, separind lu-
crurile eterogene gi de diverse naturi, a impins in jos tenebrele