77947256 administratia publica locala

8/13/2019 77947256 Administratia Publica Locala

http://slidepdf.com/reader/full/77947256-administratia-publica-locala 1/86

LUCRARE DE LICENŢĂ

Sibiu, ..........................

1



CUPRINS

Pag.

CAPITOLUL I .....................................................................….….41.CONSIDERAŢII GENERALE ..................……...................... …………4 1.1.Evoluţia reglementării consiliilor locale in România .......……………...5 1.2.Principiile administraţiei publice locale ........................………………..7

CAPITOLUL II ....................................................................…...142.NATURA JURIDICĂ, ROLUL ŞI CARACTERELE CONSILIILORLOCALE ÎN SISTEMUL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ..…………………14

2.1.aracterele consiliilor locale ………………………………………….15

CAPITOLUL III .............................…................................…….1!3.FORMAREA CONSILIILOR LOCALE ............................…………………1! ".1.#epunerea candidaturilor ...................................................…………...1$ ".2.ircumscripţiile electorale% secţiile de votare &i birourile electorale'teritoriale' .......................................................................................……………..2( ".".)istele electorale .............................................................……………..2" ".4.ampania electorală.......................................................……………….24 ".5.*uletinul de vot ...............................................................….....……….25 ".+.#es,ă&urarea alegerilor .......................................................……….… .2+ ".7.-tabiliarea reultatelor votării ...…............................................. 27 ".!.onstatarea reultatelor votării .............................................…………2!

CAPITOLUL I .......................................................................………..2$!.COMPUNEREA CONSILIILOR LOCALE ..........……...................……….2$

4.1.ondiţii de eligibilitate &i incompatibilităţi ................................……..."(4.2./andatul consilierilor ...............................................................………."2

CAPITOLUL ......................................................................…."4".CONSTITUIREA CONSILIILOR LOCALE ..........……................……….."4

2



CAPITOLUL I

1.C*+i-/0ii +/0

A-4i+i5/0i0 6ubi78% ca &i categorie de autorităţi repreentând putereae3ecutivă este un subsistem n cadrul autorităţilor statului &i prin urmare &i ocomponentă a sistemului social global.

Ea reprezintă o reunire de elemente dispuse într-o anumită structură şi supuse unor interacţiuni atât între părţile care o compun, cât şi între ansamblul propriu-zis raportat la mediile social, politic şi juridic în care acesta se integrează.

dministraţia publică are un rol important n societatea contemporană% cae3presie a intervenţiei multiple &i di,erenţiate a puterii e3ecutive n asigurareaorganiării &i des,a&urării normale a raporturilor sociale n cele mai diverse domeniide activitate.

Re,erindune la administraţia publică observăm că putem vorbi despre0-4i+i5/0i 6ubi78 7+5/08 &i 0-4i+i5/0i 6ubi78 *708.

-pre deosebire de 0-4i+i5/0i0 6ubi78 7+5/08, competentă la nivelulntregii ţări% 0-4i+i5/0i0 6ubi78 *708 este competentă numai n limiteleunităţii administrativteritoriale n care aceasta ,uncţioneaă.

utorităţile administraţiei publice centrale de specialitate sunt n

e3clusivitate autorităţi ale administraţiei de stat % n timp ce autorităţileadministraţiei publice din unităţile administrativteritorial se mpart n servicii

publice ale autorităţilor administraţiei publice de specialitate deconcentrate înunităţile administrativ-teritoriale &i autorităţi administrative autonome alecomunelor, oraşelor şi judeţelor.

6ntre cele două categorii e3istă legături strânse% determinate de caracterulunitar al statului nostru% dar &i delimitări datorate ,aptului că la baa organiării &i,uncţionării administraţiei publice locale se a,lă principiul constituţional alautonomiei locale.

'rganiarea locală re,lectă regimul politic% transpunând pe plan local%spiritul &i instituţiile'1.st,el% un regim politic liberal va avea drept consecinţă complementară

recunoa&terea sau atribuirea unor libertăţi colectivităţilor locale. 8neori un regim politic autoritar poate tolera% până la un anumit grad% libertăţile locale dar acestea

1 9.le3andru%'#rept administrativ'%Editura mnia 8ni -..-.:.%*ra&ov%1$$$

4



sunt ntotdeauna riguros limitate &i aproape invariabil% regimurile autoritareinstituie n materia administraţiei locale% o strictă subordonare.

9ndependent de caracterul regimului politic% organiarea autorităţilor centraleva in,luenţa organiarea &i ,uncţionarea autorităţilor locale.

1.1.Evoluţia reglementării consiliilor locale n România

6n România% pentru prima dată ideea de autonomie locală este preentă nRu04+5 O/0+i71% dar numai pentru ora&e. -atele au ,ost lăsate deRegulamentele rganice n situaţia lor anterioară% ,iind conduse de anumite comisiicu ,uncţii anuale% locuitorii satelor putând să&i aleagă un pârcălab ;n <araRomânească= sau vornic ;n /oldova=% nsă cu &tirea &i nvoirea atât a

ocârmuitorului >udeţului% cât &i a stăpânului mo&iei% 'după vec?iul obicei'.u toate aceste inovaţii &i tendinţe de moderniare a organiării

administraţiei locale% trebuie preciat că Regulamentele rganice menţin ora&eleembaticare% adică ora&ele proprietate particulară.

-c?imbarea a venit odată cu 'revendicările mi&cării de la 1!4! din cele douăPrincipate'1 preluată de C*+9+i0 - 0 P0/i :i pusă apoi e,ectiv n practică deLi ui Cu;0 -i+ 06/ii 1&#!% care recuno&teau personalitatea >uridică atât

>udeţelor% cât &i comunelor% nestrândule cu 'organe deliberative &irepreentative'.

devărata administraţie modernă pe plan local n România se instituie deci% prin )egile lui ua din 1!+4% L0 6+5/u <+=ii+0/0 7*+iii*/ >u-+ :iL0 7*4u+08% ambele de in,luenţă ,ranceă. 6n concepţia acestor actenormative% >udeţul &i comuna erau circumscripţii teritorialadministrative investitecu personalitate >uridică% având atribuţii cu caracter patrimonial &i de putere

publică% ele erau administrate de consilii alese pe baa votului cenitar.rganiările administrative ulterioare% baate pe constituţiile &i legile

ordinare adoptate n perioada interbelică% au căutat să consacre soluţii cu privire laorganiarea administraţiei de stat pe plan local% oscilând ntre descentraliare%deconcentrare% autonomie &i centraliare% ,ără a pune problema constituirii unor

organe administrative de specialitate.6n linii mari totu&i% putem reţine patru etape ale reglementării organelor

locale de specialitate.

1 #in anul 1!"1 n <ara Românească si 1!$2 n /oldova1nibal :eodorescu%':ratat de drept administrativ'% volumul 99% unde se ,ace trimitere la'#orinţele Partidei @aţionale' a lui Aogalniceanu

5



Prima etapă este marcată de C*+5i5ui0 -i+ 1(!& care introduce dupămodelul sovietic% organele locale ale puterii de stat% denumite iniţial “sfaturi

populare, reglementând &i comitetele e3ecutive% ca organe 'de direcţie &ie3ecuţie' ale consiliilor populare. 6n plus% au apărut &i autorităţile localespecialiate.

doua etapă a reglementării acestor organe este marcată de C*+5i5ui0 -i+1("2 &i de L0 +/. #?1("! pentru organizarea şi funcţionarea sfaturilor

populare.ea dea treia etapă n reglementarea acestor autorităţi ale 'descentraliării

te?nice' a ,ost dată de C*+5i5ui0 -i+ 1(#" care n 0/5. (3 ;devenit% dupămodi,icarea din 1$74% 0/5. 1))= dispunea ast,el !"onsiliile populare organizează,

potrivit legii, pe lângă comitetele lor e#ecutive, organe locale de specialitate aleadministraţiei locale. $cestea sunt subordonate atât consiliului popular şicomitetului e#ecutiv cât şi organelor locale şi centrale ale administraţiei de stat

ierar%ic superioare!.-e poate spune că prin C*+5i5ui0 -i+ 1((1 se marc?eaă nu numai a patra

etapă n ceea ce prive&te reglementarea organelor locale de specialitate% dar &isc?imbarea ,undamentală a ,iloso,iei care stătea n spatele acestei reglementări.)egiuitorul constituant% după ce arată care este rolul consiliilor locale% al primăriilor&i al consiliilor >udeţene% ca autorităţi ale 'descentraliării teritoriale'% vorbe&te &idespre rolul pre,ectului ca repreentant al Buvernului pe plan local. :ot acum% cuocaia redactării Proiectului de onstituţie% e3presia 'descentralizare' a ,ost

pre,erată n locul e3presiei 'desconcentrare'. st,el% autorităţile descentralizate nusunt decât cele care realieaă autonomia locală% autorităţi alese de cetăţeni% adicăconsiliile locale% alături de primării &i consiliile >udeţene. cestei onstituţii i sealatură L0 +/. 21"?2))11 privind administraţia publică locală, lege care aabrogat e3pres% printro dispoiţie ,inală% L0 +/. #(?1((1 privind administraţia

publică locală&.onstituţiile contemporane se deosebesc ,oarte mult n ceea ce prive&te

modalitatea te?nică de reglementare a organiării administraţiei locale. #acă unelese reumă la inserarea unei norme de trimitere% de e3emplu onstituţia Cranţei%altele cuprind titluri ntregi% de e3emplu onstituţia -paniei% onstituţia 9taliei.

C0-/u 7*+5i5ui*+0% menţinut &i după reviuirea onstituţiei din anul

2(("% se regăse&te n 706i5*u intitulat ' $dministraţia publică!, din 5i5u III;Dutorităţile publice=% după prima secţiune consacrată $dministraţiei publice

1 Publicată n '/onitorul ,icial al României'% Partea 9% nr.2(4 din 2" aprilie 2((1 modi,icatăimplicit prin reviuirea onstituţiei republicată n '/onitorul ,icial al României'% Partea 9%nr.7+7 din "1octombrie 2(("2 ceasta ,usese publicată n /onitorul ,icial al României nr.2"! din 2! noiembrie 1$$1

+



#acă ne raportăm la principiile contemporane de organizare a administraţiei publice locale% vom reţine că% organiarea administraţiei publice locale dinRomânia% potrivit actualei onstituţii% se baeaă pe aplicarea principiilor,undamentale dominante n preent% nu doar n Europa% ci n ntreaga lume.

st,el% n doctrina administrativă se analieaă n mod tradiţional% principiul-7+5/0i;8/ii raportat la cel al 7+5/0i;8/ii şi -7*+7+5/8/ii, ca ,ormulăintermediară% &i =-/0i4u.

9niţial% centraliarea &i descentraliarea nu au ,ost noţiuni >uridice% seapreciaă n doctrina administrativă actuală1% ci ele e3primau tendinţele politiceadministrative% legate de istorie% de regimul constituţional% de cerinţele practice. aorice tendinţe% ele comportă grade &i modalităţi. Prin dreptul administrativ%centraliarea &i descentraliarea au luat ,orme prin care se concretieaă.

Prin aplicarea acestor principii se ncearcă reolvarea celor două tendinţe

care se mani,estă n guvernarea oricărei ţări% &i anume tendinţa la unitate;centraliarea= &i tendinţa la diversitate) descentraliarea=.

•C+5/0i;0/0 concentreaă ansamblul sarcinilor administrative din teritoriulnaţional% la nivelul statului% sarcini a căror ndeplinire &io asumă printroadministraţie ierar?iată &i uni,icată.

aracteriată prin dependenţa organelor locale de cele centrale care stabilescdeciiile aplicabile n teritoriu% centraliarea presupune o strictă subordonare.entraliarea administrativă ,iind privită ca raportul natural al puterii centrale cucea locală% opusul ei ar ,i lipsa de raport% ceea ce nu este posibil.

• D7*+7+5/0/0 constituie o masură intermediară n procesuldescentraliării% ,iind privită ca trans,er de atribuţii de la centru la agenţii puteriicentrale a,laţi la conducerea di,eritelor organisme locale.

Ea presupune recunoa&terea unei anumite puteri de deciie n ,avoareaagenţilor statului repartiaţi pe ntreg teritoriul statului.

• D7+5/0i;0/0% nsă% nu repreintă opusul centraliării cimic&orarea ei% diminuarea concentrării puterilor.

Problema cea mai preocupantă din acest punct de vedere este cea a gradului

de descentralizare necesar, care variaă după ntinderea teritoriului% mărimea populaţiei% condiţiile economice &i politice e3istente &.a. #escentraliarea administrativă presupune e3istenţa unor persoane publicelocale% desemnate de comunitatea teritoriului% cu atribuţii proprii% care intervindirect n gestionarea &i administrarea problemelor colectivităţii% implicândautonomia locală. st,el% prin descentraliare se renunţă la unitatea caracteristică1 ./anda.'#rept administrativ.:ratat elementar'% Editura )umina )e3% *ucuresti% 2((1

!



centraliării% reervânduse colectivităţilor locale% n primul rând% sarcina de a&ireolva problemele &i de a&i satis,ace interesele lor speci,ice.

6n doctrina administrativă1 au ,ost identi,icate două ,orme aledescentraliării descentralizare teritorială şi descentralizare te%nică sau prin

servicii.Prima ,ormă presupune e3istenţa unor autorităţi alese% la nivelul unităţilor

administrativteritoriale% autorităţi ce dispun de competenţă materială generală.ea dea doua ,ormă% descentraliarea prin servicii% presupune e3istenţa unor

persoane morale de drept public care presteaă anumite servicii publice% distinctede masa serviciilor publice prestate de autorităţile statale.

Principiul descentraliării serviciilor publice constă n trans,erarea unora dinatribuţiile autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate către unserviciu determinat n unităţile administrativteritoriale.

6n esenţă% gradul descentralizării administrative depinde de numărul

serviciilor publice date n competenţa autorităţilor publice localeF de modul cumsunt organiate autorităţile publice locale &i raporturile lor cu cele centrale &i de,orma n care se e3ercită controlul special e,ectuat de autoritatea centrală.

9ndi,erent de ,ormă% descentraliarea se situeaă e3clusiv pe 'terenuladministrativ'% care este comandat de voinţa legiuitorului. ricât de largă ar ,icompetenţa autorităţilor alese sau a stabilimentelor publice de a reolva problemelelocale% aceste autorităţi des,ă&oară o activitate n cadrul unui stat unitar &i nu na,ara acestuia. -unt două lucruri total distincte% &i anume% natura de autorităţiautonome faţă de stat a autorităţilor prin care se realieaă descentralizareaadministrativă &i limita statală a activităţii acestora.

#acă nu sar admite această limită% legală de alt,el% autorităţile locale autonomenu numai că sar trans,orma n autorităţi politice% ca n caul ,ederaţiei% dar% mai mult%sar trans,orma n veritabile structuri statale independente.

Prin urmare% descentraliarea administrativă nu poate ,i concepută n stateleunitare% ,ară e3istenţa unui control statal% cunoscut n doctrina sub denumirea de tutelăadministrativă.

:utela administrativă se materialieaă n sistemul românesc de organiare &i,uncţionare a autorităţilor administraţiei publice locale% n dreptul% &i obligaţiacorelativă acestui drept% ce revine pre,ectului de a ataca n contencios administrativ%

actele acestor autorităţi pe care% prin serviciul său de specialitate le consideră ilegale.Elementele descentraliării sunt personalitatea juridică* rezolvarea

propriilor afaceri şi autonomia locală..

1 .9orgovan%':ratat de drept administrativ'%volumul 9% Editura ll *ecG% *ucure&ti% 2((1

$



resursele ,inanciare% precum &i de bunurile proprietate publică sau privată alelocalităţilor sau >udeţelor.

&adar% autorităţile locale au dreptul% n limitele competenţelor lor &i ncondiţiile legii% să se asociee cu alte autorităţi locale din ţară sau din străinătate% săadere la asociaţii naţionale &i internaţionale% n vederea promovării intereselor lorcomune% să nc?eie acorduri ntre ele &i să participe% inclusiv prin alocare de,onduri% la iniţierea &i realiarea unor programe de devoltare regională% să nc?eieacorduri de cooperare trans,rontalieră cu autorităţile similare din ţările vecineRomâniei.

orelat cu acesta putem ,ormula &i principiul subsidiarităţii intervenţieiautorităţilor centrale% ca acţiune n baa complementarităţii de atribuţii sau decompetenţă pentru domeniile paralele sau care nu ţin numai de competenţae3clusivă a autorităţilor locale.

•:ot din 0/5. ", al aceleia&i legi% reultă dreptul administraţiei locale de a aveainiţiativa% n limitele legii% n toate domeniile% cu e3cepţia celor date n mod e3presn competenţa altor autorităţi.

P/i+7i6iu 7*+u58/ii 758+i*/ <+ 6/*b4 *70 - i+5/ -*bi5decurge din autonomia locală% deoarece organiarea re,erendumului localrepreintă o veritabilă caracteristică a acesteia% iar potrivit Lii +/. 21"?2))1%' problemele de interes deosebit din unităţile administrativ-teritoriale se pot supuneaprobării locuitorilor, prin referendum local! ;0/5. 2).

6n activitatea lor consiliile pot recurge la consultarea cetăţenilor din unitateaadministrativteritorială n soluţionarea unor probleme locale de interes deosebit

prin organiarea re,erendumului local. onsultarea prin re,erendum este ,acultativă pentru organele locale% dar reultatul acestuia se impune autorităţilor care laudeclan&at. Prin consultarea locuitorilor pe calea re,erendumului sau prin orice altă,ormă de participare directă a cetăţenilor la treburile publice% n condiţiile legii% nuse aduce atingere nici caracterului repreentativ% nici celui deliberativ al consiliilor;0/5. 3 din legea administraţiei publice locale, ci se dă e3presie mbinăriidemocraţiei clasice repreentative cu o ,ormă nouă% cea participativă pe plan local.

• 6n ceea ce prive&te 6/i+7i6iu iibii58ii 0u5*/i58i*/ 6ubi7 *70% unul

dintre principiile reultate din L0 +/. 21"?2))1% consta n ,aptul că acesteautorităţi se aleg prin vot universal% egal% direct% secret &i liber e3primat% ncondiţiile Lii +/. #%?2))! privind alegerile locale.

Puterea lor nu provine de la stat% ci% dimpotrivă% &i trage ,orţa din voinţaalegătorilor care sunt repreentaţi prin aceste autorităţi.

onsiliile locale &i >udeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot

11



e3primat pe baa repreentării proporţionale% n cadrul unui scrutin de listă.

•P/i+7i6iu 0i58ii este prevăut n L0 +/. 21"?2))1% nsă el decurgee3plicit c?iar din 0/5. 1 0i+. " -i+ C*+5i5ui0 republicată% ast,el'6n omânia, respectarea "onstituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor esteobligatorie!.

#ealt,el acestui principiu i se subordoneaă ntreaga organiare &i,uncţionare socială% indi,erent dacă aceasta are caracter statal sau nestatal.

6n ceea ce prive&te conţinutul principiului &i a consecinţelor sale% n doctrinaactuală1 se precieaă că Dlegalitatea este limita acţiunii administrative aadministraţiei publice locale, ea desemnând ansamblul normelor de drept aplicabileacesteia* legalitatea este fundamentul acţiunii administrative* legalitatea creeazăobligaţia pentru administraţia publică locală de a acţiona numai în sensul efectival respectării normelor de drept.

cest principiu este garantat% n sensul respectării sale% la niveluladministraţiei publice locale prin consacrarea răspunderii >uridice &i aplicarea desancţiuni disciplinare% administrative% materiale% contravenţionale &i penale atuncicând sunt ncălcate normele sale.

•P/i+7i6iu 7**6/8/ii :i *i-0/i58ii% prevăut n 0/5. # 0i+. 1 al Lii +/.21"?2))1, trebuie să carateriee raporturile dintre autorităţile locale comunale &ioră&ene&ti cu cele >udeţene n reolvarea problemelor ntregului >udeţ.

•P/i+7i6iu u5ii;8/ii i4bii 405/+ intervine n raporturile cu administraţialocală n unităţile administrativteritoriale n care cetăţenii aparţinând minorităţilornaţionale au o pondere de peste 2(K din numărul locuitorilor ;0/5. 1%, L0 +/.21"?2))1=.

cest principiu a ,ost criticat n doctrină2 sub mai multe aspecte.6n primul rând% simpla sintagmă !limba română! este incompletă% deoarece &i

pentru români limba română este limbă maternă% de unde reultă necesitatea% !delege ferenda! % de a ,ace preciarea limba materna a acelei minorităţi naţionale.

6n al doilea rând% prin această dispoiţie se a>unge la situaţia nedemocratică%aceea ca două treimi să se supună voinţei unei treimi.

6n s,âr&it% n te3t nu se prevede ca ,olosirea limbii materne a consilierilorminoritari să se ,acă la cererea acestora% cum ar ,i ,ost ,iresc% ci doar ca% n acestecazuri să se asigure, prin grija primarului, traducerea in limba română.

Pro,esorul #umitru *reoianu a apreciat aceste dispoiţii ca ,iind

1 ./anda% #rept administrativ.:ratat elementar% 2((12 L.Prisăcaru%':ratat de drept administrativ român.Partea generală'%editia a 999a revăută &iadăugită% Editura )umina )e3% *ucuresti% 2((2

12



incomplete% deoarece ele se re,eră doar la traducerea n limba română% dar nu se prevede nimic cu privire la traducerea n limba minorităţii respective% a luărilor decuvânt n limba română% lucru care% n opinia acestuia ar ,i ,ost ,iresc să se ia nseamă iar acest aspect ar ,i trebuit reglementat prin lege.

#e asemenea% n opinia aceluia&i autor% un cetăţean român% indi,erent denaţionalitate% ca membru al unui organ o,icial al statului român% ar trebui săcunoască limba română n su,icientă măsură% ncât să nu mai ,ie necesarătraducerea n limba română sau n limba minorităţii% a debaterilor.

cestea ,iind cunoscute sau considerat ca necesare unele preciări. st,el%limba o,icială% n care se des,ă&oară activitatea e3ecutivă locală &i raporturileadministraţiei locale cu terţii% este limba română% putânduse ,olosi &i limbaminorităţilor naţionale n raporturile cu cetăţenii respectivi.

#e asemenea% redactarea nscrisurilor o,iciale se ,ace tot n limba română%iar% la cerere% &i n limba respectivei minorităţi căreia i aparţine solicitantul.

altă preciare vieaă utiliarea limbii materne de către minorităţi ncon,ormitate cu prevederile onstituţiei% cu prevederile legilor n materie &i aleconvenţiilor internaţionale la care România este parte.

•P/i+7i6iu 7*+5/*uui 0-4i+i5/05i9 :i 7*+5/*uui =i+0+7i0/ asupraactivităţii consiliilor locale% este e3presia caracterului unitar al statului% &i reultădin obligativitatea ndeplinirii prevederilor din reglementările autorităţilor centrale.

supra autorităţilor administraţiei publice locale controlul de legalitate estee3ercitat% n primul rând% de către pre,ect% ca repreentant n teritoriu al Buvernului%iar controlul ,inanciar asupra modului de utiliare a banului public de cătreorganele urţii de onturi% n principal.

CAPITOLUL II

2.N05u/0 >u/i-i78, *7u :i 70/075/ 7*+iii*/ *70 <+ i54u

1"



0-4i+i5/0ii 6ubi7

Potrivit 0/5. 3 -i+ C*+5i5ui &i 0/5. 1& -i+ L0 +/. 21"?2))1 privind

administraţia publică locală, n cadrul statului nostru% !eritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe, şi judeţe. /nele oraşe, în condiţiilelegii, putând fi declarate municipii.! /unicipiile pot avea subdiviiuniadministrativteritoriale a căror delimitare &i organiare se stabile&te de asemenea

prin lege. 6n cadrul acestora se pot constitui autorităţi ale administraţiei publicelocale. omunele pot ,i ,ormate din unul sau mai multe sate sau cătune.

