ANUL 689 10 BANI XEMPLARLTL MARTI 11 SEPTEMBREgeommlustairgagrti,MOO.N4 ?OWN:Unto. *tams

1-1T TO.A.TM ziiiiA.BONAMEN TUTJ :

In Capital : 1 an 30 ler, 6 lunr ler, 3 lunr S let.In platelet. 1 an 36 ler, 6 lunr 18 let, 3 lunr 10 letIn Strelnitate: 1 an 48 ler, 6 lunr 24 ler, 3 loaf 12 ler.

Director : D. AUG. LAURIAN.

111.111111111116..

1Pentru Abonamente, Anuncluri si Reclame a se adressa:

In Romania: La administratiune, Tipografia St. MiliAlescu §i la correspondentir (Harder din judeteIn Francia: La Societe Navas, Laffit et G-ie, Place de la Bourse, 8, Paris.In Anglia: La D-nu Eug. Micoud's, Foreign Advertising Agency, 130-140 Fleet Street, London.lie Austria: La D-nu B. G. Poppovitz, lurnisorul Curter Romane, Stadt Fleisehmarkt. 15, si la D-nu H.Schalek, I. Wollzeile 12, Wien.In Germania: La D-nu Adolph Steiner, Anoncen-Expedition inseraten , Pacht der Berliner Wespen, inHamburg.

STIRI TELEGRAFICEdin ziarele steam.

Londra, 19 Septembre. (Oficial). - Vice-regeleIndies( a trilmis la 7 1. c. st. n. o scrizoare e-miruluT din Cabul, pe cere è'l provoacä sä. tri-meatä egt mat inte o (Ore numeroasä, tot o-data Pg f}i ajete din resputer" marvel dt inain-tare al Euglezilor. Emirul a respuns la 11 1 cstand, eg el e foarte vesel pentru primirea scri-

. soIT de la 7 1. c i c prin amicitia vice-rege-simte foarte onorat. El mat repetd du-

rerosul ell regret asupra Whir intgmplate &andcut mgcelgrirea arnbasadeI engleze, dar, continugEmirol, contra vointa lui Dumnezeti nu poatelupta nimonea.

EI spera c ptuitorit in ourdnd vor 6 pe-depsiff, mat ales oil yin acest chip va pnteaoonvinge pe Englezt despre sineeritatea simti-mgntelor sale. De opt rile el 'et snstine vistasa nutria prin bundle aerofoil ale unor pesos.,And imbungnd and mistificgnd pe rebell-pen-tm cg i din persoanele mat influ nte inca adtrecut cgtl-va la rebel". Dar de ei sitnatinneaS% foarte grea, totnet el sped, eg gl'ra da emirate, ea sii convingä pe &glee di s-pre sineeritatea amicitit sale.

Simlah, 20 Septembre. - 4066111 Renter, a-rump,' :

§tirile oficiale din Cabul constatd cg in He-retie 5 ale 1. e. a isbuenit o reveled. Faimelespun, cd, revolutiunea s'ar fi intins oi in dis-trictul Cohistsn nentru ort emirul dedese ordind'a omori pe Tina din conducgtor i. pentruset maT mult1 dintre omorgtora din Cabul mateCohistant. Unit soldaff EnglezT refrigiatt mgt.-turisesc, eg, emirul Lied) Chan nu e vinovat demgcelgrirea ambasadel engine ; din contra, elpresimtise Gera in aceastg privintg si 'I inonnos-ciintase pe lt.-col, Cavagnari.

New-York, 19 Septembre. Guvernul a datordin de concentrarea trupelor in Noul-Mexico,uncle Indiana' ad comis mat multe cruzina.

Preeedintele Hayes a declarat in meetingulDetroit, cg datele statistice dovedesc o remar-cabiIg ridicare conercial i industrial+. Conti-undnd, a aceentuat necesitatea imporioasg d'aMega complet datoriile Mania, cea ee in de-curs de 33 de ant se va i ajunge, Mil ea po-meal sh, se mat imam en alte darT

[Andre, 19 Septembre. 'Daily News, ino a dons editinne paled o deper din Lahoreen data de ail, ell in Herat a isbncnit o reseal%infriooptg,. Guvernorul i comardantul militar

fost 'emeriti ; domneote chaosul eel mat' cou-plet. Trnpe eng'eze ar fi in mare spre Chelat.

Times), annntá din Ali-CheylDepeoile Emirulut &are generalul Roberts

musts* oil. in Herat rescoala e in violenta fireea mat desfrgnatg. Emirul dispune de 12 rigi-mente oi cgte-va tunuri, O parte din smoteforte le-an concentrat in Cabul.

Petersburg, 19 Septembre. Baronulconductorul provizorid al ministeriulu" de es-terne, a avisat telrgrafie pe ambasadorul rusdin Constantinopol, sa se sistoze trdmiterea demahomedanT in Rnmelia, and aeltia vor fi eutotul lipsitY de mijlocele Octet, de oare-ee in-grgmgdir?a, nesocotitil de o stare populatiunePoate sd provoace incidente regretabile.

Rusia a flout pr, oi" neresara oi in Viena, Ber-Londra, Rome oi Paris, pentrr ca sl do-

bludiascg din partea acestor cabinete un avisidentre ou eel rnsesc.

ServIclul telegrafic al ,Rominlei Llbere.19 Septembre - 4 ore seam.

Londra, 19 Septembre. Dupg (Daily News,e probabil, c principele Goroiakoff vie conserveinch functiunile de canceler al imperiulia Ru-

dar i se va da ca tojntor un dce-cancelara earn" unwire s'ar face imediat.L.Standard, auunt g. printre noutgtile sale dinAfganistan, c a' tribuluT Affreeditilor ad sem-cat o conventiune eu generalit englezT, ea sh in-ageism/ siguranta pasurilor Khyber, Kohat

Constantinopol, 20 Septembre. Litresi Musulmanir din Rumelia s'ait fäcut non"

elocnirY ; ail fost 10 mortt oi 12 rinitl,

Viena, 20 Septembre. Inteo conferintá ti-nuts.' de dare deptitsti7 conservator' al mall"!Reichsrath s'a caloulat, oil, cu toate fractiile di-ferite ale particle" reunite, censer vatorii vor fiinert, in minoritate ea 8 voter'.

Se telegrafiazg din Belgrad dare eTagblatt,eg marele duce Nicolae se aoteapta aeolo.

Roma, 20 Septembre D. Tornielli a plenasii ocupe postul sgd de ministrn plenipotentiaral Italic', la Belgrad.

Strasburg, 20 Septembie.:- Impgratul Ger-manie", dupe ce a trecut in revisit& toate tru-pele cart for; face marile manev re in Alsacia-Lorene, a esprimat satisfac' iunea sa despre esce-lento lor tinutg, ai aseard, intr'un banchet, aridicat un toast in onoarea corpului al 15-leade armatd.

de la 21 Septembre - 10 ore dim.

Sglzburg, 20 Septembre. Principele Bis-mark a sosit aei la 8 o-e oi jum. seara en fa-milia sa ; el va. plena Maine la 2 ore d. a. laViena.

Strasburg, 20 Septembre Impgratul i im-pgrgteasa Germania' ail asistat azi la marilemanevre, aprons@ de Wiwersheim. La iut9ar-cerea lor ad fost salutatt de autoritgtf, deeler i jrnimea ocoalelor, prin toate districtele,

MM. LL. fost insotite de popnitatie printoate pärtile.

Viena, 20 Septembre. - Marele duce de Of-denburg a sosit ier" din Berlin.

El a primit azt -Oita archiducetra Wilhem,unchiul impgratulnT Austriet.

&Aran, 20 Septembre. Un deeret prin-ciar float" pe 22 Octobre alegerile complemen-tart pentru Schupcing.

Antreprenornl rus d. Buzanoff, a sosit la Bel-grad eu mat multi' blanched, cu intentiunea d'aobtine coneesia constructinna drumurilor de ferglebe.

Constantinopol, 20 Septembre. - Azt set mainese va intruni comisionea greco-tureg.

Se wile, cit in aceastd conterintg, plenipon-tentiar" -greet vor eonsimti sii intre in discutieasupra generale indicate in al 13-lea pro-tocol, fled a mat cere non' declaratiuni dinpartea POOL

Viena, 20 Septembre.- Se telegrafeazg din Con-stantinopol care «Politische Cores -ondenz, Poartase seated serios de s.tuationea actualä a Rumelierorieutale, situatiune ce merge din ce in ce ln-tr'o stare mat proastg. Dejt positia generalulutStrecker, noul coin indent al militieT rumeliote,inlocuitorul generalulut Vitalis, e consideatg cainsunortsbilg ; manifestadri contra luT s'al floutchiar in rangurile militiene i ofi er' oer ea

li se dea de comma lent colonelul rus ness-jiakoff, care e de origine bulgard.

Marsala, 20 Septembre. Republicanit-radi-cal" din Marsilia ail flint o primire entusiastg&tut Louis Blanc; unit din et a deshgniatchiar cog. dela teg. ura debut Blanc, ad luat'ope Omen +. dus ast-fel pang la hotelul sd.

(Ha as).

A se vedea Waffle sari pe pagina

earl ail sä decida des?re soarta sta-tulut romän.

