36_lectie_demo_flori_si_aranjamente_florale

LECŢIE

DEMONSTRATIVĂ

INTRODUCERE

Prinşi în vârtejul vieţii cotidiene, rareori mai reuşim să ne rezervăm timp pentru a ne bucura de tot ceea ce ne înconjoară, pentru a ne înfrumuseţa viaţa. Mai păstrăm câte un zâmbet de bucurie pentru momentele în care cei dragi, cu braţele pline de fl ori, vin să ne felicite cu ocazia unei întâmplări fericite din viaţa noastră. Pentru clipele în care, în drumul nostru spre serviciu sau atunci când ieşim la plimbare alături de membrii familiei sau de prieteni, trecem prin dreptul unei fl orării sau străbatem alei mărginite de ronduri de fl ori meşteşugit aranjate.

Instinctiv, în fi ecare dintre noi se afl ă un mic artist, un creator de frumos. Important însă este să deprindem acele priceperi nec-esare pentru a ne valorifi ca aceste aptitudini. Toate fl orile sunt frumoase dacă le cunoaştem, dacă ştim cum trebuie cultivate, îngrijite şi utilizate. Mai mult decât atât, le putem spori frumuseţea prin asocierea mai multor specii în aranjamente fl orale. Pentru a forma aranjamente fl orale inspirate, sunt necesare cunoştinţe din diverse domenii, ce presupun familiarizarea cu noţiuni de design fl oral, cu însuşirile şi semnifi caţiile fl orilor, cu noţiuni de botanică, tehnologii de cultură, cromatică, peisagistică, istoria artei etc. Toate aceste noţiuni pot fi asimilate foarte uşor şi concentrate efi cient în deprinderi ce ne vor transforma în veritabili artişti ai fl orilor. Este nevoie doar de dorinţa de a face viaţa mai frumoasă şi de pasiunea pentru fl ori, care se regăseşte în fi ecare dintre noi.

Cursul de Flori şi aranjamente fl orale EUROCOR a fost special elaborat pentru aceia dintre dumneavoastră care îşi doresc să se bucure pe sine, să-i bucure pe ceilalţi, să-şi transforme locuinţa, grădina sau biroul în spaţii vii, care să le încânte ochii şi sufl etul; mai mult decât atât, pentru cei care doresc să-şi valorifi ce abilităţile formate în practicarea frumoasei meserii de fl orist.

lecţie demonstrativă Flori şi aranjamente fl orale2

Materialul cursului se compune din 16 caiete (fi ecare cu câte 2 lecţii), care pot fi îndosariate într-o mapă specială EUROCOR. Cursul a fost astfel conceput încât să permită dobândirea în modul cel mai facil cu putinţă a aspectelor practice necesare cultivării şi aranjării fl orilor în ornamente potrivite pentru diverse spaţii şi ocazii.

Fiecare lecţie este concepută şi prezentată într-o manieră specială, ce vă va permite parcurgerea cu mai multă uşurinţă a materialului de curs. Structura didactică a caietelor, care se păstrează de-a lungul întregului curs, cuprinde o parte de introducere, numeroase exerciţii şi întrebări, dar şi teme practice de aplicare a cunoştinţelor dobândite. În plus, pentru a vă consolida cunoştinţele, la sfârşitul fi ecărei lecţii veţi găsi o listă de întrebări de autoevaluare şi o recapitulare, care prezintă succint cele mai importante aspecte analizate în cadrul acesteia. Pentru înţelegerea noţiunilor noi prezentate vă este de ajutor şi dicţionarul de specialitate. Fiecare lecţie se încheie cu o temă pentru acasă, ce constituie o modalitate efi cientă de verifi care a gradului de însuşire a cunoştinţelor prezentate; aceasta va fi expediată pe adresa Institutului EUROCOR, urmând ca profesorul personal să aprecieze corectitudinea răspunsurilor şi să vă transmită comentariile sale pe marginea acestora. Pe lângă imaginile şi schemele reprezentative, lecţiile conţin şi anexe cuprinzând imagini în culori ale diverselor plante ornamentale şi aranjamente fl orale prezentate de-a lungul cursului.

Pentru ca studiul dumneavoastră individual să fi e cât mai uşor şi efi cient, pe marginea lecţiilor au fost introduse diferite simboluri:

desemnează noţiunile, principiile şi informaţiile importante

marchează întrebările prin care se valorifi că experienţa anterioară şi se orientează învăţarea

semnalează exerciţiile pe care vi le propunem spre rezolvare

indică temele practice pe care este recomandat să le realizaţi

În chenare de acest tip vor fi încadrate observaţiile şi recomandările de care este bine să ţineţi seama.

Lecţia de faţă constituie o lecţie demonstrativă, care doreşte să vă familiarizeze cu metoda de studiu EUROCOR. Din punctul de vedere al numărului de pagini, ea reprezintă mai puţin de jumătate din conţinutul unui caiet de studiu. Veţi găsi aici fragmente din structura caietelor de curs, exerciţii, întrebări, teme practice, precum şi un model de recapitulare şi de temă pentru acasă.

lecţie demonstrativă 3Flori şi aranjamente fl orale

Programa cursuluiFlori şi aranjamente fl orale

Lecţia 1 Noţiuni despre fl ori şi aranjamente fl orale. IstoricLecţia 2 Organele plantelor şi utilizarea lor în aranjamentele fl orale

Lecţia 3 Alcătuirea şi dotarea unei fl orăriiLecţia 4 Fiziologia şi clasifi carea plantelor

Lecţia 5 Îngrijirea fl orilor tăiate şi a celor în ghiveciLecţia 6 Ecologie, protecţia mediului

