JORDI SAVALL A REVENIT CU UN EVENIMENT IN MEMORIAM MONTSERRAT FIGUERAS

„La publicul român sesimte setea de muzic\“

ANUL VIII » NR. 336 » 10 – 16 decembrie 2011 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

Ondaatje – un apostol almarginalit\]ii

Florin Irimia

Dac\ Pacientul englez poate fiprivit drept o continuare la ~npielea unui leu, tot a[a Masa pisiciipoate fi v\zut\ drept un fel decontinuare a lui Running in theFamily...

~N » PAGINILE 10-11

CRONIC| DE CARTE

1,5LE I

Str`ns uni]i `nEuropa: Gala EFA2011 de la Berlin

Iulia Blaga

„R\ut\cisme“ au fost toat\ seara.P`n\ [i Michel Piccoli a dat cu b`ta-nbalt\ c`nd Bruno Ganz [i VolklerSchlöndorff l-au urcat pe scen\pentru a-i `nm`na singurul premiuneanun]at al galei, Premiul onorific(pentru c\ nu se [tia c\ vine)

~N » PAGINA 3

Radu }uculescu –Femeileinsomniacului

Avanpremier\ editorial\

Se nume[te Septimius Ilarie. Unb\rbat cu un aspect fizic comun,aparent f\r\ `nsu[iri. {i totu[i, cumreu[e[te un astfel de b\rbat s\cucereasc\ numeroase femei?

~N » PAGINILE 6-7

Celebrul muzician Jordi Savall [i forma]iasa, Hesperion XXI,`mpreun\ cu muzicieniinvita]i din Turcia,Armenia [i Bulgaria au fost aplauda]i`ndelung `n timpul [ila finalul spectacoluluipe care l-au sus]inutmiercuri, 7 decembrie,la Ateneul Român, unconcert-eveniment, inmemoriam MontserratFigueras, dedicatmuzicii lui DimitrieCantemir.

» „Dup\ ce am f\cutcercetare, dup\repeti]ii [i aranja-mente de programe,obiectivul final estede a l\sa muzica s\vorbeasc\ ea `ns\[i.“

Citi]i interviul realizat de Marius

Constantinescu ~N » PAGINILE 8-9

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 336 » 10 – 16 decembrie 2011

Radu Pavel Gheo: „Prev\d vremuri interesante. Oare c`t de departe e acum grani]a noastr\ cu Rusia?“.

UNIUNEAEURASIEI

» 2

editorial

SUPLIMENTUL LUI JUP

Radu Pavel Gheo

Nu [tiu al]ii cum simt, dar pe minem-aau apucat mici frisoane doar c`ndam citit despre dorin]a lui VladimirPutin de a crea o uniune economic\eurasiatic\ l\rgit\, c`t mai l\rgit\,dup\ poftele sale. Fostul [i viitorulpre[edinte al Rusiei dore[te ca actua-lul tratat existent `ntre Federa]ia Rus\,Belarus [i Kazahstan s\ se extind\prin `nglobarea republicilor din AsiaCentral\ [i s-a declarat nemul]umitde faptul c\ Ucraina nu dore[te s\fac\ parte din aceast\ uniune, care ardeveni astfel o important\ putereglobal\.

Dar s\ nu cread\ cineva c\ e vorbadoar de economie [i de uniune vama-l\. Vladimir Putin a pomenit de nece-sitatea viitoare a unui grad de inte-grare sporit\ `n Uniunea Eurasiei, carear fi un soi de Uniune European\...doar c\ ea `i aminte[te oric\rui est-european cunosc\tor al istoriei re-cente de o alt\ Uniune – cea Sovie-tic\. Iar pentru fo[tii vecini ai URSSapropierea ru[ilor este echivalent\ cuo poten]ial\ catastrof\ natural\ – daruna mult mai imprevizibil\ [i mai ne-miloas\ dec`t cele dezl\n]uite denatur\.

~mi aduc aminte de vremea c`ndlocuiam `n Ia[i [i la un moment dat

am ajuns pe unul din dealurile ora-[ului. Alina a ar\tat `nspre est [i mi-azis: „Uite, acolo e grani]a”. C`nd amv\zut c`t de aproape p\rea, m-am`ngrozit, de[i nu mai aveam motive:acolo, peste Prut, era RepublicaMoldova. Numai c\ `nainte de 1989aceea era grani]a cu URSS, cu MareleFrate devenit mic [i nesemnificativ,spre bucuria tuturor ]\rilor estice„eliberate”. Iar teama de pericoluldinspre R\s\rit a fost at`t de mare,`nc`t, iat\, nici ast\zi nu pot urm\riastfel de declara]ii precum cea a„]arului” Putin f\r\ s\ m\ `ngrijorez,de[i eu, personal, am pus `ntre mine[i grani]a cu Republica Moldova `nc\vreo mie de kilometri, iar Moldova numai e a Rusiei.

E drept c\ nici ac]iunile Federa]ieiRuse [i nici declara]iile `nal]ilor ei ofi-ciali nu s`nt de natur\ s\ ne lini[teas-c\. Conflictul diplomatic deschis `ntreRomânia [i Rusia pe tema scutului an-tirachet\ al NATO e de notorietate,dar, oric`t de ap\s\toare ar fi aceast\stare de continu\ tensiune, putem fibucuro[i c\ nu s`ntem `n situa]ia Geor-giei, care `n anul 2008 s-a trezit atacat\de armatele ruse[ti pe propriul terito-riu. Ca s\ nu mai vorbim de Cecenia.

Cum uneori mie mi-e greu s\ spunlucrurile foarte direct, o s\-l citez aicichiar pe domnul Putin, care declara `nseptembrie 2008, dup\ r\zboiul dinGeorgia: „Avem prea multe lucruri decare partenerii no[tri pur [i simplu nupot sau le este foarte greu s\ se dis-penseze... Orice s-ar `nt`mpla [i orices-ar spune, adev\rul este de partea

noastr\ [subl. mea]. Noi ne conducem`ntr-un mod cu totul moral [i conformdreptului interna]ional `n vigoare. Da-c\ anumite state europene doresc s\serveasc\ intereselor politice str\ineale altei ]\ri, ceea ce [i fac, nu putemface nimic `mpotriva lor... Nu s`ntemobliga]i s\ ne scuz\m `n fa]a oricui,deoarece s`ntem convin[i de juste]eaactelor noastre” (citat preluat din„România liber\“, 8 septembrie 2008).

Cum acela[i important personajpolitic afirma prin 2005 c\ pr\bu[ireaUniunii Sovietice a fost „cea mai marecatastrof\ geopolitic\ a secolului XX”,coroborarea acestei declara]ii cu ceadespre Uniunea Eurasiatic\ [i cu in-teresul Federa]iei Ruse pentru mo-dernizarea armamentului nu poate s\nu nelini[teasc\ un biet est-european.~mi aduc aminte c\ atunci c`nd gu-vernul rus a negociat cu cel francezposibilitatea cump\r\rii a dou\ nave der\zboi ultradotate din clasa Mistral,amiralul rus Vladimir V`so]ki a declaratc\ dac\ ar fi avut astfel de nave `n r\z-boiul din Georgia, ar fi `nvins `n pa-truzeci de minute, nu `n dou\zeci [i[ase de ore.

~ntre timp Fran]a a v`ndut Federa]ieiRuse cele dou\ nave Mistral. Partidult\tucului, Rusia Unit\, a ob]inut iar ma-joritatea `n Duma de Stat – nu una la felde confortabil\ ca alt\dat\, dar tot ma-joritate. Iar la anul se va alege noul/ve-chiul pre[edinte al Rusiei, noul chip al„t\tucului”, cel care [tie c\, orice s-ar`nt`mpla, dreptatea e de partea sa. Prev\dvremuri interesante. Oare c`t de departee acum grani]a noastr\ cu Rusia?

&TEO GHEOROMÂNII E DE{TEP}I

Tata Rusiei

Lucian Dan Teodorovici

O [tire la care, `nainte de a ape-la la un ton grav, te bu[e[te r`sul:Jamie [i Adam au dat gre[ `n-tr-uunul dintre tr\snitele lor ex-perimente, lans`nd o ghiulea princ`]iva pere]i ai unor case din lo-calitatea Dublin (S.U.A.). C`tevacuvinte-cheie din fraza de maisus i-a l\murit pe cunosc\tori des-pre ce e vorba: un experiment ̀ ncadrul emisiunii „Mythbusters“de pe Discovery Channel, ale c\-rei vedete s`nt Jamie Hyneman[i Adam Savage. ~nt`mplarea ereal\, `ncercarea celor doi de aafla c`t de rapid zboar\ o ghiu-lea transform`ndu-se `ntr-un pe-ricol public, c\ci proiectilul [i-a

gre[it traseul, lu`nd-o razna prinora[, g\urind pere]i [i sf`r[ind`ntr-o ma[in\. De vreme ce afl\mtotu[i c\ nimeni n-a fost r\nit,putem s\ r`dem, nu-i a[a? Pu-tem. Mai ales cunosc`ndu-i [isimpatiz`ndu-i pe cei doi „de-molatori de mituri“.

Putem s\ devenim `ns\ [igravi, a[a cum spuneam de labun `nceput. Pentru c\, `n locs\ ne punem `n locul vedetelor,cum am fi tenta]i s-o facem, a-vem [i varianta de a ne plasa `nlocul victimelor. Avem varian-ta de a ne imagina st`nd acas\,`ntr-o sear\ pl\cut\, evident c\`n fa]a televizoarelor, toat\ a-ceast\ atmosfer\ fiind ̀ ns\ bruscf\cut\ ]\nd\ri de-un [uierat, care

ne p\trunde-n cas\ cu for]\, d\-r`m\ tot ce prinde-n cale, sepierde-apoi `n dep\rt\ri, l\s`nd`n urm\ [i vagi zgomote de ]i-gle zburate-n v`nt de pe acope-ri[ul vecinului sau de parbrizspart. Ce s-a `nt`mplat? Meteo-rit? Fulger globular? Al treilear\zboi mondial? Nu, n-am reu[it:nici m\car a[a nu devenim gravi.R\spunsul e: Jamie [i Adam.{i iar\[i ne bu[e[te r`sul, chiardac\ victimele s`ntem noi.

{i totu[i, ar trebui s\ g\sim [iceva grav `n toat\ povestea asta.Bun, dac\ ne punem `n locul ve-detelor, dup\ ce ne-a trecut spai-ma, dup\ ce am aflat c\ nimenin-a fost r\nit, am r`de ore, zile,s\pt\m`ni. Bun, dac\ ne-am pune`n locul victimelor, dup\ ce amconstata c\ s`nt doar c`teva g\-uri `n pere]i, dup\ ce am calcu-la c`]i bani ne vor da cei de lateleviziune ca s\ nu facem scan-dalul mai mare dec`t e deja, amr`de ore, zile, s\pt\m`ni. Daroare dac\ ne-am pune `n loculpoli]iei din comunitatea respec-tiv\, am putea deveni gravi?

Poli]ia afirm\, printr-un re-prezentant intervievat de-o al-t\ televiziune, c\ s-a deschis oanchet\. Dar obiectul ancheteicare va fi? De vreme ce pere]iise vor repara c`t ai zice „myth-busters“, de vreme ce ma[ina cuparbriz spart va fi `nlocuit\ cualta, mai trainic\ [i mai frumoa-s\, de vreme ce nu exist\ victi-me [i nici pl`ngeri, cu at`t maipu]in acuza]ii, ce treab\ mai arepoli]ia? A, da: tulburarea lini[tiipublice. Dintr-o eroare. Proba-bil urmat\ de-o amend\. Ce alt-ceva s\ urmeze? Un hohot der`s. Mai multe hohote de r`s `ncadrul poli]iei locale, c\ci subiec-tul e comic, merit\ s\ se r`d\ peseama lui ore, zile, s\pt\m`ni.

{i cu asta, am epuizat toate`ncerc\rile de a ajunge la unton grav `n acest text. ~l promi-sesem, iar acum nu mai [tiucum s\ ajung la el. M-am luatcu show-ul. Pre] de prea multeparagrafe deja, m-am distrat pemine `nsumi imagin`ndu-micum a fost [i cum va fi, a[a `n-

c`t nu mai [tiu cum s-o „dau la`ntors“ la final.

{ti]i, eu de fapt a[ fi vrut s\scriu aici, `ncruntat [i folosin-du-m\ de exemplul acestei e-rori din cadrul emisiunii „Myth-busters“, despre cum televiziu-nea a devenit, `n toat\ lumea,deci [i la noi, un monstru-circarcare, pentru a contorsiona du-p\ propria voie sentimentele noa-stre, ale publicului, [i a le con-fisca, a ajuns s\ recurg\ la totfelul de abera]ii – uneori peri-culoase, alteori jenante, uneorimizerabile, alteori de-a drep-tul sc`rboase. Nu e cazul, nea-p\rat, cu cei doi care au f\cutobiectul articolului. Sau nu nu-mai cu ei. S-a ajuns la a se faceorice, pentru a ne duce senti-mentele la extrem. Rating-ul,care nou\ ne sun\ `nc\ tehnic[i relativ inofensiv, e de fapt uncuv`nt sinonim cu manipula-rea emo]iilor noastre. Punctelede rating `nseamn\ un plus pescala acestei manipul\ri. Iar noinu s`ntem noi, adic\ „eu“ [i „tu“,ci un noi generic, o emo]ie

colectiv\ care trebuie modela-t\ dup\ voia celor ce conduc.C\ci, poate va mai trece untimp f\r\ s\ ne d\m foarte bineseama de asta, cei ce conducnu mai s`nt, de fapt, politicie-nii. Ci televiziunile.

Dar despre asta am mai scris[i eu, au mai scris probabilmul]i al]ii, a[a `nc`t cap\t\ as-pect de cli[eu. ~n plus, e un tonprea grav. Am exagerat, `mi cerscuze. Relu`nd, nici nu-mi dauseama cum s-ar lega gravitateaacestui pasaj din textul meu cu oeroare inofensiv\ [i caraghioa-s\ f\cut\ de membrii echipeilui Jamie [i Adam. Un z`mbet e`ntotdeauna s\n\tos. Cu at`tmai s\n\tos e un hohot de r`s.A[a `nc`t, sincer, a[tept cu ma-re interes emisiunea-eveniment`n care eroarea de traseu a pro-iectilului va deveni un magnetpentru milioane de telespecta-tori. Pentru c\ [tiu c\ voi r`de.Vom r`de cu to]ii, al\tur`ndu-ne r`setelor gazdelor emisiunii,ale victimelor, ale poli]i[tilor.P`n\ la urm\, de ce n-am face-o?

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

S\ r`dem cuJamie [i Adam

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 336 » 10 – 16 decembrie 2011

Iulia Blaga

Merg la aceast\ gal\ deja de c`]iva ani(eram la un moment dat singurul jur-nalist român care „transmitea“). S`ntmai multe motivele pentru care con-tinui s\ merg. Unul e c\ Academia ̀ i ba-g\ pe nominaliza]i, pe membrii ei [i pejurnali[ti `n aceea[i oal\ [i `i cazeaz\ laacela[i hotel. Asta `]i permite, de pild\,s\ iei micul dejun la doi metri de Mi-chel Piccoli (Piccoli fiind, poate, singu-rul nominalizat din acest an cu caremi-ar fi pl\cut s\ vorbesc, dar are – c`ndvrea – o privire care descurajeaz\ [i,fiind [i eu trezit\ cu noaptea-n cap, amstat ̀ n banca mea). Al doilea motiv – defapt, cred c\ \sta e primul – e c\ EFApl\te[te avionul [i hotelul (`n condi]iile`n care membrii Academiei `[i pl\tescdistrac]ia). Al treilea e c\ totul dureaz\foarte pu]in – un weekend –, iar c\l\to-riile scurte s`nt cele mai pl\cute pentruc\ nu apuci s\ te plictise[ti. Al patruleamotiv l-am descoperit, ca s\ fiu sincer\,t`rziu [i ]ine de faptul c\ mai po]i face uninterviu, dou\. Anul acesta a fost `ns\mai greu pentru c\ prea mul]i nomina-liza]i cunoscu]i n-au fost dispu[i s\ deainterviuri. M-am `nscris la Stephen Fre-ars, care urma s\ primeasc\ Premiulpentru `ntreaga activitate, [i la AlbertoIglesias, compozitorul preferat al luiPedro Almodóvar, nominalizat pentruPielea ̀ n care tr\iesc/La piel que habito.Am r\mas p`n\ la urm\ doar cu primulinterviu, care era de fapt un „pressjunket“, adic\ eram [ase jurnali[ti [ifiecare `ntreba pe r`nd (cu dou\ excep-]ii, pentru c\ mai s`nt [i jurnali[ti careprofit\ de munca altora). Pentru c\Frears, de[i simpatic, r\spunde `n frazescurte, nu [tiu cum o s\ `mpart mate-rialul ̀ n dou\ ca s\ dau [i pentru „SDC“,[i pentru HotNews.