Arare orl natiunea a urmdrit, cu atätaingrijire si cu ant devotament, fasele u-let cestiunT politice, precum a probat eaurmäresce paripetiile, prin cari a trecutspinoasa cestiune a Evreilor, de la ne-norocita sa aparitiune in tractatul de laBerlin si pAnd in momentele de fatd, candse aflá in punctul er de interes culminant,cAnd aceastä cestiune pare el pasesce infine pe calea ce o va conduce la terme-nul solutiunel sale.

Desbaterile neintrerupte si pline de e-nergie, cari s'al sustinut in arena publici-tatil zilnice ; ecourile, ce protestele i ar-gumentarile temeinice ale preseT noastre,ail desceptat in presa straina ; numeroa-sele scrierT destinate a lumina toate fe-tele acesteT complicate cestiunT ; intretine-rile animate de cele mat vit solicitudinYpentru viitorul acesteT trT, et' se obser-vit in toate stratele sociale , de la boerpänä la opined ; miscarea patrioticd, ma-nifestatä in meetingurile publice petitiu-nile adresate Camerilor din toate unghiu-rile trit ; luptele acerbe ce s'aU artatin parlament toate ah do vedit, pand laevidenta cea maT deplinä, cä natiunea estepAtrunsa de gravitatea conditiunel cares'a legat, in mod atat de injust, de re-cunoascerea independenti't noastre ; el na-tiunea a cugetat asupra acestel conditi-unT, el ea si-a intipärit opiniunea eT lu-minatd, cd si-a format o vointa, el. aluat o hotarire, nesoväitoare si bine cum-panto, asupra solutiunel ce se cuvine da.

In urma ,atätel luminl produse, numaTceT orbl nu vor fi in stare sa vada a-titudinea ce este decisä natiunea sapastreze ; numaT eel indarätnicl si rti-voitorI nu vor ajunge sa inteleaga, elnatiunea s'a oprit, in calculele sale binechibsuite, tocmaT asupra aceleT solutiunl,care, atät pe terenul dreptulul nostru, cat

pe acela al diplomatiel, nu lasä nimicde opus.

I In urma atätel energil morale si inte-lectuale, ce tara aceasta a desvoltat -Cardpreget, in curgere de atata timp, spre

apèra atingerea el de natiune auto-noma in contra dusmanilor se- ascunsT,earl vor sä surpe acest drept, sacru siinviolabil la toate natiunile libere, - Eu-ropa este ca i nol de bine edificata a-supra greutatilor ce presintd introducereaunet reforme fundamentale in organismulviolet noastre politice ; ea a apretiat indestul dreptatea cause' ce ap&d.m.

Numal o nenorocire fard nume, numaTmoliciurkta noastrd, numaT o actiune ne-cugetatä, lipsitä de blind credintä si depatriotism, al careia motor ear face gu-vernul, numal unele ca acestea ar pu-tea sä infrunte vointa espresä a natiuneT,in cestiunea de fatd.

Orl-ce aka, solutiune, afarä de aceeabasata pe principiuI naturalisdril indivi-duale, va fi o solutiune impusä, pe carenatiunea nu o va recunoaste nicl o datáde proprie a sa, pe care ea o va renegacu indignatiune, ca pe o conspiratiuneurzitä in contra intereselor sale.

OrT cum s'ar invrti i s'ar restalmáciazt guvernul, cuvntul natiuneT este zis.Europa catä sa cunoascd dar, el orT careaka deslegare, afarä de aceia care s'aacreditat i s'a primit de opiniunea publicaa tit si de majoritatea CameriT, este siva rmAnea o deslegare de fals consti-tutionalism , o usurpare a suveranitatilnationale.

Bucuresci, it) Septembre.In foarte putine ocasiunt, puma! in e-

pocele marl i solemne ale vietil noastreconstitutionale, desbaterile parlamentuluTa.0 inspirat trit un interes atät via si a-tat de insemnat, ca interesul ce a doveditcd-T presinta sedintele Camerilor actuale,

ANU NOlU RILE:Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bentReclame pe pagina Ill-a i Led.

II-a 2Epistole nefrancate se refusa

Articolil nepublicatr nu se inapoéza.Pentru rubrics: humid i reclame, redactiunea

nu e responsabila.

Prim-Redactor: STEP. O. MICHAILEBOU._

Rolul mandatarilor natiuniT, depositarl sipäzitort al acestel suveranitatl, vine asa darastazI la partea s a cea maT inalta. ET trehuesä cäntäriasca acum din nou toad respunde-rea ce ail luat cdtre aceia cari i-an investitde inalta onoare de a salva demnitateltriT interesele viitorulut el. frimisittriT catä sä aprecieze acum bine, in fataincercarilor de asalturY ce va face guver-nul, efectul moral ce am produce not, chiarin ochiT aceleT diplomata, cu premeditarearázata atät de esigenta, daca nenoroci-rea imprejurärilor eeea ce nu credeminca ar aduce sä iasä din urna Ca-merilor isbanda unuT proiect care n'arconfine, in fundamentele sale, dispositiunileproiectuluT care represintä vointa natiu-ne, atat de categoric espr mata, prin in-treaga presa independentä a triT, prinvocea autorisatä a majoritatiY delegatilorsèl. SA nu se uite, ed. avem , in aceastacestiune, si un interes de o mare insem-nätate morald. Lumea privesce i asceaptdcu impacientä sd vada, daca poporul, energic, hotarit si plin de vitejie, care n'astat in cumpänä, cand a fost vorba dea se arunca intre duol colosT ce se luptao,spre a decide soarta biruintel, va fi azTatät de mic la suflet, in cat sa sacrificedreptul sn de absoluta autonomie unoramenintarY nefundate, cart nicr umbra depericule reale nu pot confine pentru exis-tenta sa.

Incovdindu-ne astde, ar fi loc sá secreadd, cd noT suntem un popor ce nuavem consciinta hotaririlor si a interese-lor noastre ; nu avem caracterul plin detärie, ce se cuvine sa aiba un popor, con-vins de dreptatea cause' sale.

Si ce soarta am merita noT atund ?Iata prima ideil, ca o consecinta. lo-

gicd si inevitabila, ce lumea ar urma sa-faca despre not, cand fatalitatea ar

aduce sa cedam unel solutiunl, care n'arintra nicT in vederile triT, nicr in spiritultractatulul de Berlin.

In orl-ce afacerT internationale, sträinilar fi autorisatT atund sd impinga cerin-tele i pretentiunile lor dincolo de hota-rele dreptulul gintilor, sieurY ca. Romániaeste o tall, care se mládie i acceptd,care se pleaca si se umilesce, orT carear fi sacrificiele ce i pretinde.s?ar

Iata urmarile ce ar avea deviareanoastra, din atitudinea ce am luat.

Cu politica aceasta, not trebue sä sfar-sim !

Cine nu se poate desbara de densa,sä nu se maT ridice la carma acesteTtrT !

In sedinta de asta-zT a Camera, des-baterea asupra proiectuluT delegatilor vatrece din faza sa introductivd, care aprovocat atätea personalitatT si care n'afacut, de cat sä vatäme inaltimet la carecestiunea trebuie tinutd, pentru a intrain partea sa obiectivd fundamentala.

Interesul ce va presinta aceasta sedinta,daca ea va fi in probabilitate de a setinea, va fi din cele mat palpitante.

Oratorio cause' tern vor desfäsura ve-derile si argumentele bor.

Pe de aka parte, avem informatiuneaca i guvernul a preparat proectul sea,cu solutiunea dtplomatica a trecerh, de odata cu revisuirea constitutiuner, a unulnumèr oare care de israelitl, pe liste, saOcategoriT, la cetätenia romänä!

Proectul este destinat sa vie in discu-tiune, indata dupä caderea celuT dantain

Spatiul nu ne iartä a intra acum in so-

Ill.-No.

.111.1

sJiii

''.5`'--":,,

110

'b.

,

_

1

,

.

e

.

-

. not.

-

,

Jomini.

.

lin,

'

.

,-Mich

tia

--

'

-

-

-

-

'

linid

-,

----I

;

a-T

.

. '

-

-

sT

r

-

a-sT

,

A_PAIRM

,Ii 0,3 ...1.L.W1)' .., .- - . ,.. ,.

'7-1 -k,.,,t.,,,....---,

+.%

+4-

JO

aii111

L

, Iltli orr,1Trr".p., ; eN1Wrag'14101-1A

. let

.

,

D-zell

i

'

,

'"

all

.

,

-

'

dd,

,-.. Si

' -

.

,

' -

'

$h

&Vail

-

, <

. `. .-

_-

i

.

'

!

.

'

'

-

1,11 Ai.. 7.

r

,

Si'

.

'

16.

ROMANIAAPPIPPOWS1111111PP7'.1-.

c.

-

-mew-

-

mite

-

1

:

-

INI

-

hoi

-

VI. Al CFI, NC

coteala acestei procederi ; ne vom mar-gini a pune azT numal dou intrebarT,pana ce publi&irea lui ni'l va face pedeplin cunoscut -

Pentru ce va fi subscris oare guvernulprograma sa, inainte de a fi avut asigu-rarea unei isbande diplomatice?

Pentru c,e va fi cutreerat d. BoerescuEuropa, daca era sä se intoarca tot cucantecul d-luT Bratianu, tot cu ispravad-lui Rosetti cu solutiunea vechiulnY ca--binet ?! .