Lecţia 7 Materialele şi mijloacele realizării aranjamentelor fl oraleLecţia 8 Clasifi carea şi utilizarea plantelor ornamentale

Lecţia 9 Formele aranjamentelor fl oraleLecţia 10 Condiţiile cultivării plantelor ornamentale

Lecţia 11 Legile culorilor şi biologiei aranjamentelor fl oraleLecţia 12 Înmulţirea şi creşterea plantelor ornamentale

Lecţia 13 StiluriLecţia 14 Protecţia plantelor ornamentale

Lecţia 15 Asamblarea buchetelorLecţia 16 Plante ornamentale anuale şi bienale

Lecţia 17 Compoziţii legate, asamblarea plantelorLecţia 18 Plante ornamentale perene

Lecţia 19 Aranjamente fl orale pentru înmormântări şi comemorăriLecţia 20 Plante ornamentale lemnoase

Lecţia 21 Aranjamente fl orale pentru nunţiLecţia 22 Plante de seră cu frunze decorative

Lecţia 23 Aranjamente fl orale pentru sărbătorile anualeLecţia 24 Flori de seră tăiate şi de ghiveci

Lecţia 25 Aranjamente fl orale folosite în diferite ocazii Lecţia 26 Noţiuni de protecţia muncii

Lecţia 27 Aranjamente fl orale uscateLecţia 28 Aspecte legislative şi tehnice ale organizării afacerilor cu fl ori

Lecţia 29 Decoraţiuni interioare cu ajutorul plantelorLecţia 30 Noţiuni economice: cerere, ofertă, preţuri, profi t, impozitare

Lecţia 31 Împodobirea ocazională a interioarelor Lecţia 32 Aspecte esenţiale ale comerţului cu fl ori


NOŢIUNI DESPRE FLORI ªI ARANJAMENTE FLORALE. ISTORIC

Ce este un aranjament fl oral?

Un aranjament fl oral este rezultatul unei activităţi manuale. Se poate prezenta sub diverse forme: un buchet, un ornament pentru vaze, un bol cu fl ori, un coş cu fl ori sau o coroană, reprezentând o combinaţie armonioasă de forme, linii, mărimi şi culori dispuse după anumite legi şi principii.

Noţiuni generaleNu este deloc indiferent dacă acest aranjament e frumos sau nu, destinaţia lui fi ind ornamentală, de a forma simţul frumosului, de a modela gusturile oamenilor şi de a exprima un sentiment.

Ce înseamnă „frumosul”? Pentru fi ecare dintre noi înseamnă altceva. Aprecierea frumuseţii depinde de gustul oamenilor, de modă, de dispoziţie şi de multe altele. De aceea, este mai bine ca în locul noţiunii de „frumos” să folosim termenul estetic. Acesta, fi ind mai general, se potriveşte unui grup mai mare de oameni, iar pentru apreciere vom lua ca bază de pornire gustul general al oamenilor, dar şi unele reguli şi principii generale, unanim recunoscute şi acceptate.

Materialele utilizate în executarea aranjamentelor fl oraleAranjamentele fl orale sunt confecţionate în primul rând din plante de cultură, crescute special pentru acest scop.

O parte din aceste plante sunt înmulţite şi crescute în spaţii special amenajate, numite sere. Este cazul plantelor originare din ţări cu climă diferită şi pentru care sunt necesare condiţii speciale de creştere şi întreţinere, ce pot fi asigurate numai cu instalaţii specifi ce.

Alte plante sunt crescute în ţară, chiar în aer liber, iar condiţiile de climă corespund nevoilor lor. Aceste plante sunt autohtone sau provin din ţări cu climat asemănător celui din ţara noastră; ele fi e se regăsesc în fl ora spontană, fi e au fost înnobilate, obţinându-se numai prin cultivare, pentru a fi folosite în aranjamente fl orale.

Din natură trebuie să culegem doar plantele care nu sunt ocrotite prin lege, care nu sunt pe proprietatea cuiva şi nu cresc într-o rezervaţie.

Fiecare lecţie începe cu o introducere care are rolul de a vă prezenta succint informaţiile ce urmează a fi expuse. Introducerea primei lecţii a acestui curs

prezintă noţiuni generale despre fl ori şi aranjamente fl orale.


Pe lângă fl ori se folosesc deseori şi alte organe ale plantelor: rădăcinile, frunzele, tulpina şi fructele.

Pentru ca munca noastră să se desfăşoare cât mai uşor şi estetic, în timp ce lucrăm cu plantele în vederea realizării aranjamentelor fl orale, avem nevoie şi de alte materiale, unele dintre ele produse industrial, cum ar fi vasele şi accesoriile (kenzane, burete, rafi e, folie, hârtie creponată, ramuri, argilă, bibelouri, pietre, foarfeci, bisturie etc.). Vasele reprezintă suportul care susţine orice tip de aranjament, cu ajutorul lor fl orile şi materialul vegetal auxiliar continuând să trăiască şi alcătuind împreună un tot unitar. Accesoriile fi e au valoare ornamentală, fi e joacă un rol secundar în realizarea compoziţiilor fl orale, ajutându-ne în munca noastră; diferenţierea lor nu este un lucru esenţial, dar fără ele nu este posibilă realizarea unui aranjament armonios.

Realizarea aranjamentelor fl orale este o activitate pe parcursul căreia iau naştere produse estetice elaborate din fl orile plantelor ornamentale şi din alte organe ale plantelor, din materiale ajutătoare produse industrial şi ac-cesorii.

Rolul fl orilor şi al aranjamentelor fl orale Aranjamentele fl orale sunt folosite pentru a crea o atmosferă plăcută cu ocazia

nunţilor, a Crăciunului, a onomasticilor, cu ocazia evenimentelor majore din timpul vieţii omului (naşteri, înmormântări).