Lars Von Trier [i-a trimisnevasta

C`t prive[te gala, mi s-a p\rut c\ orga-nizarea a fost mai bun\ ca `n al]i ani,

pentru c\ `n sf`r[it sala presei era su-ficient de mare ca s\ nu te mai sim]i `n-ghesuit, iar ecranul suficient de larg [ide sus c`t s\ vezi bine oric`t de `n spa-te ai fi stat. Spectacolul de pe scen\ afost parc\ mai bun ca `n al]i ani, maiales c\ momentele muzicale erau asi-gurate de Shantel and the BucovinaClub Orkestar. Shantel (pe numele re-al Stefan Hantel) e un muzician ai c\-rui p\rin]i au fost bucovineni [i care,de[i n\scut `n Germania, remixeaz\muzic\ tradi]ional\ româneasc\. (Or-chestra cu care a venit c`nta ca la nun-t\, exact ca la ultima edi]ie de la ASTRAFilm Fest – de asta m-am sim]it caacas\). Probabil c\ [i AlexandraMaria Lara, care a prezentat unuldintre filmele nominalizate, s-a sim-]it foarte bine. Glumele prezenta-toarei Anke Engelke nu au fostfoarte deplasate, mai ales c`nd aschimbat cu o alt\ actri]\ ger-man\, Heike Makatsch, ni[temimici f\r\ vorbe – aluzie launul dintre filmele nomina-lizate, The Artist, `n timpce pe un ecran din spa-tele lor ap\reau [i re-plicile, ca `ntr-un filmmut („De ce au che-mat-o pe Anke? Nu[i-au permis-o pe Ca-therine Deneuve?“„De ce [i-o fi puscortina asta peea?“ [.a.m.d.). „R\-ut\cisme“ au fosttoat\ seara. P`n\[i Michel Piccoli adat cu b`ta-n bal-t\ c`nd Bruno Ganz[i Volkler Schlöndorffl-au urcat pe scen\ pen-tru a-i `nm`na singurulpremiu neanun]at al galei,Premiul onorific (pentru c\nu se [tia c\ vine). „V\ iu-besc“, i-a spus Bruno Ganz ̀ n fran-cez\ actorului nominalizat (dinp\cate, f\r\ mari [anse) la Pre-miul de interpretare masculin\

pentru Habemus papam. „{i eu `l iu-besc pe acest domn, dar nu [tiu cum senume[te“, a spus Piccoli c\tre public.{i a continuat s-o „picoleasc\“ numin-du-l pe pre[edintele Fran]ei „un toutpetit homme“ care nu o mai duce mult`n fruntea statului. De fapt, seara astat mereu `ntre tragedia politic\ [ihazul de necaz. Poate c\ nu degeabaAnke Engelke, `n rochie de mireas\, amimat la `nceputul galei un momentdin Melancholia. S`ntem, cum se spu-

ne, `n „euforia dezastru-lui“? Discursurile de

dinaintea galei(care n-au intrat

`n transmisiu-nea televi-

zat\ dincele peste

100 de

teritorii, de asta au ]inut aproape o ju-m\tate de or\) d\deau de `n]eles c\situa]ia e foarte albastr\ [i c\ trebuie s\fim „str`ns uni]i“. Am avut senza]ia c\str`ns uni]i au fost acum membrii da-nezi ai Academiei Europene de Film,altfel nu-mi explic de ce Susanne Bier atrebuit s\ devin\ Regizorul europeanal anului. Succesul filmului ei, ~ntr-o lu-me mai bun\/Haevnen, e unul din mis-terele anului. C\ a luat Oscarul pentrufilm str\in nu e de mirare, dar e de ne-crezut c\ Susanne Bier a fost conside-rat\ un regizor mai bun dec`t Aki Ka-urismäki `n adorabilul Le Havre, LarsVon Trier `n Melancholia, fra]ii Dar-denne `n Le gamin au vélo (unul din-tre foarte pu]inele lor filme cu happy-end) sau Bela Tarr `n A Torino Lo/TheTurin Horse (unul dintre cele mai fru-moase [i mai simple filme ale cineastu-lui maghiar [i, `n plus, [i ultimul). Pre-mierea filmului Melancholia cu patru dis-tinc]ii, inclusiv cea suprem\, nu e de mi-rare, dar e greu de precizat dac\ EFA l-aluat pe Lars Von Trier `n bra]e din con-vingere sau numai ca s\-i arate c\-l iu-be[te, de[i spune prostii [i al]i oameni

mari `l ceart\. Fidel promisiunii c\nu va mai face declara]ii publice,Lars Von Trier n-a venit la Berlin,dar [i-a trimis nevasta ca mesager,iar aceasta (o doamn\ foarte la lo-cul ei) a spus pe scen\, c`nd a ri-dicat Premiul Filmul european alanului, un mesaj de complezen]\pe care te `ntrebi dac\ nu l-a in-ventat pe loc, din polite]e. Desf\-[urat\ f\r\ prezen]a lui Colin Firth,Kirsten Dunst sau Tilda Swinton,Gala Premiilor EFA a ar\tat c\ pu-ne regizorul, adic\ autorul, la mai

mare pre] dec`t actorul, vedeta –lucru care separ\ „Oscarurile“ europe-ne de „Premiile EFA“ de peste Ocean.(De[i eu tot nu s`nt `mp\cat\ cu ~ntr-olume mai bun\ care e suficient de po-litically correct [i de fals umanist `nc`ts\ prind\ peste tot.)

3 «

ordinea de ziORGANIZAREMAI BUN|

Mi s-a p\rut c\ organizarea a fost mai bun\ ca `n al]i ani,pentru c\ `n sf`r[it sala presei era suficient de mare ca s\ nu temai sim]i `nghesuit, iar ecranul suficient de larg [i de sus c`t s\vezi bine oric`t de `n spate ai fi stat.

GALA PREMIILOR EFA DE LA BERLIN

Str`ns uni]i `n Europa. Neiubim, dar nu ne cunoa[temLa Berlin am ajuns `ntr-o zi frumoas\ de vineri care s-atransformat `ntr-o zi oribil\ c`nd am descoperit, odat\ce a `nceput s\ se `nsereze (adic\ pe la 4) [i s\ plou\,c\: n-am umbrel\ la mine, am haine prea sub]iri,cizmele s`nt prea str`mte. Asta mai ales dup\ ce amreu[it s\ m\ r\t\cesc foarte aproape de hotel, cu de lamine inspira]ie plus sfaturile proaste de la dou\ local-nice. C`nd am ajuns `n Hotelul Concorde Berlin m-ammai dres constat`nd c\ avea cada mai lung\ dec`t mine.De parc\ a[ fi putut petrece Gala EFA `n baie...

» Filmul european al anului –Melancholia de Lars Von Trier

» Regizorul european al anului –Susanne Bier (~ntr-o lume maibun\/Haevnen)

» Actorul european al anului –Colin Firth (Discursulregelui/The King’s Speech)

» Actri]a european\ a anului –Tilda Swinton (We Need to Talkabout Kevin)

» Scenaristul european al anului –Jean-Pierre si Luc Dardenne (Legamin au vélo)

» Premiul de imagine CCaarrlloo ddiiPPaallmmaa – Manuel Alberto Claro(Melancholia)

» Monteurul european al anului –Tariq Anwar (Discursulregelui/The King’s Speech)

» Scenograful european al anului– Jette Lehmann (Melancholia)

» Compozitorul european alanului – Ludovic Bource (TheArtist)

» Descoperirea european\ 2011 –Prix FIPRESCI – Oxygen (Belgia-Olanda) de Hans Van Nuffel

» Documentarul anului – PrixARTE – Pina de Wim Wenders(Germania)

» Anima]ia anului – Chico &Ritade Tono Errando, Javier Mariscal[i Fernando Trueba (Spania-Insula Man)

» Premiul pentru scurtmetraj –The Wholly Family de TerryGilliam (Marea Britanie)

» Premiul pentru coproduc]ieeuropean\ – Prix Eurimages –Mariela Besuievsky (Spania)

» Premiul pentru `ntreaga carier\– Stephen Frears

» Premiul onorific – Michel Piccoli

» European Achievement in WorldCinema – Mads Mikkelsen

» Premiul People’s Choice –Discursul regelui/The King’sSpeech

PREMIILE ACADEMIEIEUROPENE DE FILM2011:

Susanne Bier, regizoarea european\ a anului

Iulia Blaga

Iat\ ce spune Mircea S\ucan `n carteaFanntasmme [i addev\rrurri: „Seara se las\brusc `n Israel. Se `ntunec\ repe-de. Am fost cuprins de o r\-coare u[oar\ de toamn\t`rzie. Leon. C`te trans-fuzii n-am c\p\tat dela el `n situa]ii de ur-gen]\ major\. T\cut,ponderat dar eficace,de c`te ori trebuia sal-vat\ vreo fiin]\ nu-mit\ oper\ artistic\.Venea cu o por]ie deplasm\ aplicat\ pe

loc, aplicat\ – s\ zicem – unei c\r]i sauunei st\ri de spirit crepusculare. LeonVolovici mi-a administrat prima trans-fuzie la Parastasul, el devenea brusc sal-

vator, avea r\bdare s\ a[tepte vin-decarea mea prin for]e pro-

prii, avea `ncredere `nfor]ele naturii. Pentru

aceasta `mi e drag[i-l iubesc pe ̀ n]elep-tul, criticul, intuiti-

vul meu terapeut“.Nu l-am cunos-

cut personal pe Le-on Volovici, ca [i

pe Costel Safirman,dec`t la lansarea c\r-]ii (Mircea S\ucan se

pr\p\dise cu o zi `nainte, dar, c`nd [i-adat seama c\ n-o s\ mai tr\iasc\, i-a ru-gat s\ vin\ la Bucure[ti `n locul lui).Ace[ti prieteni loiali erau, `ntr-adev\r,ni[te oameni deosebi]i [i cumva m-auadoptat [i pe mine cu credit de la Mir-cea S\ucan [i-a[a ne-am `mprietenit.

Amintiri

Amintirile mele despre Leon nu s`nttotu[i multe. Ne-am `nt`lnit `n dou\ r`n-duri la Ierusalim, pe urm\ de vreo c`te-va ori la Bucure[ti. Am schimbat mailuri`n care era mereu foarte cald [i atentla ce i se spunea. Nu aveai nevoie demult timp ca s\ `]i dai seama c\ era opersoan\ de o delicate]e extraordi-nar\ [i de o bun\tate cum rar g\se[tiazi. Nu era doar un erudit. Era un om`n]elept [i extrem de echilibrat `norice zon\, nu doar c`nd vorbea despreHolocaust. Avea un umor foarte fin.Era de o modestie rar\. C`nd [i-alansat, `n 2008, cartea De la Ia[i la Ie-rusalim [i `napoi, scris\ `mpreun\ cuSandu Frunz\, era at`t de jenat c\ tre-buie s\ stea `n fa]a publicului [i s\ vor-beasc\ despre el (despre via]a lui eravorba [i `n carte, dar `n ideea unei re-flec]ii asupra destinelor evreilor din tim-pul r\zboiului [i p`n\ azi) `nc`t cred

c\ ar fi preferat s\ se mute `n ultimulr`nd al s\lii de la Uniunea Scriitorilor.Delicate]ea sa era vizibil\ [i din carte,pentru c\ discu]ia despre subiecte at`tde importante [i de intime cum a fost`nt`lnirea cu poloneza Hania, pe care acunoscut-o la prima c\l\torie `n str\i-n\tate [i care i-a devenit so]ie, a prefe-rat s-o acopere delicat, dar ferm sub uncitat: „Eu nu ucid cu mintea tainelece le `nt`lnesc/ `n calea mea“.

O amintire foarte frumoas\ p\strezcu Leon din casa unde a locuit pentruun an, cred, `n Ierusalim – c`t timp lip-sea un prieten din ]ar\. Era octom-brie 2007, dar era soare [i foarte cald –cum e `n Israel. Am f\cut ni[te poze`n care lumina care trecea orizontalprin obloane f\cea ni[te stria]ii sauexploda din spate, pe l`ng\ corpuri,`n fascicule care aproape acopereau fe-]ele. Atunci am petrecut o dup\-amia-z\ `ntreag\ la Leon `mpreun\ cu Juja –so]ia lui Mircea S\ucan –, Marc – b\ia-tul lui Leon –, c\]elul familiei Volovici[i o familie de pisici ale nim\nui oplo-[ite `n gr\din\. ~mi amintesc l\m`iulcu o singur\ l\m`ie din gr\din\, fap-tul c\ Leon ne-a g\tit `n mod special(`[i pusese un [or] albastru pestec\ma[\ [i bermude), lini[tea de pebalcon, seara care a c\zut dintr-odat\(a[a cum numai `n Israel se `nt`m-pl\). Leon avea un stil aparte de aface lini[te `n jurul lui. Se spune `ngeneral despre pisici c\ regleaz\ pul-sul oamenilor, dar s`nt oameni `n ve-cin\tatea c\rora te sim]i nu doar maibine, dar [i mai bun. Leon vorbea `nDe la Ia[i la Ierusalim [i `napoi despreoameni „neverosimil de buni“, cumera de pild\ bunul lui prieten Iordan

Chimet pe care `l iubea foarte mult.{i el era un astfel de om.

~n alt\ amintire, Leon [i Costel lan-sau la ICR, `n Bucure[ti, cartea Noi`nt`lniri la Ierusalim, iar Leon, carevenise la Bucure[ti cu grip\, spuneadiscret „m\ simt ca domnul L\z\res-cu“. Judec`nd cu mintea de azi, pro-babil c\ se sim]ea foarte r\u. ~n 2008,c`nd l-am re`nt`lnit la Ierusalim era de-ja bolnav, sl\bit [i palid, dar nu vor-bea despre asta [i nici nu-]i venea s\-l`ntrebi ceva. Iar Costel, prieten loial,nu-l tr\da [i nu spunea mai mult de-c`t trebuia. ~n cartea scris\ `mpreun\cu Sandu Frunz\, Leon evoc\ mo-mentul c`nd a ajuns pentru prima oa-r\ `n Israel [i [i-a dat seama c\ arputea tr\i [i chiar muri acolo (era `n1980, c`nd mama, fratele [i sora luierau deja stabili]i `n Israel). {i spunecu tonul at`t de firesc [i de calm cu ca-re vorbea despre orice: „Tr\iam cu sen-timentul c\ acas\, `n România, am in-trat `ntr-un impas, dar asta este, nu maie nimic de f\cut. ~mi amintesc [i acumc\ dup\ ce am umblat de diminea]\p`n\ seara `n Ierusalim, prietenii prie-tenului meu la care trebuia s\ dormnu se `ntorseser\ `nc\ acas\, `n carti-erul Gilo, pe un v`rf de deal, pe unv`rf de munte, cum i se spune acolo.Apunea soarele – apusul de soare,cred c\ ai b\gat de seam\, e foartediferit la Ierusalim de amurgul lent,european – [i eu m-am a[ezat pe opiatr\ [i am sim]it c\ piatra era cald\.Din cauza soarelui oriental, p\m`ntule cald. {i m\ g`ndeam eu atunci, aicimi-ar pl\cea s\ mor. Te sperie mai pu-]in morm`ntul dac\ [tii c\ p\m`ntul ecald. Dac\ n-ar fi fost s\ tr\iesc aici, mi-arpl\cea s\ sf`r[esc aici“.

Iulia Blaga: „Nu aveai nevoie de mult timp ca s\ `]i dai seamac\ Leon Volovici era o persoan\ de o delicate]e extraordinar\ [ide o bun\tate cum rar g\se[ti azi“.

DELICATE}E {I BUN|TATE

» 4

ordinea de zi

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 336 » 10 – 16 decembrie 2011

„Dac\ prostia doare, inte-ligen]a g`dil\?“ Citatul `iapar]ine unui robot cu fa]\[i comportament umane. Defapt, autorul amuzantei inte-roga]ii este doar un personajde film animat. Un film careface furori `n lumea interna-u]ilor, acolo unde patru stu-den]i din Cluj au reu[it s\str`ng\ sute de mii de vi-zitatori unici, pentru fiecarenou episod din serialul pusde ei la cale.

Serialul se nume[te „Ro-botzi” [i, b\nuiesc, m\car obun\ parte dintre dumnea-voastr\ au auzit de el sau au

v\zut, fie [i o singur\ dat\,c`teva secven]e. Celor carenu [tiu despre ce e vorba lefac un scurt sinopsis: `n Ro-mânia anului dou\ mii o su-t\ [i ceva, doi robo]i de ge-nera]ie veche ([i „de taliemic\”) s`nt uita]i `ntr-un de-pozit al Institutului Na]ionalde Robotic\, pe care `l p\-zesc [i unde locuiesc. MO,primul dintre ei, e o covat\de ma]e integrate ruginite,ajuns `n ultimul hal din cau-za prostiei sale [i din cea aalcoolului ce i-a pus st\p`-nire pe duh [i microproce-sor. ~n plus, MO duce cu

greu [i cu roti]a ce-i ]ine locde picioare [i o burt\ debolnav cronic. Cel de-al doi-lea, F.O.C.A., este exact opu-sul domnului MO: robot de[tiin]\ (pentru c\ om nuprea-i putem zice), ra]ional,serios [i, pe de alt\ parte,frustrat, taciturn, introvertit.Pe cei doi `i une[te o priete-nie ciudat\ [i un set infinitde diatribe [i `njur\turi deautobaz\.

Cu fiecare episod nou pecare-l v\d, `mi spore[te ex-ponen]ial simpatia pentrucele dou\ personaje. Sim-patia mi-e dat\ de siguran]a

c\ ace[ti indivizi cu tastatur\integrat\ nu exist\ `n lumeanoastr\ real\. {i, da, de fap-tul c\ prefer s\ cred `ntr-unviitor populat de robo]i cufa]\ uman\, dec`t `ntr-unulde oameni care au cu com-portamentul creativ al unuimonitor LCD. De asemenea,mi-e imposibil s\ nu m\g`ndesc, `n timpul vizion\riiaventurilor lui MO [iF.O.C.A., la domnii MihaiG`dea, Mircea Badea [iVictor Ciutacu. Culmea [idin p\cate, d`n[ii nu au fostuita]i `ntr-un depozit alAntenei 3, ci-[i arat\

magistralele de date `n di-rect, la o or\ c`nd ar trebui cafiecare dintre noi s\ se pre-g\teasc\ de vise pl\cute. Nuvreau s\ cad `n capcana dea-i g\si lui Mihai G`dea ava-tarul din lumea Robotzilor,`ns\ a[ prefera ca d`nsul s\fie doar un personaj virtual,de care „s\ m\ r`d” cu sigu-ran]a c\ nu are ce s\ mi se`nt`mple dac-o fac: exact a[atr\iam, mul]i dintre noi, `ncopil\rie, satisfac]ia c\ zme-ul [i-o lua `n bot, de fiecare

dat\, de la F\t-Frumos.Domnul G`dea [i-a luat unupercut, zilele trecute, de laAndrei Ple[u. N-o fi domniasa omul cu palo[ [i c\lare peun cal alb, dar c`nd Ple[u teface prost cu elegan]acunoscut\, nu-]i mai r\m`ne,de e[ti om normal, dec`tinteligen]a de a t\cea [i de ate face c\ te legi preocupatla pantofi. Mihai G`dea nu at\cut, a[a cum nu face niciMO. Iat\, i-am g\sit avatarulf\r\ s\ vreau.

LA LOC teleCOMANDAAlex SAVITESCU

Oameni cu circuite integrate arse

Un om neverosimil de bun – Leon Volovici„Nimic nu e sigur `n lumea (mea) de azi“, acesta a fost primul [i ultimul lucru pecare Leon Volovici mi l-a spus despre boala care l-a `nvins `n 1 decembrie 2011. L-amcunoscut prin Mircea S\ucan, `n 2003. Scrisesem o carte despre Mircea S\ucan, iaracesta vorbea mereu cu mult drag despre Leon Volovici [i Costel Safirman, cei doiprieteni ai s\i de la Ierusalim, care ]ineau Cercul Cultural de acolo [i care `l ocroteaude la distan]\, prin telefoane [i sfaturi calme, mereu oportune.

5 «

ordinea de ziPLANURI

Anul acesta, „Wall Street Journal“ estimeaz\ c\ Warner Bros ascos `n total peste 20 de miliarde de dolari din ma[ina de baniHarry Potter. De aceea, `n ultima vreme, reprezentan]ii studiouluiau f\cut planuri pentru a men]ine afacerea Potter `n via]\.

Drago[ Cojocaru

Datorit\ interesului generat de acestsf`r[it de fenomen pop-ccultural, ̀ n nu-mai o s\pt\m`n\, ultimul film din sagaHarrrry Potterr a avut `ncas\ri at`t demari `nc`t `ntreaga serie a dep\[it (cupeste 7 miliarde b\gate ̀ n pu[culi]\), ̀ n-tr-uun top al celor mai de succes francizecinematografice, saga R\zboiul stelelorr.

Cu o asemenea cifr\ de afaceri, s`ntlesne de imaginat jalea [i doliul ce audomnit `n birourile studiourilor WarnerBros. Numai succesul acestei serii a a[e-zat Warner pe un loc frunta[ `n topulst\p`nilor Hollywood-ului, ferindu-l

de tulbur\rile financiare prin care autrecut `n ultimii ani concuren]ii.