Ce sens mat poate avea o. politica defelul acesta, ce incredere . poate sa maTinspire ea natiuneT ? '

CRONICA ZILEISohimbare de trupe in Dobrogea.D. ministru de resboit, preoeu pat de penibilal

servieid de ad %cut trupele din Dobrogea, a de-

cis réchigmarea ei inloouirea lor cu alte trupe.Deja batalionul 4 de irgnatori a treent Dung-rea pe Oa. Calurna. peste .egte7vile, 61 vowavea in eapitaig. , " ;

Regimentele de 164', 'ear' inloeueaseg

Pe- cele din Dobrogea, afrini eg s'a hotgrgt a fireg.. I-id, 3'L1ea gi 6-lea. :"`"

Multe stgruinte s'ad- pti.e; de'egtre eamandantiiaeestor regimeute ea fig facia pè d. ministru de

resboit Seliimba' hoirirlirea';:dar, CU toatg in-

fluen¡a de: care se bueurg, se zice ea acele stg-

ruinte ad rgmas efiot. Reelamgrile a mans

pang la Domn, care ar fi exprimat dorinta a se

tramite in loeul regimentulid 3-lee, ..unul din

cele-l-alte '

. aa r

Gaud eu imeringutareaa

sopei sale, nefericitelei viciinie ale asasinului

ghiroviei, peste 6000, de Berg insotead earul fu-

nebru. Acest numgr crescea necontenit, eaci,

prin toate stradele pe uncle treeea cortegiul Is-

railitii se adunati in mash' porneati dupg &An-

sul. Intre daneiI se observed chiar miff de bung

eondiPune socialg.Aceestg expeditinne inornigatalg, sg, pornit

ea oare dinteun ourat Sentiment de comPatimire

sad de . fraternitate, care 16agg. straw pe totl fii

lui Israel ? ori avut-at el de: 'gaud sg prefite de

ocasie - de altinintrelea foarte 'neineritti - spre

a pregati vr'un nod scandal, ea eel de la Lai,

and "eu imormäntarea rabinultil or ?

Aoestea erat refiectile oe ai 16 faced, ori-eine

'vedea imbulzeala Evreilor in jurul carului, care

condneea pe victimile din eslea Moplor. *i era

in drept sg. ai le faeg,."' 'act infernalp. 1 eomPlot

de.la" feel; prin care JiidaniT ad eoit sg. ne de-

ng¡p-eze in Strgingtate ea" persecutori, eonstitue

un antecedent, destut de proaspat . in memoria

tutulor Rorcanikr,:spre'al face s'a bgnnia sea ort-

ee din parteg viitor1or, noatri eet'ateni.!

Sg multnniim .totugi, ca de asta data, nimio

nu s'a intamPlat, grape .ine1epctuni i pru-

dentii de care in tot d'auna a dat dovezi popo-

rultnOstru;' totul s'a petreout in linisce, nimeni

n'a avut prilej á se prang, 'de ceva.

-X-Vorbim de cestiuni ce priveso coneursul ewe.-

primak, ce se tineD. president al comisftiniI esaininatoare ne

relateaza fapte -eari nu . eonsung cele relatate

de 4 VoceaZiarul &Wan era informat; c d. P. Alec-

sandrescu, membru al juriului essminator, ar fi

lipsit de la gedintele comisiunei, fiind dus la

F'oceani.D. president al Comisiunei contegta veracita-

tea acestei asertiuni i Mfg cum : .

4La prima Septembre s'a deschis coneursul Ve-

legatil prinagrel nepresintrindu-se, s'a inoheeat

uu proces verbal; inceperea luergrilor s'a anignat.pe a doua zi.

4 Ca president al oomisiunei, am comunicat pri-

mgriei, prin raport, lipsa delegatilor s'al si amrugat'o ert-I tramitg a doua zi.

,Prinigria, prin 2 rapoarte,, 'mi face cunos-cutg inlocuirea d-lui dr. Vitu prin d. consilier

T. §tefgnesou, ai a d-lui R. Scriban prin d. P.Alexandresou, ajutorul de primer.

Functionarea aeestor dd. delegatl, ea mein-brii aT juriului esaminator. dela 2 Septembre

pgng azi - 6 Septembre s'a gout in ceamiii depling regulg. Prooesele verbali constatg,

: o n'an lipsit ni& o singUrg data.,Cgt priveso atributele, cu earl ziarul gglgtian

gratificg pe unii membrii aT comisiunei, gi a-sertiunile de complieitate la adresa presidentu-lui el, acesta le lash la aprecierile publieului.

Noi aateptlim ea contratii de la 4 Vocea Co-

-

ROMANIALIBER A

sg spung ultimul lor ouvgnt, in a-eeastg oestiune.

-X -In eurand vom salute, credem, aparipunea

unul ziar german in capita% ziar mare, ziarcare va egala sub toate rapoartele ziarele vie-neze .

Va avea serviciul sg5 riroprid.

-X -In unul din numerile noastre treoute anun-

...tasem_ ehirotonirea in arehiered a P.-Ctiv. ar-ehinaandrit S. Bglgnescu, directorul seminariuluicentral, pe ziva de 8 Septbre.

Din causa unei maladii subite a I. P. S. mi-tropolit primat, acea, chirotonire nu s'a efectuatin ziva hotgritg.

'Ea se va face Duminieg, 16 ale ourentei ;in-formatiuni positive ne garanteazg aoeasta.

-X-UniT din funetionarii postali, pe langg aro-

gantg, sunt dotatl i cu miopism, ea s'g nu zi-cem orbire.

*Pè o serisoare venitä aci din Trgoviate,titg ou 25 bani.-1.0 bani mill' melt de oat tre-huia7-vedem stampila franogrii insuficiente.

Adresantul, pe Ringg toate reelamele, a fostsilit mal plgtesseg 20 de bani.

Atragern atenPa d-lui director general asu-pr e. aoestor lucrurY, ce scandaliseazg publieul.

DIN AFARA

Austro-Ungaria 0 Serbia.De cand cu ocupatiunea BosnieT si Her-

zegovineT si maY ales dupè completareaacesteT opere de cucerire prin luarea instapanire a Novi-Bazarulur, Austro-Unga-ria incepe a se fuduli grozav. Pare cdSolferino, Sadova i Königrätz nu ar fiesistat nicT o data si pare cä perfida des-poiare a imperiulul turcesc de dou pro-vinciT 'T-ar fi redat liniatea interioaravaza din- afara, de acum nu $tim atesute de ant.... '

Inteadever, ziaristica austro-maghiardèar confirm a. astazT, prin spiritul ce re-

maY mult de cat orT cand paterni-tatea sa jidoveascd. Rusia, Romania', Ser-bia, Bulgaria, Munten, grul, Orientul in-treg cu un cuvnt, nu vor putea esista,de cat daca 60 vor pleca capetele ina-intea cuceritorilor Bosnie i dacä vor sa-tisface toate gusturile presumptivuluT can-celar evred, Haymerle. Negresit cä numaiAustro-Ungaria crede ast-fel ; Rusilor,none', sad Slavilor de peste Dunärede la Balcani Tulin ne pasa de acesteatrambitarT pline de sgomot i nimic maTmult. Dar, fiind-cd ne pasd pupil, nutrebue da. nu ascultam cate unul din a-ceste glasuri. jidovescul Pester Lloyd»bunä oard, se agata in numerul de la 18de Serbia, dupe ce inteun num& prece-dent, regulase cu rnultd fala Muntenegrul.- Dupe ce schiteaza puterea net&muritala care a ajuns Austro-Ungaria in Orientprin asa zisele sale ocupatiunT», sta-rea de atarnare, ,in care at ajuns fata deea, in urma acestel imprejurarY, miceleState inveeinate din jur., organul citatconchidéNast-fel :

Serbil se Ara astgzi in fata unel di-lerne. Dacg voiese sg fie neete vecini pacinicii. sg, facg destul conditiunilor pe earl suntem

in drept a i-le impune (?) 'conform teestului

tratatului de la Berlin, - atunci pot eomptape buna vointa i sprijinul Austro-Ungariei.Dad, vor continua insa a se purta ast-fel, c; ins' ad purtat pgng aeum. ai se vor arunea iargalin politica de fantasie, care de atätea orl s'argsbunat asupra lor, Austro-Ungaria, care esteastrizi puterea hotgritoare in Orient, va punerepede un capgt ,nerámuririi care domnesceastgzi in afacerile el" esterne.

CarT vor fi acelea conditiunT oare, des.-pre carT vorbesce Pester Lloyd", cä le-aimpus tratatul de Berlin Serbief fr ta deAustro-Ungaria si a caror implinire ocere cu atätea amenintart. Este stiut, catratatul de Berlin nu coprinde nimic delacest soit ; nu maT el pare a ceti asa cevain textul acestuia, negresit cä printreduri. Aceste conditiunf vor fi de sigurconceSiunile de cAY ferate, incheierT deconventiuni comerciale, ca cea a ppasträal carui parinte e d. Boerescu, prin earlAustro-Ungaria nesuesce a subjuga ecor

nomicesce i pe SerbT, cum ne-a subjugatin parte si maT tinde a ne subjuga penot Guvernul srbesc va fi insa cu multmal patriotic si plin de energie, de catsä tremure de umbre.

