3. diagnostic genetic si bioetica medicala

8/18/2019 3. Diagnostic Genetic Si Bioetica Medicala

1/49

DIAGNOSTIC GENETIC SI

BIOETICA MEDICALACURS OPTIONAL ANUL III MedicinaUMF Carol Davila


2/49

Multumesc dnei Sef de Lucrari Dr. Delia Neagospentru cea mai mare parte a acestei prezentari, cea reprezentat un curs pentru studentii anului I(2014/2015)


3/49

VA ROG, SA FOLOSITI ACEST MATERIAL PENTRUSTUDIU INDIVIDUAL SI SANU-L POSTATI PE SITE-URI

PUBLICE


4/49

ORIGINEA INTERDISCIPLINARA A BIOETICII

BIOETICA

Domeniul juridic

Teologie

ştiinţebio

medicale

Sociologie

Filozofie(etica)

EtnografieMentalităţi si

norme specificepopoarelor

!nstrumente pentru aplicareadeciziilor

"epere(relati#e)

necesareelaborăriideciziilor

!nformatii pri#ind comunitatea $n care se aplică deciziile

Dileme in #edereaelaborariideciziilor bioetice

Sistemde #alori ferm%

aplicat


5/49

PRINCIPIILE GENERALE ALE BIOETICII respectarea autonomiei

individului

interventia medicala in

beneficiul persoanei

păstrarea

confidenţialităţiişi

respectareaintimităţii dreptatea şi echitatea


6/49

O persoană poate fi considerată autonomă dacă este capabilă să aleagă

dintr- un set de opţiuni, reflectând în acelaşi timp asupra alegerii sale.

Un pacient autonom este o persoană suverană pe întreaga sa capacitate

de decizie, in urma informarii sale corecte si cat mai complete, la zi, cu

privire la urmatoarele aspecte ale bolii: - cauza

- evolutia si prognosticul

- profilaxia existenta (+/- genetica)

sau cu privire la posibile investigatii de laborator si paraclinice Respectarea autonomiei individuale este un drept fundamental,

care obliga medicul genetician la o informare veridica a

pacientului/ cuplului/familiei,de ex. optiunile reproductive

1) RESPECTAREA AUTONOMIEI


7/49

“ You knowsomething,Robin?I was justwonderin', arewe good guysor bad guys?

Tratamentul, interventia medicala,

poate fi deseori invaziv.


8/49

2) BENEFICIUL PERSOANEI

Principiul beneficiului se refera la “ a face bine” si “anu face rau”

„Primum non nocere, secundum cavere, tertium sanare“ din Antichitate se traduce: intai nu se face „rau“ ; in al doilea rand se

preintampina; iar in al treilea rand se trateaza/vindeca – si este

valabil si astazi, mai ales in Genetica Medicala unde al treilea

moment este de abia „in fasa“, iar investigatiile prenatale sunt uzuale.

Medicul acţioneaza in vederea maximizarii beneficiilor si minimizarii

riscurilor, adica numai spre binele pacientului si extrapoland, al

familiei. Interesul fata de starea de sanatate a persoanei trebuie sa primeze in

fata interesului pur stiintific (…dar si a celui social?)


9/49

Being "right" has nothing to do with it.

The idea that you call "right" is the idea

that someone else calls "wrong." The

solution that you call "perfect" is thesolution that another calls "unworkable."

The position that you feel is unassailable

is the very position that others assail.

What will solve all of this? Notattack, that's for sure. And not

defense, either. So what is left? Simple

human love. The kind of love that says,

"It doesn't matter who is right or wrong.

It only matters that you are not hurt.

And that we both can benefit. All true

benefits are mutual."

Neale Donald Walsch(https://www.facebook.com/NealeDonaldWalsch?fref=nf)


10/49

3) RESPECTAREA CONFIDENŢIALITĂŢII ACTULUI MEDICAL

Respectarea confidenţialităţii şi

protejarea intimităţii

pacientului sunt principii

obligatorii în cursul oricărei

activităţi medicale şi sunt

stabilite deCodul Deontologic.


11/49

3) RESPECTAREA CONFIDENŢIALITĂŢII ACTULUI MEDICAL

Multe coduri conţin circumstanţe speciale pentru situaţiile ce

reprezinta exceptii, precum:

daca o informaţie considerată personală poate fi relevantă pentru

viaţa altei persoane;

daca informaţiile investigaţiilor genetice sunt importante nu

numai pentru pacientul investigat, ci şi pentru familia şi rudele

acestuia.

