25421663 georgiana danet femeia si astrele

8/14/2019 25421663 Georgiana Danet Femeia Si Astrele

http://slidepdf.com/reader/full/25421663-georgiana-danet-femeia-si-astrele 1/107



KALI

Shakti, principiul feminin este creatorul universului,

iar universul este forma pe care aceasta o ia;

Shakti este fundamentul lumii,

Ea e adevărata formă a oricărui corp.

Indiferent de forma pe care o ia,

De bărbat sau de femeie,

Este o formă extraordinară.

Femeia conţine forma tuturor lucrurilor

Şi a tot ceea ce trăieşte şi se mişcă în lume.

u există bi!uterie mai preţioasă dec"t femeia,Şi nici o condiţie nu e superioară celei de femeie.

u există, nu a existat şi nu va exista

#reun destin care să$l e%ale&e pe cel al femeii;

u există re%at sau bo%ăţie

'ă poată fi comparate cu o femeie;

u există, nu a existat şi nu va exista

#reo formă de yoga

(are să se compare cu o femeieŞi nici vreo formulă mistică sau asce&ă

(are să rivali&e&e cu o femeie,

u există, nu a existat şi nu vor exista

)o%ăţii mai valoroase dec"t femeia

*'+atisan%ama -antra



Motto:

/(u c"t o femeie e mai sf"ntă şi maispirituală, cu at"t mai mult e femeie0

INTRODUCERE

1bsurdul ne a%resea&ă astă&i de peste tot, iar anumite minţi diabolice aunăscocit nenumărate capcane în care sensul vieţii să fie denaturat, iar firesculsă fie din ce în ce mai %reu de atins.

Femeile, ca întrea%a umanitate de altfel, sunt vi&ate direct tocmai pentru căele repre&intă elementul de armonie al lumii, cel care aduce ec+ilibrul şibucuria vieţii.

2niversul feminin a repre&entat întotdeauna pentru căutătorul spiritualautentic un domeniu fascinant, plin de mister. In acest sens, tre&irea feminităţiirepre&intă în ca&ul unei femei suprema dăruire faţă de #iaţă. De altfel, estelimpede că femeia nu poate să$şi %ăsească împlinirea în afara feminităţii $ esteun non$sens $ ci doar prin acceptarea ei plenară şi conştientă. De aici apareclar că sensul spiritual al vieţii femeii constă în transformarea vi&iunii limitate,obişnuite a oamenilor despre natura lumii prin manifestarea %lorioasă aFeminităţii.

Femeia cuprinde în fiinţa sa 3rincipiul (reator al 2niversului, cel care punetotul în mişcare, ce tre&eşte şi manifestă. Ea este o reunire particulară a tuturor

aspectelor feminităţii, astfel înc"t luată ca individualitate să fie aşa şi nu altfel.(onştiinţa feminităţii necesită pentru început o auto$anali&ă lucidă; în acest

sens sunt necesare te+nicile de auto$percepere, auto$observare,conştienti&area %esturilor *de la planul fi&ic p"nă la emoţia subtilăcorespondentă, înţele%erea aspectelor le%ate de mentalitatea proprie naturiifeminine *şi asimilarea mentalităţii proprii naturii masculine, asumareapersonalităţii noastre exact aşa cum este ea în momentul actual $ ceea ceconduce treptat la cunoaştere, suportul foiţei necesare în orice manifestare.

(el mai rapid mod de a asimila c"t mai multe aspecte ale feminităţii estestarea de admiraţie. -re&irea admiraţiei produce adevărate miracole în fiinţă,deoarece ne pune ful%erător în re&onanţă *într$o manieră subtilă foarteelevată exact cu aspectul, calitatea pe care dorim să o dob"ndim. 1ceastăstare, ce ţine de natura feminină, se ba&ea&ă pe fascinaţia dăruirii de sine.

2nul dintre factorii cei mai importanţi în manifestarea plenară a naturiifeminine este stare de împlinire. 1ceasta se poate reali&a prin depăşireapiedicilor ce apar în faţa conştienti&ării naturii sale. 2na dintre aceste piedicieste mila, acea dispo&iţie de a te lăsa emoţionat de suferinţa şi mi&eria altcuivaşi de a avea sufletul tulburat din această cau&ă. -rebuie înţeles că mila estediferită de compasiune *compasiunea înseamnă milă dublată de iubire care

apare în urma înţele%erii superioare a realităţii. 3rima fiinţă faţă de care nutrebuie să ai milă eşti tu însăţi. 3entru a transcende individualitatea estenecesară o desc+idere care să ne permită să$i percepem pe ceilalţi dincolo deorice sentimentalism, fără tulburări sufleteşti, la un nivel suprapersonal,



obiectiv.

4 altă piedică este de&ilu&ia, rod al unui mod de viaţă inconsistent,%ravit"nd întotdeauna în !urul unui lucru extern de care e%oul are nevoiepentru a avea sentimentul unei confirmări de sine. Din această proiecţie

permanentă în exterior apare, odată cu speranţa, şi de&ilu&ia. Ideea feminităţii, în complexitatea sa, conţine iposta&a de forţă, de permanentă transformare, înacest context devenind firească afirmaţia că de&ilu&ia, contrarietatea,supărarea, eşecul devin un spri!in în verificarea nivelului de tre&ire spirituală cea fost atins.

5uşinea şi păcatul sunt aspecte care vi&ea&ă ec+ilibrul profund, încrederea în sine, aprecierile celorlalţi trebuind să fie receptate în mod conştient,amplific"nd astfel luciditatea raportării la sine, la evoluţie. 1ici trebuiepurificată voinţa şi înţeles păcatul ca fiind, de fapt, o %reşeală, o acţiunereali&ată iraţional. Este necesară asumarea responsabilităţii actului înfăptuit

fără a căuta !ustificări, plas"ndu$ne asupra lui cu o nouă forţă mai lucidă,neştirbită de încărcătura morală a ideii de păcat. Frica de a$ţi asuma anumiteaspecte, care deocamdată sunt la limita înţele%erii tale, este una dintrepiedicile cele mai serioase în evoluţie. 6etoda cea mai rapidă de autodepăşireeste confruntarea directă, c+iar identificarea cu puterile cosmice a căror%randoare sau forţă te înspăim"ntă, tre&ind astfel cura!ul spiritual.

De&%ustul repre&intă o contracţie a conştiinţei, refu&ul de a accede la onouă cunoaştere şi, pe l"n%ă aceasta, el este un barometru al dorinţelor şi alataşamentelor. Falsa raportare în cadrul relaţiilor personale *intime, familiale,impunerea unor condiţionări iraţionale care în%rădesc libertatea fiinţei sunt maievidente la nivelul modului de manifestare, ele a!un%"nd p"nă la impre%nareaunor re%uli şi reacţii nefireşti. 1ceste lucruri se evită atunci c"nd evoluţiaspirituală este pe primul plan. 1stfel morala şi conformismul social sunt înţelese ca ceea ce sunt, percep"ndu$se relativitatea lor.

ASPECTUL EXTERIOR ŞI CORELAŢII DE NATURĂ SUBTILĂ

3rivind cu atenţie, ani de$a r"ndul, femeile din !urul meu, la şcoală, pestradă, la cursuri, etc. am observat că multe dintre ele, frumoase fiind,pierdeau mult din strălucire prin faptul că nu ştiau să se pună în valoare sau nuaveau rafinamentul necesar. 1ceasta poate arăta şi faptul că nu seconştienti&ea&ă ca fiind Femeie.

Din modul de a se îmbrăca al cuiva ne putem face, într$o anumită măsură, opărere despre universul interior al acelei fiinţe, despre armonia sa lăuntrică,despre %radul ei de rafinament şi de transfi%urare.

1ceastă %ri!ă pentru modul de a ne aran!a nu trebuie privită ca pe o inutilăcoc+etărie, ci ca pe o manifestare a armoniei şi frumuseţii lăuntrice. Desi%ur căaceastă preocupare trebuie păstrată în anumite limite, altfel denaturea&ă înextremisme, într$o înrobire faţă de modă, pier&"ndu$se astfel contactul cu

esenţa lucrurilor. 'tarea ideală ar fi aceea în care, indiferent de ceea ce purtămca veşminte şi podoabe, datorită vibraţiei interioare să fim princiari. 'tarea dela care pornim ar trebui să fie aceea de transfi%urare, în care ne privim ca fiindtemplul lui Dumne&eu, iar atunci c"nd ne /împodobim0 atitudinea noastră



lăuntrică să fie aceea de sacru, ca şi cum am oficia un ritual. 1stfel, ener%iile cucare intrăm în re&onanţă sunt mult mai elevate, iar starea lăuntrică setransformă radical. 1n%renarea la acest mod va conferi o altă importanţăpentru noi aspectului exterior.

Este necesar să se urmărească păstrarea armoniei şi a frumuseţii interioareprin conştienti&area naturii noastre reale, prin atenţia pe care o acordămacesteia de la intenţii p"nă la %esturi şi acţiuni. Dacă la început ne e mai %reusă operăm direct asupra stărilor, ca după aceea ele să se reflecte la exterior,atunci putem parcur%e drumul invers, acţion"nd de la exterior către interior. Inmomentul în care avem o stare mai puţin bună, ne putem îmbrăca foartefrumos şi ele%ant, în%ri!indu$ne cu cea mai mare atenţie, iar prin admiraţia pecare o vom polari&a ne vom crea re&onanţa în fiinţă cu aceste ener%ii benefice,şi astfel starea ni se va sc+imba spontan, prin revi&uirea în primul r"nd aatitudinii faţă de noi înşine, a autotransfi%urării.

7n ceea ce priveşte vestimentaţia, există anumite re%uli elementare decombinare a culorilor, materialelor, accesoriilor.

5eferitor la culori8

Există trei culori fundamentale8 roşu, %alben şi albastru *corespun&"nd înplan subtil lui Pingala Nadi(+), Yang; Sushumna Nadi (0); lda Nadi (-), Yin), carese pot combina în orice manieră între ele. u e indicat să se reali&e&ecombinaţii între culorile complementare, adică roşu şi verde *%alben9albastru,%alben şi violet *roşu 9 albastru,

şi albastru şi portocaliu *roşu9%alben, deoarece din aceste amestecuri

re&ultă nuanţe de %ri, iar aspectul estetic este strident.De asemeni nu e indicat să se combine culorile foarte înc+ise între ele,

deoarece aspectul %eneral este acela de /tern0 *de exemplu ne%ru cu indi%o,ne%ru cu maro înc+is, ne%ru cu bleumarin.

(ombinaţii rafinate de culori şi nuanţe pot fi următoarele8 roşu cu alb, roşucu ne%ru, alb cu indi%o, alb cu albastru, alb cu portocaliu, alb cu %alben auriu,alb cu ro&, alb cu bleu, verde cu ar%intiu, verde cu auriu, ne%ru cu ar%intiu,ne%ru cu auriu, roşu cu ar%intiu, roşu cu auriu, alb cu auriu, nuanţe de %rifoarte desc+is cu ro& pal sau verde pal, violet cu portocaliu pal, nuanţele de

verde floral cu nuanţele de be! şi culoarea piersicii.e putem da seama de starea de spirit predominantă a persoanelor după ceculori folosesc cu precădere în vestimentaţie *ve&i /(urenţii subtili coloraţi0,sau de ce curenţi subtili au de!a dinami&aţi în aură în funcţie de ce culoripreferă.

5eferitor la materiale8

E important să se acorde atenţia necesara combinării materialelor în funcţiede textură, imprimeuri, calitate. u mer% combinate materiale care să aibăimprimeuri diferite *de exemplu fustă în flori cu blu&ă în carouri, nici cele cutexturi diferite, ca de exemplu materiale foarte subţiri cu materiale foarte%roase *materiale incompatibile ca8 mătase cu l"nă, piele cu dantelă, stofă%roasă cu atlas, nici cele de calitate obişnuită cu cele luxoase, ca tercot culamee sau p"n&ă cu lurex etc.. Dacă se vor face din neatenţie acestecombinaţii aspectul va fi acela de totală lipsă de rafinament. u se poate



obţine o ţinută plină de distincţie neţin"ndu$se cont de aceste /amănunte0.

1poi, în funcţie de momentul &ilei sau de oca&ie, ţinutele vor fi diferitadoptate. 1ccesoriile folosite trebuie să fie în ton cu vestimentaţia. (a o re%ulăelementară, încălţămintea, cureaua şi poşeta trebuie să fie de aceeaşi culoare

şi pe c"t posibil din acelaşi material. 1ccesoriile se vor folosi în deplinăconcordanţă cu ţinuta pe care am abordat$o; la o ţinută de serviciu, vom aveabi!uterii /de &i0, la o ţinută foarte ele%antă vom avea bi!uterii luxoase. Deasemenea nu se combină între ele bi!uterii din materiale diferite, ca deexemplu strassuri cu bi!uterii de lemn, aur cu ar%int, pietre semipreţioase cuperle, etc. De preferat ca un set *brăţară, inel cercei, colier să fie dintr$unsin%ur tip de material *brăţară, inel, cercei, colier din ametiste. 7n antic+itate,bi!uteriile din diferite pietre semipreţioase sau metale erau utili&ate pentrupunerea în re&onanţă cu ener%iile subtile, astrale corespun&ătoare planetelor%uvernante; astă&i ele au a!uns să fie folosite doar ca modalitate de sporire a

coc+etăriei. Fiecărei &odii îi sunt corespondente un metal şi o piatrăsemipreţioasă sau preţioasă specifică. De asemenea este recomandat să seevite combinarea de materiale şi bi!uterii incompatibile *pulovere de l"nă custrassuri, tricouri cu broşe sau coliere, dantelă cu bi!uterii de os sau lemn etc..

3ersoanelor cu o constituţie fra%ilă li se potrivesc bi!uteriile subţiri, fine,mici; pentru cele mai robuste sunt recomandate bi!uteriile mari.

4 altă componentă a înfăţişării exterioare o repre&intă mac+ia!ul. Şi acestase împarte în cel de &i şi cel de seară, cel de &i fund unul discret în timp cemac+ia!ul de seară *sau pentru diferite oca&ii festive se reali&ea&ă maipre%nant. 1cestea însă trebuie să fie întotdeauna în ton cu nuanţele şi culorilevestimentaţiei. 6ac+ia!ele se adoptă şi în funcţie de forma şi culoarea oc+ilor,ten, forma feţei. 3entru persoanele cu oc+i albaştri sau ver&i sunt potrivitemac+ia!ele în nuanţe de cafeniu, bleu, ro&, %ri pal, mov, ar%intiu; pentru cele cuoc+i căprui sau ne%ri mac+ia!e în nuanţe de albastru, violet, verde pal, ne%ru.4 adevărată măiestrie în arta mac+ia!ului e dob"ndită atunci c"nd reuşim săarătăm naturale cu toate că suntem mac+iate. De aici putem tra%e conclu&iafirească de a evita cu orice preţ mac+ia!ele stridente. 1deseori, folosirea unuirimei şi a unui ru! discret sunt suficiente pentru a mări lumino&itateatrăsăturilor feţei. Există, de asemeni, diverse trucuri prin care se pot estompaunele mici defecte ale feţei.

(oafura are şi ea locul ei în toată această /ar+itectură0. )ineînţeles, ca şi încelelalte ca&uri, există coafuri de &i şi de seară. 1cestea se adoptă întotdeauna în funcţie de forma şi trăsăturile feţei. 3rin tunsoare şi coafură se poate atenuao faţă prea rotundă, prea ovală, sau prea ascuţită. 'e mai pot îndulci trăsăturileunei feţe cu maxilarele pătrate, bărbia prea ascuţită sau nasul *urec+ile mare.3entru feţele mai pline, rotunde sunt avanta!oase coafurile înalte, iar pentrufeţele mai alun%ite sunt potrivite tunsorile cu breton etc.

2n alt aspect demn de reţinut este acela al mersului şi al po&iţiei corporale.7ţi poţi da seama destul de uşor de temperamentul persoanei în cau&ă, de

bloca!ele pe care le are pe diferiţi centri de forţă, c+iar de nivelul de conştiinţădupă mersul acesteia şi după po&iţiile pe care le adoptă c"nd stă. 6ulte femei,prin felul în care mer%, denotă o tendinţă spre depersonali&are şimasculini&are, adopt"nd un stil soldăţesc, de&l"nat. 7n momentul în care avem



o bună pri&ă de conştiinţă asupra propriului mod de a mer%e ne putemmanifesta toată %raţia, sen&ualitatea, distincţia şi rafinamentul interior.3ersoanele care mer% cocoşate şi cu capul aplecat denotă o lipsă de încredere în sine şi o stare lăuntrică de pesimism; cele care mer% ţanţoşe, cu burtascoasă în afară arată o supraevaluare a propriilor forţe; cele care mer%/arunc"ndu$şi0 picioarele înainte şi bălăn%ănindu$şi m"inile sunt împrăştiate şi în felul de a fi etc. Este necesar să fim în permanenţă atente la cum nemanifestăm armonia interioară prin mers.

1r trebui să se acorde o atenţie specială în%ri!irii m"inilor, deoarece ele suntinstrumentele principale pentru atin%eri, m"n%"ieri şi au un impact vi&ualfoarte puternic. 7n unele texte se preci&ea&ă ca necesară tăierea mai scurtă aun%+iilor de la de%etul mare şi arătător, un%+iile trebuind să fie rotunde,netede, lun%i, foarte bine în%ri!ite şi cu o manic+iură impecabilă. Este ştiutfaptul că un%+iile lun%i conduc mai bine ener%ia eterică a m"inilor, aceasta

amplific"nd intensitatea atin%erilor, a masa!elor. 7n mod special ar trebuiacordată o atenţie deosebită în%ri!irii şi curăţării or%anelor sexuale şi a &onei încon!urătoare, at"t din motive i%ienice şi estetice, c"t şi pentru a se amplificasensibilitatea şi capacitatea sen&itivă a acestora. Este de asemenearecomandat ca părul pubian să fie epilat sau ras periodic pentru că acesta areanumite re&onanţei mai stranii şi pentru că astfel se amplifică sen&itivitateaacestei &one.

Este util să se folosească după baie creme pentru corp, pentru m"ini şipentru picioare. 3entru întreţinerea pielii corpului poate fi utili&at un amestecde miere de albine cu &eamă de lăm"ie, cu care se va masa tot corpul *atenţie

la &onele cu păr:, iar după un timp se înlătură cu apă călduţă. 4 foarte mareeficienţă at"t în plan fi&ic c"t şi subtil o are masa!ul cu urină *ve&i DamarTantra).

3entru păr poate fi utili&at următorul amestec8 polen di&olvat în apă cu un%ălbenuş de ou şi c"teva picături de ulei de ricin, se masea&ă pielea capului şipărul de pe cap în între%ime, iar după minim o !umătate de oră se poate spăla în modul obişnuit. Dacă se folosesc c"teva picături de oţet în apa de limpe&it,părul se de%resea&ă mai bine şi capătă o strălucire aparte. 3entru blonde erecomandat ceaiul de muşeţel pentru limpe&it, iar pentru cele şatene saubrunete ceaiul de ur&ici sau de frun&e de nuc.

CALITĂŢILE UNEI SHAKTI

ucrul asupra noastră ca femei ar trebui să înceapă cu întrebarea8 /(aresunt calităţile unei Shakti”. Inte%r"nd aceste aspecte în fiinţa noastră prinadmiraţie, anumite procedee yoga, mentali&are po&itivă etc. putem fiecaredintre noi să devenim o femeie perfectă. (alităţile ei sunt8 vitalitate,sen&ualitate, umor, stare de dăruire, capacitate de a iubi, altruism, capacitatede a se dărui pe sine, intuiţie spirituală, rafinament, inteli%enţă, discernăm"nt,

armonie, raportarea la 1bsolut.'en&ualitatea repre&intă o tre&ire în plan erotic, o conştienti&are într$unanumit %rad a faptului că femeia repre&intă aspectul activ, creator almanifestării. 5afinamentul este de!a o pri&ă de conştiinţă asupra nivelelor



superioare ale fiinţei, o manifestare *uneori c+iar inconştientă a aspectuluisublim, elevat din noi, o capacitate mai mare de înţele%ere şi prin aceasta deinte%rare. 1ceasta se exprimă de la modul de a ne îmbrăca p"nă la modul de a%"ndi şi implică o anumită demnitate, o anumită nobleţe în modul de a fi.

'tarea de Shakti implică faptul că ne putem apropia prin natura noastră de(onştiinţa Divină. -ot ceea ce Divinul creea&ă se reali&ea&ă prin intermediul luiShakti. e putem păstra în permanenţă le%ătura conştientă cu Divinul dacă înorice facem avem conştiinţa de a fi Shakti. 1ceastă continuă raportare estec+eia unei evoluţii spirituale rapide şi eficiente. 7n tradiţia orientală se spune căShia fără Shakti e Shaa *cadavrul; %"ndindu$ne la aceasta e necesar sădevenim conştiente că suntem motorul creaţiei, substratul tuturor lucrurilor,fenomenelor. Dar şi Shakti fără Shia *fără conştiinţă devine ener%iede&lănţuită, oarbă. 1rmonia înseamnă ec+ilibrul perfect între Shia şi Shakti,iar noi, ca natură feminină, putem accede la starea de armonie deplină, de

andro%in divin prin raportarea continuă la conştiinţa universală, prinexpansionarea la infinit a c"mpului conştiinţei noastre. (ea mai elevatămodalitate de a reali&a aceasta este IUBIREA.

Tantra defineşte iubirea ca pe o /expansiune %radată a conştiinţei prin carepornind de la finit, fiinţa atin%e INFINITUL”.

7n etapa în care se %ăseşte fiecare dintre noi apar încă st"n%ăcii înraportarea şi înţele%erea noastră a firescului naturii umane, ca fiinţă creată/după c+ipul şi asemănarea lui Dumne&eu0. 7n momentul în care fiecare dintrenoi ne$am raporta la iubitul nostru ca la o %raţie divină, c"nd l$am privi înprimul r"nd ca pe un prieten, şi nu ca pe un bărbat de la care acceptăm ceva însc+imb *ca&ul iubirii e%oiste, stil /troc , n$ar mai apărea stările de %elo&ie, deposesivitate, de ataşament. <reşelile curente pe care încă le mai facemconstau în superficialitatea cu care se abordea&ă an%renarea amoroasăprofundă, nedesc+iderea afectivă faţă de celălalt, nean%renarea noului,e%oismul şi inerţia, înc+istarea, pasivitatea *exces d! yin) etc. 6ulte dintre noiafirmăm că /I2)I6 (2 1DE#=51-0, dar iubirea adevărată e dincolo de oricesuferinţă, e dimensiunea divină a stării de libertate interioară. /(ea mai marebucurie a unei Shakti este să$l facă pe iubitul ei fericit0. 7n momentul în care îliubim cu adevărat pe celălalt ne face fericită orice bucurie a lui, simţim oricestare a lui datorită empatiei tre&ite, asimilăm orice experienţă şi trăire a lui.1ceasta nu implică deloc faptul de a trece u vederea %reşelile pe care le facemci, dimpotrivă, ne conferă capacitatea de a interveni ferm şi fără rabat8 /(ineiubeşte bine, pedepseşte bine0.

3entru noi, ca femei, este foarte important să înţele%em că manieranoastră, e a %"ndi este diferită de cea a bărbaţilor. -endinţa %enerală afemeilor este de a proiecta orice relaţie în viitor şi de a$şi făuri tot felul deplanuri pornind de la aceasta: )ărbatul în sc+imb se raportea&ă la clipapre&entă, trăind astfel totul mai intens. Din momentu> în care reuşim săacceptăm acest mod de raportare vor dispărea toate problemele le%ate de

ataşament, posesivitate, %elo&ie şi vom putea inte%ra aceste relaţii mult maiarmonios.

2n alt aspect important este cel al continenţei, adică al stopării ciclului.3ărerea aproape unanim acceptată, dar eronată, este aceea că pierderea de



s"n%e în cadrul ciclului menstrual la femei este absolut normală. 2n studiureali&at de mai mult cercetători americani arată că aceasta repre&intă oanomalie fi&iolo%ică *le%ată de fapt de pervertirea în această direcţie la nivelulsubconştientului colectiv şi de o voită slăbire a vitalităţii femeii datorită faptuluică în epoca actuală $ "ali Yuga - virilitatea bărbatului e mult diminuată. (iclulmenstrual e inexistent la animale, iar în antic+itate sunt nenumărateexemplele referitoare la vitalitatea şi forţa cu totul deosebită a femeiloranumitor %rupuri, triburi datorate absenţei ciclului menstrual.

Dacă se reuşeşte să se reali&e&e controlul asupra secreţiilor va%inale,acestea păstr"ndu$se in va%in, după o anumită perioadă se a!un%e latransmutarea şi sublimarea în între%ime a potenţialului sexual. De un real folospentru aceasta sunt exerciţiile pentru musculatura va%inală. 4 altă posibilitatede stopare a ciclului ar fi duşurile cu apă rece în &ona perineului şi pe sexc"teva &ile înainte de ciclu timp de ?$>@ minute. După aceasta se reali&ea&ă o

relaxare Ao%+ină profundă menţin"ndu$se pe c"t posibil continuu contracţiamuşc+ilor va%inali şi mentali&"ndu$se cu putere cum ener%ia este sublimatăinte%ral pe nivelele superioare. Dacă acestea sunt însoţite de te+nicile yogaadecvate (#ddhiyana $andha, Nauli "riya, Shirshasana, Sarangasana, %li&udras !t'.), reuşita e asi%urată. '$a observat că femeile pescar care$şi petrecşi c"te opt ore pe &i scufundate p"nă la br"u în apă rece, pre&intă suspendareaciclului pe intervale de şase, şapte luni sau c+iar un an.

2n alt factor important în diminuarea scur%erilor menstruale îl repre&intăalimentaţia. Dacă se evită produsele ce determină aciditate la nivelul s"n%elui,ciclul se va diminua din ce în ce mai mult p"nă la dispariţia completă a

acestora. 3rodusele ce trebuie evitate, mai ales în timpul ciclului sunt8 carneaşi produsele din carne, peştele, ouăle, ma&ărea, fasolea, alunele, ciupercile,secara, ceaiul, cafeaua, ciocolata, cacaoa, făinoasele, &a+ărul, produselelactate. E interesant de menţionat că morcovii cru&i şi cartofii copţi suntrecomandaţi în mod special în acest re%im *în loc de p"ine datorită puterniceilor reacţii alcaline în s"n%e. -rebuie, de asemeni, ţinut cont de ec+ilibrul yin-

yang al alimentaţiei şi de predominanţa tamas, raas, satta a acesteia.

7n %eneral se spune că an%renarea amoroasă /excesivă0 duce la mărireaciclului, dar aceasta e adevărat doar în ca&ul celor care nu aplică continenţasexuală. 3rin reali&area continenţei sexuale, femeia poate beneficia în totalitatede potenţialul său sexual pe care altfel l$ar irosi ireversibil, şi astfel ener%ia decare dispune devine infinită, acceler"ndu$i inte%rarea şi evoluţia spirituală.

3entru înţele%erea şi asimilarea tuturor aspectelor feminităţii, de un realfolos este cunoaşterea tipolo%iilor umane în funcţie de planeta %uvernantă,proprie fiecărei &odii. 1similarea prin cunoaştere a acestora facilitea&ă efectivreali&area în fiinţă a stării de OM COSMIC. Iată acum pre&entarea acestortipolo%ii8



MARTE

ÎNGERUL PARADISULUI (EDENULUI)

E a patra planetă a sistemului solar.

E prima planetă exterioară PĂMÂNTULUI.

5evoluţia siderală8 BC &ile. 5evoluţia sinodică8 C@ &ile.

(uvinte c+eie8 1res, 6arte, 'Alvain *'ilvanus, imeros, 1t+ena, 1nteros,ercule, 1loades, Eden, 1dam, (ain, '+iva$'+ati.

Ener%ia, (orp astral, 'hakra sexulă, kundalini.

Dorinţă, invidie, !induire, reacţii, sexualitate.

"ama, "arma, reîncarnare.

Frică, violenţă, m"nie, orbire, s"n%e, viaţă şi moarte.

7nţelepciune8 1cţiune !ustă, vi&iune !ustă.

"arma plăceri sen&uale, repulsie *refu&, crime s"n%eroase, ura şi frica.

SABIA RĂZBUNĂTORULUI

Deoarece a respirat în <rădina Florilor *Edenul biblic floarea mortalităţii,era, le%itima, a rămas însărcinată cu 1res (MARTE), fără intervenţia lui eus.

7n acelaşi timp eus va termina concepţia înţeleptei 1t+ena, rodul iubiriisale cu 6etis.

(ei doi maeştrii ai cerului aduc deci pe lume,, fiecare separat două ima%iniale ră&boiului8 una avi&ată şi eficace, av"nd un scut împodobit cu capul6edu&ei, care$i pietrifică pe imprudenţi *forţa ener%iei focali&ată, cealaltăima%ine e violentă, fierbinte, tulbure în care pasiunea ce omoară naştedistru%erea, iar reacţiile necontrolate provoacă r"sul &eilor.

umele copiilor lui MARTE vorbesc de la sine despre acţiunea sa. Dinunirea sa cu &eiţele sau cu forţele naturii se nasc 3+obos *frica, Dumos*%roa&a şi Eris *discordia.

6uritorii le abordea&ă ca ima%ini încarnate pe Diomede *)arbaria, (Acnas*-"l+ăria, 3+le%Aas *'acrile%iul, Enamaos şi Evenos *3atricidul, 6olas *uptaşi 6elea%re, cel mai paşnic dintre toţi, dar care e totuşi un redutabil v"nător.

<reşim dacă am vedea în acestea ima%ini ră&boinice şi brutale ale ereimarţiene a BERBECULUI.

1ceste ener%ii /şlefuite0 cel mai adesea prin interdicţii, există în fiecaredintre noi şi apar evident în comportamentul furios al lui MARTE retro%rad.(Toat! *lan!t!l! !olu!a *! orita lor n urul Soar!lui. &i/'ar!a lor !ntotd!auna r!gulat ast!l n'1t noi *ut!m i2a *!rioada d! r!olu3i! sid!ral -tim*ul n!'!sar *!ntru a r!!ni n a'!la/i *un't n urul !li*ti'ii - /i r!olu3ia lorsinodi' - tim*ul n!'!sar *!ntru 'a !l! s intr! din nou n 'onun'3i! 'u Soar!l!



din *un'tul d! und! l! !d!m noi d! *! Pm1nt. 4tun'i '1nd !l! !!'tu!a or!olu3i! sinodi' ntr! !l! s! or!/t! d! int!r'i'luri. #n!ori, atun'i '1nd l!'ont!m*lm, !l! *ar *!riodi' animat! d! mi/'ri a!rant! n lo' s aans!!r!gulat !l! *ar s-/i r1n!! mi/'ar!a, s s! o*r!as', s s! ntoar', s s!o*r!as' din nou, a*oi s-/i r!ia mi/'ar!a normal d! la 5st s*r! 6!st. 4'!st!nom!n d! in!rsiun! !n!rg!ti' r!*r!int 'ara't!risti'a r!trograd a

*lan!t!lor.)

Instinctul vieţii şi al supravieţuirii, instinctul morţii şi al distru%erii aparţinrepre&entanţilor planetei, iar fără această pulsiune nici dorinţa, nicisexualitatea, nici sentimentul devenirii nu pot exista.

1patia fi%urea&ă printre defectele ener%iei marţiene.

Ima%inea cea mai caracteristică a lui MARTE în „I!"#"” e aceea afocosului 1!ax, nebun furios în luptă, care$şi ucide şi prietenii şi duşmanii,indiferent, temut pentru lipsa sa de discernăm"nt, conduc"ndu$ţi astfelpropriile trupe la pieire.

El se mestecă de asemenea în certurile 1loa&ilor, aceşti amatori de turnuri)abei care vroiau să escalade&e cerul pun"nd munte peste munte.

eus, pentru a$i pedepsi, taie în două pe andro%inul primei epoci,condamn"ndu$i astfel să se reproducă prin divi&iunea sexelor şi să nascăcreaturi imperfecte, înlănţuite în infernuri şi pă&ite de către şerpi.

1ceastă le%endă %reacă. a în%erilor că&uţi e semnificativă pentru toatemanifestările lui MARTE.

1stfel, ener%ia focului îi însoţeşte pe oameni în evoluţia lor simbolică, îia!ută c"nd sunt împrăştiaţi, put"nd fi %ardianul lor !ust şi sever.

Dacă apar simboluri ca8 şarpe, arme, foc, viaţă, moarte, orbire şi distru%ereprin dorinţă şi pasiune e semn de re&onanţă cu sfera de influenţă a lui MARTE.

1cest şarpe care tentea&ă apare at"t de frecvent în repre&entările străvec+işi pre&enţa sa e at"t de des asociată cu aviditatea, cu nesupunerea faţă dele%ile divinului, cu exilul celor care$l caută, cu înc+isoarea în inferne, înc"t edificil să ve&i altceva dec"t o ale%orie a dependenţei fiinţei umane faţă deversiunea păm"nteană a Dorinţei8 invidia.

3entru ca viaţa să apară şi să se multiplice, aşa cum o ordonă Domnul #ieţii,n$ar trebui ca oamenii să afle sensul binelui şi răului, să aspire la o puterepentru a accede la autonomie şi liberul arbitru să$i conducă la căutarea în ei înşişi a ori%inii de dincolo de suferinţăG

Fiind divi&ată între cele două sexe, fiinţa şi$a pierdut plenitudinea, armonia,iar evoluţia coordonată de către or%oliul său separatist va depinde acum decapacitatea sa de a face apel la 1t+ena *înţelepciunea sau la MARTE*Dorinţa.

4 ima%ine mai puţin severă a lui MARTE şi a Dorinţei apare în mitolo%iileceltice, purt"nd numele de 'Alvanus sau 'Alvain.

5ă&boinicul ener%iei e %ardianul trupelor şi al fertilităţii terestre, av"nd ca şicompanion de viaţă pe cel mai inteli%ent dintre animalele sălbatice8 lupul.

'imbolul său este o cupă de păm"nt prelucrată, iar emblema lui poartă(ornul 1bundenţei.



Ener%ie a vieţii pe PĂMÂNT, în toate re%aturile vi&ibile, el e de asemenistăp"nul 6orţii, corolarul său. <ardian al e%ii, care pre&idea&ă încarnarea şievoluţia fiinţelor umane, el reurcă la (er, şi odată opera sa terminată elrăm"ne %+idul omnipre&ent al oamenilor în Eter.

El încarnea&ă 'piritul e%ii şi loveşte cu toia%ul său pe necredincioşii şi peimprudenţii care riscă să escalade&e (erul fără să fi îndeplinit etapele (ăii.

1celeaşi atribute ale focului eului ră&bunător, protector şi distru%ător, apar în toate culturile antice indo$europene, în special în simbolismulH nordic al&eului ră&boiului8 -+or.

Există mai multe constante în toate repre&entările mitolo%ice ale ener%iei8invidie, acţiune creatoare, revoltă şi în acelaşi timp frică, distru%ere, nebunieuci%aşă, toate urmate de pedepse imediate.

'e pare că &eii întotdeauna se încăpăţ"nea&ă să ofere oamenilor

instrumente tentante care să$i pedepsească mai bine pentru îndră&neala şirapiditatea lor.

• imita e foarte clară8 în ca&ul în care oamenii se omoară între ei, sesf"şie, violea&ă, !efuiesc..., (erul răm"ne nemişcat. Dar dacă omulvrea să se apropie de prero%ativele &eilor, dacă nesocoteşte le%ile,secretele (reaţiei *niciodată definite, atunci sabia sau toia%ul se abatasupra lor.

• (+eia e dată de &eul focului din panteonul budd+ist, 1mit+aba. 7n%erluminos cu sabie de foc, el ve%+ea&ă asupra infernului ră&boinicilor,unde dominanta de comportament e invidia, dorinţa, m"nia. 4amenii

se luptă fără încetare in !urul unui arbore sau pom de aur, nici unulneput"nd să culea%ă vreun fruct, dar toţi încearcă să$l cucerească şisă$l !efuiască.

1mit+aba nu se interesea&ă de ră&boinicii care$l i%noră; îi lasă să se omoare între ei. Dar dacă un om se întoarce către el şi îi cere +otăr"t un fruct, el îi taiecapul. 1stfel îi revelea&ă natura sa reală, non$mentală, celui care nu şi$a atins încă ţinta.

eul violent apare astfel ca o ima%ine a realităţii discriminării8 el nu poateface ceva dec"t pentru aceia a căror aspiraţie se împlineşte pe cale ener%iei

ră&boinicului (Tantra).1ceasta este calea lui MARTE, care înaintea&ă prin m"nie şi sfidare,

dorinţă, arme bine fabricate, s"n%e oferit ca sacrificiu, iar nu vărsat pentrutriumful mental al naturii sale animale.

1ceasta e calea spadei lui (+ristos care omoară marele persona! *E%oul, în„E$"%&'!" #*+ T-"”, dar de asemeni şi a le%ii /oc+i pentru oc+i şi dintepentru dinte0. e%ea e astfel făcută înc"t toate acţiunile vor da într$o &i roade,vor fi plătite, ener%ia dorinţei fiind creatoare de reacţii karmi'!, efectelefăc"ndu$se simţite mai t"r&iu, în timp.

"ama e dorinţa. "arma este efectul. imic nu ne poate atin%e în pre&entdacă nu este re&ultatul unei dorinţe trecute, a unei asana.

1ceeaşi dualitate, a atracţiei către realitate şi dra%oste *merele de aur şi arepulsiei$urii pentru această atracţie, e lupta eternă pro şi contra obiectelor



tentaţiei. 1ceasta apare în le%endele lui Eros şi 1nteros, fraţii prieteni$duşmani,caracteristici pentru acţiunea mamei lor, celestă şi terestră, #E2'.

Eros, încarnarea terestră a lui imeros *dorinţa cosmică a creaţiei şicoe&iunii e un &eu căruia îi place să se !oace, care r"de de pasiunile fiinţelor

umane, le provoacă, le st"rneşte, le aruncă în universul tumultuos al dorinţei..E libidoul lui Freud, motor al vieţii şi al reproducerii, motor al urii şi aldivi&iunii, al %elo&iei şi al distru%erii.

1nteros, &eitatea teribilă, luptă contra operelor fratelui său, distru%epasiunile oamenilor, dar dacă doar unul nu respectă le%ea lui Eros, îlpedepseşte fără milă.

Ima%ine a distru%erii, a ră&boiului, a nebuniei uci%aşe, ea este de asemeniima%inea lui 1mit+aba care transmută violenţa într$o pasiune mai înaltă.1tracţia şi repulsia !oacă aici acelaşi rol.

Depinde de noi să nu cădem în uşurinţa divi&ării şi să nu preferămataşamentul, atracţia *pe care noi o numim amor sau manifestarea urii.

1bel şi (ain sunt ima%inile iudaice ale acestei veşnice lupte între instinctulvieţii şi instinctul morţii şi al transformării. 1bel e repre&entat prin ima%inilebunului păstor 'Alvanus care *sub influenţa cultului lui 6itra va reda într$o &iromanilor capacitatea de a primi mesa!ele lui (+ristos.

'acrificiul prin p"ine şi vin, simbolism al s"n%elui, era de!a cunoscut latinilorca şi %recilor, pentru că acest ritual era celebrat în culturile dionisiace.

'"n%e vărsat, s"n%e re%enerat, transmut"nd ener%ia violenţei umane în

dra%oste... 1nteros devine astfel Eros. 1ici e necesar să vorbim desprekundalini, c+iar dacă /%oana0 după transmutarea sexuală foarte mentali&ată înoccident, face mai multe rava%ii psi+olo%ice dec"t /%oana0 după Iluminare.

Fiecare pare liber să utili&e&e ener%ia după propria sa voinţă, pentruelevarea sau distru%erea sa. El e cel care va suporta deci consecinţele directec"nd, la capătul drumului puterii personale şi a violenţei, nebunia saomenească va reînt"lni şocul în retur al karma-!i.

Ener%ia sexuală şi dorinţa nu sunt condamnate în +induism8 unirea lui Shia*simbolul sexului masculin cu Shakti a sa *simbolul marii frumuseţi, c"teodatăal amorului, atracţiei, pasiunii şi distru%erii sub forma lui "ali) e repre&entată înmulte temple pentru a simboli&a reîntoarcerea 1ndro%inului 3rimordial.

1ceastă posibilitate a reunificării divine există în fiecare dintre noi, darstarea noastră mentală obişnuită ne ascunde natura reală a manifestării...

Ener%ia doarme ca un şarpe încolăcit la ba&a coloanei vertebrale, iar noidormim odată cu ea, în şirul încarnărilor.

1u existat puţini prinţi plini de şarm capabili să tre&ească acest ma%ician alrealului care di&olvă pentru totdeauna ilu&ia mentală. "undalini ţ"şneşte bruscsub forma unei săbii de foc care înlătură toate dorinţele personale, toatăirealitatea în neant.

3entru ei obstacolele mentalului au explodat revel"nd splendoarea iniţială alui Dionisos sau imeros, a realităţii ener%etice a conştiinţei pe care noi ocăutăm peste tot, însă în afara noastră.



Depinde de fiecare om în parte să descopere această cale, dar el nu poate fiforţat8 amintiţi$vă avertismentul tuturor acestor tradiţii. u se fură fructul(opacului (unoaşterii fără ca acest act de violenţă oarbă să nu producămoarte, damnare, exil, nebunie, ră&boi *copiii lui MARTE).

("nd prea multă lipsă de discriminare va conduce fiinţa umană să se creadăstăp"na vieţii şi morţii, a sa şi a celorlalţi, aceasta arată că aici intervineacţiunea lui MARTE retro%rad.

'in%ura cale po&itivă, /abilă0 e să recunoască focul ener%iei în fiecaremanifestare, fără să prefere vreuna.

1ceasta înseamnă acceptarea totală şi conştientă a dorinţei care se mainumeşte şi invidie, m"nie, pasiune, frică.

3entru un adept al Tantr!i, lucr"nd sub îndrumarea unui 6aestru *ceea ce eindispensabil orice expresie a dorinţei nu poate fi dec"t un obiect de

contemplare şi de cunoaştere.

ÎNŢELEPCIUNEA LUI MARTE

Ener%ia nu poate face obiectul căutării, c+iar dacă dorinţa, emanaţia ei enecesară pentru a o îndeplini8 toate obiectivele, indiferent de nobleţeaproiectului trebuie într$o &i,să moară pentru ca transmutaţia să poată avea loc.

#om înţele%e atunci că nu există nimic e&oteric sau ocult într$o asemeneacăutare.

(el ce va muri la sf"rşitul drumului e corpul astral, corpul dorinţei umane,

de vis. de proiecţii, de construcţii personale, de reîncarnare, influenţat deplanete.

3rin acest corp al ima%inaţiei noi ne marcăm capacitatea de a trăi înpre&enţa eternă, în Eternul 3re&ent în care noi de!a ne aflăm.

u există nimic de căutat în altă parte.