Retragerea contelnY Andrassy.Mal mult de o hind a trecut, de cand

s'a semnalat retragerea conteluT Andrasycu toate acestea retragerea aceasta nu

s'a saar&ait inca. Indoielile ce s'ar puteanasce din aceasta imprejurare, ni le ri-sipesce ,Deutsche Ztg. 0, printr'o notitädin numerul sal mal nod.

In aceastä notitä ni se relateazA mo-tivele, pentru earl contele Andrassy a tre-buit sa intärziese pang acum cu saver-sirea hotariref sale. Aceste motive nusunt de loc subiective ; Andrassy nu aincetat un singur moment de a starui invoia sa de a se retrage. Causele ar ftafarä de el si anume urmatoarele.

Principele Bismarck aratase inca. laGastein dorino, de a face o visitä cole-gulur set austro-maghiar la Viena,pana atunci l'a rugat a ritia.nea in pos-tul sae Cancelarul GermanieT nu a fäcutinca aceastä viSitä ; azT sat rrO.Tne esteasteptat la Viena.

A doua causa este de o natura seri-oasa. Colonelul Haymerle, despre carestim, ca, a facut cartea Italicae res", estefratele urmatorulul lur Andrassy. Guyer-nul italian a venit, in fata acesteT impre-jurarT, la banuiala, ca persumptivul can-celar incd ar fi luat parte seat ar fi .con-simtit cel putin la scrierea i edarea nu-mite cartY, care a ofensat ant de rè0pe ItalienT. ET bine, earl ar fi acum oarerelatiunile dintre imperiul austro-ungarsi Italia, cand conducerea politiceT es-terne a celur dintäiti investi-o un orn,care stä inaintea guvernului i poporuluiitalian, sub astfel de bdnuielT? Nesmintitca ar fi nespus de rele i poate chiarnesuportabile.

Spre a risipi acestea banuelT si spre aincredinta cabinetul regelur Humbert, cdeste curat ca lumina si ca nici nu a atiutde Italicae Res", a plecat Haymerle dincongediul set la Roma, uncle va petrece,in aceasta grea misiune, opt zile intregl.

Nof ne indoim foarte in isbanda aces-tel misiunT. Inine, nepreocupap, nu amputea crede curaitenia constiinteT ba-

Haymerle, care ca ambasador tre-buia sa. atie de lucrarile frateluT sal careera ata§at militar la ambasada sa si carese folosea in cercetarile i studiile sale demijloacele oficiale ale a cestia. OrT cat de pu-tin scrupulos i bänuitor ar fi guvernulItalieT, el nu va crede in asigurarile ce ise vor educe, i Austro-Ungaria condusa inpolitica et esterne de Haymerle, va fi in-doit de suspecta i uritä de ItalienT de catcea a luI Andrassy.

'lrlandesif si Anglia.Este mult, multe !sute de ant, de cand

at supus EngleziT Wanda si at unit'ocu tam lor. De atuncT i ?An/ azt, invin-gaoriY i inyiniT, EnglepT §i IrlandesiT,nu all faeut un pas stare conciliere i u-nire. Lira sadita in nenorocitul popor ir-landes decand cu luptele de aperare,cu aservirea, a remas in, deplina eT fU-roare, cad maY neomenesce i maY sèl-batec asupritT de cum ail fost, nu era cuputintä sa fie. EngleziT oil negat si in a-cest punct cu desävèrsire civilisatiunea

libertatile", cu earl atata" se falesc.De prin zecimea a treia a acestuT se-

col, IrlandesiT at inceput sä fie represen-tap in parlamentul engle zde oamenT deaT lor. Resultatele acesteT ere parlamen-tare Ai.)3 remas insä micT, aproape nuledin causi cä representanta'nationall irlan-desa a fost totdeauna pgralisatä de ma-joritatea precumpanitoare a deputp.tilpr en-glnzt. 0 autonomie oare-care, guvermil'englez a refusat insä totdeauna IrlandeT.Pentru a putea sä lupte cu acestea im-prejurarT, deputatil OandesT. planuesc as-tazi constiturea until ffa) gig fpariamentaparento la Dublin, adecd, vor sd sta-torr4cep.Aca ca ä tie in acest bc un club

permanent, care sa desbata afacerilereY lore

Scopul acestel intreprinderi este lesnede intrevdut : infiintarea unuT parlamentirlandes real. Negresit cd ziarele englezesunt toate contra acestuT lucru i cer.;.rernuluT, sä interzica intreprinderea.

CESTIIINEA OVREILOR

Cestiunea astazi, la ordinea zilei, este pen--

tru noi de o mai mare insemngtate de cum erain trecut cestiunea acelor straini, numiti fana-riotl, earl prin intrigi ei trgdare fgegndu-se stg-pniY acestor tgri, le aduserg aproape de mar-ginile mormntului. Pentrii aceea cu drept ca.vgnt ea preocupg spiritele tuturor Romanilor,atgt din Romania liberg, oat ai din alte state ;

singura nepgsare din partea unta roman fatticu aceastä cestiune ei in asemenea imprejurarT,ar fi o erimg, pentru cg. este vorba de esistentastatului ai naPunii romäne. Am urmárit culuare aminte interesantele studil, earl' s'ad pu-blicat cu aceasta ocasiune asupra israelitilor dindeosebite punete de vedere. Daeg m'agl fi pututoeupa cu aceasta oestinne,' daeg timpul i ocu-patiunile zilnice mi. ar fi permis a o studia in-'su-mi, agT fi zis Romgnilor t 4Gandip-vg binela ecea ce voitl a face. Cgnd pgrintii voatri 4-4userg in adgnoa umilintg servitute a fana-rioplor, spiritul lor era numaT amortit P a fostde ajuns. un singur glas, care eaind din in arelecutlet al lui Tudor ea o scanteig electrieg asguduit toate inimele romgne i deateptandu-lea liberat tara de jugul strain. Astgif v ame-nintg o umilintg i o servitute mult mat gro,.zava. Child o armatg strging s'ar ivi la, hota-rele voastre en gand de cucerie, voT atY murieu arma in mang, pang la until, mai nainte dea lasa tara in posesiunea acelor straini. §i eutoate acestea, o armatg mult maT periculoasg

infipt laggrul, farri sa bggati de seeing*, nula hotare, ei in vetrele voastre, ei fgrg a se a-dresa mered la vol. pentru drepturile de oetate,nie stapanire in aceastg targ, aleargg, cu ura

dispretul in iniiä. la intrigT ai la mijloacede siluire, ea sá se fad, stapani peste drepturile, averea i miff tarzit peste viata voastrgAstzY avein in tali einel ante de mil' de is-raeliti: de dud off maT ' mult de cat Franciade eat Anglia ai Germania in parte ; gi in fie,care zi cresc intr'un mod de ingrijit atgt prinimigrapune din tgrile vecine, &At i prin nag-terl, pe and poporatiunea romang acade. Mudacestia si urmapi lor, oak vor ajonge cu tina,put sg egaleze poate, 'sad chiar sg intreaeg' cunumgrul pe eel/ lal poporatiune, and vpr a-vea zic cu OPT drepturi politice i civile, careeredetl c ea fi influenta lor asupra moravuri-lor i asupra destinelor statului ronign, mai a-les ajutati fiind de pufiernica inffuentg a " Ali-antef israelite,, ai a ininiicilor noatri ?! Bagatide seamg, o ne afigna pe marginea unei prgaNail de o sut de oil mai periouloasá de catne-ar putea-o preggti un inimie car maim ar-math, pentru og atunoT am avea eel putin man-ggierea de a rasa in istoig un mime prin omoarte glorioasg.

"Cred bine-venitg ocasiunea, de a inipartgeipebliculul roman asupra cestiunel israelite luGermania, apreeigrile °dui Mai inseninat filo-sof i economist din acel, earl trileso astgzi inGermania , ea sg vadg, la ce ne putem astepta,din partea ¡weld., popor, firesc al ti tu.:ror .popoarelor, care, gland la nol ospitalitatear efusatg in alte pgrtY, vrea s aib, eu voia sagfarg voia noastrg, cctgtenia acestui stet, fgrgsg afle necesar a lie maT iutreba pet noi pentreaceasta.