Încălcarea confidenţialităţii fără acordul pacientului este posibilă

si în anumite situaţii de încălcăre a legii.


12/49

DIVULGAREA VS CONFIDENŢIALITATEA Propunerile OMS privind comportamentul etic în ceea ce priveşte divulgarea

şi confidenţialitatea informatiilor obtinute prin analize medicale specifice:

Geneticienii vor trebui să dezvăluie celor testaţi rezultatele care privesc

sănătatea lor sau a fătului;

Rezultatele testelor, inclusiv rezultatele normale, vor trebui comunicate

persoanei testate fără nici o întârziere cu exceptia situatiei in care informaţia -care ar putea cauza afectări grave psihologice sau sociale - poate fi temporar

reţinută; consilierul trebuie să hotărască momentul când persoana testată este

gata să primească informaţia;

Dorinţa individului sau a familiei de a nu şti rezultatele testelor trebuie

respectată, exceptând testele nou-născuţilor sau ale copiilor cu afecţiuni

tratabile;


13/49

DIVULGAREA ŞI CONFIDENŢIALITATEA

Propunerile OMS privind comportamentul etic în ceea ce priveştedivulgarea şi confidenţialitatea:

Dezvăluirea informaţiei genetice rudelor poate fi posibilă mai ales când

poate fi evitată o problemă grava;

Rezultatele testelor de sarcină, ale celor presimptomatice sau de

susceptibilitate cat şi prenatale trebuie ţinute confidenţiale faţă de

angajatori, asiguratori, companiile de asigurări de sănătate, şcoli şi agenţii

guvernamentale. Persoanele trebuie să nu fie penalizate sau judecate prinprisma constituţiei genetice.

Registrele (bazele de date) cu rezultatele testelor trebuie protejate prin

standarde stricte de confidenţialitate.


14/49

Echitate - acces egal la serviciile publicesi bunurile sociale- oportunitati egale in fata bolii

Principiul justitiei (dreptatii) –presupune nediscriminarea (pe

criterii de vârstă, sex, etnie, religie,

grup politic, social, etc.) celor care

beneficiaza de serviciile medicale.

4) DREPTATE SI ECHITATE


15/49

DILEME ŞI CONTROVERSE ETICE PRIVIND DIFERITE

ACTIVITĂŢI PRACTICE DE GENETICĂ MEDICALĂ

Autonomia sau dreptul pacientului de a face o opţiune informată

şi de a decide singur, fără nicio constrângere, poate intra în

conflict cu atitudinea paternalistă a unui medic care, în numele

autorităţii şi profesionalismului său, recomandă un anumit cursal acţiunii, chiar dacă abordarea propusă este una benignă şi bine

intenţionată.

Autonomie vs. patena!i"m


16/49

DILEME ŞI CONTROVERSE ETICE PRIVIND DIFERITE

ACTIVITĂŢI PRACTICE DE GENETICĂ MEDICALĂ

Bene#i$iu vs. non%&'t'mae

Astfel de controverse impun clarificarea şi chiar specificarea/

exemplificarea tipurilor de acţiuni benefice, menţionând limitele

obligaţiilor noastre precum şi pragul de la care producerea

beneficiului este mai curând o opţiune decât o obligaţie.

De exemplu, solicitarea de către sau pentru pacienţii cu o

afecţiune gravă a unei terapii experimentale cu risc înalt de a

avea efecte nocive.


17/49

DILEME ŞI CONTROVERSE ETICE PRIVIND DIFERITE ACTIVITĂŢI PRACTICE DE GENETICĂ MEDICALĂ

Autonomie vs. non%&'t'mae

Acest conflict etic se poate produce atunci când un pacient cu risc de aface o boală gravă doreşte să-şi cunoască “statusul”genetic, dar

medicul apreciază că aceasta ar putea produce “vătămarea” persoanei

(schimbarea stilului de viaţă, riscul de sinucidere etc).

În aceste cazuri se consideră că dreptul persoanei la informaţie este

primordial, medicul avand obligatia să practice testul şi să-i comunice

pacientului un eventual rezultat care “ar face rău”.