-rebuie să ale%i8 sau trăieşti $haana, devenirea, construită pemanifestările întotdeauna reînnoite ale dorinţelor noastre şi ale ima%inaţieinoastre, sau revii la realitatea cotidiană imediată. #i&iunea asupra realului, înţelepciunea SCORPIONULUI, se ba&ea&ă pe încetarea dividerii #iaţă $

6oarte făcută de mental şi pe ascensiunea directă la natura simplă a lucrurilor,aşa cum sunt ele în fiecare clipă.

u există obiecte ireale, ci doar deformările proiecţiilor noastre mentaleasupra a ceea ce există.

u există dec"t dorinţă personală, visul cu care acoperim tot ceea ce ne încon!oară şi prin care ne ascundem conştiinţa.

• Dacă această interpretare nu mai există, dacă încetăm să mai dorimlucruri în funcţie de e%oismul nostru şi de cunoaşterea noastrămentală, atunci lumina e de!a aici, formele sunt perfecte, obiectele

există în ele insele fără raportare la noi, in intensitatea lor totală.5estul nu e dec"t reacţie, violenţă împotriva naturii noastre veritabile,

de%radare şi moarte psi+ică.

Bardo Thodol -ul, „Cartea tibetană a morţilor” spune că in ultima



noastră oră propriile noastre creaţii mentale sunt cele care ne încon!oarăsuscit"nd în noi frici irepresibile, arunc"ndu$ne în infernul pe care noi înşine l$am creat şi astfel manifestările ima%inaţiei noastre caută alte reîncarnări. -rebuie să fi un ră&boinic impecabil, fără frică de umbrele tale, pentru a plon!a în lumina albă omnipre&entă şi a reduce la neant pentru totdeauna acestecreaţii terifiante ale universului uman. 1 discrimina in acest ca& înseamnă avedea în suferinţa cu care noi înşine ne$am încon!urat partea noastră de frici,de aşteptări, de vise, de putere. 7nseamnă a renunţa la acestea în folosul uneiconştiinţe clare care creea&ă aceste fenomene şi realitatea lor imediată in noi.("nd acest demers e întreprins cu tot cura!ul şi +otăr"rea necesară, universulspaţio$temporal se de&inte%rea&ă. 3unctele noastre de referinţă obişnuite sede&inte%rea&ă şi odată cu ele şi proiecţiile asupra viitorului şi ipote&ele pe carele suprapunem lucrurilor.

e %ăsim atunci spontan în acţiunea !ustă, imediată şi fără obiectiv

personal.5ealitatea cotidiană devine direct accesibilă, iar ale%erile, dacă sunt

necesare, sunt făcute fără frică, fără ură, deasupra tuturor noţiunilor de bine şide rău.

1dam şi Eva erau inconştienţi precum copiii8 fiinţa care a acces lacunoaşterea mecanismelor ener%iei respectă le%ea pe care o vede în creaţiadin între%ul univers. 1ltfel n$ar putea să trans%rese&e ceea ce este evident.

Dorinţa sa de a interveni este astfel redusă la neant, el nu mai are speranţe,vise. El vede realitatea aşa cum este şi o acceptă.

'entimentul existenţei creşte continuu fără a fi necesar să caute obiecteexterioare de satisfacţie.

u se mai teme nici de m"nia sa, nici de reacţiile sale, nici de cererile sale.7şi îndeplineşte dorinţele şi cererile sale prin alţii care$i dau ceea ce estenecesar, dar poate de asemenea renunţa fără să t"rască după el re%retulpentru lucrurile neîndeplinite.

Şi această ener%ie devine activă în ea însăşi. 'e transmută şi se manifestă în dimensiunea PĂMÂNTULUI. Fiinţa care luptă a devenit fiinţa care poate, lacare căldura e vie.

MARTE reurcă în ierar+ia cosmică8 el devine PLUTON... Într$o &i, va fiimeros.

MARTE RETROGRAD COPIII KARMEI

("nd invidia, dorinţa şi puterea de a acţiona prin noi înşine, dincolo de toatărealitatea lucrurilor şi a celorlalte fiinţe, au devenit dominante devine necesarăo reconversie a ener%iei către interiori&are.

MARTE intră în retro%radare aproximativ o dată la doi ani, antren"nd însia!ul său de suferinţă şi de frică pe toţi cei care se nasc într$o perioadă de

nouă&eci de &ile în medie. 3entru ei, violenţa comportamentului marţian serevelea&ă în şocul în retur, &drobitor.

imeni nu$i poate pă&i de infernul dorinţei în care sunt născuţi8 universul lorpare constituit din s"n%e, violenţă, din lovituri corporale diverse.



1ceasta e karma retributivă cea mai evidentă, pre&entă cel mai adesea încasa natală unde sunt reunite condiţiile maximale pentru frică.

(opilul va suferi din plin loviturile de bici şi c"teodată va ispăşi, t"năr fiind,cu preţul vieţii sale, nerespectată de ceilalţi, sau cu acela al inte%rităţii sexuale

dispreţuite.Frica, %roa&a, discordia perpetuă din mediul încon!urător constituie soartasa, %ref"nd în el interdicţia propriei sale violenţe, instal"ndu$l în revoltă sauintero%aţie.

Format cel mai adesea pentru a tăcea, a ne%a cele mai mici dorinţe alesale, pentru a nu suscita violenţa semenilor săi, copilul terifîat va preferadeseori să a!un%ă la propria autodistru%ere dec"t să$şi afirme existenţa.

(ei cu MARTE retro%rad par să atra%ă spontan asupra lor comportamentulră&bunător al mediului, fie social, fie părintesc.

1firmarea şi luptele lor deri&orii pot apoi suscita aceleaşi reacţii lamaturitate.

6ereu ofensivi sau defensivi, dar incapabili să se adapte&e la realitateasituaţiilor, lor le$ar trebui mult timp pentru a înţele%e cum atra% la ei acestesituaţii, cum le provoacă şi le caută.

(a şi 1res sau 1!ax, ceilalţi îi văd mereu %ata să se /st"rnească0 pentruvreo mare luptă.

or le trebuie adversari pe care să$i învin%ă, pentru a$şi demonstra lor înşişiforţa şi pentru a$şi înlătura frica.

(e contea&ă pentru ei e dacă răm"n ei înşişi pe PĂMÂNT/ cu toate acesteacel mai adesea ei n$au vă&ut, n$au înţeles nimic.

#or fi cei mai puternici, cei mai întreprin&ători, cei mai îndră&neţi... sau ceimai incapabili, cei mai păcăliţi de dorinţele lor şi de exprimarea acestora. 'e înt"mplă să nici nu le mai simtă, dar m"nia clocoteşte în ei, mereu %ata să letransforme în mari certuri sau mari rupturi. Ei provoacă reacţii care îi fac să seretra%ă în fortăreaţa lor, dar nu uită să lanse&e de acolo vreo sfidare deri&oriecare să relanse&e bătălia.

1firmaţi$vă propria dorinţă respin%"nd$o pe a lor, adesea imperativ, şi n$o

să v$o ierte. (el cu MARTE retro%rad are o memorie de cat"r furios c"nd sesimte le&at sau rănit. ece ani după aceea vă va mai purta ranc+iună. usuportă ca aşteptările lui să fie nesatisfăcute şi confundă cu. uşurinţă prieteniicu duşmanii în dorinţa lor de ră&bunare, uit"nd laturile po&itive ale relaţiilortrecute, condamn"nd astfel toate explicaţiile şi reconcilierile viitoare. 3rinviolenţa acu&aţiilor atra%e asupra sa ura şi se miră c"nd aceasta a!un%e la el.

De ce ceilalţi nu$i dau imediat ceea ce vrea... acest ceva pe care adesea nuare îndră&neală să$l cearăG

BERBEC0 capul înainte, cel care forţea&ă porţile înc+ise.

SCORPION0ac dresat, %ata să ucidă pentru că aceasta e în natura sa... lui Ise petrece cel mai adesea să se %ăsească în %enunc+i, după ce şi$a pierdut

toate beneficiile re&ultate din ceea ce a întreprins şi să fie incapabil să înţelea%ă ce se petrece. #ede roşu în faţa oc+ilor *culoarea planetei sale, capulI se &ăpăceşte, se orbeşte sin%ur, s"n%ele îl orbeşte... u$i cereţi să reflecte&e,



n$ar faunul cu MARTE retro%rad. 'abia sa pleacă înainte ca el să fi distins bineinamicul. 7i este inamic tot ceea ce$i opune re&istenţă. 7ntr$o &i va fi poatecapabil să distin%ă semnalele averti&oare din ceaţă8 adică loviturile evidenteale diafra%mei şi inimii care anunţă frica ce se naşte.

a el persistă frica de a spune şi de a acţiona, certitudinea de a nu fi fost înţeles, impulsul pe care$l face să se lanse&e înainte, c+iar dacă se &%"rie şi îi&%"rie şi pe ceilalţi.

Dacă poate recunoaşte aceste manifestări fi&ice ar putea lucra asupra lor,dar vă va spune cel mai adesea că el i%noră frica, violenţa, că nu are dorinţe,că detestă manifestările conflictuale.

4bservaţi violenţa manifestărilor sale pacifiste... şi veţi înţele%e. 'puneţi$i$leşi vă va denunţa imediat ca provocator.

1re nevoie de pasiune pentru a exista, dar el estimea&ă cele mai multe din

dorinţele sale ca periculoase, ba c+iar uci%ătoare pentru mediul încon!urător.(el care are 615-E retro%rad se crede at"t de responsabil de moarteacelorlalţi înc"t îşi înc+ipuie cu uşurinţă că (erul face astfel dreptate m"niilorsale, %elo&iei sale, pasiunilor sale invidioase, nemărturisite. u$i spuneţicontrariul8 e vinovat, ,e pedepsit.

El va fi cu at"t mai mult aşa cu c"t îi vom spune că a înlocuit în copilăria sape un frăţior sau pe o surioară moartă, sau că unul dintre părinţi a dispărut...după care nu a mai fost luat în seamă.

1cest comportament plin de putere va face v"lvătaie8 cum vreţi ca el sădorească ceva dacă cerul îi împlineşte dorinţele imediatG E întru totul adevărat

că cel cu MARTE retro%rad pare. a dispune de o calitate specială, aceea dereali&ator al dorinţelor. 1ceasta va trebui s$o înveţe, s$o descopere şi s$ostăp"nească odată cu maturi&area lui.

1numite semne &odiacale sau case astrolo%ice îi predispun către aceastamai mult ca altele, dar oricum căile care lucrea&ă cu ener%ia, Tantra, artelemarţiale îl atra% în mod deosebit. E important însă să nu se !oace de$a mariivră!itori pentru că şocurile în retur care se produc imediat în ca&ul acesteire&onanţe planetare îl vor aduce repede cu picioarele pe păm"nt.

'e pare că persoanele cu MARTE retro%rad nu pot să calce str"mb fără să

plătească imediat pentru aceasta. (um să nu %"ndeşti în acest ca& că estesupus sistematic unor confruntări cu mecanismele dorinţei şi că poate avea,dacă are cura!ul să$şi pună întrebări în această problemă, revelaţii importante în această direcţieG Dar teama instinctivă de putere şi de moarte, ca salvarecare îl animă, poate să$l oprească repede din drum. 1ceasta se petrece atuncic"nd nu ia (erul ca obiect al furiei sale, consider"nd nedreaptă le%ătura lor cusoarta muritorilor de r"nd.

1re o natură de 1load. Este de asemenea un mic 4suras sau titan. El estecel care ştie să$şi taie capul în mod cinstit în loc să$l lase să se &ăpăcească. uvă apropiaţi de el c"nd are un plan8 îl veţi irita cu e&itările şi prudenţa voastră.

Dacă nu se emoţionea&ă, dacă se simte de&armat se plictiseşte, simte cămoare. Dacă nu mai are nici o motivaţie şi nu mai are nimic de făcut, sedeprimă. evoia sa vitală extremă se manifestă prin acte voluntare forţate. Efoarte probabil că va susţine după aceea că nimic nu mer%e şi că cerul are



ceva împotriva lui. (ei cu MARTE retro%rad evoluea&ă cel mai adesea dinteamă în teamă şi din şocuri emoţionale în înfr"n%eri care duc la neputinţă. Eladoptă o conduită bună, îşi stăp"neşte impulsurile, dar o face în detrimentulmotivaţiilor. -em"ndu$se de m"niile sale a!un%e la conclu&ia deşertăciuniidorinţei, îşi înfr"nea&ă libidoul, îşi inter&ice înt"lnirile sexuale adeseatraumati&ante şi c"teodată mutilante. E un specialist în operaţii %inecolo%icemai mult sau mai puţin %rave.

1r trebui să aspire din tot sufletul său la o înt"lnire ba&ată pe sentimentepentru a înţele%e în sf"rşit că relaţia erotică sau sexuală nu e proiectul în sineal unui cuplu şi că celălalt poate aştepta de la el şi altceva.

3entru că a abu&at prea mult, exclusiv de plăcerile sexuale în alte vieţi elpoate foarte bine în această existenţă să fie incapabil să înt"lnească pealtcineva la modul plenar şi să tra%ă conclu&ia că e damnat afectiv.

1stfel, pe aceştia îi p"ndeşte de&%ustul sexual sau fri%iditatea, prinincapacitatea de a propune sau primi altceva dec"t plăcere sexuală. 1cestcomportament iraţional e caracteristic lui MARTE retroJrad. 3ulsiunea dorinţeidevenită morbidă, distructivă e totuşi at"t de puternică înc"t îl împin%e săcaute substitute. (ăile sunt deci foarte divi&ate, dar implică totdeauna oreconversie a ener%ie către alte direcţii.

-oate profesiile care au le%ătură cu sexul şi natalitatea îi sunt proprii. 'untexcelenţi %inecolo%i sau urolo%i în această cate%orie planetară. Important e să$şi înfrunte frica sa de s"n%e. -oate orientările de /depăşire0 a ener%iei sunt în%eneral bine utili&ate8 mai bine s$ar întreba în acest ca& unde trece dorinţa

refulată, în ce ima%inaţii sau în ce fu%ă se derulea&ă. 3entru fiinţele cele maiaspre sau comune, violenţa transmutată în forţă, în meseriile active decompensare sunt cele mai convenabile.

'ă nu ne amă%im8 nici o derivare a dorinţei nu conduce la vreo reali&areinterioară. (ei cu MARTE retro%rad, astfel reconvertiţi, devin mai sociabili, darvor fi în mod necesar reconfruntaţi cu a%resivitatea lor fundamentală, cupasiunile lor, într$o &i de cri&ă sau de libertate necondiţionată.

u există nimic altceva de făcut, în acest ca&, dec"t să lucre&i asuprarealităţii obiective a lumii exterioare, să aplici mereu revenind la fapte precise,să decode&i proiecţiile mentale, să accepţi să le recunoşti făc"nd un minimefort pentru aceasta.

6ai bine să evite terapiile violente *de tip bioener%etic care măresc fricafaţă de reacţiile celorlalţi şi pot să$l arunce pe cel cu MARTE retro%rad înpanică. #a trebui totuşi să treacă într$o &i prin infernul reacţiilor salenecontrolate pentru a înt"lni frica fundamentală care$l locuieşte şi imensanevoie emoţională care i se asocia&ă acesteia.

7n lipsă de aceasta, cel cu MARTE retro%rad se va testa mereu în acţiuniforţate, oarbe şi va creşte lipsa sa de discernăm"nt p"nă c"nd se va sufoca înel dorinţa, speranţa, capacitatea de a ale%e. Frica c+eamă frică, e prima

lecţie ce trebuie învăţată din această experienţă. Frica e copilulKdorinţei, eceea ce atra%e spre el cel cu MARTE retro%rad, e ceea ce doreşte îninconştient.

Depinde de el să înţelea%ă cum dorinţa, instrument al #ieţii poate fi astfel



instrument al 6orţii. 6ai bine se transmută 1nteros în Eros dec"t să mear%ăp"nă la capăt cu refu&ul său de viaţă.



1ENUS

LUMINA ŞI DRAGOSTEA

1 doua planetă a sistemului solar.

5evoluţia siderală8 LLM, &ile.

5evoluţia sinodică ?CN,O &ile.

(uvinte c+eie8 1frodita, Is+tar, Eros, 1nteros, 1rmonie, (Apris.

iubire transpersonala, Imanentă, o%os, umina cosmică.

1tracţie universală. 'unet primordial *verb.

#ibraţii luminoase şi sonore, numărul .

<"nduri, sentimente, sen&aţii.

5elaţii, căsătorie, afectivitate, valori, principii.

Femeia8 fiică, soră, soţie, amantă, prietenă.

Dor, iubire, atracţie, %enero&itate. 'educţie, şarm *ma%ic şi fi&ic,frumuseţe,

3rin intermediul -12522I, #E2' %uvernea&ă simţul au&ului şi tiroida.

Ea armoni&ea&ă funcţiile corpului.

7nţelepciunea8 %enero&itatea *D+ana.

"arma plăcerile sen&uale, reavoinţa, ura.

ESENŢA DI1INĂ

ăscută din sperma uraniană care fecundea&ă universul, #E2' e pe dreptcuv"nt soţia universală. Ea e principiul iubirii care se află la ba&a între%iicreaţii, o animă şi în acelaşi timp este speranţa care există în inima fiecăreifiinţe umane, a unei posibile întoarceri către 4ri%ine. Ea transcende toate

le%ile, toate re%ulile, toate codurile umane, toate limitările lumii vi&ibile. Eaeste cea care se iveşte în urma separării (erului de 3ăm"nt.

Frumuseţe transpersonală, ea este revelată prin intermediul Ener%iei -impului dare are în %ri!ă direcţia creării lumii, dar căreia nu$i aparţine. 1stfel,dacă ea poate atra%e, seduce, iubi după placul său, ea nu este prin aceastamai puţin Esenţa Feminină (reatoarecare scapă oricărei pasiuni, oricăreidefiniţii, oricărei acţiuni voluntare.

7n calitate de Ener%ie Fondatoare, #E2' preexistă stării unificate din carevor proveni umina şi 'unetul. Ea este mai înt"i #erbul (reator, 126, #aca

'acră lans"nd sunetul primordial, umina conţinută în tenebre. Dar sunetul nuse poate propa%a at"ta timp c"t nu există mişcarea iniţială. 1stfel, #E2' secăsătoreşte cu 6E5(25 pentru ca vibraţiile să se poată propa%a şi să deanaştere coe&iunii *Eros prin care creaţia se va putea or%ani&a. 7n cobor"rea sadin plan în plan, Ener%ia Fundamentală se subdivi&ea&ă8 umina i&vorăşte din



-enebre. Ea devine vibraţii luminoase şi sonore înainte de a se manifesta înlumină vi&ibilă şi sunet audibil. Ea are nevoie de forme pentru a se revela.(onstr"nsă în forme, #E2' nu le oferă doar căldură şi viaţă, ci le şi animă,menţin"nd ilu&ia prin le%ea atracţiei şi respin%erii pe care ea o diri!ea&ă.

2512' transcendentul nu se poate manifesta. #E2', avatarul său,devine stăp"na artelor, mu&icii, dansului, picturii, a bucuriei şi creaţiei umane,reproduc"nd în manifestările sale (reaţia 2niversală. eiţă a tuturor talentelormultiple care se nasc din revelarea sa, ea creea&ă în toate re%nurile şi aruncăpunţi de lumină între toate formele de viaţă cu scopul ca ele să se reproducă şisă abunde.

De ce această &eiţă, aşa de sur"&ătoare se r!!l!a c"teodată aşa deterifiantăG 3entru că frumoasa (Apris creea&ă şi lumea dualităţii; ea e născutădin separare, iar această divi&are se revelea&ă prin copiii săi. Ea a fost smulsădin 2nitatea 3rimordială de către SATURN, iar opera sa de umbră

demonstrea&ă le%itimitatea acţiunii sale. 1stfel era *Punona purcede fărăodi+nă pe urmele operelor terestre ale preafrumoasei sale rivale, pentru a ledistru%e. 1ceste opere nu fac parte din descendenţa cosmică.

1ENUS dă viaţă în universul dual şi creea&ă eroi care trebuie sărecucerească, cu a!utorul său, natura lor divină. Ea este o cale, un drum cătreumină şi trebuie să$i înţele%em sensurile în acest mod.

1ENUS, dra%ostea, c+eamă fiinţele pentru a se atra%e, dar şi pentru a serăni, în divi&area dualistă a emoţiilor *ea devine astfel LUNA, Is+tar, seducţia şiconflictele, umina şi 2mbra, 3uritatea Divină şi mi&eria terestră.

upta nu este fără re&ultat. 1ENUS se manifestă mai înt"i ca sen&aţie însemnul BALANŢEI. 'en&aţia este o funcţie primordială a conştiinţei, non$duală. Ea intră în contact şi constată. Ea nu induce nici %"nduri, nici reacţie.Fără a fi imaculată, ea este dincolo de orice, neutră. 1tunci mentalul(SATURN) se înstăp"neşte şi sen&aţia devine emoţie, apoi %"nd, apoi cuv"nt şitrece la acte prin reacţii emoţionale, produc"nd dorinţa sau refu&ul situaţiilor.

1stfel, fasciculele luminoase ale lui 1ENUS creea&ă fără încetare, de laBERBEC la BALANŢĂ, de la numărul > la numărul , pentru a reuni Eu$l şi(elălalt. ("nd încetea&ă divi&area Eu$(elălalt, 1ENUS se revelea&ă în între%ime în vocaţia sa de ARMONIE. Dar această reunificare nu poate fivoluntară, arbitrară, fără a suferi ne%area realităţii analiste a 2niversului şi fărăa da naştere dec"t la noi divi&ări, la noi proiecţii.

1tunci c"nd 1ENUS se căsătoreşte cu MERCUR, ea dă viaţă 2ERMAFRODITULUI , ec+ilibrul perfect dintre Dra%oste şi Dorinţă, dintre Feminin şi6asculin într$o sin%ură fiinţă. Eros şi 1rmonia au efecte contrastante8 ele deţinc"te ceva din natura minciunii, ilu&iei tatălui lor. Ei se !oacă, trişea&ă cu2niversul sentimentelor venusiene, sunt victima mentalului care îi caută şi îirespin%e în acelaşi timp. 6entalul nu poate dori unitatea, el este autoruldivi&ării, este /răul0 din textele biblice. Şi totuşi 1ENUS este, după tradiţia

budd+istă, de esenţă mentală. Ea este o funcţie superioară, non$analitică, ofuncţie a spiritului8 6anas superior. Ea aparţine sferei (onştiinţei şi nu atranscendenţei, pe, care fiinţa umană vrea să o utili&e&e. 'tăp"nă a 'hakra-!iinimii, #E2' este căldura care emană şi care manifestă în noi #iaţa. 1cţiuneasa este astfel despărţitoare între 'hakra plexului solar *emoţia şi 'hakra



%"tului *cuv"ntul. 1tunci c"nd 'hakra se desc+ide sen&aţia devine releu altuturor dorinţelor, oricare ar fi ele, şi această sen&aţie este dra%osteadepersonali&antă, sentiment intens de frumuseţe şi unitate. -otul este perfect.Este un /D10 total, care nu are nevoie de nici o motivaţie, de abne%aţie, desacrificiu sau de voinţă pentru a exista. -oată voinţa de a produce acea stare*care ori se manifestă spontan, ori nu există seamănă cu efectele podoabelorARMONIEI0 ea nu dă viaţă dec"t discordiilor, conflictelor, refulărilor, urii cătrecei care vor s$o posede.

5oc+ia lui 1ENUS, verde pal, culoarea !adului şi a %rădinii primăvara *ebe, -inereţea se întunecă şi deci se /căsătoreşte0 cu verdele smarald al LUNII,constituită din lentoarea apelor mentale.

umina iniţială e denaturată de umbra PĂMÂNTULUI. 'entimentele,refulate sau recunoscute, revelea&ă aviditatea fundamentala a naturii umane şipovara amorului e%ocentric, c+iar dacă persoanele bine intenţionate urmăresc

să le combată. -ocmai această luptă trebuie să încete&e pentru ca 1ENUS sămanifeste natura sa cosmică, imanentă a lui PARAMITA0 %enero&itatea.

D2ANA0 SIMŢUL DĂRUIRII

D2ANA, repre&entată de #E2', este prima din cele patru etape care facapel la inteli%enţă, şi la dorinţa personală pe drumul reali&ării. E vorba mai înt"ide a înţele%e sensul tuturor relaţiilor şi de a accepta să iei în primire totalemoţiile şi sentimentele. 4biectivul este, cel puţin la început, acela de a căutade&voltarea unei virtuţi mai de%rabă dec"t de a de&volta o înţele%ere profundă

a acestor moduri de funcţionare în raport cu ceilalţi. 1ceastă înţele%ere nupoate exista dacă noi ne limităm la comportamente dualiste, căut"nd simpatie,pre&ent"ndu$ne ca persoane amabile şi atente, arunc"nd asupra celorlalţisentimentele noastre de ură, de refu&, de repulsie. )unăvoinţa, dispo&iţianaturală de %enero&itate trebuie să înceapă de la sine însăşi, înainte de aurmări să$i iubim pe ceilalţi *sau să pretindem ca ei să răspundă la vi&iuneanoastră asupra iubirii, ceea ce se petrece cel mai adesea în acest ca& , trebuiesă ne asumăm realitatea sentimentelor noastre dualiste şi să acceptăm să leexplorăm fără să respin%em nimic. )ineînţels că nu ne iubim c"nd simţim cărespin%em sau că suntem răuvoitori8 orice divi&are este suferinţă prin ea însăşi,

dar să arunci vina pe celălalt nu repre&intă soluţia, nici să cauţi s$o accepţi aşacum este, atunci c"nd cerinţele noastre individuale o refu&ă.

)unăvoinţa constă în a recunoaşte că noi suntem astfel8 nici buni, nici răi,nici contractaţi, nici din cale$afară de %eneroşi. Fiindcă toate manifestărilecătre un altul provin mai înt"i dintr$o dorinţă personală, cu precădere e%oistă.(u at"t mai bine dacă fiecare din cei implicaţi va avea ceva de învăţat. 1 învăţasă spui /D10 înseamnă mai înt"i să înveţi să spui /20 propriilor noastrecomportamente, la tot ceea ce ne răneşte, ne sacrifică, ne nea%ă.

1ceasta implică să încetăm a căuta numai ima%ini favorabile şi să acceptăm

săne desc+idem către noi mai înt"i, către ceilalţi mai apoi, în înt"mpinarea

suferinţelor ce decur% de aici. <enero&itatea este, înainte de toate, cadoul pecare ni$l facem nouă şi pe care îl facem celorlalţi, de a ne arăta exact aşa cum



aceleaşi nevoi şi aceleaşi suferinţe. (ompasiunea o va naşte decirecunoaşterea celuilalt în noi.

Discernăm"ntul care re&ultă de aici ne permite să ştim să dăm cu bunăştiinţă ceea ce celălalt are cu adevărat nevoie şi să ştim să refu&ăm ceea ce n$

ar fi dec"t false aparenţe, !oc cu sine însuşi şi cu ceilalţi. Darul poate fi la fel debine moral sau filosofic, ca şi material.

<"ndul este cel care susţine, care contea&ă. D11 implică deci pre&enţa ei însăşi în relaţie *altfel nu poate învăţa să dăruie afl"ndu$se într$o peşteră sauretră%"ndu$se la ţară să medite&e asupra iubirii, şi c"teodată şi necesitateaunui sacrificiu a ceva la care noi ţinem foarte mult, însă acest sacrificiu trebuiec"ntărit conştient. oi trebuie să fim în totalitate de acord, pentru a o face. utrebuie să avem nici un %"nd prestabilit sau intenţie personală în %estul îndeplinit; iubirea veritabilă şi comunicarea care re&ultă provin din respectul pecare noi îl avem faţă de celălalt... ca şi faţă de noi înşine, şi astfel primim

recompensa darului nostru în acelaşi timp în care este făcut.(elălalt nu ne datorea&ă deci nimic, nu ne este înrobit nouă, şi el o ştie. u

e deci nici un merit în a dărui căci ofranda de sine este naturală, spontană,de&%olită de orice aşteptare. De&voltarea virtuţii de a dărui îşi poartărecompensa în ea însăşi8 fericire nedependentă, spontaneitate a manifestării,sentimentul unităţii.

1ENUS RETROGRAD

3erioada de retro%radare a lui #E2' intervine o dată la nouăspre&ece lunişi se întinde pe o perioadă de cinci&eci de &ile maxim. Efectele sunt foartediferite dacă planeta este de!a retro%radă la naştere sau devine retro%radă întimpul vieţii.

Dacă planeta e retro%radă la naştere8

Ea indică o karma retributivă, o datorie de vreun fel faţă de o ima%inefeminină din una sau mai multe vieţi anterioare. 1cest termen de datorietrebuie înţeles în sensul unei responsabilităţi personale şi nu, cum se petreceadeseori, în termeni de culpabilitate.

1m fost lipsiţi de dra%oste, de devotament, de fidelitate a !urămintelor

noastre faţă de o persoană din antura!ul nostru. 1cest persona! feminin indicat în temă, după po&iţia sa în case, putem fi c+iar noi înşine. 3laneta ne arată cumne consideram noi altădată în calitate de femeie, c"t şi maniera în care netratam sora *casa III, tovarăşa de viaţă *casa 1II) sau valorile pe care lede&voltăm în cămin *casa I#. (asele IR sau R ne arată cum ne comportăm faţăde femei în lume sau cum ne$am comportat noi înşine în altă încarnare cafemeie. 1ceasta există în toate ca&urile de reavoinţă faţă de ima%inea femeii şide valorile vieţii feminine, şi a priorităţii acordate plăcerii personale. Estenecesar a se reveni în această existenţă la o mai bună înţele%ere aadevăratelor noastre sentimente. "arma se manifestă acolo unde se află1ENUS pentru a destitui ima%inile vec+ilor comportamente faţă de iubiţii din încarnarea actuală şi a ridica semne de întrebare la adresa valorii acordateiubirii şi a trăirii sale. 'e poate astfel să ne devotăm unei femei, unei fiice, uneisore, să le luăm în %ri!a noastră la fel de bine ca şi să trăim faţă de ele



sentimente ambivalenţe care se +rănesc din re%rete vec+i. 'imte adeseanevoia spontană de a$l a!uta pe celălalt *uneori c+iar şi c"nd acela nu cerea!utor... sau, din contră, refu&ă total orice relaţii, simţindu$se păcălit,devalori&at în pre&enţa celuilalt... E normal să pornească de la vec+ilecomportamente av"nd în vedere că aici repetiţia este foarte accentuată, darobiectivul retro%radării va trebui să$l facă saşi ierte lui însuşi i%noranţa şi fricilesale şi să urmărească să stabilească cu celălalt o relaţie mai corectă.

(ota retributivă a lui 1ENUS apare mai ales prin lipsa manifestăriiafecţiunii, atenţiei din partea celorlalţi, de care persoana a suferit în copilăriasa. ormele mediului probabil au fost ri%ide, morala înlocuind tandreţea şi înţele%erea. Ima%inea femeii probabil a fost de%radată, şi dacă subiectul este ofată, ea s$ar putea simţi respinsă în identitatea sa sexuală.

1ceastă autode%radare a ima%inii îi aparţine şi nu e neapărat semnificativăpentru realitatea din tema sa natală. 1ici e vorba de o exi%enţă extremă pe

plan afectiv, şi de aici decur% multe eşecuri cu tovarăşii de viaţă în existenţapre&entă. #a trebui să$şi revadă valorile şi să$şi de&volte în ea simţul dăruirii şial iubirii, dacă doreşte să primească în sc+imb atenţia şi pre&enţa celorlalţi. 1icie dominantă umbra lui 1ENUS, ura, care provoacă o suferinţă acută, şi tocmaiaceastă suferinţă e cea care o obli%ă să$şi pună întrebări sau să o facă să sescufunde şi mai mult în infernul lipsei de afectivitate prin refu&ul de a serepune în discuţie. 3ot apare şanse afective noi după înlăturarea retro%radării.3ersoana poate avea pur şi simplu o transformare a valorilor. u acesta a fostţelul şi în acest ca& se consideră că nu a pro%resat spiritual. u este vorba, defapt, într$un ca& de 1ENUS retro%rad, de a se stabili alte re%uli mentale, ci de a

repune în discuţie însăşi ideea de valoare, oricare ar fi ea, în profitul unei întoarceri la spontaneitatea sentimentului şi la inteli%enţa inimii.

1ENUS RETROGRAD ÎN CURSUL 1IEŢII

("nd se apropie perioada retro%radă a lui 1ENUS *adică la &ece ani o datătot ceea ce constituia securitate intelectuală are tendinţa să se sc+imbe. u semai recunosc pe ei înşişi şi vor vrea mai de%rabă să$i transforme pe ceilalţidec"t să reflecte&e asupra lor.

Există o distanţare din ce în ce mai mare faţă de modurile de viaţă, cel maiadesea tradiţionale, ale mediului natal. a intrarea în perioada retro%radăpoate creşte indispo&iţia p"nă la a provoca rupturi afective, divorţuri *ve&ivăduviile. In copilărie, adesea naşterea *sau moartea unei surori îi va provocaan%oasă şi îl va obli%a la revi&uirea atitudinilor.

4 karma suspendată poate interveni atunci sub forma unui eveniment at"tde frapant înc"t să$i &druncine total certitudinile.

1ENUS, LUCEAFĂRUL DE SEARĂ DE1INE RETROGRAD

#alorile trecutului sunt acelea care se clatină sub acţiunea lui 1ENUS2ESPEROS *'teaua #estului. u mai ştim ce %"ndim, ce iubim, ce respin%em.1titudinile noastre vec+i ne apar ca !enante, blocante. 3roiecţiile anterioareasupra lumii ne par mai relative, iar noţiunile valorilor mai puţin si%ure. 3ot



apare rapid noi relaţii, şi ele vor accentua efectele retro%radării princomparaţie cu vec+ile prietenii sau iubiri. Este ora redescoperirii celuilalt printransformarea criteriilor, av"nd o nouă vi&iune asupra lumii şi lucrurilor.

(u c"t persoana are cristali&ate mai mult vec+ile obiceiuri, referinţele

părinteşti şi sociale, cu at"t mai dureros şi dificil va fi drumul pe (ale. 1ceastăperioadă durea&ă două&eci de ani, ceea ce poate părea un pur%atoriuinterminabil pentru acei care oscilea&ă fără încetare între dorinţele şi modul lorde a %"ndi de altă dată şi ieşirea la suprafaţă a unor sensuri noi în existenţalor.

1r trebui să se bi&uie pe detaşare în această perioadă, dar dacă persoanase a%aţă de trecutul său ea poate lăsa să$i scape toate oportunităţile pe caretotuşi viaţa i le va oferi.

C%3%45! 3"6+#E2' aşteaptă atunci con!uncţia sa şi acoperă SOARELE pentruPĂMÂNT. Interiori&area atin%e punctul său culminant şi tot trecutul poateapare ca steril, inutili&abil, în timp ce nu i se pre&intă nici o speranţă, nici olumină. 1ceastă fa&ă durea&ă aproximativ doi ani şi va trebui să se înarme&e curăbdare şi cura! pentru a putea trece de ea.

5evi&uirea valorilor anterioare se termină8 trebuie să trie&e rapid ceea cepare încă valabil şi să lase baltă ceea ce e de lăsat, accept"nd înt"lnirea cusentimentul abandonului, c"teodată c+iar al morţii, care însoţeşte această fa&ăvenusiană. 7n temă #E2' basculea&ă în spatele SOARELUI şi devineretro%rad ca uceafăr de dimineaţă8 cea care ţ"şneşte este Ener%iauceafărului.

1ENUS RETROGRAD CA LUCEAFĂR AL DIMINEŢII

7nălţarea ener%iei poate apare ca o eliberare, cu at"t mai accentuată cu c"tfricile, repunerile în cau&ă, revoltele fuseseră de!a acceptate înainte, iar terenule bine pre%ătit pentru noile experienţe. 1ceastă lun%ă fa&ă de tăcere ducedeodată la un comportament mai adult *în sensul libertăţii interioare şi mait"năr în manifestările şi ale%erile de viaţă.

Fricile, proiecţiile şi fantasmele pot dispărea pro%resiv în profitul unui nouinteres, a unei pasiuni pentru viaţă, pentru fiinţe, pentru experienţe afectivediferite. 1cesta este începutul lucrului asupra lui D2ANA. (ăutarea armonieidevine evidentă, iar persoana poate fi foarte conştientă de ceea ce o împiedicăsă o trăiască. 1ceastă fa&ă poate fi, de asemenea, marcată de rupturiimportante, în speranţa de a se elibera de cau&ele anterioare ale dispersieiemoţionale. #a fi un calcul %reşit8 e timpul, dimpotrivă, să facă faţă conflictelorpentru a învăţa să trăiască în unitate.

3ersoana devine, cel mai adesea, conştientă de exi%enţa şi e%oismul său şi

depinde de ea să decidă căile de urmat pentru a$şi de&volta calităţile dăruirii şicompasiunii de care e interesată din ce în ce mai mult.

<enero&itatea, altruismul apar ca de&irabile pentru a ieşi din impasurilekarmi'!, dar îndoiala asupra capacităţii de a le atin%e poate persista timp



MERCUR

ADE1ĂRUL DE NEGÂNDIT

(ea mai apropiată planetă de SOARE.

5evoluţia siderală8 C,O &ile.

5evoluţia sinodică8 >>?,CC &ile.

Elon%aţia foarte slabă a lui 6ercur *LOU îl face foarte puţin vi&ibil de pePĂMÂNT. -otuşi, poate fi observat aproximativ L ore şi >? minute înainte saudupă apusul SOARELUI în funcţie de perioada fa&elor sale.

(uvinte c+eie8 ermes, 6ercur, -+ot, Isis, orus#aloare a numerelor, iniţiere, psi+opomp, caduceu.

Inteli%enţă, mişcare, cuv"nt, comunicare, cunoaştere, adevăr.

Dispersie prin cuv"nt, minciună, calomnie, i%noranţă.

bor, comerţ, sc+imbare, %reutăţi şi măsuri. 1bilitate manuală şiintelectuală.

7nţelepciune8 6odalităţi abile, cunoaştere nelimitată.

"arma Dispersia.

STĂPÂNUL INTELIGENŢEI

1nticii trebuie să fi cunoscut proximitatea reală şi simbolică dintre MERCURsi SOARE pentru a le fi asociat at"t de str"ns în le%endele lor8 1pollon, fiuletei, e recunoscut de eus ca le%itim; ermes, fiul 6aiei *o stea nu erecunoscut.

Ei sunt, totuşi, născuţi am"ndoi pe păm"nt. Ei sunt copiii manifestării.ermes e un su%ar teribil, de o inteli%enţa redutabilă, foarte abil in a m"nuicuvintele. Foarte t"năr, se amu&ă să cree&e veritabile labirinte din cuvinte şi

situaţii în scopul de a a!un%e la capătul lor.De$abia născut, el inventea&ă focul şi un prodi%ios instrument mu&ical, o liră

fabricată dintr$o carapace de broască ţestoasă. <elos pe prero%ativele frateluisău, îi fură !umătate din cireada lui de o sută de bovine8 vacile.

1pollon, lipsit de reproducătoarele sale, e obli%at să apele&e la eus. 'omatsă înapoie&e animalele necesare multiplicării /-aurului0; ermes improvi&ea&ăprimul sacrificiu către Dumne&eu din toată istoria umanităţii.

El ia două animale *dualitatea şi le taie în douăspre&ece bucăţi *&odiaculabsolut identice. 7n loc să re&erve părţile lor sacrificiale pentru Dumne&eu, el

face o şmec+erie8 le sanctifică pe toate şi în acelaşi timp le prepară pe toatepentru a fi consumate de oameni. Imposibil de ştiut ce parte revine cui.

1stfel, 6ercur restabileşte prin sanctificare diversele părţi , dar se fereşte săle atin%ă. eus, sedus în ciuda voinţei lui, îi propune copilului un t"r%8 îi va reda



lui 1pollon turmele sale, dar va deveni păstorul lor. #a trebui să se facă iertatde către fratele său8 ermes îi va da lira sa înc"ntătoare, făc"nd astfel din1pollon unul din &eii stăp"ni ai 1rtelor. 7n sc+imb, ermes va avea acces în4limp şi va fi mesa%erul între &ei şi oameni, între (er, ume şi Infernuri. El edeci psi+opomp, însărcinat să %+ide&e sufletul morţilor către ades (PLUTON).u le este !udecător, el este 6artorul lor. 3rimeşte de la tatăl său o cască înaripată, care$i permite să mear%ă mai repede ca v"ntul8 el este decimişcarea, rapiditatea, eficacitatea. 1tributul său va fi caduceul, bastonul încon!urat de doi şerpi.

5ecunoscut în divinitatea sa, 6ercur a triumfat asupra dualităţii. El nu mai econdamnat. (ei doi şerpi, privindu$se într$o ri%uroasă e%alitate, reconcilia&ă înom natura sa terestră cu natura sa divină. 6esa!ul este destul de clar,inteli%enţa şi conştiinţa sunt la început divi&ate... depinde de inteli%enţă să%ăsească calea concilierii.

(ele mai bune instrumente ale sale sunt vicleşu%ul, minciuna, !ocul. ermeseste un stăp"n trişor, un stăp"n înşelător...iar abilitatea lui e cea care$i permitesă triumfe.

El încurcă situaţiile pentru a le descurca mai bine. El creea&ă de&ordineapentru a putea birui mai bine. El e stăp"nul numerelor şi al măsurii. eu alartiştilor, el e arti&anul propriei sale poveşti.

(a şi el, noi deţinem c+eile care desc+id porţile secrete; ca şi el, noi suntemcapabili să cobor"m în infernul nostru; ca şi el, avem acces la trecerile secretecare duc către cealaltă lume. MERCUR este mesa%erul nostru, cel care ne

trece, %+idul nostru pe drumurile (onştiinţei. ici un domeniu nu$i este inter&is8el a decis să încete&e a mai fi fiul rene%at al Ilu&iei, pentru a deveni cel care,prin propria sa voinţă, accede la 1devăr. 'untem noi capabili să fim mercurieni8abili în limba! şi în %"ndire, călători solitari rapi&i precum v"ntul, neataş"ndu$nede nimic, descotorosindu$ne de copiii minciunilor şi vicleşu%urilor noastre,de!uc"nd propriile noastre capcaneG Iată abilitatea supremă de manifestare8capabili să minţim şi totuşi să triumfăm în faţa tribunalului lui Dumne&eu.

e apare o eni%mă cu privire la le%enda lui ermes, dar ea e relativ simplă8prin inteli%enţa, m"nia, revolta sa, accept"nd !ocul şi le%ea 2niversului, 4mul ecapabil să învin%ă inerţia PĂMÂNTULUI.

El poate re%ăsi mişcarea, şi prin această mişcare el devine liant,coordonator, mesa%er, instrumentul de le%ătură între planuri. De el depinde săse detaşe&e de cele douăspre&ece semne, să renunţe la festinul uman, să încete&e a crede în interdicţiile construite de mental. El se poate !uca cu ele înloc să caute să le distru%ă şi să descopere ceea ce le separă.