Prin */0+i;0/ 0-4i+i5/05i98 0 5/i5*/iuui se nţelege delimitareaacestuia n 'unităţi administrativteritoriale'% n scopul situării autorităţiloradministraţiei publice locale &i >udeţene n cadrul unui teritoriu% precum &i ainstanţelor >udecătore&ti% ca &i n scopul aplicării principiului autonomiei locale &i al

descentraliării serviciilor publice. rdinea nominaliării unităţilor administrativteritoriale nu este ntâmplătoare% comuna &i ora&ul constituind unităţile de baă.

8nităţile administrativteritoriale au personalitate >uridică &i organe propriide conducere care se ocupă de soluţionarea problemelor de interes local% acestea,iind consiliile locale &i primarii. 6n ,iecare unitate administrativteritorială,uncţioneaă câte un consiliu local. onsiliile locale sunt autorităţi deliberative% iar

primarii sunt autorităţi e3ecutive% nsă atât consiliile locale cât &i primarii suntautorităţi ale administraţiei autonome.

de,iniţie mai clară &i mai comple3ă o dă C*+5i5ui0 < n 0/5. 12). on,orm

acesteia% 7*+iii *70 sunt autorităţi ale administraţiei publice deliberative princare se realieaă autonomia locală% având /*u de a reolva treburile publice dincomune &i ora&e% n condiţiile prevăute de lege. onsiliile locale sunt autorităţirepreentative ale administraţiei publice locale cu 70/075/ eligibil, colegial şideliberativ e3ercitând o competenţă generală n baa autonomiei locale de caredispun% ?otărând n condiţiile legii% n treburile publice viând intereselecolectivităţilor pe care le repreintă.

#in interpretarea dispoiţiilor constituţionale reultă că s,era administraţiei publice locale se circumscrie autorităţilor publice locale alese% prin care serealieaă autonomia locală n comune &i ora&e &i anume% consiliile locale &i

primarii.st,el% onstituţia admite posibilitatea stabilirii unităţilor administrativ

teritoriale ale statului% potrivit doctrinei actuale1 prin suprapunere cu colectivităţilelocale care le compun sau prin delimitarea unor colectivităţi locale% componente aleunităţilor administrativteritoriale.

6n ceea ce prive&te consiliile locale% a&a cum reiese &i din legea administratiei1 9.Lida 'dministraţia publică &i autonomia locală'

14



publice locale% 0/5. " 0i+. 1, competenţele &i atribuţiile lor sunt stabilite numai prin lege% acestea ,iind depline &i e3clusive% cu e3cepţia caurilor prevăute de lege.

utorităţile administraţiei publice centrale vor consulta% nainte de adoptareaoricăror deciii% structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale%n toate problemele care le privesc n mod direct% potrivit legii.;0/5. & -i+ 00-4i+i5/0ii 6ubi7=.

2.1.aracterele consiliilor locale

1. onsiliile locale sunt 0u5*/i58i 0 0-4i+i5/0ii 6ubi7 con,ormde,inirii lor legale ;0/5. 21 0i+. 1= din legea administraţiei publice locale= &idatorită ,aptului că realieaă activitatea e3ecutivă% e3ercitând ast,el o ,ormă

,undamentală de activitate publică realiată% n principal% de ntreg sistemuladministraţiei de stat. #e alt,el% natura >uridică administrativă a acestor autorităţireultă% pe deplin% &i din speci,icul atribuţiilor con,erite% precum &i din modul lor deorganiare &i ,uncţionare.

2. onsiliile locale sunt 0u5*/i58i *70 0/5. 21 0i+. 2 din aceea&i lege%ntrucât% pe o parte &i des,ă&oară activitatea numai n limitele unităţiloradministrativteritoriale n care au ,ost alese% iar% pe de altă parte% e3ercită atribuţiide interes pentru acest nivel teritorial de constituire a colectivităţii umane potrivit

principiului autonomiei locale.on,orm criteriului competenţei teritoriale ele repreintă o grupare distinctăn cadrul sistemului e3ecutiv% di,erită de organele centrale% inclusă n administraţia

publică locală% respectiv autorităţi comunale% ora&ene&ti &i >udeţene% care e3ercită puterea publică locală% n numele &i interesul colectivităţii teritoriale pe care orepreintă.

#esigur% simplul ,apt al acţionării n limitele unei unităţi teritorialadministrative nu poate constitui% prin el nsu&i% un criteriu su,icient pentru acaracteria o autoritate ca ,iind de natură locală% poate cel mult teritorială% aceastadeoarece ntre aceste limite mai acţioneaă &i organe n teritoriu ale unor autorităţi

e3ecutive centrale% care nu au caracter local% cum sunt cele ale diverselor ministere%ale *ăncii @aţionale a României% -erviciului Român de 9n,ormaţii etc. 6n acest sensmodul de constituire% ,uncţionare &i cel de e3ercitare a atribuţiilor indică de,initoriucaracterul local sau nu al unei categorii de organe ale statului.

3. onsiliile locale sunt */0+ 7u 7*465+8 +/08 <+ u+i58i <+70/ =u+7i*+0;8 gestionând% sub propria responsabilitate% interesele

15



,elul cu sediul sau ,ilialele n unitatea teritorială.6n ceea ce prive&te +05u/0 >u/i-i78 a consiliilor locale este evident că

acestea ivorăsc din lege. tât ,ormarea cât &i organiarea% ,uncţionarea &irăspunderea consiliilor locale &i a consilierilor din cadrul acestora suntreglementate clar de lege. lături de C*+5i5ui, care reglementeaă consiliilelocale n 0/5. 12)% o reglementare amănunţită o avem n L0 +/. 21"?2))1

privind administraţia publică locală, care reuneste n mod unitar atât organiarea &i,uncţionarea autorităţilor administraţiei publice locale% cât &i regimul general alautonomiei locale ;7iu+0 1 -i+ L0 +/. 21"?2))1=% legiuitorul nerecurgând ladouă reglementări distincte n materie. 6n L0 +/. 21"?2))1 sunt consacratesecţiuni ntregi constituirii ;706.2, 75iu+0 I=% ,uncţionării; 706.2% 7iu+0 0III0= &i stabilirii atribuţiilor consiliilor locale ;706.2% 75iu+0 0 II0=% n caresunt reglementate amănunţit problemele care ar putea apărea n legătură cue3istenţa &i ,uncţionarea acestor organe ale administraţiei publice.

17



CAPITOLUL III

3.F*/40/0 7*+iii*/ *70

Potrivit 0/5. 12) -i+ C*+5i5ui consiliile locale sunt autorităţi deliberativeale administraţiei publice% prin care se realieaă autonomia locală% având rolul de areolva treburile publice din comune &i ora&e% n condiţiile prevăute de lege. 6ncon,ormitate cu L0 +/. #%?2))! privind alegerile locale, consiliile locale sealeg prin vot universal% egal% direct% secret &i liber e3primat. -e poate spune căaceastă ',ormulă' a alegerii unui organism colectiv% ca organ de conducereadministrativă la nivelul comunei se practică% ntro ,ormă sau alta% n toată lumeademocratică.

#e e3emplu% n A+i0, comuna% care stă la baa ntregului sistem deorganiare administrativă% se identi,ică cu paro?iile% iar ca unitate administrativăeste condusă de consilii proprii sau adunări ale alegătorilor .

Î+ S.U.A.% după modelul engle% ntâlnim consilii la toate nivelurile% nsăceea ce di,eră ,oarte mult este rolul acestora. )a comune organul de conducere esteadunarea comunală la care participă toţi alegătorii comunei% spre deosebire denglia unde participă doar 'capii de ,amilie'.

Î+ F/0+0 ,ormula consacrată este aceea ca la nivelul comunei să e3iste odualitate de organe consiliul municipal % ca organ deliberativ &i primarul % ca organ

e3ecutiv.Î+ I50i0% atât la nivel comunal cât &i provincial este ales un consiliu nţelesca organ de orientare &i de control politicoadministrativ care alege un organismmai restrâns% denumit giunta, cali,icată drept organ e3ecutiv.

<+ E9i0 e3istă o organiare comunală speci,ică cu mari variaţii de la onagermană la cea ,ranceă sau italiană% ,iind cunoscute mai multe categorii decomune% după modul constituirii lor. aracteristică comunei elveţiene esteadunarea tuturor cetăţenilor &i a unui consiliu ales de această adunare. 6n ora&e,uncţioneaă &i un mare consiliu cu rol de 'parlament ' municipal care are un organe3ecutiv consiliul municipal .

Î+ i0i0 +*05/8% reluând ,irul reglementărilor din perioada interbelicăactuala reglementare revine la denumirea de consilier.

onsiliile locale sunt compuse din consilieri ale&i prin vot universal% egal%direct% secret &i liber e3primat pe circumscripţii electorale% pe baa scrutinului delistă% n condiţiile prevăute de )egea alegerilor locale.

1!



".1.#epunerea candidaturilor

Propunerile de candidaţi pentru consilierii locali se ,ac pe circumscripţiielectorale% de partidele sau alianţele politice% instituite con,orm legii partidelor politice% care participă la alegeri% cel mai târiu cu "( ile nainte de data alegerilor%cu respectarea anumitor condiţii de ,ormă% prevăute e3pres de lege.

-e pot depune &i candidaturi independente sau de către alianţele electorale%nsă candidatul independent este obligat să depună o declaraţie autenti,icată denotarul de stat% care să ateste veridicitatea semnăturilor din lista susţinătorilor.cesta trebuie să ,ie susţinut de minim 1K din numărul total al alegătorilor nscri&in liste% mpărţit la numărul de consilieri ce urmeaă a ,i ale&i n acea comună sauora&% dar nu mai puţin de 5( de alegători.

Propunerile de candidaturi sunt nsoţite de declaraţiile celor n cauă% deacceptarea candidaturii% o persoană neputând accepta candidatura decât pentru osingură circumscripţie electorală. )a ,el% partidele politice nu pot depune decât osingură listă pentru ,iecare circumscripţie electorală.

*iroul electoral de circumscripţie e3amineaă ntrunirea condiţiilor prevăute de lege% nregistrândule pe cele care sunt estimate a ,i legale% de laaceastă dată ncepând să curgă termenul de 5 ile de contestare a candidaturilor.)egea menţioneaă dreptul alegătorilor% al partidelor politice% al alianţelor politicesau al alianţelor electorale de a ,ace contestaţii% ceea ce nseamnă că nu se pot

admite contestaţii ale unor alegători din alte comune ;ora&e=% respectiv ale persoanelor >uridice din comuna ;ora&ul= respectiv. Este vorba despre ocircumstanţiere care urmăre&te să dea un sens contestaţiei% să lege această operaţiede realităţile localităţii &i de oamenii care domiciliaă n cadrul acesteia. lt,elcontestaţia sar trans,orma ntro armă politică% ntro modalitate de &icană.

#acă biroul electoral respinge o candidatură% respingerea poate ,i contestatăn termen de trei ile% de candidat% de partidele politice% alianţele politice saualianţele electorale care au propus candidatura respectivă.

ontestaţia privind admiterea sau respingerea candidaturilor se solutioneaăde >udecătoria sau tribunalul n a căror raă teritorială se a,lă circumscripţia

electorală% iar ?otărârea nu se comunică.6mpotriva ?otărârii date n contestaţie se poate ,ace recurs la instanţa ierar?ic

superioară. Motărârea dată n recurs este de,initivă &i irevocabilă.)a e3pirarea termenului de depunere a candidaturilor &i de e,ectuare a

contestaţiilor se nc?eie un procesverbal% semnat de membrii biroului decircumscripţie% care au &i obligaţia de a ,ace publice candidaturile de,initive.

1$



".2.ircumscripţiile electorale% secţiile de votare &i birourile electorale 'teritoriale'

1. legerile se des,ă&oară n anumite cadre teritoriale care devin prin populaţia pe care o cuprind% elemente centrale ale ntregului sistem de organiare &ides,ă&urare a alegerilor. ceastă delimitare teritorială a numărului de cetăţeni careau dreptul să participe la alegeri% poartă denumirea de 7i/7u47/i6i 75*/08.

ircumscripţiile electorale nu trebuie con,undate cu o nouă organiareadministrativă a teritoriului% principalul considerent care intră n discuţie pentrudelimitarea lor ,iind numărul de locuitori. -tabilirea circumscripţiilor electoraledepinde% totodată% de natura sistemului de scrutin pentru că n caul unui scrutinuninominal% se a>unge la o cre&tere a numărului de circumscripţii electorale% dacăne raportăm% de e3emplu% la alegerile parlamentare.

6ntro altă opinie1 circumscripţia electorală nu este altceva decât Ddelimitareateritorială% n ,uncţie de domiciliu% a numărului de locuitori care vor ,i repreentaţintrun consiliu local &i care rămân n ,iinţă până la viitoarele alegeri1.

Pentru consiliile locale L0 +/. #%?2))! stabile&te principiile după care,iecare comună &i ,iecare ora& se constituie ntro circumscripţie electorală.

@umerotarea circumscripţiilor din cadrul unui >udeţ se ,ace de către pre,ect%urmând ca acestea să ,ie aduse la cunostinţa populaţiei% de către primari.

2. S7ii - 9*50/ sunt anumite porţiuni din teritoriul circumscripţiei

electorale care grupeaă% n principal% n ,uncţie de domiciliu% alegătorii pentru a se putea organia &i des,ă&ura% n mod ordonat &i organiat% alegerile.)egislaţia noastră stabile&te regula constituirii unei secţii de votare la

1 (((2 ((( locuitori% iar n localităţile sub aceste numere se organieaă o singurăsecţie de votare.

a e3cepţie de la această regulă% e3istă organiarea secţiilor de votare% cu un pre&edinte &i un locţiitor al acestuia% de regulă >uri&ti% n localităţile greu accesibile%cu sate iolate% dacă distanţă ,aţă de re&edinţa comunei este mai mare de 5 Gm.

#e asemenea% pentru militarii n termen este prevăută o situaţie specială%urmând să se organiee pe lângă unităţile militare secţii de votare% dacă e3istă cel

puţin 5( alegători.#elimitarea &i numerotarea secţiilor de votare se ,ace de primari% prin

dispoiţie% n termen de 2( ile de la stabilirea datei alegerilor.

1 @istor Prisca% '#rept constituţional'%Editura #idactica si Pedagogica% *ucuresti%1$$7

2(



3. Pentru organiarea &i des,ă&urarea alegerilor se constituie organismespeciale care poartă denumirea de bi/*u/i 75*/00 birouri electorale judeţeneFbirouri electorale de circumscripţieF birourile electorale ale secţiilor de votare &i

1iroul Electoral "entral. 1irourile electorale de circumscripţie sunt constitutite dintrun număr de

&apte membri pentru comune% din $ membrii pentru ora&e &i municipii% respectiv 15membrii pentru municipiul *ucure&ti. cestea au% n principal% următoareleatribuţii

urmăresc aplicarea dispoiţiilor legale re,eritoare la alegeri% potrivitcompetenţei lor teritorialeF

veg?eaă la ntocmirea &i a,i&area% n termen% a listelor electorale &i laorganiarea% la timp% a secţiilor de votareF

nregistreaă listele de candidaţi &i candidaturile independente pentruconsiliile localeF

,ac publicaţiile &i a,i&ările necesare cu privire la listele de candidaţi &icandidaturile independente pentru consilieriFstabilesc% pe baa numărului de alegători nscri&i n listele electorale

permanente% comunicat de primar% numărul de susţinători necesar pentru depunereacandidaturilor independenteF

distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot%&tampila de control &i &tampilele cu menţiunea de 'votat'F

reolvă ntâmplările re,eritoare la propria lor activitate &i contestaţiile cu privire la operaţiile birourilor electorale ale secţiilor de votareF

organieaă% dacă este caul% des,ă&urarea celui deal doilea tur de scrutinFcomunică date cu privire la alegeri &i reultatul acestora omisiei Electorale

entrale &i Buvernului &i ,ace cunoscut% prin presa locală% reultatul alegerilorFprimesc de la birourile electorale ale secţiilor de votare &i predau

>udecătoriilor% n a căror raă teritorială ,uncţioneaă% buletinele de vot ntrebuinţate&i necontestate% precum &i pe cele anulate% &tampilele &i celelalte materiale necesarevotării. 1irourile electorale ale secţiilor de votare sunt constituite dintrun

pre&edinte% un locţiitor al acestuia &i un număr de 7$ membri% 0 +/. #%?2))!cerând ca pre&edintele &i locţiitorul să ,ie% ca regulă% >uri&ti nencadraţi n vreun

partid politic% ei ,iind desemnaţi de pre&edintele tribunalului >udeţean% prin tragerela sorţi% din lista ntocmită de pre,ect sau de primar. ceste birouri au următoareleatribuţii

conduc operaţiunile de votare% iau toate măsurile de ordine n localul secţieide votare &i n >urul acesteiaF

numără voturile &i consemneaă reultatul acestora% pentru circumscripţiaelectorală pentru care sa votat n secţia respectivăF

21



nainteaă biroului electoral de circumscripţie proceseleverbale cuprinândreultatul votării% mpreună cu contestaţiile depuseF

predau% cu procesverbal% biroului electoral de circumscripţie buletinele devot ntrebuinţate% pe cele necontestate &i pe cele anulate% &tampilele &i celelaltemateriale necesare votării.

*irourile electorale% indi,erent de nivel% lucreaă n preenţa ma>orităţiimembrilor care le compun% iar ?otărârile se iau !cu votul majorităţii celor

prezenţi!. @u pot ,i membrii ai birourilor electorale de circumscripţie &i ai birourilor

electorale ale secţiilor de votare candidaţii% soţii% rudele &i a,inii până la gradul aldoilea% precum &i persoanele care nu au e3erciţiul drepturilor electorale.

6n a,ara acestor organisme electorale din teritoriu% pentru asigurarearespectării &i aplicării corecte a prevederilor legale% L0 +/. #%?2))! prevede &iobligaţia constituirii 1iroului Electoral "entral, ,ormat din 7 >udecători de la 6nalta

urte de asaţie &i Nustiţie% desemnaţi prin tragere la sorţi de către pre&edinteleacesteia. 'rincipalele atribuţii ale 1iroului Electoral "entral sunt

veg?eaă la actualiarea listelor electorale permanente &i la ntocmirea decopii de pe acesteaF urmăre&te &i asigură respectarea &i aplicarea corectă a dispoiţiilor legale

privitoare la alegeri pe ntreg teritoriul ţăriiF asigură interpretarea uni,omă a prevederilor legaleF prime&te &i reolvă orice contestaţie cu privire la alegerile locale% dacă nueste dată de lege n competenţa altor organeF soluţioneaă sesiările privitoare la ,rauda electorală% putând dispuneanularea alegerilor dintro circumscripţie electorală% obligând la repetareascrutinului n termen de două săptămâni.

*iroul Electoral entral &i nceteaă activitatea după publicarea n/onitorul ,icial al României a reultatelor alegerilor locale &i >udeţene ;0/5.31din L0 +/. #%?2))!=.

22



".".)istele electorale

Li5 75*/0 6/40++5 sunt instrumente te?nico>uridice strict

necesare procesului de organiare &i des,ă&urare a alegerilor% ele cuprinând pecetăţenii cu drept de vot% cu domiciliul n localitatea respectivă &i au următoarelerubrici

a= numele &i prenumeleF b= vârstaFc=domiciliulFd= numărul circumscripţiei electoraleFe=semnătura.opiile de pe listele permanente se ntocmesc pentru ,iecare secţie de votare%

la comune pe sate% iar la ora&e pe străi% nscrierea cetăţenilor ,ăcânduse n ordine

al,abetică. 8n alegător poate ,i nscris pe o singură listă electorală. /ilitarii ntermen% cu drept de vot% vor ,i nscri&i pe listele speciale. )istele se a,i&eaă &i la,iecare secţie de votare.

etăţenii au anumite drepturi cu privire la listele electorale &i anume% dreptulde a veri,ica nscrierile ,ăcute &i dreptul de a ,ace ntâmpinare &i contestaţie.

Î+5@46i+0/0 mpotriva omisiunilor% a nscrierilor gre&ite sau a oricărorerori se ,ace la autoritatea care a ntocmit listele% iar mpotriva acesteia se ,ace7*+550i la >udecătorie.

Persoanele care au ,ost omise de pe lista specială vor ,i trecute n iua

votării% de pre&edintele biroului electoral al secţiei de votare% pe baa buletinului Jcardului de identitate% dacă ,ac dovada că domiciliaă n circumscripţia electoralărespectivă.

6n ipotea sc?imbării domiciliului n altă localitate% după naintarea listeielectorale la biroul secţiei de votare% cetăţeanul va ,i nscris ntro listă electoralăseparată la biroul secţiei de votare% pe baa adeverinţei &i a actului doveditor alsc?imbării domiciliului% la noul domiciliu% n iua alegerilor.

2"



".4.ampania electorală

Perioada de ma3imă ncordare a competiţiei pentru putere% o repreintă

competiţia electorală. ceasta are la rândul ei un element central% care estecampania electorală% lucru care ,ace ca n toate legile sau codurile electorale să ,iestabilite reguli ,oarte precise n ceea ce prive&te des,ă&urarea campaniei electorale.

Potrivit legislaţiei noastre% campania electorală ncepe la data aducerii lacuno&tinţa publică a datei alegerilor &i se nc?eie cu două ile nainte de dataalegerilor. 6n caul alegerilor organiate con,orm )egii administraţiei publicelocale% campania electorală se reduce la >umătate n caul alegerilor parţiale.

@erespectarea acestor reguli repreintă contravenţie.st,el n campania electorală candidaţii% ,ormaţiunile politice &i toate

organiaţiile sociale &i cetăţenii au dreptul să&i e3prime opiniile n mod liber &i

,ără nici o discriminare% prin mitinguri% adunări% utiliând televiiunea% radioul% presa &i celelalte mi>loace de in,ormare n masă. )egea precieaă că mi>loacele,olosite n campania electorală 'nu pot contraveni ordinii de drept'.

6n ceea ce prive&te regulile a,i&a>ului electoral% legea cere ca aceste locuri să,ie situate n one ,recventate de cetăţeni ,ără a stân>eni nsă circulaţia pe drumurile

publice &i celelalte activităţi din localităţile respective.u alte cuvinte% campania electorală% care presupune o descătu&are de

energii% de pasiuni% de orgolii% de dispute politice% urmate de o cre&tere a stăriigenerale de agitaţie a cetăţenilor% nu trebuie să ducă la blocarea posibilităţilor de

prestare a serviciilor publice% ceea ce ar nsemna o ie&ire din cadrele ,ire&ti aledemocraţiei &i statului de drept. ampania electorală sar ntoarce% ast,el% ncontrariul scopului pentru care ea este concepută% &i anume educarea civică a

populaţiei% ,orti,icarea democraţiei &i selectarea% prin vot popular% a oamenilor ceimai capabili pentru a ,orma organele de conducere ale comunei sau ora&ului.

6n acest sens legea interice utiliarea locurilor speciale de a,i&a> electoral decătre un partid% de a&a natură ncât să ,ie mpiedicat un alt partid de a&i ,olosi

propriul său spaţiu de a,i&a> electoral. :otodată% legea interice subvenţionareacampaniei electorale cu ,onduri primite din străinătate% sumele ast,el obţinutecon,iscânduse.

#e asemenea este interisă ,inanţarea campaniei electorale de o autoritate publică% instituţie publică% regie autonomă sau societate comercială cu capital destat. )egea mai stabile&te% obligaţia declarării publice a subvenţiilor primite%

preciând regimul utiliării acestora printrun mandat ,inanciar% dar sunt prevăute&i anumite reguli pentru ,olosirea timpilor de antena etc.