Baletul cifrelor magice

Saga Harry Potter a generat venituriuria[e `nc\ din 1997, de la primul ro-man din serie. ~n 2007, revista „Adver-tising Age“ estima valoarea `ntreguluibrand Harry Potter la 15 miliarde dedolari produ[i din v`nzarea de c\r]i,filme, v`nz\ri [i `nchirieri de DVD-uri,drepturi de difuzare TV, de diverseproduse derivate, din advertising, dis-curi [i parcuri tematice.

Anul acesta, „Wall Street Journal“estimeaz\ c\ Warner Bros a scos `ntotal peste 20 de miliarde de dolari dinma[ina de bani Harry Potter. De a-ceea, `n ultima vreme, reprezentan]iistudioului au f\cut planuri pentru amen]ine afacerea Potter `n via]\.

Cum? ~n principal, prin investi]ii `nafacerile online cu produsele HarryPotter, ̀ n jocuri video [i prin extindereaparcurilor tematice (un soi de Disney-land-uri Harry Potter) `n `ntreagalume.

Cu toate acestea, spun anali[tii, `nabsen]a unor elemente noi, brandulPotter ar putea deveni stagnant. Un noufilm este exclus c`t\ vreme doamnaRowling refuz\ s\ mai scrie un alt ro-man [i, de aceea, Warner Bros trebuies\ se limiteze, deocamdat\, la a utili-za ceea ce a fost publicat p`n\ acum, s\transforme studioul londonez unde afost turnat filmul `n destina]ie turistic\[i s\ mai scoat\ bani din noul proiectonline legat de lumea lui Harry Pot-ter, „Pottermore“.

Pretenden]ii la coroan\

~nc\ dinainte ca Harry Potter s\ ajung\la final, marile studiouri au c\utat po-ten]iali mo[tenitori ai tronului celei

mai profitabile francize. Cum succesulscrierilor lui J.K. Rowling a generat oadev\rat\ industrie de c\r]i pentru ceitineri, pretenden]ii nu au fost pu]ini.

Saga Amurg (2005-2011) – Este f\-r\ doar [i poate singurul „fenomen“comparabil cu Potter din ultmii ani. In-ferior ca succes, `n ciuda p\rerii fanilor,c\r]ile lui Stephanie Meyer [i filmele re-alizate pe baza lor au sucit milioane demin]i de adolescen]i [i au generat pro-fituri consistente. {i aceast\ saga cuvampiri `[i termin\ parcursul pe ma-rile ecrane `n acest an. De fraieri aupicat cei de la studiourile Paramountcare, dup\ ce au lansat primul film, auabandonat seria (c\r]ile nu deveniser\`nc\ un fenomen), aceasta fiind pre-luat\ de Summit Entertainment.

Busola de aur (2007) – Adaptareaprimului roman al trilogiei His DarkMaterials de Phillip Pullman. Cu uncon]inut controversat din cauza ideilorantireligioase ale autorului, dar origi-nal, romanele au avut parte de un suc-ces consistent `n `ntreaga lume. Fil-mul Busola de Aur nu a convins `ns\pe nimeni `n ciuda produc]iei de cali-tate [i a unor mari nume pe generic(Nicole Kidman, Daniel Craig, EvaGreen etc.), a[a `nc`t urm\toarele dou\c\r]i nu vor fi ecranizate prea cur`nd.

Percy Jackson [i Olimpienii (2010) –Combina]ia dintre Harry Potter [i Le-gendele Olimpului a fost adus\ pe e-crane de Chris Columbus, regizorulprimului Harry Potter, cu mai pu]in suc-ces `ns\. Dar fiindc\ filmul a avut unsucces moderat, [i urm\torul romandin seria scris\ de Rick Riordan, TheSea of Monsters, va vedea lumina e-cranelor anul viitor.

Num\rul patru (2011) – Scris\ de doiamericani sub numele comun de Pit-tacus Lore, cartea I Am Number Four –un soi de Harry Potter combinat cu

E.T. – este prima dintr-o serie de [ase[i a stat [apte s\pt\m`ni pe lista de best-seller-uri din „The New York Times“.Filmul, coprodus de Touchstone [i Dream-works [i lansat ̀ n februarie, n-a avut unsucces extraordinar [i nu a impresionatcriticii. Deocamdat\ nici nu s-a pomenitcuv`ntul „continuare“.

Ce urmeaz\: gladiatoriiviitorului, labirinturi cu mon[tri

~n ultima vreme se pomene[te tot maimult numele lui Suzanne Collins, au-toare american\ de scenarii TV [i roma-ne pentru adolescen]i publicate din2008 `ncoace la Editura Scholastic(da, cei cu Harry Potter). Ac]iunea dinJocurile foamei, primul volum al u-nei trilogii care s-a v`ndut `n 1,5 mili-oane de exemplare, se petrece `ntr-un

viitor `n care adolescen]ii se `nfrunt\p`n\ la moarte `n jocuri televizate, su-biect clar inspirat at`t de filmul Roller-ball, c`t [i de manga [i filmul BattleRoyale. Trilogia a fost tradus\ `n 36de limbi [i a atras aten]ia studiourilorLionsgate care o adapteaz\ `ntr-un filmregizat de Gary Ross (Pleasantville),cu premiera `n martie 2012.

O alt\ saga distopic\ pentru adoles-cen]i a atras aten]ia Hollywood-ului:The Maze Runners de James Dashner,primul dintr-o serie v`ndut\ drept o com-bina]ie de Lost [i Labirintul lui Pan.

P`n\ la descoperirea unei noi fran-cize de aur, cei de la Warner Bros [ide la celelalte mari studiouri se v\dsili]i s\ `nmul]easc\ pe marile ecranenum\rul filmelor de succes fiindc\,a[a cum spune un [ef al studioului,„este nevoie de dou\ blockbustere o-bi[nuite pentru a `nlocui un singurHarry Potter“.

Via]a dup\ Harry Potter: Cum po]i`nlocui un vr\jitor de miliarde?

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 336 » 10 – 16 decembrie 2011

Pentru milioanele de fani,sf`r[itul lumii a venit pe15 iulie 2011 c`nd ultimulfilm din seria Harry Potter,Harry Potter [i Talismane-le Mor]ii – Partea a 2-a, aavut premiera mondial\.A fost un moment de tris-te]e [i `nc`ntare pentrucititori, pentru iubitoriifilmelor, pentru actorii [icinea[tii angaja]i vremede zece ani `n aceast\aventur\ cinematogra-fic\. Al\turi de ei, a fostun moment de uria[\suferin]\ pentru marilestudiouri care au pl`ns lac\p\t`iul ma[inii deprodus ou\ de aur.

Jocurile foamei, de Gary Ross

La sf`r[itul lecturii romanului Femeile insomniacului, oricefemeie `[i va dori s\ cunoasc\ un b\rbat ca Septimius Ilarie [iorice b\rbat [i-ar dori s\ semene, m\car pu]in, cu acela[iSeptimius Ilarie.

DORIN}|» 6

avanpremier\

– Fragment –

Se `nota cu gra]ie, prin atmosfera den-s\ a localului. Chelneri]e tinere ba-let`nd printre mese [i clien]i diver[i.Gra[i, slabi, veseli, tri[ti, melancolici,alcoolici, umezi... Fum albastru-cenu-[iu de ]igar\, miresme parfumate r\-sucindu-se, dr\g\stos, `n jurul fra-zelor muzicale lent-ritmatede blues-uri `n interpre-t\ri celebre, scursedin difuzoare mas-cate ambien-tal.

Muddy Waters, Got My Mojo Wor-king...

Localul era un amestec original derestaurant cu preten]ii [i cr`[m\ bana-l\. Ingeniozitate de patron care [tias\-[i men]in\ clientela. Dou\ `nc\peride m\rime medie, ferestre multe, `-nalte c`t pere]ii. Cu pu]in\ imagina]ieimpulsionat\ de licori adecvate, te pu-teai sim]i `ntr-un acvariu. Specialita-tea casei erau cl\titele. Ni[te cl\titemari c`t o p\l\rie mexican\, umplutecu ciuperci ori fileuri de pe[te [i br`n-z\ gorgonzola.

~nc\perea cu un aspect mai pu]inpreten]ios, dar destul de fantezist,era preferata ziari[tilor, a actorilor [iboemilor. Aici `[i avea [i Timi col]uls\u unde ̀ [i scria, printre rotocoale de

fum [i adieri de rachiualb, comentariile

sportive, reportajele ori simplele [tiripentru ziar. Le scria `ntr-un caiet demici dimensiuni pe care-l purta, me-reu, cu el. Abia `n redac]ie transcriape computer. Mult\ vreme, refuzase s\renun]e la vechea sa ma[in\ de scris.Paginile b\tute la ma[in\ le d\dea se-cretarei care `l privea, de la o zi la al-t\, tot mai uimit\, mai consternat\, mairevoltat\. Ea, mai `n v`rst\ dec`t el, afost `n stare s\ `nve]e cum se lucreaz\la un computer, iar el nu! Desigur, `l`ndr\gea pe Timi, dar i se p\rea copi-l\reasc\ `nc\p\]`narea sa. Nu era vor-ba de `nc\p\]`nare, ci de comoditate,de lene. ~n cele din urm\, Timi renun-]\ la ma[ina de scris, g\sindu-i un locde veci `n debaraua apartamentuluis\u de dou\ camere aflat `n p`nteceleunui bloc cu zece etaje.

Poetul Nego avea un trup uscat,sub]ire ca un bisturiu [i priviri bl`nde.Era poticnit `n vorbire, ca [i cum l-arfi lovit, constant, o lene grozav\ dec`te ori trebuia s\-[i foloseasc\ vocea.M`inile sale desenau mereu, c`nd ro-tund, c`nd fr`nt, cuvinte, propozi]ii [ifraze `n aerul gros al localului. Cuvin-tele s\ltau `n jurul mesei p`n\ le pri-cepeau to]i.

Timi [i Nego se sim]eau bine `m-preun\. T\ceau, chiar [i c`te o or\,f\r\ s\-i ating\ plictiseala. Se pri-veau, din c`nd `n c`nd, iar `n ochi lise zbenguiau lumini]e juc\u[e.Nego schi]a c`te un cuv`nt cu m`nadreapt\, iar Timi `l aproba din cap,

z`mbind `n]eleg\tor pe sub musta]agroas\, neagr\, br\zdat\ de d`re denicotin\, care-i acoperea buza supe-rioar\. Paharele se goleau `ncet, f\r\comentarii, f\r\ pove[ti. M`ng`iatedoar de aripile blues-urilor.

Mavis Staples, A Dying Man’s Plea...

Alte pahare pline, le `nlocuiau, an-cor`nd pe mas\.

Septimius Ilarie era `ndr\git `n re-dac]ie. Ajuta pe to]i colegii, c`nd `l ru-gau. Le `ndrepta gre[elile din articoleori scria `n locul lor, dac\ ace[tia nureu[eau s\ le termine la timp. Le pre-lua sarcinile, c`nd uitau s\ ajung\ laslujb\, din diverse motive, uneori chiarmai multe zile-n [ir.

Prozatori [i poe]i, mai mici ori maimari, profitau de Timi. ~i l\sau manu-scrisele s\ le corecteze ori s\ le com-pleteze cu pagini `ntregi. Pentru asta,unii `l cinsteau cu un rachiu alb. Al]ii,doar cu un mul]umesc [i-o b\taie peum\r. Oricine s-ar fi sim]it jignit, nuTimi. El doar `[i `mpr\[tia z`mbetul `n-]eleg\tor pe sub musta]a sa deas\ [ilat\. Nu `nv\]ase s\ fie nici invidios,nici r\ut\cios, nici fariseu. Pur [i sim-plu `l amuza s\-i ajute, s\ le rescrie u-nele pagini, s\ `ndrepte c`te un vers [inimeni nu afla de aceast\ colaborare.~i pl\cea s\ pluteasc\ `n anonimat,chiar dac\ `[i semna propriile textedin ziar, semn\tur\ de care cititoriiuitau imediat ce terminau de citit.

La masa celor doi se a[ez\ Tavi Pi-ciorviclean. Albastrul ochilor s\i str\-lucea de ner\bdare. De c`teva zile `n-cepuse s\ citeasc\ Arhipelagul Gulag[i-l cuprinse febra, un amalgam de re-volt\, uluial\, consternare, m`hnire,durere chiar, afl`nd despre cum fuse-ser\ omor`]i milioane de oameni, dela ]\rani p`n\ la intelectuali, adev\ra-te pogromuri calculate cu s`nge receori f\cute sub impulsul unor sadicefantezii.

— Salut, zeki ai Acvariului!

Nego flutur\ m`na dreapt\, iar Ta-vi Piciorviclean pricepu, doar se cu-no[teau de mul]i ani.

— Scuze, zise Tavi, cred c\ ]i-am ex-plicat c`nd erai prea beat ca s\ mai ]iiminte. Zek `nseamn\ de]inut, un ape-lativ oficial al Gulagului.

Pati aduse paharul mare plin cu ra-chiu alb pentru Tavi. La masa lui Timise adunau, de regul\, cei care prefe-rau respectiva b\utur\. Dar nu era ni-meni refuzat, acceptau f\r\ re]ineripe oricine dorea s\ se a[eze l`ng\ ei.

— ~]i... sticle[te m`na st`ng\, Patidrag\!, exclam\ Tavi Piciorviclean,iar to]i `l privir\ mirat-amuza]i, adic\cum?

— P\i, nu ]ine ea `n respectiva m`-nu]\..., explic\ Tavi Piciorviclean,...dou\ sticle de bere?

— Bravos, pe asta n-am mai auzit-o,`l l\uda Pati.

— Taman acum mi-a r\s\rit expre-sia... pe buze!

Pati `l lovi pe um\r, semn de apre-ciere a inventivit\]ii sale lingvistice,apoi o porni, cu mi[c\ri apoase, sprecelelalte mese. Nego o urm\ri cu pri-virile, inscrip]ion`nd cu m`na st`ng\`n aerul umed, l\ud`nd, pentru a c`taoar\?, silueta brun\ a chelneri]ei.

— ~n septembrie 1919, continu\Tavi Piciorviclean s\ povesteasc\ dinpunctul `n care se oprise `n seara pre-cedent\, Lenin `i scria lui Gorki onou\ scrisoare, printre altele referin-du-se [i la intelectuali. B\, intelectua-lilor, [ti]i ce zicea micu]ul Lenin des-pre voi?

~ntrebarea se zv`rcoli `n aer, lovin-du-se de vocea gutural\ a lui Maviscare continua s\ bluzeze... A[a se ex-primase, odat\, Timi `n Acvariu, pec`nd din difuzoarele mascate se scur-geau vocea [i chitara lui B.B. King cuThe Thrill Is Gone:

Radu }uculescu (n\scut `n 1949, Tg. Mure[, crescut la Reghin) esteprozator, dramaturg, publicist [i traduc\tor din limba german\.

A absolvit Conservatorul „G. Dima“, sec]ia vioar\. Dintreromanele publicate: Degetele lui Marsias (1985),

Umbra penei de g`sc\ (1991), Povestirilemameib\tr`ne (2006), Stalin cu sapa-nainte!

(2009). A publicat volume de proz\ scurt\ [idou\ volume de teatru. Premiul Cartea

anului (1995, 2009), Premiul„Radu Enescu“ (2002), alte

premii pentru proz\ [itraduceri. Este tradus (volume

[i `n reviste) `n Ungaria,Rusia, Austria, Cehia,

Elve]ia. ~n prezent,este realizator la

TVR Cluj.

AUTORUL

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din romanulFemeile insomniaculuide Radu }uculescu, careva ap\rea `n cur`nd `ncolec]ia „Proz\“ a Edi-turii Cartea Româneasc\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 336 » 10 – 16 decembrie 2011

Radu }uculescu –Femeile insomniacului

7 «

avanpremier\TRADUS Radu }uculescu a publicat volume de proz\ scurt\ [i dou\ volume

de teatru, fiind tradus `n Ungaria, Rusia, Austria, Cehia, Elve]ia.

— ...auzi]i ce minunat bluzeaz\, nudegeaba se nume[te King!

Cuv`ntul f\cu ocolul celor dou\s\li, intr`nd `n limbajul curent al con-sumatorilor statornici, iubitori de al-cool [i jazz. La fel [i expresia lui Tavi...`]i sticle[te m`na!

— Deci... [ti]i? repet\ Tavi `ntre-barea, iar Nego [i Timi cl\tinar\ dincap, z`mbind, semn c\ poate conti-nua. Tavi Piciorviclean era un pasio-nat al povestitului, contrast`nd cu ceidoi [i tocmai de aceea complet`ndu-sede minune. Putea vorbi `n voie, era rar`ntrerupt.

— Marele conduc\tor Lenin, \lade repeta ca o moar\ stricat\, `nv\-]a]i, `nv\]a]i, `nv\]a]i, `i scria scriito-rului Gorki c\ marea mas\ a intelec-tualit\]ii se crede creierul na]iunii, darnu e dec`t un mare c\cat! Din vina in-telectualit\]ii se vor sparge multe oa-le. Adic\, vezi bine, din vina ei aumurit [i vor mai muri puzderie... To-var\[ul Lenin reflecta, de mult\ vre-me, la un sistem represiv reparatoriu[i lesnicios! V\ place cuv`ntul \sta les-nicios? Zicea c\ reprimarea minorit\]iiexploatatorilor de c\tre majoritateafo[tilor robi este o chestie lesnicioas\[i fireasc\ [i va costa umanitateamult mai pu]in dec`t reprimarea an-terioar\ a majorit\]ii de c\tre minori-tate. Fariseu. P`n\ la urm\, ]\ranii ca-re n-au primit cu entuziasm colectivi-zarea au fost exermina]i. ~mpu[ca]iori `mpin[i la moarte `n lag\re. {asemilioane! At`t lui Lenin, c`t [i lui Sta-lin, fix `n pix `i durea c\ omoar\ mun-citori, ]\rani ori intelectuali, c`t timpteroarea trebuia men]inut\, `ntre]inu-t\ la foc continuu. ~ntre 1917 [i p`n\`n 1959, adic\ `nc\ vreo patru ani du-p\ moartea t\tucului, s-au pus cap\tla 55 de milioane de vie]i omene[ti!{i asta e o cifr\ aproximativ\, din ces-a putut calcula, c\ci `n Gulag nume-ro[i mor]i nu au ajuns s\ figureze penici o list\... Cincizeci [i cinci de mili-oane, adic\ peste un milion de oamenipe an! {i `n ce condi]ii! De tortur\, defrig, de foame, de mizerie incredibil\,de boli... Omor`]i `ncetul cu `ncetul...Nu doar `mpu[ca]i pur [i simplu. Dar[i cei condamna]i la `mpu[care [i carenu a[teptau execu]ia dec`t c`teva zile,\sta fiind un adev\rat noroc pe capullor, erau at`t de str`ns ̀ nghesui]i ̀ ntr-unhangar, `n picioare, `nc`t c`nd, `n locde ap\ de b\ut, li se aruncau buc\]i deghea]\ nici m\car nu puteau `ntindem`na dup\ ele, trebuiau s\ le prind\din zbor cu gurile! Dizenteria [i alte bolid\deau iama `n convoaiele sutelor demii de de]inu]i du[i prin Siberia spreinsula Kol`ma. Din bar\ci improvizate,`n fiecare diminea]\ se scoteau peste osut\ de mor]i. Cei vii nu d\deau mor]iip`n\ nu `ncepeau s\ put\, ca s\ ia [ira]ia acestora. Nu reu[eau s\-i separepe to]i cei bolnavi de tifos. Z\ceau pepriciuri cu etaj. Dac\ vreunul de sus numai putea ie[i la bud\, se golea peste ceide jos... Infirmierii erau ho]i, smulgeaudin]ii de aur din gura mor]ilor, dar nuse sfiau s\-i smulg\ nici celor vii.

