GRAM AUR = 232,2769 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5146 RON EURO = 4,8746 RON DOLAR = 4,0403 RON

12 pagini

n Studenþii susþin cã ”ideologia politicã” îi lasãfãrã gratuitãþi

PAGINA 9

n SCHI/Etapã de Cupã Mondialã la RâºnovPAGINA 10

n ANALIZÃ BUCHAREST REALESTATE CLUB/“Piaþa imobiliarãrezidenþialã traverseazã operioadã de efervescenþã”

PAGINA 9

5 lei Joi, 18 februarie 2021, nr. 34 (6814), anul XXX

n VESTE BUNÃ PENTRU INFRACTORI/CCR “a legalizat” evaziunea fiscalã

PAGINA 3

n JAN PRICOP, AAF/“Am încheiat 2020 cumai mulþi investitori decât la începutulanului” PAGINA 4

n AUTO/Vânzãri în declinPAGINA 10

n CONSTITUÞIONAL SAU NU/Parlamentarii au rãmas fãrã pensiispeciale

PAGINA 12

l IIF: Pandemia a prilejuitcreºterea explozivã a datoriilor.Va urma stabilizarea?

Datoria globalã a crescutcu 24,1 trilioane de do-lari în 2020, pe fondullansãrii unor programeextraordinare de comba-tere a pandemiei de co-ronavirus, în condiþiile

unei scãderi de aproape 1 trilion de do-lari a Produsului Intern Brut Global,conform ultimului raport Global DebtMonitor (GDM) de la Institute ofInternational Finance (IIF) (vezi grafi-cul 1).

Valoarea cumulatã a datoriei globa-le a depãºit 281 trilioane de dolari, ni-vel cu circa 4 trilioane de dolari maimare decât prognoza de la Institute ofInternational Finance din urmã cu treiluni, pe fondul unei creºteri a datoriilorsectorului nefinanciar cu 20 de trilioa-ne de dolari, pânã la 214 trilioane.

Creºterea datoriei globale din 2020reprezintã aproape 25% dincreºterea datoriei din ultimadecadã, de circa 88 de trilio-ane de dolari, conformraportului de la IIF.

Autorii analizei averti-zeazã cã încã nu existãsemnale privind stabiliza-rea acestei tendinþe decreºtere acceleratã a dato-riilor, în condiþiile în care raportuldintre datoria globalã ºi PIB-ul glo-bal a crescut cu 35 de puncte procen-tuale faþã de anul precedent ºi adepãºit 355%.

Avansul record de 35 de puncte pro-centuale a fost determinat de creºtereacu 17,1 puncte procentuale a datoriilorguvernamentale, pânã la 105,8% dinPIB-ul global, ºi de creºterea cu 8,2puncte procentuale a datoriilor com-paniilor nefinanciare, pânã la 100,1%din PIB. Datoriile guvernamentale cu-mulate au crescut cu peste 12 trilioanede dolari în 2020, dupã ocreºtere de 4,3 trilioane în2019.

Datoriile gospodãrii-lor au crescut pânã la64,4% din PIB în T4 2020,de la 60,4% în aceeaºi perio-adã a anului anterior, iar datoriilecompaniilor financiare au crescutcu 5,1 puncte procentuale, pânã la85,9% din PIB.

Prognozele economiºtilor de la IIFaratã cã datoriile guvernamentale vorcreºte cu circa 10 trilioane de dolari înacest an ºi vor depãºi 92 de trilioane dedolari pânã la sfârºitul anului.

Mai mult, “presiunile sociale ºi po-litice pot limita eforturile guvernelorde a reduce deficitele bugetare ºi dato-riile publice, ceea ce va pune sub sem-nul întrebãrii capacitatea de a face faþãcrizelor viitoare”, dupã cum se maiaratã în Global Debt Monitor.