18/49

PROBLEME ETICE SPECIFICE UNOR ACTIVITĂŢI DE GENETICĂ MEDICALĂ

Procesul de consiliere se desfăşoară în două etape:

1. Înainte de testare – pentru a obţine un consimţământ informat– medicul trebuie să explice pacientului sau cuplului, complet şi

corect: scopul testării, beneficiile şi riscurile (individuale, psihologice, sociale) testului, probabilitatea unei predicţii corecte vs. rezultate fals pozitive(inclusiv posibilitatea unor rezultate ambigue),

eficacitatea şi limitele testului; implicaţiile / consecinţele ulterioare individuale şi familiale; opţiunile şi alternativele testarii – inclusiv opţiuneade a nu face testul

NORME ETICE (ENERALE PRIIND TESTAREA (ENETIC*


19/49

2.După testare , consilierea este la fel de importantă şi discuţiilecu pacientul se vor orienta pe trei probleme:

Comunicarea şi explicarea rezultatelor. Rezultatele testelor,inclusiv rezultatele normale, vor trebui comunicate persoaneitestate fără nici o întârziere

Accesul la informaţie. Pe baza principiuluiconfidenţialităţii accesul unei terţe persoane la rezultatele pacientului esteinterzis, fără acordul expres al pacientului.

Păstrarea/ stocarea probelor /inclusiv a ADNuluipoate aducebeneficii pentru pacient (atunci când se vor introduce noi metodede analiză) sau pentru familia sa (pentru diagnosticul genetic larudele prezente sau viitoare).


20/49

TESTAREA PRESIMPTOMATICĂ ŞI ASUSCEPTIBILITĂŢII GENETICE

Testarea presimptomatică ar trebui să fie disponibilă,dacă se îndeplinesc următoarele condiţii:

informaţia dată de teste va fi folosită pentru a prevenilezarea persoanelor testate sau a partenerului, a

familiei, a viitorilor copii sau altor persoane;consultandul va fi complet informat despre limiteletestelor, inclusiv despre posibilităţile unor rezultateneinformative sau despre imposibilitatea predicţieiexacte a vârstei la care va debuta boala sau aseverităţii simptomatice;

persoana/tutorele legal este capabil din punct de vederemental să dea un acord ;


21/49

Recomandări pentru un comportament etic în cazultestelor presimptomatice şi de susceptibilitate:

Testarea susceptibilităţii genetice in cazul unor antecedente heredo-colaterale semnificative trebuie încurajată, daca informaţia obtinuta este

folosită exclusiv pentru prevenţie sau tratament (beneficiul);

Toate testele de susceptibilitate sunt voluntare, precedate de o informarecorectă şi sunt apoi consimţite informat (autonomia);

Testarea presimptomatică în absenţa tratamentului e disponibilă adulţilorce au un risc crescut pt boli neurodegenerative si pentru anumite tumori -după o consiliere adecvată şi un consimţământ informat (autonomia);

Testarea copiilor sau adolescenţilor numai dacă există potenţiale beneficii

medicale (autonomia, beneficiul, non-vătămarea);

Angajatorilor, asigurătorilor, şcolilor, agenţiilor guvernamentale sau oricăreiterţe parti le este interzis accesul la rezultatele testelor (non-vătămarea)


22/49

NORME ETICE GENERALE PRIVIND DIAGNOSTICUL PRENATAL

Întreruperea sarcinii cu un făt afectat este discutabilă caprocedură: cei care sunt pentru consideră că întreruperea sarciniieste un „rău” mai mic decât o viaţă de suferinţă; cei care suntcontra susţin dreptul fătului la viaţă.

În cazul unor afectări fetale uşoare sau medii, eventual tratabiledupă naştere, decizia cuplului de a întrerupe sarcina va trebuirespectată (autonomia).

Distribuţia echitabilă a serviciilor genetice, inclusiv adiagnosticului prenatal, acordate mai intai celor cu nevoi medicalemari, fără a ţine cont de posibilitatea de plată sau de alteconsiderente (dreptatea);

Diagnosticul prenatal trebuie să aibă o natură voluntară. Viitoriipărinţi trebuie să decidă dacă o boală genetică justifică diagnosticulprenatal sau avortul unui făt afectat (autonomia);


23/49

Medicii trebuie să dezvăluie toate lucrurile relevante din punct de

vedere medical femeii sau cuplului, inclusiv intreaga clasă demanifestări a condiţiilor aflate in discuţie (autonomia);

Consilierea trebuie să preceadă diagnosticul prenatal(nonvătămarea);