Interiorul casei poate fi decorat şi el cu fl ori. Florile din ghiveci, compoziţiile fl orale, vazele cu fl ori, ornamentele de pe pereţi fac atmosfera căminului mai plăcută şi casa mai primitoare. Acelaşi lucru este valabil şi pentru exteriorul casei.

Cadourile şi buchetele frumoase, aranjate şi ambalate cu gust, pot aduce bucurie prietenilor şi rudelor no-astre; de asemenea, prin intermediul fl orilor şi aran-jamentelor fl orale putem exprima şi transmite cele mai nobile sentimente care caracterizează omul.

Mediulambiant

Evenimente

A face cuiva o bucuriesau a exprimaun sentiment


Vasele pentru fl oriVasele servesc la aşezarea (susţinerea) materialului vegetal (fl ori tăiate, verdeaţă, ramuri, fructe); prin ele materialul vegetal din aranjamentele fl orale continuă să trăiască, prelungindu-şi astfel efectul decorativ.

Împreună cu materialul vegetal şi eventualele materiale decorative, vasele alcătuiesc un tot unitar, de fapt ele împlinesc aranjamentul floral în totalitatea lui. Nu putem vorbi de aranjament fl oral referindu-ne doar la materialul vegetal fără vas şi nici invers.

Din acest motiv, formele, mărimile şi culorile vaselor trebuie să fi e totdeauna subordonate materialului vegetal aşezat în ele, să ajute la punerea în valoare a acestuia.De asemenea, ele nu trebuie să aibă culori stridente sau decoraţiuni supradimensionate, deoarece distrag atenţia de la materialul vegetal şi linia generală a compoziţiei fl orale.

Volumul şi greutatea lor vor fi alese astfel încât să sugereze stabilitate. În plus, deoarece în ele se aşază cel mai adesea material vegetal viu, trebuie să fi e impermeabile, să nu polueze mediul înconjurător şi să permită păstrarea unei rezerve sufi ciente de apă sau de soluţie conservantă. Vasele pentru fl ori tăiate poartă denumiri practice diferite, în funcţie de caracteristicile privitoare la formă, mărime şi materialul din care sunt construite; astfel, vasele cel mai frecvent întâlnite sunt vazele, platourile şi coşurile pentru fl ori.

Vazele şi platourile de fl oriVazele sunt acele vase pentru fl ori care sunt mai mult înalte decât late. Platourile de fl ori se pot considera vaze scunde cu gura largă. Între aceste două tipuri de bază există o mulţime de forme intermediare.

Pentru plantele întregi se folosesc ghivecele, jardinierele şi ciubărele; uneori ghivecele pot fi aşezate şi în coşuri.

Vazele, platourile de fl ori şi coşurile sunt utilizate pentru aşezarea fl orilor tăiate, iar ghivecele, jardinierele şi ciubărele (uneori şi coşurile) pentru aşezarea plantelor întregi.

Vazele şi platourile de fl ori au diverse forme. Ele pot avea pereţii drepţi, pot fi arcuite, lărgite în sus sau în jos, voluminoase, cu talpă, cu gât larg sau îngust.

Vaze din ceramică

Forme de vazeşi platouri de fl ori

Platou din porţelanpentru fl ori Vaze din sticlă

Noţiunile, defi niţiile şi informaţiile importante sunt marcateprin semne grafi ce speciale, pentru a putea fi identifi cate cu uşurinţă.

Iar observaţiile şi recomandările de care este bine să ţineţi seamasunt încadrate într-un chenar special.

Pentru exemplifi care vă prezentăm în continuare câteva fragmente din lecţia 7.


Ciubăr din lemn

De asemenea, pot fi utilizate în acest scop şi vasele de uz alimentar: căni, pahare pentru apă şi vin, urcioare, cupe pentru vin, oale de lut etc.

Materialul din care sunt confecţionate vazele şi platourile poate fi ceramica nesmălţuită ori smălţuită, porţelanul, sticla, metalul, lemnul sau plasticul. Suporturile mari de fl ori, cum ar fi ciubărul din lemn, se folosesc pentru plantarea plantelor mari (de exemplu palmierii).

Vasele mari din azbociment, eternit sau piatră artifi cială se potrivesc bine oricărei plante (mai ales mari) şi sunt aşezate în săli interioare mari, aule sau spaţii în aer liber, fi ind utilizate pentru plantarea fl orilor de vară sau a arbuştilor pitici.

CoşurileCoşurile sunt utilizate pentru realizarea aranjamentelor fl orale mari, cu ocazia aniversărilor unor personalităţi sau artişti, precum şi de sărbători (de exemplu coşurile de Paşti, Crăciun sau coşurile-cadou). Coşurile dau impresia de naturaleţe tocmai pentru că şi ele au origine vegetală. Se pot întâlni însă şi coşuri de dimensiuni mici (coşuleţe), utilizate mai ales cu ocazia sărbătorilor de 1 şi 8 Martie.

Coşurile pot fi confecţionate din nuiele de salcie, scoarţă de copac, frunze de papură, paie de secară, în diferite forme, dintre care menţionăm coşul fl orentin, coşul pentru artişti, coşul cu toartă pentru ghivece şi coşul tip platou.

Coşul fl orentin se lărgeşte de jos în sus, arcuit, iar coşurile pentru teatru au „picioare”, lărgindu-se şi ele tot în partea superioară. Dimensiunile lor pot fi foarte diferite, în funcţie de volumul materialului vegetal pe care îl susţin; de exemplu, coşurile pentru artişti pot avea dimensiuni destul de mari, ele amplasându-se cel mai adesea direct pe scenă cu ocazia unor aniversări sau spectacole ale artiştilor.