24



".5.*uletinul de vot

Bu5i+u - 9*5 se poate spune că este instrumentul te?nic prin intermediul

căruia se e3ercită opţiunea cetăţeanului &i pe baa căruia se stabile&te reultatulalegerii. #e aceea regimul buletinelor de vot este unul cu totul special% ,alsi,icarea buletinelor de vot nseamnă ,alsi,icarea opţiunii reale a electoratului &i deci,alsi,icarea alegerilor.

*uletinul de vot va ,i ,ormat din una sau mai multe ,ile% pe paginileinterioare ale buletinului vot se vor imprima patrulatere n număr su,icient pentru acuprinde toate listele de candidaturi respectiv de candidaţi independenţi% n a&a ,elncât ultima ,oaie să rămână albă pentru aplicarea &tampilei de controlF patrulaterelevor ,i imprimate paralel ntre ele. 6n ung?iul din partea stângă% sus% a patrulateruluise va imprima denumirea partidului, alianţei politice sau, după caz a candidatului

independent care participă la alegeri. 6n partea dreaptă sus% patrulaterul va purtansemnul electoral al partidului sau ,ormaţiunii politice. -emnele electorale nu pot,i contrare ordinii de drept &i bunelor moravuri.

6n caul n care acela&i semn electoral este solicitat de mai multe partide sau,ormaţiuni politice ori de coaliţii de partide% atribuirea semnului se va ,ace printragere la sorţi de către *iroul Electoral entral n termen de 5 ile.

6n patrulaterele ,iecărui buletin de vot se vor imprima listele de candidaţiidenti,icaţi prin nume &i prenume% n ordinea reultată prin tragerea la sorţie,ectuată de către comisia electorală de circumscripţie. Pentru ,iecare candidat

independent se imprimă un patrulater distinct% n partea ,inală a buletinului% nordinea nregistrării candidaturilor.#imensiunile buletinului de vot se stabilesc de către biroul electoral de

circumscripţie. Mârtia pentru buletinul de vot va ,i de culoare albă &i su,icient degroasă pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat &i votul dat.

9mprimarea buletinelor de vot se asigură de birourile electorale decircumscripţie prin gri>a pre,ecţilor. *uletinele vor ,i tipărite cel mai târiu cu zece

zile înaintea alegerilor. 1uletinele de vot se preiau de la primar, pe baă de procesverbal de către pre&edintele biroului electoral de circumscripţie mpreună cu alţi doimembri ai biroului. Ele se predau birourilor secţiilor de votare cu cel puţin două

ile nainte de data alegerilor.)a sediul secţiilor locale &i centrelor de a,i&are a listelor electorale% precum &i

la secţiile de votare se va afişa în termen de cinci zile, câte un buletin de vot din,iecare categorie% după ce a ,ost viat &i anulat de pre&edintele biroului electoral decircumscripţie.

25



".+.#es,ă&urarea alegerilor

)egea reglementeaă n vederea bunei des,ă&urări a alegerilor% anumite

obligaţii anterioare ilei alegerilor% cât &i n iua alegerilor% pentru biroul de secţie% precum &i operaţiile te?nice pe care trebuie să le ndeplinească alegătorii.Lotarea are loc ntr-o singură zi% ncepând la ora + &i nc?einduse la ora 21.

u aprobarea pre&edintelui biroului electoral de circumscripţie această perioadă se poate prelungi până la ora 24.

legătorii vor vota numai la secţia unde au ,ost nscri&i n listele electorale%iar accesul acestora n sala de vot are loc n baa buletinului de indentitate.legătorii vor vota separat% n cabine nc?ise% aplicând &tampila cu menţiunea'votat'% n patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pecare l voteaă.

#upă ce au votat% alegătorii vor ndoi buletinele% ast,el ca pagina albă% care poartă &tampila de control% să rămână n a,ară &i le vor introduce n urnă% avândgri>ă să nu se desc?idă. 6n caul n care buletinul se desc?ide din gre&eală% acesta seanuleaă &i se va da alegătorului numai o singură dată un buletin nou% ,ăcândusemenţiunea despre aceasta n procesulverbal al operaţiunilor de votare.

0tampila ncredinţată pentru votare se restituie pre&edintelui. Pentrualegătorii netransportabili din caua unei boli sau a unei invalidităţi% la cerereaacestora sau a unor organe de conducere ale instituţiilor sanitare sau de ocrotirispeciale% pre&edintele biroului electoral al secţiei de votare desemneaă% din cadrul

biroului% un număr de membrii care se deplaseaă cu o urnă specială &i cumaterialul necesar votării la locul unde se a,lă alegătorul% pentru a se e,ectuavotarea. #upă votare% pe actul de identitate al ,iecărui alegător se aplică &tampila cumenţiunea 'votat' &i data.

)egea interice preenţa oricărei persoane n cabinele de votare% n a,aracelei care voteaă% iar pentru alegătorul care% din motive temeinice% constatate de

pre&edintele biroului electoral al secţiei de votare% nu poate să votee singur% legeai prevede dreptul de a c?ema% n scopul de al a>uta% n cabina de votare% un singurnsoţitor ales de el.

Pre&edintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea

pentru motive temeinice. -uspendarea nu poate depă&i o oră &i va ,i anunţată prina,i&are la u&a localului de vot cu cel puţin o oră nainte. 6n timpul suspendării%urnele de votare% &tampilele% buletinele de vot &i toate lucrările biroului electoralvor rămâne sub paă permanentă% iar membrii biroului nu vor putea părăsi sala devotare n acela&i timp.

2+



".7.-tabilirea reultatelor votării

#upă nc?eierea votării% pre&edintele biroului electoral al secţiei de votare

procedeaă la anularea buletinelor de vot rămase neîntrebuinţate şi la desc%idereaurnelor, în prezenţa membrilor biroului.-unt nule buletinele de vot care nu poartă &tampila de control a secţiei de

votare% buletinele de alt model decât cel legal aprobat% buletinele care nu au&tampila 'votat' sau la care &tampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau na,ara acestora. Reultatul se va consemna n două tabele separate. 6n aceste tabelese vor nscrie numărul total al votanţilor% numărul voturilor nule% listele decandidaţi sau% după ca% numele &i prenumele candidaţilor independeţi% precum &inumărul de voturi ntrunite de ,iecare.

#upă desc?iderea urnelor &i numărarea voturilor% pre&edintele biroului

electoral al secţiei de votare nc?eie% pentru consiliul pentru care au avut localegerile% un procesverbal.

Proceseleverbale se vor semna de presedinte &i de membrii biroului electoralal secţiei de votare &i vor purta &tampila acesteia.

6n timpul operaţiunilor de votare &i de desc?idere a urnelor se pot ,ace+5@46i+8/i :i 7*+550ii cu privire la aceste operaţiuni. ontestaţiile se,ormuleaă n scris &i se preintă pre&edintelui biroului electoral al secţiei de votare%care va elibera dovada de primire.

Pentru ,iecare 7*+iui *70 se va ntocmi câte un -*0/ care va cuprinde

1proceseleverbale &i contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale secţieiF2buletinele nule &i pe cele contestate.#osarele sigilate &i &tampilate se vor nainta biroului electoral de

circumscripţie.

27



CAPITOLUL I

!. C*46u+/0 7*+iii*/ *70

1. omponenţa consiliilor locale este reglementată n cuprinsul 0/5. 2& 3&din L0 +/. 21"?2))1. onsiliile comunelor &i ora&elor sunt compuse dinconsilieri ale&i prin vot universal% egal% direct% secret &i liber e3primat n condiţiile

prevăute de L0 6/i9i+- 0/i *70, < n baa scrutinului de listă pentru un

mandat de patru ani.6n e3ercitarea mandatului lor consilierii sunt n serviciul colectivităţii locale.

@umărul membrilor ,iecărui consiliu local se stabile&te prin ordin al pre,ectului% n ,uncţie de populaţia comunei sau a ora&ului% raportată de omisia @aţională de -tatistică la data de 1 ianuarie a anului n care au loc alegerile sau ladata de 1iulie a anului care precede alegerile.

@umărul consilierilor din care se compun consiliile locale este cuprins ntre$ &i "1. st,el dacă ora&ul are până la "((( locuitori% consiliul local va ,i ,ormat din$ consilieri iar dacă ora&ul are peste 4(( ((( locuitori% consiliul local va ,i compus

din "1 consilieri. onsiliul Beneral al /unicipiului *ucure&ti este ,ormat din 55consilieri.

@umarul locuitorilor @umarulcomunei sau ora&ului consilierilor

OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO până la 1.5(( $ntre 1.5(1 &i ".((( 11ntre ".((1 &i 5.((( 1"ntre 5.((1 &i 1(.((( 15

ntre 1(.((1 &i 2((.((( 17ntre 2(.((1 &i 5((.((( 1$ntre 5(.((1 &i 1((.((( 21ntre 1((.((1 &i 2((.((( 2"ntre 2((.((1 &i 4((.((( 27peste 4((.((( "1

OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

2$



4.1.ondiţii de eligibilitate &i incompatibilităţi

1. 6n ceea ce prive&te 7*+-iii - iibii505 pentru a ,i ales consilier

persoană ,iică trebuie să ndeplinească cumulativ următoarele condiţiia= să aibă calitatea de alegătorF b= să aibă vârsta de cel puţin 2" de aniFc= să aibă domiciliul n comuna sau ora&ul unde candideaăFd= să nu aibă ,uncţia de magistrat ;>udecător sau procuror= sau să nu ,ie

militar activ ori alt ,uncţionar căruia i este interisă asocierea n partide politice.6n plus n caul cadidaţilor independenţi mai e3istă &i condiţia listei

susţinătorilor.Este important de preciat că aceste condiţii de eligibilitate trebuie

ndeplinite la data depunerii candidaturii% iar situaţiile de incompatibilitate devin

incidente numai n momentul e3ercitării mandatului.2. Potrivit dispoiţiilor unui titlu din L0 +/. 1#1?2))31% viând regimul

i+7*4605ibii58i*/ <+ /7i50/0 -4+i58i*/ :i =u+7ii*/ 6ubi7% ,uncţia decosilier local este incompatibilă cu

a=,uncţia de primar sau viceprimarF b=,uncţia de pre,ect sau subpre,ectFc=calitatea de ,uncţionar public sau anga>at cu contract individual de

muncă n aparatul propriu al consiliului localFd=,uncţia de pre&edinte% vicepre&edinte% director general% director%

manager% asociat% administrator% membru al consiliului de aministraţie sau cenor laregiile autonome &i societăţile comerciale de interes local n,iinţate sau a,late subautoritatea consiliului localF

e=,uncţia de pre&edinte sau secretar al adunărilor generale aleacţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială de interes local sau la osocietate comercială de interes naţional care &i are sediul sau care deţine ,iliale nunitatea administrativteritorială respectivăF

,=,uncţia de repreentant al statului la o societate comercială care &iare sediul sau deţine ,iliale n unitatea administrativteritorială respectivăF

g=,uncţia de ministru% secretar de stat% subsecretar de stat &i ,uncţiile

asimilate acestora.)egea noastră interice ca o persoană să ,ie% concomitent% membru n două

consilii locale sau să e3ercite n acela&i timp un mandat de consilier local &i unmandat de consilier >udeţean.

1 )egea nr.1+1 din 1$ aprilie 2((" a ,ost publicata in /onitorul ,icial % Partea 9% nr.27$ din 21aprilie 2(("%

"(



)a aceste incompatibilităţi prevăute de L0 +/. #%?2))! trebuie săadăugăm &i pe cea prevăută de C*+5i5ui% adică incompatibilitatea dintrecalitatea de senator sau deputat &i cea de consilier.

6n literatura de specialitate se susţine că persoana care a obţinut n alegericalitatea de consilier &i se a,lă ntro situaţie de incompatibilitate poate opta ntre,uncţia de consilier &i ,uncţia care l ,ace incompatibil cu mandatul de consilier% iardacă nu renunţă la ,uncţia care l ,ace incompatibil% el &i poate pierde aceastăcalitate n urma ?otărării luate de ma>oritatea consilierilor.

ceastă soluţie se impune% mai ales din considerente practice% ca de e3emplun situaţia n care un parlamentar nu ar putea candida pentru un consiliu local% maiales dacă sar a,la n ultimul an al mandatului parlamentar% dar odată ales &i validat%logic% trebuie să&i dea demisia din ,uncţia de senator sau deputat.

ceasta este o concretiare a teoriei salvgardării actului% teorie care se poatesusţine &i pentru a marca distincţia dintre condiţiile de eligibilitate% care trebuie

ndeplinite la data depunerii candidaturii &i situaţiile de incompatibilitate% care%devin incidente numai n momentul nceperii e3ercitării mandatului.9ncompatibilitatea este o situaţie care opereaă de drept% n virtutea legii% ea

nu se decide% ci doar se constată de către consiliu% motiv pentru care mandatul celuin cauă nu trebuie invalidat.

:otu&i% dacă cel n cauă% nlăturat din consiliul% prin validarea unuisupliment se va considera vătămat n dreptul sau de ales% sa apreciat că se poateadresa instanţei de contencios administrativ pentru apărarea acestui drept pretins%ncălcat% sau vătămat.

4.2./andatul consilierilor

/andatul consilierilor este de 4 ani &i el se e3ercită de la data depunerii >urământului până la data constituirii noului consiliu ales. st,el% calitatea deconsilier se dobânde&te din momentul depunerii >urământului% menţinânduse petoată durata consiliului ales% respectiv 4 ani.

onsilierul provenit din lista supleanţilor ori cel ales n urma alegerilor

parţiale de completare a locurilor vacante va avea un mandat mai scurt de 4 ani%deoarece nc?eie mandatul n derulare al organului din care ,ace parte &i care este n,uncţie.

6ncetarea mandatului de consilier intervine nainte de termen n ca de demisieF incompatibilitateF pierderea drepturilor electoraleF

"1



sc?imbarea domiciliului n altă unitate administrativteritorialăF lipsa nemotivată de la mai mult de trei &edinţe ordinare consecutiveale consiliuluiF imposibilitatea de a&i e3ercita mandatul pe o perioadă mai mare de +luniF n caul n care sa constatat prin ?otărâre de,initivă% după validareamandatelor% că alegerea sa ,ăcut prin ,raudă electorală sau prin orice altă ncălcarea legii alegerilor localeF n ca de condamnare prin ?otărâre >udecătorească de,initivă la o

pedeapsă privativă de libertateF n ca de punere sub interdicţie pentru debilitate sau alienare mintalăF deces.

:oate aceste cauri repreintă modalităţi de pierdere de drept a calităţii deconsilier instituite de lege% constatate iar nu decise prin ?otărâre a consiliului.

6n caurile sc?imbării domiciliului% a imposibilităţii e3ercitării mandatului peo perioadă mai mare de + luni consecutive &i a lipsei nemotivate de la " &edinţe aleconsiliului% ?otărârea acestuia se poate ataca n contencios administrativ% n termende 1( ile de la comunicare% ,ără obligaţia reclamantului de a e,ectua proceduraadministrativă prealabilă >udecăţii% ?otărârea primei instanţe ,iind de,initivă &iirevocabilă.

6ncetarea mandatului de consilier se constată prin %otărâre a consiliuluilocal. #acă mandatul nceteaă nainte de termen prin demisie% consilierul poatereveni asupra acesteia până n momentul adoptării ?otărârii.

onsilierii nu sunt salariaţi% dar pot primi o indemniaţie de &edinţă. PotriviLii +/. 21"?2))1 n e3ercitarea mandatului% consilierii se consideră că sunt nserviciul colectivităţilor locale% bucurânduse de protecţia acordată de legestatutului ale&ilor locali. Ei au &i calitatea de ,uncţionari publici% ,iind supu&inormelor care ,undamenteaă statutul ,uncţionarilor publici.

6n opinia lui L.9.Prisăcaru principalii ,uncţionari publici ale&i% din ţaranoastră sunt Pre&edintele României% primarii comunelor &i ora&elor% pre&edinţii%vicepre&edinţii &i membrii delegaţiilor permanente ai consiliilor >udeţene.

onsilierii locali nu pot ,i repreentanţi ai statului n B &i nu pot ,ace parte din consiliile de administraţie ale regiilor autonome &i societăţilor comerciale.

6n e3ercitarea mandatului lor consilierii sunt n serviciul colectivităţii locale. Ciecare consilier este obligat să preinte un raport anual de activitate% care va,i ,ăcut public de către secretar.

6n cauri bine determinate% con,orm legii% este posibilă suspendarea unorconsilieri% la cererea motivată a instanţei de >udecată sau a parc?etului% &i numaidacă au ,ost trimi&i n >udecată pentru săvâr&irea% cu intenţie% a unei ,apte penale.

"2



#acă nici la a doua convocare &edinţa nu se poate constitui legal% se va proceda la o a treia convocare% peste trei ile% când este su,icientă preenţamajorităţii consilierilor aleşi.

#acă nsă nici această ma>oritate nu se realieaă datorita absenţei, fărămotive temeinice, a consilierilor% atunci intervine soluţia -70/8/ii 9070+i.

Pre,ectul% n aceasta situaţie% declară vacante locurile consilierilor care aulipsit nemotivat% dacă ace&tia nu pot ,i nlocuiţi cu supleanţi% urmând să seorganiee noi alegeri de completare peste "( de ile.

rdinul pre,ectului care are acest obiec poate ,i atacat% de cei n cauă% lainstanţa de contencios administrativ% iar ?otărârea primei instanţe de >udecată estede,initivă &i irevocabilă.

Prin nlocuirea cu supleanţi a celor care lipsesc nemotivat% sa nlăturat une3ces de putere al consilierilor ale&i% practic imposibil de sancţionat% până atunci% cuatât mai mult cu cât ace&tia nu erau constituiţi n consilii care să poată ,i% eventual%

diolvate.-e apreciaă că pe durata >udecării procesului nu se vor putea des,ă&ura noilealegeri parţiale pentru a se evita situaţia anulării >udiciare a ordinului pre,ectului &i%implicit% reintegrarea n ,uncţie a consilierilor contestatori% concomitent cu e3istenţaaltui sau a altor consilieri nou ale&i n locul celor in,irmaţi administrativ% deoarece%n acest ca% am ,i n preenţa unui consiliu supranumeric% ilegal.

)egea nu reglementeaă situaţia absenţei parţiale% adică% nu de la toate celetrei &edinţe de convocare a noului organ% a consilierilor% când apreciem% prininterpretare% consiliul se poate constitui legal la oricare din &edinţele n carerealieaă cvorumul legal necesar% prin absenţa motivată a unor consilieri.

bsenţa consilierilor de la &edinţa de constituire este considerată motivatădacă se ,ace dovada că aceasta a intervenit din caua unei boli care a necesitatspitaliare sau a ,ăcut imposibilă preenţa acestora% a unei deplasări n străinătate ninteres de serviciu sau a unor evenimente de ,orţă ma>oră.

)ucrările &edinţei de constituire sunt conduse de cel mai n vârstă consilier%asistat de doi consilieri din cei mai tineri. Pentru validarea mandatelor se alege prinvot desc?is o comisie de validare% care ,uncţioneaă pe ntreaga durată amandatului &i care este ,ormată din "7 membri.

Principala atribuţie a acestei comisii este e#aminarea legalităţii alegerii

,iecărui consilier &i propunerea către consiliu a validării sau invalidăriimandatelor .

4nvalidarea alegerii unui consilier se poate propune de comisie de validarenumai dacă se constată

a(e#istenţa uneia din incompatibilităţile prevăzute de L0 +/. 21"?2))1F b(încalcarea condiţiilor de eligibilitate*

"4



reale sau nu care nu trebuie să tulbure procesul deciional.*unăoară ntro cauză >udecată de 6nalta urte de asaţie &i Nustiţie-ecţia

de ontencios administrativ sa pus problema valabilităţii actului de validare amandatului unui consilier local. 6n speţă a ,ost contestat acest act pentru că acelconsilier avea &i calitatea de senator ntre cele două calităţi e3istând oincompatibilitate. #ar% n 0/5. 1" din L0 +/. #(?1((1 ;vec?ea lege aadministraţiei publice locale= se prevedea că ,uncţia de consilier este incompatibilăcu ,uncţia de pre,ect% subpre,ect% primar% membru al altui consiliu comunal sauoră&enesc% precum &i cu alte ,uncţii publice ale consiliilor locale &i >udeţene &i dinaparatul pre,ecturilor% ministerelor &i ale celorlalte autorităţi guvernamentale% nu se

prevede &i incompatibilitatea calităţii de deputat sau senator cu e3ercitarea oricăreialte ,uncţii publice de autoritate% cu e3cepţia celei de membru al Buvernului. #ar%n con,ormitate cu 0/5. #% 0i+. 11 -i+ C*+5i5ui% 'calitatea de deputat sau

senator încetează în caz de incompatibilitate! . 6n aceste condiţii% 6nalta urte de

asaţie &i Nustiţie a arătat că nu poate ,i validată alegerea ca deputat sau senator%dacă o persoană are calitatea de consilier.#esigur% ,aţă de prevederile noii legi a administraţiei publice locale% care n

0/5. 3) 0i+. 2% arată că% consilierul a,lat n situaţie de incompatibilitate trebuie sădecidă care ,uncţie o păstreaă% discuţia pare a se ,i clari,icat.

ceastă speţă ilustreaă posibilitatea ca 0/5i7*u 3# -i+ L00-4i+i5/0ii 6ubi7 *70 să nu ,i prevăut posibilitatea ca noul consiliu localsă ,uncţionee c?iar &i ,ără o treime din membrii săi% ca n care% evident% până lasoluţionarea aspectelor litigioase% activitatea consiliului local ar ,i ,ost blocată.

2. )egat de mandatul consiliului local reţinem% n primul rând% alegereaacestuia pe o perioadă de !8 ani, mandat care poate fi prelungit prin lege organică,în caz de război sau de catastrofă.. 9andatul consiliului local se e#ercită de ladata constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales!.

preciare obligatorie% introdusă abia n 1$$+ prive&te situaţia celor carencep e3ercitarea unui mandat n perioada dintre două alegeri locale generale%stipulânduse e3pres că% ntrun ast,el de ca% este vorba despre continuareamandatului iniţial.!"onsiliul local ales în cursul unui mandat, ca urmare adizolvării consiliului local, înc%eie mandatul precedentei autorităţi a

administraţiei publice locale! ;0 +/. 2!?1((#=1. ast,el de dispoiţie e3presănlătură riscul ca cei nou ale&i% care &i ncepuseră activitatea ulterior alegerilorlocale generale ;n timpul celor 4 ani=% să poată pretinde n ,aţa instanţei decontencios administrativ% continuarea mandatului lor% stabilit de lege la 4 ani.

1 1)egea nr.24J1$$+% publicata in /onitorul ,icial al Romaniei% nr.7+ din 1" aprilie 1$$+% amodi,icat si completat legea nr.+$J2+ noiembrie1$$1% si a ,ost la randul ei% republicata cu o nouanumerotare a articolelor in /onitorul ,icial nr.7$ din 1! aprilie 1$$+

"+



Pentru ipotea reorganiării administrativteritoriale pe parcursul unuimandat !consiliul local, în urma organizării unei noi unităţi administrativ-teritoriale sau în urma dizolvării unor consilii, îşi e#ercită mandatul numai până laorganizarea următoarelor alegeri locale generale!.0 +/. 2!?1((#

CAPITOLUL I

#. O/0+i;0/0 7*+iii*/ *70

1. 6n ceea ce prive&te */0+i;0/0 consiliilor locale% legiuitorul constituantnu a prevăut nici un ,el de dispoiţii% nici măcar durata mandatului% lăsând acesteaspecte pe seama legii organice n materie% 0 +/. 21"?2))1.

onsiliile locale sunt alcătuite din consilieri &i nu au o structurăorganiatorică propriuisă &i nici organe de conducere% a&a cum au ma>oritateaautorităţilor administraţiei publice. ceasta deoarece nu sunt alcătuite din,uncţionari cu o activitate permanentă% ,iind numai deservite de un aparat propriualcătuit din ast,el de lucrători.

