document3
TRANSCRIPT
CURS 3: Asimetria integrarii economice europene
A. Exista un grad diferit de integrare a pietelor (integrare mult mai redusa a pietei muncii
comparativ cu cea a capitalurilor);
Care sunt motivele mobilităţii reduse a forţei de muncă în UE? Care este situaţia în SUA?
B. Exista o concurenta fiscala intre tarile membre ale UE, accentuată prin aderarea noilor
ţări membre din ECE. Ce corelaţie există între impozitarea factorilor de producţie şi
gradul de mobilitate al acestora?
C. Sistemele sociale sunt diferite la nivelul UE, economiile membre fiind grupate în 5
submodele.
B. Dovezi ale concurenţei fiscale.
Explicaţi tendinţa de reducere a ratei de impozitare a salariilor mari şi a ratei profitului în
Uniunea Europeană (2000-2010). Analizaţi presiunea fiscală din ţările ECE relativ la economiile
dezvoltate ale UE.
Trăsăturile sistemului fiscal din România – taxe relativ reduse, povară fiscală ridicată, slaba
colectare a taxelor, evaziune fiscală în creştere.
Tax wedge on labour cost
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
EU (27
countries) 41.3 40.7 40.8 41 40 39.9 40 39.9 39.5 39.3 39.3 39.3
Bulgaria 40 36.9 36.2 36 35.8 36.3 31.5 32.3 35.1 33.9 32.5 32.5
Czech Republic 41.3 41.3 41.5 42 41.9 42 40 40.5 40.1 38.7 38.9 39.5
Hungary 51.4 50.9 48.2 45 44.8 43.1 43.3 46 46.7 46.2 43.6 45.2
Poland 37 36.8 36.7 37 37.2 37.5 37.8 37.1 33.6 33.2 33.4 33.4
Romania 44.7 45.2 44.6 43 42.9 42.4 42.2 41.8 40.9 43.1 43.1 43.1
Slovenia 42.6 43.5 43.5 44 43.6 41.8 41.3 40.9 40.3 39.7 38.5 38.5
Slovakia 40.6 41.2 40.6 41 39.2 34.8 35.2 35.5 36 34.4 34.5 36.1
Number of tax payments
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Romania 108 108 108 113 113 113 113 41
Bulgaria 29 29 15 15 15 15 15 15
Czech Republic 27 12 12 12 12 12 8 8
Hungary 13 13 14 14 14 14 13 12
Poland 40 40 40 40 40 29 29 18
Slovakia 32 31 31 31 31 31 31 20
Slovenia 22 22 22 22 22 22 22 11
Germany 12 12 12 12 12 12 12 9
France 19 19 19 7 7 7 7 7
Italy 15 15 15 15 15 15 15 15
United Kingdom 8 8 8 8 8 8 8 8
În plus, numărul de taxe parafiscale s-a majorat în perioada 2005-2009, ajungând la 558, după care s-a
redus la aproximativ 280 în anul 2012.
Rata implicită a fiscalităţii – instrument pentru a evalua eficienţa colectării taxelor
Estimarea evaziunii fiscale din România (Consiliul fiscal, 2013)
2005
2006
2008
2009
2011
Venituri
bugetare
Venituri
fiscale
Venituri
bugetare
Venituri
fiscale
Venituri
bugetare
Venituri
fiscale
Venituri
bugetare
Venituri
fiscale
Venituri
bugetare
Venituri
fiscale
Denmark 57.8 51.7 56.6 50.5 54.8 48.6 55.3 48.7 55.7 48.6
Hungary 42.2 37.5 42.7 37.4 45.5 40.4 46.9 40.2 54.3 37.4
Finland 53 44.1 53.3 43.9 53.6 43.0 53.4 43.0 54.1 43.8
Sweden 55.8 49.3 54.9 48.7 53.9 46.9 54 47.1 51.5 45.1
France 50.6 45.6 50.6 45.9 49.9 45.0 49.2 44.1 50.6 45.7
Belgium 49.3 47.0 48.8 46.7 48.7 46.6 48.1 45.9 49.6 46.7
Austria 48.2 43.6 47.5 43.0 48.3 44.2 48.5 44.1 48.3 43.9
Italy 43.4 40.3 45 42.0 45.9 43.0 46.5 43.3 46.1 42.8
