80944030 norberg schulz genius loci

8/16/2019 80944030 Norberg Schulz Genius Loci

1/5

drd. arh. Stefan Mihailescu

SITT, an I, 2011-2012

CHRISTIAN NORBERG -SCHULZ

GENIUS LOCI - TOWARDS A PHENOMENOLOGY OF ARCHITECTURE

Rizolli, New York, 1979

Recenzie

“ Localitatile devin lipsite de caracterul lor cultural, istoric si geografic si sunt reintegrate intr-o

retea functionala, introducand un spatiu fluid care se substituie spatiului locurilor . “(Castellas,1996; 375) – trad. proprie

Am inceput aceasta recenzie cu un citat al anilor 1996, pentru ca acesta vine sa intareascaobservatiile lui Christian Norberg-Schulz de la sfarsitul anilor 1970, dupa apogeul miscarii

moderniste care avea sa reconfigureze marea majoritate a oraselor. Modernist convins, Norberg-

Schulz prezinta principalele conceptele ale miscarii modern si motivul pentru care rezultatele nu

au fost la inaltimea asteptarilor. El propune ca directia de dezvoltare a arhitecturii sa fie data denevoile si traiul zilnic al oamenilor (intelegerea relatiilor de baza dintre om si mediul

imconjurator), si de analiza spatiului existential. Aceasta cale are nevoie de educarea imaginatieisi a simturilor. El realizeaza in aceasta carte o explicare a necesitatii studiului fenomenologiei,pornind de la conceptual de loc si ajungand la nevoia omului de a duce o viata plina de intelesuri.

“De-a lungul istoriei, genius loci a facut parte din realitatea traita, desi nu a fost numit in mod

expres astfel” (Norberg-Schulz, 1979; 15) – trad. proprie Intreaga lectura are ca cheie de bolta conceptul ca locuirea implica stabilirea unui raport

semnificativ intre om si mediul inconjurator. O data cu stabilirea raportului, omul poate sa-si

insuseasca lumea, iar finalul acestui proces este acela de descoperire de sine si de definire al

existentei sale in lume.

Intelesul ( meaning)

In cadrul textelor elaborate de Norberg-Schulz, se desprinde ideea ca pentru a intelege un obiect(lucru), trebuie sesizata relatia sa cu celelelate obiecte in cadrul unui procesului de adunare

(inlantuire- compunere). Autorul alatura intelesului si termenul de structura, privita ca o realatie

intre totalitatea proprietatilor formale.Din acest punct de vedere, putem sesiza ca doar in urma relationarii intre subiect si obiect poate

sa apara si procesul de identificare, iar dupa aceasta se poate ajunge pana la apartinere (luare in

posesie). Ordinea fireasca, este observarea, identificarea si aplicarea de intelesuri, iar daca ne

referim la intelesuri naturale, ele se impart in cinci categorii:

• Lucrul (munte, apa, copac)

• Ordinea cosmica (anotimp, puncte cardinale)

• Caracterul lucrurilor

•

Lumina• Timpul

Specific omului, in opinia autorului este sa adune lucruri preluate din natura (mijloace abstracte)care sa formeaza prin asociere un alt inteles, care este specific omului si are un caracter personal

stabilit in raport cu natura. Din acest punct de vedere, spatiul natural si spatiul amenajat sunt

structurate similar ca spatiu si caracter, formele create de om au un caracter distinct, ele nu imitadirect ci au proprietati structurale comune, ele simbolizeaza prin interpretare si translatie.


2/5


SITT, an I, 2011-2012

Intelesurile revelate in anumite spatii naturale, sunt incorpotate in elemente constructive sau

structurale si apoi decorative, in cladiri, care apoi sunt amplasate in orase.Lucrurile produse de om sunt privite ca avand o puternica relatie cu pamantul si cerul (teorie

preluata din scrierile lui M.Heiddeger) si trebuie sa se manifeste :

• Romantic ( legat de pamant)

•

Cosmis (legat de bolta cereasca)• Clasic (raport in mare masura egal intre pamant si cer)

“Pentru o locuire intre cer si pamant, omul trebuie sa inteleaga aceste doua elemnte, precum si

interactiunea dintre ele” (Norberg-Schulz, 1979; 23) – trad. proprie

Pe langa posibilitate de a face parte dintr-un ansamblu, dintr-o “adunare”, lucrurile au pentru omsi rol de a revela:

• Intelesurile proprii pentru lucruri facute de om

• Reflectii ale intelesurilor naturaleAdunarea lucrurilor preluate din natura (mijloace abstracte) formeaza prin asociere un alt inteles,specific omului si relatiei sale cu natura. “Pentru a avea inteles, totusi , inventiile omului trebuie

sa aiba proprietati formale care sa fie structural similare cu alte aspecte ale realitatii, si in final

cu structurile naturale” (Norberg-Schulz, 1979; 169) – trad. proprie. Intelesurile revelate inanumite spatii naturale, sunt incorpotate de elemente ale cladirilor, care apoi sunt amplasate inorase. Urban genius nu este doar local, intelegerea avand loc in raport cu nevoile si valorile

societatii.