Coşurile cu toartă pentru ghivece servesc la aşezarea unuia sau a mai multor ghivece; coşurile tip platou nu au toartă; dacă în coş se aşază fl ori tăiate verzi, acesta fi e se va căptuşi pe interior cu folie de polietilenă, fi e va servi pentru aşezarea unui vas impermeabil care să permită păstrarea apei sau a soluţiei conservante necesare materialului vegetal viu.

Ciubăr şi alte suporturi de fl ori

Coş fl orentinCoşpentru artişti

Coş tip platou

Vase de fl oridin azbociment şi eternit

Vase cu buretepentru fi xarea

materialului vegetal


Substanţele chimice

Substanţele chimice sunt infl amabile şi toxice, motiv pentru care la folosirea şi depozitarea lor trebuie respectate cu stricteţe instrucţiunile de folosire.

Printre substanţele chimice enumerăm vopselele, lacurile, adezivele şi produsele chimice utilizate în tratamentul fl orilor.

Vopselele şi lacurile se folosesc mai ales de Crăciun, pentru obţinerea nuanţelor aurii, argintii sau arămii ale materialului vegetal folosit în aranjamentele fl orale. Cu ajutorul spray-urilor pulverizatoare de vopsea se poate sufl a vopsea peste fructe (conuri, nuci) sau obiecte. Aceste vopsele se pot folosi şi în cazul în care se doreşte ca obiectul respectiv să dea senzaţia că este vechi. Vopselele pot fi folosite şi la realizarea unor inscripţii pe materialul auxiliar din cadrul aranjamentelor fl orale. Sunt comercializate vopsele care se pot pulveriza pe fl orile vii, pe frunze, chiar şi pe lumânări, în scopul de a le schimba sau reîmprospăta culoarea originală.

Se utilizează pentru îngrijirea fl orilor şi a întregului material vegetal. În general, substanţele conservantese vând în pungi mici sau în fl acoane de plastic. Soluţia trebuie pregătită conform indicaţiilor de utilizare, apoi se pune în vasul care susţine fl orile. Soluţiile conservante prelungesc vizibil viaţa fl orilor; ele nu se schimbă zilnic, aşa cum se procedează în cazul apei, ci doar la 3-4 zile. Spray-urile pentru curăţat frunzele imprimă un luciu fi n, dar au dezavantajul că produc pe frunzele plantelor o peliculă subţire care îngreunează respiraţia. Despre aceste lucruri am vorbit deja în lecţia 5.

Cu adeziv lichid se pot fi xa fl orile uscate şi accesoriile pe bazele de coroană sau pe vasele pentru fl ori. Parafi na şi spray-ul de zăpadă artifi cială creează impresia de peisaj de iarnă în compoziţiile de Crăciun.

Trebuie lucrat cu atenţie cu materialele care ar putea produce accidentări. Sârmele şi acele cu gămălie pot cauza răni prin înţepătură, iar sârmele ruginite prezintă pericol de infecţie. Marginile ascuţite ale hârtiei pot tăia la mâini, iar lumânarea aprinsă poate provoca arsuri.

Ustensilele folosite în aranjamentele fl oraleÎn aranjamentele fl orale se folosesc multe ustensile. Cuţitul sau briceagul şi foarfecele sunt folosite zilnic, în timp ce alte unelte (cum ar fi pistolul de lipit) se folosesc mai rar, numai pentru realizarea anumitor tipuri de aranjamente. Instrumentele trebuie să fi e de calitate şi să aibă forma potrivită, pentru a se putea lucra uşor şi comod cu ele.

Este interzis lucrul cu unelte stricate, iar uneltele care au vârf şi sunt ascuţite nu trebuie în nici un caz să fi e ţinute în buzunar.

Vopseleleşi lacurile

Mixturide substanţenutritive,spray-uri decurăţat frunze

Spray pulverizatorde vopsea

Alte substanţechimice


Cursul este presărat cu întrebări prin care se valorifi că deprinderile practice anterioare şi se orientează învăţarea. Iată astfel de fragmente din lecţia 10, în

care sunt prezentate condiţiile cultivării plantelor ornamentale.

Durata iluminatuluiPe lângă intensitatea luminii pentru plantele care înfl oresc, contează şi durata iluminatului. Durata luminii naturale zilnice depinde de latitudine şi diferă în funcţie de anotimp.

În funcţie de exigenţele faţă de durata de iluminare, plantele fl oricole pot fi plante de zi scurtă şi plante de zi lungă.

Reacţia plantei la succesiunea zilelor şi a nopţilor în raport cu durata de iluminare poartă numele de fotoperiodism.

Plantele de zi scurtă au nevoie de zile lungi pentru a creşte vegetativ şi de zile scurte (maximum 12 ore de iluminare) pentru a înfl ori. Ele îşi au originea în zonele calde ale globului şi în condiţiile din ţara noastră cresc vegetativ vara şi înfl oresc toamna, iarna sau primăvara. Cele mai cunoscute exemple de plante de zi scurtă sunt crizantema, steaua Crăciunului, kalanchoe, Viola, Zygocactus.

Plantele de zi lungă pot creşte vegetativ în orice condiţii de durată de iluminare (dacă intensitatea luminoasă este corespunzătoare), dar au nevoie de zile lungi (minimum 12 ore de iluminare) pentru a înfl ori. Ele provin din zonele temperate ale globului şi în condiţiile ţării noastre înfl oresc vara. Aparţin acestei grupe dalia, gladiola, tuberoza, crinii, Primula obconica, cârciumăreasa.