Datoriile cumulate ale economiilordezvoltate au crescut pânã la 203,7 tri-lioane de dolari în T4 2020, de la 182,8trilioane în aceeaºi perioadã a anuluitrecut, în timp ce datoriile economiiloremergente au crescut cu 3,1 trilioanede dolari, pânã la 77,7 trilioane (vezigraficul 2).

Raportate la PIB, datoriile cumulatedin economiile dezvoltate au crescutcu 37,3 puncte procentuale în aceeaºi

perioadã, pânã la 418,9%, iar da-toriile cumulate din economiileemergente au crescut cu 30 depuncte procentuale, pânã la250,6%.

Datoriile guvernamentale cumula-te din economiile dezvoltate au cre-scut pânã la 130,4% din PIB, re-spectiv 63,5 trilioane de dola-ri, de la 109,7% în anulprecedent. Creºtereaeste echivalentã cu10,7 trilioanede dolari.

D a t o-ria gu-v e r n a-mentalã din SUA a crescut cu25,3 puncte procentuale, pânãla 128,6% din PIB, iar datoriatotalã a urcat pânã la 371,6% dinPIB, de la 331,5%.

Datoriile totale din zonaeuro au ajuns la 422,1% dinPIB, de la 382,8% în anul pre-cedent, în condiþiile în care da-toria guvernamentalã a crescutcu 21,9 puncte procentuale,pânã la 120,4% din PIB.

Pe fondul contracþiei econo-mice puternice, gradul de înda-torare total a înregistrat o

creºtere masivã mai ales în Franþa,Spania ºi Grecia, conform raportuluide la IIF.

Datoriile guvernamentale cumulatedin economiile emergente au crescutpânã la 63,5% din PIB, respectiv 18,8trilioane de dolari, de la 52,4% în2019, o creºterea echivalentã cu 1,5trilioane de dolari.

Gradul total de îndatorare al eco-nomiilor emergente din Asia acrescut pânã la 298,3%din PIB, de la266,3%, în

con-diþiile în care dato-riile guvernamentale auurcat pânã la 66,2%din PIB, de la54,2%, iar dato-riile com-pa-niilor nefinan-ciare au crescutcu 12,2 puncte

procentuale,pânã la 131%din PIB.

R a p o r t u lGDM de la IIFmai subliniazã cãdatoria sectoruluinefinanciar privat(companii ºi gospodã-riile populaþiei) a atins165% din PIB în 2020, încreºtere de la 124% în 2019, pe fon-dul mãsurilor guvernamentale desprijin ºi a introducerii unor moratoriipentru plata datoriilor.

În ceea ce priveºte gradul de îndato-rare al companiilor din sectorul finan-

ciar, creºtereaa fost cea

mai maredin ulti-mii 13a n i ,aceastafiind ºip r i m acreºte-

re din2016.Creºterea

gradului deîndatorare al com-

paniilor nefinanciarea fost însoþit de “acumu-

larea vulnera-b i-

litãþi-lor bi-l a n-þ i e r ela ni-v e l u lmultorþãri , înspecial Fran-þa”, iar raportul de la IIFmai aminteºte ºi de un alt fe-nomen grav, cel al creºterii acce-lerate a numãrului compa-niilor zombi, care suntmenþinute în viaþãdoar de pro-grameled e

sprijin guvernamental ºi de costurilede finanþare deosebit de scãzute.

“Garanþiile guvernamentale ºi mo-ratoriile pentru plata datoriilor au pre-venit creºterea explozivã a falimente-lor”, se aratã în raport, care apreciazãcã “declinul numãrului cazurilor deinsolvenþã a fost extraordinar în mul-te þãri europene”.

Tot extraordinare vor fi ºi proble-mele care vor apãrea odatã cu oprireaprogramelor guvernamentale. “Retra-gerea prematurã a mãsurilor de susþi-nere poate conduce la creºterea explo-zivã a numãrului insolvenþelor ºi laapariþia unui nou val de credite neper-formante, cu implicaþii deosebite pri-vind stabilitatea sistemului bancar”,avertizeazã economiºtii de la IIF.