Autorul ne prezinta o alta definitie a termenului de cultura. Cultura se bazeaza pe abstractizare siconcretizare iar intelesul apare din intelegerea lumii si este adus in cadrul sociatetii. Astfel cand

lucrurile se aduna, lumea isi poate arata adevarul. Rolul omului este a “trece” prin viata, de a

observa si de a-si realiza (fabrica) propriile sale intelesuri. Inmagazinarea acestor intelesuri inobiecte concrete care sa fie prezentate pe intelesul celorlalti, sta in puterea nostra si este o

obligatie, iar esenta arhitecturii, este de a revela si a valorifica prin amplasare un anumit spatiu.

Arhitectura poate sa contribuie direct la imbogatirea culturii, in special in sensul prezentat mai

sus.Arhitectura are rolul de a arata intelesuri concrete prin cladiri, care simbolizeaza si vizualizeaza,

prin adoptarea unui limbaj formal, a unui stil. Intelesul este suma dintre simbol (o interpretare

abstracta) si genius loci, si trebuie citit si prezentat public prin arhitectura.Este adus in discutie si conceptul de locuire, a esentei umane, in mod similar modului in care

acesta este prezentat si de Haidegger in 1954 (Bauen Wohnen Denken). Desi termenul de

“fourfold” nu este explicat in mod clar, suntem lasati sa intelegem ca adevarata locuire prin lumetrebuie privita prin prisma a patru elemente ce interactioneaza in permanenta: cerul, pamantul,

caracterul si spiritul (geviert).

Identitatea

Omul cauta in lume spatiu definit sau spatiu cu semnificatii si apoi incepe sa adune aceste spatii:• Spatiul definit (vizualizare, care se realizeaza prin adaptare, punctarea centrului, trasarea deaxe)

• Spatiul cu intelesuri (abstractizare si simbolizare)Structurarea localitatilor are loc si pe baza identificarii cauzate de relief, fapt studiat de

fenomenologie. Orasul apare prin abstractizare si simbolizare, iar identitatea este data de

caracter. Pentru ca functia centrului sa existe, acesta trebuie sa contina acele cladiri care creazaun manifest al intelesurilor adunate in acel loc. Drumurile si pietele (deschiderile) sunt marginite


3/5


SITT, an I, 2011-2012

de cladiri cu inteles pentru oras, iar cladirile stau (romantic pe sol, clasic pe o baza sau cosmic

ridicate de la sol), se ridica (deschise vertical, se opresc in volumul acoperisului sau creaza unspatiu neutru) si se deschid (functie de dimensiune, forma si distributia golurilor).

Caracterul puternic al unei constructii poate sa creeze genius loci sau spatiul natural inconjurator

poate realiza acelasi lucru (atunci cand natura domina).

Autorul prezinta doua corespondente intre cladiri si spatiul natural:

• Adaptatea vernaculara

• Interpretarea urbana (functie de caracterul locului, circumstantele istorice si deschisainterpretarilor personale). Intelesurile sunt in general comune, posibilitatea de expresie

individuala sunt date de variatie si tema (stil).

IstoriaAstazi viteza este prezenta agresiv in viata nostra, motiv pentru care multi oameni si-au dezvoltat

anticorpi, insa pentru perioda in care a fost publicata lucrarea lui Norberg-Schulz, viteza era un

factor destul de nou. Un rezultat vizibil al asa numitei adaptari a omului la viteza au fost si raman

lipsa de orientare si de identificare.Acesta este si motivul pentru care autorul afirma ca dezvoltarea omeneasca trebuie sa se produca

lent si nu rapid. Vorbim despre nevoia de a prezerva identitatea, sub presiunea schimbariloristorice, aducand termenul de “Stabilitatis Loci” ca nevoia umana de baza.

Schimbarile au implicatii in mediul construit si natural, iar prin nerespectarea genius loci, locul

isi poate pierde identitatea. “ Identitatea unui loc este determinata de locatie, configuratia spatial

generala si articulatiile caracteristice” (Norberg-Schulz, 1979; 180) – trad. proprie. Schimbarileprezentate in text sunt: practice, sociale, culturale.