Zilele de 21 martie şi 23 septembrie sunt datele la care au loc echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă, atunci când ziua este egală cu noaptea, adică 12 ore este zi şi 12 ore este noapte. Aceste date marchează trecerea dintre perioada de zi scurtă şi cea de zi lungă.

Care este diferenţa dintre fotoperiodism şi termoperiodism? Ce implicaţii practice au aceste fenomene?

Există şi plante indiferente la durata zilei, care pot înfl ori atât iarna, cât şi vara; această caracteristică face posibilă cultivarea lor pe tot parcursul anului (de exemplu garoafa de seră, gerbera, violeta africană).

În sere, durata luminii se reglează fi e prin întunecare, atunci când se doreşte scurtarea zilei, fi e prin iluminatul suplimentar (artifi cial), atunci când se doreşte prelungirea zilei. Pentru întunecare se utilizează materiale textile de culoare neagră, care se trag pe deasupra meselor cu plante, ori se acoperă toată suprafaţa serei cu perdele. Nu se foloseşte pentru întunecare folia neagră, deoarece aceasta duce la supraîncălzirea plantelor.


Tipurile de pământ şi materiale folosite pentru alcătuirea amestecurilor de pământ

Cultura pe substraturi inerte (cultura „fără sol”)

Hidrocultură de plante în care substratul de fi xare a rădăciniloreste reprezentat de granule de argilă expandată

Hidroculturile reprezintă varianta cea mai extinsă a culturilor „fără sol”. În toate variantele de realizare, culturile „fără sol” presupun o dirijare foarte strictă a soluţiei nutritive, în acord cu specia şi faza de creştere şi dezvoltare în care se afl ă planta; în serele moderne, această dirijare este asigurată prin intermediul calculatorului, care indică în orice moment necesarul de elemente nutritive şi concentraţia soluţiei nutritive. Orice greşeală în pregătirea şi administrarea soluţiei nutritive poate compromite calitatea înfl oririi şi chiar viaţa plantelor. Pregătirea soluţiei nutritive se realizează în bazine speciale, de unde printr-un sistem de furtune şi duze este administrată individual, la rădăcina fi ecărei plante. Pentru pregătirea soluţiei nutritive se pot folosi îngrăşăminte cu descompunere rapidă sau lentă, în funcţie de particularităţile creşterii şi dezvoltării fi ecărei specii.

Granule de argilă expandată

Care sunt avantajele hidroculturilor?


Exerciţiile sunt un instrument util de verifi care a graduluiîn care v-aţi însuşit cunoştinţele expuse pe parcursul unei lecţii.

Vă puteţi convinge de acest lucruparcurgând următoarele fragmente din lecţia 13.

Stilul liniar-grafi cA apărut pe la începutul anilor ’60. În acea perioadă, în Europa începea să se răspândească modul japonez de aranjare a fl orilor, tip Ikebana, caracterizat printr-un număr restrâns de elemente şi prin utilizarea conştientă a fl orilor, fi ecare fl oare, tulpină, frunză având o anumită semnifi caţie. Acest lucru a avut infl uenţă şi asupra aranjamentelor fl orale europene, formând un curent nou. Numele stilului liniar-grafi c indică aspectul aranjamentului, în care sunt evidenţiate linii defi nite (verticale, orizontale, oblice), mai mult sau mai puţin sinuoase. Diagonalele se pot înlocui prin orice fel de element spaţial sau părţi de plante cu forme interesante, de dimensiuni mai mari, speciale.

Esenţa stilului liniar-grafi c constă în faptul că fi ecare fl oare trebuie să apară cu un habitat propriu, exprimând aspiraţia spre diferenţă prin forma, culoarea şi structura ei. Fiecare element al compoziţiei are un rol particular, de sine stătător în cadrul compoziţiei, iar spaţiul gol dintre elemente are o importanţă decisivă în formarea aspectului general. Liniile, nu masa compoziţiei (ca la stilul decorativ), constituie izvorul senzaţiei estetice.

În acest stil se recomandă utilizarea fl orilor cu caracter puternic dominant, cu frunze mari, cu tulpini sau tije de formă deosebită, care determină, de altfel, linia compoziţiei. Acest tip de compoziţie trebuie să respecte legea secţiunii de aur pentru a oferi senzaţia de armonie. Partea cea mai grea a produsului este baza, afl ată în partea inferioară, unde se pot pune frunzele mari, pentru ca şi în acest fel să se realizeze stabilitatea optică. Tot în partea de jos se folosesc atât culorile mai închise, cât şi materialele mai grele. La acest stil panglica este realmente nepotrivită, deoarece ar disturba caracterul fl orilor, forma lor deosebită.

În compoziţiile aranjate pe verticală axul principal este alcătuit dintr-un element liniar marcant, cu o formă deosebită, arcuită ori sinuoasă; de-a lungul axului se aşază fl orile, una câte una sau în grupuri mici. În acest stil nu este necesar să se umple spaţiile dintre elementele principale, acestea având rolul de a contura mai bine forma liniei dominante din cadrul aranjamentului.

Comparaţi caracteristicile stilului decorativ cu cele ale stilului liniar-grafi c.

Buchet aranjatpe verticală


Stilul paralelPornind din Olanda, la sfârşitul anilor 1960 s-a răspândit un nou stil de aranjamente fl orale: stilul paralel. Această tendinţă stilistică diferă de cele cunoscute până acum prin formă şi prin tehnica folosită.