Riscul sistemic va fi amplificat,din pãcate, ºi dacã se menþin

programele guvernamentalede susþinere financiarã a fir-

melor din sectorul privat,deoarece “prelungirea

perioadei de acordare agaranþiilor de credit,

pe fondul dobânzi-lor scãzute, poate

încuraja acumu-larea datorii-

lor la nivelulcelor maifragile ºimai înda-t o r a t ec o m p a-nii”. Eco-nomiº t i ide la IIF

întreabã înr a p o r t u l

GDM dacãva urma stabili-

zarea datoriilor înperioada urmãtoare.

Din pãcate, aceasta esteo misiune imposibilã chiar ºi

pentru o economie globalã completrevenitã la normalitate, în condiþiile încare o economie financializatã nu poa-te fi însãnãtoºitã printr-un vaccin, deo-arece nu existã “vaccin” pentru “viru-

sul” supraîndatorãrii. n

Vezi graficele "Grafic 1: Onouã dimensiune a diver-

genþei între datoria glo-balã ºi economia globa-

lã (trilioane USD)" ºi"Grafic 2: Datoriile

economiilor dez-voltate ºi ale eco-

nomiilor emer-gente (trilioa-

ne USD)" înpagina 9.

BANK OF AMERICA ANTICIPEAZÃ:

Urmãtorul val destimulente din SUAva alimenta, din nou,investiþiile de retail pe bursã

Numãrul investitorilor de retailpe piaþa bursierã din SUA atot crescut în ultimul an, dato-ritã tranzacþiilor fãrã comisio-

ane, condiþiilor de muncã la domici-liu, cecurilor de stimulare acordate deguvernul american ºi nivelului ridicatde economisire, potrivit Bank ofAmerica Corp., care estimeazã cã ur-mãtoarea rundã de stimulente federaleva alimenta, din nou, investiþiile de re-tail.

“Ne aºteptãm la o nouã creºtere aactivitãþii investiþionale de retail dupão altã rundã de stimulente, deºi nivelulexpansiunii va depinde de tipul de sti-mulente, de condiþiile de pe pieþe lamomentul respectiv, precum ºi de ori-ce potenþiale modificãri de reglemen-tare ce vor fi discutate în urmãtoarelesãptãmâni”, noteazã analiºtii Bank ofAmerica, citaþi de Markets Insider.

Conform bãncii din SUA, ultimeledouã creºteri masive ale numãrului dedescãrcãri de aplicaþii de tranzacþiona-re au coincis cu primirea cecurilor destimulente acordate de guvern. Dacã

urmãtoarea rundã de stimulente va fide amploare, Bank of America se aºte-aptã la un nivel mai ridicat de activita-te din partea investitorilor de retail,mai ales cã rata ºomajului din SUA sediminueazã ºi mulþi americani se aflãîn poziþii financiare mai bune anulacesta.

Amintim cã planul de stimulentepropus de preºedintele Joe Biden, de1,9 trilioane de dolari, include plãþi di-recte de 1.400 de dolari cãtre persoa-nele care câºtigã pânã la 75.000 de do-lari pe an. Preºedintele Camerei Re-prezentanþilor din SUA, Nancy Pelosi,se aºteaptã ca democraþii sã adoptenoul pachet de stimulente, în contextulpandemiei de coronavirus, înainte desfârºitul lunii februarie. Chiar dacãalocãrile de plãþi directe sunt încã îndezbatere, o nouã rundã de cecuri destimulare ar putea însemna mai multãlichiditate pentru cei care realizeazãtranzacþii de la domiciliu.

