4 artrologia

8/12/2019 4 ARTROLOGIA

1/48

ARTROLOGIA


2/48

ARTROLOGIA ( SYNDESMOLOGIA)

Este partea din anatomie care are ca obiectde studiu articulatiile.

ARTICULATIILE

Reprezinta suprafetele osoase articulareprecum si totalitatea elementelor prin careoasele se unesc intre ele (formatiuniconjunctive si muschi).


3/48


4/48


5/48

SINARTROZELE

- Oasele sunt strans legate intreele.- Suprafetele osoase sunt uniteprin tesut fibros (membrane sauligamente).- Nu permit miscari sau permit

miscari foarte redus e.


6/48

TIPURI

1.SINDESMOZA

- in care suprafetele osoase sunt legate printr-un ligamentInterosos

2.SUTURILE

- oasele sunt unite intre ele, dar despartite prin tesut fibros-aceste articulatii se gasesc numai la craniu

TIPURI:

DINTATE(fronto-parietala) SCUAMOASE(parietotemporala) PLANE(internazala)

3.GOMFOZA(dintre radacinile dintilor si alveole)


7/48


8/48

AMFIARTROZELEIn aceste articulatii legatura se face prin:- cartilaj hialin-FibrocartilajTIPURI1.SINCONDROZELE- sunt tranzitorii(se osifica)-suprafetele articulare sunt unite prin cartilaj hialin (deex.oasele ce compun osul coxal)

2.SIMFIZELE- la care tesutul de legatura este un fibrocatilaj,

organizat sub forma de disc (de ex. discurileintervertebrale)


9/48


10/48

SUPRAFETELE ARTICULARE:

- PLANE - permit miscari reduse- ELIPTICE- CILINDRICE-SFEROIDALE

- sunt portiuni de ose convexe ce corespundunor suprafete concave- permit miscari ample si variate


11/48

CARTILAJUL ARTICULAR- acopera suprafetele articulare ale oaselor- este cartilaj hialin- prezinta doua suprafete:- una aderenta la suprafata articulara aosului-una libera, spre cavitatea articulara- marginea sa se continua cu periostul- marimea sa este proportionala cu

amplitudinea miscarilor-grosimea sa este proportionala cupresiunea exercitata- este avascular si nu prezinta terminatiinervoase-ii sunt caracteristice:

-compresibilitatea-elasticitatea- are un continut mare in apa- cand cartilajul se transforma in tesutosos, are loc anchilozaarticulara


12/48

Form at iuni le care as igura co nco rdanta in t re sup rafete leosoase sun t :

LABRUL ARTICULAR(sau cadrul articular)

- este un fibrocartilaj de marire- este prezent in cazul diartrozelor, pentru a mari suprafataarticulara ( de ex. umar, sold), pentru a creea congruenta cu o

suprafata sferica mai mare


13/48

FIBROCARTILAJE ARTICULARE

- se interpun intre suprafetele articulare, pentru a asigura omai buna concordanta

a.Discurile ocupa toata articulatia (de ex. discurileintervertebrale)

b.Meniscurile adera la una din suprafetele articulare si oinsotesc in miscare (de ex. meniscurile genunchiului careadera la tibie)


14/48

MIJLOACE DE UNIRE


15/48

MIJLOACE DE UNIRE

a.CAPSULA ARTICULARA

-prezinta doua straturi:- extern-membrana fibroasa- intern-membrana sinoviala- este un manson ce se insera prin cele doua extremitati laperiferia cartilajelor articulare- se continua cu periostul- are intindere si grosime varaibile, in functie de amplitudineamiscarilor- pe capsula se insera fibre din muschii invecinati, ce impiedicaprinderea acesteia intre suprafetele articulare.- este vascularizata si inervata


16/48

LIGAMENTELE ARTICULARE

-sunt benzi fibroase ce se insera pe oasele ce se

articuleaza-contribuie la mentinerea contactului intre suprafetelearticulare

-ligamentele pot fi:- intracapsulare- extracapsulare


17/48

Clasificarea ligamentelor in functie de structura:

- capsu lare- sunt d i ferent ier i a le capsu le i in rapor t cuopr i rea miscarii (de ex. ligamentul pubo-femural dinarticulatia soldului)

- tendinoase -aparute prin transformarea unor tendoane(de e x. ligamentul patelar al genunchiului)- musculare - obtinute prin atrofierea unor fasciculemusculare( de ex. ligamentele coracoacromiale)

- fibrozate - (de ex. ligamentul stilohioidian)- interosoase - asezate intre oase, intrarticular darextrasinovial- la distanta - unesc cele doua oase fara a intra in contactcu capsula articulara


18/48

MEMBRANA SINOVIALA

- este stratul profund al capsulei articulare- este o foita subtire, neteda, lucioasa- secreta un lichid galbui, vascos, ce ajuta la:- lubrifierea suprafetelor articulare-adeziunea suprafetelor in articulatii- se opreste la limita dintre cartilajul articular si os- acopera formatiunile intracapsulare: - tendoane- ligamente- discuri intraarticulare