Netherlands 44.5 38.6 46.1 39.8 46.7 39.9 45.8 38.9 45.6 39.2
Portugal 40.1 34.9 40.6 35.6 41.1 35.9 39.6 34.5 45 36.1
EU (27 countries) 44.2 40.1 44.7 40.6 44.6 40.3 44.1 39.6 44.6 40.0
Germany 43.6 39.7 43.7 40.0 44 40.2 45.2 40.8 44.3 39.7
Slovenia 43.6 38.9 43 38.5 42.2 37.5 42.3 37.8 43.6 37.5
Luxembourg 41.5 38.5 39.9 36.7 42.3 38.4 44.5 40.7 42.7 38.9
Greece 39 34.4 39.2 33.4 40.7 34.2 38.4 32.8 42.4 34.9
United Kingdom 40 37.0 40.8 37.7 42.1 38.7 39.5 36.0 40.3 37.4
Czech Republic 39.8 35.7 39.6 35.4 38.9 34.5 38.9 33.4 40 34.6
Cyprus 40.7 35.0 41.4 35.8 43.1 38.6 40.1 35.3 39.9 35.4
Malta 40.7 34.4 40.4 34.5 38.6 34.3 38.8 34.8 38.9 34.4
Estonia 35.2 30.7 36.1 30.8 36.7 32.0 42.8 35.5 38.7 32.5
Poland 39.4 32.8 40.2 33.8 39.5 34.3 37.2 31.8 38.4 32.3
Spain 39.7 36.7 40.7 37.6 36.9 33.9 35.1 31.7 36.2 33.0
Latvia 35.4 29.4 37.8 30.8 34.9 29.7 34 27.0 34.9 27.7
Ireland 35.6 31.9 37.4 33.4 35.4 31.1 34.5 29.7 34 29.7
Romania 32.4 28.5 33.3 29.2 33.6 28.8 32.1 27.7 33.9 28.5
Bulgaria 38.3 31.3 36.2 30.7 40.1 32.3 37.1 29.0 33.6 27.2
Slovakia 35.2 31.5 33.3 29.4 32.8 29.4 33.5 29.1 33.3 28.8
Lithuania 33.5 28.7 33.7 29.6 34.6 30.4 35.5 29.6 33.2 26.3
C. Exista sisteme economico-sociale diferite in UE:
1. Submodelul nordic⁄scandinav (Finlanda, Suedia, Danemarca, Olanda) se caracterizează
prin:
grad ridicat de redistribuire;
promovarea incluziunii sociale, a universalităţii asistenţei sociale, a dialogului social
şi a cooperării între partenerii sociali şi guvern;
cele mai competitive economii europene, deşi asigură coeziune economică şi socială
cetăţenilor;
performanţele ţărilor care compun acest submodel se explică prin eliminarea anumitor
compromisuri (trade-offs) existente între funcţionarea economiei şi efectele în plan
social .
De ce ţările din submodelul nordic sunt perfomante
din punct de vedere economic cât şi social ?
Au atenuat efectele anumitor trade-offs în
domeniile economic şi social
1. Alegerea dintre
costul ridicat al
forţei de muncă şi
gradul de ocupare.
2. Alegerea dintre
beneficiile ridicate pentru
şomaj şi pensii şi rata de
participare pe piaţa
muncii.
3. Alegerea dintre
eficienţă
macroeconomică şi
inegalitatea ridicată a
veniturilor
În ce constă?
-creşterea fiscalităţii
suportate de firme
reduce numărul de
locuri de muncă nou
create şi rata de
ocupare.
În ce constă?
- acordarea unor ajutoare de
şomaj ridicate (ca pondere
din salariul anterior) şi pe o
perioadă îndelungată
diminuează stimulenetele
pentru căutarea unui loc de
muncă
În ce constă?
-creşterea fiscalităţii
permite redistribuirea unor
sume mai mari, dar
afectează negativ nivelul
de efiicienţă
macroeconomică (scade
productivitatea şi se
reduce ocuparea)
Cum au reuşit? Se caracterizează prin
stabilitate
macroeconomică,
legislativă şi printr-un
mediu de afaceri
atractiv (zero
corupţie).
Cum au reuşit? Au combinat politicilor active
pe piaţa muncii cu măsurile de
securitate socială (flexicurity).