7n mod fundamental, în noi, MERCUR e un copil %lumeţ şi ironic. 1ceasta ele%ătura noastră cu 2nitatea, ultima frontieră, trecerea obli%atorie cătrelumină. El e însoţitorul conştiinţei, fratele său de suflet, ec+ivalent în %ene&amitolo%ică celor doi %emeni tereştri (astor şi 3ollux.

I$au fost atribuite de către %reci două semne &odiacale8 am"ndouă suntmutabile8 GEMENII şi FECIOARA. El este deci, în acelaşi timp 1er şi 3ăm"nt.("nd e 1er, el e mişcarea mentalului, inteli%enţa, rapiditatea spiritului. Elasi%ură relaţia interior$exterior dintre eu şi lume şi dintre lume şi eu. 7n această



calitate el %uvernea&ă funcţia c+eie a inteli%enţei, discriminării, care percepeimediat realitatea acestor lucruri şi nu le !udecă, şi e stăp"nul sistemuluinervos prin care toate semnalele sunt primite şi direcţionate. Dacă %"ndirea*provenind de la LUNĂ,ce %uvernea&ă RACUL) se poate exprima prin cuvinte(SOARELEU), MERCUR parcur%e fără încetare spaţiul dintre BERBEC şiFECIOARĂ pentru a anima prin mişcarea sa percepţiile conştiinţei. ("nd e3ăm"nt, el %uvernea&ă sc+imbările *le%itime, între muritori. El e &eulcomerţului şi al marinarilor care$l adorau în antic+itate, şi &eu al comunicării.

<ardian al trupelor păm"ntului, el e cel care ne %+idea&ă în labirintulrepre&entat de &odiac8 el e cel care spune în faţa tribunalului lui eus8 /uexistă nici o diferenţă între cele douăspre&ece bucăţi0. El e cel care reconcilia&ăaparenţa contrariilor. De noi depinde să ştim a parcur%e şotronul cosmic subimpulsionarea sa, accept"nd să fim rapi&i precum v"ntul. ermes nu seataşea&ă de nimic, el i%noră le%ile oamenilor şi &eilor8 el are pur şi simplu o

totală încredere în sine însuşi. E%iptenii cunoşteau bine planeta pentru că îlfăceau pe ermes în acelaşi timp tată al lui Isis *-+ot şi al fiului său ermes.

2nul în calitate de repre&entare celestă, celălalt în dimensiunea re%alităţiisale. ermes, sub adevăratul său nume, e acela care pre&idea&ă ceremoniileiniţiatice şi ma%ice ale &eiţelor. Funcţiile sale ca -ot+ sunt exact aceleaşi cucele ale &eului %rec.

4bserv"nd ceea ce se petrece in budd+ism, MERCUR, mişcarea,%uvernea&ă 4nandamayakosha, corpul subtil cel mai aproape de centrulluminos al fiinţei. Funcţia sa e beatitudinea, nirana, starea imobilă. u e ocontradicţieG Ea nu e dec"t aparentă8 c"nd mişcarea devine absolută, fărălimite, la fel de rapidă ca şi aerul, ea nu e dec"t tăcere, instantaneitate, eternăpre&enţă.

4amenii de ştiinţă de a&i o ştiu bine, dar mentalului îi repu%nă să$şiima%ine&e că mai toţi putem fi astfel8 funcţia mercuriană, c"nd e îndeplinită,bulversea&ă total în noi universul saturnian al timpului şi universul !upiterian alspaţiului. 6işcarea repune în cau&ă toate ilu&iile, certitudinile, ataşamentele,do%mele, referinţele noastre.

MERCUR e 1devărul, 5ealitatea, fără limite şi fără definire.

ÎNŢELEPCIUNEA LUI MERCUR

7n tradiţia tantrică înţelepciunea atribuită lui MERCUR, modalităţile abile *alşaptelea nivel, se situea&ă dincolo de conştiinţa sen&orială *al şaselea nivel.1cesta din urmă nu e constituit dec"t din funcţionarea celor cinci simţuri şi aobservatorului luminos şi neutru care decodifică semnalele. Discriminarea va fi înţelepciunea care depăşeşte acest nivel, inteli%enţa capabilă să distin%ă întoate realitatea lucrurilor, constatarea a ceea ce este.

1ceastă înţelepciune e cea care permite suprimarea împărţirii lumii pe careo operea&ă fără încetare mentalul.

'ituat total dincolo de dorinţă, MERCUR vede, înţele%e instantaneu ceea cee în !oc, nu nea%ă nimic, nu interpretea&ă nimic.

1cţiunea sa e mai rapidă dec"t ful%erul8 ea în%lobea&ă totul. -otul este



adevărat pentru că asta este. Inteli%enţa ale%e atunci, imediat, ceea ce e dereali&at în funcţie de fapte şi nu de o dorinţă personală. (u o rapiditateabsolută persoana ştie ce se desfăşoară în ea, ceea ce o atra%e către lumeaexterioară... şi liniştirea vine de la sine. Ea nu e nici acceptată, nici respinsă8 afost martoră a ceva, şi disponibilitatea e din nou imediată. 1ceia comunică libercu interiorul fiinţei, fără fr"nă. u mai există nici porţi, nici lacăte, nici un bara!mental. Deci nu e nevoie de c+ei. (unoaşterea e deci 7nana, unificată,imediată, totală, non$personală.

(onştiinţei noastre obişnuite I se spune, prin opo&iţie, 6inana, conştiinţacunoştinţelor *<E6EI. 'untem conştienţi că ştim, ba&"ndu$ne pe referinţeledob"ndite. Şi această cunoaştere %reoaie, repetitivă se suprapune şi în%rădeşte !ocul liber al ener%iei mercuriene. oi punem, peste ceea cepercepe MERCUR cuvintele noastre, valorile noastre.

Inteli%enţa lucrea&ă fără încetare în noi şi ea va sub&ista p"nă c"nd

construcţiile mentale vor &bura în lumina orei Iluminării. Inteli%enţa lucrurilor - nana $ va fi atunci totală. 4bserv"nd funcţionarea lui 6inana, va trebui să numai rene%ăm, ci va trebui să punem la îndoială realitatea obiectivă, a!un%"ndastfel la sursa sa de natură divină. ucr"nd asupra lui '1-25, inerţia,descoperind motivele ataşamentelor noastre faţă de ea, avem cele mai multeşanse să devenim abili, deci mercurieni.

7n acest sens, un mercurian retro%rad va fi cineva care i%noră total sensullucrului asupra realităţii şi a cărui inteli%enţă a devenit %reoaie, încărcată de%ură, pentru că a dat un prea mare credit, de$a lun%ul prea multor vieţisuccesive, doar funcţiunilor mentalului. (ineva care a !ucat, a trişat prea multcu a!utorul mentalului său, s$a orbit sin%ur cu cuvinte supraîncărcate de sensuripersonale... cineva care, prin ataşament faţă de 3ăm"nt, e prins în !oculminciunilor sale, e încurcat în ele şi a devenit incapabil să mai descurce firelerealităţii, să le ordone&e.

2şurinţa mercuriană a devenit fu%ă, instabilitate, lipsă a pre&enţei în sine.1ceasta e karma dispersiei. 3entru a$i re%ăsi sensul #idAa$ei, altă calitate a lui6E5(25, 1devărul nelimitat, non$mental, va trebui să retraverse&e labirintulpropriilor sale minciuni, propriei sale absenţe, implor"ndu$l pe ermes să$iservească de <+id.

MERCUR RETROGRAD LA NAŞTERE

7n fiecare dintre noi 6E5(25 e mai înt"i eternul copil însetat de tandreţe şide !oc, de experienţe multiple, rene%at, sf"şiat, micşorat, &drobit defuncţionarea mentalului. (opilul care suferă va sub&ista p"nă c"nd vomaccepta să$l aducem din nou în lume, din toată inima, cu toată compasiunea şisă ne decidem să$l luăm în %ri!a noastră la modul total, accept"nd cea ce este.

("nd un copil e născut cu 6E5(25 retro%rad el poartă mai mult dec"t alţiisentimentul sf"şietor al separării.

4rice cuv"nt pentru el e îndoială, orice absenţă îi este intolerabilă, oricetăcere pentru el e !udecare, condamnare. El e născut 'u t!ama de cuvinte şi deconsecinţele acestora; cu teama de tăcere şi cu incapacitatea de a o trăi. El eorfan din naştere şi poate răm"ne aşa o viaţă întrea%ă. (+iar şi atunci c"nd



efectul retro%radării va înceta *ea nu durea&ă niciodată mai mult de două&ecide ani, el poate răm"ne cu acest sentiment de inexistenţă, de respin%ere,proprii disonanţei planetei. 'tri%ătele sale, planşetele sale, tăcerea sa nure&olvă nimic8 se ştie refu&at şi se refu&ă sieşi. Inteli%enţa sa poate fi extrem devariabilă8 strălucită uneori, alteori total opacă.

Dar răm"ne mereu incapacitatea de a se exprima în adevărata sa iposta&ă în faţa celorlalţi. (opilul care vorbeşte$prea mult e precum copilul care tacemereu, care$şi inter&ice să vorbească8 nu /simte0 dreptul de a fi ascultat..(omunicarea nu e stăp"nită şi anumite +andicapuri pot apare rapidconfirm"ndu$i faptul că e diferit de ceilalţi. 1stfel, mulţi dintre specialiştii care$şi de&voltă o măiestrie lucrea&ă cu una din planetele lor retro%rade8 ei sevindecă pe sine pun"ndu$se în slu!ba celorlalţi, utili&"ndu$se, conştient sau nuca pe o o%lindă a propriilor lor dificultăţi.

7n ca&ul unei persoane cu 6E5(25 retro%rad încrederea sa trece prin a

&ice0. 7n alte vieţi a abu&at de aceasta şi cuv"ntul a devenit ri%id, do%matic, înc+istator, lipsit de contactul cu sine şi cu ceilalţi. 1stfel, în această existenţăpersoana nu mai simte, iar cuv"ntul îi e /scurtat0 sau răm"ne /blocat0.(uvintele folosite sunt caracteristice8 /u ştiu ce să spun...0, /-rebuie să spunasta...0, /(eilalţi vorbesc mai bine ca mine...0. Dificultatea de exprimare *c"ndea nu e complicată de un defect de vorbire îi apare precum o infirmitate.'entimentul de inferioritate care re&ultă de aici va obli%a cel mai adeseapersoana să$şi pună întrebări în le%ătură cu valoarea cuvintelor şi să$şide&volte cura!ul de a comunica prin alte mi!loace8 %estuale cel mai des,deoarece 6E5(25 este stăp"nul mişcării. (uv"ntul, dealtfel, se poate debloca

în ucenicia într$o meserie, d"ndu$i persoanei încredere prin practică, a!ut"nd$osă iasă din dispersie. /Da, dar, va spune mercurianul, nu ştiu...0. Şi nu are desintenţia de a şti dacă există în el capacitatea de a face dovada informaţiilorsale prin practică, altfel nu era retro%rad. 7n timpul mai multor vieţi a fu%it deresponsabilitate, refu&"ndu$se vieţii cotidiene şi a&i se %ăseşte în postura de asuporta consecinţele lipsei sale de stabilitate. 7i pot apare talente pentruexpresie, pentru animaţie, pentru !oc, creativitate, căci un mercurian retro%rade rareori surprins.

4 persoană av"nd 6E5(25 retro%rad la naştere poate trăi multă vreme cuimpresia că totul e frivol, inutil, sc+imbător, nesi%ur şi că ar fi mai bine să nu sean%rene&e. De fapt e vorba de propria lui instabilitate şi va trebui să înveţe săalea%ă şi să aplice lucrurile exact în scopul pe care$l urmăreşte. Ea îi bănuieştecu uşurinţă pe ceilalţi de minciună şi utili&ea&ă ea însăşi minciuna ca armă,convinsă dinainte că nu e credibilă sau că nu va fi ascultată c"nd va spuneadevărul.

De abia la maturitate *c"teodată şi mai t"r&iu persoana va fi obli%ată să se întrebe asupra ima%inii sale şi a celorlalţi, pusă în faţa consecinţelor re%retabileale incapacităţii sale. ipsa banilor şi necesitatea de a renunţa la fluxul săuartistic, accept"nd ceea ce I se propune vor fi si%ur cei mai buni corectori. Dacă

aveţi o asemenea /păsărică0 în /cuibul0 vostru care se încăpăţ"nea&ă sărăm"nă în el şi nu. %ăseşte niciodată de lucru sau se face sistematic că pleacă,cel mai bine e să$i tăiaţi subvenţia. 1ccept"nd consecinţele cu anticipaţie8 dacăn$are cura!ul să se an%rene&e în viaţa socială cu si%uranţă însă că nu şi$a



pierdut %lasul.

MERCUR RETROGRAD ÎN CURSUL 1IEŢII

5evoluţia sinodică fiind de >>? &ile în medie, retro%radarea lui MERCUR e,de departe, cea mai frecventă. Ea intervine în cursul vieţii practic în opt temedin &ece. 1ceastă perioadă de L@$L? de ani ar putea fi considerată o şansăfundamentală dăruită de 'pirit pentru a reveni la un /mai bun simţ al realităţiişi de a introduce mai multă inteli%enţă în funcţionarea mentalului.

De obicei, noi re%ăsim în timpul fa&elor mercuriene mai multă mobilitate şicreativitate. 6ai mult, putem a!un%e la o acuitate mărită a inteli%enţei şi putemdescoperi prin noi înşine care este obiectivul tuturor fiinţelor de pe PĂMÂNT/sensul 1devărului şi al 5ealităţii.

5etro%radarea lui MERCUR e deci, în acest ca&, o şansă periodică şi

frecvent oferită de către ciclurile cosmice de a se de%a!a de influenţele mentaleşi de %reutăţile care le însoţesc.

Itinerariul e întotdeauna acelaşi, iar reuşita depinde de intensitatea cu carene punem întrebări, de intensitatea aspiraţiei noastre spre transformarepersonală, de calitatea căutării noastre. 1ceasta necesită o aspiraţie bineorientată, constantă şi un cura! evident. (ele două mari perioade ale luiMERCUR au fost bote&ate de către antici cu numele celor doi titani %emeni83rometeu şi Epiteme. 7n timp ce unul e orientat către viitor, îndră&neţ, întreprin&ător p"nă la a fura focul din cer pentru a$l oferi muritorilor, celălalt eorientat către trecut, e conservator. El ştie tot, e o bibliotecă vie. 3e PĂMÂNTrepre&intă omul supus re%ulilor sociale, pă&itor al tradiţiei şi le%ilor. 2nul eanalist, celălalt ar+ivar. 'e poate de!a face o înrudire cu &eii 4limpului. Epitemee de descendenţă saturniană, el e inert şi %reoi, se apleacă asupra trecutului, elo%ic, analitic, măr%init, nu vede dec"t ceea ce vrea. (elălalt descinde dinefaistos şi ermes8 el caută, cucereşte, nu e satisfăcut de nici o experienţă,pune întrebări, plăteşte preţul. El îşi născoceşte ustensilele. -oată traiectoriade la Epiteme la 3rometeu va consta deci în retro%radare, trec"nd de lastructura mentală rece şi încremenită la libertatea inteli%enţei.

MERCUR EPITEMEMERCUR se află în punctul său de elon%aţie maximă vest. El intră în

retro%radare. #ec+ile referinţe mentale devin !enante şi persoana devine foartecritică la adresa mediului său. 2n eveniment exterior poate precipita lucrurile8e sf"rşitul, nu mai vrem să trăim aşa. e$am plictisit prea tare: 1vem c+ef săne interesăm de altceva c+iar dacă nu ştim încă de ce anume. (opilulpărăseşte casa, soseşte frăţiorul şi ne lasă sin%uri cu i&olarea noastră, neabandonăm slu!ba. 1sta pică bine fiindcă n$o mai vroiam. 7ncepe o perioadă de&ece p"nă la cincispre&ece ani în timpul căreia ne mutăm interesul către lucrulasupra sinelui. 1ici e recomandabilă o anali&ă8 nu este timpul să ne debarasămde trecut. E timpul de a detecta minciunile, falsele aparenţe, fu%ile,conversaţiile superflue, cuvintele serioase, pe care ne$am fondat pană înpre&ent si%uranţa noastră. 'untem noi %ata de a ne asuma riscul să fim maiadevăraţiG 1deseori da, dar de$abia de aici începe munca. Şlefuirea se va face



destul de repede8 nu mai suportăm sporovăială celorlalţi. e sc+imbămprietenii, conversaţiile, centrele de interes. 1şa nu mai mer%e... u e adevărat.'entimentul minciunii e exasperant şi putem începe să ne întrebăm ce a fostreal în vec+ile noastre experienţe. E adesea o perioadă de militantism, deapărarea vieţii sau a celorlalţi. Dar asta nu ţine... am devenit instabili, iritabili,nu ne mai vrem. u ştim ce căutăm. 1nii trec. 1m încercat multe lucruri noi,dar ele răm"n cel mai adesea în domeniul mentalului. (+iar dacă nu ne maiconvine nimic, nu ne mai mulţumeşte nimic, n$am %ăsit nimic, noi căutăm tottimpul altceva.

CON7UNCŢIA 7OASĂ

imic nu mai mer%e, e noaptea %rea. u mai credem în nimic. /u mai amnimic de spus0 e fra&a cea mai frecventă. /#oi reîncepe într$o &i să vorbescG0.Da, bineînţeles nu e dec"t umbra 3ăm"ntului, iar mentalul nu mai reuşeşte$săfuncţione&e ca de obicei. u mai %ăseşte o portiţă de scăpare de la muncaVmercuriană. u mai ştie în ce direcţie să caute pentru a se +răni iarăşi, c+iar şicu ceva diferit, pentru ca să se mai poată a%ita încă un pic. 1ceasta durea&ăc"teva luni.

-rebuie să răm"nă aici, în special fără să facă nimic. 'ă lase să se nascăceea ce va veni. Dar aceasta e uneori at"t de dificil înc"t îl ameninţă depresia.iua va reveni şi nu va mai fi aceeaşi.

("teva luni de pur%atoriu pentru mental vor permite adevăratei creativităţisă apară.

MERCUR PROMETEU

Dacă ciclul a trecut cu bine, orice idee de %eneralitate, de modele împietriteva dispărea. u mai putem pleca în aceeaşi direcţie. #iaţa noastră de p"năacum ne pare fadă, uneori c+iar o uităm.

7ntinerirea e adeseori evidentă8 bucuria de a trăi, r"sul reapar. oi vrem săfie adevărat. Şi o afirmăm sus şi tare... ("teodată at"t de tare că facem %ol în !urul nostru. u ne mai e frică să fim sin%uri, nu la modul de a ne reţine vec+iiprieteni. 1vem c+ef să creăm. E, perioada cea mai fertilă a improvi&aţiilor, apropo&iţiilor bine primite, a capacităţii de a fi el însuşi şi de a vrea să răm"năaşa. 1cesta poate răm"ne aşa deoarece munca de purificare de!a a dat roade.

E%oul va continua mişcarea sa, mai t"năr, mai dinamic, p"nă la următoareacon!uncţie înaltă unde se va sc+imba din nou centrul de %reutate.

umea nu se va sc+imba. ici noi. e simţim doar puţin mai liberi, maifericiţi pentru c"tva timp. Şi adevărul pe care noi îl căutăm în toate acesteaG2nii se încăpăţ"nea&ă: Ei n$au respins vec+ile modele, şabloanele mentale şipoveştile lor de mi&erie pentru a se opri aici. Ei vor să ştie ce sunt, cum seconstruieşte tot acest /ceva0. Ei vor atunci să înceapă căutarea pentru care

există o predispo&iţie în tema /natală şi vor să %ăsească porţile, c+eile,desc+iderile, trecătorile. Ei nu acceptă opririle. Ei îşi pun întrebările necesare8 eora adevărului.

1r face bine să recunoască în ei copilul disperat şi să$l adopte, să se întrebe



asupra identităţi lui şi să încete&e şă$l respin%ă în lumea exterioară. Exi%enţafaţă de ei înşişi creşte, de asemenea şi dorinţa de a se inte%ra social.

3erioadele de tăcere, de calm mental încep să apară. 7nsăşi dispersia devineobiectul lucrului asupra sinelui. e simţim instabili, mincinoşi0, o ştim. Şi îi

vedem şi pe ceilalţi astfel. Ei sunt ca noi.e este frică, frică de a fi orfani, separaţi... Ei se simt dubli, %emeni. epunem în sf"rşit întrebarea esenţială8 /(e ştiu eu cu adevărat care să$mipermită să descopăr ceea ce cautG0. imic... a capătul drumului nu mai existădrum. Descoperim că suntem autorii vieţii noastre în mod total şi absolut. oisuntem cei care ne$am creat e%oul, mentalul.

Este momentul traversării deşertului. (eea ce va %ăsi fiecare depinde de el.2nii vor vrea să revină pe urmele paşilor lor. E imposibil. E puţin probabil să sereconstruiască un univers mental asemănător celui de dinainte. 1ceasta e aopta etapă, aceea pe care o atin%em c"nd am reuşit să punem la punct ocăutare disciplinată. Ea a!un%e să$i dea drumul8 recunoaşterea i%noranţeifundamentale a BERBECULUI. Eu ştiu că nu ştiu nimic... şi c"teodată )ucuriamă locuieşte. 3ariul e acesta8 va aştepta 3rometeu ca ercule să vină să$lelibere&e, ros de m"nie, de revoltă, de neputinţă contra &eilorG 'au va %ăsimi!locul să$şi rupă lanţurile şi să le transforme în 'oareG

CELE ZECE ETAPE ALE REALIZĂRII TANTRICE

> <enero&itatea D+ana $ #enus

L 5ăbdarea Ws+anti $ PupiterN Disciplina '+ila $ 'aturn

M 1cţiunea !ustă #irAa $ 6arte

? 6editaţia D+Aana $ una

B 7nţelepciunea 3ra!na $ 'oarele

6odalităţile abile #idAa $ 6ercur

C (apătul căii 2nitatea comportamentului $ 2ranus

O (unoaşterea trecutului şi

viitorului

3uterile transpersonale $ 4mogasiddhi $

3luton>@ Iluminarea eptun

*Etapele cinci şi şase pot fi inversate în funcţie de şcoală, una re&ult"nd dincealaltă



LUNA

TREPIEDUL (SUPORTUL) EGOULUI

7n ierar+ia corpurilor elementare din care suntem constituiţi, corpul subtil,%uvernat de 21 nu există în sine. E%o$ul este o ficţiune, constituit din treicorpuri a căror interacţiune creea&ă ilu&ia realităţii obiective.

(orpul astral este %uvernat de planeta MARTE. In el se animă toateima%inile, visele, dorinţele, proiecţiile noastre. (orpul eteric, %uvernat de

7UPITER, ne pune în le%ătură cu spaţiul interior şi exterior. Este instrumentulnostru de putere şi de intervenţie. Expansiunea sa fixea&ă locul nostru în lumepe măsura ambiţiilor noastre.

(orpul fi&ic conturea&ă această dimensiune în spaţiu şi îi asi%urăperenitatea în spaţiu$timp. 1cesta %uvernea&ă în noi structura, tot ceea ce estedens, solid, tan%ibil.0 SATURN, care îl repre&intă., este deci stăp"nuluniversului invi&ibil.

LUNA însumea&ă acest impuls triplu, ima%ine de sine$putere$devenire,printr$o entitate care reacţionea&ă, se opune sau consimte la informaţiile lumiiexterioare. De aceea spunem că ea este dimensiunea psi+olo%ică a vi&iuniinoastre sociale %uvernată de trei planete. Ea intervine întotdeauna ca o prismă

care devia&ă ra&ele şi trimite răspunsuri adaptate propriei sale naturi. 1cestaeste corpul subtil.

(ele trei dimensiuni ale LUNII există obiectiv în manifestarea fi&ică şisensibilă şi subiectiv în ceea ce priveşte manifestarea Eu$lui.

e%area existenţei lor induce comportamente ale căror re&ultate vor fi înmod necesar decepţionante, pentru că devia&ă realitatea faptelor. 'untem încarnaţi în universul vi&ibil, iar prin acceptarea acestei lumi, în care suntemnăscuţi, noi putem deveni observatori clari ai naturii noastre mentale şi astfelputem să o transcendem. Fiu al lui (+ronos, universul nostru este limitat de

SATURN, iar noi nu$l putem trans%resa fără a înt"lni pă&itorii porţii cereşti8&eităţi teribile, +imere sau monştrii terifianţi &ămisliţi de ima%inaţia noastră.6area ma!oritate a fiinţelor umane nu$şi pot ima%ina realitatea dincolo de e%o,iar idealul lor nu este dec"t proiecţia fericirii dependente de corpul astral.imic nu există dincolo de AICI (7UPITER) şi de ACUM (SATURN), spunuddhi/tii, şi doar activitatea în lumea vi&ibilă ne poate convin%e de aceasta.1ici se petrece totul. In universul 'paţiu$-imp noi putem să accedem la c"mpulexperienţei realului şi să distru%em construcţia e%ou$lui.

LUNA, DIMENSIUNEA PSI2OSOCIALĂ

'atelit al PĂMÂNTULUI, LUNA îşi efectuea&ă revoluţia sa siderală*întoarcerea LUNII în po&iţia LUNII NOI anterioare în L de &ile, ore şi MN deminute. SOARELE va avansa în timpul acestei perioade aproximativ L de%rade. 5evoluţia sinodică (LUNA NOUĂ următoare va avea loc după LO de



&ile şi !umătate, LUNA avans"nd în medie cu >N %rade.

(uvinte c+eie8 eto, Is+tar, <ea, )acanta, 'elena, 1rtemis, Diana, Isis,3+oebe, Erebe, Tara, Fecioara în alb şi Fecioara în ne%ru, ilit+.

3uritate absolută, pată, yin-yang, dualitate ener%etică, noapte, inconştient,

subconştient, e%o, somn.6ama, relaţii materne şi copii, s"ni, boli feminine, menstruaţie, fecunditate.

(reativitate, emoţii, exprimare personala, permeabilitate.

(orp subtil, relaţii cu mediul, dimensiunea psi+o$socială.

In astrolo%ia karmi', LUNA %uvernea&ă a doua !umătate a cercului&odiacal de la )11Q1 la 3EŞ-I.

7nţelepciune8 meditaţie

"arma emoţie, identificare, i%noranţă.

PLANETA OGLINDĂ

6ai înt"i a existat E5E)E, marea noapte primordială, iar apoi -EE)5E$le, încare Ener%ia era în între%ime nediferenţiată.

In fine, dualitatea a revelat o &i şi o noapte, SOARELE si LUNA, yang-ul*cald şi activ şi Ain$ul *sumbru şi rece, pasiv. Era evident că ciclul femeilorurma ciclul alternant al nopţilor mai mult sau mai puţin ne%re. <ea, 'elena,Isis, 3+oebe, mamele ar+aice au vă&ut această credinţă devenind atribut.3rotectoare sau sufocante, tandre sau terifiante, ele au fost mai înt"i &eiţele

pădurilor întunecate, ale %rotelor în care incantaţiile preoteselor provocaurevelaţii ma%ice, seducătoare ca şi Is+tar în 3ersia, implacabile faţă de cei cedoreau să le viole&e misterele. In pădurile -raciei * 6acedonia actuală undecultul %rec al LUNII a luat naştere, sumbra ecate cerea bacantelor sacrificiimasculine. LUNA lupta contra SOARELUI dionisiac al lui 4rfeu. 1stfel ilit+ din)iblie, primul născut al creaţiei, a refu&at să recunoască supremaţia lui 1dam şis$a pus la adăpostul ima%inilor terifiante şi ma%ice ale castrării.

LUNILE NEGRE, de&armate de triumful cultului solar nu puteau să$şiimpună domnia dec"t prin puritatea vir%inală *1rtemis, sau prin fidelitate*văduva Isis. De atunci, pentru ca LUNA să poată fi protectoarea unei aşe&ăriea trebuie să fie vir%ină sau cel puţin să fie fecundată de către '3I5I- *6=5I1,&4Y4 în 4rient, transmutată în natura sa de femeie prin Iubirea divină.)udd+iştii fiind mai subtili văd în Tara manifestarea funcţiilor inconştientului,sistem la care psi+olo%ii occidentali au sf"rşit prin a adera. Tara, c"nd esteverde, repre&intă sufletul uman acoperit de toate depunerile de re&iduurikarmi'!, emoţii, sentimente, afectivitate. 1ceasta e repre&entarea corpuluisubtil, această barieră aruncată de mental între conştiinţa obiectivă şi e%opentru a$si asi%ura supremaţia, un văl care deformea&ă percepţiile primite dela lumea exterioară şi le retransmite sub forma răspunsurilor personali&ate.1cesta este /Eu0$l, cu care marea ma!oritate a fiinţelor umane se identifică caşi cu o realitate obiectivă. Tara c"nd este albă este Dhyana, LUNA primordială,meditaţia clară ce percepe fenomenele,Vastfel înc"t acestea sunt acceptate ,fără a se produce identificarea cu ele. Ea nu mai este dec"t reflexia, o%lindacare nu deformea&ă lucrurile8 impersonală, vir%ină în sensul spiritual al



termenului, desc+isă la tot, care nu ale%e nimic, care nu face nici o diferenţă.Este -14, dincolo de ener%iile yin-yang, este E$ul. 7n acest. stadiu, astrelecosmice %receşti, 3+oebus si 1rtemis sunt reconciliate, e%ale, dualitatea setopeşte în unitate. 3entru a înţele%e divi&iunea lor trebuie să reamintim că3+oebus si 1rtemis sunt ambii copiii %emeni ai lui eto, somnul, titana iubită deeus. 1mbii sunt copiii somnului, ai i%noranţei, ai nopţii psi+ice terestre. Ei suntilu&ia. Ei sunt inconştienţi faţă de natura Divinului. 3+oebus face din 3ăm"ntre%atul său revelat8 universul sen&orial prin care lumea devine perceptibilă.1rtemis (LUNA) interpretea&ă mesa!ele emise de 3+oebus, acestea fiindtraduse în dimensiune. 1mbele sunt înscrise în sfera 'patiu$-imp. 3uteminterpreta, deci, rolul LUNII in astrolo%ia karmi' fără a o reduce la funcţiamaternă, la sensibilitate, la receptivitatea feminină, aşa cum se face deseorifără a reveni la ima%inile ar+aice ale ma%icienelor antice. Funcţiainconştientului care %uvernea&ă LUNA este de!a destul de complexă fără a fiproiectată în ea şi ima%inaţia noastră personală, acesta inclu&"nd toatefuncţiile e%o$ului a cărui re&ultate le percepem *efectele în astrolo%ia karmi')fără a fi conştienţi de ori%inea lor. 1ceste funcţii nasc acţiuni şi reacţiuni întrecorpurile subtile, alcătuite ele însele din constituente elementare. 1ceste cinciconstituente %uvernea&ă fiecare una din funcţiile sen&oriale8 forme, sen&aţii,percepţii, conceptuali&ări, conştiinţă şi sunt, deci, /servitorii0 funcţiei solare. 7naceste funcţii interdependente 21 se situea&ă la al I#$lea nivel. 1ctivată defuncţia conştientă de recepţie a informaţiilor *'415EE, de discriminare*6E5(25 şi de percepţie *#E2', ea trimite răspunsuri în lumea exterioară înfuncţie de cele trei corpuri pe care ea le %uvernea&ă.

Inexistent în 'ine, corpul subtil denumeşte funcţiile asociate acestor treicorpuri care ne dau ilu&ia că trăim într$un univers stabil în care formele suntdistincte şi asupra cărora avem, ca şi persoane, o putere de acţiune. Intr$un fel,corpul subtil pune stăp"nire pe lumea exterioară pentru a face ce doreşte,transform"nd$o în universul nostru psi+olo%ic. 1cest univers ilu&oriu este

4idya, *numele primei cau&e fundamentale comparabilă cu )E5)E(2 în&odiac, credinţa în Eu$l inferior născută din i%norarea adevăratei noastrenaturi.

-oată vi&iunea noastră asupra lumii este în acord cu funcţionareapsi+olo%ică, mai mult sau mai puţin deformată în funcţie de %radul nostru de

orbire, de întrebările interioare şi de luciditatea noastră. 3entru a trece de laTara verde la Tara albă trebuie adoptat un comportament meditativ.

7n acest cadru de referinţă 21 repre&intă deci inconştientul, interiorul, pec"nd '415EE incită la reali&area experienţelor ce ne fac să devenimconştienţi de noi înşine. Există în raportul 21$'415E o relaţie evidentăinterior$exterior al cărei ec+ilibru trebuie să fie căutat pentru reali&area, dupăcum spun uddhi/tii, a ec+ilibrului Eu$lui, calea de 6IP4(. Doar cel care a atinsacest ec+ilibru, înţele%e cum toată experienţa exterioară îl conduce la sine însuşi şi cum propriul său comportament, c+iar şi cel inconştient, influenţea&ă

exteriorul şi poate conduce la reali&area fiinţei. 1ceasta este prima re%ulăpentru a reali&a sănătatea mentală. Fără acest ec+ilibru psi+olo%ic, toatăcăutarea spirituală nu este dec"t o evadare, o fu%ă de realitatea cotidiană preadificil de înţeles. Este vorba despre a înceta să se facă diferenţe între ceea ceeste /Eu0 şi /on$Eu0, între lume şi 'ine. 51(2, semnul 2II, pune clar



problema la modul său dualist8 contrast$asemănare. 6ulte persoane opundiferenţa şi asemănarea în numele independenţei lor, refu&"nd să vadă ceea ceele aruncă asupra celuilalt, aceasta însemn"nd de fapt doar că ele se ascundde ele însele.

1cest raport interior$exterior a fost definit în astrolo%ia indiană, cu cinci miide ani în urmă, în studiul celor LC de case lunare sau Nakshatras. 3e cercul&odiacal de NB@ de %rade fiecare din aceste case ocupă o orbita de >N,L@ %rade încep"nd din punctul vernal *punctul în care se situea&ă '415EE în prima &ide primăvară. 3lanetele fixate în aceste case sunt dependente de po&iţia 2IPla naştere, aceasta din urmă fiind considerată ca stăp"nă absolută a &odiacului.'untem fiinţe dependente în căutarea iubirii semenilor noştri mai mult dec"t înepoca ră&boinică şi necivili&ată a )E5)E(22I. (opilul #=5'=-4522I va fiprobabil mai individualist, mai autonom, mai bine adaptat. Dar noi nu suntemacolo. -rebuie de asemenea, să semnalăm că prima casă în astrolo%ia indiană

este casa a RII$a, ori%inea încarnărilor şi a formelor luate de ascendent şi careeste în corespondenţă simbolică cu 3EŞ-II.

Definiţia psi+o *21$sociala *'415E a celor LC de case lunare pre&intă uninteres deloc ne%li!abil. Ea permite să se diferenţie&e comportamentele dupănivelul psi+ic atins la naştere şi după răspunsul pe care persoana are tendinţasă$l dea lumii exterioare, încep"nd cu propria sa vi&iune asupra lucrurilor şiobiectivelor. 3lec"nd de la acest instrument, putem citi personalitatea şi putemsă o îmbo%ăţim. De altfel, această metodă încetea&ă să opună binele şi răul,purul şi impurul, pentru inte%rarea 2II ca răspuns psi+olo%ic la mediu. iciuna din po&iţiile lunare, nu va fi armonioasă sau disonantă8 totul va depinde de

cura!ul persoanei şi de capacitatea sa de a răspunde inteli%ent experienţelor înt"lnite. 1stfel ea va fi8

I F1=, at"t timp c"t îşi va pune întrebări asupra propriei persoane înfiecare etapă a vieţii şi îşi va asuma responsabilităţile plenar. (ura!oasă, întreprin&ătoare, ea va creşte în înţelepciune şi în demnitatea sa umană, înautonomie la fiecare răspuns dinamic, oricare ar fi fa&a sa lunară la naştere.

DI'41-1 DE F1=, c"nd fiinţa se va declara cu uşurinţă victima lumiiexterioare, va arunca responsabilitatea ale%erilor sale pe umerii celor apropiaţi,va dori mai de%rabă să sc+imbe lumea dec"t sa$şi pună întrebări asupra

propriei persoane. Fiecare experienţă îi va fi o probă, un atentat la libertate, osursă de depresie, refu&.

-ema natală, prin !ocul planetelor retro%rade, ne va permite să vedem dacăpersoana are ca tendinţă naturală faptul de a se situa în fa&ă sau în disonanţăde fa&ă.

PRIMUL CADRAN0 COPILĂRIA

FAZA 8 NEPTUN IN PEŞTI

I F1=8 'pontaneitatea voastră este cea a unui mic copil. #ă puteţi numiprimitiv, dar sunteţi mai mult instinctiv. Impresiile voastre psi+ice suntputernice şi nu înţele%eţi abstracţiile. 1cesta este un mod de a$i obli%a peceilalţi să se ocupe mai mult de voi. Iubiţi într$un mod necondiţionat, dar



sunteţi foarte uşor decepţionat şi exprimaţi aceasta foarte uşor. 5eacţiilevoastre sunt excesive şi aveţi foarte mult tendinţa de a lua totul ca pe oprovocare. (u c"t mai repede veţi învăţa că lumea nu are oc+ii fixaţi asupravoastră, cu at"t mai repede vă veţi putea face apreciată bucuria voastră de atrăi şi spiritul vostru foarte curios.

DI'41-1 DE F1= 8 6ulte impresii puternice din vieţile anterioare vă tra% înapoi8 nu veţi îndră&ni să credeţi în şansă în acesta viaţă dacă nu vă veţiasuma riscul de a trăi. (a un copil capricios, cereţi prea multă atenţie dinpartea celorlalţi, manifest"nd ambiţii şi vise disproporţionate faţă decapacitatea voastră de răspundere. 4 prea mare %enero&itate inactivă sau unfoarte mare e%oism riscă să vă cree&e +andicapuri mult timp.

FAZA 9 LUNA ÎN PEŞTI

I F118 'ubiectivitatea, o cunoaşteţiG umea nu este pentru voi dec"t un

vast teritoriu de comparaţie... u, nu sunteţi un intelectual, c+iar dacăinteli%enţa voastră este vivace. 4priţi$vă în a vă compara fără încetare cuceilalţi şi exprimaţi în faţa lor direct nevoia voastră imensă de iubire. Dăruiţi$vă%eneros şi lumea întrea%ă vă va sur"de. 1veţi capacitatea instinctivă de aale%e. u o distru%eţi prin complexele voastre de inferioritate.

DI'41Q1 DE F1=8 #a înc+ideţi, vă depreciaţi cunoştinţele. #reţi să fiţiEinstein. Fiţi voi înşivă, aceasta$i tot. )ucuria de a trăi trebuie să se întoarcăcătre sine. #ă exprimaţi dificil, este adevărat. -răiţi viaţa aşa cum este ea, înloc să o masacraţi cu veşnicul /de ceG0. Fericirea voastră depinde de aceasta.

FAZA : PLUTON IN PEŞTI MARTE IN BERBEC

I F1=8 înaintaţi prin afirmaţie, dar sunteţi incapabil să spuneţi de undevine si să o demonstraţi. Inconştientul vostru, foarte puternic, %uvernea&ăintelectul vostru, îi luaţi pe ceilalţi drept voi8 învăţaţi să spuneţi, deexemplu80eu fac0 în loc de /se face0 şi totul va decur%e mult mai bine. 'unteţi în fa&a de individuali&are şi preferaţi, precum copiii de trei ani, să spuneţi /nu0pentru a vă afirma. 1veţi un mare atu8 simţurile voastre sunt tre&ite, percepeţifoarte multe lucruri. 1veţi încredere în propriile voastre păreri şi fiţi mai solitar.

DI'41Q1 DE F1=8 Imitarea celorlalţi nu vă face niciodată să fiţi ca ei,c+iar dacă îi consideraţi foarte uşor eroi invincibili sau inteli%enţe supreme.1tunci, reconsideraţi$vă toate ideile voastre preconcepute, încetaţi sărespectaţi ceea ce citiţi sau ceea ce ascultaţi şi reveniţi la voi înşivă. (u toatecomparaţiile voastre riscaţi pur şi simplu să nu mai ştiţi cine sunteţi şi să văimobili&aţi. 1tenţie, aveţi tendinţa de a cere prea multe probe şi demonstraţii înainte de a acţiona, vorbind despre %eneralităţi şi despre moduri abstracte,pretin&"nd celorlalţi să fie concreţi şi la subiect. -ot ceea ce aveţi de făcut e săluaţi iniţiativă.

FAZA ; SOARELE IN BERBECI F1=8 'unteţi modelul de ec+ilibru al cadranului vostru, %uvernat deinstinct. Iubiţi viaţa cotidiană si aveţi nevoie de repere solide , care vă a!ută săcreşteţi în fa&ă.



riscaţi să nu deveniţi nimic... aşe&aţi pe po&iţiile voastre şi pe certitudinilevoastre de ne&druncinat, pe trecutul vostru. 2n mic efort8 desc+ideţi fereastrapentru a vedea că în lumea aceasta totul se mişcă, se transformă, şi doar celuicare nu are nici o idee îi este frică să piardă.

FAZA > MERCUR SI SATURN IN TAUR

I F118 1veţi tendinţa de a crede că doar cei puternici, mondeni auvaloare. Evitaţi să imitaţi, c+iar dacă o faceţi cu plăcere. 'unteţi si%uri căsunteţi capabili de a trăi mult timp în acest mod fără a deveni laşi, saudescura!aţi, sau nemulţumiţi de voi înşivăG Este timpul de a vă întări voinţapersonală şi de a vă ale%e modele puternice, foarte personali&ate, oameni carenu vă vor cere să fiţi ca ei pentru a vă accepta. #eţi a!un%e într$un punctpericulos, în care vă veţi !uca propria evoluţie personală. (u c"t mai mult veţispune /eu0 cu riscul de a suscita conflicte, cu at"t mai mult vă veţi pre%ăti un

viitor personal solid şi satisfăcător. u deveniţi dependent de nimeni, aceastaar fi calea cea mai uşoară, pe care aveţi tendinţa să o adoptaţi.

DI'41Q1 DE F1=8 'ecuritate, anonimat... 1 face ca toată lumea, esteaceasta o ambiţie foarte importantăG #ă veţi face astfel acceptat de ceiapropiaţi, este adevărat, dar riscaţi să vă înc+ideţi într$o viaţă mediocră, fărăriscuri şi fără mulţumiri. u vă exprimaţi personalitatea şi reproşaţi celorlalţi cănu vă înţele%, nu vă ascultă, nu vă văd aşa cum sunteţi. Faceţi efortul de apropune ceva, în loc să răm"neţi doar în domeniul teoriilor. Pudecăţile pe carele proiectaţi asupra lumii între%i nu sunt dec"t acelea pe care le aveţi împotrivavoastră. 1ceasta vă permite să nu acţionaţi, să nu vă repuneţi în cau&ă. 2n picde cura!, îndră&niţi să cereţi a!utorul, doar pentru a reali&a că multe persoanesunt %ata să vi$l ofere. Dar nu profitaţi pentru a vă declara incapabil de a ceredin nou a!utorul.