Alegerea făcută de femeie sau de cuplu cu privire la sarcina cu unfăt afectat trebuie respectată şi protejată, in cadrul familiei şi alegilor, culturii şi structurii sociale din ţara respectiva. Cuplul şinu medicii trebuie să ia decizia (autonomia);

Diagnosticul prenatal efectuat numai pentru liniştirea uneimame anxioase, in absenţa indicaţiilor medicale, ar trebui să aibăcea mai mică prioritate in alocarea de fonduri faţă de existenţaindicaţiilor medicale (dreptatea);

NORME ETICE GENERALE PRIVIND DIAGNOSTICUL PRENATAL


24/49

ASPECTELE ETICE ALE METODELOR DE REPRODUCERE UMANĂ

ASISTATĂ MEDICAL

Reproducerea umană asistată medical reprezintăansamblul tehnicilor şi practicilor clinice saubiologice care permit procrearea în afaraprocesului natural de reproducere (lipsind actul

sexual).

Atitudinea ce trebuie luată faţă de posibilitatea dea introduce in mod deliberat in structurafamilială a unui material genetic străin, in afararegulilor unanim acceptate de societate.

Statutul embrionului uman şi implicaţiile socialeale manipulărilor la care acesta poate fi supus.


25/49

1) INSEMINAREAINTRAUTERINĂ (IUI)

IUI este o procedurămedicala ce constă înintroducerea directa în

uterul pacientei printr-un cateter special,în momentul ovulaţieia spermei concentrate,

prelucratacorespunzător pe mediide cultură.


26/49

2)FERTILIZAREA ÎN VITRO (FIV)

Fertilizarea în vitro este o tehnică de reproducere umană asistată, la

care se apelează în ultimă instanţă, după ce toate tratamenteleclasice au eşuat sau în cazuri de infertilitate mai gravă, unde serecomandă din start fertilizarea în vitro (de exemplu lipsa trompeloruterine sau în cazul infertilităţii masculine severe).

Această metodă constă în obţinerea unui embrion în afara corpuluiuman, prin fecundarea unui gamet feminin (ovulul) cu un gamet

masculin (spermatozoidul) în laborator (in vitro), embrionul rezultatfiind ulterior transferat în uter.


27/49

3) INJECŢIA INTRACITOPLASMATICĂ DESPERMĂ (ICSI)

ICSI este o tehnicăspecială de fertilizareîn vitro, care constă îninjectarea unui singurspermatozoid direct încitoplasma ovocituluiîn vederea obţineriiembrionului


28/49

4) MAMĂ SUROGAT(PURTĂTOARE,DEÎMPRUMUT)

= o femeie care în urma unuiacord acceptă să rămânăînsărcinată pentru a naște uncopil, care va fi crescut de o altăpersoană sau familie.

Este omaternitate de substituțieîn baza unuicontract sauînțelegeri de gestație.Marea parte a celor ce apeleazăla aceste servicii sunt:

femei infertile

cupluri sau indivizi homosexuali femei care nu vor să treacă prinprocesul de gestație sau travaliu

femei cu boli incompatibile custarea de graviditate


29/49

Principalele aspecte etice determinate de reproducerea umană asistată

medical sunt:

ameninţarea statutului cuplului atât prin interferenţa unei a treia

persoane cât şi prin faptul că fecundaţia se consumă în afara uterului

matern;

identitatea copilului rezultat în urma aplicării unei tehnici de

reproducere asistată, respectiv:

dacă se apelează la o bancă de embrioni folosiţi după decesul donatorului,

copilul se poate considera un descendent din “lumea de apoi”,

dacă în urma utilizării spermei de la acelaşi donator se nasc mai mulţi copii,

exista riscul ca la maturitate să se întâlnească şi să stabilească, în

necunoştinţă de cauză, relaţii consanguine;


30/49

Tema: ce parere avetidespre aceasta pilda?Extrapolati aceasta situatiesi creati (imaginati) unaasemanatoare in practicamedicala aplicandprincipiile bioeticii ingenetica medicala.


31/49

Problemele etice şi legale ridicate de maternitatea de

substituţie ar putea fi astfel sintetizate:

1. Filiaţia copilului (nou născutului)- Dacă maternitatea este dovedităde actul naşterii, nou născutul este fiul mamei purtătoare.

Pentru a fi „livrat” cuplului care l-a “comandat” este necesar (in afara

contractului) consimţămantul acesteia.