Ratele ocupării, cele de
creştere a productivităţii,
precum şi satisfacţia muncii
sunt relativ ridicate.
Cum au reuşit? Au menţinut acelaşi sistem
social generos fără a spori
fiscalitatea, ci prin
creşterea bazei de
impozitare (urmare a
stimulării creşterii şi
ocupării).
Celelalte patru submodele de economie se caracterizează prin existenţa a cel puţin unuia
dintre cele trei compromisuri prezentate în figura de mai sus.
2. Submodelul anglo-saxon (Marea Britanie, Irlanda). Caracteristici:
constituie reflectarea unei abordări liberale a sistemului de bunăstare în care
asistenţa socială este limitată şi în care se încurajează asigurările private ale
riscurilor indivizilor (adică are loc transferul de responsabilitate socială
dinspre stat către individ, precum în SUA).
piaţa muncii nu este reglementată, iar responsabilitatea pentru căutarea unui
loc de muncă aparţine indivizilor (cheltuielile bugetare privind politicile
active pe piaţa muncii sunt scăzute).
referitor la cele trei compromisuri, ţările anglo-saxone practică o fiscalitate
relativ redusă (ceea ce determină costuri relativ mai mici ale forţei de muncă)
şi ajutoare de şomaj relativ scazute ca pondere în salariu şi care sunt acordate
pe o perioadă mai mică de timp. De aceea gradul de ocupare este apropiat de
cel al ţărilor nordice, iar şomajul pe termen lung este cel mai redus din UE.
Numai cel de-al treilea compromis (cel referitor la eficienţă şi echitate) este
caracteristic acestui submodel, în condiţiile în care creşterea economică se
reflectă într-o inegalitate ridicată a salariilor şi a veniturilor în societate.
3. Submodelul continental (Franţa, Germania, Austria, Belgia şi Luxemburg).
Caracteristici:
ocuparea constituie baza transferurilor sociale, iar beneficiile acordate sunt mai
reduse decât în submodelul nordic, fiind dependente de nivelul venitului obţinut
anterior.
pieţei muncii este reglementată, nefiind stimulată flexibilitatea lucrătorilor, iar
negocierile salariale în cadrul acesteia sunt centralizate.
fiscalitatea este relativ ridicată (comparativ cu ţările anglo-saxone) ceea ce a
indus o capacitate mai redusă de creare a locurilor de muncă în sectorul privat
(mai ales în cel al serviciilor).
beneficiile primite de şomeri, respectiv de pensionari îi destimulează în căutarea
unui loc de muncă, respectiv în prelungirea participării pe piaţa muncii. În lipsa
unor politici active pe piaţa muncii, aceste economii înregistrează rate ridicate ale
şomajului, lucrătorii slab calificaţi, tinerii şi femeile constituind categoriile mai
puţin integrate pe piaţa muncii.
în ceea ce priveşte compromisul dintre eficienţă şi echitate, ţările din cadrul
submodelului sunt caracterizate printr-o inegalitate mai redusă a veniturilor
(comparativ cu cele anglo-saxone), dar care nu este rezultatul creşterii ocupării şi
a productivităţii, ca în ţările nordice, ci al sporirii în trecut a cheltuielilor cu
protecţia socială.
4. Submodelul sudic (Grecia, Italia, Spania, Portugalia, Malta, Cipru). Caracteristici:
rolul statului este unul rezidual, limitându-se la acordarea unor ajutoare sociale
fragmentate, iar cheltuielile sociale sunt orientate către populaţia vârstnică şi
către anumite grupuri ocupaţionale, precum angajaţii din industrie.
piaţa muncii este puternic segmentată şi reglementată, iar negocierile salariale
sunt centralizate.
din punct de vedere al celor trei compromisuri, economiile sudice au trăsăturile
ţărilor anglo-saxone (cheltuieli sociale reduse, ajutoare scăzut pentru şomaj), însă
nu au capacitatea acestora de a genera o sporire a ratei ocupării, în condiţiile unei
pieţe a muncii reglementate, mai ales pentru lucrătorii bărbaţi. Forţa de muncă
este puţin flexibilă, precum în submodelul continental, aspect reflectat în
peristenţa unei rate ridicate a şomajului pe termen lung, în special în rândul
tinerilor. În condiţiile unui stat redistributiv mai redus şi al unui sistem economic
incapabil să sporească în mod semnificativ rata de ocupare, inegalităţile dintre
venituri sunt cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
în cadrul unor ţări precum Italia, Portugalia şi Spania, diferenţele dintre venituri
se explică şi prin existenţa unor decalaje regionale mari.