«In societatea as.tazi, zice d. dr. Diihriag,in una din ultimele sale publioaPuni, 1) ei

statul de astazl, influenta erescgtoare a elemen-tuluT judaic nu se poate ineonjura. tin ntio po-por, in- care de la inceputul esistentel sale

se Vedea eruzimia i .grosul egoism ea programsvietii sale istorice, jidovii a ajuns prin tenacitatea

prin insuairea de a se yid ai a se incuiba caniate parasitl in carnea altor napunl, a ajum3

semene intreg pAtaantul cu posteritatea lor.Fiind-cii aunt acasti pretutindeni T nicgeri,

in statele eivilisate moderne el joaog mat aleseunoseuta rolä etunereialg si financiara'. Intre ra-murik de pgatig mal inalte ei ail aeaparat cudeosebire pe oele máf supuse privegheril politleistatelor, ai in cea maT mare intindere pe celemai de eurnd násoute. Asa prisa periodieg estein stilpanirea proprietarilor de jurnale ovrei, awIl.t.hauCits denrg PunhidloLsoepbheineagaelstassitxtunengg. wIsseu-sclaftlicher

;

evreulul ,apira

lelor

Covurluiuri,.

vurluiulul,

plg-

.

si

ar

in

gu-.

s'a

in

ag srt

a'§I

fang

la Iasi. -si

Ar-

si

in Galati._

ou

411111,...

sä

sufla,

si

i

rî-

1111P-1111.

te..

si

si

sisi

-Mamie

si

de

sä

si

si

si

1i

Wattairelimag ml laibenegestoltang.

redaotorilo-r, corespondentilor ovrel, nu numalin Germania si Ausb ia, oi si in Francia, si pre-tutindeni pe oontinentul Europa' faptt, desprecare s'an %cut dese plangarY. V5rirea elemen-

,

tuluT evreeso in cariera medical va da aces-oariere din oe in ce maT mutt sigiliul unel

afacerl negutatoresa, ca sa nu zic al una es-ploatatiunT sistematice. InsT legile statuluitrebuesc s ajute in uuele directiva, ea d. e.prin altuirea de :Skeet, a face publicul din cein ce ma mult tr butar medicilor. In deosebi-tele 1egislaiun ma lipseste inch' numai deplinalibertate a advoeatura si constrangerea cetate-nilor de a se servi in toate oasurile de elite unadvocat, spre a grabi si in &matt privintá flak-tele semintia judaice si ale modului a de ou -getare. Lipsa spiritula scientific creatoriu, do-vedita priu istoria judaismula, i-a facut se a-menunteasca si se imparta materiele aflate alepate in specialitaff din oe in ce mai ingustepang, la estrem, peutru a'st castiga prin aceastaposunT maT lucrative si foloase ce nu le-arput,a trage din o impartire naturalt, nasoutadin necesitatea seiinta. Asemeni tendinte s adddrstul de bine in sciintele naturale si in mate-

Singurul lucru, prin care Ovreii ad facut e-poca in istoria omeniret este spiritul si formade servitute a religiunil lor. In aceasta sta simum apliearea lor mostenita de la parint'f, siservilismul, prin care se recomanda si se pun inserviciul orI-carel politice domnitoare, esplicafenomenul, ea nu arare-orT guvernele fac o co-chettria formalt, ou eT. Caraoterul opositional,aratat la ocarina favoritoare de elemente ju-deice, mergea tot deauna numai asa departe ea

interesele lor, si se perdea in mhsura areade aceste. Aka de uncle putine elemente radi-cale, eari se Ail singuratice si in contrazicereou semintia lor, alipirea de puterea politicá dom-nitoa re a fost tot deauna religiunea Ovreilor. Ase supune, a canto. iesupra de castigul lorsi a m Inca cat maT mult din spinarea poporu-lei, in mijlocul caruia s'aî szat, - aceasta afost tendinta si principiul Ovreilor in torte te'rile, iu cari ail imigrat, si aceasta meter& otreaza on eerie pang asked Cu aceasta supunereia.sä eT renuntat la desvoltarea dom-mT pi oprie lor. A fi servi, sad a face servT: a-.ceasta este alternative/ popoarelor fara disposi-tiune pentru libertate, i ast-fel ou Ovreii a ve-nit luorul aproape acolo, cä eT pretind o supre-matia sooialit indirectá. Act rol pretentios afost pan init de relatiunile ecouomice i politiceale societatil moderue si de decadenta ideilor re-ligioase si a moravurilor, pc care a §tiú s'o esploa-teze. In adevér 1,nde se simte ceva putrejune,acolo alearga Ovreii, si dela mhsura, in care tistrabat in corpul popoarelor i statelor modernesi in relatiunile lor sociale, se poate con chidela gradul descompunerii morale a acelor po-poare.

Acolo unde Ovrei s'at inouibat in maT marenumr i s'an intemeiat mai bint, conflictul eua este mal gred de cat cu statul í en biserieaTin :scrittor, care n'ar va se laude insusirile

or ca bine-ft;cttoare, ti ebue st. se asteptedin partea lor la kane mal rele de cat acelece-i pot veni de la autoritatile statului sad alebisericel. Putin i-ar ajuta iusái retinerea de laa albeit exprrsa si d recta; peutru representantiTrasa semitice stiu prin un fel de instinct ani-mdlio sh, afle pc acea al ofiror bun caractere nueste compatibil cu ale lor. Pentru a eea «eman-ciparea de ¡Pyre», cunt s'a numit inlhturaraa a-oelor rele influente sociale, este o problema emi-nente social, care, in fate organisatiuneT deastz a societatiT, rhniane nedeslegata.

A. se Malta maT pre sus de asa nunitete pre-juditie in t ontra Ovreilor s'a considerat multtim ca o deosebitd culturd. lima, de si crudi-

modula de a cugeta si a simti ale pope"-ruLui. gi cu deosebire amestecul religiuna, venitdin in stiintt, n swat de aprobat ; ou toate a-cestea antipatia poporula in general uu trebues'o consideram ca neadevratt, sat maestrita,ci din contra ca un simtimhnt foarte tires, Laaceastg judecata naturalä nu a unuT popor oi apopoarelor in deosebite vacua, inainte i duphera cresting', va trebui se revin ori tine, carea os rest instill caracterul evreesc in relatiunilevigil. Un om cu cea rna favorabild preocupa-tiune, teoreotica sad de aka naturd, pentru ovrel,va dolAndi in viata practieä alte idel si va tre-bui s'd marturiseasca in sfhrait, ea la &Ate uncas singuratic bun, cum se gasesc chiar i intrecele maT urgisite clase si speoil de oameniT, tre-bue s numere oete intregi de esperiente rele.Intinsele poporatiuni, care formeaza parereamaT putin dupg aparente liberale de at dupg

ROMANIA LIBER A

realitatea luorurilor ajung ou fireasca lor jade-cata toomai acolo, uncle trebue s ajunga in ear-sit gi cea miff rigoroasa oercetare soiintifica si

istorica a imprejurarilor....Inlaturarea aoestor rele influente ale ()emote-

rului i modului de ougetare al Ovreilor este oproblema, care numal in viitor se va putea des-lega. Numa o ast-fel de intoomire a societatiT.care sa inebida Ovreilor toate &ale de exploa-tatiune nedreapta si assume/ ai shai sileasea atell si el din productul muncei lor, va puteaasigura destinele societatiT de geniul eel rht alJudaismuluT. i numa atuna va fi cu putinta

o ameliorare a waste si a modula dea cugeta si de a simti al Judeilor,.

Acestea sunt aprecierile unnia din eel'heral cugetsatorT Germania', asupra cestiuniTOvreilor in Germania, care pentru el' este o oes-tiune «erninenta societal, care le presenta marl'greutiltI. SchimbatT relatiunile de loc, de nume-rul poporatiunii si al evreilor incuibati inteänsa,de sebum unora i altora si de situatiunea e-conomica si politica si vedetT, earl' trebueso sa figaprecierile noastre asupra cestinneT Ovreilor inRomania. M. S.

VARIETATIo incurcatura oficioasä. - Estragem din me-

moriul d-lui I. St, ulut de Carpenif urmatoa-rea istorioara din revolutiunea transilvanade la 1848 - 49: Dupe a doua invasiune aluT Hatvany in muntiT anusenT, care s'a sfarsitasemenea ale Matte, cu totala nimicire a Ma-ghiarilor, a intrat in Abrud Br. Kernény Farkascu o armatd numeroasd si bine organisatd, darsi aceasta a fost respinsd. Inteo zi, &And

curgea lunta intre Abrud i Carpeni§ co o mareinver§unare, s'a intamplat urmatoarea scent,' cb-mica: Prinaarol de Abrud. stat, Bidigut, om avutonest, a caruia cash se afia in capul satula decatre Carpenis, privia cu mare neliniste luptaint-e Maghiari si Romani. Nelini§tea luT veniade aeolo, c Bidigut voia sa se presinte invin-gatorula ca primarul armour!, in costumul na-tional respectiv, ca nu cum-va in prima fiurie,invingatoril treand pe dinaintea easel' sale sivd4.dndu-1 in eostumul inimiculub, st-1 omoare.A postat dar pe servitorul add pe o oulme deasupra easel, de unde se vedea Vela lia i ia po-runcit sa-I strige, care partidá invinge, pentruea sa se imbrace in costumul - Primarulinsure, un om cam bhtran, mate si *gras, a statiu curte, tint& intr'o /Dana costumul maghiar,i r in cealalta pe eel romanese. - (Tine-te, ja-pane, strigd servitorul ; «s'at mestecat UnguriiCu Romgnil. Se bat ca orbiT. Fug Romani)", jupane,trage nadragii !-Romanil s'at oprit, s'at intorsasupra Ungurilor ; acestia ad luat'o la sánatoasa.Trage cioarecii, jupttne ! - Ail sosit dou tu-purl unguresa cu calareti pe drum, at respinspe trage ndragi, jute ne ! - Romdnil'ad incongiurat ps UngurT, acestia se retrag ingra WA, trage cioarecil, jupane ! - Unguril ail

capatat ajutor, s'ad aruncat orbeste asupra Ro-pe earl. 7-at respins in pádure ; trage

iute nadragii Pentru Dumnezet, jupane,grija ai-aa aruncat(mantale) návalesc asupra tunurilor ai asupracatanelor, ca turbatT , Unguril' fug &WandODA)* trage cioarecii, jupgne! ad invins Ro-maniT ! grdbesce , jupgne ! tulai !!! hurra !! !