CADRANUL DOI0 DEZ1OLTAREA PERSONALA

FAZA ? MERCUR IN GEMENI

I F118 2n pas înainte, un pas înapoi8 este o fa&ă a e&itării, este dur să

creşteţi, dar în acest stadiu ştiţi să vă asumaţi un mare risc. Da, trebuie sătreceţi de tata şi de mama... Dar nu exa%eraţi şi nu tr"ntiţi uşa. 1veţi încănevoie de încura!ări. Este momentul să reflectaţi asupra voastră şi asupracelorlalţi, aceasta put"nd dura toată viaţa. Este inutil să aler%aţi în acest mod;luaţi din timpul afectat experienţei cotidiene, fără a vă întreba ce vă va aduceviitorul. 1ceasta nu ar putea dec"t să vă înt"r&ie. (ea mai bună resursă avoastră e să vă urmaţi emoţiile şi sentimentele şi să vă încredeţi în ele, u lerefulaţi, exprimaţi$le şi veţi face din viaţa voastră o creaţie frumoasă. (ura!8trebuie să ne despărţim într$o &i de vec+ile noastre poveşti şi de i%noranţanoastră pentru a parcur%e terenul aventurilor vieţii.

DI'41Q1 DE F118 (ura!... fu%iţi: 7i acu&ăm pe ceilalţi de conflictele carene produc plăcere... ca să$i putem respin%e mai bine. -răiţi într$o fa&ăparadoxală, încetaţi să căutaţi autoritatea celorlalţi doar pentru a$i denunţa şiveţi înţele%e că lumea nu este o vastă înc+isoare %ata de a vă înlănţui. #ouă vă



este frică8 de separare, de sin%urătate, pe care le doriţi şi le respin%eţi înacelaşi timp. Dacă nu vă veţi confrunta cu frica de eşec pe carecomportamentul vostru o semnalea&ă tuturor, riscaţi să vă înc+ideţi într$ununivers de relaţii superflue, instabile, întotdeauna nesatisfăcătoare. Implicareavoastră socială se va simţi foarte mult. Este momentul să aplicaţi în practică înloc să vă lăsaţi deviaţi de orice v"nt.

FAZA @ 1ENUS SI URANUS IN GEMENI

I F118 2niversul vostru este cel al relaţiei. Doriţi recunoştinţa celorlalţi şiştiţi să o obţineţi. 6odul vostru de a vorbi este abil şi are drept sursă emoţiile.(u c"t sunteţi mai mult de acord să le exprimaţi, cu at"t lumea voastrărelaţională va deveni bo%ată, stabilă, fertilă în înt"lniri şi în transformări. Darnu uitaţi să experimentaţi personal pentru a vă cunoaşte. #eţi avea beneficiidatorită cura!ului anterior şi vă veţi pre&enta ca o persoană individuali&ată ,

care ştie ce vrea şi cere aceasta. 5eali&area şi de&voltarea personalităţiivoastre în această viaţă poate fi excepţională.

DI'41Q1 DE F118 u trebuie să confundaţi emoţia şi emotivitatea,sensibilitatea cu comportamentul de persoană sensibilă. #ă consideraţi timid,anxios faţă de plăcere, dar incapabil să vă exprimaţi. u sunteţi mai de%rabăincapabili să vă controlaţi reacţiile în punctul în care nu mai îndră&niţi să fiţispontaniG Ştiţi bine că ceilalţi nu sunt voi înşivă, nu puteţi să o ascundeţi, darvă este frică că vă vor refu&a exi%enţele, adesea infantile. Evitaţi să vă înc+ideţi în turnul vostru de fildeş, sper"nd că ceilalţi vor veni să$l forţe&e culovituri de berbec. $o să$i transformaţi. 6ai bine aţi face să lucraţi pentru asublima această emoţie prea copleşitoare, prea pasionantă.

FAZA 8 URANUS ÎN GEMENI ŞI LUNA ÎN RAC

I F118 Ştiţi acum că emoţia este o putere. 'unteţi creativ, ima%inativ,spontan în sentimentele voastre şi înfloriţi cu at"t mai mult cu c"t ascultaţi maimult de corpul vostru, de simţurile voastre, de nevoia voastră de fericire.<"ndirea voastră este po&itivă, iar antura!ul o recunoaşte. Faceţi un efortpentru a nu vă pierde din vedere din cau&a euforiei... sau lumea vă va pune înfaţa consecinţelor tinereţii voastre prelun%ite artificial. In această viaţă aveţi

înt"lnire cu o o%lindă8 !udecata altora asupra voastră la v"rsta adultă, pentrucă bucuria voastră de a trăi va trebui să emane din căldura inimii voastre.(uv"ntul vostru clasic este8 1564IE.

DI'41-1 DE F118 'unteţi si%uri pe voi şi pe !udecăţile voastre. #ă întrebaţi de unde parvinG Doriţi să fiţi liber, fără ataşamente, independent.1tunci de ce nu reuşiţi să faceţi ceea ce doriţiG De ce ambiţiile voastre nu devinrealităţiG umea vă apare ternă, fără ori&ont, conformistă, ataşată deV si%uranţasa, de re%ulile sale, de do%mele sale. 2nde sunt ale voastreG u aveţi tendinţade a reproşa celorlalţi propria voastră nevoie de si%uranţă, mai de%rabă dec"tsă acţionaţi , să ale%eţi şi să vă creaţi propriul vostru universG Decideţi să

faceţi ceva pentru voi în loc să vedeţi lumea ca o arenă mare în care sunteţiobli%atoriu călcat în picioare. 6ai bine ţineţi seama că spaţiul este desc+is şi căsunteţi sin%urul care vă împiedicaţi să evoluaţi.



FAZA 88 PLUTON IN RAC

I F118 Ştiţi că sunteţi dotat pentru arte, creaţie, că aveţi %ust şidiscernăm"nt şi că puteţi să plăceţi altora fără a vă confunda cu eiG u vă îndoiţi... u vă lăsaţi influenţaţi. -endinţa voastră anterioară de dispersie ar fi

putut să vă facă să vă naşteţi într$un mediu în care toate acestea nu erau binevă&ute. u renunţaţi, dar decideţi că o înflorire personală durabilă necesităvoinţa pe care aţi fost c+emaţi să o de&voltaţi acum, făc"nd o ale%ere şirespect"nd$o.

DI'41-1 DE F118 #ă este teamă de ceilalţi, dar acesta nu este un motivpentru a trăi retras. u suportaţi să fiţi în prim plan, reuşita vă sperie. -otuşi,nimeni nu vă obli%ă să vă asumaţi responsabilităţi prea mari. 4 experienţăanterioară nereuşită v$a proiectat prematur în plină lumină, dar voi aţi fost ceicare aţi căutat$o. 1veţi prea mult tendinţa de a nu mai face nici o ale%ere, dea$i lăsa pe alţii să decidă fără să acceptaţi sau să refu&aţi, de a întreţine situaţii

larvare, p"nă la eşecul final. u spuneţi că nu vă recunoaşteţi, că nu vi se oferăşanse, că meseria voastră nu vă permite să vă îndepliniţi adevăratele voastreposibilităţi. Dacă le posedaţi *şi le posedaţi..., arătaţi$le, propuneţi, îndră&niţi şiacceptaţi consecinţa8 reuşita.

FAZA 89 NEPTUN IN RAC ŞI SOARELE IN LEU

I F118 3roiectul vostru este de a mer%e către ceilalţi pentru a asi%urade&voltarea personală. 3entru aceasta, expresia individuală este cel mai mareatu al vostru, c+iar dacă nu sunteţi foarte si%ur de voi şi vă este frică să fiţi

respins. 1ceasta vă va permite să creşteţi voi înşivă fără eforturi şi să fiţirecunoscut de ceilalţi. -ot ceea ce este creaţie, comunicare, profesie cenecesită o anumită bo%ăţie emoţională şi o bună ima%ine de sine vă estefavorabilă. u aveţi nimic de făcut dec"t să propuneţi şi nu vă va lipsisusţinerea în această viaţă, care vă va a!uta să depăşiţi etapele. Fiţi atent sănu acordaţi prea mult credit opiniilor celorlalţi şi să aveţi încredere în voi.Intraţi în contact cu sentimentele şi dorinţele voastre8 acestea vă vor fi cel maibun %+id.

DI'41-1 DE F118 'unteţi si%ur că nu confundaţi proiecţiile şi a!utorulcelorlalţiG 3oate că au nevoie de voi, este adevărat, dar nu aveţi neapărat

maturitatea necesară pentru a oferi sfaturi bune şi asistenţă... de&interesat.Dacă aceasta este dorinţa voastră, faceţi o speciali&are. 1ceasta vă va feri depreluările masive de karma şi vă va clarifica asupra întrebărilor voastre reale.In această fa&ă există o tendinţă prea mare de a flata pentru a seduce, de aoferi opinii în loc de sfaturi clare şi de a confunda relaţiile şi sc+imburile depăreri. 'unteţi foarte susceptibil şi aveţi tendinţa să respin%eţi orice provocare,mai ales că vă cunoaşteţi modul de a reacţiona. De aceea ceilalţi au pentru voio asemenea importantă, fără ca voi înşivă să a!un%eţi să înţele%eţi de ce. -răiţipentru voi mai înt"i, aceasta vă va permite să aduceţi în fa&ă nevoia voastrărelaţională şi să fiţi mult mai fericit.

FAZA 8: SOARELE SI 7UPITER IN LEU

I F118 'unteţi cu adevărat un leu... un leu superb. Este momentul uneidepline înfloriri pentru sen&aţiile voastre, emoţiile voastre care sunt bo%ate şi



comunicative, iubiţi plăcerile, reuşitele, sc+imburile mondene şi personale.(unoaşterea dorinţelor voastre e manifestată şi si%uranţa voastră vă vapermite să le reali&aţi. u e&itaţi să vă afirmaţi convin%erile şi credinţele şi văplace să le împărtăşiţi unui public numeros. In tinereţe nu vă lipsesc niciprietenii, nici şansele, dar amintiţi$vă că sunteţi un leu care îi v"nea&ă peceilalţi. #e%+eaţi să nu pierdeţi contactul cu voi înşivă şi transformaţi aceastăstrălucire sen&orială, care este farmecul vostru, într$o formă umană. Farmeculeste cel care va transforma acest atu într$o putere solidă în perioada c"nd veţiavea părul alb sau c"nd veţi re%reta că aţi lăsat şansa să treacă pe l"n%ă voi.

DI'41Q1 DE F118 'unteţi altruist, dar care e nevoia voastră de ceilalţi în această %enero&itateG Dacă sunteţi conştient, sunteţi în fa&ă. Dacă întrebarea vă deran!ea&ă, nu sunteţi în fa&ă şi riscaţi să vă pierdeţi în aceastăpoveste. In faţa cui aţi fost întotdeauna disponibilG u căutaţi mai cur"nd oima%ine flatantă a propriei persoane în privirea celor apropiaţiG Dacă vă

lipseşte recunoştinţa lor, iată$vă scufundat într$o emoţie necontrolabilă, şi c+iarincapabil de a vă exprima. )rusc, vă depreciaţi... şi riscaţi astfel să intraţi într$oanali&ă morbidă a sentimentelor voastre şi a situaţiei voastre. 6ai bine ar fi săştiţi ceea ce aşteptaţi acţion"nd în conformitate, pentru că astfel riscaţi să fiţifoarte de&ilu&ionat.

FAZA 8; MARTE ÎN LEU

I F118 1cum de&voltaţi Shila - disciplina personală şi acţiunea !ustă. 6ultmai puţin dependent de părerile celorlalţi dec"t în viaţa anterioară, obiectivulvostru este de această dată fidelitatea faţă de ima%inea pe care o aveţi desprevoi. 1veţi simţul natural al frumuseţii şi al armoniei şi puteţi să aveţi frumoasereali&ări personale şi profesionale. Dar detestaţi responsabilităţileconvenţionale. 3entru a vă conduce mai bine viaţa, fără revolte împotriva lumii,decideţi să vă luaţi destinul în propriile m"ini. 1veţi destulă si%uranţă şi talentpentru a reuşi. 3ropuneţi, îndră&niţi. (ăutaţi prea mult stimularea exterioarăpentru a vă !ustifica ale%erile. (el mai mic eşec vă face să reacţionaţi violent,respin%"nd cu amărăciune !udecăţile şi dispreţul celorlalţi. 'e poate să nu aveţinici un control asupra emoţiilor şi reacţiilor voastre. (eilalţi vă înspăim"ntărepede dacă nu vă flatea&ă şi nu vă încura!ea&ă slăbiciunile. 5espin%eţisuferinţa şi conflictele, dar vă ascundeţi în obscuritate pentru a le evita.1ceasta vă va permite să atin%eţi ultima treaptă a scării pe care aspiraţi să ourcaţi, însă fără să vă asumaţi riscul de a învin%e voi înşivă primul obstacol.

AL TREILEA CADRAN0 PUTEREA PERSONALĂ

FAZA 8< LUNA PLINĂ MERCUR ÎN FECIOARĂ

7 F1=8 3ărăsiţi acum universul de&voltării emoţionale pentru a intra în celal construcţiilor intelectuale. 7n anali&a tran&acţională se spune ca treceţi în

lumea /părintelui0. 3entru a atin%e aceasta este necesar să vă clarificaţirelaţiile cu ceilalţi şi să decideţi în fiecare clipă că sunteţi responsabil asupraale%erii făcute. 3entru a reuşi trebuie să treceţi prin şapte etape. 7n aceastăfa&ă, vă veţi de&volta capacitatea de a vă anali&a relaţiile cu ceilalţi şi de a văc"ntări %reutatea !udecăţilor în toate relaţiile umane. Este o etapă foarte



importantă pentru de&voltarea ec+ilibrului vostru interior. Experienţa solitudiniiface parte din această perioadă. 1ceastă parte poate fi penibilă, dar numaiaccept"nd$o şi trăind$o plenar vă veţi transforma. 1ceasta nu vrea să spună căvă vor lipsi relaţiile8 din contră, veţi fi căutat şi îi veţi călită pe ceilalţi. 3entru aevalua !ust spaţiul ce există între ei şi voi, va trebui să atin%eţi obiectivitatearelaţională şi veţi reuşi aceasta de&volt"nd sensul concretului, al reali&ăriipractice.

DI'41Q1 DE F1=8 2niversul formelor are, cu si%uranţă, pentru voi multăimportanţă şi riscaţi să !udecaţi doar prin dove&ile pe care le pretindeţi de laceilalţi. 4 conştiinţă socială mai bună va da naştere unei atenţii crescute pecare o veţi acorda celorlalţi în timp. #a interveni comportamentul nevrotic dacăpreferaţi în mod deliberat vi&iunea voastră asupra lucrurilor prin contradicţie cuceea ce vă parvine din exterior. u vă înc+ideţi în sin%urătate şi !udecată8aceasta este o perioadă ideală pentru a ieşi din voi înşivă.

FAZA 8= SATURN ŞI 1ENUS ÎN FECIOARĂ

7 F1=8 'imţul frumuseţii şi al idealismului pe care l$aţi de&voltat în viaţavoastră anterioară trebuie astă&i să %ăsească un teren de aplicaţie solid. 3entruaceasta nu e&itaţi să vă împărtăşiţi ideile, mai înt"i celor apropiaţi, apoicole%ilor de muncă. Dar nu cădeţi în pro&elitism. Este vorba de a primi reacţiilemediului încon!urător relativ la concepţiile voastre şi să faceţi din acestea forţeactive în viaţa voastră, dacă par viabile, sau să le reformulaţi, dacă sedovedesc a fi ireali&abile. Instinctul vostru de putere pe care$l veţi avea înaceastă viaţă vă va servi drept %+id.

DI'41Q1 DE F1=8 Idealismul este frate cu evadarea din realitate. -oateacestea nu pot conduce dec"t la de&ilu&ie. 7i acu&aţi foarte uşor pe ceilalţi deeşecurile voastre. (obor"ţi de pe piedestalul vostru sau încetaţi să$i mai urcaţiacolo pe cei pe care îi admiraţi... timpul vă va de&vălui ceea ce sunt ei înrealitate. 'unteţi at"t de ireproşabil, at"t de %eneros, at"t de eficient înintervenţiile voastreG u trebuie să confundam umanismul cu utopia. 1 visadespre absolut, aşa cum faceţi voi, vă face să riscaţi trecerea din fa&ele deexaltare în fa&ele de depresie. 3e termen lun%, dacă nu veţi fi mai realist, veţisuferi de o depresie cronică. imic nu este mai rău pentru moral dec"t

neputinţa care s$a născut din refu&ul realului.

FAZA 8> 1ENUS ÎN FECIOARĂ ŞI ÎN BALANŢĂ

7 F1=8 Este timpul să înţele%eţi că toate conflictele se nasc dintr$ocredinţă personală care nea%ă realitate exterioară. u se pune problema de avă adapta orbeşte sau de a accepta în mod intelectual lucrurile, ci de a aveacura!ul să trăiţi de&ilu&iile ca pe o etapă către luciditate. 1cceptaţi lecţiile vieţii,consideraţi$le experienţe interioare şi nu încercări; aceasta vă va a!uta maimult pentru a vă înscrie în curentul transformărilor. 7nţele%eţi că e important săreali&aţi fiecare vis şi fiecare ideal în viaţa cotidiană şi aceasta nu depinde

dec"t de voi. 5ăm"neţi cu picioarele pe păm"nt şi acceptaţi ceea ce vă aduceviaţa, c+iar dacă uneori o face brutal. u este momentul să vi se facă cadouri,dar nici nu aveţi tendinţa să le faceţi. (ea mai bună soluţie e să aveţi maimultă înţele%ere pentru voi înşivă.



DI'41Q1 DE F118 <ăsiţi că norii minunaţi unde /toată lumea estefrumoasă0 $ inclusiv voi $ sunt mai buni dec"t viaţa cotidianăG Dacă doriţi săacţionaţi, asumaţi$vă un an%a!ament social. 1ceasta vă va permite să luptaţi împotriva sentimentului permanent de nedreptate, test"ndu$vă ideile şiparticip"nd la reali&area lor. 1ceasta vă va conduce la confruntări de opinii pecare nu sunteţi %ata să le acceptaţi, dar vă va face mai conştient de ceilalţi şide diferenţele dintre ei. 3rofitaţi de aceasta pentru a medita asupra a tot ceeace aţi %ăsit nedrept în copilăria voastră.

FAZA 8? URANUS ÎN BALANŢĂ

7 F1=8 #iaţa voastră este o luptă pentru a vă reali&a dorinţele şi ambiţiile.u cedaţi locul vostru nimănui, credeţi în puterea ideilor pentru afirmareapersonală, iar aceasta vă a!ută să vă exprimaţi ale%erea cu aplomb. 7n acţiuneape care o an%renaţi, veţi vedea repede ilu&iile voastre şi dorinţa de putere la

care sunteţi %ata să renunţaţi, între intelectualismul ar&ător şi spiritualitateatranscendentă, inima voastră c"ntăreşte. ăsaţi$o să c"ntărească8 nu estemomentul să ale%eţi, dar evitaţi să ardeţi lum"narea relaţiilor la ambelecapete. (onsideraţi orice experienţă ca pe un dar al vieţii: 1 trăi un dinamismpermanent al revoluţiei interioare ar trebui să fie obiectivul vieţii voastre.

DI'41Q= DE F1=8 Individualismul este le%ea voastră şi vă faceţi uşoropinii împotriva celorlalţi. 1le%eţi8 sau acceptaţi să creşteţi în sin%urătate, sautrebuie să vă desc+ideţi faţă de ceilalţi. 1veţi prea mult tendinţa de a do!eni şide a vă certa vecinii fără a trece voi înşivă la acţiune. Dacă veţi continua astfel, în voi se va instala pro%resiv un comportament revendicativ şi vă veţi simţifrustraţi de a nu avea putere asupra celorlalţi. )ineînţeles că veţi afirma că nudoriţi această putere. Doriţi pur şi simplu ca toată lumea să fie ca voi: 1ceastavă conferă o anumită autoritate şi c+iar o exi%enţă excesivă dacă nu o !ustificaţi prin ceea ce aduceţi voi înşivă.

FAZA 8@ MERCUR ÎN BALANŢĂ PLUTON ÎN SCORPION

7 F1=8 3entru voi marile idei %uvernea&ă lumea, iar voi le puneţi în scenăpe cele proprii cu mult aplomb. #eţi fi aplaudaţi şi promovarea voastră socialăse va face cu uşurinţă. -răiţi clar această etapă pentru a aborda cu seninătate

problemele profunde pe care le veţi cunoaşte către trei&eci şi cinci de ani.1ceastă fa&ă vă poate facilita naşterea într$o familie bo%ată sau o strălucităreuşită exterioară. Dar atenţie la tema voastră natală, la planetele retro%rade8ele vă semnalea&ă piedicile pe care trebuie să le evitaţi dacă vreţi să văconduceţi viaţa către o reuşită personală. u este vorba de a lăsa în urmăre%retele splendorii voastre trecute şi de a avea la cinci&eci de ani uncomportament paranoic revendicativ.

DI'41Q= DE F1=8 'unteţi foarte ambiţios: Dar răm"n"nd sin%ur pev"rful vostru triumfal riscaţi să aveţi ameţeli. u uitaţi nici emoţiile, nicisentimentele, nici nevoia de ceilalţi în viaţa voastră, altfel să nu vă mire că

predicaţi în deşert. 1veţi prea mult tendinţa de a trăi fără frica propriilorvoastre limitări, iar fu%a voastră nu vă permite să percepeţi ori%inea reacţiilorvoastre. a capătul drumului există un perete8 cel al proiecţiilor voastrenecontrolate şi al modului în care aţi evitat realitatea. #eţi sf"rşi prin a refu&a



toate responsabilităţile ale%erilor şi a acţiunilor voastre denunţ"nd un pic preamult ostilitatea lumii. 3ăstraţi simţul relaţiilor şi urmăriţi să ascultaţi semnalelede alarmă înainte de a deveni complet orb. 1ceastă fa&ă ne%ativă este foartepericuloasă pentru ec+ilibrul mental.

FAZA 9 PLUTON ŞI NEPTUN ÎN SCORPION

7 F1=8 în această viaţă vă forţaţi să ieşiţi din comportamentele voastreparadoxale de&volt"ndu$vă mai bine percepţiile şi căut"nd o anumită unitateinterioară. evoia voastră de a interveni în lumea exterioară va evolua către oexpresie plenară a voastră înşivă şi veţi deveni, dacă veţi dori, un participantsocial inteli%ent şi dinamic. 4biectivitatea, luciditatea sunt considerate ca fiindvalorile voastre umane prioritare. 'unteţi purtătorul unei mari bo%ăţii creativenative8 visul, ima%inaţia, idealul %ăsesc în voi exprimarea lor plenară. Foarteambiţioşi, vă declaraţi %ata să modelaţi lumea după concepţiile voastre.

7ntrebaţi$vă asupra dorinţelor voastre şi a ori%inii lor înainte de a încerca să vile impuneţi sau să le îndepliniţi prea brutal. (u c"t sunteţi mai clar în ceea cepriveşte conflictele voastre interioare cu at"t veţi fi mai puţin proiectivi, cu at"tmai mult potenţialul vostru va %ăsi un ecou mai puternic în ceilalţi.

DI'41Q= DE F1=8 Doriţi totul imediat, fără a ţine cont de nici o realitateexterioară. (omportamentul vostru este mult prea emoţional şi trebuie sărecunoaşteţi că aveţi tendinţa de a$i folosi pe ceilalţi pentru a vă ră&buna pepropriile voastre dificultăţi. Feriţi$vă de !udecăţile pripite deoarece acestea nusunt dec"t proiecţii ale propriilor voastre conflicte. 1veţi tendinţa de a$i i%noratotal pe ceilalţi în viaţa voastră, de a$i ne%a, de a$i anexa. u vă miraţi în acestca& că ei vă re&istă sau vă respin% şi încetaţi să vă mai consideraţi o victimăneînţeleasă. u puteţi dec"t să a!un%eţi la depresie. Dec"t să vă refulaţi m"niacare se transformă în violenţă, întrebaţi$vă ce doriţi cu adevărat. Este mai binedec"t să vă an%a!aţi în autodistru%ere.

FAZA 98 NEPTUN ŞI LUNA ÎN SCORPION

7 F1=8 )ine exprimată în ultima voastră viaţă, tendinţa voastră deSCORPION tinde să se consume de la sine. Faceţi din această viaţă oautopurificare, iar simplitatea modului de a trăi, adevăratul mod cotidian vă

atra% mai mult dec"t visele +imerice de %randoare si recunoştinţa. 'piritulvostru tinde să se de&bare de concepte, să respin%ă întrebările fără răspuns.1stfel, ima%inarul este înlăturat în avanta!ul observaţiei clare a pre&entului. #ăvedeţi în o%linda lumii, iar acuitatea percepţiilor voastre poate atin%edimensiuni subtile, dificil de comunicat. 2rmăriţi să nu vă pierdeţi entu&iasmulc+iar dacă sunteţi atras de o cale meditativă în tinereţe, înţele%eţi că drumulspre interior nu poate fi o fu%ă de lumea de care sunteţi încă bine ataşat.

DI'41Q= DE F1=8 (ăutaţi simplitatea... p"nă la naivitate. u sunteţi oeni%mă dec"t pentru voi înşivă şi vă împrăştiaţi inteli%enţa în aceastădisimulare manipulatoare. (eilalţi nu sunt păcăliţi. (onfundaţi prea mult teoriile

şi acţiunile, iar ideile voastre devin primitive, radicale, în%+eţate. De fapt,resimţiţi într$un mod acut nevoia de ceilalţi, dar nu ştiţi cum să procedaţi.7nainte de a nu fi prea t"r&iu, întoarceţi$vă, anali&aţi$vă trecutul, îndră&niţi săparticipaţi şi renunţaţi să mai daţi sfaturi în profitul unei reali&ări pra%matice



care vă va da încredere în voi.

CADRANUL PATRU0 PUTERE ŞI DETAŞARE

FAZA 99 7UPITER ÎN SĂGETĂTOR7 F1=8 3uterea personală şi expansiunea socială apar ca insuficiente

pentru înflorirea voastră personală. 1ţi trăit din plin aceasta în ultima voastrăviaţă. 'imţiţi că trebuie să ieşiţi din aceste limite, c+iar dacă încă i%noraţimodul în care o veţi face. 1spiraţia are o clară de&voltare personală către oviaţă spirituală ce există în noi, dar va trebui să evitaţi să faceţi din aceasta opoartă de scăpare pentru marea voastră dificultate de a vă comunica impresiilecelorlalţi. 7n timpul acestei etape puteţi să vă ciocniţi de toate re%retele, detoate aşteptările neasumate, de toate dorinţele neîmplinite ale vieţilor

anterioare. 1cestea vă vor tra%e înapoi şi vă vor face să re%resaţi. Deci, faceţirepede ceea ce doriţi să faceţi, reali&aţi$vă aspiraţiile, oferiţi$vă tot ceea cedoriţi. u aşteptaţi ca alţii să o facă. #a trebui să lucraţi mai înt"i asuprale%ăturilor afective şi a ataşamentului faţă de si%uranţă. 1 considera lumeacotidiană ca pe domeniul vostru de experienţe spirituale ar fi cel mai bun atu alvostru.

DI'41Q= DE F1=8 3entru că nu aţi reali&at reîntoarcerea în voi înşivă întimpul fa&elor precedente vă veţi %ăsi astă&i incapabili de a comunica cuceilalţi, de a dărui, de a transforma, dar voi reproşaţi celorlalţi că nu ştiu ce săfacă. 7ncetaţi imediat să cereţi, să revendicaţi: 3ropuneţi ceva şi încetaţi să vă

simţiţi dispreţuiţi, persecutaţi de o lume care nu înţele%e. 3uteţi să ţineţi laideile voastre fără a vă a%ăţă de acestea ca de un colac de salvare. Dar dacănu veţi experimenta şi nu veţi crea ceva personal riscaţi să vă transformaţi într$o fiinţă prinsă în armura propriului or%oliu care îşi va revărsa violenţa at"tasupra ei c"t şi asupra celorlalţi.

FAZA 9: MARTE ŞI SOARELE ÎN SĂGETĂTOR

7 F1=8 -oată această căutare a puterii duce, mai devreme sau mai t"r&iu,la paranoia. 3urtaţi urme de venin din vieţile voastre anterioare. Dar ştiţi că

aveţi valoare, iar aceasta o manifestaţi clar. 'unteţi ori%inal, creativ, activ,iubiţi viaţa şi căutaţi din instinct reuşita oriunde mer%eţi. 3uteţi face în aceastăviaţă o operă personală dacă veţi îndră&ni să plecaţi în căutarea unităţii voastrefără a vă întoarce să vedeţi dacă ceilalţi vă urmea&ă. 3erec+ile voastre suntnativii celui de$al patrulea cadran, iar publicul, cei care se caută pe ei înşişi*cadranul al doilea. 3rietenia, simţul fraternităţii şi al parta!ului prevalea&ă înaceastă viaţă faţă de iubire. Este normal8 nu vă plac nici ataşamentele le%ale,nici le%ăturile fixe. 'unteţi /in%inerul0 fa&ei LUNII0 inventaţi instrumente utilepentru a$i servi pe ceilalţi, iar locul vostru în lume se va desc+ide de la sine.

DI'41Q= DE F1=8 #ă îndoiţi prea mult de voi şi căutaţi peste tot un

model de viaţă pentru a$l contesta mai bine şi a vă afirma împotriva lui.1titudinea voastră este nevrotică8 nu doriţi să vă daţi şanse, de frică de a nu firespins. 7ncetaţi să vă mai pl"n%eţi de milă din cau&a nefericirii şi a mariivoastre sin%urătăţi8 sunteţi întru totul apt să vă creaţi propria voastră ocupaţie,



să %ăsiţi prieteni fideli şi să trăiţi în această solitudine bo%ată în posibilităţileproprii fa&ei voastre natale. Dacă nu optaţi pentru libertatea interioară riscaţisă deveniţi depresiv. Ştiţi că (erul nu vrea nimic de la voi şi este inutil săcăutaţi misiuni divine care să vă permită să scăpaţi de eşecurile voastre şi decondiţiile de viaţă pe care vi le$aţi creat voi înşivă. 3uneţi resursele inteli%enţeivoastre în serviciul societăţii şi totul va decur%e mai bine.

FAZA 9; SOARELE ÎN SĂGETĂTOR SATURN ÎN CAPRICORN

7 F1=8 3ri&a de conştiinţă asupra ataşamentelor voastre şi necesitatea dea vă elibera de acestea vor fi obiectivele voastre dominante în această viaţă.3rofitaţi de tinereţea voastră c"nd toate porţile vă vor fi desc+ise. Dacă văreali&aţi ambiţiile, nevoia voastră de putere şi de expresie socială va dispare dela sine. Evitaţi să sta%naţi în neputinţă pentru a putea c"şti%a puţin timp8 văveţi sf"rşi viaţa din disonanţa de fa&ă în insatisfacţii şi în incapacitatea de a vă

exprima, răm"n"nd neînţeleşi. 1veţi simţul importanţei voastre, e%oul vă estebine structurat, trebuie să vă creaţi un spaţiu personal, iar idealul vostru deviaţă este o profesie liberă. #eţi fi util, eficient, concret, din ce în ce mai umanşi %eneros şi nu veţi mai avea nevoie să contestaţi autoritatea altora.

DI'41Q= DE F1=8 1mbiţia personală riscă să vă facă să pierdeţi simţulmediului vostru şi să devină un +andicap pentru creşterea interioară. Ea poateservi ca pretext pentru a nu vă pune niciodată întrebări asupra voastră. u veţişti niciodată unde a &burat timpul pe care l$aţi pierdut pentru a$i convin%e peceilalţi să vă urme&e în si+ăstria viselor voastre în care nu aţi mers niciodată.1cesta este cel mai mic rău. Dacă sunteţi cu totul în disonanţă, ceilalţi vă vorspune că ştiţi întotdeauna totul şi nu faceţi nimic. Exa%eraţi sentimentul vostrude responsabilitate personală p"nă la culpabilitate. u iertaţi nimic şi trăiţi însin%urătate, nemulţumit de voi şi de ceilalţi care vă denunţă caracterul ri%id.'entimentul vostru de frustrare se amplifică în faţa eşecurilor şi văaccentuea&ă reputaţia şi m"nia întotdeauna pre&entă. 5eveniţi de%rabă în fa&ă, încet"nd să mai pl"n%eţi şi să fiţi nemulţumiţi de voi.

FAZA 9< 1ENUS ÎN CAPRICORN

1tin%eţi cursa finală a fa&elor LUNII/ totul este de!a !ucat, iar evoluţia

ener%etică este vă este complice dacă nu aţi refu&at$o. Ea acţionea&ă prinintermediul vostru, viaţa fiindu$vă acum %+id.

7 F1=8 1utoritatea voastră socială nativă este evidentă. 'unteţi buniconsilieri, persoane avi&ate şi competente pe care le consultăm cu plăcere. umai aveţi nimic de dovedit, preferaţi să fiţi, să trăiţi &i după &i experienţapasionantă a participării. 4ricare ar fi mediul în care evoluaţi, vă faceţirecunoscut ca lider prin fermitatea voastră, prin spiritul vostru de dreptate, prinobiectivitatea voastră. Faceţi neobosit dovada acestora în acţiune, sin%urarealitate pentru voi şi nu vă neliniştiţi deloc de viitor.

DI'41Q= DE F1=8 Dacă credeţi că idealurile voastre merită o marebătălie şi că ceilalţi sunt ri%i&i şi do%matici faţă de voi, sunteţi si%ur că lumease opune în mod voit plăcerilor voastre şi că se înşeală... Ei bine, sunteţi îndisonanţă de fa&ă. 7n acest stadiu nu trebuie să mai aveţi păreri, viaţa voastrăpersonală trebuie să fie un exemplu viu al cuvintelor voastre. 7ncetaţi să mai



acu&aţi lumea de intoleranţă sau veţi fi privit ca un inc+i&itor care îşi impunevisele şi este incapabil de a comunica cu ceilalţi. 1veţi tendinţa de a vă replia în voi. 5eveniţi cu picioarele pe păm"nt, Don Xui!ote sau mai bine plecaţi într$un deşert locuit de coY$boA solitari. #ă veţi reveni repede:

FAZA 9= MERCUR ÎN CAPRICORN URANUS ÎN 1ĂRSĂTOR

7 F1=8 Detaşarea este întotdeauna dureroasă şi mulţi nativi din aceastăfa&ă o vor învăţa de la v"rste fra%ede. imic nu poate trăi aici şi acum fără a înfrunta şi apoi a se familiari&a cu ideea morţii. -rebuie să încetaţi a mai %"ndi în termenii devenirii şi cu toate acestea să continuaţi să fiţi pre&ent, săacţionaţi, să ale%eţi. 1cesta este marele pariu al fa&ei. Dacă copilăria voastră afost foarte dificilă, sunteţi capabil să o retrăiţi, aceasta făc"ndu$vă să vă întrebaţi asupra destinului, asupra karma-!i şi sensului vieţii. 'unteţi sin%ur în%oliciunea şi în simplitatea celui care ştie că puterea poate să$i fie dată şi să$i

fie retrasă în orice moment. u mai credeţi, însă dacă veţi accepta să vă înt"lniţi propria finalitate veţi învăţa să trăiţi spontan valoarea fiecărei clipe.(onştient de voi înşivă, accept"ndu$vă fricile şi dificultăţile, veţi putea c+iar să$i sfătuiţi pe alţii şi să căpătaţi un simţ mai profund al perspectivei sociale şi alevoluţiei umane. 2n drum solitar, aceasta este si%ur... Dar probabil ştiţi cădrumul sunteţi c+iar voi.

DI'41Q1 DE F1=8 ("tă ri%iditate în marea voastră demnitate: (ine ar îndră&ni să vă contra&icăG 5efu&aţi total ceea ce ar putea să vă aducă puţinumor şi detaşare, iar acest fapt vă conduce la o sin%urătate de&olantă.6oartea, sf"rşitul lucrurilor vă tentea&ă, dar mai de%rabă ar trebui să meditaţiasupra sensului vieţii şi al detaşării, care nu este o îndepărtare bruscă de sursaproblemelor voastre. Detaşaţi$vă de modul obişnuit de a vedea lucrurile, dacăputeţi, şi atunci idealurile voastre vă vor apare ca fiind relative. 5e%ăsireabucuriei de a trăi într$un mare +o+ot de r"s merită din plin efortul de a ieşi dintunelul vostru, din inerţie. (+emarea morţii este omnipre&entă în fa&a voastrănatală, dar o puteţi trăi pe plan simbolic, transmut"ndu$vă dimensiuneapersonală. 1 muri pentru voi înşivă înseamnă să muriţi pentru ima%inea pe careo aveţi despre voi.

FAZA 9>URANUS ŞI MERCUR ÎN 1ĂRSĂTOR

7 F1=8 1ţi atins v"rsta #ărsătorului. URANUS este 6aestrul vostru.5epre&entarea E%oului este de asemenea c+emarea către 2nitate. 3uteţi trăi omare luptă între de&voltarea ima%inii voastre personale, a securităţii voastremateriale şi de a trăi pur şi simplu aşa cum sunteţi. u faceţi din aceasta oincompatibilitate intelectuală. (u c"t vă veţi afirma mai mult ca persoană cuat"t mai mult va creşte în voi certitudinea că totul este I2)I5E. Şi aceasta estecompasiunea, înţele%erea semenilor voştri, care vă va servi drept %+id. u vădaţi prematur drept sfinţi sau profeţi, deoarece acesta ar fi cel mai si%ur modde a nu trăi în fa&ă şi de evita ceea ce aspiraţi cel mai mult8 reali&area în

2nitatea interioară. 1mbiţia voastră poate fi relativă şi c+iar inexistentă8 enormal. 3urtaţi în voi natura unui sanyasin indian8 detaşarea absolută. ăsaţi$vă să plutiţi pe fluviul liniştit al vieţii ... acesta ştie unde trebuie să mer%eţi.1numite persoane născute în această fa&ă sau în fa&a LC pot suferi de



debilitate mintală. Ele învaţă detaşarea şi dăruirea de sine. Inteli%enţa lor $care nu este mentală $ poate cunoaşte o de&voltare importantă la v"rstaadultă. 3rote!aţi$i şi învăţaţi lecţiile de viaţă pe care vi le oferă.

DI'41Q1 DE F1=8 c+emarea voastră către Iubirea universală şi 2nitate

este reală dar nu poate fi o portiţă de scăpare pentru dificultatea or%ani&ăriiemoţionale şi relaţionale în viaţa voastră cotidiană. 3uteţi renunţa la toatădorinţa de a strălucii , de a părea cumva, de a poseda, dar veţi fi în disonanţăde fa&ă dacă o veţi face voluntar, printr$o asce&ă exa%erată, spectaculoasă.4feriţi$vă tot ceea ce mai doriţi încă. Dacă nu, autoritatea voastră excesivă văva întoarce împotriva mediului pe care doriţi să$l conduceţi după principiilevoastre şi nu veţi înt"lni dec"t ostilitate şi respin%ere. 6ulte persoane din fa&aL stau la discuţii în cafenele şi alear%ă din guru în guru în căutarea uneirevelaţii sublime... pe care ei se feresc să o trăiască doar pentru ei înşişi. -rebuie ca voi să re%ăsiţi percepţia clară a lucrurilor, spontaneitatea de a trăi

ca un copil care primeşte $ totul cu bucurie şi trăieşte plenar emoţiile şi nu ca ofiinţă retrasă prematur, care îşi rume%ă ranc+iunile în sin%urătate.

FAZA 9?0 MERCUR ŞI 1ENUS ÎN 1ĂRSĂTOR

I F1=8 în nici un ca& să nu trişaţi,este aproape imposibil ca să trăiţi înarmonie în această fa&ă, sau sunteţi de!a de la naştere un sf"nt, un iluminat...şi aceasta este posibil. #eţi fi în fa&ă dacă veţi fi capabil să treceţi de la o starela alta şi să răspundeţi imediat următoarelor întrebări8 sunteţi capabil să iubiţiviaţa cotidiană fără scop, fără proiectG 'imţiţi că toate fixaţiile asupratrecutului şi devenirii sunt &adarnice şi nu pot dec"t să cree&e o nouă karm8

'unteţi convinşi dinainte că fiecare &i merită efortul de a fi trăită pas cu pas şică experienţa interioară nu poate fi trăită în speranţa unui re&ultatG Da, într$adevăr sunteţi în fa&ă. u vă răm"ne dec"t să le puneţi în practică.

DI'41Q1 DE F118 3re&entaţi adevărul trăirii personale, dar totul vă parefad, limitat, şi vă feriţi de amărăciune. #edeţi un pic prea mult sf"rşitultimpurilor acestei lumi. 4cupaţi$vă mai mult de voi. u toată lumea doreşte să$şi respin%ă ambiţiile, iar detaşarea voastră ar putea părea suspectă. u maiaveţi într$adevăr nimic de doritG Dacă puteţi răspunde la această întrebaresincer, sunteţi în fa&ă, ec+ilibrat. (el care este în al doilea nivel *al disonanţei

de fa&ă trăieşte într$o dimensiune care îi scapă. Dumne&eu este inamicul săupersonal sau confidentul său intim, ima%ine pe care o respin%e sau cu care seidentifică. De aici credinţa într$o misiune ... efericit cel care nu crede înmodelul ideal impus; este un eretic, un intolerant notoriu care va arde îninfernurile ne%re ale karm!i. iniştiţi$vă, aşa suntem Zu toţii. 6ai bine să înţele%eţi c"t mai repede posibil limitele mentalului uman. <recii spuneau cacel pe care &eii vor să$l piardă *pentru că el a dorit să le e%ale&e putereadevine nebun... 7n ultimele %rade ale fa&ei LC, nevro&a de%enerea&ă în psi+o&ă,dar cine se recunoaşte în acest portretG



SOARELE

STĂPÂNUL CONŞTIINŢEI

'tea mi!locie %uvern"nd un sistem planetar de nouă planete ma!ore, sateliţiiacestora şi numeroşi asteroi&i.

4ri&ontul său e măr%init de douăspre&ece constelaţii *semnele &odiacului.

(uvinte c+eie8 3+ebus, 3+ebe, Wuros, 9o!, 1pollon, elios, DionAsos, 5",ercule.

(aracteristică8 lumina, lupta contra tenebrelor, conştiinţă, cale iniţiatică,

cele cinci simţuri, cinci forme ale conştiinţei.#indecare spirituală, medicină.

7nţelepciune, 1tman, A FI ÎN SINE. 'acrificiul divin, purificare.

<uvernator al planetelor spiritului.

Din punct de vedere meedical, %uvernea&ă inima.