L0 +/. 21"?2))1 < n 0/5. "# a prevăut că n &edinţa de constituire%consiliul poate alege din rândul consilierilor% pe durata ntregului mandat% comisii pentru dierite domenii de specialitate% ;'buget şi finanţe, drepturile omului,administraţie publică locală, sănătate, cultură, muncă, protecţie socială, relaţii cucetăţenii, juridic!(, sarcinile acestor comisii ,iind stabilite prin regulamentulconsiliului. Pot ,i membrii ai comisiilor de specialitate numai consilierii% primarii &iviceprimarii neputând ,ace parte din aceste comisii. omisiile lucreaă n plen &iiau ?otărâri cu votul ma>orităţii membrilor lor.

omisiile analieaă &i avieaă proiectele de ?otărâri ale consiliului din care,ac parte% iniţiaă proiecte de ?otărâri n domeniu% pot ntreprinde activităţi deveri,icare n sectorul lor de competenţă% ndeplinesc &i alte atribuţii sau nsărcinăridate de consiliu sau din proprie iniţiativă% cum ar ,i studii% controale% aviări etc.

omisiile ntocmesc rapoarte de probleme de specialitate% con,ormcompetenţei care le revine% pe care le preintă consiliului spre debatere.

ctivitatea acestor comisii nu este deciională% neproducând e,ecte >uridice%

"7



ci numai consultativă% n sensul că plenul le poate solicita opinia potrivitdomeniului lor de activitate. 6nsă această opinie nu poate ,i impusă obligatoriu

plenului% ca organ deliberativ% care are libertatea de a &io nsu&i sau de a o respinge prin votul ma>oritar al membrilor care l compun.

onsiliul poate organia nu numai comisii permanente% pe durata mandatuluisău% ci% din proprie iniţiativă sau la solicitarea primarului% poate n,iinţa comisiitemporare% de analiă &i veri,icare pe o perioadă determinată.

rganiarea% ,uncţionarea &i atribuţiile comisiilor de specialitate permanentese stabilesc prin regulamentul de organiare &i ,uncţionare al consiliului local.

6n consecinţă% consilierii% ca titulari ai puterii publice% sunt obligaţi sărespecte onstituţia &i legile% să prote>ee interesele colectivităţii care ia ales%respectând interesul naţional% să spri>ine alegătorii n reolvarea problemelor cucare se con,runtă% să acţionee pentru prosperitatea comunităţii care ia datmandatul.

6n a,ara comisiilor de specialitate% consiliile locale pot organia% din proprieiniţiativă sau la iniţiativa primarului% comisii speciale de analiză !i veriicare% pe o perioadă determinată.

ompetenţa acestora% obiectivele &i perioada de des,ă&urare a activităţii sestabilesc prin ?otărâre a consiliului. /embrii comisiei acţioneaă numai n limitelestabilite prin ?otărâre.

#upă declararea ca legal constituit% consiliul local alege dintre membrii săi% prin vot desc?is al ma>oritătii consilierilor n ,uncţie%un pre!edinte de !edinţă% pe o perioadă de cel mult " luni% pentru a conduce &i a semna ?otărârile adoptate deacesta.

Eliberarea din ,uncţie a pre&edintelui se ,ace prin votul secret a cel puţindouă treimi din numărul consilierilor n ,uncţie% la propunerea a o treime dinnumărul lor 0/5. 113 0i+. 2 -i+ 0 0-4i+i5/0ii 6ubi7 *70.

auele eliberării constau n emiterea% de către pre&edinte% n decurs de treiluni% a cel puţin trei dispoiţii anulate irevocabil de instanţa de >udecată ntrucât aucontravenit intereselor generale ale statului% ori colectivităţii respective sau auncălcat onstituţia &i legile ţării.

#upă cum se observă% n cadrul consiliului local% nu putem vorbi de un pre&edinte al acestuia% ci doar de un pre&edinte de &edinţă.

"!



CAPITOLUL II

%. Fu+7i*+0/0 7*+iii*/ *70

1. În egulamentul de uncţionare% pe care l adoptă ,iecare consiliu este prevăut modul concret de des,ă&urare a &edinţei ;conducerea debaterilor de pre&edintele de &edinţă% participarea consilierilor &i a invitaţilor% modul de supunerela vot a proiectelor de pe ordinea de i etc.=

Primarul este obligat să pună la dispoiţia consilierilor% n termen de cel mult15 ile% con,orm Regulamentului de ,uncţionare al consiliului% in,ormaţiile necesaremandatului.

7.1. 0edinţa ,ormă de lucru a consiliului local

Corma de lucru a consiliului este :-i+0. 0edintele consiliului local sunt dedouă ,eluri ordinareşsi e#traordinare.

:edinţele ordinare au loc lunar% la convocarea primarului.:edinţele e#traordinare au loc ori de câte ori este necesar% la cererea

primarului sau a cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului.

onvocarea consiliului local se ,ace n scris% prin intermediul secretaruluiunităţii administrativteritoriale% cu cel puţin 5 ile naintea &edinţelor ordinare saucu cel puţin " ile nainte de &edinţele e3traordinareF se consemneaă n procesulverbal al &edinţei.

6n ca de forţă majoră şi de ma#imă urgenţă pentru reolvarea intereselorlocuitorilor comunei sau ora&ului% convocarea consiliului se poate ,ace de îndată.

Printro normă cu caracter imperativ se stabile&te că ordinea de i se aduce lacuno&tinţa locuitorilor comunei sau ora&ului prin presa locală sau prin orice altemi>loace de publicitate. 6n unităţile administrativteritoriale n care cetăţenii

aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 2(K din numărullocuitorilor% ordinea de i se aduce la cuno&tinţa publică &i n limba maternă acetăţenilor aparţinând minorităţii respective.

9nvitaţia la &edinţă va cuprinde ordinea de i% data% ora &i locul des,ă&urării&edinţei.

0edinţele consiliului local sunt legal constituite dacă este preentăma>oritatea consilierilor n ,uncţie% preenţa ,iind obligatorie. 6n legea

"$



administraţiei publice locale +/. 21"?2))1 se mai precieaă că acel consilier careabsenteaă de două ori consecutiv% ,ără a avea motive temeinice% poate ,i sancţionatn condiţiile stabilite de Regulamentul de ,uncţionare a consiliului.

6n ceea ce prive&te caracterul &edinţelor consiliului local% acestea sunt publice% cu e3cepţia caurilor n care consilierii decid% cu ma>oritate de voturi% caacestea să se des,ă&oare cu u&ile nc?ise.

'roblemele privind bugetul local, administrarea domeniului public şi privatal comunei sau oraşului, participarea la probleme de dezvoltare judeţeană,regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră, organizarea şi dezvoltareaurbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului se vor discuta ntotdeauna n&edinţă publică.

)ucrările &edinţelor se des,ă&oară n limba română% dar n consiliile n caremembrii acestora aparţin unor minorităţi naţionale care repreintă cel puţin o treimedin numărul total% se poate ,olosi &i limba maternă. ricum% nsă% n toate caurile%

documentele &edinţelor de consiliu se ntocmesc n limba română.

/odul de des,ă&urare a &edinţelor consiliului local

a= ;rdinea de zi a &edinţelor se aprobă de consiliu% la propunerea celui care acerut ntrunirea consiliului n condiţiile 0/5. !) din L0 0-4i+i5/0ii 6ubi7*70. 9odificarea ordinii de i este permisă numai pentru probleme urgente &i cuvotul ma>orităţii celor preenţi.

-e poate aduce &i la cuno&tinţa locuitorilor prin massmedia sau prin orice altmi>loc de publicitate.

b= 'roblemele înscrise pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local nu pot ,idebătute% de regulă% dacă nu sunt nsoţite de raportul de specialitate alcompartimentului de resort din aparatul propriu al consiliului % precum &i deavizul comisiei de specialitate a consiliului cu e3cepţia &edinţelor e3traordinaresau a celor convocate n ca de ,orţă ma>oră ori de ma3imă urgenţă.

c= dispoiţie cu caracter de noutate a legii administraţiei publice localestabile&te ca cetăţenii satelor &i ai cătunelor care nu au consilieri ale&i n consiliilelocale vor ,i repreentaţi la &edinţă de către un delegat sătesc. cesta este ales pe

perioada unui mandat al consiliului local de către o adunare sătească. )a discutarea

problemelor ce privesc satele respective% delegaţii săte&ti vor ,i invitaţi n modobligatoriu% nsă votul acestora are caracter consultativ.

d= 2ezbaterile din şedinţele consiliului sunt generale &i pe articole având posibilitatea să propună eventuale modi,icări ale prevederilor puse n discuţie.#ebaterile se consemneaă ntrun procesverbal% semnat de consilierul careconduce &edinţele de consiliu &i de secretarul unităţii administrativteritoriale. Prinaceste semnături% pre&edintele de &edinţă &i secretarul comunei sau ora&ului &i

4(



asumă responsabilitatea veridicităţii celor consemnate.)a nceputul ,iecărei &edinţe% secretarul consiliului preintă procesulverbal

al &edinţei anterioare &i l supune aprobării consiliului, consilierii nemultumiţi deconţinutul acestuia% putândul contesta &i cere menţionarea e3actă a opiniilore3primate n &edinţa anterioară.

Este posibil ca n procesulverbal de &edinţă% opiniile unor consilieri să ,i ,ostconsemnate ine3act% iar ,aţă de o asemenea situaţie% este ,oarte importantărecunoa&terea dreptului consilierilor de a contesta conţinutul procesuluiverbal &i dea cere menţionarea e3actă a opiniilor e3primate n &edinţă.

Procesulverbal &i documentele care au ,ost debătute n &edinţă se depunntrun dosar special al şedinţei respective, care va ,i numerotat% sigilat &i semnatde pre&edintele de &edinţă &i de trei consilieri.

#e&i consiliile ,uncţioneaă pe durata unui mandat de patru ani% legeaorganică reglementeaă situaţiile care pot conduce la prelungirea sau scurtarea

acestuia.6n primul ca% prelungirea opereaă pe timp de răboi sau de catastro,ă% n baa unei legi organice care va reglementa &i situaţia tuturor autorităţilor publicecentrale repreentative &i eligibile ale căror mandate se prelungesc potrivitonstituţiei ;0/5. #), 0/5. &3=

6n cel deal doilea ca% de scurtare a mandatului avem n vedere diolvareaconsiliului de drept sau prin act >uridic.

7.2. #iolvarea consiliului local

A. #iolvarea de drept% prevăută n 0/5. "% :i 0/5. "& -i+ L0 +/.21"?2))1 intervine n trei situaţii

1consiliul nu se ntrune&te timp de " luni consecutivF2consiliul nu a adoptat n " &edinţe consecutive nici o ?otărâreF"n situaţia n care numărul consilierilor se reduce sub >umătate plus unul &i

nu se poate completa prin supleanţi.6n legătură cu cea din urmă prevedere se ridică ntrebarea ,irească% ce se va

ntămpla n situaţia n care consiliul local trebuie să adopte o ?otărâre pentru carelegea prevede votul ma>orităţii cali,icate a membrilor săi% iar numărul acestora ascăut sub această ma>oritate% dar nu a a>uns ncă la ma>oritatea absolută% cea cerutăde lege pentru a putea ,i diolvat de drept.

8nii autori1 au propus% Dde lege ,erenda% ca diolvarea de drept a consiliului1 Rodica @arcisa Petrescu%#rept administrativ%editura ordial )e3% lu>@apoca% 1$$7

41



local să poată interveni n situaţia n care numărul consilierilor se reduce sub douătreimi% a&a cum se prevede% de alt,el% n mod corect% n caul diolvării de drept aconsiliului >udeţean.

#iolvarea de drept se comunică de către primar pre,ectului% care prin ordin%ia act de diolvarea consiliului &i propune Buvernului organiarea de noi alegeri.

;rdinul prefectului prin care se constată diolvarea de drept a consiliului% poate ,i atacat de consilieri la instanţa de contencios administrativ% n termen de 1(ile de la comunicare.

-tabilirea datei alegerilor pentru noul consiliu se va putea ,ace numai dupăe3pirarea termenului de 1( ile de la comunicare sau după rămânerea de,initivă a?otărârii >udecătore&ti prin care sa respins acţiunea consilierilor.

situaţie specială o preintă administraţia publică a /unicipiului *ucure&ti%căreia L0 +/. 21"?2))1 < i reervă un ntreg capitol ;706. "=% care nu reolvănsă% multitudinea de probleme ce apar la nivelul administraţiei apitalei. Este

motivul pentru care% n special n ultima vreme este tot mai ve?iculată ideeaadoptării unei legi distincte consacrate zonei metropolitane 1ucureşti, la niveluladministraţiei publice a unui sector al apitalei ,iind de>a conturat un proiect nacest sens.

a o particularitate% după cum sa remarcat n doctrină1% porninduse de laorganiarea municipiului *ucure&ti n + subdiviiuni administrativteritoriale%numite 75*0/% n apitală ,uncţioneaă 7 consilii locale &i 7 primării% respectiv"onsiliul <eneral al 9unicipiului 1ucureşti şi "onsiliile locale ale sectoarelor, caautorităţi deliberative şi primarul general şi primarii sectoarelor ca autorităţie#ecutive.

Potrivit legii% ?otărârile onsiliului Beneral al /unicipiului *ucure&ti &idispoiţiile cu caracter normativ ale primarului general sunt obligatorii &i pentruautorităţile administraţiei publice locale organiate n sectoarele municipiului*ucure&ti.

!"onsiliile locale ale municipiului 1ucureşti se constituie, funcţionează şi pot fi dizolvate în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legii administraţiei publicelocale pentru consiliile locale care se aplică în mod corespunzător!.;0/5. (" 0i+.1=.

onsiliile locale ale sectoarelor municipiului *ucure&ti e3ercită n principal

o serie de atribuţii dintre carealeg din rândul consilierilor% consilierul care conduce &edinţele consiliuluiFaprobă regulamentul de organiare &i ,uncţionare a consiliuluiFavieaă studii% prognoe &i programe de devoltare economicosociale% de

organiare &i amena>are a teritoriului% de urbanism etc.Faprobă bugetul local% mprumuturile% virările de credite &i modul de utiliare

1 ./anda%#rept administrativ.:ratat elementar%2((1

42



a reervei bugetare% aprobă contul de nc?eiere a e3erciţiului bugetar% stabilescimpoite &i ta3e locale% precum &i ta3e speciale% n condiţiile legii.

8nele dintre atribuţiile e3pres prevăute pot ,i e3ercitate numai pe baamputernicirii e3pres date prin ?otărâre a onsiliului Beneral al /unicipiului*ucure&ti% potrivit legii.

ricât sa dorit ca organiarea% ,uncţionarea &i atributiile consiliilor localeale sectoarelor municipiului *ucure&ti să se realiee potrivit principiuluiautonomiei locale% n doctrină1 se arată% că nu putem asimila consiliul local al unuisector al municipiului *ucure&ti cu cel al unei comune sau unui ora&.

B. #iolvarea prin act >uridic con,orm dispoitiilor 0/5. "% -i+ L0 +/.21"?2))1. Potrivit acestui articol% consiliul local poate ,i diolvat% dacă a adoptat,într-un interval de cel mult = luni, cel puţin > %otărâri care au fost anulateirevocabil de către instanţa de >udecată ntrucât au contravenit intereselor generale

ale statului% sau au ncălcat onstituţia sau legile ţării.6n ceea ce prive&te procedura propriuisă de diolvare observăm că% spredeosebire de reglementarea iniţiala2% con,orm căreia diolvarea consiliului se ,ăcea

prin ?otărâre a Buvernului% la propunerea motivată a pre,ectului% n reglementareaactuală% diolvarea consiliului local se ,ace prin ?otărâre a Buvernului la

propunerea motivată a pre,ectului% dar propunerea trebuie să se bazeze pe ?otărârilede,initive ale instanţei de >udecată. -e mai prevede ca %otărârea &i motivele care austat la baa emiterii acesteia se aduc la cunostinţa membrilor consiliului de către

pre,ect n termen de 5 ile de la publicarea n /onitorul ,icial al Romniei. st,el%va e3ista garanţia că toţi consilierii au luat cuno&tinţă de ?otărârea Buvernului.

?otărârea de dizolvare poate ,i atacată de oricare dintre consilieri la instanţade contencios administrativ. 6n acest ca procedura prealabilă prevaută de lege nuse mai e,ectueaă% iar introducerea acţiunii suspendă e3ecutarea măsurii dediolvare până la pronunţarea instanţei de >udecată.

'ceastă ,ormulă de diolvare a adus o serie de per,ecţionări de ,ond &i dete?nică de redactare ,aţă de vec?ile reglementări'% a&a cum remarca &i pro,. ntonie9orgovan.

:e3tul din anul 1$$1 a dus la situaţii parado3ale% ca atunci când e3istau douăconsilii% unul nou ales% n baa ?otărârii Buvernului de diolvare a celui dintâi &i de

alegere a unui nou consiliu% n termen de +( de ile% &i cel ales anterior% diolvat prin ?otărâre a Buvernului% dar !repus în drepturi! prin &edinţa instanţei decontencios administrativ.

Problema a ,ost reolvată 6/i+ L0 +/. 2!?1((#, care prevedea posibilitatea diolvării consiliului local% dacă adoptase %otărâri repetate, anulate

1 L.Prisăcaru%HH:ratat de drept administrativ român HH%2((22 )egea nr.+$J1$$1

4"



irevocabil de instanţa de contencios administrativ% ntrucât au contravenitintereselor generale ale statului sau au ncălcat onstituţia &i legile ţării.

ctuala reglementare n domeniu este mai precisă% stabilind e3pres că estevorba de cel puţin trei %otărâri adoptate într-un interval de cel mult = luni.

@ n plus% nici Buvernul nu are obligaţia de a dispune diolvarea% de ndată ce a,ost 'sesiat' de pre,ect% dispunând la rândul sau de un drept de apreciere sub acestaspect.

6n condiţiile n care diolvarea este con,irmată &i de instanţă% la propunerea pre,ectului% n termen de "( de ile% Buvernul va stabili data organizării alegeriinoului consiliu local .

Până la constituirea noului consiliu% primarul% viceprimarul sau n absenţaacestora secretarul va reolva problemele curente ale comunei sau ora&ului.

CAPITOLUL III

&. A60/05u 6/*6/iu - 67i0i505 0 7*+iiuui *70

1. aracterul repreentativ% eligibil &i colegial al consilierilor% intermitenţa &i

limitarea n timp a activitătii consiliilor locale ,ac imposibilă asigurarea uneicontinuităţi n activitatea e3ecutivă locală% de aceea% pentru realiarea ?otărâriloradoptate de către acestea% ca &i a atribuţiilor pe care le au comisiile sale despecialitate% consiliile locale au nevoie de un numar de speciali&ti &i de personala>utător% personal care este denumit n mod obisnuit 060/05u 6/*6/iu 07*+iiuui *70.

@e,iind ales% precum consilierii% personalul aparatului propriu este numit n,uncţiile publice prevăute n organigrama ,iecărui consiliu local. paratuldes,ă&oara o activitate permanentă pentru ndeplinirea atribuţiilor cei revin &i care

sunt prevăute n ,i&a postului ,iecărui salariat.6n raport cu amploarea competentelor ce revin ,iecărui consiliu local% legeastabile&te% n mod di,erenţiat% numărul de posturi din aparatul propriu% ncepnd de lanivelul comunelor% până la nivelul municipiilor &i ora&elor.

Pentru ,iecare categorie de consilii locale% ,uncţiile publice ale aparatului propriu sunt grupate n anumite compartimente organiatorice ,uncţionale% cudiverse denumiri ;birou% serviciu% direcţie% departament% inspecţie sau c?iar

44



compartiment=% ntre acestea e3istând raporturi >uridice ,ire&ti% de subordonare &i decooperare. 8nele dintre aceste compartimente sunt ,uncţionale% asigurând bunaactivitate a aparatului &i a nsu&i consiliului local% n vreme ce altele suntcompartimente de specialitate care permit e3ercitarea competenţelor legale n a,araautorităţii respective% n raporturile cu terţii. #istingem ast,el% ,uncţii de conducere;director% contabil&e,= &i ,uncţii de e3ecuţie ;consilier% e3pert% inspector% re,erentetc=. :oate compartimentele sunt subordonate nsă consiliului local.

ondiţiile privind numirea sau anga>area% promovarea% sancţionarea%recompensarea sau eliberarea din ,uncţie% drepturile si obligaţiile personalului suntstabilite prin legi &i regulamente proprii inclusiv prin Atatutul funcţionarilor publici

şi "odul 9uncii la care se adaugă ?otărârile de guvern &i instrucţiunile/inisterului dministraţiei Publice.

@umirea &i eliberarea din ,uncţie a personalului aparatului propriu alconsiliului local se ,ace de către primar% n condiţiile legii. 6n acest conte3t%

amintim că% motivat temeinic% consiliul local poate recomanda primarului eliberareadin ,uncţie a conducătorilor compartimentelor din aparatul propriu din consilullocal.

Pentru asigurarea tuturor condiţiilor menite să asigure e3ecutareanesting?erită a drepturilor ,undamentale ale cetăţenilor% legea administraţiei publicelocale instituie &i răspunderea >uridică a personalului din aparatul propriu% pentruactele &i ,aptele ndeplinite n timpul ,uncţiei pe care o deţine. 6n acest sens semenţioneaă că personalul din aparatul propriu al consiliilor locale &i secretariicomunelor% ora&elor% municipiilor% sectoarelor sau >udeţelor răspund% după ca%material% civil% administrativ sau penal pentru ,aptele săvsrsite n e3ercitareaatribuţiilor ce le revin.

Primarul% viceprimarul% secretarul comunei% al ora&ului sau al subdiviiuniiadministrativteritoriale a municipiului% mpreună cu aparatul propriu despecialitate al consiliului local% ,ormeaă mpreună o structură ,uncţională% cuactivitate permanentă% denumită 6/i48/i0 7*4u+i 0u */0:uui care duce landeplinire ?otărârile consiliului local &i dispoiţiile primarului% soluţionând

problemele curente ale colectivităţii locale. ceastă instituţie a primăriei esterelativ nouă% a&a cum o prevede L0 0-4i+i5/0ii 6ubi7 n 706. !, 7iu+00 II0.

paratul propriu &i structurile carel compun nu au o capacitate >uridică proprie% ntrucât aceasta aparţine consiliului pe lângă care ,uncţioneaă &i pe carel deservesc. ceasta nu nseamnă că nu e3ercită competenţe proprii &i distincte decele ale autorităţii administrative locale. #e&i nu emit acte de autoritate% des,ă&oară%n principal% operaţiuni de pregătire% e3ecutare &i control a ndeplinirii actelor de

putere ori de drept privat ale consiliului n cauă.6n raporturile cu cetăţenii se ,olose&te limba română% actele o,iciale

45



ntocminduse% deasemenea% obligatoriu tot n limba română. 6n posturile viândatribuţii de relaţii cu publicul vor ,i ncadrate sau numite &i persoane cunoscătoareale limbii materne% aparţinând minorităţii respective.

6n acelea&i unitati administrative autorităţile vor asigura inscripţionareadenumirii localităţii &i a instituţiilor publice de sub autoritatea lor% precum s&a,i&area anunţurilor de interes public% inclusiv actele locale de un asemenea interes%&i n limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective.

L0 +/. 21"?2))1 a de,init aceste structuri organiatorice &i ,uncţiile publice pe care le ndeplinesc drept 'aparat propriu' &i nu 'servicii ale consiliuluilocal'% cum erau denumite n reglementarea anterioară. a urmare% aparatul propriual consiliilor locale nu mai poate ,i con,undat cu 'serviciile publice ale comuneisau ora&ului' &i nici cu 'serviciile publice locale'% a&a cum se ntâmpla adesea.