Participarea creativa este sociala ( adunarea intelesurilor personale) si publica ( adunarea

intelesurilor publice si a valorilor sociale). Relatia dintre interior si exterior poate sa fie variatafunctie de mediul in care omul se manifesta ( casa nordica, casa din desert si casa europeana). In

acest context problemele legate de constanta si schimbare primesc un raspuns prin conceptul detema si variatie, iar tema comuna pentru spatiile individuale si cele publice sunt elementele cuintelesuri adunate intr-un context social.

Pentru a face fata nevoilor de schimbare, omul are nevoie de interpretari noi (inclusiv traditia),

autorul afirmand ca pe plan local oamenii apreciaza constanta si nu schimbarea. Autorul este unadmirator al lumii antice si mediavele. Acesta este motivul pentru care considera ca schimbarile

pot avea loc pe o perioda lunga de timp, permitand schimbari functie de valorile locale. Din anii

1970 si pana astazi insa, schimbarile au loc pur si simplu, avand o minima legatura cu locul.

Participarea creativa se poate concretiza datorita intelesurilor de baza, sub fiecare perioadaistorica, iar elementul care leaga aceste perioade este cultura. Cultura se bazeaza pe abstractizare

si concretizare iar intelesul apare din intelegerea lumii si este adus in cadrul sociatetii.

In perioada prezentata de autor, noile orase sufera de lipsa de limite si o densitate scazuta.

Planurile de urbanism realizate pe plansetele de proiectare, concepute dupa principia bine

sustinute teoretic (miscarea moderna) presupun cladirile amplasate liber ca si intr-un parc.Urmarea fireasca este ca au disparut fronturile de strazi si pietele clasice marginite de ziduri. Din

acest punct de vedere se manifesta o intrerupere a continuitatii de peisajul urban. Tesutul urban

rezultat dupa conform noilor norme de proiectare este “deschis”, continuitatea zidului fiind

intrerupta iar din punctual de vedere al autorului, coerenta lipseste. “Majoritatea cladirilor


4/5


SITT, an I, 2011-2012

moderne exista nicaieri, ele nu relationeaza cu peisajul, si nici cu tesutul urban coerent, ele au o

viata abstracta intr-un spatiu tehnologic si matematic in care cu greu poti sa faci diferenta intre

sus si jos”. (Norberg-Schulz, 1979; 190) – trad. proprie Orasul sufera pt ca-si pierde imaginea,

iar punctele importante precum nodul, trecerile si districtele isi pierd identitatea.

Lipsa de identitate a diferitelor parti de oras conduce spre monotonie.

Celebrii pereti cortina in care apar reflexii sunt de fapt lipsiti de simboluri, de stimuli pentru celce observa, ducand la lipsa de caracter. Are loc a pierdedere a centrului, ca punct de coagulare.

Lipsa intelesurilor complexe duce la disparitia locurilor si a sublocurilor ca spatii comunitare. Laaceasta fapt isi aduce contributia si proiectarea urbanistica care proiecteaza centrul care nu este

delimitat de cladiri, si nu mai este privit ca loc de adunare. Astazi cladirile sunt pozitionate

matematic dar intamplator intre cer si pamant, deci nu mai au un sens (din punct de vederefenomenologic), aparand ca suparafete plane, lipsite de identitate si semnificatii lizibile.

Aceasta lipsa de stimuli conduce la pasivitate si lipsa de activitate intelectuala. Identitatea umana

se poate realiza in spatii cu un character definit, sustine autorul.

Autorul face parte din miscarea moderna, drept urmare se simte dator sa prezinte istoricul

orasulul verde ( green city), sa prezinte ideeli de inceput, greselile de parcurs dar si reusiteleacestui fenomen cunoscut ca “miscare moderna”.Spiritul CIAM apare ca pentru a satisface mai mult decat nevoile fizice ale omului noi,

industrial. Arhitectura trebuia sa mearga in paralel cu dezvoltarea organica a existentei umane.

La baza, omul modern trebuie sa poata duce o viata adevarata si plina de intelesuri. Arhitecturanu trebuie sa se mai bazeze pe dogme si reguli, ea trebuie sa se cladeasca pe aspectele de zii cu

zii, ca o expresie a intelegerii dintre om si natura. Primul care a dat raspuns acestui aspect este Frank Loyd Wright, pentru el casa este un refugiu al

omului si al familiei, in cadrul careia se poate crea o noua interactiune intre interior si exterior.Prelungirea peretilor are rolul de a directiona si unifica spatiile care de altfel sunt libere. Casa

devine punct fix, un reper mai mult decat un refugiu, din care omul poate sa experimenteze o

noua libertate.Motive pentru pierderea spatiului:

• Pierderea structurii spatiale din cadrul localitatilor si lipsa acestora de identitate. Planuldeschis al casei nu se potriveste pentru model urban. Cartierele si orasele sunt proiectate ca

planuri largi si deschise, aici intervenind o greseala de scara. Acesta modalitate de deschiderecare functioneaza foarte bine la nivelul unei case nu se poate aplica direct la nivel urban.