7nţelepciune8 înţelepciunea imanentă, starea de martor (*rana).

"arma funcţiile e%oului, inconştienţa.

„ACELA” CARE PRI1EŞTE'ituat de$a lun%ul braţului curbat al unei %alaxii spiralate, SOARELE nostru

e o stea mi!locie, încon!urată de un sistem planetar care s$a format înaproximativ M,? miliarde de ani.

'tea mediocră, spun astrolo%ii, ea e minunea noastă , locuinţa noastră. oilocuim în planul elipsei sale.

1pollon e desemnat astfel de către %reci8 un &eu minor şi fascinant. El e aldoilea dintre %emenii lui eto, şi aparţin"nd ca fiu de titan unei %enealo%iimaudite el nu are locul său în 4limp. El trebuie să$şi dovedească divinitatea ca

şi fratele său vitre%, ermes. De la naşterea sa el ştie că, cu a!utorul arculuisău *partea divină a SĂGETĂTORULUI în cele trei planuri ale fiinţei şi lira sa*pe care i$a dat$o ermes va cuceri eii.

Devine rapid un t"năr de o mare frumuseţe, adolescent cu forţeexcepţionale, Wuros, care decide să atace forţele umbrei şi să devină stăp"n.Fiul <aiei, -itan, domneşte în Delp+i.

'f"ntul 6i+ail, care pare a$i fi ar+etipul, va învin%e fiara monstruoasă Kcarepă&eşte sursa sacră. El detronea&ă astfel forţele ctoniene ar+aice şi obţine dela eus dreptul de a fi &eitatea uminii care va elibera oamenii din dependenţa

de -enebre.1cest &eu admirabil e în acelaşi timp temut şi n$are c"tuşi de puţin noroc în

dra%oste. Iubitele sale îl părăsesc pentru simpli muritori. 'e pare că există întreel şi fiinţele umane o distanţă de netrecut... şi că se fereşte să o treacă.



Distru%ător al slăbiciunilor oamenilor, îi susţine pe aceia care au cura!ulaventurii lor personale. Dar el răm"ne departe, de nedefinit.

u$l vom vedea niciodată în luptele în care se înfruntă &eii şi oamenii. (aelios, el e oc+iul care priveşte din străfundul cerului şi care cunoaşte tot

adevărul celui pe care$l priveşte. El nu se poate implica în !ocurile lor, înminciunile lor.

El cunoaşte e%ile #ieţii şi ale 6orţii, el e capabil să lovească şi să distru%ăla fel de bine ca şi să$i salve&e pe cei care$l imploră. a Delp+i, 3itia dă înnumele lui oracolele vindecării mentale şi spirituale *fiul său 1sclepios ia înseamă corpurile şi vorbeşte cu vocea lui. El e salvatorul, spun %recii, doctorul&eilor. El este purificator prin cunoaşterea riturilor care îndepărtea&ă mi&eriamentală, care atacă corpul şi îl distru%. 1pa purificatoare e instrumentul său.3refi%urare a lui (+ristos care salvea&ă de la moartea prin damnare pe cei careaspiră să reînt"lnească foiţele vieţii, re%atul lui 1pollon nu aparţine acestei

lumi. Iarna, el trăieşte în iperboreea, acest tăr"m necunoscut de dincolo denori. Dar în fiecare &i el va trebui să învin%ă foiţele nopţii pentru a se putea înălţa şi străluci, a putea încăl&i şi conduce oamenii pe calea lor. E%iptenii îlvenerea&ă sub numele de 5a cu aceleaşi funcţii8 a conduce neobosit luptaluminii contra umbrei, a binelui contra răului.

eii pot fi recunoscuţi în numeroşii lor avatari după funcţiile şi atributele lor,mereu aceleaşi. 3utem reaminti aici mitul lui DionAsos, 2nitatea (osmică, întimp ce, ca fată, (ore era la eleusieni prototipul feminin al lui Wuros.

Domeniul SOARELUI e odiacul cu constelaţiile sale, pe care$l parcur%e în

fiecare &i în carul său tras de doi cai albi.(alul alb, în toate tradiţiile e simbolul iniţierii PĂMÂNTULUI care şi$aredob"ndit natura sa cosmică. 1stfel, la fiecare auroră, 1pollon în carul său nec+eamă către conştiinţa de sine, ne tre&eşte în plan fi&ic. De noi depinde săştim a urmări acest impuls de lumină pentru a ne putea tre&i în alte planuri.

ÎNŢELEPCIUNEA SOARELUI

1rcaşul cosmic, care tra%e cu ra&e de lumină şi care niciodată nu$şi ratea&ăţinta, ne invită pe (alea 5ă&boinicului. Insensibil la variaţiile emoţionale, la

luptele titanilor, la oscilaţiile între tendinţele noastre de depăşire şiataşamentele noastre păm"nteşti, funcţia sa e aceea de /1 #edea0. El evi&iunea !ustă din spatele ilu&iei lucrurilor.

atura lui *rana, înţelepciunea sa este calmul *absenţa totală a pasiunilorşi vibraţiilor emoţionale şi vidul. (a o o%lindă,el reflectă totul, nu deformea&ănimic.. 1stfel, el e $:4&4N în natura sa, creaţie perpetuă, 4T&4N, spiritul înmanifestările interioare.

El e total indiferent la tentaţiile şi impulsurile e%oului.

El e (onştiinţă de 'ine, realitate tan%ibilă pentru cei care o pot atin%e în

stările înalte de meditaţie.'ă nu uităm că 3+ebe şi 3+ebus sunt fraţi %emeni, oaptea şi iua sunt

asemănătoare. De noi depinde să ştim să nu le mai divi&ăm şi să accedem lapura ra&ă de lumină care ne locuieşte, nemairespin%"nd manifestarea sa



SATURN (CAPRICORN) se manifestă prin intermediul corpului fi&ic.

ÎNSOŢITORII SOARELUI

7n timp ce SOARELE repre&intă sinte&a conştientă a celor cinci simţuri şi atrăirii interioare a celor cinci elemente *inclusiv eterul, elementul vitalprimordial, cei doi însoţitori inseparabili ai săi, MERCUR şi 1ENUS formea&ă împreună cu el structura 'piritului8 inteli%enţa imanentă, non$mentală a naturiiintuitive imediate şi funcţia %"ndirii. Dacă SOARELE e total neutru, strictobiectiv în funcţia sa de martor, celelalte două planete ale spiritului suntcolorate de propriile noastre impulsuri at"ta timp c"t noi nu le$am despuiat deorice interes personal în funcţionarea lor, prin meditaţie. #E2' este astfel/faptul0 %"ndirii, în timp ce conţinutul %"ndurilor noastre aparţin e%oului. -otuşi, putem să ne bucurăm de acuitatea inteli%enţei noastre şi să ne re%ăsim în această bucurie deoarece procesul creaţiei permanente conferă fericire.

Dar aceasta, apare atunci c"nd am pierdut orice ataşament faţă de aceastăfuncţionare pe care lumina solară ar putea$o lumina total şi ar putea face dinnoi fiinţe instalate în vi%ilenţa absolută.

1ceasta e deci -re&irea dincolo de nume şi forme, %uvernată de 2=. 'oră%eamănă a SOARELUI, nu trebuie să o condamnăm, ci să înţele%em cumputem să lucrăm asupra ei pentru ca 1pollon să triumfe în final asupra nopţiiveşnic reînnoite.

'ă vrei să v"ne&i oaptea nu va face niciodată să ţ"şnească umina. 1 opătrunde duce la stăp"nirea ei mult mai si%ur. (ele douăspre&ece căi delumină sunt deci cele douăspre&ece munci de umbră ale lui ercule, celălaltfrate al lui 1pollon şi ermes, născut dintr$o fiinţă umană, şi care nu poate,precum fraţii săi,T să reali&e&e liber trecerea între cele două planuri8 vi&ibil şidivin. El *omul de pe PĂMÂNT) trebuie mai înt"i să$şi sacrifice ataşamentulpentru viaţă ca să a!un%ă în stadiul unde sunt revelate în mod natural cele trei&eităţi8 SOARELE, MERCUR şi soţia sa #E2'.

7nt"lnim aceeaşi simbolistică în revelarea lui (+ristos, fiul omului caretrebuie sacrificat pe cruce *cele patru elemente pentru a$şi de&vălui plenarnatura sa de lumină.

1stfel 1pollon, în le%enda sa, trebuie să trăiască lun%i perioade depur%atoriu printre oameni în serviciul lor, pentru a fi purificat de sec+eleleumbrei naturii sale mixte *&eu şi titan şi a se debarasa de toate urmelerevoltei şi blestemului proprii manifestării sale.

ici unul din cei trei &ei nu e le%itim, pare să afirme era, care$i urmăreştefără încetare pentru lipsa lor de respect faţă de e%e.

Ei sunt toţi trei fii ai ilu&iei sau ai somnului, ai umbrei PĂMÂNTULUI, dar cua!utorul lor se parcur%e drumul le%itimităţii şi al transmutaţiei cosmice.



7UPITER

PĂSTRĂTORUL LEGII

1 cincea planetă a 'istemului 'olar.

5evoluţie siderală8 >> ani şi N>? &ile.

5evoluţie sinodică8 NNC,CC &ile.

(uvinte c+eie8 Pupiter, eus, Punona, 6it+ra, <ndra, $rahma, 6oise, 6etis,(+iron, (iclopii.

3loaie, tunet şi ful%er, (er, e%e, lebăda albă, -aur.

'paţiu, creaţie vi&ibilă, multiplicare şi divi&are, Dharma.

(orpuri eterice, ou aurie, reli%ie, filo&ofie, le%i sociale, puterea timpului,aristocraţie, ierar+ii.

)anii şi instrumentele puterii, alianţe, contracte, relaţii, parteneriat, a lua şia da.

7nţelepciune8 5ăbdarea, (unoaşterea e%ii.

"arma 3lăcerile sen&uale, putere, relaţii interesante, furt şi înşelătorie încadrul alianţelor înc+eiate.

MOŞTENITORUL LEGII

7UPITER este ultimul născut dintre fii lui (+ronos, stăp"nul (erului şi al -impului. 1 venit pe lume %ol, învelit în &drenţe s"n%er"nde, într$o %rotăsecretă din (reta şi a crescut printre oameni p"nă c"nd a împlinit v"rsta la careşi$a putut revendica în faţa tatălui său locul care i se cuvenea8 'tăp"n al(erului şi 3ăm"ntului, 'tăp"n peste -ot şi situat dincolo de -ot *esiode. Iatăaici un tată ciudat al tuturor &eilor *etimolo%ia numelui său8 D+Aarus 3itar,exilat, prea uman în manifestările sale, prea aproape de noi pentru ca miturile

sale să nu fie /transparente0.3rin atributele lui apare ca o sinte&ă a trei &ei indo$europeni8 6it+ra *(erul,Indra şi lebăda lui albă *3ăm"ntul şi ful%erul, $rahma *între%ul, le%ea divină,Dharma).

El trebuie să$şi c"şti%e titlul re%al şi aceasta o reali&ea&ă printr$un sacrificiuritual exemplar8 2ciderea tatălui nele%itim şi blestemat de toţi descendenţiic+roni&ilor. El nu repre&intă Esenţa ci puterea ei manifestată. El aparţinespaţiului relativ şi nu poate să$şi c"şti%e po&iţia dec"t prin alianţa cu cerul. -reimari &eiţe uraniene îl vor a!uta conferindu$i propriile lor atribute.

6oira, cunoscătoarea e%ii 3rimordiale îi oferă cunoaşterea destinelor.1stfel, 7UPITER devine cel care îi fixea&ă fiecăruia locul în lume şi în cer înfuncţie de meritele, %"ndurile, actele sale. 7i fixea&ă po&iţiile sociale aşa înc"toamenii să$şi poată reali&a proiectele lor pe PĂMÂNT epui&"ndu$şi ariaposibilităţilor fără a intra în conflict cu &eii. Fiecăruia îi dă puterea şi teritoriul



lui, pare să spună 7UPITER, fiecăruia îi revine locul lui în colectivitate. 'urorile6oirei îi distru% pe cei care refu&ă această distribuire a rolurilor sterili&"ndfiinţele şi solul în ră&bunarea lor implacabilă. 6oira este însoţită de 6oartea5oşie care fixea&ă temporal fiinţele. Ea este cea care i$a cerut lui 7UPITER să$lmustre pe fiul său cel mic, 1sclepios, &eul medicinei care prin talentul săuprodi%ios am"na ora morţii pacienţilor lui. 7UPITER este responsabil cu ceea cebudd+iştii şi +induşii numesc Dharma experienţa clipei pre&ente, aici şi acum, în mediul fixat de propriul destin, adică propria karma. El se căsătoreşte cu -+emis *ec+ilibrul, !ustiţia şi cu 6nemosAne *memoria. 2na cunoaşte viitorulprestabilit, alta îşi aminteşte trecutul pe care$l c"nta ca pe un etern pre&ent.1stfel, prin această dublă alianţă eus $ 7UPITER se unifică dimensiunile spaţio$temporale *conştiinţa continuităţii karmi'!). El este iubit de 6etis, fiica lui4eanos şi a lui -+etAs şi &eiţa primordială andro%ină a înţelepciunii. De teamăsă nu fie detronat ca ea, eus o în%+ite şi aduce pe lume un avatar al ei,1t+ena cea ră&boinică. (iclopii îi sunt prieteni şi de aceea îi oferă atributul lor8oc+iul aflat în mi!locul frunţii prin care se percepe realitatea. 3rin acest oc+ipoate fi observat orice iese în afara le%ii, dar nu putem întreba ce le%e poate săimpună cel pe care %recii l$au desemnat ca fiind un u&urpator. (are esteadevărata putere a lui 7UPITER şi care este po&iţia luiG ici un erou le%endarnu este contestat mai mult dec"t 7UPITER. 'upremaţia lui este mai mereucontestată. Pustiţia, in!ustiţia sunt cuvintele c+eie ale !upiterienilor care$şifixea&ă propriile re%uli de conduită încerc"nd în acelaşi timp să le impună şialtora. imic nu este mai contestat şi mai contestabil dec"t acest fapt încontext uman8 să$i prote!e&i pe cei care te venerea&ă şi să$i pedepseşti pe cei

careţi sunt împotrivă. 'au oare aici este vorba despre karma, despre DharmalDacă fiecare se află în locul potrivit pentru a trăi în spiritul le%ilor divine, nuexistă practic in!ustiţie. Dar pentru a admite acest lucru trebuie să acceptăm cădorinţele noastre ne îndepărtea&ă de realitate şi că numim in!ustiţie tot ceea cenu corespunde cu vi&iunea noastră absolutistă de stăp"ni ai lucrurilor.

("nd un escroc sau un arivist cedea&ă în final me%alomaniei sale estevictima le%ii lui 7UPITER. ("nd o fiinţă dispreţuieşte lumea în care trăieşte şirefu&ă să$şi asume propriul său rol în !ocul manifestării, eşecul ei nu estealtceva dec"t o sancţiune !upiteriană.

7UPITER nu poate fi e%alat sau detronat, dar el conferă adesea muritorilor

%raţia lui. 2n contract este întotdeauna !upiterian8 vă an%a!ea&ă să$l respectaţi*virtute !upiteriană fără a minţi sau deforma nici măcar un sin%ur cuv"nt.

Pustiţia !upiteriană nu sancţionea&ă numai faptele, dar şi intenţiile ascunse.Fiecare trebuie să$şi cunoască scopurile în mod sincer, sin%urul scop fiind acelaca să%eata lui (+iron să$şi atin%ă ţinta divină. 1nimalul !upiterian mitic estesu%estiv pentru munca pe care o îndeplineşte8 cu a!utorul unui trunc+i dearbore, centaurul masacrea&ă totul în !ur. 7UPITER >$a ales pe unul dintre eipentru a$l educa pe fiul lui -+etAs *1c+ille şi pe 1sclepios. ermes a fost însărcinat să$l forme&e pentru a deveni om.

In acest simbol al SĂGETĂTORULUI sunt pre&ente cele trei nivele8• animal, centaurul este pe !umătate cal av"nd cele patru picioare bine

înfipte în păm"nt.

• uman, pentru că bustul lui este drept permiţ"nd ener%iei şi forţei să



circule liber; este capabil să %"ndească şi să decidă.

• divin, poartă drept arme arcul şi să%eata care îşi atin% ţinta dedeparte şi prin intermediul cărora poate fi îndepărtată ilu&ia.

Educator al semi&eilor, (+iron este un SĂGETĂTOR sau un !upiterian

armonios care are vocaţia de a forma tinerii. Pupiterianul retro%rad este şi elpreocupat de principiile educaţiei. 7UPITER răspunde mai multor ima%inicolaterale8

• el este naşul răspun&ător în faţa )isericii de educaţia reli%ioasă at"nărului; el are pe l"n%ă aceasta şi rolul +indusului bra+man8 el estecel care are drept unic scop propa%area e%ii Divine.

• unc+iul *în mod tradiţional fratele mamei care se substitue în ca& denevoie tatălui. 3rin extensie el este părinte adoptiv.

• 7nvăţătorul, cel care transmite învăţătura şi care ar trebui să forme&e

spiritele şi nu să le îndoctrine&e.7n fine, 7UPITER este foarte semnificativ pentru po&iţia socială pe care o va

ocupa fiinţa în funcţie de propria Dharma po&iţia planetei în casă indică undemodalitatea de expresie va fi la parametri maximi în funcţie de principiulexpansiunii !upiteriene.

In medicina e&oterică, 7UPITER constitue ener%ia corpului eteric, aceastărealitate subtilă numită aură, prin intermediul căreia intrăm în relaţie curealitatea exterioară. (ulorile, sunetele, vibraţiile vin să influenţe&e aceastăaură, reali&"ndu$se astfel diferenţierea între diverse contacte de0 ordin afectivşi social.

ÎNŢELEPCIUNEA LUI 7UPITER

1ccesul la înţelepciunea lui 7UPITER este cea de$a treia etapă pe drumul înspre cunoaştere. Ea re&ultă dintr$o bună cunoaştere a relaţiilor cu mediul,dintr$un simţ al %enero&ităţii şi din dob"ndirea unei discipline mentaleinterioare (1ENUS şi SATURN). 5ecunosc"nd că fiinţa de l"n%ă noi are oexistenţă independentă de intenţiile noastre, aceasta conduce încet laadoptarea unei atitudini binevoitoare. (unoaşterea le%ilor karma-!i, caredesc+ide a doua etapă, ne permite să discernem ce este !ust în orice relaţiile şi în orice situaţie. #ă&"nd în celălalt cum întreţinem propriile le%ături şiataşamente, nu putem să menţinem la nesf"rşit le%ăturile cu planul fi&ic. Pupiterianul conştient de Dharma devine senin în faţa destinului, concep"ndu$lca atare. u$şi va mai dori putere pentru că va fi conştient că n$o poateexercita dec"t asupra lui însuşi. 1ceastă descoperire este fundamentală pecalea spre sine. (uv"ntul /putere0 este explorat în toate sensurile sale ca verb*a putea face, spune, exista şi ca substantiv *tată, societate, bani, reli%ie, &eişi care revelea&ă activităţile lui SATURN şi PLUTON pe care noi le atribuim cuuşurinţă lui 7UPITER.

1ici, unde mă aflu acum pe calea evoluţiei spirituale, ce am eu de învăţatdespre sensul vieţii, despre rolul fiecărei fiinţe, despre motivele atracţiei saurespin%erii unei anumite persoaneG se întreabă !upiterianul.

Drumul lui 7UPITER trece în mod obli%atoriu pe la. MERCUR cu care a



semnat un /contract0. umai introspecţia atentă ne va a!uta să ne discernempercepţiile şi să le recunoaştem relativitatea. 1t"ta timp c"t vom continua săcredem că suntem influenţaţi din exterior facem, de fapt, !ocul mentalului care încearcă să se menţină c"t mai activ pentru a nu lăsa locul său celui de$altreilea oc+i care ştie, observă, care nu !udecă şi recunoaşte e%ea în -ot.1ceasta este funcţia centrului mental de comandă, 4na 'hakra, %uvernat deaceastă planetă şi care mai poartă denumirea de indu, av"nd iri&aţii violet,culoarea lui 7UPITER. 1cest corp extrem de subtil ne pune în le%ătură cu între%ul 2nivers permiţ"ndu$ne , dacă dorim, să în%lobăm totul într$o vi&iuneunitară în care nu mai există urmele ataşamentului. (unoaşterea viitorului şitrecutului conduce la !usta apreciere a locului fiecăruia în pre&ent. 6oira şi6nemosAne au devenit aliatele noastre pentru a ne învăţa sensul realităţii.1tunci renunţăm să căutăm resorturile ascunse ale 2niversului. 3rinintermediul acestui instrument inadecvat, care este mentalul ce ne conferăcunoaşterea trunc+iată, parţială, obscură a realităţii, putem în fine săbeneficiem şi să utili&ăm cu discernăm"nt roadele păm"ntului *(ornul1bundenţei respect"nd !ustiţia oamenilor. u trebuie să mai !udecăm !usteţeaunei ale%eri, a unui eveniment ci să consideram că putem învăţa mereu dinorice împre!urare. 7nţelepciunea lui 7UPITER spar%e limitele unei vi&iuni strictpersonale în favoarea unei vi&iuni lar%i a destinului omului pe PĂMÂNT. Dinacest moment 7UPITER ne apare ca fiind ceea ce este de fapt8 o punte detrecere către alte dimensiuni ale fiinţei. Descoperim că fiecare loc sau situaţie în care ne %ăsim ne permite să experimentăm natura noastră profundă. #ă&utădin acest punct de vedere, manifestarea karma-!i !upiteriene apare în mod

clar. Pocul rolurilor este un !oc al o%lin&ilor. Fiecare atra%e partenerii care i sepotrivesc8 nici o alianţă, nici un contract nu sunt +a&ardate, înc+eiate. ici oplanetă nu ne îndreaptă, mai mult ca 7UPITER, înspre ceea ce suntem noi cuadevărat în cadrul relaţiilor noastre cu mediul. Efectele sale karmi'! semanifestă în plan relaţional şi social.

7UPITER retro%rad8 /oc+i pentru oc+i şi dinte pentru dinte0. 2n !upiterianretro%rad este prin naştere în conflict cu planul social. 4 asemenea fiinţămanifestă un apetit sănătos, iar bolile care îi aduc cel mai adesea moartea sunt%uta sau delirium tremens. I se va petrece să fie înşelat adeseori în familie, laserviciu, între prieteni. -răieşte pe ba&a promisiunilor şi a an%a!amentelor,

ferindu$se să înc+eie contracte. (rede în puterea cuv"ntului dat şi nu$şi%ăseşte locul dacă cineva nu şi$l ţine. 7n ad"ncul sufletului este profundindi%nat8 de ce oamenii altruişti cum este el sunt at"t de rariG De ce copiii nu$isunt recunoscătoriG

(ei mai buni parteneri$adversari posibili pentru a întreţine conflicte deinterese sunt, în ca&ul !upiterienilor retro%ra&i, plutonienii. -răieşte urmărind săobţină, în %eneral, favoruri importante, pe măsura ima%inii aristocratice pe careo are despre el. 1ceastă atitudine nu este e%alată dec"t de incapacitatea de a$şi ţine promisiunile, de i%norarea completă a nevoilor altora şi de simţulsc+imburilor !uste în contextul păstrării unei distante relaţionale adecvate.

El este capabil astfel să denunţe in!ustiţia unor situaţii. Pupiterianulretro%rad nu se teme de tribunalele pe care le$a cunoscut at"t de bine în trecutşi la care în pre&ent nu are prea multe motive să facă apel. #a a!un%e în înc+isoare foarte rar cu excepţia ca&ului în care planeta fi%urea&ă în casa a XII.



Pupiterienii retro%ra&i par să cunoască foarte bine ceea ce îi aşteaptă. 1u învăţat în trecut cum să se folosească de alţii şi să ia c+iar şi ceea ce nu li seoferă. 'e prefac a fi fiinţe modeste, dar pe măsură ce trec anii natura loradevărată iese la suprafaţă.

3ot fi educatori remarcabili, dar ei uită să aplice informaţiile pe careurmăresc să le transmită. 7n %eneral c+iar dacă are copii mulţi, nu se înţele%ebine cu aceştia.

Femeia născută în această con!unctură astrală va întreţine relaţii prosperecu bărbaţii mai tineri dec"t ea. 1tunci c"nd se căsătoreşte, va ale%e cusi%uranţă patronul şi nu elevul de la cole%iu. Este o admirabilă %a&dă,susţinătoare de năde!de a reputaţiei soţului ei şi care după ce şi$a consolidatpo&iţia se dedică în exclusivitate conversaţiilor de salon. (ătre v"rsta de M@ deani acest tip de femeie trece printr$un %en de cri&ă de personalitateconsider"nd că s$a sacrificat prea mult pentru familia ei. (el mai adesea, o

asemenea cri&ă duce la divorţ. Ea crede că a înţeles că este mult mai profitabilsă investească în propriul său beneficiu ceea ce investise p"nă atunci în alţii.De aici înainte nu va maidispreţui banii.

7ntr$o &i, probabil, !upiterianul retro%rad se întreabă care$i este locul înaceastă viaţă. #a consulta, pentru a afla, un astrolo% sau un clarvă&ător. Esteconvins că locul lui trebuie să fi fost fixat de cineva, undeva. Şi mai ales căexistă un loc unde va %ăsi cu uşurinţă bani, plăcere şi tot ce îşi doreşte. 2n !upiterian retro%rad se poate naşte bo%at şi poate muri sărac8 moştenirile nudurea&ă o viaţă întrea%ă; numai &estrea karmi' este eternă şi de aceea oastfel de fiinţă nu$şi pierde obiceiul de a arunca banii pe fereastră fără să punănimic în loc, aştept"nd să le fie totul servit pe tavă.

("nd 7UPITER devine retro%rad în timpul vieţii, viaţa ia o întorsăturăneaşteptată. #iaţa personală, cea profesională se afundă deodată într$unscandal ireversibil. Eraţi bo%at, iar acum sunteţi sărac; eraţi sărac, iar acum aţidevenit bo%at. De la o &i la alta totul se poate sc+imba. 4 asemenea sc+imbarepoate fi un bun prile! de a %ăsi ec+ilibrul şi locul în interiorul fiinţei şi nu înlumea exterioară. Deci problema esenţială este să$ţi %ăseşti locul potrivitestim"ndu$ţi corect valoarea, pe toate planurile. Experienţa Dharma-!i a început.



SATURN

ILUZIA TIMPULUI

A şasea planetă a sistemului solar.

5evoluţie siderală8LO de ani şi >B de &ile

5evoluţie sinodică 8 NC ,> &ile

(uvinte c+eie8 (+ronos, 'et+, 6a+aala, #is+nu, 1tount; (oe&iune, timp,limita, structură, or%ani&aţie, vi&ibil.

6ental, inerţie, %reutate, vi&iuni false, le%i mentale.

5esponsabilitate, arma, ilu&ie, denumire, culpabilitate, re%rete, securitate,autodetermitare, înc+istare, persecuţie, boli mentale.

7nţelepciune8 disciplină, moralitate

"arma i%noranţă înlănţuitoare

COEZIUNEA LUMII 1IZIBILE

SATURN îl detronea&ă pe tatăl său URANUS, obli%"ndu$l să$şi risipeascăsăm"nţa, d"nd astfel naştere unei mari varietăţi de forme. Dar nu poate păstra

puterea u&urpată8 forţele titanice uraniene rămase libere se revoltă împotrivaacestui nou stăp"n care vrea să le înc+iste&e în limitele timpului. Fiul lui,

7UPITER, le va transforma în aliate.

7n E%ipt, sub numele de 'et+, crocodilul din il, fratele lui 4siris, &eul întunericului este cel care duce lupta permanentă a umbrei împotriva luminii.Dar acţiunea lui fertili&antă este divini&ată pe PĂMÂNT. 5epre&intănecesitatea din care a apărut (reaţia printr$o dorinţă ire&istibilă. 1cest universeste instabil şi menţinerea lui depinde de voinţa fiecărei creaturi. 1ceasta nu sepoate reali&a dec"t prin ritualuri speciale, reînnoite în mod constant. e%endalui 'et+ vorbeşte despre o repre&entare a lumii la visul mental, repre&entarefără de care ilu&ia solidităţii şi a perenităţii sale s$ar spulbera. 7ntr$o anumitămăsură după fa&a vidului sau a aosului iniţial, (reatorul a încredinţatmenţinerea creaţiei creaturilor sale, pentru ca formele să nu se întoarcă în+aos, la instabilitatea lor iniţială. 3entru vec+ii e%ipteni, lumea nu exista carealitate obiectivă în afara concepţiei noastre că ea este altfel.

Doar #idul (Sunyata la +induşi nu este neantul. El pre$exista dincolo delumea formelor. 4mnipre&ent şi fertili&ator, 'piritul foloseşte această materieiniţială (Prakriti) pentru a reali&a materiali&area tan%ibilă în planul fi&ic alacestei ener%ii fundamentale. 1cestea sunt forţele modelatoare de care

vorbeşte budd+ismul şi care sunt or%ani&ate de către SATURN.7ntr$o &i, lumea vi&ibilă a fost creată şi în această lume, afirmă tradiţia celtă

$ nu există nici o direcţie precisă sau prestabilită pentru o fiinţă. Este un tăr"m în care noi urmărim să ne lăsăm urmele trecerii prin el dincolo de an%oasa



permanentă vă&"ndu$le călcate în picioare de către ceilalţi. De aici decur%numeroase consecinţe care duc la a%resivitate, la cea mai mică nesi%uranţă, laparanoia, trec"nd prin anorexie, sc+i&ofrenie, statism absolut în ceea cepriveşte ale%erea sau căutarea permanentă de responsabilităţi pentru apreînt"mpina orice sentiment persistent de culpabilitate.

6entalul este astfel făcut înc"t, în cercul său e%ocentric de referinţe, îşiatribuie tot ce se petrece, dar de fapt acestea fac subiectul karma-!i, devenirii;este fondat pe re%retul de a nu fi putut controla lucrurile şi de a le menţineconform propriilor sale obiective.

<reşind în %uvernarea lumii, el se acu&ă cu uşurinţă de a fi făcut toateneca&urile, şi str"n%e din pumni pentru a$şi afirma voinţa de a înlăturapa%ubele... ceea ce adesea c+iar face. -rebui să fi %reşit ... spune mentalul.(ăci, dacă n$ai fost vinovat la interior sau la exterior, cine ar putea explica dece se petrec toate acestea, de ce lumea e un infernG 'aturnienii confundă uşor

propria lor vi&iune asupra lumii cu realitatea universală. 2nde este blestematul,in%ratul de autor al acestui /rău0G 2nde e acest &eu %ata să$l sf"şie şi care nuse alinia&ă nici unei re%uli, nici unei ordiniG u ştie, dar îl proiectea&ă peste tot,asupra tuturora.

u /se0 vrea să fie liber. Şi acest /se0 care %enerali&ea&ă umple lumeaumbrelor proiectate care redau, de fapt, ceea ce nu intră în cadrul său limitatal interpretărilor. ("nd se măreşte caracterul dificil al comportamentului său,c"nd autolimitarea devine înlănţuitoare, c"nd nevoia de si%uranţă şi de controlse învecinea&ă cu panica, SATURN devine retro%rad.

6entalul devine imobil, imuabil, refractar la toate influenţele exterioare.. Elnu mai /înaintea&ă0 dec"t prin do%me şi credinţe eronate8 >$a a!uns damnarealui SATURN, se blestemă sin%ur şi$i condamnă şi pe ceilalţi.

'e contractă, se retra%e în refu%iul său, se i&olea&ă de lume, se prote!ea&ăcontra fantomelor, or%ani&ea&ă un cadru pe măsura sa în care totul nu e dec"trepresiune... şi denunţă în vi&iunea sa avară de lucruri sterilitateaPĂMÂNTULUI, respin%"nd (ornul 1bundenţei care se revarsă ca o scamatorieşi care nu poate dec"t să se întoarcă contra lui. (e ar putea intra în aceştipumni str"nşi, care refu&ă şi să dea şi să primeascăG

7i e frică să nu$i scape ceva, îi e frică să nu controle&e destul ineluctabilul8moartea fi&ică de la capătul drumului. $haana preia aceste dorinţe !alnice şi letransportă pe ur&eala timpului penţru &iua c"nd vor %ăsi din nou un teren fertilunde să se reîncarne&e. Este un teritoriu nou de luat în stăp"nire înrelativitatea spaţio$temporală.

ÎNŢELEPCIUNEA LUI SATURN

7n or%ani&area socială, morala e o necesitate. )udd+ismul nu se înşealăc"nd defineşte nivelurile de înţele%ere a le%ilor #ieţii după receptivitateafiecăruia. 1numite re%uli, care sunt asemănătoare cu Decalo%ul, dar care suntformulate în termenii bunului plac şi nu ai unor ordine imperative, suntdestinate celor care trăiesc fără conştiinţa 'inelui. Ei vi&ea&ă respectul pentruceilalţi, în cadrul %rupurilor or%ani&ate8 să nu furi, să nu faci rău, să perpetue&itradiţia familială, să respecţi viaţa şi bunurile altuia.



1l doilea nivel se referă la cei care sunt an%renaţi pe o cale a căutăriipersonale şi care pot oricum supravieţui, c+iar dacă nu sunt an%renaţi dinpunct de vedere reli%ios.

Este vorba acum de a înţele%e sensul şi nu de a se plia după o disciplină, de

a dob"ndi inteli%enţa moralităţii naturale. 1ici apare calitatea saturniană de'+ila *disciplina, care respin%e orice speranţă de recompensare pentru bunăpurtare şi recunoaşte temeiul ordinii vi&ibile.

1l treilea nivel se adresea&ă celor care au intrat pe (ale înţelepciunii, a$oddhisattas-ilor, oamenii care şi$au consacrat multiplele lor existenţe pentrua$i conduce pe ceilalţi la Eliberare.

Disciplina interioară, conştiinţa de sine de&voltată pe această cale altruistăconduce în mod natural la respectarea 4rdinii 2niversului prin recunoaştereaneîncetată a karma-!i şi a dharma-!i. u se pune problema pentru astrolo%iakarmi' de a promite merite, recompense sau damnarea celor care fac apel laea, şi nici de a se eri!a în !udecătorul nivelului de evoluţie al unei fiinţe umane în etape, întotdeauna foarte personale, pe care acesta le poate înt"lni.

Etapele fiecăruia, dacă ele sunt reale şi nu roadele vreunei evadări în lumeaima%inarului, conduc la aceeaşi pri&ă de conştiinţă în toate filosofiileevoluţioniste ale lumii.

(el care a trăit aceste etape pe calea sa, poate pur şi simplu să spună8 /Da,am trecut prin asta0. 7n ca&ul disciplinei (Shila) construită &i de &i, aceastaconduce la liniştirea pro%resivă a mentalului, care nu se mai teme desancţiunile imanente şi are încredere în inteli%enţă pentru a se ilumina. #oinţa

e reorientată către stabilitatea lumii interioare, şi adeptul va trebui sădescopere cum ea e inoperantă at"ta timp c"t e animată de speranţa vreunuic"şti% sau vreunui control oarecare. #oinţa e o calitate naturală a mentalului,care devine dăunătoare doar c"nd serveşte drept instrument dorinţei. Eadevine, din contră, o armă perfect eficace de îndată ce se focali&ea&ă asupraunui obiectiv precis ca şi controloare a dispersiei. -rebuie să înţele%em astfelcă nu se pune problema să respin%em calităţile mentalului sau să fim avi&i deaceasta din urmă, ci dimpotrivă, să /reeducăm0 acest instrument ca un tatăvi%ilent şi binevoitor faţă de un copil neascultător şi speriat.

1 recunoaşte temeiul oricărei re&istenţe şi a oricărei nevoi de si%uranţă eprima etapă. 7n or%ani&area sa, mentalul are o raţiune de a fi.

Inutil să$l de&%oliţi, să$l treceţi prin filtrul anali&ei, cu at"t mai puţin cu c"tobiectivul va fi, în, mod unic, acela de a re%ăsi un bun ec+ilibru monden.(ăutătorul devine observatorul acestei funcţionări şi va decodifica pro%resivexperienţele care l$au condiţionat să funcţione&e după modurile lor particulare.#a descoperi repede că aceste construcţii nu sunt specifice, ci sunt pur şisimplu supraîncărcate cu interpretările sale personale. #a înt"lni pe drumul săuinerţia, refu&ul transformării, lentoarea interioară care$l locuieşte şi va trebuisă$şi mobili&e&e toată aspiraţia pentru a putea continua.

#a descoperi certitudinile sale sub forma cunoştinţelor ce$i conferăsi%uranţă şi le va trece prin filtrul unui spirit din ce în ce mai ascuţit. Este o calea umbrelor care trebuie să fie parcursă cu o răbdare infinită, fără nici oviolenţă, fără a căuta o direcţie precisă. 1stfel se va manifesta sensul de



„ACUM” propriu lui SATURN.

Devine evident în această observare clară şi din ce în ce mai lucidă, căsamskaras-uril!, acele re&iduuri de memorie sunt reactivate instantaneu desituaţiile exterioare, pentru că mentalul nu e dec"t un !oc permanent de

interacţiuni fără nici o continuitate, iar noi nu trebuie să acordăm nici un creditmişcării %"ndurilor. (redinţa noastră iese la suprafaţă, fricile noastre se ivesc,putem să ne amintim din ce în ce mai precis de ori%inea afirmaţiilor noastre, alecţiilor primite, a suferinţelor anterioare şi a răspunsurilor pe care le$am dat.

6ai suntem noi aşa astă&iG u, putem da un răspuns diferit. 3rima datăc"nd spunem /Da0, c"nd răspundem /u0, prima dată c"nd, conştienţi detrecutul care reapare, noi luăm o altă deci&ie, spontană, naturală, sentimentulde libertate e imens. u se !oacă totul m"ine, în altă lume, ci acum, în fiecarefracţiune de secundă. 4 ştim. u vom reveni niciodată înapoi.

#ec+iul demon saturnian devine prieten8 l$am folosit drept pavă&ă, putem încă să o mai facem. Ştim bine că noi suntem autorii. (a într$un !oc de şa+ cu#iaţa, cu e%ea, nu mai credem că le controlăm cu puterea noastră deri&orie,am %ăsit ceva mai bun8 libertatea interioară de a ne transforma sau de arăm"ne exact aşa cum suntem, după bunul nostru plac. u mai vrem să$itransformăm nici pe ceilalţi, nici lumea, ci pentru noi devine imperativ de amer%e mai departe în direcţia personală. Disciplina e deci or%ani&ată în !urulunei cunoaşteri reale a beneficiilor pe care le putem obţine. u o recompensă,ci o luminare pro%resivă a căii, o bucurie de a trăi în pre&ent, care nu are nimicde$a face cu vreo morală sau filosofic Experienţele se clarifică pro%resiv, înlimita timpului care le$a dat naştere. 'unt necesare &ile, ani pentru ca reflexelecondiţionate să dispară. Fiecare clipă a vieţii devine vi%ilentă în scopul de a levedea ivindu$se şi de a le desface, le%ătură după le%ătură, nod după nod, cucura!ul necesar fiecărei clipe. Devenim, bineînţeles, din ce în ce mai morali, darnu de frica !andarmului ci pentru că fiecare abatere aduce scindare, suferinţă,/noapte0. evoia de model sf"rşeşte şi ea prin a se atenua. (um putem fi noi înşine şi în acelaşi timp să căutăm o directivă, o %aranţieG

u mai există respin%erea autorităţii pe care o aveam faţă de un altul. 'ecreea&ă puţin c"te puţin o e%alitate a comportamentului *o lipsă a pasiunii8 încertitudinea ce se amplifică nimic nu ne mai poate manipula. evoia de a

convin%e ca să$l atra%em pe celălalt şi de a evita suferinţa descreşte. 1ceastăcale pro%resivă construieşte o mare si%uranţă interioară. u ne mai respin%em,nu ne mai condamnăm, acum se de&voltă spontaneitatea. Inerţia devinemobilitate, inteli%enţa înlocuieşte ima%inaţia şi se revelea&ă de o mie de orimai plină de motive8 am trecut dincolo de universul psi+olo%ic al LUNII. Ştimcă purificare se va face în ritmul în care se poate face, dar că depinde de noi, înfiecare moment, să o ducem la bun sf"rşit. 7ntr$o &i, c"nd „A4"” va voi.

6entalul are din ce în ce mai puţin nevoie de repere, de dove&i, de %aranţiipentru a$şi asi%ura perenitatea. El a %ăsit ceva mai interesant şi, în fond, ceeace$l interesea&ă e să fie interesat. ("nd riscul nu se arată a fi mortal, c"nd

inerţia nu e o resursă în sine, el poate foarte bine să /înţelea%ă0.



SATURN RETROGRAD0 FIXITATEA CA LIMITARE

SATURN retro%rad re%retă, se simte vinovat. 1mplifică responsabilitatea.'e !ură că va face mai bine pe viitor, ar trebui să descopere pur şi simplu cumtrebuie făcut.

El se fixea&ă în pro%rame de transformări, dar le cere de la ceilalţi... E at"tde dificil: E vina lui dacă copii îi sunt nedisciplinaţi nereuşind în studiile lor şi evina tatălui său dacă el nu şi le$a putut urma pe ale sale.

#a trebui să facă cele necesare pentru a păstra fericirea şi liniştea alor săi.El vrea să fie responsabil pentru fiecare şi să le controle&e activităţile pentru a$ialinia mai bine la normele sale. u se află pe lume să se amu&e, asta e si%ur;părinţii trebuie să$i facă să ştie bine acest lucru. 1u de făcut temele... imic nuse obţine fără să o meriţi, îţi trebuie timp pentru a c"şti%a lucrurile, pentru aobţine ce aşteaptă ceilalţi... -rebuie să faci eforturi:

#ă va întreba c"t şi cum şi ce va obţine în sc+imb, în c"t timp şi cu ce%aranţii. u face nimic pe de%eaba. 1re prea ascuţit simţul că /aceasta nu vadura0 pentru a lăsa la voia înt"mplării, orice ar fi.

iniştiţi$l repede spun"ndu$i /E bine:0 sau /E rău:0... ca astfel să se poatădestinde o clipă.

-rebuie să fie puternic în fiecare clipă... -rebuie să fie impecabil: 'e !ustifică în mod constant, c+iar dacă nu ştie de ce. #rea să vă /explice0, să$şi depenetrecutul de la 1 la ... c"teodată ore între%i, pentru a vă arăta că nu e vina luişi că i s$au făcut lucruri de neiertat. 1nali&ea&ă, disecă cel mai mărunteveniment. 'e +răneşte, se îndoapă cu ele, le di%eră. $are timp să vărăspundă. #ă va răspunde m"ine, c"nd totul va fi c"ntărit.