M`na lui Nego se zb\tu `n aer, iarTavi Piciorviclean pricepu.

— Nu-]i place, zise el r`z`nd `n-c`ntat, copil\re[te, de efectul spuse-lor sale. Atunci s\ povestesc mai pu-]in... duhnitor. Oamenii nu se s\ltaupentru ceva anume, ci doar pentruc\! Pur [i simplu pentru c\ trebuiaus\lta]i! B\ga]i `n `nchisori ori trimi[i`n Gulag! Pentru c\!!! Existau chiarnorme. C`]i indivizi s\ fie trimi[i, pes\pt\m`n\, `n lag\re. Uneori, c`]i s\fie `mpu[ca]i! Norm\, ca la fabric\!Motivele erau diverse. Activitate os-til\ guvernului, formularea de opiniidefetiste, comentarii calomnioasedespre situa]ia material\ a oamenilormuncii, exprimare rezervat\ [i ran-chiunoas\ la adresa guvernului! Astada, acuza]ie! Dar puteai ajunge `n Gu-lag [i dac\ afirmai c\ clasa munci-toare tr\ie[te prost, dar [i dac\ afir-mai c\ Gorki e un scriitor slab!! OriMaiakovski! ~n schimb, scriitori ge-niali erau `mpu[ca]i pur [i simplu,precum Isaak Babel, de exemplu, orih\itui]i p`n\ le intra spaima-n oase,precum Bulgakov.

Tavi Piciorviclean era liber profe-sionist. O afirma cu m`ndrie. ~n con-cep]ia lui, liber profesionist `nsemnaunul care, `n primul r`nd, nu munce[-te nici la patron, nici la stat. Reu[ises\ termine liceul, dup\ o frecven]\ to-tal aleatorie la cursuri. Minte ascu-]it\, cum se zice, Tavi era un cititorpasionat de literatur\ [i, `n egal\ m\-sur\, un pasionat al jocurilor de c\r]i,`n special al pockerului. De aici, baniide buzunar, `n timpul [colii. Dup\ ab-solvire, a lucrat, din proprie ini]iati-v\, `ntr-o min\, timp de un an de zile.S\ cunoasc\, pe viu, via]a minerilor,nu din pove[ti de cr`[m\. De acolo, s-a`ntors cu piciorul st`ng ceva mai scurt[i-o nest\vilit\ poft\ de via]\ la... su-prafa]\. Tr\ia din pocker, organiz`ndpartide cu diver[i indivizi b\no[i, maiales cu cei veni]i din provincie pentruafaceri profitabile `n marele ora[. Ca-za]i la hoteluri de patru stele, ace[tiaajungeau [i `n Acvariu, local cu fai-m\, plasat taman `n centru. Aici, TaviPiciorviclean ̀ i ag\]a elegant, momin-du-i la o partid\, dou\, zece... Uneorif\cea fotografii la nun]i. Avea un ta-lent de excep]ie, i se dusese faima, fo-tografiile sale aveau personalitate, fan-tezie, dar... aventura [i lenea `l rea-duceau `n Acvariu. Tavi era mult mait`n\r dec`t Timi [i Nego, `ns\ deveni-ser\ prieteni buni. ~l `nc`nta faptul c\este ascultat aproape f\r\ `ntrerupere,c\-[i putea de[erta sacul de cuvinte.

— Am `nceput [i eu s\ citesc Arhi-pelagul..., zise Timi.

— Minunat! explod\ Tavi Piciorvi-clean. Putem s\-l coment\m.

— Dup\ ce termin toate volumele.

— Am priceput.

— E nevoie de timp...

— ~ntr-o `nchisoare mai veche con-struit\ pentru 500 de persoane eraub\gate, `n regimul comunist, zece miide persoane! Ai citit? O `nchisoare `ncare ar fi trebuit, `nainte de 1917, s\zac\ [i tovul Lenin, c\ci fusese con-damnat, dar... i se d\duse regim de

om liber. Zece mii, `n loc de cinci su-te! Parc\ Minusinsk... se numea locali-tatea... cam a[a ceva, tu nu-]i aminte[ti,Timi, ori n-ai ajuns p`n\ la capitolulrespectiv...? E din primul volum.

— S`nt o mul]ime de informa]ii [i`nt`mpl\ri [i descrieri atroce, aproa-pe pe fiecare pagin\... greu s\ le ]inminte, zise Timi cu glas sc\zut.

— Vezi, de aia trebuie s\ le poves-tim, s\ le coment\m... ca s\ ni se lipeas-c\ mai bine de neuroni! se entuzias-m\ Tavi Piciorviclean.

— A[ prefera s\-l ascult pe... DaveBrubeck, z`mbi Timi, iar Nego apro-b\, zg`riind aerul cu unghiile degete-lor de la m`na dreapt\.

— El c`nt\ acum...?, `ntreb\ Tavi,nefiind un bun cunosc\tor al inter-pre]ilor de blues.

– Chiar el..., confirm\ Timi. TakeFive se nume[te piesa.

— Mi-e cunoscut\... e m`ng`ietoa-re..., habar n-aveam ce titlu are... ex-clam\ Tavi Piciorviclean. O melodie per-fect\ pentru un drum lung... Te afli lavolanul ma[inii... `n jur `ntinderi pla-te, nesf`r[ite... Un drum pustiu... icicolo c`te un arbust... Un amurg vio-let... tu singur, `n imensa pustietate...

M`na lui Nego se zb\tu `n aer, aiaptitudini de poet, Tavi, m\ uime[ti,ar trebui s\ te apuci de scris versuri.

— Mul]umesc... dar poezie, `n niciun caz!, r\spunse Tavi. Ar fi cam tim-pul s\ m\ apuc de `nv\]at [i eu limbaasta englez\... c`t de c`t. Nici rusa numi-ar fi stricat s-o cunosc... Ce scrii-tori minuna]i a[ fi putut citi ̀ n original!Pentru rus\... e cam t`rziu. Gata... S\bem [i s\ ascult\m.

Ridicar\ to]i trei paharele cu ra-chiu alb. Pe suprafe]ele lor se zbengu-iau frazele muzicale v\rsate din p`l-nia str\lucitoare a saxofonului.

Se nume[te Septimius Ilarie. Unb\rbat cu un aspect fizic comunaparent f\r\ `nsu[iri. {i totu[i, cumreu[e[te un astfel de b\rbat s\cucereasc\ numeroase femei, de laadolescente naive p`n\ la maturetrecute prin numeroaseexperien]e? Cum reu[e[te s\ lesatisfac\ at`t dorin]ele suflete[ti, c`t[i pe cele trupe[ti? La aceste`ntreb\ri r\spunde romanulFemeile insomniacului printr-on\ucitoare cascad\ de `nt`mpl\ridescrise cu umor (uneori negru),ironie [i sarcasm. La sf`r[itullecturii, orice femeie `[i va dori s\cunoasc\ un b\rbat ca SeptimiusIlarie [i orice b\rbat [i-ar dori s\semene, m\car pu]in, cu acela[iSeptimius Ilarie.

CARTEA

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 336 » 10 – 16 decembrie 2011

„Nu exist\ nimic mai r\u pentru un artist dec`t rutina.Schimbarea subiectelor presupune mereu o stimulare acreativit\]ii, a memoriei. Este opusul l`ncezelii pe o singur\tem\, cea de ieri sau de alalt\ieri.“

» 8

interviuINTERVIU CUJORDI SAVALL

Interviu realizat de Marius Constantinescu

Iat\-v\ din nou explor`nd universulsonor al lui Dimitrie Cantemir [i alIstanbulului, `nainte sau dup\ alte

c\l\torii muzicale `n timpul luiErasmus sau al dinastiei Borgia. V\e u[or s\ schimba]i istorii at`t de re-pede?

S`nt istorii pe care le preg\tesc cu multtimp `nainte. Sigur c\ avem nevoie depu]in\ vreme pentru a ne acomoda, dar

ele fac parte din noi. Este ceva ce pur-t\m `n noi intrinsec.

{i este ceva ce face]i `n timpul tur-neelor interna]ionale, c`nd c`nta]imuzica lui Cantemir `ntr-o sear\, asecolului al XVII-lea francez `n alta...Acela[i ritm de ani [i ani de zile...

Exact. Este un fapt asumat. Nu exist\ ni-mic mai r\u pentru un artist dec`t ruti-na. Schimbarea subiectelor presupunemereu o stimulare a creativit\]ii, a me-moriei. Este opusul l`ncezelii pe o singu-r\ tem\, cea de ieri sau de alalt\ieri.

~n felul acesta reu[i]i s\ v\ p\stra]iprospe]imea interpret\rii [i, de cenu, s\ descoperi]i aspecte muzicalecare poate st\teau ascunse la o pri-m\ lectur\.

De fiecare dat\ c`nd relu\m un program,chiar [i unul la care am lucrat foartemult, improviza]ia ̀ [i face loc. ~n func]iede starea noastr\, de sal\, de ambian-]\, anumite energii dau na[tere unorsonorit\]i noi.

Pentru c\ vorbi]i de improviza]ie,da]i impresia unei libert\]i quasi-totale c`nd c`nta]i muzica otoman\din timpul lui Cantemir. V\ permi-te]i luxul jocului?

Mai mult dec`t at`t, ceea ce ne dorimcel mai mult este s\ ne juc\m! Dup\ ceam f\cut cercetare, dup\ repeti]ii [i aran-jamente de programe, obiectivul final

este de a l\sa muzica s\ vorbeasc\ ea`ns\[i. Asta nu se poate `nt`mpla dac\nu ne sim]im liberi s\ utiliz\m acestlimbaj pe care `ncerc\m s\ `l st\p`nim.

Ceea ce a]i `nceput cu albumul Is-tanbul, a]i continuat cu urm\torul,Sublima Poart\. Vocile Istanbulului.Exist\ ceva la acest spa]iu, istoric [imitic `n egal\ m\sur\, care v\ inci-t\ la noi explor\ri?

Pentru c\ vin dintr-o ]ar\ definit\ deconjunc]ii culturale, am fost mereu fas-cinat de locurile `n care aceste `nt`lnirisau conflicte se `nt`mpl\. Tocmai de a-ceea `mi este foarte u[or [i natural s\`ncep un nou proiect de descoperiremuzical\. Nimic nu este mai intere-sant dec`t s\ sondezi istoria unui ora[[i s\ descoperi c\ ideile pe care le a-veai despre acel loc s`nt total diferite deadev\rul istoric.

A]i cobor`t ad`nc `n istoria Istanbu-lului cu aceste dou\ albume. V-a]i g`n-dit s\ aborda]i [i muzica din timpulConstantinopolului?

Nu e exclus, dar nu pot spune c\ a[ fa-ce-o `n viitorul apropiat. Orice asemeneademers presupune un timp prelung decercetare. Cred `ns\ c\ a[ fi fascinat.

Care s`nt ora[ele care v\ inspir\ s\le descoperi]i trecutul muzical?

S`nt at`tea... Cred c\ primul a fost Ieru-salimul. Al\turi de el, Alexandria, Roma,Vene]ia, dar [i ora[e ale Turciei care aufost colonii grece[ti, ora[e ale evreilor...

Apropo de Vene]ia, este momentuls\ v\ `ntreb dac\ pute]i confirmaprezen]a `n concertul organizat deInstitutul de Cultur\ [i CercetareUmanistic\ [i Institutul CulturalRomân pentru deschiderea Carna-valului din februarie 2012, la Tea-tro La Fenice, tot cu muzica Istan-bulului [i a lui Dimitrie Cantemir?

Absolut, cu mare pl\cere! Este o muzi-c\ pe care trebuie s\ o cunoasc\ mul]i.~n plus, `mi place ideea de a o prezenta`n ora[ul lui Vivaldi, unul dintre compo-zitorii influen]a]i de crea]ia oriental\.

Tot la `nceputul anului 2012, reve-ni]i la Gran Teatre del Liceu dinBarcelona pentru a dirija opera IlBurbero di buon cuore. S`nt c`]iva anide c`nd nu a]i mai dirijat oper\...

S`nt c`]iva ani de c`nd nu am mai dirijatoper\ pus\ `n scen\. Altfel, tocmai amterminat dou\ concerte [i un disc cuTeuzzone de Vivaldi. O oper\ pe scen\presupune o lun\, o lun\ [i jum\tate

de munc\ `mpreun\ cu interpre]ii [iregizorul, ceea ce `nseamn\ mult\ de-dica]ie. E greu s\ dai la o parte toate ce-lelalte proiecte [i s\ te concentrezi at`tatimp pe un singur lucru. Am acceptat laBarcelona, pentru c\ s`nt la mine aca-s\, dar nu a[ face-o cu mare u[urin]\ `nalt\ parte. N-a[ face-o din lips\ de timp,dar [i din respect pentru to]i muzicie-nii care lucreaz\ cu mine [i care con-teaz\ pe mine pentru diferite proiecte.

Exist\ `ns\ vreo oper\ pe care visa]is\ o face]i `n viitor?

Niciuna! Vreau s\ spun, nu `n viitorulapropiat. Vor fi Alcyone de Marin Ma-rais [i ~ntoarcerea lui Ulise `n patrie deMonteverdi, dar `n 2014, 2015, 2016...

A]i fi tentat s\ `ncerca]i [i regie?

Nu. Regia e ceva special [i nu cred c\m\ intereseaz\ foarte tare. C`nd lucrezcu un regizor, m\ implic mult [i stabilim`mpreun\ coordonatele. Eu `ncerc s\ap\r mereu leg\tura `ntre muzic\ [igest. Am f\cut regia unor mari proiec-te, precum Ierusalim, Borgia, Catarii,dar vorbim de o regie muzical\, de fe-lul `n care grad\m piesele muzicale,de intr\ri, ie[iri, efecte de lumin\. Deaici [i p`n\ la gestica teatral\ pe care opresupune opera e o mare distan]\.

Cum v\ stabili]i programul anualpentru a p\stra o balan]\ just\ `ntreconcerte, conferin]e [i `nregistr\ri?

Din momentul `n care v\d c\ s-au str`nsprea multe concerte `ntr-o lun\, numai accept nimic `n plus. Mai mult, amgrij\ tot timpul s\ p\strez c`teva lunicomplet libere pentru cercetare [i `n-registr\ri. Asta nu `nseam\ c\, dac\vine o propunere pentru un concert`ntr-un loc interesant, nu s`ntem flexi-bili s\ mi[c\m pu]in lucrurile.

Toamna aceasta, la Festivalul „Enes-cu“, Ton Koopman `mi vorbea des-pre frumoasa prietenie care v\ leag\.V-a]i g`ndit vreodat\ la un proiectmuzical care s\ v\ aduc\ `mpreun\,pe dvs., pe el, pe William Christie,marii speciali[ti ai muzicii vechi?

Cred c\ ar fi pu]in cam greu... Vede]idvs., orice asemenea proiect are ne-voie de un dirijor, de un lider, nu demai mul]i... Fiecare ar avea tendin]ade a merge `n direc]ia lui. Ar fi greu s\conduci un vapor cu trei c\pitani!Cred c\ un proiect muzical are nevoiede un [ef care s\ `l dirijeze [i de muzi-cieni care s\ colaboreze cu el [i `ntreei. Dincolo de asta [i de prietenia carene leag\, `i respect enorm pe to]i ceipe care i-a]i citat.

Celebrul muzician Jordi Savall [i forma]ia saHesperion XXI, `mpreun\ cu muzicieni invita]i dinTurcia, Armenia [i Bulgaria, au fost aplauda]i `nde-lung `n timpul [i la finalul spectacolului pe care l-ausus]inut miercuri, 7 decembrie, la Ateneul Român, unconcert-eveniment, in memoriam MontserratFigueras, dedicat muzicii lui Dimitrie Cantemir.

La concertul de la Bucure[ti, Jordi Savall (lir\ cuarcu[, rebeg, regie artistic\), Dimitri Psonis (santur &sas), Driss El Maloumi (ud) [i Pedro Estevan (percu]ie)au urcat pe scen\ `mpreun\ cu Derya Turkan(kamanche), Yurdal Tokcan (ud), Fahrettin Yarkin(percu]ie), Murat Salim Tokac (tanbur), HakanGungor (kanun), Gaguik Mouradian (kamanche),Haïg Sarikouyoumdjian (ney & duduk), NedyalkoNedyalkov (caval).

Concertul a `ncheiat cea de-a doua edi]ie aStagiunii Camerale ICR la Ateneu, un program alInstitutului Cultural Român derulat `n parteneriat cuFilarmonica „George Enescu“.

„Am fost suficient de nebuani de studiu [i s\ m\ ded

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 336 » 10 – 16 decembrie 2011

Pentru c\ am vorbit de Festivalul„Enescu“, la edi]ia din 2007 publi-cul român a avut ocazia s\ v\ cu-noasc\ [i s\ v\ aud\ pentru primadat\. A]i revenit `n 2010 la Ia[i,pentru a prezenta muzica lui Can-temir [i acum s`nte]i din nou la Bu-cure[ti. Sim]i]i dragostea publicu-lui din România, mereu gata s\ pri-measc\ minunile sonore pe care i leoferi]i?

~n primul r`nd, la publicul român sesimte o mare sete de muzic\, de frumos.Cred c\ este o caracteristic\ a culturiilatine, dar [i a popoarelor care `[i ca-ut\ simbolurile [i r\d\cinile. Româniaare locul ei bine definit `n cultura eu-ropean\, iar asta se simte inclusiv `nfelul `n care publicul tr\ie[te fiecareact muzical.

Pe l`ng\ Dimitrie Cantemir, care afost un prin] român `nainte de a fiun prin] european, ave]i dorin]a dea face un pic de arheologie muzi-cal\ [i `n trecutul României?

M\ intereseaz\ multe lucruri, de[i nuprea cunosc istoria României. Nu esteexclus `ns\ ca, prin intermediul luiCantemir, s\ vin `n contact [i cu muzi-ca }\rilor Române din perioada lui.S`nt [i elemente ale muzicii tradi]io-nale române[ti care m\ incit\, dar re-cunosc c\ nu am avut timpul pentru ale studia pe `ndelete.

Cu discul despre dinastia Borgia a]ic`[tigat un Grammy, una dintre celemai importante distinc]ii pentru unmuzician. S`nt asemenea semne deapreciere o motiva]ie pentru a mer-ge mai departe, pentru a dezvoltanoi proiecte muzicale?