• Stilul international. Conforma arhitecturii moderne stilul trebuie sa satisfaca nevoile estetice /de suflet prin forme produse in masa. Autorul o numeste “arhitectura a excluderii” (Norberg-

Schulz, 1979; 194) – trad. proprie. Exemplele vilelor Savoy si Tugendhat sunt consideratepozitive din punct de vedere al volumetriei compozitionale si integrarii in contextul perioadei,

insa au lipsuri din punct de vedere al lipsei de substanta si aspectului de nou (imposibilitatea

antichizarii).La nivel urban “less is more” devine monoton. (Norberg-Schulz, 1979; 195) – trad. proprie

Esenta unei asezari este de a aduna (grupa) diferite intelesuri, dar arhitectura moderna este

deschisa, iar deschiderea nu se poate aduna. Deschiderea inseamna plecare, adunarea inseamnaintoarcere, stabilitate.

Arhitectura moderna incerca totusi sa dea cladirilor si locurilor individualitate, avand in vedere

spatiul si caracterul locului, printr-o serie de arhitecti de mare valoare.


5/5


SITT, an I, 2011-2012

Alvaro Aalto adapteaza structura cladirii dupa tiparul existent al terenului la care adauga la nivel

de finisaje aspectul local. Apare astfel finnish genius loci.Corbusier recunoaste caracterul natural de “adunare” al asezarilor urbane si nevoia de centru (de

a contine elemente importante pentru comunitate).

Louis Kahn are ca principiu de lucru sintagma: “cum vrea cladirea sa arate” (Norberg-Schulz,

1979; 197) – trad. proprie. Spatiul si caracterul cladirilor sunt realiazate prin mai multe elementede compunere: alternanta de spatii inchise si deschise, grupari si separari, simetrie si asimetrie,

noduri si trecereri. Zidul redevine o trecere (prag) intre interior si exterior, motiv pentru careautorul este incantat. In cazul arhitecturii propuse de Louis Kahn, caracterul este dat de

urmatoarele elemente: proprietatile spatiale si modul de iluminare.

Societatea are o mare inertie iar elemntele dinamice, cu interese economice nu reactioneza decat

dupa ce se conving ca noua solutie se poate vinde bine. Intelegerea problemelor legate de mediu

se poate rezolva prin educarea pe baza teoriei locurilor, acesta putand rezolva relatia dintre om si

mediu si da o directie de urmat pentru arhitectura (descoperirea locului). Autorul revine asupraideei ca directia de dezvoltare este data de intelegerea relatiilor de baza dintre om si mediul

imconjurator. Pentru aceasta este nevoie de educarea imaginatiei si a simturilor.Educatia prin arta poate reface posibilitatea omului sa locuiasca poetic, astfel incat omul saacorde atentie lucrurilor pentru a intelege si a interactiona cu ele, iar apoi sa concretizeze

intelesurile printr-un limbaj arhitectural.

Intre finalul textului publicat in 1979 si citatul de inceput, publicat in 1996, diferenta este data

doar de suprapunerea retelei tehnologiei informatice , peste reteau descompusa a orasului.

Lipsurile vietii cotidiene si pericolul de alienare razbat in mod egal din ambele scrieri, textul lui

Norberg-Schulz precizand in final ca unica posibilitate de a rezolva problemele prezentului estede a studia profund legatura om si natura (natura ca sursa de inspiratie primordiala).

Astazi natura lipseste din oras, drumul deschis este inlocuit cu autostrada ( mascata pe ambele

parti) si parcursa cu viteza maxima iar majoritatea oraselor nu mai sunt traversate ci ocolite pecentura. Omul este indepartat de intelesurile la care avea acces cu usurinta , si acum trebuie sa se

cultive (sa faca un efort) pentru a recastiga o legatura care a existat de la inceputuri.

Concluzia trista dupa 25 de ani este ca orasele nu au avut parte de imbunatatiri vizibile,

majoritatea optand pentru a introduce elemente de impact maxim, mai mult decat a proiecta

spatiul pentru a raspunde nevoilor de identificare si orientare ale omului.

Bibliografie:

• Manuell Castells: “ The Rise of the Network Society”, Oxford, 1996

•

Christian Norberg-Schulz: “Genius Loci. Towards a Phenomenology of Architecture”,Rizolli, New York, 1979

80944030 norberg schulz genius loci

Documents