»Au0, mT, acum al drcului s tu cu Un-guru gi ou Romani', ou tot,, zise bietul primer,care s'a trudit, incat plin de apt' si Meekest, numal putea nieT resufia de ostenit ce era Nu mgmai imbrac i desbrac, fig cum va vrea durn-ne4e5. Ce, teal dracula mh sphnolure, num'asY putea chinui ma mutt.» A rémas in is-mene ai camaaa. - MaT tdr4id necäjiam demate orT pe bietul om, zicandu-T ; »Ve41' ! ne-voia te invata, care e costumed internationalneutral. Din capul locului trebuia s ramal inismene i cdmasd. Te antra de' frier de os-teneala.»

Serviciul Telegrafic al Romani& Liberal- de la 20 Septembre - 8 ore seara -

Gastein, 20 Septembre. - Principele de Bis-mark a plecat ail, la 1 org i jumtate, la Salz-burg; mob va petrece noaptea la hotelul deEuropa.

Maine dimineata va pleca la Viena.

Constantinopol, 20 Septembre. - AmbasadoriTFrantel si Engliterd aA %cut demersuri pe lane'Sultan, ca s renunte la slater& kedivuluTpentru Constantinopol, pe oat timp noua ore-

nisatie a administratiuneT Egiptula reclamapresenta vice-regelul in Cairo.

de la 22 Septemb - 9 ore dim.Strasburg, 21 Septembre. - IerT la pranzul

MM. LL. impdratul Germania' a ridicat un toastpentru prosperarea Alsatia-Lorene, care pentrua doua oarä i face o primire simpatica.

El e multumit in particular presidentuluï an-.perior, d. de Moeller. care, prin administratiasa, a intdrit basele sentimentelor dare persónaM. S. gi guvernula sat Imphratn1 exprima spe-ranta, c ele vor fi tot ast fel si pe viitor.

Viena, 21 Septembre. - Inteun articol con-secret visiteT principelui de Bismarck la Viena"Revue (In Lundi,, afirma, ca aoest deniers aloancelariuluT imperial al Germania inseamnaceva mai mult cleat o simpla visitä de ourte-nie comiteluT Andrassy.

»E cu totul conform situatiuna Europa' intimpul presinte, zice Revista, c principele deBismarck halal ea foarte important de a cu-noaste intentinnile cercurilor competente dinViena ai de a ctatiga eel putin o garantie mo-rare, c. marile directiuni politice ale guvernu-luT austriao nu se vor modifioa de loc. AzT in-semneaza a anunta o axioma, vorbind de sistemapolitica curopeand, cand. zioem ca GermaniaAustria trebue sa fie mal straps legate intrelalt decal ou or-care alta din marile PuterT.

Pe timpul sederiT principelui de Bismarck inViena, se va tace un sohimb de vedere asupraintereselor reciproce a celor dou imperii i dacade aci resulta, ot. era paralelism de interese intreGermania si Austria, poate nu va fi de lipsdsa se fixeze prin aerie toate combinatiunile po-litice posibile in Europa, nieT sa se determinedrepturile i obligatiunile ce vor resulta pentrufie care din cele dou imperiT , in vederea ati-tudind lor comune in viitor.»

- 22 Septembre. sanest -Londra, 22 Septembre. Citim in "Morning

Post, Even:mentele ce se petrec imprejurul o-rasula Burgas pot face inevitabila ooupatiuneaRumelia orientate de oatre trupele tun*.

Acelas ziar anunta c generalul Kaufmanntrebue s plece din Rusia la Turkestan.

o telegramá din Simlah adresata luT. 'DailyTelegraph, spune. c tabara englesa stabilita laShutargardan, a fost atacata de afganT ; at fostperderi considerabile.

Viena, 22 Septembre.-Principele de Bismarckfamilia sa a sosit a seara la 10 ore. El at

fost primitT la gara de comitele Andrasy ai deprineipele de Reuss, ambasadorul Germania' laViena, insotit de tot porsonalul ambasadd.

Ce dosí canceler' s'ad salutat foarte cordial ;eT ad fost aclamati cu aldurd de o multimemensd ce stationa la marginea gard, &And s'atpus in trasurile Curta, tramise pentru elf deimpdratul.

Principele de Bismurck, familia sa si suite saat deseins la hotelul imperial, unde vor looniin timpul aedera sale la Villa.

(Haves!.

CINE-I ACOLO ?o perI in cronica scandaloas&

pe la 10 ore seam, o birja ele-gantd fugea in gone mare, pe calea VictorieT.AjuDgénd re waft, si oprindu-se la gardindes fleurs,, doug coconite, cochete si de o re-putatiune indoioasä, aria din trdsurd si seasezard la o mash. Aci erad asteptate de dudindivizi, de o infdtisare foarte suspeetd, dar carTingrijiserd a garnisi supeul on multa profusiune.

Masa fiind gate, eT blurb impreuna maT muttde cat mancara. Prieina una scandal negresitca nu fu Dank cantata, de oare ce era ;souse-cinta inevitabila a fumula de yin ce li se nr-case in cap. Orele fiind aproape 3 despre ziva,coconitele Ogee de cuviinta s'o Ware, mai a-les eh erat amenintate a deveni obictivul inju-rielor si dtsfranarilor odor cind sardanapali.

Ele plena* dar, din nefericire, birjarul fiindn eplatit ai cele douse fugare tagaduind datoria,aruncand-o in spinarea celor alti, cldnsu1 gdside cuviintd a le transporta la politic

Cine voesce s'o path ea Line M... si MaritaS..., s pofteasch a maI face chefurI la Heres-trád si la Jardin des fleurs.

Asasinul Arghirovia se afla la politie uncle ise face instructiunea. Alaltded pe la ora 1, dinordinul jude instructor, insdreinat cu a-facerea, s'a condus la politie si Maritaovici, din str. Model No. 8.

o noua tentative de asasinat.S'a condus comisid de albastru

fan si Marin Moldoveanu. Cel ddntiiid a straysde gat pe Nicolae Tome', pe &And eel lalt i fursportofoliul cu

Cine voesce s vadd pe omordtorul Arghie-rovid, n'are de cat sa-T priveased portretul la fe-reastra fotografia Szatmari. pe bulevard. Se vamira orT eine vh4andu-7 infatiaarea supectabilasi blajina.

BIBLIOGRAFIE

A esit de sub tipar si se afta de vhullare lalibrariile Sooec si la cele lalte librariT din ca-phalli :

CURS PRACTIC I GRADATde

COMPOSITIUNI SI DE STILpentru used claselor secundare, de I. Manliu

Acest curs cite de 288 pagine, format in octavo.El coprinde toate deprinderile trebuincioase pen-tru o bunt, compositiune. Inoepe ou deprin-deri dupa care apoi urmeaza sohim-hie( de forme dupa persoane, transformarT deversurif in prosa, de naratiuni iu dialogue'. sivice-versa, de concentarT sat mamba si de des-voltarT. Ill urea vin descrierea, narqiunea, pa.

stilul epistolar, etc.

triyesit de sub tipar si se afla depuse la li-

din Autoril romäni veal' si na in2 volume de C. S. Stoiceseu (profesor).

Primul velum pentru el. I, II si III a 1,50Al

dt avol. , IV etc. a 1 let.

Epitome historiae sacrae cu uotite ai vocabu-lar roman de C. S. Stoicescu a 1 let

De Viris illustribus U. R. ou figurT uotitevocabular de C. S. Stoicescu a 1 1. 55.

Pha edri fabularum lib. quinque cu botite ro-mane in text de acelas a 70 haul.

Manual de Sintaxa remand (Sintaxa cuvinte-lor si a propositiunilor) lucrata de C. S. Stoi-cesou 0 St. Calinescu profesor7 a 1,50.

At apärut in editura librdrid Socee i Con-pania :

Manualul sistemulul metric-zecimal.de Elen N. G. Ekes., editiunea II-a, pretulunuT esemplar 50 Wail'.

LA.MAREA BURSA NATIONALIC

I. M. FERMO &Fill BENZALNo. 48, STRADA LIP8CAN1 No. 48.

CURSUL BUCURESCI

Pe Okla de 10 Septembre 1879 ore 12

OBLIGATIIINI Camp. Vinci.

i00/0 Oblig. -male. . . .

» , evite la sorti80/0 domeniale

'fr. Obig.e§ite sort! . .

Dob. 10 Case!' pens. 300 lei70/0 &rime funciare rurale f. C. .

7o/ci urbane f. C. .80/0 Impr. Municipal

» cu pr. Bue. (bil. 20 1.)Rents RomAni . .

balked «Dacia, ....., «Romania,

Cupoane rurale exigibiledomeniale . .

Argintscrisurl

contra aur . .Bilete hypotecare contra. ear. .

Rubla 'Artie . ,

Florinnl . .......Lose Ottomane . . ,

OREL DIN VIENASeptembre

Napoleon]DucatulLose OtomaneRuble Midis

CIIRSUL DIN BERLIN

20 SeptembreObli. calla ferate romineActiunile » . .Prioritati ...OppenheimRuble !ArtieStern .Lose Oto mane

CIIRSUL DIN PARIS

20 SeptembreRent& Mania . .

Lose Otomane .