El n$o va face niciodată, pentru că vă va purta pică pentru propria luiincapacitate de a profita de oca&ie şi de a$şi exprima dorinţele imediate. 1 vrutmai înt"i să vă înţelea%ă. 1stfel, poate /rume%a0 liniştit propria voastră lipsă de înţele%ere în faţa bunăvoinţei sale evidente. (+iar şi atunci c"nd cei cuSATURN retro%rad reuşesc să$şi depăşească inerţia şi frica de viitor, există înei %ustul rău al fricii faţă de !udecata celorlalţi şi de riscul asumat în faţaoricărei iniţiative. 'e limitea&ă, îşi fixea&ă %raniţe, îşi impune am"nări, pierdeadesea şansele ce i se oferă. u e destul de si%ur: 6oare de nelinişte la %"ndul

re&ultatelor viitoare, care sunt totuşi, cel mai adesea, fructul unei !uste anali&e,al unei bune observări a realităţii. Dacă saturnianul retro%rad îşi poate atra%e încrederea, simţul realismului şi eficacitatea sa concretă vor face minuni. Esteun or%ani&ator înnăscut, care nu lasă nimic la voia înt"mplării, dar îi e frică sănu fie do!enit.

1 fost un copil nerecunoscut, crescut de alţi părinţi, ri%i&i şi fără pic deumor, iar tatăl era mereu absent, ascuns în spatele marilor saleresponsabilităţi. Dacă saturnienii retro%ra&i se nasc într$un mediu+iperor%ani&at în !urul securităţii materiale sau a codurilor morale şi sociale,atunci cu at"t e mai mare ri%iditatea dusă la extrem, datorată fricii de ce li se

va spune. 3ărinţii lor repre&intă întru totul ima%inea a ceea ce erau ei într$oviaţă anterioară. De asemeni, ei îşi fac o datorie din a respecta aceste coduri,pe care ori le$au anulat, ori le$au in%erat prea mult fără discernăm"nt altă dată.'e ocupă at"t de mult să corecte&e trecutul că nu mai au timp să trăiască în



pre&ent.

("teodată, iresponsabilităţii psi+olo%ice mai mult sau mai puţin a%ravată demediul natal i se adau%ă o karm colectivă *retribuţie a fanatismului social saureli%ios anterior care$l aruncă pe copil încă de la naştere în ideea că /lumea îi

poartă pică0. De aici p"nă la a întreba /(e aşteaptă lumea de la mineG0 nu edec"t un pas. (ei mai paranoici deduc că nu sunt pe păm"nt de%eaba, cătrebuie să aibă vreo misiune pe undeva, şi profită de asta pentru a respin%eobli%aţiile sociale care li se impun de către autoritatea părintească căreiatrebuie să i se supună. u spun niciodată nu: u sunt liberi să facă ceea cedoresc. 'aturnienii retro%ra&i îşi fixea&ă adesea ca limite ale%erile de viaţă şicomportamentul represiv al părinţilor, şi vor trebui să$şi mobili&e&e tot cura!ulpentru a le transcende şi a$şi oferi dreptul de a reuşi mai bine dec"t ai lor. E unprudent care avansea&ă pas cu pas, adesea fixat cu oc+ii asupra picioarelor luişi asupra cen&orului pe care şi$l înc+ipuie aştept"ndu$l încremenit la capătul

scărilor. 1ceasta creea&ă o %imnastică mentală amu&antă, care extrapolea&ăconsecinţele fiecărei situaţii şi ale fiecărui cuv"nt p"nă la a le sterili&a total.

("nd este /sătul p"nă peste cap0, c"nd nu mai face faţă responsabilităţilor în care e prins şi suprave%+erii continue pe care o exercită asupra celorlalţi.SATURNIANUL retro%rad clac+ea&ă, se bloc+ea&ă. atura sa monolitică nupermite slăbiciunea. 'e autodistru%e datorită depresiei sau incapacităţii,refu&"nd întotdeauna să pl"n%ă sau să$şi reverse torentul de lacrimi, refu&"ndsă ceară nu contea&ă ce. 1ceasta nu se face: Dacă vă este clar faptul că arputea să se încumete fără risc, vă poate atunci întreba cu o voce pierdută8/(um trebuie procedatG0

("teodată e dificil de ştiut dacă saturnianul retro%rad a suferit cu adevărato represie at"t de drastică înc"t nu mai are alt drept dec"t acela de a sesupune ordinelor invi&ibile... sau dacă n$a construit toate acestea în capul săuplec"nd de la o puternica tendinţă de a vedea peste tot !udecăţi. E o !ustificarefăcută din mers, întotdeauna e %ata să pre&inte motivele sale celorlalţi *ca& deretro%radare activă, sau să renunţe la orice iniţiativă personală fiindcă îi e fricăsă se lupte pentru a atin%e ceea ce doreşte *ca& de retro%radare pasivă. Elrenunţă adesea at"t de repede că nici nu aveţi timpul să$i spuneţi /Da0. 7i suntinsuportabile orice e&itare sau timp de %"ndire; a vă&ut el bine, l$aţi respins, l$aţi !udecat: El nu cunoaşte calea de mi!loc8 două persoane nu pot aveadreptate în acelaşi timp. 4ri voi, ori el: DevineK surd la ar%umentele voastre pecare vi le înapoia&ă ca fiind tot at"tea motive de intoleranţă.

1$l înţele%e, vă va determina să vă supuneţi total obiectivelor sale, să$i daţidreptate întotdeauna. El are o vi&iune absolutistă asupra %"ndirii8 oricecompromis e o compromitere. 'e vrea exemplar, devine stereotip. 'e vreamoral, devine supus normelor. 7şi fixea&ă propriile limite, devine limitat. 7şiasi%ură de unul sin%ur viitorul lui şi al copiilor lui cărora le inoculea&ă aceleaşiprincipii. -ovarăşul său care nu are nici un loc în acest univers limitat, îşi vacăuta adesea în altă parte libertatea8 toţi bărbaţii *toate femeile sunt

iresponsabili.2n saturnian retro%rad nu lasă nimic în urma sa, de teamă să nu trebuiască

să dea într$o &i socoteală cuiva. -răieşte sub privirea eternă a tatălui. 7şistabileşte astfel solid ba&ele viitoarelor sale reîncarnări, plec"nd de la /Dac$aş



fi ştiut0, /1veam drepturi0 prin care îşi manifestă desc+is dorinţa sa de acontrola viitorul... pe ba&a continuităţii cu trecutul. (ea mare parte aculpabilităţii din povestirile sale redă destul de improbabil întrea%a lorveracitate. 2n saturnian retro%rad, pentru a se corecta trebuie să revină lafapta obiectivă. El are o memorie infailibilă care poate fi utili&ată şi po&itiv. -rebui să$şi asume riscul de a mai lăsa responsabilitatea şi pe seama altora,doar ca să vadă dacă sunt at"t de incapabili precum îi credea. Dar bineînţelescă nu vor face /cum trebuie0, adică la fel ca el. E un maniac al perfecţiuniiunilaterale, care nu$şi ima%inea&ă supleţea variantelor şi a repaosului pe care il$ar putea aduce cele propuse de alţii. ("nd îi lasă pe alţii să le facă, se eri!ea&ă în controlor. 1stfel, se %ăsesc spontan mulţi saturnieni retro%ra&i în meserii încare îi limitea&ă pe ceilalţi, sau în funcţii pline de si%uranţă , unde au de aplicatcoduri şi le%i. Inutil să reflectaţi8 e scris, aşa trebuie făcut, între N@ şi ?@ de ani,saturnianul retro%rad poate începe să$şi pună întrebări şi să vadă dacăversiunea poveştii sale nu poate fi interpretată altfel. 1ceasta se petrece în%eneral, c"nd s$a înt"lnit cu propriile limite, cu neputinţa sa totală şi atunci îşioferă dreptul de a ieşi de pe teritoriul său fortificat. Descoperă astfel că ceilalţipot refu&a să i se /supună0 fără să$l respin%ă şi că vi&iunea sa, înc+istată înnorme, asupra lucrurilor este fondată pe o puternică nevoie de putere într$olume or%ani&ată de el pentru a evita cea mai mică surpri&ă.

#iaţa le poate oferi astfel o variantă a retro%radării lor, foarte caracteristicămodului în care ea a fost creată8 să trăiască pe l"n%ă copii +andicapaţi, să seocupe de persoanele în v"rstă şi să$şi %ăsească adevăratul ec+ilibru întreresponsabilitate şi respectul faţă de posibilităţile lor, să$şi exprime certitudinile

şi să înt"lnească cu această oca&ie persoane blocate în aceleaşi piedicimentale, care cer să fie eliberate. Ei se ciocnesc astfel de propriile lor limite,datorită lipsei de înţele%ere, fricii de consecinţe, vi&ibile în nesi%uranţacelorlalţi. Ei pot începe să$şi pună întrebări în le%ătură cu responsabilitateamentală în înlănţuirile karmi'!.

e$ar trebui o voinţă bine diri!ată, multă răbdare, o aspiraţie fermă de a înţele%e pentru a avansa pe (ale. 2nii dintre ei, conştienţi de ceea ce conţineaca frică controlul lor asupra lumii şi a celorlalţi, sf"rşesc prin a se desc+idecătre dimensiunea uraniană. Ei au atins limitele plictisului şi a obscurităţiidimensiunii retro%rade şi au decis că o aventură personală merită osteneala de

a fi trăită. 1ceasta se produce atunci c"nd au constatat în urma re&ultatelor cănu au controlat niciodată nimic, cu excepţia celor care preferau să le dele%etoate responsabilităţile. 1stfel, vor înceta să vrea să$i diri!e&e şi să$i !udece pecei care nu le$au cerut nimic.

PORTALUL 1ĂRSĂTORULUI

6itolo%ia %reacă spune că cei trei fii ai lui (+ronos şi$au împărţit %uvernareaPĂMÂNTULUI. 7UPITER moşteneşte ceea ce e deasupra *(erul, NEPTUNceea ce e în !ur *6area, iar PLUTON ceea ce e dedesubt *infernul şi lumile

subterane. PĂMÂNTUL a revenit oamenilor cu sin%ura condiţie de a nu căutaniciodată să e%ale&e puterea &eilor. 3utem astfel înţele%e de ce atunci c"ndurmărim să trecem de porţile vi&ibile, să ieşim, din referinţele noastresaturniene obişnuite, pune stăp"nire pe noi teroarea. (opiii 'tAx$ului ve%+ea&ă



despre realitatea invi&ibilului, dar el va fi acela care va decodifica mesa!ele lorpentru a nu răm"ne în dualitate. (a şi cum ar ţese vălul viselor noastre , maiales noaptea * domeniul lui 2512',ele au tendinţa de a se manifesta.

3rincipiile apar astfel ca iniţiatori ce ne %+idea&ă în labirintul &odiacal

%uvernat de SATURN, dar construit în invi&ibil de ener%iile uraniene. a %reci,URANUS $ %uvernea&ă axa lumii, iar 4mul #ertical *adultul poate cunoaştesensul ce$l orientea&ă în direcţia unităţii sale pierdute, observ"nd tocmaiaceastă creaţie.

MAEŞTRII EZOTERICI AI ZODIACULUI

(ei doispre&ece copii ai lui URANUS, odată eliberaţi din str"nsoarea -atălui, încep, aliindu$se,opera de multiplicare ce va fi desăv"rşită de 7UPITER în lumea manifestată. 4eanos moşteneşte facultatea străbunului său cu

acelaşi nume, de a defini şi delimita lumea, astfel ca viaţa să se poatămanifesta. El este -atăl universal , pă&itorul le%ilor şi e căsătorit cu -+etis,&eiţa 1pelor, împreună cu care dă naştere la trei mii de fii, fluviile şi trei mii defiice *4ceanidele, formele ar+etipale ale 1pei. Este tentant să atribuim cupluluiprimul semn al &odiacului *masculin şi feminin , ca simboluri ale acelui punctdin care porneşte viaţa şi la care se reîntoarce8 orice manifestare ia formă în1pă şi revine la 1pă şi doar aceşti doi titani sinteti&ea&ă acest proces -ată$6amă pe care îl atribuim lui NEPTUN. Ei constituie /prefi%urarea0 manifestăriisale.

-+eia *2rania, fiica lui Dumne&eu este aceea care revelea&ă umina

3rimordială. 7n această calitate ea e comparabilă cu 1ENUS, înainte desci&iunea sa în dualitate, ca atracţie$repulsie, şi ocupă astfel, de drept, semnulfeminin al TAURULUI. Ea se căsătoreşte cu Aperion, delimitarea, diferenţaprin care dualitatea *principiu al %emenilor pune în mişcare acţiuneaener%etică. 3+oebe *ecate, LUNA 3rimordială, 'trălucitoarea, domneştepeste RAC şi se căsătoreşte cu (oios. Din uniunea lor se naşte oto, 'omnul,mama LUNII şi a SOARELUI. (oios este deci re%entul titan al LEULUI, undedomneşte SOARELE. 1m"ndoi repre&intă lumina celestă manifestată înuniversul formelor care revelea&ă vi&ibilul.

5+eia este în mod clar asimilată de %reci cu descendenta sa (Abelle*Demetra. Ea este deci -erra fertilă a FECIOAREI şi se va căsători cu (+ronos,&eul -impului care este semnalat ca al doispre&ecelea născut. <recii antici îiatribuiau stăp"nirea 1ĂRSĂTORULUI. Papet se căsătoreşte cu WlAmena,aparţin"nd unei ierar+ii secundare şi dă naştere împreună cu ea la patru fiicare fac să simboli&e&e (rucea Elementară8 1tlas condamnat de eus să poartelumea pe umerii săi, 6enoitos, ambiţiosul revoltat, Epit+eme, care$şi revendicăinteli%enţa contra cea a -atălui,şi mai ales 3rometeu, care sustra%e focul din(er şi îl oferă oamenilor. <recii îl pre&intă pe acesta din urmă ca fiind părintele între%ii rase umane. <rupul îşi asumă astfel ruptura cu 2nitatea şi m"nia

(erului împotriva creaturilor sale. Exilaţi, condamnaţi să trăiască în suferită împreună cu aceia care le$au adoptat cau&a, ei încarnea&ă relaţia ec+ilibru*unitatea $ de&ec+ilibru *dualitate a BALANŢEI.

-+emis este &eiţa Pustiţiei şi a e%ii Divine care îşi transmite puterile lui



eus devenindu$i aliat. Ea spune că ceea ce este fix este fixat (karma .In acestsens îi putem atribui semnul feminin al SCORPIONULUI , în care fixitateadorinţei determină ceea ce este stabilit pentru fiecare conform cu le%ea Pustiţiei(dharma).

(reios sau Wroios primeşte ca atribut 'upremaţia şi 'uperioritatea. El o ia încăsătorie pe Euribia, fiica &eului polimorf al apelor, 3ontos, şi îi dăruieşte ca fiupe 'tAx, limita spaţiului uman. Ea însăşi îl naşte pe Wratos *puterea şi pe )iesau )ia *forţa violentă. <rupul este semnificativ pentru ener%iaSĂGETĂTORULUI, a cărui %uvernare va fi atribuită stăp"nului &eilor, eus$ Pupiter. 6nemo&ine, asociată semnelor de 3ăm"nt de către %reci ia în modnatural direcţia CAPRICORNULUI, împreună cu simbolismul morţii şi aldestinului aplecat asupra conştiinţei trecutului şi viitorului. 'oţie a lui eus, ea îi oferă le%itimitatea 4rdinii umii prin care fiecare primeşte ceea ce îi este dat. 7UPITER apare astfel ca în cartea 3apei din /-arot0 încon!urat de doi st"lpi,

două principii care îi conferă re%alitatea spirituală. Fundamentele fiind puse,URANUS dă naştere la încă trei %i%anţi, (iclopii care se manifestă sub formatră&netului luminos, tunător, clarificator, care va deveni atributul lui eus.URANUS se retra%e deci pe 1xa 3ăm"ntului *în (er şi lasă cele douăspre&eceener%ii ale sale să$i îndeplinească opera conform cu direcţiile date *3+oebe şiWro!os. 5eali&area proiectului uranian trece în mod necesar prin paradoxuri şirevoltă *Papet; în faţa acestuia suntem toţi nişte copii, iar e%ea se manifestăpeste tot *-+emis, 6nemo&ina şi nimic nu poate să treacă limitele spaţiului şiputerii care îi sunt date. URANUS a ve%+eat ca supremaţia sa *Wroios să seexprime dincolo de limitele 'paţiului *Aperion şi -impului *(+ronos8 o dată

lansat 4rdinul Iniţial *castrarea 2niversul de!a reali&at poate să se multiplice şisă se întreţină din el însuşi. 3roiectul era de!a înfăptuit înainte de începutulumii.

ÎNŢELEPCIUNEA LUI URANUS

7n termeni umani, proiectul oricărei vieţi, obiectivul final al oricărei naşteriexistă în sine şi nu poate fi obiectul unei căutări în afară de ceea ce există dintotdeauna. Este de datoria omului să$şi re%ăsească direcţia axei, a axei saleinterioare şi să facă să încete&e divi&iunea, de unde necesitatea credinţei în

(onştiinţă pentru a$şi re%ăsi sensul unităţii personale, lăs"ndu$se %+idat demira!ele omnipre&ente ale (reaţiei care îi indică direcţia de urmat. 1cest ordinprimordial este înscris în fiecare din noi, iar uranienii îl repre&intă. Ei cautăpeste tot armonia în relaţiile cu ceilalţi, fără însă s$o înt"lnească vreodată.2ranianul îşi caută 2rania sa, 1ENUS a sa primordială, şi se pierde în aceastăcăutare8 celălalt, obiect al divi&iunii din el şi al speranţei noastre, nu va puteanicioNată să ne conducă spre 2nitate.

4ricare ar fi direcţia exterioară către care ne întoarcem, nu vom înt"lniniciodată dec"t reperele lui SATURN0 în ciuda exilului său, u&urpatorul şi$areuşit perfect proiectul său. El opune limita cunoscutului, a repetiţiei, a voinţei

personale pătrunderii în stările subtile şi impersonale unde putem înt"lnimanifestările -atălui. 1stfel se aplică blestemul lui URANUS asupra între%iisale descendenţe8 d"ndu$i puterea şi supremaţia r"vnită, el a redus fiinţa lai%norarea ori%inii sale fundamentale. -itanii spun că ei îşi sunt propria ori%ine,



aceste momente trecătoare, de înt"lnire cu vi&iunea noastră interioară putemface constatarea, fără nici o urmă de îndoială8 „E 6 S!%”. 1cesta parea fi mesa!ul lui URANUS0 nu este vorba să excludem, să definim, să preferăm,să ne rene%ăm datorită unor voinţe invi&ibile cărora le împrumutăm dorinţele şievaluările noastre. Este vorba să inte%răm diferitele noastre dimensiuniinterioare, să le lăsăm să se sinteti&e&e, să reconciliem noi diferenţele şiconflictele, să acceptăm să fim un copil i%norant înt"lnindu$şi nuditatea. 1damşi Eva erau %oi... şi trăiau în 3aradis. Ei nu căutau să ştie. Ei erau de!a în(unoaştere, dar nu o ştiau. Este evident la înt"lnirea cu aceste stăritranspersonale că ştiinţa şi anali&a nu fac parte din ele. Ele nu survin dec"tulterior, atunci c"nd vom încerca să povestim, dacă memoria ne va a!uta, ceeace nu este întotdeauna ca&ul, încercaţi să spuneţi8 /am vă&ut arborele0 şisaturnianul va spune8 /şi eu0. (eea ce este miracol pentru cei cu atenţiatrea&ă, pentru ele este banalitate. Este vorba despre două raportări la realitatecare sunt incompatibile8 saturnianul numără şi disecă, şi nu are dec"t o vi&iune%lobală şi fu%itivă a lucrurilor. El nu le percepe imediat. 2ranianul observă unfenomen şi evidenţa propriei sale existenţe ţ"şneşte din el. 7n U% nu existăobservator pentru a !udeca sau defini. u există dec"t 5ealitatea 1bsolută aobiectului observat. Şi această realitate este o pură clipă de eternitate. (el maibun mod de a ni$l însuşi pe URANUS este de a începe să includem, imediat, totceea ce suntem, fără să uităm nimic, fără să decidem dinainte dacă este binesau rău şi, mai ales, fără să ne referim la nimeni. 2n uranian trăieşte fărădatorii c+iar dacă moare de poftă, dar se simte prea divi&at în aşteptareaceluilalt şi înţele%e repede că experienţa se trăieşte într$o clipă. u are timp să

se ocupe de altceva. -rebuie sesi&ată conştiinţa de sine atunci c"nd ea apare.1 include înseamnă de asemenea a înceta să considerăm că celălalt, modelulexterior, tatăl proiectat este castratorul. 1ceasta înseamnă de&voltareaatenţiei, iar în acest sens cel mai eficient mi!loc este respiraţia. 1cesta estescopul te+nici *ranayama din yoga $ a elibera prin calm pro%resiv spaţiulmental necesar manifestării uraniene. 7n astrolo%ia antică URANUS%uvernea&ă inspiraţia, iar NEPTUN expiraţia. 7ntrea%a învăţătură a lui )udd+ase spri!ină pe această asimilare a unei respiraţii conştiente şi controlate, darneforţate ce ne permite să privim toate mişcările mentalului şi să le lăsăm apoisă se destrame precum norii sau fumul.

1ceasta e accepţiunea în care apare pro%resiv sensul mantra-!ifundamentale a budd+ismului. 1şa suntem noi8 aceste emoţii, aceste vise,aceste temeri, aceste acceptări, aceste refu&uri ale sc+imbării, aceastăincapacitate de a renunţa la modelele şi referinţele noastre, această nevoiepanicată de a deveni şi a putea încă face cuceri, conserva.

1cesta este e%oul, şi nu avem nici un alt instrument de lucrul. 1t"ta timpc"t vrem să pătrundem în labirint nu trebuie să$l condamnăm dinainte. Eltrebuie să fie acela care re&olvă eni%ma. El, înt"iul, URANUS, această sinte&ăce spune /eu, al meu0 e conştient de ceea ce se petrece în noi, vede clar şiastfel orc+estrea&ă ansamblul funcţiilor noastre. E cel care poate în acelaşitimp divi&a pentru a stăp"ni şi asambla pentru a reuni. SATURN nu e creativ $nu e dec"t o ternă repetare a ceea ce e de!a cunoscut. Din momentul în careputem să$l simţim, URANUS este cel care vorbeşte de!a în noi. 3roblema este8de ce un uranian care posedă capacitatea foarte de&voltată de a include un



ansamblu de date lo%ice exterioare într$o vi&iune sintetică şi ori%inară, nupoate utili&a această capacitate pentru a se cunoaşte imediat în aceeaşimanierăG 3entru că nu vreaG 'au poate pentru că preferă să %"ndească că -atăl, umea, SATURN îi inter&ic.

URANUS ÎN 1IAŢA COTIDIANĂ

Doar planeta URANUS pune problema liberului arbitru şi a supremaţieiinteli%enţei asupra înlănţuirilor mentale. Ea este aşadar, prin excelenţă,planeta (unoaşterii de 'ine şi a evoluţiei spirituale. -ată al lui SATURN,planeta are meritul de a fi accesibilă înţele%erii noastre, cel puţin p"nă la unanumit nivel, şi de a ne permite să reali&ăm trecerea către 'ine plec"nd de laexperienţa cotidiană. Fiecare copil ce se naşte poartă în sine sentimentul'upremaţiei propriei planete. 7n el e%oul nu e încă format. 1cesta este unfenomen ce se recreea&ă viaţă după viaţă, şi care ia forma contextului natal.("nd au fost reactivate suficiente samskaras-uii şi asanas-uri de cătreconfruntarea cu lumea exterioară, noua personalitate e constituită. 1ceastarepre&intă în medie un sfert din ciclul planetei URANUS sau L> de ani. 3entruca acest simţ al Eului să$şi %ăsească expresia în lumea exterioară, încep"nd săse sclero&e&e dacă nu e îmbo%ăţit printr$o cale personală, e necesară operioadă dublă de timp. a M? de ani totul e !ucat, între repetiţia saturniană şievoluţia uraniană.

E%oul copilului mic e nediferenţiat8 el poate foarte uşor să creadă că el%uvernea&ă lumea ce$l încon!oară, declar"ndu$se re%ele ei. 4rice copil este un

prinţ ce nu face nici o diferenţă între el şi ceilalţi, ce nu respin%e şi care seafirmă spontan. 2ranianul păstrea&ă această predispo&iţie naturală, darcomportamentul său diferă dacă el este o tipolo%ie directă sau retro%radă. (atipolo%ie directă, el se va face recunoscut de ai săi prin autonomia sadeci&ională. #a avea încredere în sine.

(a tipolo%ie retro%radă, el îşi va ale%e lideri pentru ţelul său, va facesindicalism, va apăra drepturile omului, va afirma ideolo%iile sale împotrivaputerilor de fapt. El e astfel8 preferă să plase&e bombe mai de%rabă dec"t sădemonstre&e$buna întemeiere a idealurilor sale. 'e plictiseşte repede înspatele unui birou; este omul de acţiune ce electri&ea&ă tribunele unde se

poate face cunoscut prin exprimare. Dacă e de acord să participe fără a spunealtora cum trebuie să trăiască, va fi aplaudat. -oţi uranieni visea&ă să trone&epe un munte, încon!uraţi de curtea lor, aşe&ată ceva mai !os. (um un astfel demunte nu se %ăseşte pe PĂMÂNT, vor suferi inevitabil decepţii... retro%radări.

2n uranian retro%rad %ăseşte că nimic nu mer%e destul de repede; el vreasă fie independent. 1ceasta nu înseamnă că el e dornic să se insere&e încolectivitate, nu$l interesea&ă aproape deloc să$şi de&volte experienţa puterii.El se poartă ca o adevărată odraslă re%ală, at"t timp c"t e unicul copil alpărinţilor săi. Dar nu va ierta niciodată faptul de a fi detronat de un frate sau o

soră mai mică. #a urmări de acum încolo să$şi dovedească supremaţia în altfel, şi o va de&volta de preferinţă printr$un sistem intelectual disident. 1ceasta îi va permite să afirme pentru toţi odată că nu e recunoscut.

El păstrea&ă din copilărie, oricare ar fi fost circumstanţele, impresia unei



de&rădăcinări, a unui doliu definitiv, ireparabil ce$l face să$şi piardă încrederea în propriul său destin. In acest sens, uranianul retro%rad e mai maleabil, maievolutiv dec"t un uranian direct; el se îndoieşte de ideile sale şi le poate facescopul său favorit de explorare, ceea ce$l poate conduce foarte departe. ("ndva fi terminat de construit un re%at anume va putea foarte bine să pornească în căutarea 5e%atului 'inelui.

1m"ndoi au mai mult sau mai puţin tendinţa de a sf"şia vălul 2niversului.3entru ei e mai important simţul lucrului dec"t metoda; nici nu le trece prin capsă întrebe /de ce G0. 'unt prea ocupaţi să demonte&e propriile !ucării pentru adescoperi mecanismul. /a ce foloseşte aceastaG0 n$are prea mare importanţă;ei au sesi&at aceasta imediat ce !ucăria a început să funcţione&e. #i&iuneasintetică, intuitivă, imediată a uranianului e proverbială; a %ăsit de!a soluţia înainte de a demonstra teorema. 1cesta e motivul pentru care a!un%e să aibănote foarte proaste la examene, atunci c"nd profesorul de matematică sau

filo&ofie e saturnian. El nu$şi petrece timpul c"ntărind şi măsur"nd şuruburi, cipreferă să pătrundă înăuntru. umai un astfel de uranian poate extra%e oinformaţie ori%inală dintr$un ansamblu lo%ic. 6arele său patron e 1r+imede, celce$a descoperit cvadratura cercului făc"nd baie. El face la fel8 c"nd nu eevidentă nici o soluţie, o lasă să vină sin%ură.

E foarte iritant pentru un saturnian care şi$a petrecut toată noaptea asupraproblemei şi care după aceea are nevoie de şase luni pentru a %ăsi ecuaţiacorectă. Şi uranianul procedea&ă la fel; dar el vede răspunsul aflat în faţa sa.1sta e tot. 7i răm"ne să demonstre&e, dacă aceasta îl interesea&ă. Dacă aveţiun uranian în antura!ul dumneavoastră, e posibil ca el să crispe&e pe toată

lumea prin felul său de a fi.1cesta e motivul pentru care uranienii sunt consideraţi ca precursori. Ei

%"ndesc cu şase luni *&ece ani: un secol: înaintea celorlalţi, dar au dificultăţi îna o demonstra celor cărora le deran!ea&ă proiectele de continuitate.

2ranianul e întotdeauna mai mult sau mai puţin astrolo%... sau astronaut,călător de cursă lun%ă, aventurier, navi%ator solitar. 1ceasta îi permite săobserve cărările desenate de stele$pe cer. El tra%e conclu&ii asupra destinuluisau le depăşeşte pe cele ale oamenilor. El trasea&ă drumuri noi. Desi%ur, el vasf"rşi prin a se întoarce, sin%urătatea îl apasă. #a căuta atunci un uranian sau

o uraniană pentru a$i reproşa că nu i$a lăsat destulă independenţă, sau dincontră. 2raniană adevărată e cel mai adesea celibatară. 1ceasta îi permite săaibă o /cămăruţă a ei0. Ea îşi plimbă deasupra lumii lun%ii săi oc+i mi%dalaţideşi se înfioară la ideea de a$şi pierde libertatea. Desi%ur, în alte vremuri *afarăde arabii secolului IR uranienii au trebuit să îmbine libertatea de %"ndire curu%ul sau securea călăului sau piciorul de lemn pe un %alion. oua (aledonie,<uAana, 1ustralia au fost populate de către aceşti oameni. Ei nu iubeausistemele...şi sistemele le răspundeau la fel.

-oate acestea s$au sc+imbat astă&i: u mai e nimeni sp"n&urat în occident,pentru că s$a cre&ut că se poate %"ndi şi altfel. Este c+iar foarte la modă, şi

aceasta are mult succes, cu condiţia de a nu explica prea precis ceea ce se înţele%e prin aceasta, şi cum aceasta ar fi posibilă imediat. 'aturnienii aunevoie de timp pentru a înţele%e. 2ranianul, care ar vrea să fie recunoscutpentru el însuşi si a vorbit de experienţa sa se simte foarte trist. El se retra%e



în tumul său de fildeş p"ndindu$l astfel retro%radarea. El începe să se îndoiascăde puterea ideilor ca mi!loc de comunicare şi de ori%inalitatea ca mi!loc derecunoaştere. u mai este 5e%ele. El formea&ă asociaţii, %rupuri de studiu înc+ise, locuri de sc+imb, pentru a se re%ăsi între fraţi, între oamenii care se înţele%. Dacă e un uranian veritabil, nu va răm"ne acolo mult timp, afară deca&ul in care nu are sacedorţiul iniţierii. 1doră să$i înveţe pe alţii şi va %ăsiacolo o tribună remarcabilă pentru a forma fiinţe umane autonome...cucondiţia ca sistemul educativ să îi permită să o facă. El va sf"rşi prin adescoperi că idealul său e profesiunea liberală. #a trebui ca într$o bună &i să se întrebe asupra sensului cuv"ntului /unic0, dacă vrea să nu$şi piardă toată încrederea în sine. #iaţa unui uranian nu se re&umă la a traversa în mod forţatdesertul, ci ea e întotdeauna mai mult sau mai puţin împlinită în sentimentulsin%urătăţii. Dimensiunea sa autentică se manifestă atunci c"nd decide, în mod+otăr"t, să mear%ă în această direcţie , în loc să vrea în acelaşi timp să$şicombată tatăl pentru a$i obţine ade&iunea. El va putea înţele%e sensulrevelator, iniţiator al acestui fel de a fi, pe care de at"tea ori a dorit să$lrespin%ă, fără a reuşi. u: El nu e ca ceilalţi. imeni şi deci, cu at"t mai mult,nici el nu e ca ceilalţi. El va spune /eu, al meu0 c+iar dacă e cuprins de frica dea fi respins. Desi%ur, va ştii că$i este imposibil să spună astfel şi de$aici senaşte %enero&itatea sa, virtutea fiicei sale interioare, 1%6, în recunoaştereatotală a diferenţei dintre sine şi ceilalţi. a acest nivel ne reînt"lnim cu tematica%enerală a semnelor 1erului8 de a se recunoaşte pe sine sub privirile celorlalţi,de a sesi&a nevoile lor reale, precum şi fricile lor în spatele !udecăţilor, vă&"ndemoţia ca motor al oricărei relaţii. Dimensiunea 1erului se dob"ndeşte

control"nd$o pe cea a 1pei, în care 2ranus cosmic e în acelaşi timp Fiu şi -ată.2ranianul evoluat observă cum cerinţele sale exterioare îl separă de el însuşi.'e poate +otărî să nu mai !oace !ocul divi&iunii, accept"nd să se înt"lnească cusine însuşi în fiecare clipă, în experienţa vieţii. 1stfel el va a!un%e să$şi acceptev"rsta adultă. 2n uranian nu$şi atin%e plenitudinea dec"t, după patru&eci deani. Iar acest cuv"nt /adult0 capătă atunci întrea%a sa semnificaţie, de fiinţăumană autonomă, atentă la realitatea lucrurilor şi care nu permite ca emoţia,aşteptările personale să copleşească relaţia cu celălalt şi în acelaşi timp refu&ăsă se divi&e&e rene%"nd$o.

El devine atunci credibil prin re%alitatea sa asumată şi nu pretinsă. E

exemplul trăit, vi&ibil al vec+ilor sale afirmaţii. El va descoperii că cel maipasionant lucru din lume este el însuşi. 1cesta e momentul în care tineriiuranieni se vor întreba care e calea cunoaşterii de sine.

URANUS RETROGRAD0 INDEPENDENŢĂ ŞI SOLITUDINE

2ranus retro%rad ori nu are nici o diplomă, ori are o sută. El ori e totalimplicat în viaţa activă, ori pare +otăr"t să nu se implice niciodată. 7ncă nu s$a+otăr"t. Femeia cu URANUS retro%rad, c"nd nu$i sunt prea clare propriilerevendicări de libertate, profită de aceasta pentru a se instala într$o po&iţie

protestatară, de unde poate admira şi detesta în acelaşi timp pe militantul săutovarăş de viaţă şi$i poate reproşa cu amărăciune că niciodată nu o ascultă şin$o mai iubeşte. E fascinată de autorii blamaţi, artiştii mar%inali, şi toţi cei ce în%eneral sau în particular, preferă să$i denunţe pe ceilalţi mai de%rabă dec"t să



le propună ceva. Ea visea&ă un prieten$frate$tovarăş cu care să facă încon!urullumii sau să se stabilească undeva la munte, dar e mirată descoperind at"t depuţini bărbaţi dispuşi să se implice, cel puţin alături de ea. )ărbatul cuURANUS retro%rad iubeşte străinele frumoase, turiste, care trebuie să se întoarcă în ţările lor. 'e pă&eşte să le urme&e acasă la ele şi să le ia încăsătorie. 1m"ndoi au intuiţie redutabilă pentru a capta în mediul lorpersoanele cu care le va fi după aceea imposibil să trăiască. u încercaţi să$icuceriţi, ei nu sunt niciodată liberi. 1u oroare de rutină. #isea&ă să vă înt"lnească la ora stabilită de ei, în locul ales de ei. ... Exact atunci c"nd au eic+ef.

1vi&i de libertate, tot ce înseamnă re%uli, instituţii, securitate, le e ostil,străin. E tipul an%a!atului totdeauna în înt"r&iere, ce se consideră nedreptăţitde remarcile patronului. El renunţă destul de repede, căci se plictiseşte. Dinmomentul în care a încetat să$şi imprime ordinea într$o anumită direcţie, să

denunţe or%ani&area existentă şi să$şi reprofile&e locul de muncă, nu mai arenimic de făcut acolo. 1stfel el consideră cu uşurinţă viaţa şi munca precum unvast ori&ont provi&oriu, şi lumea profesională ca pe o mină de experienţe dereînnoit. E la fel de capabil ca un uranian direct, dar îi vine mai rar în minte săculea%ă fructele materiale ale eforturilor sale. 1re nevoie de noutate, de opasiune intelectuală de satisfăcut, de o operă dificilă pentru a se testa, pentrua$şi !ustifica deosebirea faţă de ceilalţi.

Incapabili de a se supune, incapabili de a comanda, uranianul retro%rad nu$şi %ăseşte locul dec"t în sin%urătate, într$un post pe măsura lui, pe care şi$lima%inea&ă repede dacă nu este oferit în realitate. 7ntr$o &i va descoperi

necesitatea de a se inte%ra într$o structură şi de a$şi asuma consecinţeleafirmaţiilor sale. 4bli%aţia cotidiană, care implică o responsabilitate personalăasumată, poate foarte bine să$l conducă la a renunţa la o reuşită ce arsatisface pe mulţi alţii.

2n uranian retro%rad care nu are &ilnic o idee de fredonat %ăseşte viaţa denetrăit. 1cesta e motivul pentru care cunoaşterea de sine i se potriveşte8 uninstrument pe măsura sa $ inepui&abil. 5iscul este ca el să se investească total* e o dimensiune obsesională a conştiinţei în detrimentul restului. Dacă nu aremotivaţii foarte bune pentru experienţa interioară, va avea tendinţa să aler%edin conferinţă în conferinţă şi de la micile %rupări la noile staruri ale/revelaţiei0, totdeauna în căutarea unei propuneri care îi va ocupa spiritul. 7ntr$o &i c"nd necesitatea materială va face le%ea, se va opri şi se va resemna săacţione&e la fel cu toată lumea, mulţumit de sine, tem"ndu$se să ia iniţiative,dar contest"ndu$le pe ale celorlalţi şi astfel îi poate veni ideea că reţetasuccesului se află în el însuşi. 2n uranian care$şi pune ori%inalitatea în slu!bacolectivităţi, are toate şansele să se înalţe; minţile dinamice şi inovatoare nuprea abundă. 1numiţi patroni îi preferă, c+iar sunt dispuşi să le accepte cri&elede independenţă.

Din eşec în respin%ere, de la porţi înc+ise la sin%urătate din ce în ce mai

lun%ă, uranianul retro%rad se întreabă la patru&eci de ani dacă este făcutpentru ceva. Independenţa începe să$l apese. Este momentul în care reali&ea&ăo cotitură, în care urmăreşte să fie interesat mai mult în direcţia inimii dec"t înceea intelectului. El descoperă că independenţa nu poate fi o revendicare



îndreptată împotriva celorlalţi.

Dacă a eşuat nu e din cau&a %ustului pentru libertate. Există călători solitarifericiţi. Eşecul se datorea&ă faptului că această libertate e o fu%ă din faţaobli%aţiilor, responsabilităţii, a conflictelor inerente, a înt"lniri cu ceilalţi. u e

prima dată c"nd îşi ratea&ă experienţa8 at"tea bombe plasate, revoluţii înăbuşite, %alere, exoduri, respin%eri ale lumii şi va%abonda!e au sf"rşit prin a$lconvin%e că nu are nimic de a face cu /aceia0. Dacă însă se teme de putereaidealurilor celorlalţi e pentru că s$a lovit de ele de prea multe ori. e%eaentropiei armice lucrea&ă pentru a$l face să se împiedice acolo unde de!a amai făcut$o. 1t"ta timp c"t va crede în idei, le va combate. Deci, împotriva luieste îndreptat eşecul; el va scăpa doar atunci c"nd se va întreba asupraadevăratului comportament, şi asupra valorii nemăsurate pe care o pretindeidentificărilor intelectuale. u se vindecă uşor această boală; spuneţi$i unuiuranian retro%rad că parcă ar fi fost şef de bandă; se va înfuria. 4ric"t de

mi&erabilă ar fi starea sa lăuntrică, el va păstra întotdeauna o demnitatepersonală.

El se vrea ori%inal şi reproşea&ă celorlalţi că nu$l urmea&ă. El le cere să$lrecunoască fiind unic, independent, el însuşi contestatar, cu toate acesteaiubit. u suportă să fie respins, aceasta îi aminteşte de condamnările pe carele$a suferit în alte vieţi. 'in%urătatea se instalea&ă pro%resiv, devine suferinţăascuţită, permanentă. u ştie cum să facă primii paşi spre ceilalţi şi preferă săcreadă că ceilalţi nu$l doresc. -impul trece cu experienţele colective ratate înasociaţii conflictuale, cu cri&e de independenţă în conflict cu parteneri care îiseamănă mult, uranianul retro%rad sf"rşeşte c"teodată prin a se întreba asupra

sensului diferenţei, bo%ăţia complementarităţii, şi a le aprecia. 'uferinţa sapoate dura mult timp datorită sentimentului de a nu se putea face înţeles. 1sta îl face să creadă că el ştie ceea ce alţii nu ştiu, sau că ceilalţi ştiu, dar el nu vaştii niciodată. Dorinţa sa exacerbată de fraternitate, de prietenie, de operăcolectivă, unde fiecare ia iniţiative şi unde nimeni nu conduce, sf"rşeşte prin ase diminua. -rebuie să recunoască că acest tip de uranian e unul rar şi că areinteresul de a munci sin%ur, a crea sin%ur.

Dintre toate retro%radările, aceasta e sin%ura care face persoanele să se întrebe asupra sensului comportamentului adult în viaţa socială şi in viaţaafectivă. u mai trebuie să se confrunte cu ceilalţi şi decide să treacă la faptemai de%rabă dec"t să accepte de la aceştia satisfacţia dorinţelor sale. El vacerceta ceea ce a lăsat în urma sa, va evita conflictele superficiale, respin%"ndorice ideolo%ie, orice speranţă de a profita de pe urma experienţei cotidiene.#a înţele%e că soluţia nu constă în a se i&ola, în a forma %rupuri selective încare se simte ascultat şi prote!at. Dacă va vorbi, va vorbi despre sine, pe carede!a îl iubeşte mai presus de orice. Instabilitatea sa devine astfel mobilitate şispirit de descoperire, incapacitatea sa de a se fixa în sisteme intelectualepermite o mai bună distru%ere a identificărilor8 nu cere altceva dec"t să seapere de ele. El desc+ide drumuri către interiorul său, şi cur"nd cele ale (erului

îi vor părea mai puţin motivante. Dacă se mai enervea&ă vă&"ndu$i pe ceilalţiplimb"ndu$şi nasul pe sus, el ştie că minunile, predestinările, speranţele,transformările, nu vin din senin. El devine acel 3rometeu, care nu renunţăniciodată, în măria sa titanică, în revolta sa, să rupă lanţurile ce$l str"n%.Devine terestru atunci c"nd reuşeşte să$şi parcur%ă drumul8 SATURN şi



7UPITER sunt %+i&ii săi, maeştrii săi, dar el ştie că este el însuşi, dincoloaltceva. El ştie, în fine, pentru că o trăieşte. 1sta e toată diferenţa care$i redăunicitatea. 1cesta e punctul din care trebuie să înceapă orice căutarespirituală. Dacă vrem în mod real să facem din aceasta obiectivul unei vieţi înfloritoare. 1ceasta se face nu păstr"nd intero%aţia psi+olo%ică şi socială, cimer%"nd p"nă la sf"rşitul reali&ării personale. 'in%ur cel care poate spune /eu,al meu0 cu toată conştiinţa acestei afirmaţii poate începe să se întrebe asupranaturii acelui Eu ce vorbeşte, acţionea&ă, %"ndeşte, doreşte ... şi să %ăseascărăspunsul. De la Eu la înt"lnirea cu on$Eu aceasta este aventura inefabilă pecare unii reuşesc să o trăiască. )ariera dintre CAPRICORN şi 1ĂRSĂTOR nupoate fi abolită ... dar ea poate fi trecută natural, spontan, de multe ori înam"ndouă direcţiile, p"nă c"nd teritoriul de dincolo e bine consolidat, elput"nd pătrunde în el fără frică şi fără re%ret. 'f"rşitul aventurii uraniene,2nitatea re%ăsită e cunoscută mult înainte ca iluminarea să aibă loc şiuranianul care a recunoscut această etapă Ştie bine că transpersonalul nu e unmister insondabil ci o realitate a pre&entului pe care nu o poate transmite.