5. Submodelul catching-up⁄al Europei Centrale şi de Est⁄ECE(Cehia, Slovacia, Slovenia,
Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia, România şi Bulgaria). Caracteristici:
deşi toate aceste economii au parcurs un proces de tranziţie către o economie de
piaţă, totuşi există diferenţe semnificative din punct de vedere al organizării
sistemelor naţionale de bunăstare. Unele ţări, precum Ungaria şi Slovenia au
optat pentru creşterea cheltuielilor cu protecţia socială (se apropie de submodelul
continental), în timp ce altele, precum Ţările Baltice, au mizat pe menţinerea lor
la un nivel scăzut şi pe stimularea procesului de recuperare a decalajelor de
dezvoltare prin promovarea unei fiscalităţi apropiate de cea din submodelul
anglo-saxon.
a înregistrat rate ridicate de creştere economică, aspect caracteristic unor
economii mai puţin dezvoltate, care au indus însă o polarizare a veniturilor,
precum în submodelul anglo-saxon.
ratele ocupării sunt cele mai ridicate în cazul Sloveniei si Cehiei, cele mai
semnificative creşteri ale acesteia înregistrându-se în Bulgaria şi în Ţările Baltice,
unde ocuparea s-a apropiat de nivelurile submodelului continental.
În cadrul submodelului catching-up se pot delimita două grupuri de ţări, unul
cuprinânzd ţările Vişegrad şi Slovenia, iar celălalt economiile care au
implementat cota unică de impozitare – Ţările Baltice, România şi Bulgaria.
Pentru a sintetiza decalajele dintre sistemele de redistribuire ale celor cinci submodele am
realizat o comparaţie a acestora pe baza prezenţei sau absenţei celor trei compromisuri şi a
capacităţii acestora de a le elimina.
Eterogenitatea submodelelor de economie în cadrul UE
Submodelul
Compromisul /
Nordic Anglo-saxon Continental Sudic Catching-up
Costul ridicat al
forţei de muncă şi
gradul de
ocupare
Eliminat
- grad ridicat de
ocupare
Nu există
- costuri mai
reduse;
- grad ridicat de
ocupare
Nu a fost
eliminat
- grad relativ
mai redus de
ocupare
Nu există
- costuri şi
ocupare
mai reduse
Nu există
- costuri şi
ocupare mai
reduse
Beneficiile
ridicate pentru
şomaj şi pensii şi
gradul de
ocupare
Eliminat
- grad ridicat de
ocupare în
rândul tinerilor
şi al
vârstnicilor
Nu există
- beneficiile pentru
şomaj sunt reduse;
- pondere ridicată a
pensiilor private
Nu a fost
eliminat
- grad redus de
ocupare a
tinerilor şi
vârsticilor
Nu există
- protecţie
socială
redusă
Nu există
- protecţie
socială redusă
Eficienţă
macroeconomică
şi inegalitatea
veniturilor
Eliminat
- eficienţă şi
echiate
Nu a fost eliminat
- eficienţă fără
echitate
Nu a fost
eliminat
- echitate fără
eficienţă
Nu a fost
eliminat
- nici
eficienţă şi
nici
echitate
Nu a fost
eliminat
- creşterea
eficienţei, dar
fără echitate
socială
Submodelul nordic s-a transformat treptat într-unul mai apropiat de cel anglo-saxon prin
trecerea de la welfare la workfare, adică de la responsabilitatea statului în asigurarea securităţii
sociale la responsabilitatea individului pentru propria-i securitate în faţa riscurilor. Totuşi,
submodelul nordic se deosebeşte radical de ţările liberale din UE prin performanţele sociale.
Coeziunea socială
Rata riscului de sărăcie reprezintă ponderea persoanelor care au un venit disponibil sub pragul de
sarăcie, considerat a fi egal cu 60% din mediana venitului naţional.