6n preent% sunt ,olosite două noţiuni distincte cea de 'aparat propriu alconsiliului local' &i cea de 'servicii publice ale comunei sau ora&ului'.

CAPITOLUL I'

(. S/9i7ii 6ubi7 *70

#ispoiţiile Lii +/. 21"?2))1 0/5. &% precieaă că'S/9i7ii 6ubi7 0 7*4u+i 0u */0:uui se înfiinţează şi se organizează decătre consiliul local, în principalele domenii de activitate, potrivit specificului şinevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale şi în limita mijloacelor

financiare de care dispune!.#in analia acestor dispoiţii putem deduce% n primul rând că% n unităţile

administrativteritoriale e3istă servicii publice organiate la nivel naţional;serviciile descentraliate ale unor ministere= &i servicii publice organiate la nivellocal &i >udeţean.

6n al doilea rând% n ,uncţie de nevoile locale% de resursele ,inanciare etc.%consiliile locale au posibilitatea &i c?iar obligaţia de a organia servicii publice deinteres local% care e3primă interesele colectivităţii respective ;gospodărie comunală%de administrare a spaţiului locativ% de transport local &.a.=

-e poate spune că acest consiliu local organieaă /9i7ii 6ubi7i+5/i*0/ &i servicii publice e3terioare% primele ,iind repreentate decompartimente ,uncţionale ale consiliului local stare civilă% autoritate tutelară%

4+



urbanism% relaţii cu publicul% ta3e &i impoite% protecţia mediului etc.S/9i7ii 6ubi7 5/i*0/ pot ,i organiate sub ,orma unor regii publice%

instituţii publice sau societăţi comerciale n subordinea consiliului local ori pot ,iconcesionate unor particulari.

ceste servicii publice e3terioare locale sunt distinte de serviciile publicedescentraliate n teritoriu% aparţinând ministerelor &i altor autorităti aleadministraţiei publice centrale de specialitate% cum sunt cele sanitare% de nvăţământsau ,inanciare etc.% organiate% de regulă% la nivelul >udeţului% unele cu rami,icaţien localităţi ;de e3emplu ,inanţele publice=% care au n subordinea lor instituţii

publice de pro,il% precum &coli% spitale% muee% etc.8neori se ntâlnesc servicii publice organiate n paralel% atât pe plan local

căt &i n pro,il teritorial cu subordonare centrală% cum ar ,i de e3emplu% n materiaimpoitelor &i ta3elor% locale &i a celor care se varsă la bugetul statului% a ordinii silini&tii publice% gardienii publici &i poliţia% a reţelei rutiere locale &i >udeţene precum

&i a celei naţionale etc.#e&i create de consiliile locale% aceste regii sau instituţii publice% care asigurăunele servicii pentru colectivităţile locale% altele decât cele asigurate de serviciile

publice descentraliate ale statului% au un statut >uridic speci,ic% o anumităautonomie n organiare &i ,unctionare &i sunt guvernate de legi &i de actenormative speci,ice% regulamente ori statute proprii de organiare% personal propriuetc. 6n nici un ca aparatul propriu al consiliilor locale nu poate ,i con,undat cuaparatul serviciilor publice ale comunei sau ora&ului% c?iar dacă acestea suntsubordonate consiliului local. )a propunerea primarului% consiliul local aprobănumărul de personal pentru ast,el de servicii% organigrama lor% aria competenţelor .

?iar dacă aparatul propriu al consiliilor locale nu se poate con,unda cu celal serviciilor publice organiate la nivelul comunei sau ora&ului% ntre acesteatrebuie să e3iste raporturi de conlucrare cât mai e,iciente. #at ,iind ,aptul că suntcreate n interesul colectivităţilor locale% personalul din cele două sisteme aredatoria să acţionee n vederea reolvării operative a cerinţelor tot mai comple3eale cetăţenilor.

@umirea &i eliberarea din ,uncţie a personalului din aceste servicii se ,ace decătre conducătorii unităţilor respective% n condiţiile legii.

onsideraţiile cu privire la răspunderea >uridică a consilierilor &i a celorlalte

persoane alese la nivelul consiliilor locale privesc n egală măsură &i personalulserviciilor publice organiate pe plan local% personalul acestora având% n ,ond% dedrept &i de ,apt% acela&i statut de ,uncţionar public.

CAPITOLUL '

47



1). S7/50/u 7*4u+i 0u */0:uui

9nstituţia secretarului are o tradiţie destul de ndelungată% ,iind reglementată

ncă din primele legiuiri re,eritoare la administraţia publică locală modernă nRomânia ;L0 6+5/u 7*+iii 7*4u+0 -i+ 1&#!=.st,el% con,orm prevederilor legale% 7/50/u 7*4u+i este &e,ul

cancelariei administraţiei comunale &i concomitent secretarul consiliului respectiv. @umit de consiliul comunal% secretarul avea% ca &i acum% calitatea de

,uncţionar public.L0 +/. #(?1((1% revăută &i republicată% iar actual% L0 +/. 21"?2))1,

0/5. &3 trans,ormă ,uncţia de secretar al consiliului n cea de secretar al unităţiiadministrativteritoriale. !7iecare comună, oraş, subdiviziune a 9unicipiului

1ucureşti are un secretar salariat din bugetul local!.

Potrivit Lii +/. 21"?2))1, 0/5. &3 ,iecare consiliu local are un secretar careare calitate de ,uncţionar public &i care se bucură de stabilitate n ,uncţie. Persoanacu această calitate trebuie să aibă studii superioare >uridice sau administrative. 6nmod e3cepţional la comunele &i ora&ele având sub "( ((( de locuitori &i numai cuaprobarea pre,ectului% poate ,i anga>ată n ,uncţia de secretar al comunei o persoanăcare are numai bacalaureatul sau studii superioare altele decât cele >uridice sauadministrative.

lte condiţii speciale prevăute de -tatutul ,uncţionarilor publici sunt,uncţia se ocupă pe baă de concurs sau de e3amen% după caF

numirea se ,ace de către pre,ectFconcursul sau e3amenul se organieaă de către primar n tremen de"( de ile de la data de la care postul a devenit vacantF

din comisia instituită ,ac parte% n caul localităţilor% primarul%secretarul general al >udeţului% secretarul general al pre,ecturii &i repreentanţiidesemnaţi ai consiliului localF

eliberarea din ,uncţie &i sancţionarea disciplinară se ,ace% n caullocalităţilor% de către pre,ect la propunerea consiliului local% ?otărâtă cu cel puţindouă treimi din numărul consilierilor n ,uncţie% la iniţiativa primarului sau otreime din numărul acestora.

Cuncţia de secretar este incompatibilă con,orm 0/5. &3, 0i+. 2= din legeaadministraţiei publice locale% cu calitatea de membru al unui partid sau ,ormaţiune

politică% sancţiunea ,iind eliberarea din ,uncţie. E3plicaţia acestei incompatibilităţireidă din rolul de specialist al secretarului pe lângă autorităţile administraţiei

publice locale% care presupune neanga>area politică &i din necesitatea asigurării uneimai mari stabilităti n ,uncţie a unei persoane.

#e asemenea !Aecretarul nu poate fi soţ, soţie sau rudă de gradul întâi cu

4!



primarul sau cu viceprimarul! ;0/5. &3, 0i+. 3==.-ecretarul localităţii este salariat de la bugetul local% nu de către stat% ceea

cei con,eră stabilitatea n ,uncţie. #acă primarul &i consilierii locali sunt organe alese ca urmare a alegerilor lacare au participat di,erite partide &i ,ormaţiuni politice% n ,uncţie de care li sestabile&te &i mandatul% este normal ca secretarul% ca te?nician 'apolitic'% specialistn problemele te?nice ale administraţiei% să asigure n condiţii de loialitate%obiectivitate &i neanga>are politică% continuitatea normală a activitătii organeloradministraţiei publice locale.

9nterdicţia ca secretarul să ,acă parte dintrun partid sau ,ormaţiune politicănu este sinonimă cu intericerea dreptului de a&i e3prima opiniile politice%deoarece a&a cum stipuleaă onstituţia !libertatea gândirii şi a opiniilor nu poate

fi îngrădită sub nici o formă! . ondiţia este ca această opinie să nu a,ecteendeplinirea corectă a competenţelor ce revin ,uncţiei respective. Punctele de

vedere cu caracter politic% pe care eventual le e3primă persoanele care ndeplinesc,uncţia de secretar sunt 'cantonate' n 'aria celor cu titlu personal'. @umirea &i eliberarea din ,uncţia de secretar sunt de competenţa pre,ectului.

@umirea se ,ace pe baă de concurs sau e3aminare. rganiarea concursului saue3aminării este de competenţa primarului% des,ă&urânduse la sediul consiliuluilocal respectiv% n termen de 45 de ile de la data la care postul a devenit vacant.#in comisia de concurs legea prevede e3pres n 0/5. &!, 0i+. 2 -i+ 0 privindadminstraţia publică locală +/. 21"?2))1, că vor ,ace parte% n mod obligatoriu

primarul% secretarul general al pre,ecturii% secretarul general al >udeţului &i câte doirepreentanţi desemnaţi de către consiliul local respectiv. 6n condiţiile n care

pre,ectul nume&te n ,uncţie un secretar de comună ignorând reglementările legaleordinul său este considerat ilegal &i poate ,i atacat% de către cei interesaţi la instanţade contencios administrativ.

Eliberarea din ,uncţie &i sancţionarea secretarului se ,ace de către pre,ect darnumai la propunerea consiliului local% adoptată cu votul a cel puţin două treimi dinnumărul consilierilor n ,uncţie% la iniţiativa primarului sau a o treime din numărulconsilierilor% pe baa concluiilor reie&ite din des,ă&urarea unei cercetăriadministrative.

1(.1. tribuţii ale secretarului localităţii

-ecretarul localităţii are anumite atribuţii prevăute n mod e3pres de lege;0/5. &" -i+ L0 +/. 21"?2))1=. cestea pot ,i clasi,icate ast,el

4$



#e regulă% analia atribuţiilor consiliilor locale este realiată de speciali&ti deo manieră sistematiată pe baa unor criterii de clasi,icare% legea enumerând unmare mare număr de atribuţii% pe care le cali,ică drept principale% pentru ca n ,inalsă aducă preciarea ca acestora li se pot adăuga &i altele stabilite prin lege sau prinstatutul comunei sau al ora&ului.

8nele atribuţii sunt absolut determinate consacr ând o competenţă legală% iaraltele sunt relativ determinate% con,erind dreptul de apreciere consililor locale.

u alte cuvinte unele atribuţii privesc obligaţia de a ,ace% de a avea oanumită atitudine% iar altele prevăd libertatea de a acţiona% n ,uncţie de propriaopţiune.

Potrivit 0/5. 121 0i+. 2 -i+ C*+5i5ui0 republicată !"onsiliile locale şi primarii funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi

rezolvă treburile publice din comune şi oraşe!.Prin urmare% consiliul local are atribuţii de natură administrativă &i ,inanciară

n orice domeniu% dacă nu e3istă vreo interdicţie e3presă a legii.-,era atribuţiilor consiliului local va cre&te pe măsură ce statul va trans,era la

nivelul colectivităţilor locale tot mai multe servicii publice% proces n plinădes,ă&urare n această perioadă.

6n ceea ce prive&te atribuţiile consiliului local% acesta dispune de o7*465+8 405/i08 +/08. onsiliul local are iniţiativa &i ?otără&te% ncondiţiile legii% n toate problemele de interes local% cu e3cepţia celor care sunt date

prin lege n competenţa altor autorităţi publice% locale sau centrale.Evident% problemele cu care se con,runtă &i pe care trebuie să le reolve

consiliile locale sunt comple3e &i numeroase% deosebinduse% prin speci,ic% de la oonă la alta% uneori c?iar î n cuprinsul unui >udeţ. #e aceea legiuitorul lea enunţatsub un generic mai cuprinător 'atribuţii speciale'.

lasi,icarea atribuţiilor consiliilor locale se ,ace n ,uncţie de mai multecriterii.

#upă importanţa lor% n ,uncţie de actul normativ care le conţin vorbimdespre atribuţii principale% cuprinse n propria lege organică ;0 +/. 21"?2))1=%&i atribuţii secundare% cuprinse n diverse reglementări% care devoltă sau

completeaă competenta acelora&i organe n cele mai di,erite domenii% ca dee3mplu n materie ,inanciară% locativă s.a.

a doua clasi,icare a atribuţiilor are n vedere s,era de generalitate n care seinclud% n acest sens distingând atribuţii comune tuturor acestor autorităţi%indi,erent de nivelul la care ,uncţioneaă% &i atribuţii specifice% caracteristice uneiasau mai multor categorii de organe de acela&i gen. 6n general atribuţiile principalesunt% concomitent% &i generale prin ntinderea sau aria lor de cuprindere% incluând

51



ansamblul problemelor vieţii publice locale. a treia clasi,icare a atribuţiilor se poate ,ace după locul n care e3ercitarea

acestora produce e,ecte n atribuţii interne% cu consecinte n interiorul unităţiiteritorialadministrative% &i% atribuţii e#terioare% cu consecinţe n a,ara acesteia% sauc?iar n a,ara ţării ;e3presie a colaborării trans,rontaliere=.

a patra clasi,icare a atribuţiilor% după natura conţinutului lor% se realieaăn atribuţii economico-financiare, social-culturale şi educative% edilitar-

gospodăreşti% de amenajare a teritoriului% protectia mediului înconjurător % precum&i atribuţii politico-administrative.

#e regulă% n doctrină ele sunt grupate pe mai multe categorii% n ,uncţie despeci,icul activităţii la care se re,eră.

st,el% câteva din atribuţiile enumerate de legea administraţiei publice n0/5.3& ar ,i

a= atribuţii ce vizează constituirea altor autorităţi ale autonomiei locale

alegerea viceprimarilorF b= atribuţii de organizare internăaprobarea statutului comunei sau ora&ului &i a regulamentului de

organiare &i ,uncţionare a consiliuluiFaprobarea% la propunerea primarului% a organigramei% a statutului de

,uncţii% numărului de personal &i regulamentului de organiare &i ,uncţionare aaparatului propriu de specialitateF

aprobarea bugetului local% stabilirea impoitelor &i ta3elor locale &i ata3elor speciale stabilind repartiarea pe comune &i ora&e a cotei din sumelede,alcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse% n condiţiilelegiiF

atribuie sau sc?imbă% n condiţiile legii% denumiri de străi% de pieţe &ide obiective de interes localF

c= atribuţii de dezvoltare în perspectivă a localitătiiaviarea sau aprobarea unor studii% prognoe sau programe de

devoltare economicosocială% de organiare &i amena>are a teritoriului &i urbanismFaceste studii sunt ntreprinse de comisiile de specialitate ale consiliului% apoi ntemeniul lor se elaboreaă prognoe &i programe debătute &i aprobate de consiliu%devenind ast,el ?otărâri ale acestuiaF

administrarea domeniului public &i privat al localităţiiF domeniul public de interes local precum &i domeniul privat constituie patrimoniul unităţiiadministrativteritoriale% singura care are personalitate >uridicăF administrarea saugospodărirea acestui patrimoniu revine consiliului local% n timp ce e3ercitareaconcretă a drepturilor &i realiarea obligaţiilor revin primarului% ca organ e3ecutivF

darea n administrare% concesionarea sau nc?irierea bunurilor

52



&a cum se remarcă n doctrina actuală1% n epoca modernă sa devoltattradiţia ca actele autorităţilor administrative nominaliate de onstituţie să aibă odenumire speci,ică% de&i unele repetări apar inevitabile.

st,el% denumirile de */-*+0+8 :i >u/+0 sau impus pentru a evoca actele"onsiliului de 9iniştri% termenul de -7/5 este ,olosit% n general% pentru a evocaactele şefului de stat % termenul de i+5/u7iu+% ca regulă% evocă acteleadministraţiei ministeriale% iar prin e3presii ca H*58/@/, -i6*;ii sau -7i;i% seevoca actele autorităţilor locale% ,ie ale administraţiei de stat% ,ie ale comunitatiilocale. -unt% până la urmă% &i aspecte care ţin de particularităţile lingvistice% dar &ide o convenţie terminologică la care au a>uns teoreticienii &i legiuitorii naţionali.

)egislaţia română postrevoluţionară% n general% a respectat aceasta'cutumă' a te?nicii de redactare% reţinând% n ceea ce prive&te administraţia locală%denumirea de H*58/@/ pentru actul consiliului local % pe cea de -i6*;ii pentru

actul primarului sau al preşedintelui consiliului judeţean. ctul >uridic prin care se concretieaa activitatea consiliului local esteH*58/@/0. 'Motărârile cuprind norme >uridice prin care consiliile locale reolvă

problemele de interes local care sunt n competenţa lor de soluţionare &i totodată &imani,estă autoritatea n comune &i ora&e'.

6n e3ercitarea atribuţiilor carei revin consiliul local adoptă ?otăr âri% cu9*5u 40>*/i58ii 44b/i*/ 6/;+i, < n a,ară de caurile n care legea sauregulamentul de organiare &i ,uncţionare a consiliului local cere o altă ma>oritate.

6n situaţia parităţii de voturi% ?otărârea nu se adoptă &i se reiau debaterile n&edinţele următoare.

-e adoptă cu 9*5u 0 7 6ui+ -*u8 5/i4i -i+ +u48/u 7*+ii/i*/ <+=u+7i ?otărârile privind

contractarea de mprumuturi% n condiţiile legiiF administrarea domeniului public &i privat al comunei sau al ora&uluiF participarea la programe de devoltare regională% onală sau de

cooperare trans,rontalierăForganiarea &i devoltarea urbanistică a localităţilor &i amena>area

teritoriuluiF

asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice% cu organiaţiineguvernamentale% cu persoane >uridice române sau străine.Nusti,icarea acestei prevederi se regăse&te n importanţa deosebită a

activităţilor n care intervin &i care intereseaă pe toţi locuitorii &i agenţii economicidin comune &i ora&e.

Motărârile privind bugetul local precum &i cele prin care se stabilesc impoite1 .9orgovan%HH:ratat de drept administrativ%2((2

55



adoptarea ?otărârii este satis,ăcută. Caţă de acestea% acţiunea a ,ost respinsă cane,ondată.

m arătat că ,ără acordul prevăut de lege organul emitent nu poate emiteactul. #in acest punct de vedere% ntre acord &i aviul con,orm nu e3istă nici odeosebire de ordin >uridic. :otu&i% ntre aviul con,orm &i acord e3istă deosebiri.

st,el% n timp ce aviul con,orm% ca de alt,el orice avi% este cerut unororgane sau persoane pentru edi,icarea organului emitent asupra legalităţii sauoportunităţii actului pe care dore&te săl emită% acordul este cerut pentru ca actul ceurmeaă să ,ie adoptat are implicaţii &i asupra activităţii organului căruia i se ceresau asupra activităţii organului in,erior% ori asupra drepturilor persoanelor ,iice sau

>uridice.#upă cum am amintit% ?otărârile de consiliu local &i pot avea izvorul n

propuneri venite de la cetăţeni% persoane >uridice sau alte autorităţi publice.Propunerile ,ăcute de cetăţeni pentru adoptarea unei ?otărâri se adreseaă

autorităţilor alese ale administraţiei publice locale% adică primarului &i consilierilor%urmând ca primarul% din proprie iniţiativă sau la cererea consilierilor% să dispunăluarea n studiu a acestor propuneri de către compartimentele de specialitate. 6n ce

prive&te propunerile ,ăcute de alte autorităţi publice pentru adoptarea unor ?otărâriale consiliilor locale% este limpede că acestea nu obligă primarul pentru luarea nstudiu &i nici consiliul local pentru a le debate &i pot avea doar caracter derecomandări.

6ntocmirea de studii% propuneri% rapoarte% analie% repreintă tot atăteaoperaţiuni materialete?nice% neproducătoare de e,ecte >uridice. Ele contribuie laluarea deciiei ntrun anumit domeniu de activitate% dar nu produc e,ecte >uridice

proprii. onsecinţa practică este aceea că nu pot ,i atacate n >ustiţie% n temeiul)egii contenciosului administrativ% decât odată cu actul administrativ.

8n rol special l >oacă raportul de specialitate al compartimentelor de resortale administraţiei publice locale% imperativ cerut de 0/5. !" -i+ L0 +/.21"?2))1. cest raport de specialitate este necesar pentru asigurarea legalităţii &ioportunităţii unei ?otărâri a consiliului local% motiv pentru care el repreintă ocondiţie procedurală esenţială pentru valabilitatea acesteia. #eci% ndeplinireaacestei ,ormalităţi procedurale este obligatorie pentru adoptarea ?otărârilorconsiliului local% problemele nscrise pe ordinea de i a &edinţei consiliului

neputând ,i debătute dacă nu sunt nsoţite de raportul de specialitate alcompartimentului de resort al administraţiei publice locale.

b= ondiţiile procedurale concomitente emiterii actului administrativ. primă condiţie concomitentă este cea re,eritoare la cvorum. "vorumul desemneaăma>oritatea membrilor preenţi% cerută pentru ca organele colegiale să poată lucravalabil. ceastă ma>oritate este de regulă absolută ceea ce nseamna că pentru a se

5!



putea des,ă&ura valabil &edinţa organului colegial% trebuie să ,ie preenţi cel puţin >umătate plus unu din numărul membrilor. 6n 0/5. !1 0i+. 1 -i+ L0 +/.21"?2))1 se prevede că !şedinţele consiliului local sunt legal constituite dacă este

prezentă majoritatea consilierilor!. altă condiţie concomitentă este aceea a ma>orităţii cerute de lege pentru

adoptarea actului. 6ntre ma>oritate &i cvorum nu trebuie să e3iste con,uii. #acămajoritatea necesară evocă numărul de voturi e3primate n ,avoarea adoptării unuianumit act% cvorumul desemneaă numărul membrilor unui organ colegial necesar a,i preenţi pentru ca el să poată lucra valabil. 6n legea administraţiei publice locale se vorbe&te despre ma>oritate simplă%ma>oritate absolută &i ma>oritate cali,icată% termeni ntre care e3istă deosebiri% dupăcum urmeaă majoritatea simplă se realieaă atunci când pentru adoptarea unei măsuri%voteaă mai mulţi decât mpotriva adoptării ei. @u are% deci% importanţă câţi

membri sunt mpotrivă &i câţi se abţinF majoritatea absolută presupune votul a >umătate plus unu din numărul total almembrilor organului n ,avoarea măsurii propuse% indi,erent de numărul total alconsilierilor preenţi la &edinţă. -pre e%emplu% dacă sunt preenţi >umătate plus unudin numărul membrilor% reultă că pentru a adopta valabil o măsură% când se cerema>oritatea absolută% este necesar votul tuturor celor preenţi. majoritatea calificată este o ma>oritate mai mare decât cea de >umătate plusunu din numărul membrilor de regulă% de două treimi. *unăoara% L0administraţiei publice locale +/. 21"?2))1 prevede% n 0/5. !# 0i+. 2, situaţiile ncare% pentru a ,i valabile% ?otărârile consiliului local trebuie adoptate cu votul a cel

puţin două treimi din numărul total al membrilor acestuia.A/5i7*u !1 din )egea administraţiei publice locale arată că &edinţele

consiliului local sunt legal constituite dacă este preentă ma>oritatea consilierilor n,uncţie. Prin preciarea 'consilierilor n ,uncţie'% legiuitorul sa re,erit la consilieriiale&i% ale căror mandate au ,ost validate &i care au depus >urământul% nlăturânduse astel orice posibilitate de interpretare.