Dacă URANUS este 1xa$umii, comportamentul uranian formea&ă oamenicapabili de a se reali&a. Doar ei au cura!ul de a se aventura către %raniţelenecunoscutului şi de a le depăşi într$o &i fără a aştepta ca cineva să$i preceadăsau să$i urme&e. Doar ei cunosc ener%ia pe care au investit$o pentru a se facerecunoscuţi înainte de a renunţa. a sf"rşitul drumului înţele% că înainte detoate ei sunt cei care trebuie să se recunoască.

#ărsătorul, în al treilea nivel al său vorbeşte despre renaştere. In/renaştere0 ca şi în /cunoaştere0 e pre&ent cuv"ntul /naştere.0 1stfel, pentru

un uranian ce a reuşit în căutarea sa, fiecare clipă devine o naştere aevenimentului şi a lui însuşi.



eros.

3entru a înfrunta aceste creaturi +imerice ale 1pei trebuie să fi precum<ala+ad, cavalerul imaculat al 6esei 5otunde, fără pată, fără frică, fărădorinţe.

ancelot, investit în proiectul căutării <raalului de către Doamna acului,#iviane, n$a putut să$şi atin%ă scopul în ciuda tuturor eforturilor sale8 a fostprins *. cursa narcisică a iubirii sale ideale, re%ina <uenevive.

7nsuşi 3erceval n$a putut să aducă trofeul revelator. ("nd, în sf"rşit, >$aputut ţine în m"inile sale, ima%inea proprie pe care a putut$o contempla atunci>$a iluminat.

e%enda lui arcis este însă şi mai semnificativă pentru că t"nărul bărbatmoare din dra%oste contempl"ndu$şi ima%inea sa în apa r"ului. Dra%osteadespre care este vorba aici nu este dec"t un vis al fiinţei contempl"ndu$şi

ima%inea în mi!locul celorlalţi şi proiect"ndu$şi propria sa ima%ine, reflexia saniciodată accesibilă.

NEPTUN %uvernea&ă aceste vise ale Iubirii 1bsolute, ale depersonali&ăriimai de%rabă dec"t al transpersonali&ării, unde omul se pierde in căutarea inalţii a ceea ce dintotdeauna poseda de fapt.

'e vede că lumea neptuniană nu are nimic /călduţ0 şi constitue cusi%uranţă una din ba&ele cele mai constr"n%ătoare ale infernului nostru8 ilu&ia.3laneta spune că noi nu ne$am contemplat niciodată dec"t pe noi înşine, prinima%inile fu%itive ale apelor mentalului, şi în această direcţie trebuie înţeles altreilea nivel al semnului BALANŢEI0 a reveni $ în toată accepţiunea cuv"ntului

$ la contemplarea acestor !ocuri maritime în care dorinţa noastră dă viaţă şirealitate celuilalt, semenul nostru identic în toate nouă.

#E2', ieşind din 1pe se căsătoreşte, firesc, cu NEPTUN, apoi cu efaistos$ fierar al infernurilor8 ei fabrică împreună +imere, +ibri&i, roboţi, irealităţi.'eparat de Ener%ia unitară a (reatorului ea nu este dec"t o încercare tentantăce ascunde realitatea în spatele seducţiilor sale şi a !ocurilor sale copilăreşti.

Şi trebuie un adevărat cura! fiinţei umane ce mer%e să caute dincolo deaceste proiecţii fantomatice, adevărata sa natură de 4eanos. Dacă acestdrum este at"t de puţin încercat de către căutători este tocmai pentru faptul că

el le inspiră o adevărată teroare. Ei sf"rşesc întotdeauna prin a înt"lni pe acestdrum pe copiii 'tAxului, fantomele propriilor lor creaţii. 1ceste construcţii $spun tibetanii $ sunt cele pe care le priveşte cel de&încarnat c"nd abordea&ăsferele 5ealităţii. 7n tran&iţia între cele două lumi, străluceşte un turbion delumină albă strălucitoare.

Este suficient ca el să se cufunde in ea pentru a fi liber. Dar el preferă, împins de propriile lui fantome şi construcţii mentale, să se arunce din noii îninfernurile 3ăm"ntului. 1ceastă ima%ine a luminii albe strălucitoare şi orbitoareeste cea a lui 4eanos, &eul care dă naştere creaturilor sau +ibri&ilor imaculaţi8ebăda */ve+icolul0 lui Indra, Ener%ia, -aurul */ve+icolul0 lui 7UPITER), 3e%as

*calul înaripat, neîmbl"n&it, pe care doar 1t+ena îl poate domestici -oate aceste texte ne spun că pentru a atin%e idealul spre care aspirăm

fără al cunoaşte, mai trebuie să lăsăm la o parte orice urme de dorinţe şi deidentificare, orice idee de cucerire şi putere, pe scurt orice ideal. Şi de aici



re&idă paradoxul8 pentru a atin%e 5eali&area 2ltimă, trebuie să renunţăm lavisul pe care$l avem despre ea. 7n ca& contrar, trăsăturile umane pe care le$amfi păstrat s$ar fi interpus între noi şi ea, iar teroarea ne$ar fi copleşit. Dincolo deorice limită nu poate fi un obiect al credinţelor *concepte uraniene, sau al încrederii *fu%a neptuniană care încredinţea&ă altuia %ri!a de a ne conduce pedrumul cel bun.

1ceastă cale a 3urităţii, a purificării interioare ce conduce spre lumilei%norate şi dorite este repre&entată în tradiţia budd+istă prin mandata celor(inci Elemente. 7n mi!loc tronea&ă 4kshohya, Eterul 1lb, înţelepciuneaasemănătoare 4%lin&ii. 3entru a a!un%e la El trebuie să$treci prin pu&&le$ul(urcubeului, repre&entat de cele patru înţelepciuni $ eul 1pei, 4mogasiddhipă&eşte poarta dinspre 'ud. El este verde ca şi Qara Emoţiilor şi a iubirii şi oferăomului care$şi cucereşte înţelepciunea capacitatea puterilor transpersonale8compasiunea, puterea de a vindeca, clarvederea, cunoaşterea trecutului şi

viitorului, stăp"nirea 'paţiului şi a -impului etc. Este o nouă etapă. I se acordă într$un fel, atributele divine ale copiilor lui 7UPITER, pe care i$a moştenit el însuşi prin alianţa sa cu -itanii. (ine n$ar deveni nebun de putere, abord"ndaceste cunoştinţe transpersonale, dacă n$ar fi epui&at mai înainte c"mpulposibil al puterilor terestreG 3entru ca ele să fie utili&ate corect, trebuie sălăsăm mai înt"i să se disipe nevoia de a le poseda, de a conduce pe alţii,trebuie să le fi obţinui să ne dăm nouă înşine ceea ce dorim. Este deci evidentcă într$un anume stadiu asanas-uril! individuale vor interveni pentru a nebara drumul. e vom reîntoarce.

1 făcut$o 4rp+eu, au făcut$o şi (avalerii 6esei 5otunde. De ce am fi noi mai

descurcăreţi dec"t eiG (ei ce vor să plece pe acest drum trebuie să fie prinţi,uranieni, cavaleri solitari, îndră&neţi şi luci&i. Papone&ii şi c+ine&ii spun8 numaiti%rii au ener%ia şi cura!ul de a o face.

(ă trecerea se face prin URANUS, nu este de mirare8 4eanos este înacelaşi timp -atăl său mamut şi Fiul său titan. 4eanos este deci în acelaşitimp poarta de intrare a lui URANUS şi poarta lui de ieşire. Ener%ia uranianăeste, în orice ca& trecerea, în cele două direcţii.

LUMEA MARITIMĂ

7n %enealo%ia W+ronidelor, 3oseidon este cel care moşteneşte 2niversul1pelor, şi din această cau&ă, el este cel care este însărcinat să %uverne&e şi săcontrole&e creaturile lui 4eanos a cărui pre&enţă ar putea să reducă lumea laneant...El are ca atribut re%al tridentul, ful%erul cu trei braţe care permitede&lănţuirea forţelor mării sau domolirea lor şi de a stăp"ni forţele ar+aice pecare le pă&eşte. umărul trei, în tradiţie este 3rincipiul #ieţii, Ener%iaanterioară formei. 3entru a se încarna el are nevoie de un receptacol, de unpăm"nt.

6ediul uterin evocă în mod natural le%enda neptuniană. #iaţa se manifestă

aici prin oul fecundat, fătul creşte din ape, nediferenţiat în corpul mamei p"năc"nd naşterea îl separă de aceasta. 5e%retul matricei şi aspiraţia fiinţei umanecătre 2nitatea primordială se pot confunda cu uşurinţă. Există un paradispierdut, dar nimic nu poate şti cel care caută de a$şi fi retrăit naşterea şi de a$şi



fi re%ăsit impresiile paradisiace trăite în timpul concepţiei.

a antici, paralela NEPTUN fu&iunea cu mama era bine cunoscută. Funcţianeptuniană de dependenţă absolută a copilului nou$născut era ataşată altădată %landei pineale *epifi&a care %uvernea&ă fontanela. Descartes acorda

acestei %lande virtutea de a stabili relaţii subtile cu mediul încon!urător şi de aface fiinţa capabilă să perceapă emisiile exterioare. Fontanela, înc+i&"ndu$se,opreşte această comunicare, în timp ce structura mentală favori&ea&ăde&voltarea limba!ului.

1ceastă funcţie este total ne%ată astă&i de către medicina oficială caremărturiseşte totuşi că nu ştie nimic despre acţiunile epifi&ei. 3ersoanele careau NEPTUN ca dominantă par să se abţină totuşi să demonstre&e că fontanelalor nu ar fi at"t de înc+isă pe c"t ar crede8 ele dispun de o calitate simbioticăparticulară care acţionea&ă la un nivel subtil de relaţii şi poate antrena tulburăriraţionale evidente c"nd structura lor mentală este aleatorie. 6ai mulţi

neptunieni se definesc ca poli receptori, uşor de introdus şi de pierdut înambianţa exterioară, ce funcţionea&ă prin impresii indefinibile, dar totuşiverificabile prin fapte. El se depersonali&ea&ă foarte uşor în faţa celorlalţi şi sepoate compara această stare cu un mimetism instinctiv destul de apropiat decel care adoptă un copil pentru a de&volta modelele sale de comportament.

3entru un adevărat neptunian, e dificil de ştiut ce îi aparţine şi ce revinealtora. 5eceptivitatea, la subiectele evaluate, poate fi ca şi a corpului carere&onea&ă la suferinţa celorlalţi, manifest"nd, într$o fu&iune necontrolabilă,aceleaşi simptome în aceleaşi circumstanţe. 1ceastă facultate particulară erafoarte cunoscută altă dată în satele france&e şi asi%ura renumele c"torvavindecători care /cumpărau0 răul de care sufereau vecinii lor şi$i debarasau deel.

7ntr$un mod evident, la lectura temelor, planeta, mai ales c"nd eacontrolea&ă planetele rapide, pare să favori&e&e destructurarea mentală p"năla a crea +andicapuri. Ea poate de asemenea să tre&ească la o dimensiune asc+imbărilor foarte vaste şi depersonali&ate, care face dintr$un deţinător alunui anume /dar0 o veritabilă o%lindă receptivă ce poate mer%e p"nă la unadin formele cele mai elevate ale comunicării mentale8 claraudiţia.

1ici intervine periculoasa noţiune de /canal0. (ă există sen&itivitate

extremă la anumiţi neptunieni, este un fapt de necontestat. (ă aceştia dinurmă să fie investiţi numai pentru at"ta lucru, pentru o misiune particularăeste mult mai îndoielnic, iar amal%amul se face un pic prea repede. -rebuieţinut cont de partea emoţională considerabilă care poate să invade&e acesteimpresii, această stare de confu&ie duc"nd la o pierdere a anali&ei şi a simţuluidiferenţei.

(opilul neptunian este destul de uşor /liniştit0 în a cere dra%ostenecondiţionată din partea celorlalţi... Dar nu trebuie vă&ut neapărat aici undefect de inteli%enţă. 'tarea de o%lindă este o stare de /uimire0, dedisponibilitate absolută şi nestructurată, fără !udecată, iar impresiileneptuniene, c+iar păcătoase c"nd ele nu sunt stăp"nite, îi sunt un preludiu.

1ceastă stare este de altfel, studiată acum în anumite discipline caosteopatia, în care resentimentul fi&ic direct al practicantului intră într$o mareparte în exerciţiul profesional.



ÎNŢELEPCIUNEA LUI NEPTUN0 A TRĂI PENTRU A TRĂI

3rin comparaţie cu persoanele din antura!ul familial mai dotate în ceea cepriveşte expresia verbală şi !ocurile mentale, copilul neptunian se situea&ă uşor în deficit. 3laneta nu facilitea&ă nici spiritul critic, nici expresia revoltei.

(ăutarea sa în dra%oste îl face să imite dintr$o dată mediul în care se află. El seimpre%nea&ă de modele; el le bea. 1ceastă funcţie de /cameleon0 poate dăfacă din el un copil supus, prea docil în ceea ce priveşte in!oncţiunile parentale,adopt"nd pentru ai săi toate !udecăţile care sunt formulate împotriva lui.Dependenţa copilului, naturală at"ta timp c"t structura e%oului nu este la loculei, poate astfel să se prelun%ească dincolo de timpul necesar. eptunianul seva îndoi atunci de inteli%enţa sa şi de capacitatea sa creatoare. Dacă n$a fost încura!at în aptitudinile sale, recunoscut în dificultatea sa, el va ne%a calităţilesale de receptivitate şi poate să$şi amplifice mimetismul în mod exa%erat.

eptunianul se va îndoi în acest ca& de propria inteli%enţă şi de capacitatea

sa creatoare. Dacă nu a fost încura!at şi recunoscut ca fiind diferit şi mai dificil,el îşi va ne%a calităţile receptive şi se poate dovedi extrem de st"n%aci înmimetismul său faţă de mediu. eîncrederea în sine, sentimentul deinferioritate, dificultatea în a se exprima pot să$i întărească convin%erea căeste incapabil de a trăi. (a adult, el va avea tendinţa să se definească prin totceea ce nu este, prin tot ceea ce alţii au mai bun dec"t el şi să obţinărecunoaşterea printr$o pliere sistematică la dorinţele altora. 7n acest ca&, a fi/un releu de iubire0 pentru el nu este dec"t simpla ne%aţie a propriei persoane,puţin susceptibilă de o disponibilitate reală faţă de mediul încon!urător. 1cestuicomportament îi lipseşte discernăm"ntul într$o măsură prea mare pentru a ficredibil în plan spiritual. Influenţa acestei planete produce o confu&ie evidentă între starea de fu&iune şi dove&ile de dra%oste, iar neptunianul asimilea&ă rapidsentimentul său de a fi -otul cu conclu&ia8 /-oată lumea sunt eu...0. u toatălumea e neapărat de acord cu acest accent pe care neptunianul îl puneautomat asupra sentimentelor şi dorinţelor proprii şi mulţi se simtdesconsideraţi de acest mod de abordare. eptunianul caută atunci persoanecare să$i semene şi le %ăseşte8 există întotdeauna persoane avide de fu&iune şide depăşire în plan afectiv care vi&ea&ă să trăiască o iubire ideală în afararealităţii cotidiene şi a oricărui conflict. 7n acest fel se reali&ea&ă cel mai adeseaunitatea neptuniană8 prin ne%area sa şi a celuilalt.

eptunianul care fu&ionea&ă poate atunci să declare cu aplomb8 /Eu nuexist, nu sunt dec"t Iubire, Dăruire, 'acrificiu0... pentru ca apoi să se pl"n%ă, înmomentul în care survine de&amă%irea, de trădarea şi lipsa de recunoştinţă acelui sau a celei căreia /îi dăduse totul0. E %reu să$i explici unui neptunian cădeclaraţia sa de dra%oste nu are semnificaţii dec"t in raport cu amploareapropriilor sale necesităţi. El nu percepe acest lucru şi este incapabil să$ldefinească.

("nd survine tră&netul şi celălalt îşi revelea&ă dorinţele şi aşteptările,diferite de ale lui, c"nd celălalt fu%e în faţa acestui val enorm de afecţiune,

neptunianul reali&ea&ă uneori c"t de departe se afla in îndeplinirea propriilorsale dorinţe. 'e +otărăşte să spună /eu0 în ciudă oricăror dificultăţi pe careaceasta le presupune... E posibil ca el să devină conştient atunci de faptul căapelul său către Infinit nu era dec"t un concept menit să masc+e&e, în plan



psi+olo%ic, comportamentul său indecis. (ă dorind să fie o cupă în care să sepoată o%lindi toate formele nu a a!uns dec"t la inform. Şi că declaraţiile sale denon$existenţă nu făceau dec"t să ascundă dificultatea sa de a fi.

ediferenţierea e mult mai des înt"lnită la neptunieni dec"t stările

transpersonale. 1ceste stări apar uneori, dar ele nu pot să dure&e at"ta timpc"t persoana nu s$a asi%urat pe planul e%o$ului, c"tă vreme nu şi$a orientatatenţia şi căutarea către ea însăşi. Depăşirea nu poate să re&ulte niciodată dinne%area de sine ci prin în%lobarea treptată a tuturor capacităţilor fiinţei. (aleatrece prin 2512' care repre&intă cunoaşterea e%oului. 1ceasta nu are nimicde$a face cu spiritul de sacrificiu voluntarist şi cu mila &u%răvite în diferiteculori de proiecţiile neptunianului disonant, dornic de a se face util *de a servi,de a a!uta. Dar acest comportament îi permite să continue să considere lumeaca pe un uter %i%antic care oferă mană din abundentă, şi să vise&e că toatălumea are în %ri!ă pe toată lumea *deci şi pe el. #iaţa nu are sens dacă el nu

are o misiune, dacă nu există un %+id, dacă nimeni nu poate să$i revele&epropria fiinţă.

1cest comportament iresponsabil în relaţiile afective atin%e un maxim înca&ul celor cu E3-2 retro%rad. 3ersoana pare să fie incapabilă să$şiperceapă cele mai elementare impulsuri şi dorinţe şi să$şi anali&e&ecomportamentul. Există în acest ca& o orbire întreţinută voluntar, careaccentuea&ă aspectele anemiante ale planetei, p"nă la a menţine persoanarespectivă într$o stare de infantilism etern.

Este posibil ca persoanele cu E3-2 retro%rad în tema natală să fi fostimplicate într$o căutare reli%ioasă într$o altă existenţă, dar fără a înţele%eadevărata semnificaţie a credinţei în termenii unei experienţe personale.1ceste fiinţe au adoptat diferite coduri morale, au predicat do%mele pe care le$au învăţat şi s$au !udecat şi condamnat în numele acestor do%me at"t pe ei înşişi c"t şi pe ceilalţi. 'upunerea faţă de valorile instituţionaliste fără nici unfel de discernăm"nt a devenit un automatism pe care ele şi$l impun astă&i cape un sacrificiu de ispăşire +imeric care îi face să se ne%e pe ei înşişi înpermanenţă.

Ele se amă%esc în idealuri, cu credinţa în intervenţia ma%ică a unei puteriomnipre&ente care le va salva de ele însele. 7ntr$o altă viaţă, realitatea

cotidiană le$a bătut la uşă, dar ei au refu&at$o. (redinţa şi ru%ăciunile s$audovedit &adarnice. Ei s$au a%ăţat de visele lor ne%"nd realitatea care le revelailu&ia în care trăiau, incapabili să se abandone&e şi să se vadă cu aşteptările şifu%ile lor. De la aşteptarea salvatorului p"nă la a se considera un trimis, nu edec"t un pas care se face repede. 1bandonul distru%e complet aceastăsperanţă, revel"nd adevăratul său sens8 căutarea mamei omnipre&ente caunică ţintă a atenţiei şi dorinţelor noastre. El ne readuce visul uterin. El nu neconduce nicăieri, doar la vid şi la disperare în ca&ul în care îl acceptăm.E3-2 devine atunci în noi apelul către o &eitate înc"ntătoare sau terifiantăcare să umple în sf"rşit vidul cu care ne confruntăm.

-rebuie depăşită această etapă pentru a intra în dimensiunea neptuniană8recunoaşterea vieţii de dra%ul vieţii, finitudinea fiinţei, realitatea an%oaseidevenirii care ne face să menţinem 5oata fără sf"rşit a renaşterilor. 1bia atuncipoate să înceapă observarea clară a realităţii. u mai este nimic de spus, de



demonstrat, de căutat. e răm"ne să trăim, asum"ndu$ne responsabilitateapentru viaţa noastră. E3-2 devine cotidian, meditaţie asupra momentelorcare se succed, observarea proceselor mentale... constatare. Despuiată deilu&ia unei misiuni, a unei datorii şi a unei direcţii oarecare, fiinţa este/curăţată0 de toate visele sale nebune... Dacă iubeşte, iubeşte. Dacă doreşte,doreşte. Dacă respin%e, respin%e. u trebuie să dea nimănui socoteală. Estevidul clipei care poate fi umplut sau lăsat să treacă, după cum doreşte. Este deasemeni şi compasiunea faţă de i%noranta şi visul în care trăiesc ceilalţi,răbdarea de a$i lăsa să evolue&e în felul lor specific p"nă c"nd îşi descoperăpropriul lor adevăr. 5ăbdarea, calitatea lui 7UPITER, operea&ă din plin în ca&ulinfluenţei neptuniene. Darul este făcut prin el însuşi, fără o voinţă anume.Iubirea faţă de ceilalţi e resimţită în înţele%erea profundă a ceea ce trăieşti, aluptei care$i m"nă contra lor înşişi... şi nu are nevoie de manifestăridemonstrative pentru a se exprima. -ransparenţi neptuniană se manifestăatunci din plin dacă am înfruntat teama fundamentală $ moartea $ nu mai avemnimic de ascuns, de apărat, de pierdut... (eilalţi nu ne mai produc frică...celălalt suntem c+iar noi, este adevărat; asemănător cu noi şi totuşi radicaldiferit, pentru totdeauna, definitiv. El.

NEPTUN RETROGRAD0 ADAPTAREA LA NORME

4 persoană cu E3-2 retro%rad vă va vorbi imediat despre ceea ce ceilalţi îl obli%ă să facă ţi despre lipsa lor profundă de înţele%ere. 7n acelaşi timp eleste at"t de bun, dră%uţ, serviabil şi atent la dorinţele altora înc"t răutatea lor

este inacceptabilă. Dar ce$şi doreşte elG imic, el nu aşteaptă nimic. u înţele%e întrebarea: u poate să facă ceea ce vrea pentru că i$ar răni pe/ceilalţi0; el nu vrea să dăune&e nimănui.

("nd noţiunea de /ceilalţi0 se concreti&ea&ă, el vă va vorbi despre părinţiicare l$au strivit cu indiferenţa sau dra%ostea lor, respin%"ndu$i toate iniţiativelede copil şi impun"ndu$i voinţa lor8 el nu putea, nu ştia, s$ar fi rănit sau s$ar fi îmbolnăvit. Este de acord8 aceasta i$a permis să răm"nă în s"nul matern şi sănu iasă din scutece. După M@ de ani, neptunianul retro%rad se va afla sub!u%atde le%ile mentale *modul de a %"ndi, devans"nd criticile şi adapt"ndu$sespontan, c+iar dacă nimeni nu$i cere nimic. 3are să se teamă de$a lun%ul

timpului de o !ustiţie imanentă care va interveni pentru a$l împiedica să semanifeste. El nu poate face nimic fără aprobarea cuiva. De cum va îndră&ni săvorbească despre el vă va întreba8 /E bineG0. Dacă îl veţi încura!a va revenipentru a vă întreba care este succesiunea cea mai convenabilă a operaţiilor.7ntre timp el a mai întrebat şi alte persoane ale căror păreri pot fi contradictorii.E posibil de aici c+iar să deducă că aţi vrut să$i faceţi rău şi va fi foartedecepţionat. #a veni să v$o spună *pentru binele dumneavoastră şi dacă veţiaccepta rolul de !udecător sau de tutore şi îl veţi readuce la propriile saleintenţii, veţi fi cate%orisit ca o persoană inde&irabilă.

eptunianul retro%rad are arta de a tre&i nerăbdarea, respin%erea şi

dispreţul celorlalţi în dorinţa sa de a %ăsi referinţe ireproşabile. El pare at"t dedornic de a fi condamnat înc"t uneori este %reu să$i re&işti. u aşteptaţi vreoumbră de recunoştinţă în sc+imbul ascultării necondiţionate pe care o pretinde8este mult prea ocupat cu căutarea unor %aranţii pentru a$şi ima%ina că aţi



putea avea şi dumneavoastră nevoie de un confident. 7n ciuda nea!utorării saleaparente, ştie foarte bine cui să se adrese&e8 culpabilităţii înnăscute asaturnianului retro%rad *raporturi de tip părinte normator $ copil supus,plutonienilor retro%ra&i *raporturi de dominare sau unui alt neptunianretro%rad pocăit, reconvertit la a a!uta. 1ceasta îi va permite să se simtă/foarte nefericit0 at"t în faţa reacţiilor de respin%ere c"t şi a înt"mpinăriinecondiţionate a celorlalţi. -eoria lui asupra răutăţii lumii îl interesea&ă maimult dec"t o intero%are asupra propriei persoane. -rebuie să poarte o cruce casă merite 3aradisul. 1ceastă complacere în suferinţă şi în ne%area proprieipersoane (kanna de rea$voinţă sf"rşeşte întotdeauna prin a$i obosi pepartenerii săi de viaţă, dar nu va duce lipsă de persoane cărora să lepovestească c"t de rău a fost acela.

(a propunere de definire a neptunianului retro%rad poate fi refu&ul realului,incapacitate; de a trăi prin propriile forţe, dar şi răutatea, ura, disimularea

pentru a putea profita mai bine de celălalt.5efu&"nd introspecţia, pe care o abordea&ă cu dificultate, se declară cu

uşurinţă în%er pentru a putea condamna mai bine demonii din ceilalţi. 'e vreaiubire infinită, a!utor necondiţionat, %enero&itate nelimitată, dar se pierde însinuo&ităţile nediferenţierii sale. ("nd se declară receptiv şi desc+is, aceastanu este adesea dec"t o proiecţie masivă prin care refu&ă să$i vadă pe ceilalţi, laadăpostul vălului său idealist.

6ulte persoane se lasă prinse în capcană8 4- 6+ 6*! „%” unei fiinţecare$şi manifestă at"t de spontan *şi desc+is decepţia şi care 6 " #6%6!! " cel mai -!4 refu&, interpret"ndu$l imediat ca lipsă de înţele%ere şirespin%ere. 7n faţa acestei culpabili&ări intensive, celălalt este cel mai adeseaobli%at să se prefacă pentru a nu produce at"ta suferinţă. 7n acest fel, în relaţiacu un neptunian retro%rad disimularea şi minciuna în ceea ce priveşte ba&elerelaţiei apar cel mai adesea la ambele părţi8 este un stătu \uo de ideal de viaţăcare dă naştere unei lumi plate, albe, fără conflicte, în care fiecare sestrăduieşte să corespundă ima%inii despre dra%oste pe care o are celălalt, fărăsă se înt"lnească cu adevărat vreo clipă. Fiecare va pretinde că trăieşte pentrucelălalt, refu&"ndu$şi propriile dorinţe, care transpar în privirea imploratoare aneptunianului retro%rad şi de care acesta este complet inconştient. El este tot oaşteptare, o su%ativă... şi afirmă contrariul disimul"ndu$şi %reu suferinţa înspatele măştii cu care se pre&intă celorlalţi, imuabilă şi în care $ psi+olo%ii ştiusă identifice m"nia încremenită, niciodată manifestată, a!unsă în stadiul de anu mai putea fi exprimată.

("nd a!un%e în stadiul de nevro&ă, neptunianul retro%rad nu mai poateprimi nimic *filtr"nd tot ceea ce nu e o %ratificaţie şi sf"rşeşte prin a crede căeste sin%urul care dăruieşte. El nu simte nimic, nu se percepe pe sine şi îi placesă denunţe in%ratitudinea celorlalţi. Fiind veşnic nesătul, /poate săconclu&ione&e într$o bună &i că felul său %randios de a iubi nu este demn desemenii săi, că PĂMÂNTUL nu suportă at"ta fervoare. El nu poate fi dec"t

crunt decepţionate din nou şi mereu. 1bandon"nd căutarea %enerali&ată aapelor materne, el îşi ridică privirea spre (er *literalmente în căutarea unităţiipierdute. umea este astfel plină de indivi&i care iau drept o realitate maiobiectivă dec"t propria lor frică, trecerea norilor şi mira!ele şi care !udecă



%radul de evoluţie al 6aeştrilor pentru a vedea dacă aceştia sunt demni de încredere lor.

Ei intră în /contemplaţie0 şi se roa%ă în %rup sau în particular pentru toţioamenii răi de pe 3ăm"nt care le$au refu&at marea confu&ie. 1cest %en de

neptunieni sunt recruţi excelenţi pentru bisericile paralele, pentru secte, pentrudro%uri, pentru tot ce le va permite să$şi confirme faptul că nu au o existenţăintrinsecă. Ei vor putea să denunţe în timpul liber impietatea sau diferenţalumii, +rănindu$se cu decepţiile sau speranţele proprii, %ăsind în sf"rşit un loccălduţ pentru starea lor de iresponsabilitate. 2n tran&it al lui PLUTON poateface să explode&e bula, dar din păcate aceste situaţii se termină cel maiadesea la spitalul de nebuni.

eptunianul retro%rad care a fost purificat de visele sale printr$o marede&ilu&ie trebuie să aibă %ri!ă să nu se relanse&e în iubirea necondiţionată încadrul relaţiei de a!utor pe care va avea întotdeauna tendinţa să o propună

celorlalţi8 nu serveşte la nimic să devină adeptul la fel de necondiţionat al unei/li%i împotriva...0. 3laneta trebuie să conducă pentru a se a!un%e la ovindecare, la re%ula folosirii mi!loacelor adecvate, la o vi&iune mai relativistăasupra lucrurilor şi la o mai bună ascultare a propriei persoane şi a celorlalţi.

2neori neptunianul retro%rad este exact pe dos8 nu dă nimic pentru nimic,nu crede în nimic, urăşte sectele şi ideolo%iile obscure, nu are încredere în6aeştrii, respin%e orice %est %ratuit consider"ndu$l suspect. -oată lumea înşeală pe toată lumea, spune el. 3roiecţia masivă este de asemenea evidentă,dar el se simte în si%uranţă. 7n acest fel ia naştere un super saturnian retro%radcare se !ustifică prin denunţarea implicită a !ocului social.

1cest tip de neptunian va c"şti%a favorurile oamenilor influenţi social, va ştide asemeni foarte bine să$şi exploate&e copilăria nefericită, să comerciali&e&ecopilul înţelept care s$a obli%at... să devină.

Există de asemeni şi o situaţie intermediară, mai ec+ilibrată, care nuexclude totuşi sentimentul de culpabilitate. Fiinţa$pare să ducă o viaţă normalăde persoană care se adaptea&ă la norme8 în ciuda dificultăţii de a$şi asumaresponsabilităţi constructive, ea se străduieşte şi poate să reuşească. -răieşte în lume, într$o po&iţie de mi!loc sau într$o umbră mai mult sau mai puţinadăpostită şi caută dra%ostea ca oricine altcineva. 6ediul în care trăieşte pare

mai de%rabă atins de retro%radare. Dacă însă &%"riem un pic aparenţanaturalităţii şi bucuria de a trăi forţată vom descoperi uşor o familie dealcoolici, un frate +andicapat mintal, o obli%aţie implicită care i$a fost conferităde unul dintre cele două modele *cel mai adesea mama. )lestemul continuăsă se manifeste şi în propriile sale ale%eri relaţionale şi în privinţa descendenţeiun tovarăş de viaţă instabil, iresponsabil, depresiv, destrăbălat, mincinos,incurabil. 2n copil refu&"nd orice inte%rare socială, suferind de mon%olism,dro%at sau alcoolic. Este vorba despre o karma suspensivă intermediară c"ndpersoana nu pare să fie total stabilă în comportamentul de tip retro%rad, darmediul îi pre&intă modele de ceea ce ar putea deveni în ca&ul în care nu

sc+imbă direcţia. 7nţele%erea a ceea ce se petrece cu ai lui şi faptul de aaccepta să le ofere asistenţă cu discernăm"nt şi nu într$o stare de culpabilitatenecondiţionată şi acceptată fără a$şi pune întrebări, vor fi cele mai bune atuuriale sale. -rebuie să înţelea%ă c"te ceva din propria persoană dacă nu vrea să



se prăbuşească la r"ndul său în ne%area de sine şi să sf"rşească în alcoolism,depresiune, leucemie *boală specifică pentru retro%radare.

ANALIZA RETROGRADĂRII

(el cu NEPTUN retro%rad pare să aibă acces, prin percepţie directă, lanatura reală a fiinţei, dincolo de construcţiile e%oului. Dar, acest sentiment alvidului, neacceptat, se transformă în disperare, ne%are, sentiment al morţii înloc să fie libertate, înt"mpinare a vieţii, acceptarea efemerităţii. 2mbraplanetei cunoaşte deci ceva din natura sa de lumină, dar accesul la aceastădimensiune suprapersonală, lipsită de repere şi norme, este pentru mentalintolerabilă pentru a accepta să plon!e&e în ea şi s$o explore&e. 1ltfel, încăutarea credinţei, persoana poate, după bunul plac al ima%inaţiei sale, săpopule&e cerul cu creaturi binefăcătoare şi paşnice *substitute pentru mamaideală sau cu un infern de monştrii %ata să. pedepsească cea mai micăabatere *proiecţii ale mamei rele familiară lumii copilului. Infernul este cel caretriumfă în ca&ul retro%radării prin construirea obstacolului fundamental alintenţiilor rele. 3ersoana se urăşte, se afundă în autopedepsire şi aspiraţiilesale sunt către a se depăşi, a se uita pentru a nu mai şti de această suferinţă.Este aici refu&ul absolut al dualităţii fundamentale8 iubire $ ură.

Exalt"ndu$se deasupra dimensiunilor cotidiene, neptunianul retro%rad estepredispus să construiască paradisuri artificiale unde nu există dec"t plăcere şirecompense pentru a$şi ascunde teama. Iar această teamă se transformă înne%area propriei fiinţe.

imba!ul său este plin de fra&e ne%ative, revel"nd starea sa de nedefinire8el nu este... el nu există. 3referă să trăiască în lumea fenomenelor nepreci&ate,ceea ce ţine de adevărata natură a lui NEPTUN, dar este incapabil să priceapăsensul acestui lucru. 3entru a evita această confu&ie, sin%urul %+id pe care$lpoate folosi este adaptarea la lume aşa cum este ea. Şi acesta pare să fie c+iarplanul lui NEPTUN retro%rad, cu sau fără acordul conştient al persoanei. Ea seva menţine în starea de ne%are a propriei persoane p"nă c"nd se va decide să$şi teste&e credinţa în viaţade &i cu &i şi să$şi asume clar responsabilităţile.1stfel, acţiunea de retro%radare se vădeşte din plin în casa a R$a. 7n timp cevisea&ă să servească necondiţionat umanitatea, persoana este confruntată cel

mai adesea cu nevoi banale, repetate la care pare să$l obli%e lipsa lui deimplicare. Ea aşteaptă ca lumea să$i propună un post ideal, sau îşi trăieşteidealul în lume, fără să aibă conştiinţa clară a antura!ului şi nici a ceea ce sepune în !oc la nivel relaţional. Ea se !oacă de$a salvatorul şi poate crede că areo misiune c+iar în postul cel mai mic de subaltern. Există, de altfel, în ca&ulretro%radării planetei un paradox care tinde să menţină persoana în starea eide finitate8 marilor idealuri spirituale le corespunde o solidă înclinaţiematerialistă. NEPTUN di&armonios seamănă p"nă la confu&ie cu SATURNretro%rad, dar în timp ce SATURN măreşte disproporţionat de mult simţulresponsabilităţii sufoc"nd iniţiativele antura!ului, NEPTUN retro%rad îi întreţine

pasivitatea utili&"nd mediul social pentru a$şi satisface interesele statice.evoia de securitate este totuşi la fel de mare în ambele ca&uri.

Există anumite profesii în special favori&ate de exprimarea retro%radării8 undiscernăm"nt al situaţiei celorlalţi şi intervenţia în cunoştinţă de cau&ă, fără



milă şi fără superficialitate.

-rebuie ca neptunianul retro%rad să aibă deseori asemenea experienţepentru a a!un%e să se întrebe care sunt aspiraţiile sale şi care este sensulserviciului său în ca&ul în care nu se refu%ia&ă în vreo mănăstire sau în vreo

casă i&olată pentru a$şi di%era de&amă%irile. 1parenta sa lipsă de dorinţe eraprodusă de o prea mare aşteptare a unui salvator exterior. El va căutamodalităţi de a se înţele%e pe sine, de a$şi satisface c"t mai bine intereselefundamentale fără a le ne%a însă pe ale celorlalţi. #a intra în #id, în indistincţiadin care a venit. 7şi va accepta în sf"rşit naşterea şi starea de separare. 7ncăutarea de sine îşi va recunoaşte dorinţele nerealiste; în trădarea pe care întotdeauna a denunţat$o îşi va descoperi aşteptările imposibil de satisfăcut.eputinţa sa absolută ia atunci sf"rşit. 7i mai răm"ne să ştie să întrebe cuipoate să dăruiască. El va fi ieşit din pur%atoriul veşnicei culpabilităţi, va începesă înveţe să iubească.

5eîntoarcerea la felul propriu de a fi8 SATURN va fi adevăratul c"şti%ător întoată această poveste. Departe de ceţurile viselor, neptunianul retro%rad vaintra în sf"rşit în contact cu solul, cu lumea, cu obiectele şi ca putea sădescopere plăcerea pe care o căuta peste tot în altă parte. El va re%ăsi vec+eaetapă ratată8 o inte%rare puternică în realitatea obiectivă a faptelor. 3re&enţalui NEPTUN retro%rad în casă indică întotdeauna care este sectorul vieţii încare adevărul trăirii a deviat în idealuri şi ne%area de sine. 1ici este cel maiprobabil ca ilu&ia să se producă din nou şi deci asupra acestui sector de viaţătrebuie lucrat pentru a re%ăsi un ec+ilibru mai bun. Şocul realităţii survine celmai adesea în momentul în care retro%radarea este suspendată şi este

important să calculăm v"rsta la care aceasta urmea&ă să se producă, în ca& căva surveni în timpul vieţii.

'e petrece rar ca transformarea ener%etică să se producă fără &%uduiri. Darea produce adesea transformări foarte profunde în relaţiile sociale şi personale, în sensul unei mari libertăţi. Este astfel oare anulată datoria karmi'. 1ceastăplanetă este prea mult în le%ătură cu formarea la ba&ă a personalităţii care areloc înaintea împlinirii v"rstei de şapte ani. Dacă sentimentul de abandon esteinstalat cu$putere se poate dovedi foarte durabil c+iar dacă au dispărutcondiţiile care l$au %enerat. #indecarea nu va putea surveni dec"t lamaturitate, în urma unei terapii bine conduse, pe care persoana în cau&ătrebuie să o susţină cu întrea%a sa voinţă. 1nularea reală a retro%radăriiimplică înţele%erea fenomenului care se petrece8 nu este vorba de a înlăturasentimentul de abandon ci de a trece dincolo de el către semnificaţia separării.eptunianul vindecat se va îndrepta către colectivitate pentru a munci confirmdorinţelor sale, respect"ndu$le în acelaşi timp pe ale altora, venind în înt"mpinarea celor ce au nevoie fără a$i lua însă în spinare. El nu va fi nici preari%id, nici prea în%ăduitor. El cunoaşte natura umană şi o acceptă. El lucrea&ăasupra lui atunci c"nd se înt"lneşte cu ceilalţi şi recunoaşte viaţa ca fiindsin%urul domeniu potrivit pentru a experimenta.



PLUTON

UNI1ERSURILE LIMITĂ

2ltima planetă a sistemului solar.

4 planetă dublă8 (+aron.

5evoluţie siderală8 LMO de ani, aproximativ.

5evoluţie sinodică8 NBB de &ile, aproximativ.

(uvinte c+eie8 ades, 3luton, efaistos, (ora$3ersefona, ecate, Eva, Shia,Parati! 6ishnu, =an!sha, Skanda, 4mithaa, "ali.

Şarpele, tentaţia, Infernul, Pudecata de apoi.

7nvierea, eliberarea, Ener%ia -errei.

3utere, ma%ie, bo%ăţie, ambiţie, somn.

(ăutarea absolutului şi absolutismul. ebunia.

6utaţie şi cancer. 6aladii sexuale, %inecolo%ice, depresie.

7nţelepciune8 puteri transpersonale, Iluminare.

TÂNĂRA FATĂ ŞI GARDIANUL MORŢILOR

(ora, pura, eterna tinereţe, fiica Demetrei se plimba pe o pa!işte. -oatălumea ştia că e periculos8 nu trebuie să mer%i pe acolo pe unde %erminea&ă şicresc forţele -errei. Ea vă&u o narcisă pe mar%inea unui p"r"u şi ma%ia sedeclanşa8 că&u într$o ad"ncă toropeală. 1tunci, ades puse m"na pe ea şi oconduse în re%atul său inviolabil de sub păm"nt. 1ici le%endele sunt împărţite în ceea ce priveşte urmarea evenimentelor, în cea mai curentă, cea pentrumarele public, el îi propune 3ersefonei să împartă cu el puterea absolută dacăacceptă să se căsătorească. Ea măn"ncă deci %răuntele de rodie pe care el i$laduse. Şarpele n$a făcut altceva cu Eva. 1tunci c"nd &eii alertaţi de Demetra,

veniră să salve&e -erra care era pe punctul de a fi distrusă, 5ăul era de!a făcut.3ersefona a spus că a fost răpită, constr"nsă fiind de răul frate al lui 7UPITER,că nu avea nici o vină.