Pentru a suprinde deosebirile dintre inegalităţile distribuţiei veniturilor în cazul submodelelor
europene, am utilizat doi indicatori – indicele Gini şi raportul dintre veniturile celor mai bogaţi 20%
dintre cetăţenii unei ţări şi veniturile celor mai săraci 20% (S80/S20)
ROM
LET
LIT EST
SPA GRE
S.SUD
ITA
MB S.A-SAX
POR IRL POL
G.T.BAL+BUL
BUL
SLK CEH
MAL
SLV UNG
LUX G.VIS
S.ECE CIP
UE-27 GER BEL
FIN
S.CONT FRA
AUT DAN
S.NOR SUE OLA
5.00
7.00
9.00
11.00
13.00
15.00
17.00
19.00
21.00
23.00
10.00 14.00 18.00 22.00 26.00 30.00 34.00 Cheltuieli cu protectia sociala (%PIB)
Rata
sara
cie
i d
up
a t
ran
sfe
ruri
(%
)
(%)
Strategia de reformă a
submodelului nordic
Administrarea
flexibilităţii şi
a securităţii
sociale
(flexicuritatea)
Îmbunătăţirea
stimulentelor
şi un sistem
economic
incluziv
Consolidare
a fiscală
- surplusuri
bugetare
Acordul
partenerilor
sociali cu
guvernul
Educaţie,
cercetare, noi
tehnologii şi
creştere
economică
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
7.00
Slo
venia
S.N
ordic
S.C
ontinenta
l
G.T
.Bal
t+Bulg
G.V
isegra
d
S.E
CE
UE-2
7
S.S
udic
S.A
nglo-s
axon
Rom
ania
Port
ugalia
10.00
15.00
20.00
25.00
30.00
35.00
40.00
S80/S20 GINI
Piaţa muncii
45.00
50.00
55.00
60.00
65.00
70.00
75.00
80.00
Danem
arca
S.Nord
ic
S.Anglo
-saxo
n
UE-27
G.T.B
alt+Bulg
S.Contin
ental
S.Sudic
S.ECE
G.Vis
egra
d
Roman
ia
Malta
Ratele ocupării în submodelele europene (2010)
Tinta 2010: 50%
Tinta 2010: 60%
SUE
S.NOR
DANOLA
FIN
EST
S.AS
MB
GER
CIP GER
LIT
PORG.T.BAL
IRL
BULUE-27
CEH
S.CONT
SPA
ROM
S.ECE
SLK
S.SUD
GRE
AUT
FRA
SLVBEL
LUXMAL
ITA
UNGPOL
G.VIS
25.00
30.00
35.00
40.00
45.00
50.00
55.00
60.00
65.00
70.00
75.00
30.00 35.00 40.00 45.00 50.00 55.00 60.00 65.00 70.00 75.00 80.00
Rata ocuparii femeilor(%)
Rat
a oc
upar
ii pe
roan
elor
intr
e 55
si 6
4 de
ani
(%)
20.00
30.00
40.00
50.00
60.00
70.00
80.00
90.00
S.Nord
ic
S.Contin
enta
l
S.Anglo
-saxo
n
S.Sud
ic
S.ECE
UE-2
7
G.V
iseg
rad
G.T
.Balt
+ Bulg
Rom
ania
Educatie primara Educatie medie Educatie superioara
Ratele de ocupare în funcţie de nivelul de educaţie (2010)
0.00
1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
7.00
8.00
9.00
S.Nor
dic
S.Angl
o-sa
xon
G.T
.Bal
t + B
ulg
Rom
ania
UE-2
7
S.EC
E
S.Sudic
G.V
iseg
rad
S.Con
tinen
tal
Rata somajului pe termen lung Rata somajului pe termen scurt
0
10
20
30
40
50
60
70
Danemarc
a
S.Anglo
-saxon
G.V
isegra
d
G.T
.Balt+
Bulg
S.Nord
ic
S.ECE
S.Contin
ental
S.Sudic
Romania
Sursa datelor: World Bank, Doing Bussiness Report (2009)
Indicele rigidităţii ocupării în UE-27 (2009)
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
Ola
nda
S.Nord
ic
S.Anglo
-saxon
S.Contin
ental
UE-27
S.Sudic
Romania
S.ECE
G.V
isegra
d
G.T
.Balt+
Bulg
Bulgaria
(%)
Ponderea lucrătorilor angajaţi cu contracte part-time în totalul angajaţilor