102 1021/981/2 99

102112 103991/2 arg.

184 186981/4 99

1gri,92

101%743,4 76%

190

1% art.lía1/4 am

11/ 1%

7 61

3/4

2 6322 141/2 z 151/242 - 46

20 Sep 19Sep.9 362/2 9 33

5 62 6 5820 20 20 40

122 25 122 26

96 60 96 5036 60 8 6096 60 96 40107 70 107212 75212 40- --

36 36

7544

SCHIMBUL 10 Septemb

Paris (3 law) . 99 10, la vedere 99 80Londra (3 lour) . . 25 1212

0 la vedere. 25 25 ,

Berlin (3 Ind) 122 2/4

, la vedere 123 1/4Viena la vedere . . . . 2 16 ,

Adresa pentru telegram:

7644 60

Forme Benzal.

:

n'a5

st

'eT

maT

RomiinT;

manilor,! -

RomaniT ei'tundrele.,

o-

-

i-

d-lniArghie

ban'.

sintactioe,

ralela,

Abrarii

Fragmente

.

..

. .

20

27 28200

70 75

-

tel

t

una

.

ra-sa'

/

li-aT

rar

el'.

'fiT

S

il

#

,

#

-

#

indiviçiiT §te-

' '

*

,

,la

.

»,»

,

......

si

atila

aT

palgriile

!

Alalta-ierT,

,

.

. .

» ,

. .

.

matia.

-

gi

-

-

. .

.

.

.

-

. ........ .....

.

.

. ........

.

.

D AREND

.310§1A MITAGEANCAdin judetul Ialomita, plasa Balta,de la sf. Gheorghe 1880. Intinderede 2000 pogoane, pescuit in baltaAcademe. Famn 110.

A se adresa in str. ViicareiAl 24.

FABRICADEBILIARBE

F .AINT Z F S SStrada Vintner No. IL Bucuresti.Snot la deposit mal mat) Bilarde en plKci

de marmori si cn cele mal babe mandanelede memo englezesc, precum i un mare a-Raiment de aparate telegrafice peutru nu -mArat, care se poate pune cn inlesnire laori-ce blond R. 209 2-8-2)

Preturt Moderate Nile

ImmumammerSe cere 'OW

Typographia din Str. LipsoaraNo 11- 13

ROMANIA LIBERA11111111111111111.N.11.111110MMII

imnialiell.111111111111111.

GlNN WbZ±'iIJF

En. znoe EZ7,11:1.

CEL MAI DISTINS SI ASORTAT MAGAZIN CU

1141NE PENTRI SI BIMNo. 7, ST:R.231)A. SI-4'4L.A_RI, No. 7

priimit pentru sesonul de toamna, §i bunk o imens cuantitate de diferite costume complcte, confectionate

(AI pecectimie din cele null fine si moderne stofe din Europa, croiala uiiiia dupit ultimele jurnale, etc., etc.

IPW Asoiimenl maple, de p3rdes:uri e egaitte, alese AIMlost nine negre de %alma' si *atm.( derniere mode - papa la cea mai line

Muter4r- MARE DBMS AS =MANE 11.0'4

nee tel etoffes isées et hems - de toute cualii 'Age, desenurl nuoi croiala modernii ; asemenea i ogata de stole fine pentru a priimi comande, efeetnabil4 prompt si convenabil

PRECIU-It If' T7' ;. T-NT FOA RTE M 1-) ERAT AIM-

oolectiune bo-

44mmamme

DEPOSIT GENERAL

D. APPEL& comP.11711 Till F1'111, STRA DA CCVACI No. 1.

SOBE MEIDINGER,SOBE DE UMPLUT

nmc,In.aTtewkAnz s: VENTILATZAZZSobe putin voluminoose daft o cildurs mare qi CPR maIperfecti si cea mal simpli regulare a arderel. Burata Medal se

te ragula dupA Wean. Cel mai simplu servicid fibs de a avea trebointawaturat. Se inlaturi ori ce Gilder. superliner, i r flexitoare. JncäIitul

e foarte qi sobs durézi f6rte malt. Aer'sire foarte bunk la kart bents..rea pave de ventilattune. O singuti soba incilzesce trel camere. fuctlzirecentrale aeriani pentru cldirr intregi.nstrugiuni j lisle de preturt cure nte se trárnit gratis si franca.

Fabrica de Sobe Meldinger I obiecte de case 24-9.7

ar H. Heim, Viena, Kärtnerstrasse 40-421111

.mmumagat

CAPSULE MATHEY- CAYLUSCU INVELIS SUBTIRE DE GLUTEN

Preparate de doctoral CLIN. Prenaul Illontyon

Capsulele Mathe.y-Ca11us, cu Essenta de Rental asocatl Balsamice-o lor; possed UI eficacitate incontestabilli i sunt intrebuintate cu cel maTb mare succes pentru a vindeca repede seurgeri le invechite saS recente,» Blennorrhagia, Gonnorhea, Blennorrhea, Leueorrhea, Cystila, Ural,

'a rite. i cele-alte Bóle ale BeicYi Vite sailor urinare.»(1 uIumi 13 invilisului lor sublire de gluten, e fórtesulde Mathey - Caylus se pot IMAM de perseinele cele mai delicatenil obosesc stomachnldi (Gazette des Hopitaux de Paris).»A se lua 9 -12 capsule pe çi. Fie-care flacon insocit de M'S instrtn7

¡June: detailati.A se feel io contra-facerl si a cere ca garantie fle-care flacon de

c6psal Mathey- Caylus Marea de fabric5 (depusd) eu semngtura Clin siC-nia & MEDATJA PREMIULUI MONTYON.

PARIS, CLIN i C-nia, 14, STRADA RACINE.

Deposit in &mead la D-nil Ovessa, C. Gersabek, droguist, si la1).aul Risdofer, farmacist.

Mo0a Teiulavalldin comona Teiul plasa Gleti, districtnl Argesiu, 1200 po-goane lucrátóre 2 ore departe de gara Leurdeni este de arendatde la SC Dimitrie, 1879 Dor,torii se vor adresa in Pitesti la

De *glare maciaturi (hirtie stricati cu ocaua) d. C. Botea sa5 in BucurestT la d. in ginet Bottea stradaPitar most] No. 5,

Accastà mosie este si de v6r4are.Strada Lipscani, No. 11-13. (R. 207 10-3-3)

klIMEMNIMMIN

Pentru eterni arnintireilill

A nu neiEb loan loom, p decorator

pompe fnuebre, clomiciliat cu rngezia la Varier:, HeriistriluluT,4na objecte de i nm orm%coscinge de toate

cu leT si on preturt foarte mo-derate. loan Ames.

IN GLi6rria

Fratil lúnitiuCr'Strada Lipsesail, No. 7 27.

annuli sosirea anal mare assort,lend de REGISTRE DE COMPTA

BILITATE din Parke : Prances',germane, liniate zn Me formstele ce

Recomandtm cu hosebire comerdin trovinci1 cl le oferiu

olio', en pratt.' cal rnai Indent. Alemma raceme mares :link,sediment do elartie de saris,¡elute, plieuri gi s tIpar, at previri moderate. &intern in positions ea satisface mine Genre in tits Mari'4. MINI stelae, s.. Is.0/ mat ware raltst,

CPNY T1 A Tv

"4111111111111111111111111111111

Villlai

lo landNumai

10 hindPoi trete in madmen naturalä

Se vor efeetna intormai doff: pbotogrepluele ce se ver priimi. Doritora vor into*photogrqbiele en ar e a cellar a fetel, oelulor, euloarel barba si care se

zugrgvi ,11 clomp, qi asemlnare n pretn1 name! de 10 franc'.Da acompto sa va Wind.° 4 fraud rend la espediare. Se efectueazi in 8 aile

W. BODASCUR, VienaII Grosse Pfarrgasse 2-B. inainte Lowengasse. "Wm

PE ARENDAT

Mosia Trestenicu Tomulestidin districtul Vlasca plasa Margi-neT, de la 23 Aprilie 1880, pe ter-men de 3 sail 5 anT. DoritoriT sevor adresa in Bucuresti, stradaDudestiT No. 46.

Ursianu.

Str.

un d, agricultor capabil careaibit garantie materialit, spre a 6pune tovargs la o mosie de 5000pogoane.

A. se adresa la hotel Mann, No.17 de la 9 rignii, la 10 ore diminf5ta

a_

1V1,1RST31-/ r321Rd=1\1"-CTIZII-JOIRPE LINIILE

BUCHFSCI-BABBOSIROMAN, BUCIMSCI-VER_CIOROVA, BABBOSHALATI I TECUCIU-BEBLADIlti(uresul-Barbilf-Roman

STATIUNI

n*Sirm.11111=ye,..Aretarea knurlier

Tr ace. Tren de pers. T mixt1 I 5 7

Ore M.10re M.,Ore M.10re

seara dim.BUCURESCI Rest. p. 9 00

10 Chitila18 Butte&81 PeriÖ

CrivinaSosnee.60 Plasm)! Rest.