Compoziţiile în stil paralel iau naştere prin accentuarea liniilor determinante (verticale, orizontale sau diagonale) şi prin întărirea unei linii secundare sau două. Aceasta se realizează în cele mai multe cazuri prin accentuarea culorii sau formei materialului vegetal, aşa că nu trebuie folosite mai multe tipuri de fl ori. Florile se aşază vertical, paralele unele cu altele, iar frunzele între fl ori, în poziţie mai mult sau mai puţin orizontală, atenuând astfel puţin imaginea paralelă care tinde puternic în sus.

Bineînţeles că aceasta nu înseamnă precizie geometrică, dar la construcţia compoziţiei acest sistem de linii are rolul principal. Nu există treceri; blocurile de forme şi culori opuse se aşază unul lângă altul, iar liniile verticale trebuie să se ridice direct din stratul orizontal de acoperire, format din frunze.

Elementele componente, multe, aşezate paralel unele faţă de altele, sugerează linişte, dar şi monotonie. Elementele verticale neînfrânte de cele orizontale sau invers, cele orizontale neatenuate de cele verticale pot avea însă un efect neplăcut, neliniştitor; în schimb, relaţia echilibrată poate fi liniştitoare din punct de vedere vizual.

Precizaţi care sunt caracteristicile de bază ale stilului paralel, în comparaţie cu cele ale stilului liniar-decorativ.

Compoziţia trebuie să aibă trei diviziuni: linia principală – cea mai viguroasă (conform secţiunii de aur, 8 unităţi), contralinia (linia secundară) (5 unităţi) şi linia terţiară, cea mai slabă (3 unităţi). Acestea se pot obţine prin vigoarea, forma de caracter sau culoarea fl orilor. Se pot folosi aici fl ori cu tulpini drepte, precum cala, gladiola, liatris ori tuberoza.

În loc de linie secundară se poate utiliza la alegere orice altă formă: sferă, cub, cerc etc.

Elementele componente ale aranjamentelor realizate în stilul paralel sunt utilizate nu numai în forma lor naturală, ci şi în forme impuse prin prelucrare (îndoire, frângere, curbare ori spiralare cu ajutorul sârmelor).

Aranjament fl oralrealizat în stil paralel

Buchet în stil paralel


Pentru a se asigura formarea deprinderilor optime,aspectele teoretice au fost completate cu teme practice.

Iată asemenea exemple din lecţiile 7 şi 15.

Materialele decorativeMaterialele decorative sporesc efectul decorativ al aranjamentelor fl orale, scoţând în evidenţă ideea pentru care au fost gândite. Calitatea şi cantitatea lor trebuie să fi e în concordanţă cu caracterul şi dimensiunea compoziţiei.

Executarea unei funde

1. Desfăşuraţi câţiva metri de panglică de pe rolă. Cu mâna dreaptă faceţi laţuri din panglică. Prindeţi mijlocul laţului cu degetul gros şi arătătorul mâinii stângi.

2. Lângă laţul existent modelaţi şi laţurile ulterioare. Cu degetul gros şi arătătorul mâinii stângi prindeţi mijlocul laţului. După ce aţi modelat toate laţurile de care aveţi nevoie (cu cât aveţi mai multe laţuri, cu atât panglica decorativă va fi mai mare), tăiaţi panglica de pe rolă.

3. Înfi geţi o sârmă lungă în mijlocul panglicii decorative. Trageţi sârma în aşa fel încât panglica decorativă să o acopere complet, iar apoi înfăşuraţi sârma în mijlocul panglicii decorative astfel ca laţurile să nu se desfacă. Această sârmă este utilizată şi pentru fi xarea panglicii decorative pe coroane. Puteţi şi să tăiaţi sârma şi să lipiţi panglica decorativă în locul ales.


Legarea buchetului, ataşarea accesoriilor Când buchetul este terminat, va fi legat în punctul cel mai îngust, cât se poate

de strâns, folosind pentru aceasta material plastic sau material natural.

Apoi capetele tulpinilor se taie oblic, la aceeaşi dimensiune. Un buchet bine legat are tulpinile egale, tăiate oblic şi poate sta în poziţie verticală.

Dacă buchetul este făcut pentru o anumită ocazie, atunci se utilizează panglică textilă, hârtie de ambalaj sau accesorii care se potrivesc cu tonul cromatic de bază al buchetului.

Ambalarea buchetuluiLa ambalarea buchetului, este necesar să se ţină cont de câteva principii:

Prin ambalare buchetul nu trebuie să piardă din formă şi din apariţia lui estetică; ambalajul se va corela întotdeauna cu dimensiunile şi forma buchetului.

Nu trebuie lăsate spaţii goale prin ambalare, dar nici nu trebuie înghesuit buchetul în ambalaj. Partea de închidere a ambalajului trebuie să ajungă la baza buchetului rotund şi în spatele buchetului frontal.

Capătul hârtiei de mătase sau al celofanului folosit ca ambalaj va fi prins cu ac cu gămălie, bandă transparentă de lipit sau cu capse.

Vara nu este necesară ambalarea şi închiderea completă a materialului de ambalat, pentru ca fl oarea să nu fi e sufocată.

Iarna, pe lângă ambalajul propriu-zis, este nevoie şi de un ambalaj protector împotriva frigului, aşa că buchetul trebuie să fi e ambalat şi într-o hârtie de mătase.

Frumuseţea buchetului se poate accentua cu o panglică, cu o felicitare sau cu o emblemă decorativă a fi rmei, puse pe ambalaj. Panglica decorativă va fi prinsă întotdeauna în locul legării buchetului, iar dimensiunile acesteia se vor potrivi cu buchetul.

În cazul în care fl oarea nu este ambalată într-un material transparent, atunci buchetul se oferă numai după ce în prealabil se desface ambalajul. În cazul celofanului transparent, desfacerea ambalajului este datoria persoanei care a primit cadoul.