Situaţia poate deveni mai complexă, dacă mama purtătoare este

căsătorită şi soţul are la naşterea copilului pretenţii de paternitate.

Tema. Cum analizati din perspectiva bioeticii urmatoarea situatie:

Prin contract mama purtatoare trebuie sa nasca un singur copil, pe caresa-l dea cuplului X. Totusi ea pastreaza sarcina gemelara. Cuplul nu mai

vrea copilul in aceasta situatie, iar mama prin contract nu poate da

copilul spre adoptie altcuiva si nici nu are mijloacele necesare intretinerii

acestuia.


32/49



2. Natura juridică a contractului femeii cu familia(cuplul steril ) -

Numeroase controverse (şi nu numai juridice) au apărut legat de

contractul incheiat intre mama purtătoare şi cuplul steril.

Este un contract civil?

Este un contract de vânzare a copilului? In acest caz, contractul este nul

de drept, deoarece majoritatea codurilor civile (inclusiv Codul civil roman

- art. 998-999) declară nulitatea contractelor care au ca obiect bunuriscoase din circuitul civil, iar viaţa face parte dintre acele bunuri ce nu

pot fi negociate.


33/49



3. Este o comercializare a corpului ?

Atunci contractul incalcă sau nu principiul necomercializării corpului

uman?

Cand se face contra cost, nu există nici o indoială că ne aflăm in această

situaţie. De aceea, maternitatea de substituţie este contestată in numele

intangibilităţii corpului uman, ca un afront al demnităţii. Riscul

exploatării femeilor este real şi el trebuie luat in calcul şi prevenit.

Si cu toate acestea in India s-a creat o institutie in care mamele

purtatoare locuiesc si sunt ingrijite pe parcursul sarcinii. Ar putea o

astfel de mama sa-si pastreze copilul, cand cu banii primiti poate trai in

India cativa ani? (tot tema de gandire!)


34/49

EUTANASIA

Eutanasiareprezintaactul deliberat de a

intrerupe viata unuipacient cu intenţia de apune capăt suferinţeiacestuia in timp cesinuciderea asistată

medical (SAM) consta inmoartea unui pacient cuajutorul medicului.

Din punct de vedere alacordului pacientului,eutanasia a fost clasificata:

- voluntara (pacientul isida acordul)

- involuntara (pacientular fi putut sa-si deaacordul, dar s-a abtinut sa

raspunda sau nu a fostintrebat).


35/49

Argumentele pro eutanasieiar fi:

dreptul la o moarte ‘dreapta’(pacientul aredreptul sa hotarasca singur in legatura cuintreruperea tratamentului facut de medic)

compasiunea (daca pacientul se confrunta cu osituatie grava de suferinta provocata de o boalaincurabila)

progresul social(societatea are o obligatie deeugenie, de a-i elimina din cadrul ei pe cei care

nu fac fata din punct de vedere fizic si mintal) costul tratamentului( mentinerea in viata apacientilor cu boli incurabile necesita maricheltuieli) .


36/49

Argumentele contra eutanasieiar fi:

- procedura este prearadicala (distruge oproblema in loc sa o rezolve) -nu este legala -nu are justificatie etica(conform principiului etic

al totalitatii: se accepta sacrificarea unei parti dedragul intregului, dar un principiu inversconform caruia se sacrifica intregul de dragulunei parti nu exista) - producetraumatism psiho-afectiv.


37/49

TRANSPLANTUL DE ŢESUTURI ŞI/SAU ORGANE

Procedura medicala complexăcare, în scop terapeutic,inlocuieste unorgan afectat carenu isi mai poate indeplini corectfunctiile (datorita unor procesepatologice sau traumatisme) saucare devine chiar periculospentru organism, cu un alt organsimilar dar sanatos, care poateastfel prelua rolul celui bolnav.

Tehnicatransplantului necesitaexistenta a doua persoane cheie:primitorul (receptorul) sidonatorul ( persoana in viata saupersoana recent decedata).

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/organ-donare-de_4352http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/transplantul-cardiac_987http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/transplantul-cardiac_987http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/organ-donare-de_4352


38/49

Donarea de organe trebuie să respecteurmatoarele principii:- anonimatul donatorilor

- respectarea demnităţii umane prininterzicerea oricărei atingeri adusedemnităţii umane si gratuităţii.