Potrivit 0/5. 3& 0i+. 1 -i+ Ru04+5u70-/u - */0+i;0/ :i=u+7i*+0/ 0 7*+iii*/ *70% aprobat prin O.G. +/. 3"?2))2% debaterea

proiectului de ?otărâre sau a propunerilor este precedată de preentarea de către

iniţiator a motivelor care au condus la promovarea proiectului% iar acest ,apt seconsemneaă n procesulverbal al &edinţei consiliului local. 6nsă noţiunile de

propuneri &i proiecte de ?otărâri nu sunt sinonime% ntrucât proiectul de %otărârerepreintă ,orma ,inală a unei propuneri ca reultat al unei activităţi ndelungate de

pregătire n cadrul compartimentelor de specialitate n care segmentul cel maiimportant l constituie documentarea asupra situaţiei de ,apt &i de drept. Potrivitlegii% numai o propunere a>unsă n această ,aă ,inală de proiect de ?otărâre poate ,i

5$



supusă debaterii consiliului local pentru a putea deveni ?otărâre.6n general% motivarea nu este o cerinţă de valabilitate a actelor

administrative. 8neori nsă% natura actului pretinde această motivare. &a este caulactelor administrative >urisdicţionale care conţin ?otărârile date n soluţionarea unorlitigii% dar &i al actelor normative n caul cărora elementele de motivare suntenumerate n 0/5. 2( -i+ L0 +/. 2!?2)))1 privind normele de te%nică legislativă

pentru elaborarea actelor normative.-e poate aprecia că inclusiv des,ă&urarea &edinţelor n limba română este o

cerinţă concomitentă adoptării ?otărârilor consiliului local. ?iar dacă n &edinţă se,olosesc &i limbile naţionalităţilor minoritare% documentele trebuie redactate nlimba română% a&a cum cere 0/5. !3 0i+. 3 -i+ 0 +/. 21"?2))1. Prin acestalegiuitorul sa re,erit la obligativitatea ,olosirii limbii o,iciale a ţării atât laredactarea materialelor supuse debaterii cât &i a actelor adoptate ;?otărâri% proceseverbale etc.=. 6n situaţia n care nu se respectă prevederea legală re,eritoare la

,olosirea limbii o,iciale sa apreciat că cel puţin actele supuse controlului pre,ectului pot ,i atacate de acesta% ,ie pentru că sunt redactate n altă limbă decâtcea o,icială% ,ie pentru că sunt nsoţite de documente n altă limbă &i care nu permitanaliarea legalităţii actului de către pre,ect.

c= ondiţii procedurale ulterioare emiterii sau adoptării actului administrativaprobări% acorduri% con,irmări din partea organelor ierar?ic superioare sau a altororgane cu competenţă n domeniu% comunicarea% publicarea etc.

$probările sunt mani,estări de voinţă ale organului superior prin care acestase declară de acord cu un act emis de>a de un organ in,erior% care% ,ară aceastămani,estare de voinţă posterioară lui% nu ar produce% con,orm legii% e,ecte >uridice.ctul aprobat &i aprobarea ,ormeaă un act >uridic comple3% iar aprobarea este unelement esential al actului n lipsa căreia actul administrativ nu poate ,i e3ecutat.

@oţiunea mai este ,olosită &i n sens strict de act administrativ% când organulierar?ic superior aprobă 'propunerile' organului in,erior% ca spre e3emplu nurmătoarele situaţii

0/5. 11 -i+ L0 758+ii /*4@+ +/. 21?1((1% republicată n 2(((% prevedecă aprobarea cererilor de acordare a cetăţeniei române se ,ace prin ?otărâre a

Buvernului% care apreciaă in acest sens asupra propunerilor ministrului >ustiţieiF 0/5. 1( -i+ L0 +/. #)?1((12 privind organizarea şi desfăşurarea aduăarilor

publice precieaă că intervenţia n ,orţă a organelor de ordine publică va ,i decisăde pre,ect% primar sau nlocuitorii acestora% din localitatea n care se des,ă&oaraadunarea publică% la solicitarea &e,ului organului local de poliţie sau

1 /odi,icată prin )egea nr.2+!J2((2% republicată n /onitorul ,icial nr.777J25 aug.2((22 Publicată n /onitorul ,icial nr.1$2J25 sept.1$$1

+(



mputernicitului acestuia desemnat să asigure măsurile de ordine la loculmani,estaţiei. -e subnţelege ca n aceste cauri propunerile organului in,erior auvaloarea unor condiţii procedurale prealabile. Ciind o mani,estare de voinţăe3clusivă a organului ce a emis actul supus aprobării% ntrun eventual proces ncare sar pune n discuţie problema legalităţii actului administrativ% va ,igura ca

pârât numai acest organ% nu &i cel care a dat aprobarea.probările pot ,i propriu-zise, substitutive, improprii.6n legislaţia noastră% ca &i n limba>ul curent% noţiunea aprobării este ,olosită

&i n sens impropriu. -e spune ast,el ca se aprobă o cerere% dar% n realitate% nu seaprobă un act >uridic% ci se emite un act n urma cererii sau propunerii. #easemenea% aprobarea nu acoperă viciile actului aprobat. :rebuie subliniat acestlucru deoarece n dreptul administrativ nu e3istă noţiunea de 'con,irmare' a unuiact% a&a cum e3istă n #reptul civil% unde con,irmarea este vaută ca o mani,estareaunilaterală de voinţă prin care cel ce putea să se prevalee n >ustiţie de nulitatea

unui act >uridic renunţa la acest drept% acopernd viciul de care este lovit actul.E3istă &i n dreptul administrativ noţiunea de 'confirmare'% dar ea are alte

sensuria orice act >uridic% con,irmarea va produce e,ecte pentru viitor% putând avea

caracter retroactiv numai dacă legea nu interice emiterea unui atare actadministrativ.

Aemnarea repreintă o ,ormalitate procedurală prin care se atestă caracterulautentic al unui act de autoritate% n sensul ca el provine de la organul competent%,iind n anumite cauri cerută e3pres de lege% cum este caul cu 0/5. !& 0i+. 1 -i+L0 +/. 21"?2))1.

a &i semnarea% contrasemnarea% prevăută de lege numai pentru ?otărârileconsiliilor locale &i >udeţene% n 0/5. !& :i 1)( 0i+. 2 -i+ L0 +/. 21"?2))1 % nueste o ,ormalitate procedurală esenţială pentru valabilitatea ?otararii consiliuluilocal% c?iar daca legea prevede ca secretarul contrasemneaa pentru legalitatea?otărârii adoptate. El are nsă posibilitatea să nu contrasemnee ?otărâreaconsiliului local% dacă o consideră ilegală. 6n acest ca% secretarul trebuie s&&imotivee re,uul contrasemnării care va ,i consemnat n procesulverbal al &edinţeiconsiliului.

problemă sesiată de doctrina actuală este cea a valorii >uridice a

semnăturii secretarului.)ipsa contrasemnării nu atrage nevalabilitatea ?otărârii adoptate &i nici nu

impiedică punerea sa in e3ecutare% nsă l absolvă de răspundere pe secretar pentrueventualele pre>udicii cauate prin ?otărârea ilegală.

6n opinia pro,esorului #. *reoianu consiliul local va putea să adopte?otărârea% secretarul având dreptul să sesiee pe pre,ect pentru ca acesta să poatăacţiona n contencios administrativ mpotriva acesteia.

+1



lţi autori1 se ntreabă nsă% ce se va ntâmplă n situaţia n care pre,ectul% dinconsiderente politice nu va acţiona n contencios administrativ mpotriva ?otărâriiadoptată de un consiliu local ,ără semnătura de legalitate a secretaruluiQ

L0 +/. 21"?2))1 <+ 0/5. !( 0i+. 2 !Aecretarul va comunica %otărârileconsiliului local, primarului şi prefectului, de îndată, dar nu mai târziu de trei zilede la data adoptării.!

#e asemenea% 0/5. !3 0i+. % din legea administraţiei publice locale arată că procesulverbal &i documentele care au ,ost debătute n &edinţă se depun ntrundosar special al &edinţei respective% care va ,i numerotat% semnat &i sigilat deconsilierul care conduce &edinţele de consiliu &i de secretar% după aprobarea

procesuluiverbal. #in modul de redactare a te3tului nu reultă soluţii ,aţă dere,uul pre&edintelui de &edinţă sau al secretarului consiliului de a semna pocesulverbal. -a apreciat pe baa unui te3t legal al vec?ii legi a administraţiei publicelocale% identic cu cel pe care l discutăm acum că n ast,el de situaţii procesul

verbal capătă ,orţa >uridică după aprobare% c?iar dacă nu este semnat de cei prevăuţi de lege% ,ăcânduse mentiune despre aceasta n procesulverbal.6n absenţa unei sanctiuni e3prese stabilite prin lege% n practica administraţiei

publice locale sunt destul de des ntâlnite situaţiile n care secretarul nu&indepline&te această obligaţie e3trem de importantă% lipsindul ast,el pe pre,ect de

posibilitatea de a ataca n contencios administrativ actele autorităţilor administraţiei publice locale pe care le consideră ilegale% atâta vreme cât nu le cunoa&teconţinutul.

6n ,ine% pentru a avea ,orţă e3ecutorie% 0/5. ") 0i+. 1 -i+ L0 +/.21"?2))1 )egea administraţiei publice locale prevede că '%otărârile cu caracternormativ devin obligatorii de la data aducerii lor la cunoştinţa publică, iar celeindividuale, de la data comunicării'. ceasta% dacă nu a operat ntre timpintervenţia pre,ectului pentru revocarea sau modi,icarea actului n cauă% pe motivede ilegalitate% urmată de reanaliarea actului cu sc?imbările corespunătoare.

&adar% consiliul local poate adopta ?otărâri cu caracter normativ% care produc e,ecte cu caracter general &i impersonal. ceste acte normative secaracterieaă prin aceea ca ele conţin reguli generale de conduită% impersonale &ide aplicabilitate repetată% la un număr nelimitat de subiecţi. -tabilind o conduită

,ormulată n abstract% actele normative &i produc e,ectele din momentul publicăriilor% iar e3ecutarea repetată a acestora nu le a,ecteaă caracterul obligatoriu.

6n sc?imb% ?otărârile date de consiliu local cu caracter individual secaracterieaă prin ,aptul că mani,estarea de voinţă a organului competent creeaă%modi,ică sau stinge drepturi subiective sau obligaţii n pro,itul sau n sarcina uneiasau mai multor persoane dinainte determinate.1 #ana postol :o,an '#rept administrativ'% volumul 9% Editura ll *ecG%*ucuresti%2(("

+2



Caţă de te3tul legal% n ceea ce prive&te momentul obligativităţii acteloradministraţiei locale% se impune preciarea că acest caracter se dobânde&te din c?iarmomentul adoptării sau emiterii lor legale% cel puţin pentru autorul lor% deoarecemani,estarea de voinţă sa constituit ntrun act >uridic valabil cu consecinţeobligatorii% iar din momentul aducerii lor la cuno&tinţa subiectelor interesate semani,estă caracterul lor e3ecutoriu.

"omunicarea actelor individuale este operaţiunea >uridică de aducere lacuno&tinţa persoanelor a căror conduită o reglementeaă a conţinutul actuluiadministrativ. 6n mod practic% actul individual ,ie se predă n mod direct celuiinteresat% ,ie se a,i&eaă% ori se transmite prin alte mi>loace.

6n unităţile administrativteritoriale n care cetăţenii aparţinând uneiminorităţi naţionale au o pondere de peste 2(K din numărul locuitorilor% ?otărârilecu caracter normativ se aduc la cuno&tinţa publică &i n limba maternă a cetăţeniloraparţinând minorităţii respective% iar cele cu caracter individual se comunică% la

cerere% &i n limba maternă ;0/5. "1 -i+ 0 +/. 21"?2))1% alături de actulredactat o,icial n limba română% dacă petentul a cerut n mod e3pres &i aceastădublă comunicare o,icială% el putând realia% de alt,el% &i o traducere legaliată nlimba maternă a originalului.

Motărârile adoptate de către consiliile locale n e3ercitarea atribuţiilor lor% &iapreciate ca ilegale% e3cesul de putere mani,estat n unele situaţii va putea ,isancţionat.

Prin urmare% legiuitorul% n primul rând cel constituant% a instituit o ,ormă decontrol e,icientă &i e,ectivă% care n ciuda de,icienţelor inerente apărute n aplicareaei% ,uncţioneaă &i poate duce la anularea actelor administrative individuale dar şi acelor normative% constatate ca ilegale.

-pre e3emplu% instanţa superioară sesiată cu recurs% a considerat legalăsoluţia instanţei de ,ond% de anulare a te3tului din ?otărârea unui consiliu local% carestabile&te obligaţia locuitorilor comunei de a contribui prin muncă la e3ecutareaunor lucrări de n,rumuseţare a localităţii.

-oluţiile din >urisprudenţa administrativă pronunţate mpotriva unor acteadministrativnormative repreintă tot atatea ,orme de sancţiune a e3cesului de

putere% cu care respectivele consilii locale au acţionat% depă&ind limita puteriidiscreţionare.

6n ceea ce priveste ,orta >uridica a ?otărârilor consiliilor locale% aceasta estedată de locul autorului sau n ierar?ia organelor statului% dar acest principiutrebuie aplicat ţinând cont de lipsa de subordonare ,aţă de administraţia publicăcentrală% pe de o parte &i primar% pe de altă parte.

Potrivit legii administraţiei publice locale% consecinţa nepublicării saunecomunicării actelor administraţiei publice locale o repreintă ine,icienţa acestoracte &i nu ine3istenţa lor. u alte cuvinte% dacă a ,ost adoptat n mod valabil% actul

+"



de autoritate e3istă &i poate ,i pus n e3ecutare oricând% cu condiţia publicării saucomunicării lui. ceasta apropie cele două tipuri de ?otăr âri normative &iindividuale. omunicarea poate e3ista &i n caul ?otărârilor cu caracter normativ%iar e,ectele comunicării nu ţin de intrarea n vigoare a unei ?otărâri a consiliuluilocal% ci dimpotrivă comunicarea către pre,ect a actelor normative ale consiliuluilocal suspendă caracterul lor obligatoriu% aceste acte putând ,i aduse la cuno&tinţa

publică numai după 5 ile de la data ndeplinirii acestei ,ormalităţi procedurale% a&acum reiese din 0/5. ") 0i+. 2 coroborat cu 0/5. %1 0i+. 2 -i+ L0 +/.21"?2))1.

bservăm ca termenul pentru comunicarea actelor autorităţilor publice locale persoanelor &i autorităţilor interesate este de 1( ile% iar termenul pentrucomunicarea acestor acte către pre,ect este de cel mult " ile de la data adoptăriisau emiterii.

#e asemenea% publicarea actelor normative ale autorităţilor publice locale se

,ace n termen de 5 ile de la data comunicării lor o,iciale către pre,ect% după cumarată 0/5. ") 0i+. 2 coroborat cu 0/5. %1 0i+. 2 -i+ L0 +/. 21"?2))1.#octrina a considerat aceste termene generale de comunicare &i publicare a acteloradministrative ca ,iind termene de recomandare pentru asigurarea operativităţii &ie,icienţei e3ecutării actelor respective. @erespectarea acestor termene poate atragensă aplicarea unor eventuale sancţiuni disciplinare secretarului care avea obligaţiacomunicării% respectiv publicării actului n termenul legal.

6n virtutea principiului autonomiei locale% ?otărârile consiliului devine3ecutorii ,ără vreo altă aprobare sau con,irmare% sub reerva condiţiei de

publicitate% &i% desigur% sub reerva condiţiei ca ?otărârea să nu ,ie atacată de pre,ect n contencios administrativ% ca n care este suspendată de drept.

ctele administraţiei publice locale% adoptate n domeniile lor de competenţăe3clusivă% se impun &i celorlalte organe ale statului% n sensul că acestea sunt ţinutesă le respecte. &a% de e3emplu% normele stabilite de consiliile locale privindautoriarea construcţiilor trebuie respectate nu numai de particulari% ci de cătretoate autorităţile publice% indi,erent de natura acestora sau de categoria de organeale statului din care ,ac parte.

#in această% trăsătură reultă% pe de o parte% că actele autorităţilor publiceierar?ic superioare ale administraţiei publice sunt obligatorii pentru cele

subordonate% iar pe de altă parte% autorităţile publice superioare au dreptul de amodi,ica sau anula actele autorităţilor care li se subordoneaă% ,ără a avea nsă

posibilitatea de a li se substitui% adică de a reglementa ele nsele raporturile >uridicece ,ac parte din s,era atribuţiilor e3clusive ce revin autorităţilor subordonate.

6n privinţa actelor individuale% trebuie să remarcăm că n teoria dreptuluiadministrativ se admite că ele pot ,i revocate sau anulate de către organul superior.ăt timp nu au ,ost revocate sau anulate% organul superior &i personalul său trebuie

+4



săl respecte. /ai mult decât atât% e3istă câteva categorii de acte administrative carenu pot ,i revocate &i anulate de organul administrativ ierar?ic superior. Ciindinatacabile pe cale administrativă% aceste acte se impun respectului tuturor% inclusivorganului superior.

Problema se pune cu totul alt,el când este vorba de emiterea unui actadministrativ individual% ntrucât autoritatea administraţiei publice nu ar putea săoblige o persoană să ,acă sau să nu ,acă ceva% ,ără să ,ie mputernicit prin lege sădispună n acest sens. &e e%emplu% onstituţia &i legile ţării reglementeaă pentrucetăţeni dreptul de vot% ca un drept ,undamental al acestora% nu ca o obligaţie%lăsând nesancţionată neparticiparea la vot. 6n aceste condiţii nici o autoritate aadministraţiei publice% centrale sau locale% ncepând c?iar cu Buvernul% nu ar puteaemite un act administrativ prin care să sancţionee un cetăţean care nu &ia e3ercitatdreptul de vot.

ctele administrative de autoritate% adoptate sau emise de organele

administraţiei publice locale% sunt obligatorii nu numai pentru locuitorii din unitateaadministrativteritorială respectivă ci &i pentru orice persoană care se a,lă% c?iar &inumai n trecere% pe teritoriul acelei unităţi administrativteritoriale. $stfel % dac& unconsiliu local oră&enesc adoptă o ?otărâre care prevede% printre altele% ca peteritoriul ora&ului este interis cla3onatul autove?iculelor% această prevedere esteobligatorie pentru toţi conducătorii auto care circulă prin ora&ul respectiv%indi,erent de ,aptul că sunt sau nu localnici.

@ n doctrina actuală1 sa pus problema dacă poate consiliul local să emită sausă nc?ieie &i alte categorii de acte >uridice.

6n reglementarea anterioară2 se ,ăcea distincţie ntre calitatea de persoane juridice de drept public &i calitatea de persoane juridice de drept privat, a unităţiloradministrativteritoriale. st,el% consiliul local putea nc?eia acte supuse circuituluicivil, n baa calităţii de persoană >uridică de drept privat a localităţii pe care orepreenta% &i% respectiv% acte administrativ unilaterale, dar şi contracteadministrative, n baa calităţii de persoană >uridică de drept public a acesteia.

#e&i actuala reglementare prevede pentru unităţile administrativteritorialedoar calitatea de persoane >uridice de drept public% acestea dispunând de

patrimoniu propriu şi capacitate juridică deplină% n doctrină se apreciaă ncontinuare că unităţile administrativteritoriale &i pastreaă &i calitatea de persoane

>uridice civile% cali,icarea de persoane de drept public presupunând personalitateade drept civil &i prerogativele de putere publică.

12.1.Probleme practice privind administrarea domeniului public &i a1 .9orgovan:ratat de drept elementar2((12 )egea nr.+$J1$$1

+5



celui privat de către consiliile locale

6n activitatea pe care o des,ă&oară% autorităţile administraţiei publice localeadoptă acte >uridice de autoritate &i nc?eie acte >uridice de gestiune. st,el% potrivit

0/5. 3& 0i+. 2 i5. -i+ L0 +/. 21"?2))1% consiliul local ?otără&te asupraconcesionării sau nc?irierii bunurilor proprietate publică a comunei sau ora&ului% precum &i a serviciilor publice de interes local.

Potrivit 0/5. 12" -i+ L0 +/. 21"?2))1% consiliile locale ?otărăsc cu privirela administrarea% concesionarea &i nc?irierea bunurilor aparţinând domeniului

public sau privat de interes local sau >udeţean. #e asemenea% ele ?otărăsc cu privirela vânarea bunurilor ce ,ac parte din domeniul privat.

)egea de,ine&te patrimoniul unităţilor administrativteritoriale ca ,iindtotalitatea bunurilor mobile &i imobile care aparţin domeniului public &i privat deinteres local% precum &i a drepturilor &i obligaţiilor cu caracter patrimonial ;0/5. 121

-i+ L0 +/. 21"?2))1=. #e asemenea% legea prevede că unităţile administrativteritoriale sunt persoane >uridice% ele având capacitate >uridică deplină &i un

patrimoniu propriu ;0/5. 1( -i+ L0 +/. 21"?2))1=. 6n ,ine% potrivit 0/5. 12" 0i+.1 -i+ L0 +/. 21"?2))1 consiliile locale ?otărăsc ca bunurile ce aparţindomeniului public sau privat de interes local sau >udeţean% după ca% să ,ie date nadministrarea regiilor autonome &i instituţiilor publice% să ,ie concesionate ori să ,ienc?iriate. #e asemenea% ele ?otărăsc cu privire la cumpărarea &i vânarea

bunurilor ce ,ac parte din domeniul privat de interes local sau >udeţean% n condiţiilelegii.

6n scopul bunei gestionări a domeniului public al statului sau al unităţiloradministrativteritoriale ;>udeţ% municipiu% ora&% comună=% serviciile publiceadministrative nc?eie acte >uridice cu persoanele ,iice &i >uridice% numite acte de

gestiune. ceste acte sunt acte bilaterale% cuprinând două mani,estări de voinţă ;aserviciului public administrativ &i a unei persoane ,iice sau >uridice=.

6n literatura >uridică1 sa ,ăcut di,erenţierea dintre actele de putere publică%,ăcute de organele statului% ;legislativul% e3ecutivul sau organul >udecătoresc=% careau ,ormă de acte unilaterale ;&i au ,ost de>a menţionate% ca acte de autoritate= &iactele ,ăcute de administraţie% ca gestionar al patrimoniului comunei a&adar actelenc?eiate n e3ercitarea atribuţiilor de drept privat ale unităţilor administrativ

teritoriale care sunt acte patrimoniale% contractuale% de gestiune% care au ,ormă bilaterală% ,iind necesare două mani,estări de voinţă.

&a ,iind% actul administrativ de gestiune apare ca ,iind acel act >uridicnc?eiat de o autoritate a administraţiei publice sau de un alt serviciu public%atribuit de lege sau n condiţiile legii% cu o persoană ,iică sau >uridică particulară%

1 L.Prisacaru%'ontenciosul administrativ roman'%Editura ll *ecG% *ucuresti% 1$$!

++



obiect bunuri din domeniul privat al unităţilor administrativteritoriale &i suntsupuse% cu preponderenţă% regimului de drept comun% regula este că litigiile cu

privire la aceste acte sunt de competenţa instanţelor de drept comun 0/5. 2 i5. --i+ L0 +/. 2(?1(()1S. #e la această regulă de drept comun% legiuitorul a nţelessă deroge% prin legea specială% statuând ca &i actele de gestiune privată pot ,ide,erite% de către pre,ect &i numai de către pre,ect% n cadrul contenciosuluiadministrativ obiectiv instanţei de contencios administrativ.

6n concepţia iniţială a legiuitorului% concesiunea era privită ca o instituţiecivila% dar% după apariţia lii +/. 1&?((1% a ii +/. #(?1(( &i% mai ales% aC*+5i5uii, această concepţie ;nc?irierea= a ,ost revăută% n sensul că apare caun act civil ;comercial=% când are ca obiect bunuri din domeniul public sau privat alstatului% respectiv al colectivităţilor locale% iar concesiunea este o instituţie adreptului administrativ% având ca obiect bunuri din domeniul public.