7177

lit118

129

149109190207

Valea Ciluglireasca.AlbestiMien Restaur.UlmeuiMonteoru

Mail Rest.CilibiaFaureiJanca Restaur.Math*

Ses.Plec

24 Bride Rests. Sos.° Plec.

gi3 Barbell Rest.282 Serbesti

Preys!279288 Hann Çonachi802 Ivesti320 Tecuoi Rest.389 Miriletiti864 Pufesti365 Adjud Restastrant379 -Basalt896 Racaciune412 Vales Bead'.428 Bach Rest.

44 palbeni467 ROMAN Res. Sos

Sos'Plec.

foe.Plec:

9 14 7 409 25 7 56

8 198 899 109 809 50

10 0310 4011 1311 22

12 03 11 4012 11 12 00

12 841 09

1 81 1 492 212 558 108 45

9 6410 1910 2910 4410 5811 19

2 2022 583 13 a. m,

4 615 016 34

6 166 39

7 467 54

b 00dim. 1

dim.9 109 38

10 0210 2010 4611 1511 4012 2012 461 101 842 182 42

008 123 484 26

p. In-

dim.7 Of7 50

dim,

ilarbo -GalatiKnow.1de la

arbo` A '1' 1. U N I

Aretarea trenurilor*14Tr um' Tren de pers

601 I 603 606,

Ore M Ore M.10re

6.ARSOlil Rest.GALATI Rest. Plec. 4 05 4 801 8

Plea. 3 8 3 551 7 2seara 1 p. m.

Reap. sears , p. M.

-

Roman-Barbo-Bucuresci

Kilom

de la

Boman

STATIUN fA retat ea trenuri or

Tr acc. Tren de pers. T mixt2 6 8 12

Ore M. Ore M. Ore M Ore M

ROMAN Rest. I lec.

28 Galbent

44 Bade Rest.

seers1380 12 10

lA 451 17

27-r i 462 25

10 29 2 5310 52 8 22

414 15

' 4 455 105 436 076 266 54

1 86 dim. 7 151 5 12 60 sears4 23 1

2 31 1 402 182 543 284 08

4 41 4 3b4 49 5 00

Sos. I 9 26Plec. I 9 31

55 Valea Seed73 Racket].

Snout103 Adjud Ruiner.114 Pufettl128 Marateol147 Tecucl Rein.166 Iveol179 Hann Couachi169 Preval206 Serbest1

218 Barbo0 Rest.

239 Bridle Rest.261 Muffin278 jaLca298 Faurei819 Cilibia889 Bnzu

MonteorfitmentMizil Restaur.AlbestiVales. Ciluglireasca

Sos.Plec.

860854374890896

408

427437450457

11 81tios. 11

125505Pleo.

sos.Plec.Boa.Plec.

Restaur. 3 25

SosRest. 'Plec.

Ploesci Rest.CrivinaPeril.BufteaChitila

467 J BUCURESCI Rest.

6 875 596 086 226 326 57

7 267 387 50edca

5 215 816 136 466 667 157 408 148 328 59 159 80

sears

Nl

sears.7 858 20

vseara

Galati-Barb ot!iiKilt=

I de laGalati

STATIUNI

GALATIBARNS!

Rest. Plec.Rest. Sod.

Aritarea trenurilorTr. ac. Trea de p .

602 604

Ore M.,Ore

p. m. di ,-..12 05 7

12 40 8p. ni. dim

Bueuresel-Virei oroyaAritarea trenurilor

de la STATIUNBum.

24

BUCURESCI Rest. p.

Chitila

49 Titu Restaur.Ghergani

Leordeni101 Goleta

130 Costettl

156 Corbu168 Potc6va

189 SI atina Rest.

206 reatra2 i 9 Bale285 Pe esti242 Circe&

251 Craiova Rest,

261 Isalnita269 Cotofeni278 Raoul286 Filiaql299 &Roast)810 Strehaia326 Timnea885 Vrunistor:6454 Palota

Sos.Plec.

Sos.Plec.

Soo.Plec.

R. SOS.Plec.

382 I VARCIOROVA Sos.1.6.9

Ille aTr. sc. Trenuri mixte

3

Ore M. Ore M. Ore

aim.8 108 24

17 19 21

M lore M.

9, nt. p.5 425

1 522 19

58 2 469 18 8 249 46 4 12

4 506 17

10 86 5 310110 50 6

6 4711 48 7 2311 67 7 52

89

180012 48

12 49 92.1 18 10 05

40 10 41' 11 19

11 382 80 11 652 40 n6pte

8 39

6 105 405 506 16sere

dim.6 467 067 237 488 168 429 179 47

10 0710 8011 1511 4012 15p. m.

6 046 337 017 458 839 119 409 55sdra

Tecucill-Barlad.

'Glom

de la

Tecum

:986

61

STATIUNIAritarea trenurilor

Trenuri. muck

13 15

Ore M.,Ore

TECUCIU Restaur. Plec,BettedGbidigeniTutova

BERLAD Regain% Sos.

p.5 20, 6 555 58 6 II6 21; 6 486 88 7 087 7 tirdinLj Novo

de laVArci.

Tircior ova. Bucuresd

T A T IUNI

2111111 /ow ,-A 'item t murder

Tr ac. Trenurl mixte4 18 20 1 22

6-ze M. Ore M. Ore M.10re M

18

874767728396

102113121

181

140147163176

193

214226236254

274

VARCIOROVA Plec,

T.-Severin R. SosPle

PalotaPrimaunniegor

StrehaiaRelease!

MeadCotefeniItalnita

Craiova Rest.Circe&PelettlBaitPeatraSlatina

Potc6vaCorbuStolniclCostesti

PitestI R ve.

a. m.!11 00li 25111 30112 08

38

2 21 dim.2 81 66 00

6 893 18 7 22

Rest. Sos.84

4006

88 0055

Plec. 4 11 8 569 42

4 575 11 10 39

808. 6 00 12 06 dim,ploc. 6 15 12 41 6 41

1 00 6 001 34 6 8

7 06 2 12 7 097 87 8 10 77 53 39 8 1

4 07 488 28 4 42 9 1V

9 88 40 5 CO

Bârlad-Tecueitsears. p. tn.

281 Golettl295 Leorder812 Giesti333 Titu Restaur,3 5 Ghergr n1358 1:tear esti372 Chitila

382 BUCURESCI R. Sos

,-p. tn.

66 36 016 597 2078

4016

8 889 109 269 49

10 oe10 25

n6pte

Kilo m.

de laBArlad

WilfA1

STATIUNI

1622as

61

itRLAD Rests ur. Plec.TutoyaGladigentBoiled'mum Restaur. Sos.

BucureseT, Typographia Stefan MihIleson, strada Lipsoani

Avatar. trenurilorexowwwww.moomma

rental milt14 1 16

Ore M. Ore hi'.

dim. sears9 00 9 459 34 10 lb9 67 10 86

110 26 11 8

,10 66 11 Ovia. M. apte

imssmaismamoto'

No. 11-13.

t

VI,

t

J

FNMININIMMININ111

4,,,n,-

.

)

cualitate.

f

o

t

tare

.

.

.

.

. -

ROtS

are

E

,

-t

asimilabil, Cap-

Va

. Atelierul :

Se.

-t_ ,1..

4

.

:

. Pecs'.

8

.

p.

1

-

8

,

'

b19

t

Know.

87

.

1

atm.

n

Kilom.

I

.

3.8

t.

.se , , 10

, . t

.1.tra 'F',41, .1 41..

a-

InT

-7r 91 OA KB f,

tower,-

1,111.

,. -. . -1[

la

P.11

bt./.

ILI!.;i4

_cm

411."'" 't6ine=1=1'-`"-.04

\11'iiotilk 1,,

' .....

..1.t....--.....Z.

11"17r....,-,1...

.t, 4...

j[y) It t- I

BAUM AllI I

rani

1,

I

L'" OW' .

de

curl

mu 2 .,72.-S4 ;y7.41.

`At

6..44 /

:all CY-

2.1

'r.1

de'

1

411' ra.soo414A144.-

,

r4

-oVer

b.

temp ;

'

;

-Lm5072921/111eirtocatimans=me,

,

' » §inicT-u5-dat5'

t.tiv

1

'

si

ei

..

L

sia%ot

++1111.1.11%?...

fr.f rat.a.ocial . t.s . )1.t - a

;delisnear

1

..'

94

f

,

st-

.11.

'la

;di

I

+++a - -1 -

19

noap.I

i

I"111111101111...afirmaiky.k.

.

'

:

t'

+1 1

4

. .

r

Mi

I tui 9

smi

.

--r-

i

40

37

70

108

146

Ciocinesci

Gimlet!

Piteq0 Rest.

Stolen

864 7.-Severin

1

:8

'

-1

At.

1

_

..

Films ,1

'

,

,

t-Ses.Plec.

Timnea

1

,

6 20

10 15

11 23

,

'1

-

WINS

,7

r

1 Ail

ED:

AU

-

11111111111111

I

I k

-epetle.sts

n

III .pe

.....

"

etiajtiLe, dr:

.

1

-47-

-,.,, .

5'

si

-

-

89

M.

1

-

No

I

nr

44

eta

-

ANIMEMONIMINNIv

1 I

)

)

o

1

,

-_--

Dem. ,I

I

-

;

!

,

-

'

,

-

1

'

'

'

'

í

I

--_. ,

,

I

'

: ..

,