Pe baza celor descrise, încercaţi singur acasă să legaţi buchete frontale sau rotunde.

Exersaţi şi nu renunţaţi dacă la început veţi simţi un cârcel în degete. Aceste manifestări neplăcute vor trece după puţin exerciţiu. Dacă vă obosesc mâinile, faceţi puţină gimnastică, după care continuaţi cu forţe proaspete. Asamblarea şi legarea buchetelor este cel mai greu de deprins, aşa că nu trebuie să vă necăjiţi dacă nu reuşiţi foarte repede să realizaţi produsele dorite. La ambalarea decorativă încercaţi să folosiţi mai multe tipuri de materiale de ambalaj, fi indcă fi ecare are alte proprietăţi şi se lucrează diferit cu ele.


Cursul oferă numeroase modele şi sugestii de realizare a diferitelor tipuride aranjamente fl orale. Fiecare tip de aranjament este descris şi însoţit

de imagini corespunzătoare, dar şi de sugestii pentru realizarea acestora.Am ales spre exemplifi care câteva fragmente din lecţiile 21 şi 23.

ARANJAMENTE FLORALE PENTRU NUNŢI

Principalele tipuri de buchete de mireasăBuchetul triunghiularCaracteristicile principale ale structurii sunt liniile ce se îndreaptă în sus, la dreapta şi la stânga, pornind din mijloc, din centrul de greutate. Centrul de greutate este confecţionat din fl ori de dimensiuni mai mari şi în culori mai puternice. Sugestivitatea buchetului se intensifi că dacă fl orile au caracter dominant şi forme diferite sau culori ce se armonizează. Puteţi da un caracter deosebit buchetului prin armonia culorilor alăturate sau prin contrastul culorilor deschise şi închise. Se potriveşte mai ales la o rochie cu croială dreaptă, modernă.

Buchete cu linie modernăSunt buchete caracteristice pentru stilurile noi, realizate mai ales din fl ori cu caracter dominant; în stilul liniar-grafi c, de exemplu, dintr-un centru accentuat al buchetului pornesc câteva linii de mişcare. Stabilitatea buchetului se poate rezolva cu o manşetă din diferite frunze. Principalele linii de mişcare se vor orienta după liniile rochiei de mireasă. La acest tip de buchet nu se foloseşte panglică. Se recomandă mireselor care poartă rochii moderne, cu linie simplă.

Aranjamentele pentru decorarea mediului ambiant

Buchet triunghiular

Buchetcu linie modernă


Platou cu fl ori de Paşti

ARANJAMENTE FLORALE PENTRU SĂRBĂTORILE ANUALEDecoraţiunile cele mai frecventeDecoraţiuni de Paşti pentru masă

Se pot realiza atât în vase joase (platouri), cât şi în coşuri mici, din flori tăiate fixate sau din plante de ghiveci asociate care simbolizează primăvara şi atmosfera pascală. Amplasarea se poate face atât pe masă, cât şi pe diferite obiecte de mobilier sau în faţa unui fundal. Decoraţiunile care se vor amplasa pe masă se vor realiza pe orizontală, în timp ce decoraţiunile aşezate pe mobilier sau în faţa unui fundal pot fi realizate şi pe înălţime.Prezenţa lumânărilor albe şi a altor accesorii specifi ce pentru această sărbătoare

(ouă vopsite şi încondeiate, iepuraşi, puişori sau miei din diferite materiale, îngeraşi) sporesc efectul atmosferei pascale.

Decoraţiuni de Paşti pentru vazăSe realizează uşor prin dispunerea liberă, degajată a fl orilor sau ramurilor înfl orite în această perioadă; aşezaţi într-o vază câteva ramuri tăiate, înmugurite sau înfl orite, pe care agăţaţi câteva ouă vopsite sau încondeiate, eventual completându-le şi cu câteva fi re de fl ori tăiate.

Aranjament pentru vază

Coroane de PaştiForma lor imită un cuib, alcătuindu-se din nuiele şi umplându-se cu decoraţiuni şi fl ori ale sărbătorii de Paşti. Baza se poate realiza din glădiţă (Gleditsia triacanthos) sau din alte nuiele elastice, golaşe sau înmugurite, care închipuie coroana de spini care a fost aşezată pe capul Mântuitorului în timpul răstignirii.

Decoraţiuni de Paşti pentru pereteMaterialul vegetal reprezentat de fl ori cu înfl orire de primăvară va fi fi xat pe o suprafaţă de rogojină în formă de coş sau de ouă şi se agaţă pe perete. De asemenea, forma de cuib se poate realiza şi din ramuri cu frunze verzi de merişor, laur, Euonymus. Acest tip de ornament se poate realiza şi din fl ori de mătase de bun gust, pentru o întreţinere mai uşoară.

Aranjament pentru masă

Aranjament pentru mobilier

Decoraţiune de Paşti pentru vază

Coroană de Paşti

Aranjament suspendat


Pentru sistematizarea informaţiilor prezentate, vă sunt de ajutorîntrebările de autoevaluare, dar şi secţiunea de recapitulare.

Iată asemenea exemple din lecţia 25.

Întrebări de autoevaluare

1. Cum sunt infl uenţate aranjamentele fl orale de dimensiunea şi forma mesei?2. Cum se aplică legile culorilor şi ale formei la aranjamentele fl orale pentru masă?3. Din ce tip de aranjament fl oral au evoluat coroanele?4. Care sunt regulile privitoare la decorarea lumânării de botez?5. Ce condiţii trebuie să îndeplinească materialul vegetal folosit pentru realizarea

aranjamentelor fl orale pentru masă?