:răsătura comună a obiectului actului administrativ de gestiune este aceea că

realiarea lui contribuie la satis,acerea intereselor generale ale societăţii% direct sauindirect. #irect% n caul n care se nc?eie un asemenea act pentru construirea unei&coli ori a unei policlinici &i% indirect% n situaţia n care banii ncasaţi pentruconcesionarea unui serviciu public% a unei unităţi de producţie sau a unui teren ce,ace parte din proprietatea publică a comunei % constituie o resursă bugetară orisunt ,olosiţi pentru devoltarea serviciului public care a nc?eiat actul administrativde gestiune ce are ca obiect concesionarea unei unităţi de producţie sau a unuiteren.

oncesionarea este doar una din modalităţile n care consiliul local poateadministra patrimoniul unităţii administrativteritoriale. oncesionarea o,eră unvenit constant sau cel puţin promisiunea unui venit constant soluţie deopotrivăavanta>oasă &i comodă.

:otu&i se poate ridica ntrebarea dacă această soluţie cea mai rentabilă pentrucomunitate.

6n opinia lui .9orgovan sunt de căutat &i alte soluţii% mai ,le3ibile% care sămotivee repreentanţii comunităţii consiliul local să găsească soluţiimanageriale mpreună cu agenţii economici cu care gospodăresc mpreună bunurilecomunităţii.

9ată câteva e%emple' o societate comercială are nevoie pentru e3tindere de

un spaţiu n care să &i e3pună &i să &i vândă măr,urile. beninărie are nevoie% lamarginea ora&ului% de un teren care apartine consiliului local. bancă dore&te să &i

1 )egea nr.2$J1$$(% legea contenciosului administrativ% publicată n /onitorul ,icialnr.122J!.11.1$$(1 )egea nr.1!J1$$1 privind ,ondul ,unciar% modi,icată prin L0 +/.3"&?2))"%publicată in/onitorul ,icial nr.11(+J7 dec.2((5 si .8.B. nr.2($J2((5 publicată n /onitorul ,icialnr.11$4J"( dec.2((5

+!



e3tindă reţeaua &i pentru aceasta are nevoie de un teren care aparţine aceluia&iconsiliu local.

9ar consiliul local se ntâmplă să aibă aceste spaţii sau terenuri% care ii prisosesc. parent% cea mai bună soluţie este ca societatea comercială interesată sănc?eie un contract de nc?iriere. 6ntradevar% este cel mai comod c?iria se percepec?iar când a,acerea nu sa pus pe picioare% e sigură% indi,erent de pro,itul societăţiietc.#ar este o soluţie bună pentru moment. 6n timp beninăria% banca% magainuletc. sar putea să obţină un pro,it care să ,acă riibilă suma repreentând c?iria sauredevenţa. 0i atunci apare soluţia% care ar ,i trebuit adoptată de la nceputnc?eierea unui contract de asociere n participaţiune% contract prin care societateacomercială acordă consiliului local% n sc?imbul spaţiului% o participare la

bene,iciile sale% reultate din actele de comerţ pe care le des,ă&oară n aceastăincintă1.

-ă reţinem a&adar esenţa contractului de asociere n participaţiune

mpărţirea ntre partenerii contractuali a bene,iciilor% sau% dacă este caul% a pierderilor.-igur că n interesul celor care &iau pus ncrederea n ei consilierii locali

trebuie să analiee bine orice propunere de asociere% dar aceasta nu este o problemă. ricum% pe parcursul derulării asocierii investitorul va da socotealădespre câ&tig. -au% dacă este caul% despre pagubă.

0i totu&i% această modalitate de asociere nu este lipsită de probleme% iarinstanţele ncă mai au nevoie de clari,icări conceptuale.

*unăoara% (ntr)un caz , pre,ectul >udeţului a cerut instanţei de contenciosadministrativ anularea ?otărârii unui consiliu local comunal% prin care sa aprobatasocierea primăriei comunei cu o societate comercială cu capital privat% in vedereae,ectuării de activităţi comerciale% deoarece prin această ?otărâre au ,ost ncălcatedispoiţiile 0/5. %1%& -i+ L0 +/. #(?1((1 ;vec?ea lege a administraţiei publicelocale n.n M.-.= precum &i cele ale 0/5.2 1 0i+. 2 i5 din aceea&i lege% ntrucâtobiectul contractului de asociere nu se ncadreaă n conceptul de %%lucrări deinteres comun'.

-oluţionând caua% instanţa a admis acţiunea ast,el cum a ,ost ,ormulată.6mpotriva acestei sentinţe% pârâtul a declarat recurs% criticândo pentru

nelegalitate &i netemeinicie% ntemeindu&i recursul pe motivul că cererea

pre,ectului a ,ost introdusă cu depă&irea termenului de 15 ile% de la comunicarea?otărârii% prevăut de 0/5. 1)1 -i+ L0 +/. #(?1((1% &i al doilea% că% n modgre&it% instanţa a retinut ca asocierea putea să aibă loc numai ntre comuna

persoană >uridică &i respectivul agent economic.Nudecând recursul% curtea de apel sesiată% a statuat că n mod >usti,icat sa

1 Moraţiu -asu% 'onsiliul local poate reduce ta3ele locale'% Nurnalul de -ibiu

+$



reţinut că potrivit 0/5. 21 0i+. 2 i5. -i+ L0 +/. #(?1((1% consiliul localcomunal are iniţiativa &i ?otără&te% printre altele% asocierea cu alte consilii locale%

precum &i cu agenţi economici din ţară &i din străinătate% n scopul realiării &ie3ploatării unor lucrări de interes comun.

#in te3tul citat% reultă% ;statueaă n continuare curtea sesiatăa=% ca el te3tul acordă consiliului local dreptul de asociere cu alte consilii locale sau agenţieconomici &i nu dispune cu privire la asocierea organului de autoritate administrative3ecutivă% respectiv a primăriei locale. #e asemenea% potrivit prevederilor 0/5. "din aceea&i lege% autorităţile administraţtiei publice prin care se realieaăautonomia locală n comune &i ora&e sunt consiliile locale ca autorităţi deliberative%&i primarii% ca autorităţi e3ecutive.

6n speţă% ?otărârea adoptată de consiliul local comunal prive&te asocierea primăriei cu un agent economic% ceea ce contravine dispoiţiilor 0/5. ! :i " -i+L0 +/. #(?1((1% n sensul că asocierea putea să aibă loc ntre comuna n cauă

persoana >uridică &i respectivul agent economic n limitele 0/5. 21 0i+. 2 i5.din legea menţionată. Caţă de acestea% recursul a ,ost respins.Caţă de această deciie% doctrina a reacţionat critic% pentru că potrivit

prevederilor 0/5. 21 0i+. 2 i5. -i+ L0 +/.#(?1((1 ;vec?ea lege aadministraţiei publice locale=% consiliul local '?otără&te asocierea cu alte consiliilocale% precum &i cu agenţii economici din ţară &i din străinătate% n scopul realiarii&i e3ploatării unor lucrări de interes local '.

&a ,iind% pentru a i se putea da% te3tului citat% interpretarea pe care ia datoinstanţa de recurs% ar ,i trebuit ca te3tul citat% să ,ie redactat n a&a ,el ncât% din el săreulte că organele deliberative ale autorităţilor administraţiei publice locale%consiliile locale ?otărăsc asocierea cu alte comune% ora&e sau municipii. ri% te3tullegal% la care ne re,erim% nu are o ast,el de redactare% situaţie n care asocierea serealieaă% pe de o parte% ntre un consiliu local% iar pe de altă parte% alt consiliulocal sau un agent economic.

-e mai arată n opinia pe care o cităm1 ,aptul că prin ?otărârea% atacată de pre,ect% consiliul local a aprobat e3ercitându&i una din atribuţiile sale prevăute delege asocierea primăriei cu un agent economic nu poate să ducă la anularea% ca,iind ilegală% a ?otărârii consiliului local% pentru ca% cerinţa legiuitorului caasemenea asocieri să se ?otărască de către consiliul local era satis,ăcută% iar

contractul de asociere% indi,erent de ,aptul că sa nc?eiat î n numele consiliuluilocal cum era corect să se menţionee sau n numele primăriei% era semnat% n baa?otărârii consiliului local% de primarul comunei% asocierea î n cauă trebuiamenţinută &i nu anulată% ca urmare a anulării ?otărârii consiliului local.

:otu&i această soluţie% nu are suport legal nici î n ce prive&te procedura recurentul a semnalat un aspect grav% care nu a ,ost analiat de instanţe% anume că1 L.Prisacaru%'ontenciosul administrativ roman'

7(



se depă&ise de către pre,ect termenul de actionare in contencios administrativ şinici î n ceea ce prive&te ,ondul problemei. cela&i lucru î l dovede&te &i o altă soluţiea instanţelor% care% de&i dă 'undă verde' asocierii consiliilor locale cu comercianţii%ridică o altă problemă.

Astel % urtea de apel onstanţa1 a avut de soluţionat un litigiu ivorât dinasocierea consiliului local municipal cu un agent economic o societate comercială î n vederea construirii &i e3ploatării unei construcţii pe un teren aparţinânddomeniului public al municipiului% î n scopul des, ăşur ării unor activităţicomerciale &i de alimentaţie publică. 6n acest sens% î n 0/5. 1 -i+ H*58/@/0 0507058se prevede că se aprobă asocierea municipiului% ca persoana >uridică de drept

public% cu o societate comercială.9nstanţa a arătat că din te3tul citat% ca de alt,el &i din intreg cuprinsul

?otărârii atacate% reultă% î n mod ne î ndoielnic% că părţile% in această privinţă% iar ine3ercitarea atribuţiilor con,erite de lege% consiliul local municipal% ca organ al

administraţiei publice locale% a adoptat ?otărârea atacată de pre,ect. 6n acest sens% potrivit prevederilor Lii +/. #(?1((1 ;vec?ea )ege a administraţiei publicelocale=% consiliul local administreaă domeniul public &i privat al comunei oriora&ului &i ?otără&te asocierea cu alte consilii locale% precum &i cu agenţiieconomici din ţară &i din străinătate% î n scopul &i e3ploatării unor lucrări de interescomun.

Prin urmare se susţine î n continuare î n motivarea deciiei legea con,erăconsiliilor locale% î n calitatea lor de organe ale administraţiei publice locale% dreptulde a ?otăr â acte administrative de autoritate denumite ?otărâri î n calitatea sa de

purtător al autorităţii administraţiei publice locale &i nu de persoana >uridică dedrept civil.

9nstanţa a arătat n deciia citată că mpre>urarea că% n ?otărâre% suntcuprinse &i unele dispoiţii privind obiectul &i limitele asocierii% nu con,eră acesteiacaracterul de act administrativ de gestiune al domeniului public de interes local% ciatestă că prin actul emis% autoritatea administrativă a stabilit &i anumite condiţii î ncare aprobă asocierea. &adar concluioneaă urtea de pel onstanţa ?otăr ârea consiliului local municipal% contestată% este un act administrativ deautoritate% cu trăsături >uridice proprii% ,iind e3presia voinţei autorităţii publice

administrative% î n e3ercitarea atribuţiilor con,erite de lege% pentru administrareadomeniului public de interes local.

#eciia are un aspect poitiv% a&a cum am arătat care reidă dinsoluţionarea problemei asocierii consiliilor locale cu comercianţi sau persoane

>uridice nonpro,it &i e limpede ca soluţia a reistat &i noii reglementări aadministraţiei publice locale% câtă vreme 0 +/. 21"?2))1 noua lege a1 #eciia nr.!J1$$4

71



administraţiei publice locale prevede că printre atribuţiile consiliului local senumără &i aceea de a ?otări% î n condiţiile legii% cooperarea sau asocierea cu

persoane >uridice române sau străine% cu organiaţii neguvernamentale &i cu alţi parteneri sociali% in vederea ,inantarii şi realiării î n comun a unor acţiuni% lucrări%servicii sau proiecte de interes public local ;0/5. & 0i+. 2 i5. -i+ L021"?2))1. 6nsă deciia nu lămure&te pe deplin caracterul de gestiune sau de autoritate al actelor administrative prin care consiliile locale se asociaă cu agenţieconomici. 6n speţa de mai sus asemenea acte sunt catalogate de autoritate% nvreme ce% dimpotrivă% literatura >uridică le cali,ică drept acte de gestiune% con,ormde,iniţiei pe care de>a am dato.

Reolvarea acestei aparente contradicţii reidă din practica î nc?eierii acestoracte administrative pentru a se î nc?eia actele de gestiune este î n general nevoie de?otărârea unui consiliu local care să aprobe condiţiile asocierii. Evident că aceste

?otărâri ale consiliilor locale &i >udeţene sunt acte de autoritate ;unilaterale=% î n baalor putânduse î nc?eia actele de gestiune ;publică sau privată=. ceste acte degestiune au un regim apropiat de cel al actelor de drept civil% de&i poiţia deegalitate a părţilor este alterată% î n ,avoarea organului administraţiei publice.

-a e3plicat î n acest conte3t că% deoarece contractul administrativ urmăre&teo mai bună ,uncţionare a serviciului public% nu presupune un ec?ilibru per,ect deinterese caracteristic contractelor civile &i comerciale. utoritatea administrativăcontractantă urmăre&te interesul colectivităţii.

#e aceea% administraţia publică &i e3primă voinţa ca &i cum această voinţă ar,i superioară celeia a colectivităţii &i necesitatea de a ,ăuri un regim >uridicdeosebit. care să asigure prin derogare de la normele dreptului civil anumitedrepturi mai largi autorităţii administrative î n ceea ce priveşte controlul e3ecutăriicontractului şi c?iar î n privinţa modi,icării contractului pe cale unilaterala% potrivitcerintelor serviciului public. st,el% la nc?eierea actului administrativ de gestiune%serviciul public precieaă caurile n care el poate reilia contractul% ,ără săsuporte daune pentru reilierea unilaterală a actului administrativ de gestiune%

precum &i claua de r ăscumparare% n caul contractului de concesiune% spredeosebire de contractele civile &i cele comerciale n care% î n ca de reiliereunilaterală% partea care reiliaă datoreaă daune.

Revenind î nsă la aparenta controversă re,eritoare la caracterul de act degestiune% respectiv de act de autoritate al asocierii consiliului local% subliniem căaceea&i procedură recomandă ca valabilă aceea&i e3plicaţie &i n condiţiile î n careconsiliile locale doresc asocierea cu alte consilii locale potrivit legii% autorităţileadministraţiei publice locale au dreptul ca% n limitele competenţei lor% să cooperee&i să se asociee cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau dinstrăinătate% n condiţiile legii 0/5. 11 0i+. 1 -i+ L0 +/. 21"?2))1S. @umai că

72



autorităţile publice locale nu pot adopta acte de autoritate î n comun% î ntrucât ,iecareautoritate publică locală are competenţă e3clusivă n unitatea administrativteritorială n care a ,ost aleasă. u alte cuvinte% o autoritate publică locală nu poateemite reglementări aplicabile n altă unitate administrativteritorială nici c?iar ncomun cu o autoritate publică care repreintă acea subdiviiune teritorială.

&a ,iind% ?otărârile prin care se aprobă nc?eierea unor ast,el de asocierisunt la rândul lor acte de autoritate şi ele sunt adoptate de către ,iecare autoritate

publică% dar n mod separat.st,el% de e%emplu% consiliile >udeţene :imi&% rad &i ara&-everin% au

adoptat ,iecare ?otărârea de a î n,iinţa mpreună genţia de #evoltare Economicăcu sediul n >udeţul :imi& ;#E:9/=. Era singura soluţie legal posibilă deoareceautorităţile administraţiei publice locale au o competenţă teritorială limitată launitatea administrativteritorială n care ,uncţioneaă% potrivit legii% ele nu vor

putea emite acte >uridice ale căror e,ecte să se producă &i să ,ie obligatorii pentru

subiecţii de drept din alte unităţi administrativteritoriale% de&i incălcările nu sunt puţine.

*unăoară% doctrina a semnalat că pre,ecturile >udeţene &i Primăriamunicipiului *ucure&ti au emis autoriaţii de e3ercitare a unei activităţi economice%

printre care &i aceea de a ,ace comerţ. )a eliberarea autoriaţiilor% dinnecunoa&terea acestei condiţii de validitate a actelor administrative de autoritate saudin alte motive% organele emitente au preciat că persoana ,iică respectivă &ides,ă&oara activitatea de comerţ% ,ie î n 2" >udeţe% ,ie% c?iar pe î ntreg cuprinsul ţării.

ceastă menţiune o consideră ilegală% pentru ca prin ea sa î ncălcat aceacondiţie de validitate a actelor administrative de autoritate% potrivit căreia acteleadministrative emise de organele administraţiei publice locale% dintro unitareadministrativteritorială% produc e,ecte >uridice î n e3emplul dat% dreptul de ae3ercita activitatea de comerciant numai n limitele acesteia.

6n asemenea cauri se pune problema dacă suntem sau nu î n preenţa unuiact nul. 6n măsura î n care posesorul autoriaţiei des,ă&oară activitatea de comerţ peteritoriul unităţii administrativteritoriale al cărei organ al administraţiei publicelocale a emis autoriaţia% aceasta este legală% iar menţiunea potrivit căreiaactivitatea de comerţ se poate e3ercita pe teritoriul a 2" >udeţe sau pe î ntregcuprinsul ţării a ,ost considerată de doctrină pe bună dreptate ca ilegală% ast,el

că% î n a,ara unităţii administrativteritoriale pentru care a ,ost emisă% autoriaţiarespectivă este nulă.

Revenind la soluţia prin care a luat ,iinţă #E:9/% consecinţa acesteia% caun corolar simetric un asemenea act nu poate ,i revocat sau anulat printrun act cear conţine mani,estarea de voinţă numai a unuia sau a unora dintre organele care au

participat la adoptarea lui. Revocarea% anularea% ori abrogarea se va putea ,acenumai printrun act cuprinând mani,estările de voinţă ale tuturor organelor ce au

7"



elaborat î n comun actul anterior.6nc?eiem problematica mai largă a actelor de gospodărire a domeniului

public &i privat al unităţilor administrativteritoriale arătând că e3istă &ireglementări speciale privind anumite acte de autoritate individuale ale consiliilorlocale re,eritoare la bunurile din patrimoniul public local.

Astel % ordinul de repartiţie pentru locuinţele sociale se emite de cătreconsiliile locale pe baa criteriilor stabilite anual de acestea% î n condiţiile legii 0/5.!3 -i+ L0 *7ui+5i +/. 11!?1((#1=.

&e asemenea% potrivit 0/5. 12 -i+ L0 +/. ")?1((12% terenurile destinatee3ecutării construcţiilor se pot concesiona ,ără licitaţie publică pentru realiarea deobiective de utilitate publică cu caracter social% ,ără scop lucrativ% cu plata ta3ei deconcesiune stabilită potrivit legii. )egea precieaă% î n mod e3pres% că locuinţelesociale aparţin domeniului public de interes local ;0/5.3( -i+ L0 +/. 11!?1((#=.6n sc?imb% terenurile destinate e3ecutării construcţiilor aparţin domeniului privat al

statului sau unităţilor administrativteritoriale 0/5. 1) -i+ L0 +/. ")?1((1=.Motărârea consiliului local repreintă o condiţie de valabilitate a actelor de gestiune

î nc?eiate de unitatea administrativteritorială.ctele administrative î nceteaă să mai producă e,ecte î n urma revocării.

ceasta constă î n esenţă î n mani,estarea de voinţă a organului emitent% prin care serevine asupra actului anterior% dispunând ,ie î ncetarea e,ectelor sale% ,ie î nlocuirealui cu un alt act.

Principiul revocabilităţii actelor administrative ne apare ca un e,ect ,iresc altrăsăturilor administraţiei publice% al raţiunii de a ,i a actelor administrative. utoate că nu e3istă un te3t e3pres care să consacre acest principiu% el nu poate ,i pusla î ndoială% având î n vedere prevederile 0/5. 21 -i+ C*+5i5ui% precum &i litera &ispiritul )egii contenciosului administrativ dacă puterea >udecătorească poate 'săcori>ee' actele administrative% este normal ca acest drept să aparţină &iadministraţiei î nse&i.

6n general pot ,i revocate atât actele normative cât &i cele individuale. E3istă î nsă &i e3cepţii

a= ctele care au dat na&tere la un drept subiectiv% garantat de lege prinstabilitate% sunt e3ceptate de la aplicarea principiului revocabilităţii% datorită,aptului că ele se bucură de o anumită stabilitate &i au ,ost emise î n baa unei

activităţi anterioare a titularului lor.u toate acestea% î n doctrină sa arătat că &i actele administrative e3ceptate

1 Publicată in /onitorul ,icial nr.254J21.oct.1$$+% republicata in /onitorul ,icialnr."$"J"1.dec.1$$7 si modi,icata prin .8.B.nr.42J2((5 publicata in /onitorul ,icial nr.4+"J1iun.2((52 )egea privind autoriarea e3ecutarii lucrarilor de constructie si unele masuri pentru realiarealocuintelor modi,icata prin )egea nr.114J21 oct.1$$+

74



de la principiul revocabilităţii pot ,i revocate dacă au ,ost obţinute prin manopere,rauduloase sau dolosive ori dacă viciul de ilegalitate al unui asemenea act este atatde grav î ncât duce la ine3istenţa actului din punct de vedere >uridic.

Pentru primul ca se poate da% ca e%emplu% aprobarea de către consiliul locala î nc?irierii unui spaţiu cu destinaţie comercială pe baa unui procesverbal delicitaţie publică% î ntocmit î n ,als. ceastă neregularitate procedurală constituie o,raudă la lege% î ntrucât organiarea licitaţiei publice% î n asemenea cauri% esteobligatorie. Preentarea% ca ,iind adevărat% a procesuluiverbal de licitaţie publică,ictiv% pentru î nc?eierea contractului de î nc?iriere% repreintă î n acela&i timp &i omanoperă dolosivă a ,uncţionarului care a recurs la asemenea vicle&ug. #e&i%contractul de î nc?iriere a ,ost î nc?eiat% dacă sa constatat e3istenţa unei asemeneaneregularităţi% consiliul local care a aprobat î nc?irierea spaţiului comercial va puteasă revoce ?otărârea care a stat la baa î nc?eierii acelui contract.

onsecinţa practică este deosebit de importantă

6n situaţia actelor ine3istente% oricine poate re,ua e3ecutarea lor% ,ără vreoconsecinţă >uridică. ceea&i este situaţia &i î n caul actelor comple3e. #acă un actadministrativ a ,ost emis î n comun de două sau mai multe organe% revocarea sauabrogarea lui nu poate ,i ,ăcută decât prin acordul conve3 al acelora&i organe% î nca contrar% actul ,iind ine3istent.

st,el% de e%emplu% o ?otărâre a unui consiliu local adoptată cu î ncălcareacompetenţei teritoriale sau o dispoiţie a primarului pentru perc?eiţia% reţinereasau arestarea unei persoane nu pot ,i cali,icate alt,el decât acte ine3istente.

semenea acte nu se bucură de preumţia de legalitate% î ncălcarea legii ,iindatât de evidentă

î ncât oricine o poate sesia.

b= nu sunt revocabile actele administrative prin care sau creat drepturi subiective î n ,avoarea unor persoane% acte administrative pe baa cărora sau materialiatanumite situaţii. &a este caul% de pildă% a unei autoriaţii de construire a uneilocuinţeF din moment ce locuinţa a ,ost e3ecutată î n baa autoriaţiei legaleliberată% organul administraţiei publice care a emiso nu mai are posibilitatea sorevoce. dată ce construcţia clădirii este terminată% revocarea actului administrativcare a dat na&tere la dreptul de a construi nu mai preintă nici un interes &i nu mai

poate produce nici un e,ect >uridic. 6n orice ca% situaţia de ,apt% adică e3istenţaclădirii% nu mai poate ,i sc?imbată prin revocarea actului. /ai mult% legislaţianoastră a mers până la a ocroti inclusiv construcţiile de locuinţe ,ăcute ,ărăautoriaţie% care nu puteau ,i demolate decât pe baa unui act de autoriaţie eliberatde primării% con,orm variantei iniţiale a legii construcţiilor. c= revocarea unui act administrativ după pronunţarea% î n cauă% a unei ?otărâri

>udecătore&ti% î mpotriva acestui act% este inadmisibilă% sa arătat î ntrun dosar î n

75



care reclamantul% persoană ,iică% a cerut instanţei de contencios administrativ%anularea unei deciii emise de primăria unui municipiu% prin care sa revocat un actadministrativ de autoritate o autoriaţie de demolare a unei construcţii emis deacela&i organ al administratiei publice locale.