Nu s`nt ceva indispensabil. Nu facemtoate aceste discuri noi pentru a luapremii cu ele. Pentru mine, asta estevia]a, pur [i simplu. ~n acest momentparticular, muzica este cea mai puter-nic\ modalitate de a p\stra vie amin-tirea so]iei mele, Montserrat Figueras.Prin muzic\, s`nt `ntr-un permanentcontact cu ea. A fost `ns\ o mare pl\-cere s\ v\d c\ [i `ntr-o cultur\ at`t de`ndep\rtat\, precum cea american\,`nregistr\ri at`t de speciale, cum esteDinastia Borgia, s`nt apreciate. O muzi-c\ a[a deosebit\ impresioneaz\ oame-nii de peste tot. Cum s\ nu m\ bucur?

Anul trecut, la Ia[i, `mi vorbea]i de-spre discul Dinastia Borgia [i despreErasmus ca viitor personaj al pre-ocup\rilor dvs. Ast\zi, [i el este rea-litate. La sf`r[it de 2011, spre cinese `ndreapt\ preocup\rile dvs.?

Unul dintre marile proiecte la care lu-cr\m [i pe care l-am prezentat `n no-iembrie la Cité de la Musique din Pariso are ca figur\ central\ pe Ioana d’Arc.Folosim inclusiv scrisori [i note origi-nale de-ale ei, iar `n 2012 va ap\rea onou\ carte-disc cu muzica din perioa-da ei [i cu toate cercet\rile noastre ca-re o au ca subiect. Tot zilele acestea [itot la Paris vom prezenta ̀ n concert pro-iectul „Erasmus [i elogiul nebuniei“.Al\turi de muzic\, o actri]\ va recitatexte importante despre nebunie, textede o actualitate deconcertant\. S`nt ocritic\ a societ\]ii, a vie]ii politice [ireligioase la toate nivelurile. Este [i ocritic\ a r\zboiului, a injusti]iei... Vomda citire [i unor scrisori ale lui Eras-mus c\tre Thomas More, care ̀ i era prie-ten [i care a fost executat de Henric alVIII-lea, dar [i c\tre Luther. Asta facemdintotdeauna: ne scufund\m `n muzicaunui timp istoric, dar ne aplec\m [i a-supra marilor exponen]i ai g`ndirii dinacel timp. Erasmus a fost unul dintre ei,un spirit de o luciditate extraordinar\.

{i, ca la fiecare ini]iativ\ a dvs., nue doar muzic\, ci art\, g`ndire, u-manitate, pur [i simplu, pe care lerelua]i [i le repropune]i publiculuicontemporan.

~n ceea ce prive[te muzica, peste 90%`nseamn\ s\ ascul]i, pur [i simplu. Du-p\ mai bine de 40 de ani `n care amf\cut asta, acum simt nevoia imersiu-nii totale `n alte epoci, iar asta presu-pune aproape retr\irea acelor experien-]e umane. Cred c\ este imperativ s\ neimagin\m viitorul raport`ndu-ne la e-vurile trecute ale istoriei spiritualit\]iiomului.

Dac\ a]i avea timpul, dorin]a [i mij-loacele de a aborda un compozitoral secolului al XIX-lea, cine ar fi el?

Timpul [i mijloacele, bine spus... S`nt mul]icreatori care m\ fascineaz\: Schubert,Beethoven, Brahms... M\ opresc, pen-tru c\ a[ putea s\ v\ vorbesc [i despreni[te lucr\ri de Bruckner care m-ar in-teresa... R\m`n pentru o via]\ viitoare,deoarece marile lucr\ri ale secoluluial XIX-lea presupun mijloace considera-bile, structuri muzicale complexe [i or-chestre ample. Dac\ nu ai o institu]ieimportant\ `n spate care s\ le sus]in\pe toate, e aproape imposibil. Cu o or-chestr\ mic\ de instrumente de epoc\,un asemenea demers ar fi prea riscant.

Toate `nt`lnirile pe care le ave]i cumuzicieni din lumea `ntreag\, ca s\nu mai vorbesc de publicul de pestetot, au schimbat `ntruc`tva sufletuldvs. catalan?

Fire[te. Orice `nt`lnire cu o cultur\ no-u\ m\ schimb\. Pentru mine, a fost omodalitate de a m\ `mbog\]i spiritual,mai ales al\turi de so]ia mea, Mont-serrat Figueras. M\ g`ndesc inclusiv laprimele `nregistr\ri pe care le-am f\-cut, cu muzic\ sefard\, arabo-anda-luz\, apoi cele cu muzica Ierusalimu-lui, a bazinului mediteranean... Toatene-au deschis perspective incredibile.Unul dintre ultimele proiecte f\cute `m-preun\ [i care trebuie s\ ias\ pe pia]\este Mare Nostrum.

Dac\, `ntr-un exerci]iu de imagina-]ie, `l privi]i pe Jordi Savall de a-cum 40 de ani al\turi de cel de azi,care ar fi diferen]ele?

Nu e niciuna. C`nd am `nceput s\ c`ntmuzic\ veche pe viola da gamba, eramun t`n\r fascinat de lumile care i se des-chideau `n fa]\. Am fost, din fericire,suficient de nebun s\ las `n urm\ nou\ani de studiu [i s\ m\ dedic muziciivechi. Am avut [i [ansa de a o `nt`lni peMontserrat Figueras [i de a porni `m-preun\ `n aceast\ aventur\. Dac\ ar fis\ g\sesc o diferen]\, a[ spune c\ a-tunci eram am`ndoi suflete pline deentuziasm, de for]\, de dorin]a de aschimba lucrurile, dar eram puri. Toa-te experien]ele noastre `mpreun\ aufost, pentru mine, reg\sirea unui su-flet-pereche venit, parc\, din Grecia an-tic\. Montserrat nu a fost doar so]iamea [i mama copiilor mei, ci o sibil\, opreoteas\ mitic\. Cea mai mare parte

a lucrurilor pe care le-am f\cut `nvia]\ [i care m-au format, le-am f\cutpentru c\ a stat al\turi de mine a-ceast\ fiin]\ de o bog\]ie moral\ in-credibil\.

A]i dus magia muzicii peste tot `nlume al\turi de acest `nger cu pletebrune, Montserrat Figueras. Exist\o geografie muzical\ a drumului pecare l-a]i f\cut `mpreun\?

Parcursul nostru a `nceput `n Catalu-nya, s-a r\sp`ndit `n Spania arabo-an-daluz\, apoi `n Centru, cu muzica se-colului de aur, `n Nord, prin cantigas[i a continuat `n Sudul Fran]ei, cu mu-zica trubadurilor [i a catarilor, `n Ita-lia – unde Montserrat a fost una dintreprimele artiste care a demonstrat cum seinterpreteaz\ recitativul c`ntat, Cac-cini, Monteverdi – [i peste tot `n Eu-ropa, deasupra [i `n jurul Mediteranei.

~ntr-un omagiu foarte emo]ionant,relua]i una dintre ideile sale. Citez:„Mai mult dec`t orice, la cel carec`nt\ un c`ntec de leag\n exist\ gri-ja de a da tot ce are mai bun `n el –nimic mai mult dec`t cel mai frumosact de iubire, care `i insufl\ copiluluiesen]a vie]ii `nse[i“. Care a fost esen-]a vie]ii lui Montserrat Figueras, mu-zica sau familia dvs. muzical\?

Cred c\ esen]a vie]ii ei a fost, `ntotdea-una, s\ `mpart\ iubire `n jur. A f\cut-o[i prin muzic\, dar nu muzica a fost

esen]ial\, ci fiin]a omeneasc\. V\ dauun exemplu: dac\ eram `mpreun\ `n-tr-un taxi, cu telefoane, cu discu]ii, cupartituri, ea `[i f\cea mereu timp pen-tru a sta pu]in de vorb\ cu [oferul,pentru a-l pre]ui. Telefoanele [i dis-cu]iile puteau s\ mai a[tepte. PentruMontserrat conta via]a, iar muzica eracalea prin care comunica la orice nivel,cu oricine. ~ntre muzic\ [i oameni, oa-menii aveau `ntotdeauna prioritate. Pu-teau s\ fie copiii no[tri, puteau s\ fieprieteni, putea s\ fie chiar [i gr\dina-rul... Asta o f\cea iubit\ [i de cei mailumina]i intelectuali, dar [i de oame-nii simpli. Generozitatea [i darul de a[ti s\-i asculte pe ceilal]i.

Interviu realizat cu sprijinul deosebit al Institutului Cultural Român

MONTSERRATFIGUERAS

9 «

interviu

„Pentru mine, asta este via]a, pur [i simplu. ~n acest momentparticular, muzica este cea mai puternic\ modalitate de p\stravie amintirea so]iei mele, Montserrat Figueras. Prin muzic\,s`nt `ntr-un permanent contact cu ea.“

www.suplimentuldecultura.ro

un s\ las `n urm\ nou\edic muzicii vechi“

Figur\ excep]ional\ a muziciicontemporane, Jordi Savall s-adedicat, timp de mai mult detreizeci de ani, redescopeririicomorilor muzicale uitate.

Al\turi de cele trei ansambluripe care le-a `nfiin]at `mpreun\ cuMontserrat Figueras – HesperionXXI, La Capella Reial de Catalunya[i Le Concert des Nations – aexplorat un univers muzicalimpresionant, readuc`nd `n aten]iapublicului at`t muzica veche, c`t [iinstrumentul viola da gamba.

Cu o `ndelungat\ carier\ de mu-zician, profesor, cercet\tor [iini]iator de proiecte muzicale [iculturale, Jordi Savall este probabilcel mai de seam\ arhitect alactualei revaloriz\ri a muziciiistorice.

Uni]i de pasiunea pentru studiul[i interpretarea muzicii vechi [ifascina]i de bog\]ia repertoriuluimuzical european [i mai aleshispanic de dinainte de 1800, JordiSavall, Montserrat Figueras, Loren-zo Alpert [i Hopkinson Smith aupus bazele ansamblului HesperionXX `n 1974.

Devenit, odat\ cu trecerea `nnoul mileniu, Hesperion XXI,ansamblul `[i continu\ muncasus]inut\ de cercetare, sco]`nd lalumin\ repertorii `n mare partenecunoscute publicului larg, bazaansamblului r\m`n`nd constant\,dar formula instrumental\ variind`n func]ie de caracteristicileproiectelor.

A REDESCOPERITCOMORILEMUZICALE UITATE

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 336 » 10 – 16 decembrie 2011

Florin Irimia: „Asem\n\rile, ca [i deosebirile dintre realitate [ific]iune nu trebuie s\ ne mire, ele au coabitat armonios `n aproapetoate scrierile lui Ondaatje, la fel cum lirismul poetului Ondaatje s-a `mbinat armonios cu nara]iunea prozatorului cu acela[i nume“.

COABITARE» 10

printre r`nduri

F.M. Dostoievski, Fra]ii Karamazov, traducere [i note de OvidiuConstantinescu [i Isabella Dumbrav\, colec]ia „TOP 10+“, Edi-tura Polirom, 972 de pagini, 29.95 lei

Fra]ii Karamazov, cel din urm\ [i cel mai complex roman allui Dostoievski, este `n acela[i timp povestea scris\ magistral aunui paricid [i o medita]ie filosofic\ asupra `ntreb\riloresen]iale ale umanit\]ii: existen]a lui Dumnezeu, liberul-arbi-tru, natura colectiv\ a vinei [i consecin]ele dezastruoase alera]ionalismului. ~ntruchip`nd patru ipostaze fundamentale aleindividului, fra]ii Karamazov au, fiecare, motive bine `ntemeia-te, de[i de naturi diferite, s\-[i ucid\ tat\l, mo[ierul Fiodor Pav-lovici Karamazov, care duce o via]\ amoral\ [i desfr`nat\.Moartea nea[teptat\ a acestuia arunc\ suspiciuni asupra tutu-ror celor patru fra]i [i d\ na[tere la numeroase teorii, Dostoiev-ski exploat`nd cu o abilitate remarcabil\ filonul poli]ist alpove[tii, ce creeaz\ un suspans capabil s\ sus]in\ `ntreaga struc-tur\ romanesc\.

Cicerone Ioni]oiu, Memorii. Volumul II: Drama României v\zut\ din exil, edi]ie`ngrijit\ de Cosmin Budeanc\, Editura Polirom, 288 de pagini, 37.95 lei

Al doilea volum al Memoriilor lui Cicerone Ioni]oiu descrie efortul celor care,r\ma[i fideli con[tiin]ei proprii [i valorilor morale, au dus din exil o lupt\ ine-gal\ `mpotriva regimului comunist din România. Reuni]i `n jurul Comitetului(Consiliului) Na]ional Român [i sus]inu]i de Radio „Europa Liber\“, ei auf\cut cunoscute Occidentului situa]ia dramatic\ a României conduse de Nico-lae Ceau[escu [i caracterul inuman al or`nduirii comuniste, `n `ncercarea de apromova valorile democratice [i de a impune regimului de la Bucure[ti Acordu-rile de la Helsinki din 1975. S`nt prezentate de asemenea ac]iunile Securit\]ii,care, prin metodele Direc]iei de Informa]ii Externe – dezinform\ri, [antaje,atentate, racol\ri de agen]i din r`ndul refugia]ilor etc. –, urm\rea s\ compro-mit\ activitatea Consiliului Na]ional Român [i a Partidului Na]ional }\r\nescdin exil. Adresat at`t genera]iei care „n-a avut tinere]e“, c`t [i celor care i-au ur-mat, volumul are o remarcabil\ valoare documentar\, contribuind la cu-noa[terea particularit\]ilor exilului politic românesc [i a rela]iilor tensionatedintre acesta [i autorit\]ile comuniste de la Bucure[ti.

SEMNALE

Sper s\ nu v\ plictisesc prea tare cuscrisorile de amor ale triunghiului fa-tal Natalia Negru, {t.O. Iosif [i Di-mitrie Anghel. Ce caut\ ei de dou\s\pt\m`ni `n rubrica mea v-am po-vestit. Totul se leag\ de c\r]ile la ca-re pritocesc de ceva vreme [i de bu-curia pe care mi-au st`rnit-o r`ndurilecelor trei, de[i – m\ repet – ce a[ter-neau ei pe h`rtie era de-o mega-jale.Reiau pe fast fw zbuciumata povestede dragoste a Nataliei Negru [i a celordoi b\rba]i, buni prieteni, {t.O. Iosif [iDimitrie Anghel, care-o iubesc p`n\la moarte. Faza nr. 1. N. N. (Lia, Liu-[or, Li etc.) + {t. O. I. (Steo, Stelu]a) =amor molcu], c\s\torie, copil, pasiunestins\, e[ec, tr\dare cu Anghel, divor],moarte timpurie (Iosif). Faza nr. 2.N. N. (Natali]a, Fabi, Fabiola etc.) +D. Anghel (Mitif) = amor turbat, c\s\-torie, pasiune `n clocot, gelozie, e[ec,amenin]are cu divor], scandaluri, pis-tol desc\rcat `n nevast\, sinucidere(Anghel).

A]i v\zut s\pt\m`na trecut\ cum se`nfirip\ amorul celor doi b\rba]i `nc\din primele scrisori. Masochistul fe-ciorelnic Iosif e supus ca un sclav, caun miel, ca un pre[. Cel mai bun prie-ten, diavolul de Anghel, `i sufl\ nevas-ta de sub nas [i n-are puterea s\ r\s-pund\ provoc\rii la duel. ~[i vede depoeziile [i revistele lui, de micu]a Co-rina, fiica lui [i a Nataliei, ba chiar devolumele fostei neveste. Iubirea luin-are margini. Nici urm\ de ur\, ran-chiun\, sete de r\zbunare. Bolnavf\r\ sc\pare, m\cinat de sifilis, st\neclintit ore `n [ir la birou [i corec-teaz\ zelos [palturile romanului datla tipar de Natalia. Iat\ ultima sascrisoare, compus\ cu pu]in `naintede a repausa, `n iunie 1913: „Li, [...]Ce m\nunchi parfumat [i proasp\t deflori nepieritoare va fi voluma[ul a-cesta al t\u! [...] S\ tr\ie[ti, drag Li.{i s\ scrii, s\ scrii, s\-]i faci romanulcare are un `nceput a[a de fericit!

Corinu[a e o elev\ silitoare [i de c`ndumbl\ la [coal\ a c\p\tat [i poft\ dem`ncare. Te dore[te foarte mult [i tot`ntreab\ c`nd vine m\m\icu. Eu s\rutm`na care [tie s\ scrie lucruri a[a deminunate. Steo”. {i un P.S. „A trecutziua ta, dar prime[te [i acum din par-tea Corilu[ii [i a mea toate ur\rilede bine [i dragostea noastr\, Liule!“Nu `]i vine s\ crezi c`t\ iubire [i grij\continu\ s\ se reverse f\r\ istov din-spre bun\tatea de b\rbat. Ceea ceLiu[orul bag\ de seam\ [i simte amar-nic, cu tot regretul, f\r\ s\ mai poa-t\ da `ns\ `napoi.

Dar Anghel vede prea bine ce egata s\ se re`nfiripeze `ntre proasp\-ta lui so]ioar\ [i proasp\t p\r\situlso]. Nu concepe dec`t mort ca pra-da s\-i scape printre degete. O `nchi-de pe Natali]a `n cas\, d\ cu ea depere]i, url\, implor\, amenin]\. Iar`n 27 octombrie 1914, pe mo[ie, laTecucel, `n toi de scandal, o vedepe aleasa inimii cum vrea s\ p\r\-seasc\ iatacul, cu tot cu cele dou\verighete, scoate browningul, ame-nin]\ [i trage. Un rico[eu `n t\blia debronz a patului [i glon]ul str\pungebuca lui Fabi. Madam Anghel sepr\bu[e[te. Cu min]ile r\t\cite dedisperare, Mitif `[i trage un glon] `npiept. Internat cu gr\bire la Ia[i, maiapuc\ s\-i scrie `n aceea[i zi Fa-biolei, aflat\ `ntr-un salon al\turat:„Natalia, Pentru lini[tirea definitiv\a con[tiin]ei mele `n gravele mo-mente `n care m\ g\sesc, amabsolut\ nevoie s\ [tiu dac\ m\consideri ca pe un asasin sau nu.Atitudinea ta pare s\ adevereasc\aceasta. Anghel”. S`nt ultimele luir`nduri. F\r\ s\ primeasc\ r\spuns,`[i smulge bandajele [i moare. Maiapuc\ s\ `i [opteasc\ doctoruluiP`rvulescu (st\ consemnat `n proce-sul verbal): „Spune-i Nataliei c\ morg`ndindu-m\ la ea”. S`nt ultimele luicuvinte.

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

Ultimele

Florin Irimia

Michael Ondaatje, cel care `n1970 scria o monografie des-pre Leonard Cohen, fiind fa-miliarizat at`t cu poezia aces-tuia (The Ennerrgy of Slaves),c`t [i cu crea]ia sa romanesc\(Frrummo[ii `nnvinn[i), nu numaic\ dovede[te aceea[i sensi-bilitate [i `nclina]ie c\tre totceea ce este ex-ccentric, dar vaduce mai departe stindardulcelor lipsi]i de importan]\ f\c`nddin ei protagoni[tii scrierilor sale. A[`ndr\zni chiar s\ adaug c\, la un mo-ment dat, pozi]iile celor doi se schimb\,[i adev\ratul apostol al celor ocoli]i deputere devine Ondaatje, prefigurat, maidegrab\, de Cohen, precum alt\dat\Ioan `l anun]a pe Iisus.