In cazul transplantului, raportul etică-ştiinţă se modifica in functie de

controversele legate de consimţământulinformat, acordul donatorilor şi al familieiexpres exprimat, constatarea legală amomentului morţii.


39/49

AVORTUL

TERAPEUTIC În cazul avortului terapeutic apare conflictul dintre viaţa mamei şi viaţa

copilului conceput: se intenţionează suprimarea fetusului (sănătos)

pentru a se evita înrăutăţirea sănătăţii sau ameninţarea vieţii mamei.

Datoria medicului este să apere viaţa, atât a mamei cât şi a copilului, şi să

ofere toate mijloacele terapeutice pentru salvarea vieţii celor doi. Viaţa

nevinovată nu poate fi suprimată în mod direct, sub nici un motiv, nicimăcar pentru salvarea cuiva.

Nu se poate alege viaţa mamei, printr-o acţiune directă de suprimare a

fiului, pentru că nimeni nu are dreptul de alegere în viaţa altuia.


40/49

Întâlnirea de la Geneva (1997) care a discutat “Probleme Etice aleGeneticii Medicale” a stabilit principalele principii etice care artrebui respectate de către serviciile genetice:

Corecta alocare a resurselor publice pentru cei care au mai multănevoie de ele.

Liberul acces la testările şi tratamentele ce folosesc tehnologiile

genetice.

Respectul pentru diversitatea umană si pentru inteligenţanaturală a omului, indiferent de nivelul ei.

Menţinerea unei legături permanente a medicului genetician cualte specialităţii medicale, pentru a creşte şansa de succes aprocedurilor efectuate.

Educaţia publicului asupra problemelor geneticii, dar şi a cadrelor

medicale, profesorilor etc.


41/49

Cooperarea cu părinţii sau pacienţii.

Prevenirea discriminărilor sau a favoritismelor făcute de patroni,companii de asigurări sau şcoli, pe baza informaţiilor genetice.

Utilizarea unui limbaj nediscriminator, care să permită respectareaindivizilor ca persoane.

Indicaţii oportune ale procedurilor sau tratamentelor.

Evitarea realizării de testări sau proceduri medicale care nu au

indicaţii.

Promovarea controlului calitativ al serviciilor, inclusiv pentruprocedurile de laborator.


42/49

Transumanistii doresc “ imbunatatirea” speciei umane. Modificarile

genetice vor fi insa transmise la generatiile urmatoare, ceea ce ar

putea conduce la aparitia unei noi specii


43/49

“inhuman” sau “metahuman” in filmele SF americane

Dar poate nu toti oamenii vor

accepta schimbarea codului

genetic al descendentilor. Cevor deveni urmasii acestora?

Sclavi? Sursa de alimentatie?

Sursa de viata vesnica sau

energie?

Daca ne uitam la trecutul

speciei noastre, aflam despre o

inalnire din preistorie.

ProfessorSante


44/49

Did humansreally mate withNeanderthals?

Photo from WikimediaCommons

Professor SvantePaabo(de la Institutul MaxPlanck de AntropologieEvolutionista)

Yes!


45/49

Au existat doua imperecheri (punctele galbene pe desen)intrehominizii ‘cu anatomie moderna’ (liniile albastre) si

neanderthalieni (liniile rosii)

Procentul secventelor similare dovedeste aceste imperecheri.


46/49

Cum s-au aflat aceste lucruri?

Mai intai s-au pus bazele tehnicii de secventierea ADNului din scheletele gasite de antropologi siarheologi (echipa profesorului Paabo).

In prezent dispun de secvente de ADN de la 6

oameni de Neandertal, din care unul dintr-opestera din Siberia (Denisova).

Genomul ‘ne-African’ contine 2-3% alele de laneandertalieni.

Genomul populatiei din Papua-Noua Guinea sidin Australia contine circa 6% modele comunecu secventa de ADN izolat din oasele gasite laDenisova dovedind o a doua incrucisare.


47/49

Ce parere aveti? Pana unde putem experimenta sau crea? E bine sa

limitam interventiile asupra genomului uman in viitor sau

dimpotriva, este momentul propice unei schimbari a acestuia? (tema

de gandire)


48/49

Ceea ce te face diferit

te distruge sau te face

mai puternic?

Cum ati analizaprin prisma

bioeticii medicale

aceasta afirmatie?

(tema)


49/49

3. diagnostic genetic si bioetica medicala

Documents