19/48

Prelungirile sinoviale

- externe:- fundurile de sac

- se afla sub tendoanele unor muschi carora le usureazaalunecarea- sunt burse seroase ce comunica cu sinoviala ( de ex.bursa suprapatelara)- criptele (foliculii sinoviali) - sunt mici funduri de sac alemembranei sinoviale ce se insinueaza intre fibrele ligamentelor

- interne:- pl ic i le s ino via le (c iuc ur i i s in ovia l i )- sunt formatiuni ce plutesc libere in cavitatea articulara- vilozitatile sinoviale - prelungiri filiforme


20/48

Lichidul sinovial

-este galbui, vascos-lubrifiaza elementele articulare-produce o adeziune la nivelul suprafetelorarticulare-miscarea constituie factorul principal alproducerii lui


21/48

Cavitatea articulara

-este un spatiu virtual, capilar-este ocupata de lichidul sinovial

-este situata intre:- cartilajul articular- membrana sinoviala

- suprafetele articulare sunt intim aplicate una pe cealaltadatorita:- presiunii atmosferice

- tonusului muscular


22/48

BIOMECANICA ARTICULARA

Functia articulatiilor este permiterea unor miscari aleoaselor ce intra in alcatuirea articulatiilor

-miscarile din articulatii depind de forma suprafetelorarticulare


23/48

TIPURI DE MISCARI (in articulatiile sinoviale)

a.ALUNECAREA

-deplasarea suprafetelor articulare prin frecare, faraindepartarea lor, ca o sanie ce se deplaseaza pe zapada(deex. articulatiile plane)

b.INVARTIREA SAU ROSTOGOLIREA

deplasarea circulara a suprafetelor articulare, ca o roatacare se rostogoleste pe pamant ( de ex. articulatiilegenunchiului, cotului)


24/48

ROTATIA

- miscare circulara de rasucire,de deplasare a osuluimobil in jurul unui ax longitudinal

-daca axul este situata inafara osului, se asociaza sideplasarea (pronatia si supinatia mainii)

- daca axul corespunde cu cel al articulatiei, rotatia estepura(de ex. miscarea din articulatia cupei radiusului)

pronatie supinatie


25/48

(a) rotatie; (b) circumductie.


26/48

CONDUCEREA IN ARTICULATII

Conducerea articulara - in care sensul, directia miscariisunt date de conformatia suprafetelor osoase

Conducerea osoasa - in care amplitudinea miscarii estedata de suprafetele osoase (de ex. articulatia cotului)

Conducerea ligamentara - cand amplitudinea miscarii sedatoreste franarii ligamentare (de ex. articulatia soldului)

Conducerea musculara - cand miscarea este limitataexclusiv de actiunea muschilor periarticulari


27/48

AXUL ARTICULAR - este o linie teoretica in jurul careiase executa miscarile unei articulatii

Dupa numarul de axe ( grade de libertate), articulatiile seclasifica in :

- articulatii cu un singur ax- sunt articulatii cu conducere osoasa- la nivelul lor miscarile se executa intr-un singur plan

- ex.- articulatia talo-crurala (miscari in plan sagital, in jurulunui ax transversal)


28/48

-articulatii cu mai multe axe

- sunt articulatii cu conducereligamentara si musculara

- ex. cu doua axe - articulatiilemainii- ex. cu trei axe - articulatiilesoldului si umarului


29/48

CLASIFICAREA MISCARILOR dupa pozitia pe care o iausegmentele intre ele:

FLEXIUNEA - miscarea prin care doua segmente ale

corpului se apropie intre eleEXTENSIUNEA - opusa flexiei, de indepartare a douasegmente

ADDUCTIA - miscarea prin care un segment sau unmembru se apropie de planul sagital al corpuluiABDUCTIA - miscare opusa adductiei, de indepartare deplanul sagital al corpului


30/48

CIRCUMDUCTIA- miscare complexa, ampla, rezultata din executareasuccesiva a celor patru miscari mentionate mai sus

- segmentul descrie un trunchi de con cu varful in articulatiePRONATIA-miscarea de rotatie prin care halucele sau policele seapropie de corpSUPINATIA-opusa pronatiei, de indepartare si revenire in pozitia anatomica


31/48

(a) Miscari de inversiune si eversiune ale piciorului ; (b-c)tipuri speciale de miscari .

inversiune

eversiune

ridicare

coborire

Protractie

Retractie


32/48

CLASIFICAREA ARTICULATIILOR SINOVIALE

1.Dupa numarul oaselor:

a. Simple - formate prin unirea a doua oaseb. Compuse - formate prin unirea mai multor oase


33/48

Dupa forma suprafetelor articulare:

a. Articulatii plane- cu suprafete articulare plane-ex. articulatiile intre oasele tarsului sau carpului

b. Articulatiile trohleare- cu suprafete articulare:- la un os o trohlee ( scripete)- la celalat os o cresta si doua povarnisuri-permit miscari de:

- flexie/extensie- lateralitate foarte redusa

- ex.: articulatia humero-ulnara


34/48

Articulatiile trohoide

- au suprafete reprezentate dintr-un cilindru osos intr-uninel fibros- permit miscari de rotatie- ex.: articulatiile radioulnare proximala si distala


35/48

Articulatiile condiliene

- in care un os prezinta doua suprafete articulare rotunjite(segmente de cilindru plin), care sunt primite in doua

depresiuni de pe celalat os- permit miscari:- cea principala intr-un singur plan- limitate si in alte planuri- ex.- articulatia genunchiului


36/48

Articulatiile elipsoide

- suprafete articulare - una de forma unui segment deelipsoid usor alungit- cealalta de forma unei depresiuni putin adancite- permit miscari de: - flexie/extensie- abductie/adductie- circumductie

- ex.: articulatiile radiocarpiana, metacarpofalangiana


37/48

Articulatiile sferoidale sau cotilice (enartrozele)

- suprafete articulare: - un cap (segment de sfera)- o cavitate (forma de cupa)- miscari permise: - flexia/extensia- adductia/abductia- circumductia

- rotatia- ex.: articulatiile umarului si soldului


38/48

Articulatiile in sa

-suprafete articulare opozite:-concave intr-un sens,-convexe in celalat sens

-miscari permise:- flexia/extensia- adductia/abductia- circumductia

- ex.: articulatia carpometacarpiana a policelui


39/48

Dupa numarul axelor de miscare

a.Articulatii uniaxiale-permit miscarea intr-un singur plan-miscari permise: -flexia/extensia (ex. Articulatiile trohleene)-rotatia( trohoidele)

b.Articulatiile biaxiale

- prezinta axe ale miscarii perpendiculare unul pe celalalt-ex.-articulatiile elipisoidale si in sa

c.Articulatiile triaxiale- prezinta axe ale miscarii in cele trei planuri ale spatiului- ex.: articulatiile sferoidale


40/48

LANTUL ARTICULAR

DEFINITIE- miscarile din corpul nostruse executa de obicei prin intermediulmai multor articulatii, ce impreunaformeaza lantul articular


41/48

NOTIUNI GENERALE DE BIOMECANICA ARTICULARA

Definitie

- studiaza miscarile ce se efectueaza in articulatii- evidentiaza functiile mecanostructurilor osoase- evidentiaza rolul musculaturii in statica si dinamica- analizeaza:-geometria articulatiilor-particularitatile mecanice ale structurilor motorii:- elasticitatea- rezistenta la actiunea diferitelor noxe- modalitati de adaptare in conditiile unor modificari patologice

de dinamica


42/48

Osul este o parghie actionata de muschi

Componetele unei parghii osoase sunt:

-punctul de sprijin-la nivelul articulatiei sau pe sol

-forta rezistenta

-greutatea corpului sau a segmentului ce realizeaza miscarea

-forta activa- ce realizeaza miscarea (contractia musculara)


43/48

CLASIFICAREA PARGHIILOR OSOASE

PARGHIA DE GRADUL I

-forta rezistenta si forta activa se afla de o parte si dealta a punctului de sprijin

-ex.: capul in echilibru pe coloana vertebrala:

- forta rezistenta-greutatea capului ce tinde sa cada inainte- forta activa-tonusul muschilor extensori ai capului sigatului


44/48

PARGHIA DE GRADUL II-forta rezistenta se afla la mijloc,intre punctual de sprijin si forta activa

-ex.: pozitia stand pe varfuri:

- sprijinul-capetele metatarsienelor- forta rezistenta-greutatea corporala ce tinde sa readucapiciorul pe sol- forta activa este dezvoltata de tricepsul sural si se aplica

pe calcaneu


45/48

PARGHIA DE GRADUL III - fortaactiva este situata intre punctulde sprijin si forta rezistenta-ex.: actiunea bicepsului brachialpe antebrat


46/48

In ortostatism coloana vertebrala reprezita un ax cesustine capul, trunchiul si membrele superioare; eatransmite apoi greutatea la bazin si membrele inferioare.

Marea dezvoltare a vertebrelor lombare se explica deciprin greutatea pe care trebuie sa o sustina.

Curburile sagitale au rolul de a marii rezistenta coloaneivertebrale.

Coloana vertebrala poate prezenta si curburi patologice caurmare a exagerarii curburilor normale.

Cifoza patologica se caracterizeaza prin accentuareaconvexitatii posterioare, iar lordoza patologica prin

accentuarea convexitatii anterioare.

Scolioza este exagerarea curburilor in plan frontal.

Curburile patologice pot fi congenitale sau dobandite, potinfluenta negativ dezvoltarea si functionarea unor viscere.


47/48

Curburi patologice ale coloanei vertebrale; (a) scolioza ;(b) cifoza ; (c) lordoza ;

scolioza

cifoza

lordoza


48/48

spate concav rotund (stanga) comparativ cu posturanormala la copil (dreapta).

4 artrologia

Documents