Coming through Slaughter, primuls\u roman, reprezint\ o evocare post-modern\ al lui Charles „Buddy“ Bolden,un fel de premerg\tor al jazzului dinNew Orleans, despre care ̀ ns\ nu au r\-mas prea multe documente scrise. Buddyeste personajul tipic ondaatjeean, maimult mit dec`t realitate, intens, plin decontraste, fermec\tor `n felul s\u limi-tat, genial c`nd vine vorba de muzic\,dar pe care posteritatea nu l-a `nregi-strat dec`t ca pe o figur\ periferic\ agenului, `n centrul c\ruia stau numeca Louis Armstrong sau Duke Elling-ton. ~l vor urma Patrik Lewis, NicholasTemelcoff, Cato [i Alice Gull din ~n pie-lea unui leu, un roman al emigran]ilorprin excelen]\ [i al rolului importantjucat de ace[tia `n construirea ora[u-lui Toronto, apoi Hana, Caravaggio [iKip din Pacientul englez, unde engle-zul muribund, ca simbol al imperialis-mului arogant, se dovede[te p`n\ laurm\ a fi un conte ungur, adic\ un altmarginal `n context european, AnilTissera, Gamini, Ananda din Obsesia

luiAnil urma]i de Coop,Claire [i Anna, dar `n egal\ m\sur\ [ide scriitorul francez Lucien Segura dinDivisadero, to]i a[eza]i la „masa pisi-cii“ a Istoriei sau, `n cazul lui Segura,a literaturii, adic\ `n locul cel maipu]in privilegiat.

Realitate [i fic]iune

Dac\ Pacientul englez poate fi privitdrept o continuare la ~n pielea unui leu,tot a[a Masa pisicii poate fi v\zut\ dreptun fel de continuare a lui Running inthe Family, chiar dac\ aceasta din ur-m\ e mai degrab\ o relatare semi-fic-]ionalizat\ a copil\riei scriitorului `nSri-Lanka, iar prima se dore[te a fi undemers exclusiv fic]ional. Totu[i, ̀ n 1954,scriitorul, `n v`rst\ de unsprezece ani,v`rsta pe care o are [i naratorul roma-nului de fa]\, a plecat din Colombo,la bordul unui vapor cu destina]ia An-glia, unde a fost a[teptat de mama sa,numai de mam\ c\ci p\rin]ii divor]a-ser\, iar tat\l r\m\sese `n Ceylon. Maimult dec`t at`t, numele naratorului dinMasa pisicii e tot Michael, iar ocupa-]ia sa ulterioar\ este aceea[i cu a scri-itorului Ondaatje. Asem\n\rile, ca [ideosebirile dintre realitate [i fic]iunenu trebuie s\ ne mire, ele au coabitat

Pe albumul Live Songsdin 1975, `l putem auzila un moment dat peLeonard Cohen strig`nd`n microfon: „And I singthis for the freaks, andfor the cripples and forthe hunchbacks, for theburned and for the bur-ning, for the maimed,for the broken and forthe torn...“, ceea ce s-artraduce prin: „{i c`nt astapentru to]i ciuda]ii, olo-gii, coco[a]ii, pentru to]icei care au ars [i pentrucei care `nc\ mai ard, pen-tru to]i schilozii, pentrucei distru[i [i pentru ceifr`n]i...“. Versurile s`ntmai mult dec`t ni[te ver-suri, ele reprezint\ crezulpoetic al lui Cohen, iden-tificarea lui cu PoporulN\p\stui]ilor, al c\rui regese `ncoroneaz\, al tuturorcelor Oropsi]i, al c\ror a-postol se declar\, al `nvin-[ilor cu care Istoria este`ntotdeauna necru]\toa-re [i c\rora Cohen ledevine un fel de cronicarsau purt\tor de cuv`nt.

Ondaatje – un apostol almarginalit\]ii

armonios `n aproape toate scrierile luiOndaatje, la fel cum lirismul poetuluiOndaatje s-a `mbinat armonios cu na-ra]iunea prozatorului cu acela[i nume.Nu trebuie s\ ne mire [i, a[ ad\uga,nici s\ ne intereseze prea mult, farme-cul [i for]a romanului neav`nd nimicde-a face cu apropierea sau dep\rta-rea lui de elementul autobiografic.

A[adar, `n 1954, la bordul vasuluiOronsey, prev\zut cu [apte niveluri [ipopulat, timp de trei s\pt\m`ni, de numai pu]in de [ase sute de oameni, vaurca [i naratorul nostru pentru a tra-versa trei m\ri [i o pic\tur\ din oceanulAtlantic `n c\l\toria sa – acest adev\ratritual al trecerii – din Colombo p`n\`n Anglia. Pe vapor se va `mprieteni cuCassius, cel exuberant, [i cu Ramadihn,cel interiorizat, doi b\ie]i de aceea[iv`rst\ cu el, `mpreun\ cu care nu va tre-ce o zi f\r\ s\ fac\ ceva interzis. Maimult dec`t at`t, cei trei vor cunoa[te olume aparte, ca de circ (nu `nt`mpl\torpe punte activeaz\ [i trupa de saltim-banci Jankla,) sau, [i mai bine, ca de po-veste, populat\ de adul]i [i copii care,de[i diferi]i ca v`rst\, fire [i preocup\ri,s`nt to]i uni]i aproape imperceptibil

printr-o tr\s\tur\ comun\, [i anumeex(-)centricitatea, v\zut\ `n ambele ei`n]elesuri, at`t de extravagan]\, c`t [ide dep\rtare fa]\ de centru. Flavia Pins,domni[oara Lasqueti, amatoare de ro-mane poli]iste, dar care o dezam\gescc\ci via]a ei seam\n\ cu unul mult maibine scris, domnul Mazappa, alias SunnyMeadows, vorb\re] [i l\ud\ros, domnulNevil, cel modest, fost dezmembrator devase, [i domnul Hastie, cel cu dou\ inimi[i poate de aceea mare iubitor de c`ini,profesorul Fonseka, cel idealist [i eru-dit, Larry Daniels, botanistul, posesoral unei adev\rate gr\dini de plante exo-tice, unele halucinogene, pe care o trans-port\ pe vas, Emily de Saram, o veri[oa-r\ `ndep\rtat\ a naratorului care va a-junge s\ comit\ o crim\, curajoasa As`n-tha, cea care se va arunca `n mare `m-preun\ cu tat\l ei, periculosul de]inutNiemeyer, domnul Gunesekera, croito-rul politicos care nu scoate o vorb\, eis`nt doar c`]iva dintre c\l\torii de la bor-dul lui Oronsay, al c\rui voiaj, ne spu-ne [ugub\] naratorul, „s-a [ters din me-moria universal\“, neexist`nd nici m\-car o fotografie care s\ fi imortalizatvreun aspect al drumului.

Elogiul suprem adusmarginalit\]ii

De[i naratorul, adult acum, con[tienti-zeaz\ c\ to]i ace[ti oameni, pe-atunci„ni[te zei pentru noi“, nu erau `n reali-tate „dec`t ni[te personaje m\runte, alc\ror rost era s\ urm\reasc\ felul `ncare se `n\l]au sau se pr\bu[eau cei cuadev\rata putere `n lumea aceasta“(vezi m\rirea [i dec\derea lui Sir Hec-tor de Silva, blestemat de un battara-mulle s\ moar\ ucis de col]ii unui c`i-ne – blestem care se va `mplini chiar pevas), tot el ne spune, c`teva pagini mait`rziu, c\ „cei care mi-au influen]at e-xisten]a au fost str\inii asemenea lor –sau asemenea altora, de la feluritelemese ale pisicii din via]a mea“. Scriito-rul, artistul `n general, este prin exce-len]\ c\l\torul a[ezat la masa pisicii[i, de[i el poate accede [i `n cercurilestr`mte ale puterii, nu trebuie s\ se la-se niciodat\ `nrobit de opulen]a ei lip-sit\ de miez. Ajuns acum la v`rsta senec-tu]ii, naratorul, ca [i Ondaatje, [tie c\„lucrurile interesante [i importante sepetrec mai tot timpul `n tain\, `n locuriunde puterea lipse[te. Pu]ine lucruride valoare trainic\ s-au petrecut vre-odat\ la masa principal\“. Este, dac\vre]i, elogiul suprem adus marginali-t\]ii, farmecului ei inegalabil, dat deautenticitatea celor ce nu trebuie s\ seprefac\ c\ s`nt altfel dec`t se ̀ nf\]i[eaz\.

Am mai scris, acum ceva timp `nurm\, despre seduc]ia marginalit\]iia[a cum apare ea la Ondaatje. Spuneam`n finalul acelui articol c\ romanelescriitorului canadian s`nt adev\ratecursuri de `nv\]are a frumuse]ii [ifarmecului umilin]ei [i a fragilit\]iide care avem at`ta nevoie ca tr\itori`ntr-o ]ar\ dominat\ de at`ta arogan-]\ [i truf\[ie. ~mi men]in declara]ia.Acum, mai mult ca oric`nd.

Michael Ondaatje, Masa pisicii,traducere din limba englez\ [i note

de Radu Pavel Gheo, colec]ia „Biblioteca Polirom. Proz\ XXI“,

Editura Polirom, 2011

11 «

printre r`nduriMASA PISICII

Florin Irimia: „Farmecul [i for]a romanului Masa pisicii nu aunimic de-a face cu apropierea sau dep\rtarea lui de elementulautobiografic“.

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTUL DE CULTUR|SE AUDE LA

`n fiecare vineri,de la 20.00

Cu George Onofrei

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 336 » 10 – 16 decembrie 2011

British Documentary la Muzeul }\ranului RomânPenultima `nt`lnire cu British Documentarydin acest an va aduce luni, 12 decembrie,ora 19.00, la Muzeul }\ranului Romândocumentarul MMoovviinngg ttoo MMaarrss `n regia luiMat Whitecross.

Moving to Mars urm\re[te c\l\toria adou\ familii de refugia]i din Burma peparcursul unui an `ntreg, an care le vaschimba via]a complet.

For]a]i s\-[i p\r\seasc\ propria ]ar\,membrilor celor dou\ familii, care aupetrecut aproape dou\zeci de ani `ntr-otab\r\ de refugia]i la grani]a dintre Burma[i Thailanda, li se ofer\ [ansa s\ `nceap\ onou\ via]\ `n Marea Britanie. ~ns\experien]a migra]iei le va `nf\]i[a o lumecu totul nou\ [i diferit\ fa]\ de realitateacu care s`nt familiariza]i.

Uneori amuzant\, alteori emo]ionant\,c\l\toria lor este o privire p\trunz\toare,fascinant\ [i unic\, asupra efectelor

migra]iei, dar [i asupra uneia dintre celemai importante crize politice curente –Burma.

Proiec]ia are loc `n cadrul proiectului„British Documentary“, ini]iat de BritishCouncil Romania, care urm\re[tefamiliarizarea publicului român cu cele maibune documentare britanicecontemporane, premiate sau nominalizatela Festivalul Grierson din Marea Britanie.

Proiec]iile „British Documentary“ sedesf\[oar\ `n fiecare luni, la ora 19.00,p`n\ pe 19 decembrie 2011, la StudioulHoria Bernea (Muzeul Na]ional al}\ranului Român), Str. Monetariei nr. 3.

Intrarea este liber\. Filmele s`ntsubtitrate `n limba român\.

„British Documentary“ este ini]iat prinprogramul „New Work New Audiences“,cu sprijinul Muzeului Na]ional al }\ranuluiRomân. Moving to Mars, de Mat Whitecross

„Eu s`nt `n egal\ m\sur\ prieten cu c\rturari, cu oameni politici,a[a cum s`nt cu mediul corporatist, din care de 15 ani fac parte.“

INTERVIU CU PRIN}ULMIHAI GHYKA

» 12

interviu

Interviu realizat de George Onofrei

A]i vorbit `ntr-un interviu despre unsentiment de datorie fa]\ de familie:„Am o datorie, [i anume aceea de afi la `n\l]imea str\bunilor mei“. C`tconteaz\ aceast\ mo[tenire pentruun manager de top, cazul dvs.?

Cumva fiecare dintre noi este sumaexperien]elor sale, a educa]iei pe ca-re a primit-o [i a celor pe care l-a h\r\-zit Dumnezeu s\ `i cunoasc\ [i s\ ̀ i in-fluen]eze via]a. Cred c\ valorile per-sonale s`nt influen]ate `n primul r`ndde educa]ia pe care o prime[ti. Pentrumine, cel pu]in, av`nd `n vedere c\m-am n\scut la `nceputul anilor ’70, totce r\m\sese din familia Ghyka `n di-rect\ leg\tur\ [i aproape neatins eraaceea[i sum\ de valori, de raportare laceea am numi o datorie fa]\ de istorie,fa]\ de ]ar\, fa]\ de ceea ce au f\cut al-]ii `n familie. Indiferent unde tr\ie[tisau ̀ n ce circumstan]e te trimite soarta,r\m`i ancorat `n valorile pe care le-aic\p\tat ̀ n familie. Chiar dac\ tr\ie[ti ̀ n-tr-o er\ a tehnologiei `n care protocolulpoate nu mai are aceea[i importan]\ [i`n care vedem c\ s-a schimbat forma deadresare scris\. Trec`nd de la supor-tul pe h`rtie la suportul electronic,

s`nt formule care au disp\rut.Dar dac\ cineva ]ine la tra-

di]ie, asta nu ar trebui s\`i afecteze valorile.

Apropo de o anumit\nevoie de aristocra-tic `n via]a noastr\,discursul Regelui `nParlament parc\ a tre-

zit ̀ ntr-o parte a popu-la]iei o fascina]ie [i un

sentiment pe care `l cre-deam inexistent.

Da, e o `ntoarcere. E ini]iativa unoroameni care `mi s`nt apropia]i. C\linPopescu-T\riceanu `mi este prieten, Toa-der Paleologu bun prieten din copil\rie.A fost ini]iativa lor. Ei vin din dou\ par-tide de dreapta, unul ̀ n opozi]ie [i altulla putere, [i s-au reg\sit pe t\r`mul va-lorilor [i al unui respect pentru regali-tate. Toader Paleologu spune c\ `nain-te de toate este monarhist, [i asta m\bucur\. Au f\cut un mare bine na]ieiromâne s\ reaminteasc\ tuturor con-temporanilor c\ exist\ [i altceva dec`tsucces cuantificat `n bani, notorietate,putere. Discursul Regelui este, p`n\ laurm\, un mesaj care vine din secolultrecut [i este unul peren.

Exist\ `n istoria noastr\, poate dininterbelic, [i str\buni `n afaceri de lacare s\ avem ast\zi de `nv\]at ceva?

Cel pu]in la mine `n familie nu a existatun talent pentru afaceri. Grigore Ghicaal V-lea, ultimul domnitor al Moldovei,a fost cunoscut pentru un fapt singular:a plecat de la domnie mai s\rac dec`tvenise! Acesta este un fapt rar `nt`lnit`n istoria unor ]\ri [i de neimaginat `nperioada contemporan\. Ion C`mpinea-nu, care `mi este bunic, [i-a pierdut to]ibanii miz`nd pe Revolu]ia de la ’48. Re-volu]ia a reu[it, dar el era un idealist.La mine `n familie `n general nu s-au f\-cut averi, mai degrab\ s-au reconstruitaveri prin alian]e [i c\snicii. Aceasta ̀ n po-fida altor familii, care au reu[it, iar fami-lia Sturdza a avut un sim] al concretului.

Inclusiv `n zilele noastre!

V\rul meu, {tefan Dimitrie Sturdza, con-duce afacerea de Est cu mult succes [i amun mare respect pentru aceast\ `mbina-re `ntre istorie [i un sim] al concretu-lui [i al managementului inteligent.

{i din interbelic mo[te-nim un stil de

afaceri? Unmodel de

succes,poate Ma-laxa?

Malaxanu era din-

tr-o familie ve-che româneasc\,

era un industria[.Dac\ este cineva care era

]\ran român, `n sensul ]\ra-nului imperial despre carevorbea Petre }u]ea, [i careera un t`n\r care a plecat`n opinci din satul lui, evorba de Mociorni]\. El a

construit un imperiu, a plecat de lanimic. Avea fabrici, uzine, avea 24 decase, inclusiv Prim\ria din Predeal...

Da, dac\ noi c\ut\m vom g\si mai mul]i.Sau Bragadiru, care a reu[it! Dar cinevacare `n istorie s\ fie managerul imperialal României moderne, acesta este f\r\`ndoial\ Carol I. El a fost [ansa noastr\,`n mai bine de 50 de ani de domnie aschimbat fundamental lucrurile, de lascriere, moned\ na]ional\...

Noi avem voievozi care au devenit ̀ ntimp brand-uri foarte puternice.Citim studii despre c`t valoreaz\brand-urile unor companii. Brand-ul{tefan cel Mare c`t ar putea valora?

E greu de spus [i nu cred c\ domnitorii`n sine au o aur\ interna]ional\, ei va-loreaz\ foarte mult ca brand intern.Wally Olins, un teoretician de baz\ albrand-urilor, la origini un foarte bun pro-fesor de istorie, spunea c\ un brand nupoate zbura `n afar\ at`ta vreme c`t nu[tie a zbura `n interior. {i aici cred c\domnitorii au un rol primordial `n va-lorile genera]iei tinere [i ale poporului:faptul c\ te po]i m`ndri cu {tefan celMare, cu Mihai Viteazul sau cu Carol I.S`nt convins c\ asta ar putea s\ influ-en]eze percep]ia [i atributele pozitivepe care le v\d alte na]ii `n România.

Intelectual corporatist. E o contra-dic]ie `n termeni?

E drept c\ noi avem o filia]iune france-z\, acolo intelectualitatea este de st`n-ga. ~n Italia, unde mi-am petrecut unsemestru de studii, intelectualitatea es-te mai degrab\ de dreapta. P`n\ la ur-m\, la noi, p`n\ mai ieri, nu exista uncurent de st`nga printre intelectuali,abia acum se formeaz\ unul. Nu cred c\exist\ o contradic]ie ̀ ntre corpora]ie [i in-telectuali, nici o filia]ie necesar\, s`ntdou\ reg\siri pe care le po]i `nt`lni laaceea[i persoan\. Eu s`nt `n egal\ m\-sur\ prieten cu c\rturari, cu oamenipolitici, a[a cum s`nt cu mediul corpo-ratist, din care de 15 ani fac parte.

Corpora]iile au o imagine de lumitotalitare la o scar\ mai redus\, s-auscris c\r]i destule pe acest subiect.Cum privi]i aceast\ perspectiv\ amultiplic\rii totalitarismelor princorpora]ie?