-oluţionând cauza% instanţa a reţinut următoarea situaţie de ,apt.6n ianuarie 1$$(% primăria municipiului a emis o autoriaţie de demolare a uneiconstrucţii realiate% ,ără drept% de o terţă persoană% pe terenul proprietateareclamantului.

6n baa acestei autoriaţii ;de demolare=% reclamantul a cerut >udecătorieiobligarea pârâtului realiatorul construcţiei la demolarea acesteia. 9nstanţa de,ond a admis acţiunea% ast,el cum a ,ost ,ormulată. 8lterior% î n ianuarie 1$$1%aceea&i primărie emite o deciie prin care revocă autoriaţia de demolare. ceastădeciie% statueaă instanţa% este ilegală deoarece revocarea actului emis anterior;autoriaţia de demolare= a avut loc după momentul intrării acestuia î n circuitul

civil% prin aceea că instanţa >udecătorească competentă a dispus demolareaconstrucţiei. şa ,iind% după această dată% organul administraţiei publice nu aveadreptul de a emite deciia de revocare. d= î n ,ine% actele de sancţionare ale administraţiei publice locale sunt acteirevocabile.ceastă e3cepţie de la principiul revocabilităţii actelor administrative &i găse&te

>usti,icarea î n necesitatea evitării comiterii de abuuri de către administraţia publică î n raporturile sale cu particularii. 6n acest scop% legea reglementeaă o procedură >urisdicţională specială pentru des,iinţarea unor asemenea acte. ceastă procedurăeste reglementată î n 0/5. 313# -i+ O/-*+0+0 Gu9/+uui +/. 2?2))11 privindregimul >uridic al contravenţiilor.

CAPITOLUL 'III

13.R86u+-/0 7*+iii*/ :i 7*+ii/i*/

Răspunderea consilierilor &i a consiliului local este prevăută î n L00-4i+i5/05ii 6ubi7. 6n 0/5. "2 0i+. 1 se prevede că% !@n e#ercitareamandatului, consilierii sunt î n serviciul colectivităţii locale!, dar acest lucru nu

î nseamnă că ei &i% apoi% consiliul î n ansamblu sunt iresponsabili.

1 /odi,icată &i completată prin )egea nr.1!(J2((2% publicată in /onitorul ,icial nr.286/22.04.2002 si prin)egea nr.25+J2((4 publicata in /onitorul ,icial nr.114$J+.12.2((4

7+



6n ceea ce prive&te răspunderea consiliilor locale% legea stabile&te o procedură comple3ă% riguros reglementată ;0/5. "%"( -i+ 0 +/. 21"?2))1% dediolvare a acestuia% prin ?otărâre a Buvernului% la propunerea motivată pre,ectului%dacă au ,ost adoptate ?otărâri repetate% care au ,ost anulate irevocabil de instanţa de

>udecată intrucât au contravenit intereselor generale ale statului sau au î ncălcatonstitutţa ori legile ţării. 6ntrun ,el sau altul% toate reglementările actuale din ţările occidentalecuprind dispoiţii prin care consacră o ,ormă de /86u+-/ 6*i5i78, -i7i6i+0/8,6+08 sau 405/i08.

Prevederile re,eritoare la răspunderea ale&ilor locali sunt binevenite%deoarece ast,el se realieaă punerea de acord a legislaţiei noastre cu ceainternaţională% având n vedere aici arta Europeană a utonomiei )ocale.

L0 +/. #(?1((1, î n redactarea iniţială% nu vorbea e3pres desprerăspunderea consilierilor% dar reglementa o ,ormă de răspundere politică

concretiată î n sancţiunea demiterii consilierului% care intervenea pentru'săvâr&irea' de acte 'contrare onstituţiei &i legilor' ori atunci când prin conduitasa consilierul 'compromitea cu reacredinţă interesele comunei sau ale ora&ului'.

)egile ulterioare renunţă la această soluţie% introducând% î n sc?imb% un te3tcu valoare de principiu !consilierii răspund solidar pentru activitatea consiliuluilocal din care fac parte sau, după caz, î n nume propriu, pentru activitateadesfăşurată î n e#ercitarea mandatului, precum şi pentru %otărârile pe care le-auvotat.!.

Pentru a se cunoaşte situaţia e3actă a celor care au votat% legea dispunee3pres% obligaţia consemnării î n procesulverbal al şedinţei consiliului local% areultatului votului şi la cererea consilierilor% a votului nominal.

onsiliul răspunde pentru +=u+7i*+0i505 dacă nu sa î ntrunit% timp de treiluni% ori nu a adoptat% î n trei &edinţe consecutive% nici o ?otărâre% &i pentrui0i505, dacă a adoptat î ntrun interval de cel mult &ase luni% cel puţin trei?otărâri anulate de instanţa de contencios administrativ% î ntrucăt au contravenitintereselor generale ale statului ori ale localităţilor sau au î ncălcat onstituţia &ilegile ţării% prin ?otărâri >udeăatore&ti de,initive &i irevocabile% 0/5. "% 0i+. 1, 0/5."& 0i+. 1 -i+ 0 +/. 21"?2))1. /ăsura dispusă este reolvarea acestuia%

constată î n primul ca prin ordinul pre,ectului% iar î n al doilea ca dispusă prin?otărârea Buvernului.

#e asemenea% in 0/5. !1 din lege se menţioneaă î n mod e3pres că preenţaconsilierilor la &edinţe este obligatorie% iar dacă un consilier absenteaă de două oriconsecutiv% ,ără motive temeinice% el poate fi sancţionat, î n condiţiileRegulamentului de ,uncţionare a consiliului.

Pe de altă parte% noua reglementare a introdus &i sancţiunea -70/8/ii

77



9070+5 0 *7u/i*/ consilierilor care au lipsit nemotivat de la &edinţele deconstituire% menţinând% ntro ,ormă per,ecţionată sub aspectul garanţiilor delegalitate% sancţiunea suspendării dintro ,uncţie a consiliului.

Este reolvată% î n acest ,el% o vec?e problemă% &i anume aceea a răspunderiimembrilor organelor de conducere colectivă, ,iind consacrată implicit lipsa derăspundere a persoanei care a absentat sau a persoanei care a votat impotriva unei?otărâari care ulterior va atrage răspunderea consilierilor.

#e asemenea% consilierii au% potrivit aceleia&i legi% ndatoririle de a organia periodic î ntruniri cu cetăţenii% acordând &i primind î n audienţe la cererea acestora%&i de a preenta anual un raport de activitate care va ,i ,ăcut public prin gri>asecretarului.

#e asemenea% sancţiunea suspendării mandatului de consilier n cauldeclan&ării urmăririi penale a acestuia% a ,ost trans,ormată î n actuala reglementare%dintro posibilitate a,lată la î ndemâna pre,ectului% ntro obligaţie a acestuia% care o

va constata prin ordin% numai î n caul arestării preventive a consilierului. u ,ostclari,icate ast,el% o serie de probleme apărute î n practică% determinate dedivergenţele e3istente î n interpretarea dispoiţiilor legii anterioare.

!Auspendarea mandatului de consiler intervine de drept numai î n cazul î ncare acesta a fost arestat preventiv. 9ăsura arestarii preventive se comunică deî ndată de către parc%et sau de instanţa de judecată, după caz, prefectului care,

prin ordin, constată suspendarea mandatului. $ceasta durează până la soluţionarea definitivă a cauzei.

@n cazul î n care consilierul este gasit nevinovat, el va avea dreptul ladespagubiri î n conditiile legii.! 0/5. "( 0i+. 1,2,3 -i+ 0 +/. 21"?2))1.

)egea mai prevede ca ordinul pre,ectului% prin care sa ?otăr ât măsurasuspendării% se comunică de î ndată consilierului. E3plicaţia acestei dispoiţiireida î n necesitatea cunoaşterii cât mai repede de către consilier a acestei măsuricu caracter sancţionator carel prive&te î n mod direct &i a se putea plânge mpotrivaei% dacă o socote&te ilegală. st,el% î mpotriva ordinului de suspendare% consilierul se

poate adresa instanţei de >udecată n condiţiile legii contenciosului administrativ% î ntermen de 1( ile de la data aducerii la cuno&tinţă.

onsilierii vor /86u+- 7i9i pentru pagubele provocate patrimoniului

consiliului% aparatului acestuia% unităţii administrativteritoriale sau persoanelor,iice ori >uridice% ca terţi a,laţi n raporturi >uridice cu administraţia locală.

ipotea posibilaăreultă din modul de votare a ?otăr ârilor când prinactele consiliului se pot produce pagube suportate% î n cele din urmă% de către ceicare prin aceste caue au cauat pagube patrimoniale. #e aceea consilierii pot cereconsemnarea nominală a votului lor î n procesulverbal al şedinţei.

#acă suspendarea sau demiterea din ,uncţie sunt măsuri administrative cu

7!



caracter sancţionator% totu&i% consilierii pot /86u+- :i 7*+5/09+5i*+0 pentruabateri de acest gen săvâr&ite î n e3ercitarea sau î n legătură cu atribuţiile de serviciu%

î n domeniul ,inanciar% economic% apărarea secretului de serviciu% de regulă% prinsuportarea amenilor sau a sumelor plătite cu titlu de amendă de către consiliul dincare ,ac parte ca urmare a abaterilor administrative comise de membrii săi.

@ n doctrina actuală1 sunt identi,icate ast,el% următoarele ,orme de răspunderea unui consilier

1.* /86u+-/ 0-4i+i5/05i9-i7i6i+0/8 constând,ie î n declararea vacantă a locului de consilier% ,ie î n suspendarea din ,uncţie% ,ie î nalte sancţiuni prevăute in regulamentul de ,uncţionare a consiliuluiF

2.* /86u+-/ 0-4i+i5/05i9605/i4*+i08 ce constă î n repararea pre>udiciului cauat prin ?otărârea consiliului declarată ilegală deinstanţa de contencios administrativF 3. * /86u+-/ 6+08.

&adar% ,uncţionarii publici răspund potrivit prevederilor -tatutului acestora% penal% patrimonial% administrativ &i contravenţional% î n vreme ce personalul anga>atrăspunde con,orm "odului "ivil, "odului 9uncii, "odului 'enal, etc.% deci dupădreptul comun care este aplicat% ca oricărui anga>at sau salariat.

CAPITOLUL 'I

CONCLU$II

1. onsiliile locale sunt autorităţi deliberative ale administraţiei publice locale princare se realieaă autonomia locală% având rolul de a reolva treburile publicedin comune &i% ora&e n condiţiile prevăute de lege.

2. 9deea de consiliu local a ,ost pusă pentru prima dată n discuţie prin legile lui

ua% mai precis prin + )egea comunală din 1!+4% n concepţia căreia comuneleerau conduse de consilii alese pe baa votului cenitar.9niţial organele locale ale

puterii locale se numeau Ds,aturi populare.

3. ctuala reglementare a consiliilor locale o găsim n L0 +/. 21"?2))1% dar

1 ntonie 9orgovan%':ratat de drept administrativ'

7$



dispoiţii cu privire la adminstraţia publică locală găsim &i n C*+5i5ui% n706i5*u % intitulat Ddministraţia publică% din 5i5u III ;utorităţi publice=n 7iu+0 0 II0 % dministraţia publică locală.

!. tât )egea administraţiei locale cât &i onstituţia prevăd pentru administraţia publică locală mai multe principii de organiare &i ,uncţionare% printre care principiul autonomiei locale% principiul legalităţii% principiul descentraliăriiserviciilor publice%principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publicelocale%principiul consultării cetăţenilor n problemele locale de interes deosebit.

". 6n ,iecare unitate administrativteritorială ,uncţioneaă câte un consiliu local curolul de a reolva treburile publice viând interesele colectivităţii pe care orepreintă.onsiliul local este autoritatea repreentativă a administraţiei publicecu caracter eligibil% colegial% deliberativ% e3ecitând o competenţă generală n

unităţile n care ,uncţioneaă.

#. onsiliile locale sunt compuse din consilieri ale&i prin vot universal% egel%direct% secret% liber e3primat% pe circumscripţii electorale% pe baa scrutinului delistă% n condiţiile prevăute de L0 +/.#%?2))! privind alegerile locale.

%. onstituirea consiliilor locale se ,ace n termen de 2( de ile de la datades,ă&urării alegerilor% prin convocarea de către pre,ect a consilierilor ale&i n&edinţa de constituire. Lalidarea mandatelor consilierilor se ,ace de cătrecomisia de validare% aleasă pe ntreaga durată a mandatului. #upă validareamandatelor &i depunerea >urământului de credinţă de minim 2J" din numărulmembrilor consiliului% acesta este considerat ca legal constituit

&. Pentru a ,i ales consilier o persoană trebuie să n deplinească anumite condiţii &isă respecte incompatibilităţile prevăute de 0 +/.1#1?2))3. /andatulconsilierilor este de 4 ani &i el se e3ercită de la data depunerii >urământului până

la data constituirii noului consiliu ales.

(. onsiliile locale nu au o structură organiatorică propriuisă &i nici organe deconducere% a&a cum au ma>oritatea autorităţilor administraţiei publice. ceastadeoarece nu sunt alcătuite din ,uncţionari cu o activitate permanentă% ,iindnumai deservite de un aparat propriu alcătuit din ast,el de lucrători. :otu&i n&edinţa de constituire% consiliul poate alege din rândul consilierilor% pe durata

!(



ntregului mandat% comisii pentru dierite domenii de specialitate% ;'buget şi finanţe, drepturile omului, administraţie publică locală, sănătate, cultură,muncă, protecţie socială, relaţii cu cetăţenii, juridic!(, sarcinile acestor comisii,iind stabilite prin regulamentul consiliului. ctivitatea acestor comisii nu estedeciională% neproducând e,ecte >uridice% ci numai consultativă.

1). 6n a,ara comisiilor de specialitate% consiliile locale pot organia% din proprieiniţiativă sau la iniţiativa primarului% comisii speciale de analiză !i veriicare%

pe o perioadă determinată.ompetenţa acestora% obiectivele &i perioada dedes,ă&urare a activităţii se stabilesc prin ?otărâre a consiliului.

11. Corma de lucru a consiliului este :-i+0 publică% cu e3cepţia caurilor n careconsilierii decid% cu ma>oritate de voturi% ca aceasta să se des,ă&oare cu u&ilenc?ise. 0edintele consiliului local sunt de două ,eluri ordinare şi

e#traordinare. 0edinţele consiliului local sunt legal constituite dacă este preentă ma>oritatea consilierilor n ,uncţie% preenţa ,iind obligatorie. 6n caulabsenţei repetate &i nemotivate a consilierilor )egea administraţiei publicelocale nr.215J2((1 prevede că ace&tia pot ,i sancţionati n condiţiile stabilite deRegulamentul de ,uncţionare a consiliului.

12. /andatul consiliilor locale este de 4 ani% nsă poate ,i prelungit% prin legeorganică% n ca de răboi sau catastro,ă.

13. aracterul repreentativ% eligibil &i colegial al consilierilor% intermitenţa &ilimitarea n timp a activitătii consiliilor locale ,ac imposibilă asigurarea uneicontinuităţi n activitatea e3ecutivă locală% de aceea% pentru realiarea ?otărâriloradoptate de către acestea% ca &i a atribuţiilor pe care le au comisiile sale despecialitate% consiliile locale au nevoie de un număr de speciali&ti &i de personala>utător% personal care este denumit n mod obisnuit aparatul propriu alconsiliului local.

1!. @umirea &i eliberarea din ,uncţie a personalului aparatului propriu al consiliului

local se ,ace de către primar% n condiţiile legii. paratul propriu &i structurilecarel compun nu au o capacitate >uridică proprie% ntrucât aceasta aparţineconsiliului pe lângă care ,uncţioneaă &i pe carel deservesc. #e&i nu emit actede autoritate% des,ă&oară% n principal% operaţiuni de pregătire% e3ecutare &icontrol a ndeplinirii actelor de putere ori de drept privat ale consiliului n cauă.

1".-erviciile publice ale comunei sau ora&ului se n,iinţeaă &i se organieaă de

!1



către consiliul local% n principalele domenii de activitate% potrivit speci,icului &inevoilor locale% cu respectarea prevederilor legale &i n limita mi>loacelor,inanciare de care dispune.

1#. -e poate spune că acest consiliu local organieaă servicii publice interioare &iservicii publice e3terioare% primele ,iind repreentate de compartimente,uncţionale ale consiliului local stare civilă% autoritate tutelară% urbanism% relaţiicu publicul% ta3e &i impoite% protecţia mediului% iar secundele pot ,i organiatesub ,orma unor regii publice% instituţii publice sau societăţi comerciale nsubordinea consiliului local ori pot ,i concesionate unor particulari.

1%. #e&i create de consiliile locale% aceste regii sau instituţii publice% care asigurăunele servicii pentru colectivităţile locale% altele decât cele asigurate deserviciile publice descentraliate ale statului% au un statut >uridic speci,ic% o

anumită autonomie n organiare &i ,uncţionare &i sunt guvernate de legi &i deacte normative speci,ice% regulamente ori statute proprii de organiare% personal

propriu. @umirea &i eliberarea din ,uncţie a personalului din aceste servicii se,ace de către conducătorii unităţilor respective% n condiţiile legii.

1&. Ciecare comună% ora&% subdiviiune a /unicipiului *ucure&ti are un secretarsalariat din bugetul local% numit de consiliul comunal% care are calitatea de,uncţionar public &i care se bucură de stabilitate n ,uncţie. Persoana cu aceastăcalitate trebuie să aibă studii superioare >uridice sau administrative. lte condiţiispeciale &i incompatibilităţi sunt prevăute de -tatutul ,uncţionarilor publici.

1(. 6n ceea ce prive&te atribuţiile consiliului local% acesta dispune de o competenţamaterială generală. onsiliul local are iniţiativa &i ?otără&te% n condiţtiile legii%n toate problemele de interes local% cu e3cepţia celor care sunt date prin lege ncompetenţa altor autorităţi publice% locale sau centrale.

2).onsiliul local are atribuţii de natură administrativă &i ,inanciară n oricedomeniu% dacă nu e3istă vreo interdicţie e3presă a legii. âteva din atribuţiileenumerate de legea administraţiei publice n art."! ar ,i atribuţii ce vieaă

constituirea altor autorităţi ale autonomiei locale% atribuţii de organiare internă%atribuţii de devoltare n perspectivă a localitătii atribuţii de prestare aserviciilor publice uuale &i atribuţii de integrare &i cooperare pe plan intern &ie3tern.

21. ctul >uridic prin care se concretieaă activitatea consiliului local este?otărârea. Motărârile cuprind norme >uridice prin care consiliile locale reolvă

!2



problemele de interes local care sunt n competenţa lor de soluţionare &i totodată&i mani,estă autoritatea n comune &i ora&e.6n e3ercitarea atribuţiilor careirevin consiliul local adopta ?otărâri% cu votul ma>orităţii membrilor preenţi% na,ară de caurile n care legea sau regulamentul de organiare &i ,uncţionare aconsiliului local cere o altă ma>oritate. 6n situaţia paritatii de voturi% ?otărârea nuse adoptă &i se reiau debaterile n &edinţele următoare.

22. #e la această regulă legea stabile&te o serie de e#cepţii% prevăând e3pres%situaţiile n care este obligatorie adoptarea unor ?otărâri% ,ie cu ma>oritateabsolută% adică ma>oritatea consilierilor n ,uncţie% ,ie cu ma>oritatea cali,icatăde două treimi din numărul consilierilor n ,uncţie.

23. 6n ceea ce prive&te răspunderea consiliilor locale% legea stabile&te o procedurăcomple3ă% riguros reglementată de diolvare a acestuia% prin ?otărâre a

Buvernului% la propunerea motivată pre,ectului% dacă au ,ost adoptate ?otărârirepetate% care au ,ost anulate irevocabil de instanţa de >udecată î ntrucât aucontravenit intereselor generale ale statului sau au î ncălcat onstitutţa ori legileţării.

2!. onsilierii răspund solidar pentru activitatea consiliului local din care ,ac partesau% după ca% î n nume propriu% pentru activitatea des,ă&urată î n e3ercitareamandatului% precum &i pentru ?otărârile pe care leau votat.

2". onsilierii vor răspunde civil pentru pagubele provocate patrimoniuluiconsiliului% contraventional pentru abateri de acest gen săvâr&ite î n e3ercitareasau î n legătură cu atribuţiile de serviciu. #easemenea consilierii mai potrăspunde administrativdisciplinar% aceasta constând ,ie î n declararea vacantă alocului de consilier% ,ie î n suspendarea din ,uncţie% ,ie î n alte sancţiuni prevăute

î n regulamentul de ,uncţionare a consiliului. Răspund administrativpatrimonial pentru repararea pre>udiciului cauat prin ?otărârea consiliului declarată ilegalăde instanţa de contencios administrativ sau pentru ,apte grave pot raspunde c?iarrăspundere penal.

!"



R6/ bibi*/0=i7

• D0+0 APOSTOL TOFAN% ' 2rept administrativ! % volumul 9 %Editura ll *ecG% *ucuresti% 2(("F

• D0+0 APOSTOL TOFAN %!'uterea discreţionară şi e#cesul de putere al autorităţilor publice,

Editura ll *ecG% *ucuresti% 1$$$F

• Du4i5/u BRE$)IANU,!2rept administrativ.'artea speciaăa! Editura 8niversitatii itu 9aiorescu% *ucuresti% 2((2F

• A+5*+i IORGOAN% 'ratat de drept administrativ!,volumul 99Editura @emira% *ucuresti% 1$$+F

!4



• A+5*+i IORGOAN% !ratat de drept administrativ! % volumul 9%Editura ll *ecG% *ucuresti% 2((1F

• C*/+iu MANDA%!2rept administrativ.ratat elementar! % Editura )umina )e3% *ucuresti% 2((1F

• R*-i70 N0/7i0 PETRESCU% !2rept administrativ! %Editura ordial )e3% lu>@apoca% 1$$7F

• Mi/70 PREDA, !2rept administrativ.'artea specială! %editia revauta si actualiata% Editura )umina )e3%*ucuresti% 2((1F

• 0+5i+ PRISĂCARU% !ratat de drept administrativroman.'artea generală! %

editia a 999a revauta si adaugita% Editura )umina )e3%*ucuresti% 2((2F

• I*0+ SANTAI% !2rept administrativ şi ştiinţaadministraiei! %volumul 9%editie reviuita pentru uul studentilor%Editura R9-PR9@:% lu>@apoca% 2((2F

• A+5*+ TRĂILESCU, ' 2rept administrativ%' volumul 9 %Editura Presa 8niversitara Romana% :imisoara% 2(((F

• $0H0/i0 T. GEORGE,Bu-0+u $AARIA,O-55 CINARIU,

Tu-*/ ALE'ANDRU," 2rept administrativ! % volumul 9 %Editura Nunimea% 9asi% 2(((F

• I*0+ IDA% !'uterea e#ecutivă şi administraţia publică! %Editura Regia utonoma '/onitorul ,icial'% *ucuresti% 1$$4F

!5

77947256 administratia publica locala

Documents