A.V.(continuare în pagina 9)

CORESPONDENÞÃ DIN EGIPT / DUPÃ CE APIERDUT 50 MILIARDE DOLARI DIN SCÃDEREATURISMULUI ÎN PANDEMIE

Statul egiptean investeºte32 miliarde dolari îndezvoltarea turismuluil Yohanna Boshra, Regency Travel Hurghada: “Turismul acrescut apropierea dintre egipteni ºi alte popoare, stabilindu-seprincipiile pãcii între civilizaþii ºi respingerea urii ºi aterorismului“

Pandemia de SARS-CoV-2 a lo-vit puternic þãrile în care turis-mul are o pondere importantã îneconomie. Închiderea graniþelor

dintre diverse state a blocat, anul tre-cut, turismul internaþional, obligândGuvernele ºi industria de profil sãadopte anumite strategii de resuscitarea turismului. Egiptul este una dintre þã-rile care are de suferit ca urmare a pier-derilor majore din domeniu.

Sectorul turismului are o mare impor-tanþã pentru Egipt ºi pentru viitorul lui,dinmai multe puncte de vedere, aprecia-zã Yohanna Boshra, managerul sucursa-lei Regency Travel Hurghada. În cadrulunei întâlniri cu presa la Hurghada,

domnia sa a precizat: “Turismul este cu-noscut ca fiind unul dintre cele mai im-portante domenii de convergenþã ºiapropiere din lume. Poporul egiptean re-cunoaºte culturile celorlalte þãri, iar prinvizitele turiºtilor în Egipt a crescut apro-pierea dintre egipteni ºi alte popoare,stabilindu-se principiile pãcii între civi-lizaþii ºi respingerea urii ºi a terorismu-lui. De asemenea, turismul este conside-rat una dintre cele mai importante sursede creºtere economicã, reprezentând14% din PIB ºi având legãturã directã cualte 70 de industrii conexe“.

EMILIA OLESCU(continuare în pagina 8)

Google începe sã plãteascãpentru ºtiri în Australia

La doar câteva sãptãmâni dupã cecompania americanã Google aameninþat cã va pãrãsi Australiaîn cazul în care guvernul va for-

þa platformele tehnologice sã plãtea-scã pentru ºtiri, gigantul motor de cã-utare a început brusc sã încheie parte-neriate cu agenþiile de ºtiri, conformNew York Times.

Având în vedere cã legislaþia inovato-are va fi adoptatã sãptãmâna aceasta sauurmãtoarea, Google a încercat sã reducãimpactul prin încheierea unor acorduriproprii cu companii media, douã doar înultimele zile în valoare de zeci de milio-ane de dolari pe an. Un altul, alãturi deRupert Murdoch’s News Corp., a fostanunþat ieri într-un acord de trei ani pen-tru a afiºa conþinutul companiei la nivelmondial ºi care include conþinut din TheWall Street Journal, Barron’s, Market-Watch ºi The New York Post.

Robert Thomson, directorul execu-tiv al News Corp a precizat cã acordulîncheiat cu Google va avea „un impactpozitiv asupra jurnalismului din între-aga lume, deoarece am stabilit cu fer-mitate cã ar trebui sã existe o primãpentru jurnalismul premium”.

Domnia sa a precizat, potrivitsite-ului australian news.com.au:“Aceasta a fost o cauzã pentru compa-nia noastrã de peste un deceniu ºi suntmulþumit cã aceste condiþii comercialese schimbã, nu doar pentru News Corp,ci pentru fiecare instituþie media”.

Acordul a urmat anunþurilor localesimilare din aceastã sãptãmânã alecompaniilor media australiene NineEntertainment, care ar fi plãtite cu 30de milioane de dolari pe an, SevenWest Media ºi Junkee media.

Alte acorduri între Google ºimass-media, inclusiv Guardian Au-stralia ºi ABC, sunt aºteptate iminent.

Anunþul global al News Corp a ve-nit în timp ce Australia se pregãtea sãadopte noi legi privind mass-media.

Companiile media s-au plâns de anide zile cã nu sunt compensate în modechitabil pentru articolele ºi alte tipuride conþinut care genereazã venituripublicitare pentru platforme precumGoogle ºi Facebook, plângeri pe carecompaniile tehnologice le-au ignoratîn mare mãsurã.

A.T.(continuare în pagina 9) Colaj de MAKE

CÃLINRECHEA