Exist\, f\r\ `ndoial\, c`teva no]iuni ca-re permit o apropiere. E vorba de un a-nume limbaj strict, de norme de compor-tament proprii unei societ\]i corpora-tiste [i care determin\ ca grupul demanagement s\ se comporte ̀ ntr-un fel,s\ respecte anumite valori ale corpora-]iei, s\ se `mbrace `ntr-un anume fel, s\se identifice cu ea. S\ nu uit\m c\, spredeosebire de orice ideologie totalitar\,aceasta nu este impus\. Este mai degra-b\ educat\ `n interiorul corpora]iei.Foarte pu]ini s`nt `ndep\rta]i pentru c\s-au `mbr\cat altfel dec`t le cerea eti-cheta sau pentru c\ au avut ni[te valoridiferite. S\ nu uit\m c\ fiecare poate s\plece c`nd dore[te, s\ intre e ceva maigreu. De aici p`n\ la ideologie totalita-r\ e cale lung\.

Se mai spune c\ individul ajunge s\conteze foarte pu]in `ntr-o asemeneastructur\, unde nu exist\ dec`t bine-le comun [i, evident, binele suprem,al ac]ionariatului.

Dar nimeni nu te oblig\ s\ lucrezi la GoldCorporation sau ̀ ntr-o societate care pro-duce ]ig\ri ori b\uturi alcoolice dac\ e[tiabstinent sau nefum\tor. F\r\ `ndoia-l\ c\ `n s`nul corpora]iilor se modeleaz\individul... Prin repetare, printr-un anu-me comportament `ncepi s\ crezi `n acelevalori. E op]iunea ta s\ fii `n\untru sau`n afar\ sau s\ cumperi `n continuareproduse de la ]\rani sau, cum s-a ̀ nt`m-plat [i `n Europa, [i `n Statele Unite, s\iei banii de la corpora]ie [i bonusurile[i s\ te retragi `n creierii mun]ilor [is\ tr\ie[ti mulg`nd capra sau vaca.

Mihai Ghyka, descendental domnitorului MoldoveiGrigore Ghica Vod\ al V-lea,este cunoscut drept unuldintre cei mai performan]imanageri din România, ocu-p`nd `n acest moment o po-zi]ie strategic\ `n manage-mentul Vodafone România.A ajuns `n domeniul telecomdup\ mul]i ani `n industriaberii, de numele s\u fiindlegate marca Bergenbier [i obun\ bucat\ din evolu]ia ei.Pentru mul]i, un paradoxperfect: prin]ul moldav carepune um\rul la construc]ia[i perpetuarea corporatis-mului. Un interviu `n careMihai Ghyka vorbe[te de-spre lumea corporate, de-spre regalitate [i rela]ianoastr\ cu trecutul. Unultim am\nunt: bu-nicul buniculuimamei luiMihai Ghykaa fost ultimuldomnitor alMoldovei.

PRIN}UL MIHAI GHYKA, UNUL DINTRE CEI MAI RESPECTA}I MANAGERI ROMÂNI

De la „datoria fa]\ de istorie“ la„totalitarismul“ de corpora]ie

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 336 » 10 – 16 decembrie 2011

13 «

printre r`nduri IMPORTANT

Dumitru Ungureanu: „A[a cum, `n anii ’60 ai secolului trecut, nici otrup\ englez\ nu f\cea valuri dac\ nu era aclamat\ la MarqueeClub din Londra, nici o trup\ româneasc\ nu putea ridica preten]iala un afi[ propriu, dac\ nu d\dea «proba de microfon» la Club A“.

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

Vienne le jour, versiunea francez\ aromanului, a fost publicat\ `n 2009de prestigioasa Editur\ Gallimard, `ntraducerea lui Marily Le Nir, [i nomi-nalizat\ la premiul „Jean Monnet“pentru literatur\ european\. Ro-manul a mai fost tradus `n Bulgaria,la Editura Balkani, [i va mai ap\rea`n anul 2013, la editura german\Schoffling.

Nu este prima traducere `nItalia a unui volum semnat deGabriela Adame[teanu. ~n anul2010, Editura Nottetempo a lansatL’incontro, versiunea italian\ a ro-manului ~nt`lnirea, semnat\ deRoberto Merlo.

{i romanul Diminea]\ pierdut\este `n curs de apari]ie `n Italia, laEditura Atmosphere libri. Traduce-rea `n limba italian\ a romanului vafi semnat\ de Roberto Merlo [i vaap\rea `n anul 2013.

„~n Drumul egal al fiec\rei zile,Gabriela Adame[teanu izbute[te oproz\ sarcastic\, de observa]ie rea-list\, de tipul celei ilustrate de ro-manul englez al deceniului [ase(Room at the Top, The SportingLife), `n care reg\sim eroul `nsingu-rat al unei familii umile sau umilite,decis s\ sparg\ carapacea [i s\

ob]in\,eventual, revan[a social\. Demersulartistic al autoarei se deosebe[te decel al «furio[ilor» britanici (JohnBraine, David Storey) `n modul cumevit\ angajarea [i patetismul,men]in`nd un balans viclean,a[teptarea moderat egoist\,r\bd\toare, par]ial resemnat\. Celemai bune pagini rezult\ acolo undescriitoarea scruteaz\ cu necru]are, `nscene memorabile, sordidul tinere]ii,penibilitatea gregar\ a v`rstei hao-tice.“ (Norman Manea)

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 336 » 10 – 16 decembrie 2011

Toposul nu se rezum\ doar la pivni]amedieval\ cu desp\r]ituri transforma-te `n separeuri f\r\ u[\, f\r\ cortin\;nu include numai scena `nghesuit\sub c\lc`iul unui zid; n-aare `n compo-zi]ie nici m\car o pic\tur\ din lichi-dele b\ute sau vomitate; [i nu se di-zolv\ `n aerul dens, precum fumul tu-turor ]ig\rilor arse de spectatori sauarti[ti. Club A `nseamn\, simplu, oa-menii care au trecutpe acolo, unii plinide speran]\ c\ vorfi „auzi]i“, al]ii doars\ inspire oxigenulartei `nalte, confec-]ionate ad-hoc deinspira]ii momen-tului. Importan]a lui`n istoria rockului ro-mânesc este indis-cutabil\, o [tie chiar[i-un copil. Ca ter-men de compara]ie,nu-i g\sesc echiva-lent dec`t `n cele-brul Marquee Clubdin Londra. Tot a[acum, `n anii ’60 aisecolului trecut, nicio trup\ englez\ nuf\cea valuri dac\ nuera aclamat\ la Mar-quee, nici o trup\

româneasc\ nu putea ridica preten]ia laun afi[ propriu, dac\ nu d\dea „pro-ba de microfon“ (chiar [i cu microfonie!)la Club A. Cartea lui Doru „Rocker“Ionescu – Club A. 42 de ani. Muzica ti-nere]ii tale, Editura Casa de pariuri li-terare, 2011, asta demonstreaz\, de[ipare a nu-[i propune.

Un adev\rat compendiu almuzicii rock de la noi

De fapt, cele aproximativ 400 de pa-gini alc\tuiesc un adev\rat compen-diu al muzicii rock de la noi, de prin1969 p`n\ vara trecut\. Am scris „deprin 1969“, deoarece istoria majori-t\]ii trupelor coboar\ dincolo de anulrespectiv, c`nd a fost `nfiin]at oficial

Clubul A. Doru Ionescueste de mul]iani redactor ladepartamentulmuzical din TVR.Voca]ia lui pen-tru rock s-a com-binat, `n chipnea[teptat, cupasiunea pentruarhivistic\ mul-timedia. Ceea cea reu[it s\ pun\`n spa]iul alocatemisiunilor salerockeristice – nu-mite Remix, Un-derground, PopCultura sau Tim-pul chitarelor –este o pagin\ deistorie cultural\curat\. F\r\ nici

un dubiu. Spun asta cu

mintea limpede [i credin]a nezdrunci-nat\ c\ istoria unei ]\ri, a unui spa]iu deconvie]uire multicultural cum a fost[i `nc\ e România, trebuie s\ fie consem-nat\ [i cu aceste aspecte aparent futile.Pentru c\ muzica rock s-a dovedit,de-a lungul a treizeci de ani, o f`nt`n\izb\vitoare pentru tot at`tea leaturi den\scu]i `n partea gre[it\ a lumii. Uniiconsumatori culturali post-decembri[ticred c\ rockul a fost o supap\ bine ma-nevrat\ de regim. Supap\ o fi fost, demanipulat, mai greu. Fiecare componental oric\rei trupe depune m\rturie c\ re-gimul s-a str\duit din r\sputeri s\ `n\-bu[e (iar cu Cenaclul Flac\ra s\ ]in\sub control, cu biciul [i z\h\relul) „mi[-carea“ rock. Str\danie la fel de eficien-t\ precum aranjatul particulelor brow-niene cu m\tura! Altfel, distrac]ie lamod\ cu r\sp`ndire egal\ `n mediileelitiste [i-n lumea muncitoreasc\, `nora[e mari, ̀ n centre studen]e[ti, dar (amscris-o de nenum\rate ori) [i-n sateneelectrificate, rockul n-a fost chiar unmod de via]\ pentru cei devota]i lui.De ce, cred c\ nu trebuie s\ uit\m nici-odat\ [i s-o spunem mereu, pentru c\este valabil [i azi. Atunci ac]iona cenzu-ra politic\, cu destule sc\p\ri neplani-ficate, dovezi de prostie; azi cenzuraeste a[a-zis economic\. Atunci se apli-ca la rock, fiindc\ era o form\ liber\de exprimare public\, posibil oric`nds\ r\bufneasc\ `n fa]a unui stadionarhiplin. Azi... Dar s\ revin la carte.

Cartea se alc\tuie[te ca de la sinedin m\rturisirile rockerilor, unelespumoase, altele precise. Doru Iones-cu se rezum\ s\ consemneze, punc-t`nd rar [i lejer. Regretul cititorului (roc-ker sau nu) e nemilos: Doru a consem-nat prea pu]in!

Rocklub ANimic nu produce maimulte frisoane unuirocker român dec`t le-gendara sigl\ „Club A“.E ceva `nconjurat demagia lucrului r`vnit,avut [i pierdut, undepo]i exista chiar [i-nabsen]\, sau nu exi[tinici prezent.

O nou\ traducere`n limba italian\din opera GabrieleiAdame[teanu

Samuel Beckett, Opere III. Molloy. Malone murind. Nenumitul, traduceri din limba francez\ deGabriela [i Constantin Ab\lu]\, Ileana Cantuniari, colec]ia „Biblioteca Polirom. Seria de autor«Samuel Becket»”, Editura Polirom, 440 de pagini, 42.95 lei

Cel de-al treilea volum din seria de autor „Samuel Beckett“ cuprinde romanele din trilogia Mol-loy, Malone murind, Nenumitul, publicate `ntre anii 1951 [i 1953.

Cre`nd impresia unor cercuri concentrice, din ce `n ce mai str`mte [i mai sufocante, care `nchid`n\untrul lor personaje ad`ncite `ntr-o c\utare de sine repetitiv\ [i epuizant\, romanele din trilogiaMolloy, Malone murind, Nenumitul stau sub semnul con[tiin]ei acute a faptului c\ fiin]area estemarea tragedie a umanit\]ii [i sub acela al aspira]iei necontenite c\tre neant. Dezbr\cate de oriceconven]ii ale narativului [i transpuse `ntr-un limbaj adesea esen]ializat p`n\ la limit\, cele trei ro-mane se construiesc `n jurul unor personaje care par s\ se decorporalizeze treptat, reduc`ndu-se `nultim\ instan]\ la o simpl\ voce – vesel\, b\nuitoare, furibund\ sau nep\s\toare – cemonologheaz\ f\r\ `ntrerupere `n c\utarea unui sens inexistent, [i `n acela[i timp s\ se reinventeze,imagin`nd alte [i alte identit\]i fantomatice. De la ]inutul `nchis prin care Molloy se t`r\[te zadarnic`n c\utarea unei mame aflate `n pragul mor]ii, la camera unde Malone zace a[tept`ndu-[i sf`r[itul,am`nat la infinit, [i `n cele din urm\ la temni]a imaterial\ de vorbe `n care Nenumitul penduleaz\necontenit `ntre fiin]\ [i nefiin]\, cercul se str`nge treptat, antren`nd dup\ sine dezintegrarea con-ceptelor de spa]iu [i timp narativ [i o depersonalizare aproape total\ a limbajului.

SEMNAL

Romanul Drumul egal al fiec\rei zile de GabrielaAdame[teanu va fi publicat `n Italia, la EdituraCavallo di Ferro, `n traducerea Celestinei Fanella.Drumul egal al fiec\rei zile (Cartea Româneasc\,1975, Polirom, 2008) a primit premiul pentrudebut al Uniunii Scriitorilor din România [ipremiul Academiei Române.

Pentru doritorii de comedie adev\rat\, a[ recomanda, dintreultimele apari]ii pe DVD, cel de al patrulea sezon din popularulserial MASH, care merit\ cu adev\rat investi]ia (la fel ca [iprecedentele sezoane).

» 14

slow/fast food

Drago[ Cojocaru

Aproape un deceniu mai t`r-ziu, cea mai de succes come-die din lume a ajuns s\ fieMMaarreeaa mmaahhmmuurreeaall\\, o sur-priz\ `n box-ooffice-uul anului2009. Subiectul este, la primavedere, simpatic [i pare scosdin memoriile mai sus-pome-nitului Tucker: patru ameri-cani complet imaturi [i ires-ponsabili fac o be]ie groaz-nic\ `naintea nun]ii unuia din-tre ei [i `ncearc\ apoi s\ aflece au f\cut totu[i `n noapteacare a trecut [i din care nu `[imai amintesc nimic. Evident,vor descoperi c\, `n decursulacestei nop]i de pomin\, s-aupetrecut lucruri teribile pe ca-re realizatorii le `n[iruie cu `n-c`ntare pe principiul „cu c`t maigroaznic cu at`t mai bine“.

Financiar vorbind, Mareamahmureal\ a fost o vestefoarte bun\ pentru Holly-wood. Confruntate cu noilerealit\]i ale mersului la cine-ma [i cu actuala criz\, marile

studiouri privesc cu ochi bunicomediile: `n general ele cos-t\ pu]in [i risc\ s\ aduc\ pro-fituri consistente. E cazul fil-mului despre care vorbim.Pentru inevitabila continuare,Marea mahmureal\ 2, lucru-rile au stat cam la fel, minusun buget de produc]ie supe-rior ([i salarii mult mai maripentru actorii din rolurileprincipale – Bradley Cooper,Ed Helms, Zack Galifianakisetc.). Investi]ia a dat roadelesperate, iar aceast\ a douabe]ie cu dezastruoase con-secin]e a devenit cea mai desucces comedie pentru adul]i.

P`n\ aici e bine. Grav este,poate, c\ un astfel de filmajunge s\ aib\ succes `n con-di]iile crizei de care ampomenit. ~n general, `n ultimiiani, comedia venit\ dinspreHollywood arat\ destul dediferit fa]\ de ce ne-au `nv\]atultimele decenii de cinema.Dac\ a]i citit articolul „Holly-wood-ul, criza [i banii. Ade-v\rul din spatele `ncas\rilor“,ap\rut `n „Suplimentul de

cultur\“, a]i aflatc\ marile stu-diouri nu `[i maiasum\ riscuri fi-nanciare [i facproduse numaipentru cei caremerg la cinema`n mod obi[nuit,adic\ pu[taniicare `ngroa[\ ar-mata de „mall-rats“. Deci (`nafar\ de eternelecomedii roman-tice) nu pro-duc]ii pentru unpublic matur [imai rafinat, cipentru publicul

de 17-25 de ani. Regula debaz\ a acestor filme este „cuc`t se sare calul mai mult, cuat`t mai bine“, ceea ce ex-plic\ din plin succesul uria[ alunui festival de grobianismprecum Marea mahmureal\.Cu at`t mai ipocrit\ este ati-tudinea lui Zack Galifianakiscare, se pare, s-a opus ca MelGibson (`n acea perioad\ de-venit o oaie neagr\ la Holly-wood pe motiv de be]ie [ipocnit Oksana) s\ apar\ `nfilm, asta `n timp ce el joac\`ntr-o pelicul\ al c\rei mesajpare a fi „o be]ie reu[it\ ecool“ [i `n care, `n schimb,apare Mike Tyson, personajcare a stat trei ani dup\ gratiipentru viol.

Succesul unui astfel de filmdovede[te din plin c\ lec]iilepredate de profesorii Beavis [i Butthead au fost bine`nv\]ate. Iar dac\ cineva aravea curiozitatea de a urm\ricum a evoluat `n timp come-dia – de la urm\ririle poli-]i[tilor Keystone, la Chaplin [iStan [i Bran, cuplul Jack Lem-mon-Walther Matthau,MASH, Mel Brooks [i p`n\ ladelirurile sofisticate ale luiMonty Pythons – ar puteatrage concluzia c\ actualulnivel este dovada clar\ a uneiinvolu]ii.

Dincolo de aceasta, Mareamahmureal\ 2, `n ciuda suc-cesului s\u, este un film carenu `[i prea avea rostul `n for-ma `n care a ap\rut la cinema([i pe DVD). ~n sensul `n carenu vine cu nimic nou: realiza-torii s-au mul]umit s\ trag\ laxerox ce se `nt`mpl\ `n partea`nt`i [i s\ mute ac]iunea `nThailanda. „O copie incompa-rabil mai palid\ a originalului,juxtapus\ pe un fundal mult

mai colorat“, spune un criticde la celebra revist\ „Variety“.

MASH, o investi]iebun\

De aceea, pentru doritorii decomedie adev\rat\, a[ reco-manda, dintre ultimeleapari]ii pe DVD, cel de al pa-trulea sezon din popularul se-rial MASH care merit\ cuadev\rat investi]ia (la fel ca [iprecedentele sezoane).

Era inevitabil ca MASH, lac`t de mult a durat, s\ devin\mai anost spre finalul s\u. Nueste cazul `ns\ cu acest al pa-trulea an din aventurile uni-t\]ii medicale militare ameri-cane `n r\zboiul din Coreea.~n acest episod, continu\peripe]iile personajelor cucare v-a]i obi[nuit (Hawkeye,Hotlips, Radar, maiorul FrankBurns, Klinger etc.), dar, `nacela[i timp, serialul vine cuschimb\ri majore. Primul to-var\[ de blestem\]ii al luiHawkeye Pierce, Trapper, iesedin serial, fiind `nlocuit demai lini[titul (`n aparen]\doar) BJ Hunnicut. De aseme-nea, este primul sezon dedup\ moartea comandantuluiunit\]ii, colonelul HenryBlake, decedat la finalul se-zonului precedent. El va fi`nlocuit de mai b\tr`nul [i maiseverul colonel Potter (alc\rui interpret, Harry Mor-gan, a `ncetat din via]\ pe 7 decembrie, la v`rsta de 96de ani).

~n acela[i timp, calitateaseriei a r\mas aceea[i – do-vad\ c\ primul episod al se-zonului, Welcome to Koreea,a c`[tigat, `n 1976, dou\ pre-mii Emmy.