Dar eus nu putea fi tras pe sfoară8 el recunoscu maria!ul. De atunci3ersefona domneşte trei luni pe PĂMÂNT şi alte nouă luni în (er în prea!mamamei sale, lipsită de orice atribut divin. 'crierile o descriu ca pe o re%inătăcută şi m"ndră, foarte frumoasă, dar implacabilă. 7n mitul eleusian, secret, sespune că 3ersefona doarme în continuu, ve%+eată de eure, care ţese împre!urul ei mătasea ma%nifică a anotimpurilor şi că ea nu poate fi tre&ită dinsomnul său narcisic şase luni din an, p"nă c"nd tatăl său, Dionisos, luminea&ă

st"ncile pentru a o căuta. 1şa este mai de înţeles8 'oarele conştiinţei oeliberea&ă pe (ora din inconştienţa în care s$a aruncat at"ta timp c"t a rămas în re%atul lui SATURN, PAN şi 1ULCAN, &eii PĂMÂNTULUI.

e%enda vorbeşte deci de o alternanţă a încarnării şi a eliberării sufletului,



!umătate somn $ !umătate conştiinţă, după cum se alternea&ă pere%rinărilesale. e%enda face le%ătura între (ora şi miturile lui eto. 6oartea, în acestca&, se află în infernurile PĂMÂNTULUI, iar #iaţa, (onştiinţa, ibertatea, departea cealaltă. -otul este să reali&e&i trecerea, căci există promisiunea învierii.et+e, Fluviul 2itării, care măr%ineşte re%atul lui ades $ 3luton nu erasubteran, ci terestru8 precum 3ersefona, noi trebuie să$l trecem pentru a revenidin spaţiul (onştiinţei totale a (erului în lumea somnului, pe PĂMÂNT. oicredem că posedăm o putere pe care ne$am dorit$o şi pe care am obţinut$o cupreţul unei minciuni care ne$a separat de natura noastră divină.

Este uşor să aruncăm păcatul ori%inar asupra Evei şi al şarpelui, undePLUTON pare a fi unul dintre prototipurile cele mai semnificative. Dacă înţele%em că, in mitolo%ia %reacă, ca şi în +induism, toată creaţia obiectivădescinde pe linia feminină a <eei *forma, o vom vedea pe 3sAc+e $ 3ersefonaca fiind neutră în esenţa sa. (orpul subtil, sufletul uman, este cel care ne

separă de natura noastră profundă, (onştiinţa, prin minciuna inerentă naturiimentalului. Dar corpul subtil nu. este diferit ca ener%ie de 2nitate8 %"ndire $emoţie $ sentiment sunt una din formele active ale (onştiinţei, doar însuşireaacestor manifestări constituind o deviaţie în raport cu realitatea.

ZEIŢELE LUNARE ALE SCORPIONULUI

In psi+olo%ie, ca şi în e&oterism, LUNA *mama se exprimă în partea st"n%ăa corpului *in corespondenţă cu emisfera dreaptă a creierului. eiiPĂMÂNTULUI, la %reci, şc+iopătea&ă pe partea st"n%ă 8 aceasta înseamnă

exces de emoţie şi de receptivitate. efaistos are piciorul st"n% pus invers.4edip este marcat de piciorul mamei sale, natura sa re%ală fiind denunţată decătre tatăl său , care i$a străpuns călc"iul st"n% *ve&i 1+ile, a cărui mamă -+etis, fiica marii &eiţe, a /omis / să$i scalde călc"iul st"n% în 'tAx... era nevoieca el să fie muritor. 3an, pe de altă parte, dă naştere în mitolo%ie diavoluluişc+iop, !umătate om $ !umătate ţap, pe care îl re%ăsim sub trăsăturile lui(ernunnos *la celţi. 1ceastă infirmitate îl face să poată să$şi imprime profundurma în solul PĂMÂNTULUI. Dacă este vorba despre un blestem *şi nu de unde&ec+ilibru ener%etic, de un exces le%at de i%noranţă, de ce aceşti &ei sunt înacelaşi timp titulari ai universului formelor şi fii ai ener%iilor divineG

'imbolistica semnului FECIOAREI ne oferă o c+eie. Dualitatea semnului sedefineşte prin /pur $ impur0. <ăsim aici tematica permanentă a &eiţelor LUNII0nimeni nu le poate surprinde în timpul băii lor fără a fi rupt în bucăţi şi redus laneant. 1rtemis, surprinsă de 1cteon, îl transformă în cerb *simbol al SOARELUIla celţi şi îl dă clinilor săi. 1cteon primeşte astfel iniţierea care$l face conştientde scindarea sa emoţională. a fel, 3arvati, în pudoarea sa îi inter&ice soţului ei,'iva, să intre în cameră în timpul băii purificatoare. Dorinţa &eului aparenepotrivită cu acest moment. 3entru a o apăra, ea dă naştere t"nărului<anes+a, de o mare frumuseţe, care ne aminteşte de naşterea lui MARTE, fiulimanent al erei. 3entru a accede la soţia sa, 'iva este obli%at să$i taie capul

avatarului său, recunosc"ndu$i astfel divinitatea. Dar 3arvati seamănă at"teade&ordini afective pe PĂMÂNT, înc"t '+iva este nevoit să$i dea un nou capfiului său. 3rimul care s$a pre&entat a fost un cap de elefant. 1stfel, &eul $elefant a fost numit protector al PĂMÂNTULUI, care se află în p"ntecului



acestuia. e putem refu%ia aici ori de c"te ori dorim. Este o divinitate paşnică,at"ta timp c"t nu$i desc+idem p"ntecul să vedem ce conţine. (ei care austabilit un raport cu 7UPITER ! SATURN nu se înşeală 8 cele două mitolo%iipornesc din aceeaşi cosmo%onie indo]europeană.

-rebuie deci să ne tăiem capul pentru a accede la înţelepciuneG -oatetradiţiile o afirmă, dar puţini sunt cei care au acces la %raţia săbiei de foc. Inansamblu, fiinţele umane preferă să continuie să se bată pentru a obţinefructele arborelui puterii sau să$i denunţe pe aceia care au îndră&neala să$latace.

In tradiţia antică, această ima%ine de pa&nic sau de %+id, care ne ceresacrificii s"n%eroase ar părea destul de uşor atribuită &eiţelor feminine. 1stfeleste ima%inea ecatei, marea mamă primordială, străbuna <eei, care este laori%inea între%ii %enealo%ii a &eilor, (+aosul neput"nd fi niciodată revelat. Eaeste adorată ca o ima%ine a #ieţii, a Fecundităţii primordiale , imanente şi

dotată cu puterea ma%ică a procreării şi a stăp"nirii ener%iilor. Este un MARTEfeminin. 3ă&itoare a căminelor, protectoare a uniunilor şi naşterilor pe care lepre&ida, ea apărea în paralel ca o &eiţă s"n%eroasă, castratoare, care trăia încon!urată de şerpi şi de lupi şi nu permitea nimănui să se apropie de ea. Ea oevocă pe 1rtemis, cea care v"nea&ă încon!urată de c"inii săi, implacabilă,ireductibilă, şi totuşi ve%+ind asupra si%uranţei cuplurilor. <enealo%ia LUNIIpare a se întinde de la ecate la Diana, trec"nd prin <eea, 3+oebe şi eto, ca şicum ener%ia psi+ică a creaţiei ar cobori în fa&e succesive p"nă la somnul -errei. u are importanţă ce ima%ine de &eiţă lunară va fi o manifestare aEner%iei primordiale, inviolabile, care îşi prote!ea&ă în mod posesiv puritatea

ţin"nd$o în afara dorinţelor umane.1m putea traduce astfel aceste mituri care asocia&ă cunoaşterea surselor

vieţii cu calmul matern al RACULUI 8 acela care, vr"nd să trans%rese&euniversul formelor (RAC), surprinde în el natura sa ori%inară (BERBEC, TAUR,domiciliul secundar al LUNII), nu poate dec"t să moară pentru ima%inile şivisele sale de putere (SCORPION) av"nd revelaţia a ceea ce este. El varecunoaşte propria sa divi&are *4siris, 1cteon. 4rfeu, tăiaţi în bucăţi de cătreservitorii LUNII) şi în acelaşi timp va reînt"lni înţelepciunea D+Aanei, albă şiimaculată. Dar, dacă răm"ne în el cea mai mică urmă de putere, dorinţa sa dea$şi însuşi această revelaţie îl va arunca în ilu&ia anterioară.

ÎNŢELEPCIUNEA LUI PLUTON0 CALEA LUI SHAND2A

(ei care îi acordă credit devoratoarei, castratoarei, nu fac dec"t săproiecte&e asupra ei propriile lor fantasme de putere *Wratos şi de violenţă*)ie. ("te ima%ini de mame atotputernice (LUNA $ PLUTON în tema natalănu fac dec"t să denunţe incapacitatea persoanei de a$şi asuma propriaexistenţă şi voinţa de a$şi conserva ilu&ia puterii ma%ice proprie universuluicopilăriei. 1stfel, pentru a lucra asupra înţelepciunii lui PLUTON, avem nevoie

să înt"lnim în noi puterea creatoare şi distructivă în acelaşi timp a impulsuriloremoţionale, să o traversăm *şi nu să o refulăm pentru a înceta de a mai împodobi cu ma%ie realul prin reacţiile noastre. 7nţelepciuneaCAPRICORNULUI, semn al retroacţiunii RACULUI unde domneşte LUNA, este/absenţa pasiunii0. Emoţia este pasiune, PLUTON este re&ultatul său. Dacă



urmaţi LUNA, îl veţi %ăsi pe PLUTON pitit pe undeva. Dacă lucraţi asupraLUNII, PLUTON va sf"rşi prin a vă tăia capul8 nici un %"nd nu se naşte, nici unmental nu funcţionea&ă fără activarea emoţională.

7n acest ca&, nu putem face nimic altceva dec"t să înt"lnim ima%inea LUNII

în noi, cu toate ima%inile de mamă pe care le conţine, de la mama noastrăbiolo%ică p"nă la toate mamele simbolice create de ima%inaţia noastră. Dar nuvom putea să conservăm bo%ăţiile promise de ades *bani, sexualitate, domnieasupra lumii, !oc cu ener%ia, putere nelimitată în limitele -errei şi în acelaşitimp să accedem la 2nitate, la lumina ori%inară. 6esa!ul SCORPIONULUI,domeniul lui PLUTON, este deci dublu8 el oferă calea puterii 3ersefonei şipromisiunea învierii de dincolo de universul somnului asupra căruia ea crede cădomneşte.

Dacă vrem să înţele%em p"nă la ce punct emoţia e începutul şi sf"rşitulistoriei calea pe care trebuie să trecem în mod obli%atoriu pentru a ieşi din vis

şi a ne trăi propria realitate, trebuie să încetăm a observa cele douăspre&ecesemne ale &odiacului in ordinea lor aparent lo%ică. 6er%"nd de la unu ladoispre&ece nu facem dec"t să ne reîntoarcem la unu; nu vom %ăsi niciodatăori%inea. Dar dacă observam le%enda li Skandha, fiul lui Shia şi a lui Parati,c+eia este evidentă.

Skandha este pă&itorul -atălui, al Ener%iei masculine a (reaţiei, a #ieţii, la>? cum =an!sha este fiul 6amei primordiale. Ei doi sunt fraţi, pre&ent"ndaceeaşi dualităţi$aparentă ca Eros al ener%iei paşnice, dar conservatoare,1nteros al ener%iei distructive dar revelatoare. Skandha repre&intă ener%ia luiShia în acţiune pe 3ăm"nt. El are şase capete8 unul pentru fiecare simţ careanimă (onştiinţa din noi, unul pentru (onştiinţa însăşi, acest observator al !ocului ener%iilor sen&aţiei *4c+iul lui eus, întotdeauna neutră, imuabilă,omnipre&entă, i%nor"nd variaţiile 'paţiului, -impului şi ale relativităţii, înconformitate cu cărţile de referinţă tibetane, fiecare simţ este ba&at pe oener%ie elementară care ii animă în subtil8 vedere$foc, miros$păm"nt, pipăit$aer, %ust$apă, au&$eter. 1cest ultim element, numit 4kasha de către +induşi, nepune in contact cu lumea prin intermediul semnului FE(I415EI. (alitateaconştiinţei noastre personale depinde de tre&irea respectivă a fiecăruia dintresimţuri, orice înc+idere psi+ică put"nd antrena o diminuare mai mult sau maipuţin a%ravată a facultăţii corespondente. 7n odiac, #ă&ul este atribuit lui615-E din )E5)E( *ori%inea şi sf"rşitul lucrurilor şi '(453I422I pe planspiritual, prin intermediul lui 32-4, vi&iunea !ustă dincolo de dorinţapersonală. 615-E şi 32-4 se înt"lnesc în '(453I4 în acelaşi timp pentru ane orbi cu dorinţele şi pentru a ne elibera de ele. Skandha apare deci aici ca unstăp"n al realităţii lucrurilor, care nu poate interveni dec"t prin intermediulsferei de distru%ere, de instabilitate constantă a tatălui său, Shia.

Fiecare %rup elementar constitue un a%re%at, un bloc, anim"nd în noidiferite moduri de expresie, red"ndu$ne conştiinţa de sine8 forme mentale,concepte, sen&aţii, emoţii şi sentimente, conştiinţă în corespondenţă cu fiecare

sistem sen&orial. induşii semnalea&ă clar ori%inea lor numindu$le Skandhas.1%re%atele se repre&intă în ordinea următoare8 foc, păm"nt, aer, apă, eter,acesta din urmă, cel mai subtil dintre toate conţine ener%ia vieţii, Prana.

Este suficient să unim între ele semnele aceluiaşi element pentru a înţele%e



itinerariul pe care$l avem de urmat. Elementul apă care %uvernea&ă %"ndirea$emoţia$sentiment este ultimul din seria de skandhas vi&ibile sau perceptibile.Drumul tr. ce de la a şaptea la a noua etapă prin lumea conceptelor *asamskaras-urilor) prin intermediul elementului aer şi a!un%e în fa&a terminală laelementul apă8 reacţiile emoţionale. (ele trei semne de apă, pe plan psi+olo%icsunt %uvernate de 2= şi de către E3-2 $4WE14' pe plan spiritual.

3lec"nd de la (1(E5 *a &ecea etapă vom %ăsi identificarea cu mamabiolo%ică *21 fecundă de la care captăm reacţiile şi modelele în cămin. ereproducem apoi în lumea exterioară, în casa a &ecea *(135I(45 %uvernatăde '1-25, fixitatea, %reutatea, inerţia. 1taşamentul faţă de mamă creea&ă,prin pulsiunea emoţională necontrolabilă, lumea somnului lui eto. 2rm"ndsemnele de apă, veţi a!un%e la '(453I4, unde ima%inile fantasma%orice dincopilărie iau formele lor de putere. Este paranoia, mai mult sau mai puţinaccentuată, după cantitatea de dra%oste şi recunoştinţă primită în copilărie. 7n

acest sens psi+icul îşi construieşte proiectele de putere asupra lumii mai multsau mai puţin conştiente, după persoană, dar întotdeauna omnipre&ente at"tatimp c"t nu le$am decodificat modul de funcţionare. 2niversul poftei, al lui615-E, evoluea&ă la fel în toată puterea sa prin intermediul lui 32-4 1ici se%ăseşte lumea 3ersefonei, puterea ma%ică a %"ndului, universul ecatei, pursau impur, conform cu modul în care îl folosim. ume a nopţii, 21 obscură,p"ntec matern *'(453I42 %uvernea&ă fecundaţia, %rotă, care păstrea&ămemoria şi ne face să credem căK există secrete ascunse care ne vor dasupremaţia sau ne$o vor împrumuta pe a altora. (omplăc"ndu$ne în acestunivers *proiecţia este automată şi dificil de decelat, noi îi facem !ocul lui

ades la infinit. E imposibil să nu înt"lnim această tentaţie a puterilor ma%icela un anumit stadiu de evoluţie, şi să nu ne dăm seama în acel moment că amtrăit în mod inconştient.

7n a douăspre&ecea etapă, totul se va sf"rşi în mare... sau în mamă. uavem de ales. Dacă vom continua să menţinem visul nostru de omnipotenţăinfantilă, vom renaşte pentru a$l prelun%i. Dacă acceptăm să ne înt"lnimvalurile emoţionale în ceea ce ele sunt, aceasta arată o dorinţă mereu reînnoităde accepta 1bsolutul şi de a controla realitatea $ deşeurile noastre emoţionalese vor di&olva în 4cean fără să renască în )E5)E(. 'ă nu credeţi că este vorbade o ameninţare a vieţii viitoare reînnoind fără încetare vreun pur%atoriu al

dorinţei8 aceasta se produce in fiecare clipă. #alurile emoţionale se succed iară încetare asupra ba&ei puterii pe care vrem s$o conservăm, făc"ndu$ne perfectinconştienţi de fondul marin stabil care se află în noi. 6area este păstrătoareavieţii, este binecunoscut, dar nu ştim p"nă la ce punct. Ea poate la fel de binesă ne cureţe samskaras-uril! *simbol al purificării LUNII, bote&ul la creştini caşi să le pună în re&ervă pentru următoarea oca&ie c"nd ele vor spune/u0realului. 3utem astfel înţele%e de ce cele cinci înţelepciuni sunt necesarepentru a stăp"ni funcţionarea Skandhas-urilor aceasta nu va fi atinsă dec"tprin disciplina interioară, răbdarea infinită, %enero&itatea, inteli%enţa, meditaţiaşi bineînţeles, înţelepciunea finală. Dar dacă vrem să lucrăm asupra acesteiemoţii, creatoare a somnului, a morţii şi a naşterii perpetue în fiecare clipă,trebuie să oprim !ocul 3ersefonei ce minte asupra realităţii nevoii noastre deputere şi ambiţie.

<"ndirea ma%ică LUNĂPLUTON este o maladie infantilă a sufletului uman



care se serveşte de realitate pentru a o exploata în profitul său, la fel cum faceun bebeluş cu o !ucărioară strălucitoare. Ea va deveni propria sa victimă. -entaţia e mare, la un anumit stadiu de a$şi însuşi puterile ecatei, dar pentrucine a descoperit 5ealitatea (onştiinţei; plenitudinea unei stări care nu esteadusă de mental în fiecare clipă, ea apare ca un !oc de copil, destul dederi&orie.

ecate are multe asemănări cu &eiţa "ali, ima%ine terifiantă şi revelatoare alui Parati. Ea se +răneşte *ca şi ecate cu carne umană, dar în acelaşi timpdansul său de moarte îi eliberea&ă pe adormiţi din lanţurile lor. Ea esteveritabila parteneră a lui Shia, ea%ra, 'umbra, care distru%e, calcă înpicioare speranţele şi converteşte toate ilu&iile de durată în neant. Ea nerevelea&ă realitatea prin ener%ia raas a lui Shia, calea suferinţei.

Shia este unul din cei trei mari &ei ai trinităţii +induse împreună cu $rahmaşi cu 6ishnu. $rahma este definit ca principiu activ, creator al 2niversului,

eman"nd fără încetare din #id şi fiind în continuă creaţie. 1cesta este Eternul3re&ent în acţiune, principiul ener%etic satta, comparabil cu acela alSOARELUI sau URANUS. 6ishnu este ec+ivalentul lui SATURN, stabil,menţin"nd lucrurile în fixitatea lor, revel"nd vi&ibilul şi d"ndu$le o aparenţă dedurată. Fiul său, "rishna, apare în mitolo%iile occidentale sub numele de 3ansau (ernunnos, creatori ai formelor. 1dorarea lor înseamnă a respectacontinuitatea existenţei terestre prin intermediul ener%iei tamas, animală şiinertă, a cărei stabilitate fără încetare repusă în cau&ă de ener%ia raas nu estedec"t o ilu&ie. Ener%ia lui Shia trimite în neant formele tamas care sunt lipsitede conştiinţă. El este destabili&atorul (MARTE PLUTON) care îi permite lui

$rahma să$şi continue sfera creatoare. 1stfel, indiferent ce formă estediscontinuă în esenţa sa, trec"nd alternativ de la creaţie la stabilitate, ladistru%ere, la creaţie, într$o mişcare ondulatorie marcată la fiecare sf"rşit deciclu printr$un +iatus, în acest spaţiu vid, sabia lui Shia poate să lovească. (elal cărui spirit este destul de rapid pentru a percepe acest moment, dispune deo asemenea calitate a atenţiei şi a pre&enţei înc"t suferinţa, re&ultatul refu&uluiemoţional, nu poate intra în spaţiul său de viaţă.

3utem vedea în ener%ia raas shiait sf"rşitul, terifiant pentru e%o, aloricărui destin, al oricărui proiect, al oricărui ataşament. -otul va fi distrus,adus către vid, totul este de!a astfel în fiecare fracţiune de secundă. oi ţinemla vi&iunea noastră asupra lucrurilor, care ne aruncă fără încetare în suferinţă.1stfel, aceasta din urmă poate fi c+iar instrumentul prin care putem a!un%e la omai bună cunoaştere a funcţiunilor care ne animă, dacă acceptăm să o primim în toată intensitatea sa, cu efectele şi cau&ele sale. -oată învăţătura lui )udd+ase spri!ină pe această înţele%erea relaţiei suferinţă$conştiinţă, pe refu&ulmentalului de a se detaşa de aşteptările, dorinţele şi conceptele sale în loc săaccepte realitatea lucrurilor.

5ealul nu se află undeva aiurea, într$o lume ima%inară pentru mai t"r&iu,dacă ne$am purtat bine crucea. El este aici în fiecare clipă. 7ntr$o secundă el se

va transforma şi lumea odată cu el. oi suntem aceia care îl cerem imuabil,mai cur"nd dec"t să ne punem în acest curent de ener%ie, în mişcare perpetuă,al V#ieţii. Şi această inerţie mentală se transformă în putere, în violenţădisperată, în nebunie.



u serveşte la nimic să ne luptăm cu ea, mai mult valorea&ă să o înţele%emmai înt"i intelectual dacă este necesar, înainte de a o percepe ca pe o realitatede necontestat. 1ceasta nu implică să cădem în mi&eria renunţării saudepresiei, această maladie plutoniană a neputinţei. 3utem foarte uşor să nelăsăm impresionaţi de aceste ima%ini s"n%eroase şi ar&ătoare ale &eilor'(453I422I, dacă suntem incapabili să vedem în ele propriul nostru instinctde putere şi de 615-E. 7n infernurile umane în care domneşte i%noranţa,m"nia, %elo&ia, ambiţia, dorinţa de cucerire ele par mai de%rabă paşnice.'pada lor este o armă de viaţă, de transformare definitivă, de pace. 7n faţasabiei lui Skandha-&4:T5-4mithaa, stăp"nii operei ener%iei raas salvatoare,se pot pre&enta doar cei care au recunoscut în începutul şi sf"rşitul lucruriloraceeaşi natură unitară a Ener%iei Fundamentale şi care şi$a construit în el odispo&iţie de a accede la vi&iunea pre&entului fără nici un proiect.

/(um se face aceastaG0 întreabă saturnianul, cel care vrea contracte şi

promisiuni înaintea oricărei acţiuni. /u face nimic, răspunde E3-2, lasăvalurile să moară0, ceea ce este foarte dificil atunci c"nd dorim să controlămlucrurile. /#e&i lucrurile aşa cum sunt0, continuă 32-4... Ele sunt de!apre&ente, nu mai avem nimic de făcut, de cerut, nu dispunem de nici o putereasupra lor în afară de aceea de a ne orbi şi mai mult.

Este mai cur"nd simplu, prea simplu, fără îndoială. Este suficient să înţele%em natura lui Skandha. oi dispunem de toate instrumentele pentru a oface8 totul este de!a aici. 1tunci c"nd ne folosim de un ma%netofon, de ocameră video , este evident că ele nu au nici o putere asupra ima%inii sausunetului captat. -otul depinde de calitatea operatorului şi de aparat. Ei bine,

tot astfel funcţionea&ă şi (onştiinţa8 în spatele ecranului alb care sinteti&ea&ămesa!ele captate de skandhas-uri, nu este nimic care să spună /eu0. ici unmesa! divin. #om căuta în van marile destine înscrise în subtil. imic nu estemai cotidian, mai lipsit de ma%ie ca 2niversul (onştiinţei. 1tunci c"nd otranscendem, vom înceta de a considera că sunetele, ima%inile, sen&aţiile carese formea&ă ne privesc în mod personal. Debarasaţi de această înclinaţie amentalului de a$şi însuşi totul, sen&aţiile nu vor mai fi dec"t modificăripasa%ere care se reînnoiesc fără încetare şi mor spontan. Şi aici se află ma%ia8că lumea este la fel de vie, strălucind şi c"nd încercăm să ne voalăm oc+ii şi săne astupăm urec+ile. )ucuria care ne cuprinde atunci nu are nimic în comun cu

toate bucuriile pe care le aşteptam de la alţii în nevoia noastră permanentă decucerire şi si%uranţă. Desc+i&"ndu$ne oc+ii, 32-4 ne smul%e din visul nostrupentru a ne reda ma%iei realului, în simplitatea sa. 1tunci vom înţele%e că ceeace ne voala universul erau !udecăţile pe care le făceam asupra lui, ideile pecare le aveam despre el. oi suntem aceia care pronunţăm Pudecata 2ltimă,atunci c"nd ne formulăm ultima opinie împotriva realităţii noastre şi a realităţiilumii, de!a revelate. 1ceasta este clipa în care toate planetele transpersonalese înt"lnesc pentru a ne permite accesul definitiv la 2nitate. e putem întreba8de ce putere dispune 3ersefona care înfruntă at"ta suferinţă în exil şi sacrificiuGDe ce autoritate dispunem asupra vieţii noastre, asupra morţii şi a finalităţiinoastre atunci c"nd -+emis din '(453I4, ne spune că totul este de!a fix şifixat.G

7n $hagaad-=ita, cartea fundamentală a doctrinei lui "rishna, în India, 4runa, marele prinţ, îşi petrecea toată &iua pe c"mpul de bătaie. El era



victorios, ca întotdeauna. oaptea el avu un vis8 ră&boinicii pe care$i ucisese sepre&entau în faţa spadei sale, dar erau de!a morţi. "arma, destinul îi condusese în drumul cuceritorului cu care trebuiau să se înt"lnească. oviturile pe care lesuportăm astă&i au fost emise c+iar înainte de a fi date8 de către cine, c"ndG1ceasta nu are nici o importanţă. Ele ne parvin prin intermediul unuiinstrument karmi', care nu an%a!ea&ă o altă karma în afara celei personale.Fiecare din noi este responsabil de istoria sa, de fricile sale, de ceea ce caută.

7n clipa morţii, după „Bardo Thodol”! &eul Yama, ima%inea morţii lui Shiaşi :udra ne va pre&enta o o%lindă8 ne vom vedea aici creatori ai proprieinoastre istorii şi formul"ndu$ne noi înşine conclu&iile şi deci&iile necesare.imic nu se condamnă.

7n infernurile e%iptene, mortul !oacă dame împotriva lui însuşi8 n$a avutniciodată alt adversar.

PLUTON ÎN 1IAŢA COTIDIANĂ

7ntre 'oare şi nea%ra lume plutoniană se întinde infinitul sistemului solar.3laneta e situată la limita percepţiei instrumentelor celor mai perfecţionate, lafel cum protonii evoluea&ă la limita imperceptibilului. Şi totuşi, PLUTON,posedă puterea absolută asupra lumii. 1cţiunea sa instantanee, bulversantă,distructivă şi clarificatoare are forţa unei explo&ii. imic nu se poate împotriviacţiunii sale. umai tră&netul *al lui eus poate în acelaşi fel distru%e, seduceşi pulveri&a ilu&iile cele mai susţinute ale puterii, dar fra%mentele de st"ncisfăr"mate pot oric"nd să se reunească. (reaturile lui PLUTON ce trăiesc în

peşteri trebuie omor"te definitiv, spun toate le%endele, altfel falşii eroi vor fitransformaţi în st"nci, reîntorşi în universul lui SATURN, maestrul său, cerenaşte întotdeauna din cel mai mic %răunte de nisip.

3utem vorbi în acest ca& de un PLUTON armonios sau disonant, de oplanetă bună sau rea, c"nd acţiunile sale se petrec doar în transpersonal,nefăc"nd apel la voinţa noastrăG 3lanetă de %radul al &ecelea, neinterveninddec"t în fa&a finală, c"nd totul e !ucat, ea se manifestă în viaţa cotidiană prinintermediul reacţiilor instinctive, puternice, necontrolabile, ce fac din noiinstrumente ale ener%iei sale mai de%rabă dec"t utili&atori conştienţi. imicnu$l stăp"neşte pe PLUTON.

1stfel, există tendinţa de a se face o mică diferenţă între PLUTON direct şiPLUTON retro%rad în privinţa efectelor trăite. 4rice persoană ce pretinde săacceadă la atotputernicie e discordantă; orice persoană care refu&ă să ia înconsiderare nevoia sa de putere în acţiunile sale asupra lumii, se orbeşte înmod voit. 7n aceste două ca&uri, acţiunea planetei e aceea de a se pierde,anula pe sine însăşi în inconştienţa absolută.

Ea acţionea&ă în subteran ca şi cum ar pre%ăti viitoarele cutremure depăm"nt, lăs"ndu$ne să credem în ilu&ia puterii noastre at"ta timp c"t nuintervine o transformare care să ne reducă la neputinţă. umai persoanele

dispun"nd de PLUTON dominant, animate de o ener%ie puternică, uneorinemăsurată, manifestă calităţile planetei şi pot să se reali&e&e dincolo de ele însele sau să se distru%ă fără milă. In cele două ca&uri relativitatea lucruriloreste inexistentă în comportamentul lor8 fie că se iau drept instrumente ale



destinului *planetă directă fie obiecte ale puterii altora *planetă retro%radăne%"nd propriile intenţii şi proiecţii în viaţa lor; re&ultatul e acelaşi8 absenţarelativităţii lucrului, căutarea absolutului în vi&ibil e o formă de nebunie. Eaduce cel mai adesea la %"nduri de delir, c+iar dacă persoana reîntoarce împotriva ei efectele fără să pună cu adevărat în pericol pe cei din !urul său. 7npsi+iatrie se cunosc acele persoane ce trăiesc la limita realităţii în ec+ilibruaparent, dar pe care o adiere îi face să alunece într$o dimensiunenecontrolabilă. PLUTON, planetă limită, participă la acest univers. 3lutonianulpoate în mod voit să se situe&e în afara limitelor, !uc"ndu$se cu viaţa sfidător,aştept"nd sau nu să plătească preţul, funcţie de %radul de orbire, mai mult saumai puţin manifestată, dar întotdeauna pre&entă în fili%ran. El pare să preferedistru%erea securităţii, caută situaţiile limită pentru a se măsura cu ceilalţi, arenevoie de o exaltare, de o pasiune continuă pentru a$i încurca sentimentul de atrăi. El e revoltat împotriva oricărui sistem, oricărei puteri cu excepţia sa. El seconsidera ener%ia păm"ntului şi trăieşte într$o stau de emoţie perpetuă, deexcitare, de fu%ă înainte sau de supratensionare epui&antă pentru antura!ulsău. El se transformă în ma%ician sau clarvă&ător.

'ub patrona!ul acestei planete se manifestă ma%netismul, ştiinţele oculte,dorinţa de a poseda lucrurile şi de a le înţele%e pe cele ale subtilului. Ieşind dinorice cadru sau control"ndu$l p"nă la a$l sufoca, ne%"ndu$l (PLUTONretro%rad, pierde repede simţul măsurii. El se poate re%ăsi i&olat, sfăr"mat saupoate suscita violenţa altor amatori de putere absolută ce$l vor face s$o înţelea%ă mai bine, uneori prin propria sa reducere la neant. e%"nd viaţa, else plasea&ă pe o po&iţie de autodistru%ere. 6"nia sa împotriva evenimentelor

ce$l pun în faţa neputinţei sale va începe de atunci să crească. 1re nevoie deun duşman de combătut, de învins, c+iar dacă$l inventea&ă în fiecare clipă; sau îl provoacă, p"nă c"nd celălalt intră în !oc. #iaţa sa nu e o sfidare adresatăoamenilor8 el poate să$şi dispreţuiască propria reuşită şi pe cei care i$au făcut$oposibilă. E o sfidare la adresa &eilor. 4rice situaţie e pentru el un instrument alputerii, pentru a mer%e şi mai departe. )anii pe care are tendinţa a$i str"n%e caima%ine a sa nu sunt dec"t manifestarea vi&ibilă şi adesea ostentativă asi%uranţei sale în a manipula sc+imbările. 3lutonianul direct pare at"t de si%urde capacităţile sale în această direcţie şi e animat de un asemenea dispreţpentru victimele sale înc"t nici nu$i vine ideea că o bună transformare i$ar

putea împrospăta ideile... uneori după %ratiile unei înc+isori. 3lutonianulretro%rad pre&intă înainte de toate un solid spirit de ră&bunare căpătat în alteexperienţe similare şi care >$a îndepărtat de orice prudenţă sau >$a imobili&attotal. 3rofund instinctiv, el nu are nici cea mai mică tendinţă de a învăţa cevadin experienţele înt"lnite şi dă uneori impresia de a le utili&a în felul unuiciocan, pentru a le încerca din nou şi din nou... acolo unde o ra&ă laser ar finecesară pentru a le cunoaşte un pic mai bine. umai un plutonian foarteevoluat va şti să surprindă relaţia imediată de la cau&ă la efect în fiecareeveniment şi va face minuni pentru a se revela lui însuşi pornind de la cel maimic indiciu, de la cea mai mică variaţie de climat.

Dacă$şi asumă toate riscurile *sau nu$şi asumă nici unul este pentru că eanimat de un puternic spirit critic care repune fără încetare în !oc re%ulile,le%ile, funcţionările sociale, puterile... sau cea mai mică dintre intenţiile sale,ceea ce$l reduce la neputinţă cu o si%uranţă niciodată de&minţită.



sau orbindu$i pe cei pe care vrea să$i piardă. (onvertirea 'f"ntului 3avel, solfanatic lupt"nd împotriva creştinismului şi adesea orb, fiind apoi luminat de omisiune căreia îi va consacra viaţa, este exemplară. 3+oenix$ul ce doarme înSCORPION aparţine funcţiei transpersonale a planetei. 4mul lovit în cele mai !osnice excese desc+ide brusc oc+ii asupra a ceea ce sunt, de fapt, adevăratelesale dorinţe. El a /vă&ut0, afirmă el, şi aceasta nu e o problemă de credinţă, deconcepte. (ertitudinea$conştiinţa răsare dintr$o dată, baleind universulcertitudinilor samskari'! repetitive. imeni nu poate fi !udecător al realităţiiobiective a unei astfel de revelaţii ce nu are nimic de$a face cu cea pe care areali&at$o plutonianul atunci c"nd a transformat$o într$o armă pentru a$şiimpune ştiinţa împotriva i%noranţei celorlalţi.

APROPIEREA DE INFINIT

(um oare, această bucată de st"ncă pierdută spre liniile universului, desprecare nici măcar nu se ştie dacă aparţine sistemului solar, poate să provoaceat"tea rava%ii, frici şi mutaţiiG Infinitul mare înt"lneşte infinitul mic8 o moleculăde apă dispune de memoria şi forţa fluviului din care provine. PLUTON esteener%ia care doarme în inima materiei, fierarul subteran care pre%ăteştearmele combatanţilor din subtil. 7n orice viaţă în care o durată normală esteinevitabilă *c"nd PLUTON sau NEPTUN nu intervin pentru a aduce forma laneant lava va ţ"şni, distru%"nd speranţele, eliber"nd le%ăturile, d"nd la oparte vălurile falselor impresii, scutur"nd baricadele împotriva timpurilor celormai stabile. Ineluctabilul, imponderabilul, non$controlabilul bate şi afirmă8 nu

există devenire. 4ameni, unde vă stă puterea, or%oliul si pasiunea voastrădacă nu în distru%ere, frică de moarte, neputinţă absolutăG 1propierea deplaneta în tran&it provoacă adesea un v"nt de panică printre astrolo%i. 1cestmic bloc plutonian are du+oarea sulfului şi duritatea metalului. e face să netemem dinainte de c"teva mişcări ale păm"ntului atunci c"nd premisele lor sefac simţite. 1cesta se mişcă p"nă în ad"ncuri8 securitatea slăbeşte, viitorul numai e at"t de si%ur.

3lutonianul se bucură. $a fost niciodată mai in elementul său8 între 3ăm"ntşi Foc, între mişcare şi ura%an, intre bulversare şi revoluţie sublimă, el va puteain sf"rşit să se distru%ă în mod absolut, să se re%enere&e in mod absolut, să

acceadă in universul pe care îl presimţea şi care îl făcea să suporte $ at"t binec"t şi rău $ monotonia cotidiană. u mai are nevoie să$i !udece pe alţii, să$idisece din înălţime cu spiritul său bine ascuţit8 ora operaţiei plenare a sosit. Elştie din instinct că , pentru a supravieţui furtunii trebuie să te arunci în mi!loculciclonului8 el o face delect"ndu$se. Fie că la capătul drumului se află 'atanasau Dumne&eu, nu contea&ă8si%ur există un adversar, o înt"lnire, o prime!diepe măsura sa. In sf"rşit se va putea testa într$o revărsare puternică de pasiune.3lutonienii minea&ă c"mpurile vecinilor lor. #ecinătatea poate să fie mai multsau mai puţin lar%ă. 3lutonianul adult afirmă că scopul vieţii sale este să /se/explode&e sau implode&e0. Dintre fisiune şi fu&iune mai bine ar ale%e fu&iunea

divină. 1t"t timp c"t ştie că la capătul drumului se află frica panicardămarţiană, moartea roşie !upiteriană, +imerele neptuniene, cobor"rea în infernnu e controlabilă. 'aturnianul ştie acest lucru. El îşi ridică toată viaţa bariere desecuritate materială şi mentală împotriva iminenţei imanente a morţii şi se



aruncă în ciclul renaşterilor, denunţ"nd a%resiunile care îl provoacă. 7n inimamunţilor, în locuri inaccesibile, ca şi în inima oraşelor, la doi paşi de voi existăc"ţiva plutonieni ce fac din calea Ener%iei credinţa lor. (ea a lui PLUTON nueste specifică pentru ca ea nu intervine dec"t la sf"rşitul drumului, înluminarea finală a ilu&iilor.

Ea trece prin Foc, într$adevăr, prin transmutarea pro%resivă a ener%iilor'hakra-lor, din etapă în etapă, p"nă c"nd într$o &i, frumoasa adormită in noi setre&eşte dintr$o dată, într$o fracţiune de secundă.

imeni nu poate pre&ice ora, dar este &iua, spunea 'teve Pourdain, c"nd /o%"ndire încătuşată face să explode&e tot acest mira! ne%ativ0. Este &iua în careomul constată şi recunoaşte totala sa neputinţă, dus la limita disperării, lalimita renunţării, a de&ilu&iilor mereu reînnoite; &iua în care m"na sa cadepentru ultima oară; &iua marelui /Da0 după toate acceptările de circumstanţă;&iua în care calculatorul mental eşuea&ă în sf"rşit în faţa întrebării imposibile şi

renunţă să mai caute un răspuns. Fericit cel ce înt"lneşte această &i şi searuncă în flăcări, asemenea lui ercules, fără nici un %"nd de a fi exemplar însacrificiu... pur şi simplu pentru că nu mai are nimic altceva de făcut.

7UPITER, fratele &eului subteran şi cvasiomolo%ul său în (er a dăruit omuluispaţiul pentru a$i permite să explore&e c"mpul posibilului. PLUTON e imposibilde atins. Imposibilul nu poate dec"t să ne reînt"lnească atunci c"nd amde&voltat toate posibilităţile şi c"nd mentalul nostru a renunţat la ele, c"nd amreali&at perfecta detaşare în spaţiu şi timp. $uddha a renunţat la orice puteretemporală, dar el încă a mai cre&ut în puterea înţelepţilor. El a cre&ut că1devărul există undeva, că cineva îl posedă. El a urmat această cale vieţi dupăvieţi şi o perioadă de c"ţiva ani în ultima sa reîncarnare. 7ntr$o &i el a înţeles cănimeni nu deţine ceea ce caută...

1stfel va mer%e plutonianul în i&olarea sa sublimă şi deri&orie8 absolutsin%ur, în căutare şi în revoltă, în respin%ere şi m"nie, absolut nimic dacă nupoate fi absolut totul. ("nd va înceta să caute 1bsolutul în relativ sau dincolode relativ, va putea, poate, accede la înţelepciunea planetei sale8 /3rincunoaşterea rădăcinilor ve&i lucrurile aşa cum sunt.0. 3rin această cunoaşterese di&olvă orice dorinţă de a interveni. ucrurile sunt aşa, ele nu pot fi altfel. Elnu are niciodată nimic de sc+imbat.. Dorinţă, karma, dharma, toate acestea nu

mai au nici un sens. $uddha s$a oprit sub un arbore şi a rămas acolo. E &iua încare a renunţat la căutarea sa şi s$a ridicat, /acel ceva0 produc"ndu$se. El a încetat să mai caute. 1 %ăsit. 'au mai de%rabă /acel ceva0 >$a reînt"lnit într$olume de nebănuit, dar care, probabil, e la poarta fiecăruia dintre noi. -rebuiepur şi simplu numai să fii destul de simplu pentru a înceta s$o mai cre&i. Deexemplu ca în viaţa cotidiană acolo unde se exprimă 32-4 în fiecare clipă înlumea reală în care ne avem rădăcinile, în care le$am creat, unde de drept nevom %ăsi în sf"rşit odi+na la picioarele /arborelui0 nostru.

)iblio%rafie

Irene 1ndrieu $ 3lanetes dVombre et de lumiere. 6At+es et realite desplanetes directes et retro%rades en astrolo%ie dVevolution. <uA -redanielEditeur; B rue (laude$)emard ?@@?, 3aris.



CUPRINS

I-54D2(E5E ................................................................................................ N

615-E .......................................................................................................... >@

7<E52 3151DI'22I *EDE22I ............................................................. >@

#E2' .......................................................................................................... L@

26I1 ŞI D51<4'-E1 ................................................................................ L@

6E5(25 ....................................................................................................... LC

1DE#=52 DE E<^DI- ............................................................................. LC

21 ............................................................................................................ NB

-5E3IED2 *'2345-2 E<4$22I ............................................................... NB

'415EE ...................................................................................................... ?N'-=3^2 (4Ş-IIQEI ............................................................................... ?N

P23I-E5 ......................................................................................................... ?C

3='-5=-452 E<II ..................................................................................... ?C

'1-25 ........................................................................................................ BN

I2I1 -I6322I ........................................................................................... BN

2512' ........................................................................................................ L

1R1 26II ..................................................................................................... L

E3-2 ........................................................................................................ CN4<ID1 #I'E45 ........................................................................................ CN

32-4 ........................................................................................................ OM

2I#E5'25IE I6I-= .................................................................................. OM

(235I' ..................................................................................................... >@B

25421663 georgiana danet femeia si astrele

Documents