6. Care sunt regulile privitoare la ambalarea plantelor de ghiveci?

RECAPITULAREA LECŢIEI 25

ARANJAMENTE FLORALE OCAZIONALE

DECORAŢIUNI PENTRU MESE

Tipuri de produse fl ori tăiate fi xate în platou de fl ori, vază sau coş;utilizate ca aranja- plante de ghiveci decorative prin frunze şi fl ori aşezate mente fl orale în vase smălţuite;pentru masă ghirlande; bucheţel format din câteva fire de floare pus lângă

tacâmuri; inel de şerveţel; coroană decorativă.

Criterii de aranjamentele fl orale şi accesoriile folosite trebuie sărealizare şi aşezare fi e în acord cu specifi cul sărbătorii, iar materialul vegetal a aranjamentelor să corespundă evenimentului şi gustului mesenilor;fl orale pentru masă numărul de aranjamente fl orale şi mărimea lor trebuie să fi e proporţionale cu forma şi mărimea mesei; aranjamentele fl orale pentru masă nu trebuie să îi deranjeze

pe meseni (în conversaţie, la masă); materialul vegetal utilizat în realizarea aranjamentelor

fl orale pentru masă nu trebuie să murdărească faţa de masă şi obiectele aşezate pe ea;

fl orile utilizate nu trebuie să aibă un miros neplăcut sau un parfum prea intens.


Dicţionar de specialitate pentru lecţia 22

alcicorne – asemănător coarnelor de cerb sau elanalternifolius – cu dispoziţie alternă a frunzelor arboricola – cu portul asemenea unui arborebicolor – cu frunzele bicolorebifurcatum – bifurcat, ca furculiţacanariensis – din insulele Canarecompacta – compact, îndesatdensifl orus – cu fl ori densediffusus – răspândit, împrăştiat, întinselastica – cu frunzele elastice, pieloaseelephantipes – picior de elefantexaltata – cu creştere înaltăexcelsa – înaltă, proeminentă, remarcabilăexotica – specială, deosebităfalcatus – în formă de secerăgracilis – zvelt, decorativhabitus – portul plantei, tipul de creşterehumilis – de statură mică, scundlyrata – în formă de lirămaculata – pătatămarginata – cu margini pătate, dungatemodestum – fără pretenţii, modestpicta – pătat, cu petepumila – scundrecurvata – recurbatărhombifolia – în formă de rombscandens – agăţătoaresetaceus – cu peri aspritenerum – fi n, fragilterminalis – terminaltrifasciata – cu trei dungi, ca panglicaturions – tulpini subterane specifi ce plantelor de Cordyline

Pentru a vă familiariza cu noţiunile şi termenii specifi ci din domeniu,unele lecţii conţin un dicţionar de specialitate.

Am ales pentru exemplifi care dicţionarul corespunzător lecţiei 22.


Toate lecţiile sunt însoţite de o temă pentru acasă, care are rolul de a văverifi ca cunoştinţele însuşite. Aceasta va fi trimisă profesorului personal,

pe un formular special, afl at în caietele de curs. Vă prezentăm în continuare tema lecţiei 29 şi formularul corespunzător acesteia.

TEMA PENTRU ACASĂ 29

Notaţi literele corespunzătoare răspunsurilor corecte în dreptul cifrelor date.

1. Care este cea mai potrivită orientare a încăperilor de mai jos?

1. bucătărie 2. cameră de zi 3. dormitor 4. cămară

Răspunsuri: 1 ________, 2 ________, 3 _________, 4 ________

2. În care dintre încăperi se potrivesc plantele şi combinaţiile de plante de mai jos? (Se pot marca mai multe răspunsuri)

1. plantă condimentară cultivată în ghiveci

2. aranjament fl oral realizat din fl ori tăiate

3. specii anuale de grădină

4. plante care au nevoie de căldură şi umiditate atmosferică ridicată

5. decoraţiune din fl ori uscate

Răspunsuri: 1 _______, 2 _______, 3 ________, 4 _______, 5 _______

3. Subliniaţi plantele care nu sunt potrivite în camera copiilor:

plante de dimensiuni mici, plante cu caracter instructiv, decoraţiuni din fl ori uscate pentru perete, plante otrăvitoare, plante cu ţepi sau frunzele ascuţite, plante de dimensiuni mari, platou cu asocieri de plante decorative prin frunze, decoraţiuni cu fl ori artifi ciale, plantă cu fl ori în ghiveci smălţuit, decoraţiune de vază cu buchet

4. Unde aţi amplasa plantele şi combinaţiile de plante de mai jos? (Puteţi indica mai multe răspunsuri)

1. plantă cu fl ori cultivată în ghivece mici 2. plantă de ghiveci decorativă prin frunze 3. plante căţărătoare, curgătoare 4. aranjament fl oral realizat din fl ori tăiate

5. plantă solitară (în hârdău)

Răspunsuri: 1 _______, 2 _______, 3 ________, 4 _______, 5 _______

A. estB. est sau vestC. vest, sud-est, sud-vestD. nord

A. antreu

B. cameră de zi

C. sufragerie

D. bucătărie

E. baie

F. balcon

A. în colţB. pe etajere pentru fl oriC. în coş de pereteD. pe marginea mobilei (dulap, raft)E. pe mijlocul mesei


Cu prezentarea formularului de temă pentru acasăse încheie lecţia demonstrativă a acestui curs.

În speran]a că materialul prezentatv-a convins de accesibilitatea şi atractivitatea cursului nostru,

vă aşteptăm să deveniţi cursant al Institutului EUROCOR,înscriindu-vă la cursul de „Flori şi aranjamente fl orale”!

tel. 021/33.225.33; www.eurocor.ro

36_lectie_demo_flori_si_aranjamente_florale

Documents