RECOMANDARE

Ce alege]i `ntre MASH [i Marea mahmureal\Pe la `nceputul anilor 2000, un b\iat de banigata din SUA, un anume Max Tucker, a de-venit vedet\ povestindu-[i revolt\toarele a-venturi bahice pe internet [i st`rnind [i c`tevascandaluri. ~n scurt\ vreme, aventurile sale aufost str`nse `ntr-un volum (I Hope They ServeBeer in Hell) care, ce crede]i, a devenit best-seller. S-a f\cut [i un film dup\ aceast\ car-te, dar cum con]inutul era at`t de grobian [irevolt\tor, povestea a fost cenzurat\ p`n\c`nd filmul n-a mai interesat pe nimeni.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 336 » 10 – 16 decembrie 2011

15 «

slow/fast foodEVOLU}IE

Olti]a C`ntec: „~nc\l]\mintea de scen\ a evoluat odat\ cuteatrul, adeverind replica unui personaj beckettian ce`ndeamn\ «s\ nu fim neglijen]i cu lucrurile m\runte»“.

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111SSeenniioorr eeddiittoorr::Lucian Dan Teodorovici RReeddaaccttoorr-[[eeff::George OnofreiRReeddaaccttoorr-[[eeff aaddjjuunncctt::Anca BaraboiSSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaacc]]iiee::Florin IorgaRRuubbrriiccii ppeerrmmaanneennttee::

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Radu PavelGheo, Veronica D. Niculescu, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu. CCaarrttee:: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia,Bogdan Romaniuc.

MMuuzziicc\\:: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.FFiillmm:: Iulia Blaga. TTeeaattrruu:: Olti]a C`ntec.

CCaarriiccaattuurr\\:: Lucian Amarii (Jup).

GGrraaffiicc\\:: Ion Barbu.

TTVV:: Alex Savitescu.

AAccttuuaalliittaattee:: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

PPuubblliicciittaattee:: tel. 0232/ 252294

DDiissttrriibbuu]]iiee:: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

AAbboonnaammeennttee:: tel. 0232/214100

TTaarriiffee ddee aabboonnaammeenntt:: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

TTiippaarr:: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `̀ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `̀nnaappooiiaazz\\

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

Parte obligatorie a oric\rui costum,deci a crea]iei scenografice, element dedefinire a personajului ori simpl\ re-cuzit\, accesoriul cap\t\ teatralitatedup\ primul pas `n scen\. De la anticiicoturni din lemn, supra`n\l]a]i inten-]ionat pentru ca actorii s\ par\ maiimpozan]i [i s\ sporeasc\ grandoareaeroilor impersona]i, la elegantele cre-a]ii ale caselor de design specializat,`nc\l]\mintea de scen\ a evoluat oda-t\ cu teatrul, adeverind replica unui per-sonaj beckettian ce `ndeamn\ „s\ nufim neglijen]i cu lucrurile m\runte“.

For]a de simbol teatral a papucilor afost subliniat\ de Tompa Gabor `n spec-tacolul cu A[tept`ndu-l pe Godot de laTeatrul din Sf`ntu Gheorghe (2005). Dez-volt`nd regizoral tema ghetelor, cu careBeckett ̀ [i ̀ ncepe piesa, Gabor [i sceno-graful Andrei Both au r\sp`ndit prin sce-n\ gr\m\joare de papuci uza]i, din ma-gazia teatrului. Estragon are o importan-t\ rela]ie teatral\ cu propria gheat\, pecare o nume[te „sc`rba“ asta, un joc lacare revine, `nc\ din scriitur\, pe tot par-cursul piesei. Concentrarea dramatur-gic\ asupra `nc\l]\mintei indic\ ideeade parcurs obositor, de drum lung p`n\`n acest spa]iu de `nt`lnire unde este a[-teptat Godot. Multiplicarea perechilor

extinde, `n planul posibilului, num\rulde personaje de tipul lui Estragon, care,precum acesta, dar `n ocazii precedente,la finalul actului I, [i-or fi abandonat ciu-botele, eliber`ndu-[i picioarele din inco-moda str`nsoare.

La una dintre edi]iile trecute ale Fes-tivalului Na]ional de Teatru, `n vremeadirectoratului Marinei Constantinescu,Drago[ Buhagiar a imaginat un minu-nat afi[ al manifest\rii, focaliz`nd a-supra puterii evocative a `nc\l]\rilor.Fotografia artistic\ era f\cut\ la nivelulunei scene cu sc`ndura la vedere, pe fun-dal tron`nd o Lun\ ale c\rei iriz\ri inducmagia selenar\. R`ndui]i `n perechi,pe suprafa]a lemnoas\ se reg\seau omul]ime de papuci de tot soiul, de e-poc\ [i contemporani, m\rturii con-crete, rezumative ale personajelor laanimarea c\rora contribuiser\ odat\.

~n montarea recent\ de la Teatrul deComedie realizat\ de Victor Ioan Frun-z\ cu C`nt\rea]a cheal\ [i Lec]ia lui Eu-gene Ionesco, dup\ consumarea omo-rului, menajera aduce din culise o cutieplin\ cu pantofi pe care o gole[te `nfa]a Profesorului, pentru a-i reamintilunga list\ de medita]ii date. Rostul lore de suplinire a unor Eleve ne[tiute, de-venind elemente cu valoare de memorie.~ntr-o manier\ similar\, dar cu referirela istoria real\, cea mare [i cea mic\, ne-num\ratele perechi de pantofi, de femei,copii, b\rba]i, expuse la Muzeul Holo-caustului din Washington amintesc dedestinele curmate barbar de ideologiirasiste. Fiecare pereche este emblema

unei vie]i, semnul unei biografii tragice.Impactul vizual-emo]ional e intens, mo-delul [i uzura evoc`nd t\cut identit\]idisp\rute.

~nc\l]\mintea [ipersonalitatea purt\torului

Pe l`ng\ func]ia strict utilitar\, de pro-duse ce ne protejeaz\ picioarele, `nc\l]\-mintea spune multe despre personalita-tea purt\torului. Implicit ̀ n art\. Dimen-siunea, forma, culoarea contribuie laconstruirea caracterelor, a unor tipologii,nota ̀ n care s`nt imaginate devenind ele-ment al portretului fic]ional generic.Sandalele `naripate ale lui Hermes `idezv\luie atributele de zeu c\l\tor, demesager. Papucii de clovn s-au standar-dizat prin m\rimea exagerat\, care jus-tific\ `mpiedicatul, culorile vii contri-buind la `ntregirea unui model.

{i `n cotidian, anumite contexte aso-ciaz\ banalele `nc\l]\ri cu o dimensiunece ]ine de teatralitate. Ata[a]i prin de-fini]ie de ideea de c\l\torie, „datul pa-pucilor“ sintetizeaz\ expresiv desp\r]i-rea irevocabil\, silirea cuiva s\ fac\ pa[i,s\ se `ndep\rteze. Papucii arunca]i pecablurile de telegraf ori `n coronamen-tul copacilor s`nt mostre ale culturii stra-dale urbane. Gestul indic\ atitudini va-riate: fireasca igienizare a dulapului cupantofi; rebeliune; delimitarea terito-riilor unor bande de cartier ori a dea-lerilor de stupefiante; moartea cuiva;`nceputul vacan]ei. Deja `mi privescpapucii cu al]i ochi.

Mo[ Nicolae [ispectacolul papucilorAgita]ia pozitiv\ st`rnit\ la`nceputul lunii `n jurul ciz-melor, obligatoriu cur\]ate[i lustruite dac\ miz\m peescala lui Mo[ Nicolae, mi-aamintit de un subiect lacare meditam [i c\ruia i-avenit vremea: `nc\l]\min-tea de scen\!

DATUL ~N SPECTACOLOlti]a C~NTEC

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 336 » 10 – 16 decembrie 2011

Florin Irimialanseaz\ la Ia[iDefekt, romanuls\u de debutPe 14 decembrie, de la ora 18.00, la Libr\riaHumanitas de pe strada L\pu[neanu (str. Banu, nr. 8,mezanin, Ia[i), va avea loc lansarea romanului Defektde Florin Irimia, recent ap\rut la Editura Brumar.

DDeeffeekktt este un roman desprescrierea (sau nescrierea unuiroman), despre via]a `n cuplu [ideziluziile sale, despre imposi-bilitatea `mplinirii [i atingeriifericirii, despre oameni mici cudefecte mari, un roman sumbru,dar plin de umor, cu personajecredibile puse `nsitua]ii mai mult saumai pu]in incredibile.

Prezint\: criticiiliterari Bogdan Cre]u,Loredana Opariuc [iAntonio Patra[.

Florin Irimia esteasistent doctor laFacultatea de Litere aUniversit\]ii din Ia[i [icolaborator cu articole[i recenzii lamajoritatea revistelorliterare importante din]ar\, inclusiv la„Suplimentul decultur\“ unde scriedespre ultimele apari]iiale autorilor români [istr\ini publica]i deEditura Polirom. ~n2009, i se public\prima proz\ scurt\ `nrevista „Noualiteratur\“ subpseudonimul Eduard

T\utu. De atunci continu\ s\apar\ cu povestiri `n revistele„Familia“, „Timpul“ [i „Suspans“.Este prezent [i `n antologia Alert\de grad zero `n proza scurt\româneasc\ actual\, publicat\recent la Editura Herg Benet, subcoordonarea lui Igor Ursenco.

C`nt\rea]a cheal\, regia Victor Ioan Frunz\

La cinema [i `n 3D Motanul ~nc\l]ata p\strat de la str\mo[ul lui livrescdoar cizmele. Care cizme nu ̀ l duc mairepede dec`t ar merge oricum (poatenu se potrivesc numerele), iar de vor-bit spune foarte pu]in p`s (sau „pis“)pentru c\, fiind o m`]\ cool, se exprim\cu m\sur\. Dintr-un basm `n care erala voia sor]ii, fiind l\sat mo[tenire de

la unul la altul (situa]ie destul de de-gradant\), motanul nu doar c\ ia ini-]iativa [i `[i decide singur soarta, dardevine eroul ora[ului, respectat in-clusiv de b\rba]ii alcooliza]i de princ`rciumi, c\rora le cad din oficiu pan-talonii [i le tremur\ genunchii c`ndMotanul `[i scoate ghearele.

Apari]ia motanului telekinetic a-re loc `n filmul lui Chris Miller dup\toate regulile westernului. Umbra emai mare ca el, [i umbra pare uman\.C`nd `l vezi ce mic e, `l auzi cum cere„leche“ cu voce calm\ [i lip\ie pe ur-m\ repede-repede, `n]elegi mecanis-mul dup\ care te lucreaz\ filmul. E-roul e o pisic\ at`t de special\ `nc`t etratat\ ca un om. Pe aceast\ conven-]ie a lucrat filmul de anima]ie de la`nceputurile lui. Dar aici realizatoriifolosesc dou\ viteze. C`nd li se parec\ au mar[at prea mult pe umaniza-re, pac, trec pe latura felin\ (vede]ic\ nu spun „felinizeaz\“). C`nd Mota-nul ~nc\l]at refuz\ ini]ial, plin de dem-nitate, oferta lui Humpty Dumpty dea fura `mpreun\ boabele fermecate,e suficient\ lumina unei lanterne `na-intea pa[ilor lui pentru ca toat\prestan]a lui s\ se duc\ dracului [i el(„Hrrrrrrrr!“) s\ devin\ ce l-a f\cut

maic\-sa: o simpl\ m`]\ `nnebunit\s\ se joace.

Filmul are antren, nudoar bun\ dispozi]ie

Nu trebuie s\ fii pisicar ca s\-]i plac\acest „spin-off prequel“ – pe române[-te, un film ce reia un personaj dintr-oalt\ serie, dar `nf\]i[eaz\ ac]iunea an-terioar\ celei din seria originar\. Darnumai dac\ e[ti pisicar `n]elegi iro-nia Motanului ~nc\l]at c`nd spune:„Proprietarii de pisici s`nt nebuni cuto]ii“ (de[i ar fi trebuit s\ [tie c\, `nrela]ia cu o pisic\, omul nu e nicioda-t\ proprietarul).

~mi place, fire[te, filmul – dar m-aderanjat un lucru. Ce caut\ HumptyDumpty aici? Ce treab\ au „umanoi-zii“ Jack [i Jill, chiar dac\ Jack, do-rind copii, e `n stare s\ se lase fraie-rit de Jill cea emancipat\ `nc`t s\ ac-cepte s\ creasc\ ni[te purcelu[i ca pecopiii lui? De ce produc\torul execu-tiv Guillermo Del Toro n-a ordonats\ se umple ecranul de m`]e, dac\ tota[teptam filmul de at`]ia ani? Ru[i-ne! Propun o list\ de semn\turi pepetitiionline.ro care s\ fie forwarda-t\ pe urm\ direct la Hollywood ca s\se [tie c\ nu toler\m aceast\ ̀ ndr\znea-l\. (Humpty „Alexander“ Dumpty echiar foarte enervant. Din capul lui c`tjum\tate de ecran s-ar fi putut facetrei m`]e.) C`nd eram mici, lip\iamrepede-repede supa ca s\ ne r\m`n\t\ie]eii, dar acum trebuie s\ `nghi-]im tot filmul ca s\ ne delect\m cuMotanul ~nc\l]at [i dansul lui-com-peti]ie cu Pisi – L\bu]e Pufoase/KittySoftpaws, `n vreme ce celelalte pisicifac galerie. Toate secven]ele de ac-]iune s`nt, nu-i vorb\, foarte bine con-duse, iar filmul are antren (nu doarbun\ dispozi]ie). Dar asta e, Pi[ta dra-g\. Trebuie s\ fim toleran]i. Poate c\strategia a fost s\ nu ne plictisim deMotanul ~nc\l]at dac\ `l vedem tottimpul. Oricum, e at`t de frumu[el

`nc`t `]i vine s\ m`ng`i ecranul. {i pa-re cu at`t mai viu cu c`t `i d\ voce An-tonio Banderas, dotat din na[tere cuun accent englezesc aparte. Acesta eunul dintre momentele ideale pen-tru un film de anima]ie c`nd voceaactorului `mbrac\ personajul. De a-ceea nu deranjeaz\ poate pe nimenidac\ scenari[tii au profitat `nc\ dinShrek de prezen]a lui Banderas [i auf\cut din Motanul ~nc\l]at un Zorrofelin care, la grani]a cu Mexicul, `iap\r\ pe cei lipsi]i de ap\rare [i rupeinimile feminine. („Dec`t c\“ toat\ lu-mea [tie identitatea felin\ a eroului.)

Motanul ~nc\l]at/Puss in Boots, de ChrisMiller. Voci: Antonio Banderas, SalmaHayek, Zack Galifianakis

» 16

fast food

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

MirandaNimeni nu mai [tie exact c`nd a`nceput totul. ~n schimb, se [tiecum: cu un telefon. {i o voce de fe-meie care te f\cea s\ te tope[ti ca`nghe]ata `n cuptorul cu microun-de. Cu un flirt ca din gre[eal\ („Alo,da? Cum? N-am sunat unde trebu-ie? Parc\ totu[i `mi pari cunoscut.Nu ai tu restaurantul \la genial depe 52nd street?“). Cu cineva carep\rea s\ te-n]eleag\ perfect [i s\[tie despre tine mai multe dec`t pri-etenii apropia]i. Spunea c-o cheam\Miranda Grosvernor, c\ e t`n\r\,blond\ [i student\, c\ e fiica unuinewyorkez bogat [i c-a lucrat ovreme ca top model. Te asculta,colporta ve[ti „cine-ce-c`nd-cum“,vorbea ore `ntregi cu tine, `]i d\deasenza]ia c\ e[ti special [i c\ tr\ie[tio poveste nemaiauzit\, devenea sin-gurul t\u prieten adev\rat. Au ridi-cat receptorul `n anii ‘80 (unii din-tre ei s-au [i `ndr\gostit de Miran-da): Billy Joel, Robert de Niro,Quincy Jones, Warren Beatty, Sting,Bob Dylan, Buck Henry, Art Garfun-kel, Richard Gere, Steve Winwood,Paul Schrader, Eric Clapton, TedKennedy etc. Nu cred s\ fi sc\patnesunat vreunul dintre b\rba]ii im-portan]i ai Americii 80s. „She didgive good phone“ (`nlocui]i „phone“cu „head“ [i z`mbi]i cu sub`n]eles),zicea Billy Joel, care se-ata[ase at`tde mult de Miranda, `nc`t `i c`nta latelefon piesele la care lucra [i-icerea p\rerea. B\rba]ii se l\sausuna]i, aveau `ncredere, construiau`n mintea lor o Miranda total\, fe-meia vie]ii lor, apoi aflau c\ al]ib\rba]i vorbeau [i ei cu Miranda,care intermedia `nt`lniri `ntre ei, darreu[ea `ntotdeauna s\-i fenteze [i s\nu apar\ niciodat\ `n carne [i oase.Buck Henry (gazda „Saturday NightLive“) s-a `nc\p\]`nat s\ afle cine e[i a reu[it: Whitney Walton, asis-tent\ social\ din Baton Rouge, maimult dec`t ur`]ic\ [i plinu]\, c-unneg mare pe obraz. „Am vrut s\[tiu c\ pot face orice b\rbat dinlumea asta s\ se `ndr\gosteasc\ demine“, i-a spus ea lui Richard Perry.Spre finalul anilor ‘80, Miranda a`ncetat s\ mai sune [i a r\mas doarWhitney. Dar eu tocmai pe Whitneya[ vrea s-o vizitez `n fiecare zi, s\st\m la cafeaua de dup\-mas\ [i s\-mipovesteasc\ tot tot, cum a reu[it eas\ se strecoare `n min]ile at`tor b\r-ba]i, cum i-a p\r\sit apoi, cum ne-aar\tat, `ntr-un senza]ional stil 80splin de sclipici, c\ iubire f\r\ fic-]iune pur [i simplu nu se poate.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 336 » 10 – 16 decembrie 2011

CUM A~NCEPUTTOTUL?

Filmul pe care `l vedemazi pe ecrane nu are nici`n clin, nici `n l\bu]e cupovestea pe care ne-aucitit-o bunicii. Pierre [iManon... de fapt, treabalor dac\ s-au c\s\toritsau au tr\it `n concubinajp`n\ la ad`nci b\tr`ne]i.

FILM

Iulia BLAGA

Miau la Motanul ~nc\l]at

» S\ se introduc\ o clauz\ `n contractul cu DreamWorks care s\ `ioblige pe animatori s\ v`re `n fiecare cadru al filmului cel pu]in opisic\.

» Humpty Dumpty s\ nu mai apar\ [i s\ nu se mai pomeneasc\ de elniciodat\.

» S\ ni se arate din nou, poate printr-o viziune a Motanului, c`t s-arface el peste c`tva timp dac\ nu ar exista Shrek – cu alte cuvinte,abia r\sucindu-se de pe spate pe burt\.

» ~n secven]a/visul cu pricina, odat\ `n picioare, s\ rosteasc\ celebra„Feed me if you dare!!“.

» Pentru c\ la cinema totul e posibil, s\ apar\ m\car `ntr-un cameo [iThomas O’Malley „the alley cat“.

» La intrarea la film s\ nu se serveasc\ b\uturi r\coritoare sau popcorn,ci numai lapte.

CE MI-A{ DORI PENTRU CONTINUAREA FILMULUI?

Luiza Vasiliu: „Cu un telefon. {i o voce de femeie care tef\cea s\ te tope[ti ca `nghe]ata `n cuptorul cu microunde.Cu un flirt ca din gre[eal\“.