231400533 curs i medicamente biologice

Upload: ilie-livia-georgya

Post on 02-Jun-2018

213 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/10/2019 231400533 Curs I Medicamente Biologice

    1/4

    Curs I

    I. Obiectul de studiu

    II. Momente din istoria vaccinopreventiei

    III. Probleme generale in vaccinopreventie

    Medicamente biologice

    - sunt medicamente ce actioneaza prin intermediul sistemului imun asupra infectiilor

    bacteriene, parazitare, etc.

    Caracteristici:

    - actioneaza prin intermediul sistemului imun al organismului

    - se utilizeaza in cadrul unei farmacoterapii preventionale

    - se administreaza medicamente in timpul bolii si preventive, pentru a evita prezenta bolii

    -

    medicamentele biologice administrate au character antigenic, deci in urma inoculariiproduc la nivelul organismului receptor prin intermediul sistemului imun un titru de

    anticorpi care ofera protective pentru o anumita perioada de timp impotriva agentilor

    infectiosi ce au aceleasi proprietati antigenice

    - toate aceste medicamente de natura biologica cu proprietati antigenice specific poarta

    denumirea de VACCINURI

    Vaccinul ideal

    -

    care poate fi definit a fi acela care contine o subsanta puternic antigena cu eficacitatetotala intr-o singura inoculare, neproducand reactii adverse de nici un fel, determina o

    protective postvaccinala puternica si durabila, chiar pentru toata viata, la 100% dintre

    receptori.

    Factorii de care depinde eliminarea unei maladii infectioase prin vaccinare

    - limitarea infectiei la om, in lipsa surselor extraumane de agenti patogeni

    - infectia sa se evidentieze prin semen clinice caracteristice, usor de evaluat

    -

    sa nu existe forme subclinice si starea de purtator sanatos sau cronic

    -

    sa fie disponibil un vaccin fara pericole, eficace si ieftin

    - sa existe posibilitatea utilizarii de teste accesibile pentru decelarea unor markeri care sa

    poata confirma raspunsul pozitiv in urma vaccinarii

  • 8/10/2019 231400533 Curs I Medicamente Biologice

    2/4

    Importanta generala a vaccinoterapiei

    Vaccinurile sunt considerate arma cea mai eficace pentru prevenirea a numeroase boli

    transmisibile si reprezinta o speranta pentru aducerea sub control a altora.

    Gratie unor eforturi mondiale 2/3 din copiii lumii sunt vaccinati impotriva TBC, difteriei,tetanosului, tusei convulsive si poliomielitei. S-a extins si vaccinarea impotriva rujeolei.

    In unele regiuni ale globului sunt larg utilizate si vaccinurile impotriva hepatitei virale A,B,

    rubeolei, parotiditei epidemic, meningitei, febrei galbene, encefalitelor

    Riscuri generale ale vaccinoterapiei

    Se considera ca trebuie luate in consideratie 3 tipuri de efecte biologice , posibil de inregistrat

    dupa integrarea ADN-ului eterogen contaminat:

    - introducerea protooncogenelor activate prezente in celulele neoplazice si preneoplazice

    -

    activarea protoncogenelor, mai ales prin introducerea ADN-ului de la mamifere

    - inactivarea genelor tumorosupresoare, posibil, cauzata de oricare ADN eterogen

    Dimensiuni ale vaccinopreventiei

    La nivel mondial, in 1991, din cei aproximativ 1400 milioane de nou-nascuti care

    supravietuisera peste 1 an de zile, acoperirea vaccinala inregistra: pt BCG 85%, DTP(3 doze)

    79%, antipolio (3 doze) 81%, antirujeola 78%, iar vaccinarea antitetanos a femeilor gravide

    (2 doze) 42%.

    Eficienta programului de vaccinari este evaluata.

    Programul OMS (Sanatate pentru toti 2000)

    - absenta totala a deceselor prin rujeola indigena, cu o incidenta de cel mult 1%0

    - absenta oricarui caz de rubeola congenitala si nici de imbolnavire de rubeola la gravide,

    confirmata prin laborator

    - absenta cazurilor de parotidita indigena, difterie si poliomielita cauzate de virusurile

    salbatice si a tetanosului neonatorum

    Programul national de imunizari

    PNI asigura vaccinopreventia poliomielitei, difteriei, tetanosului, tusei convulsive, rujeolei,

    TBC, stabilind obiectivele de realizat, pe etape, pana in anul 2000.

  • 8/10/2019 231400533 Curs I Medicamente Biologice

    3/4

    Date semnificative din istoria preventiei

    Anul Autorul Problema

    1713 Timomi, medic

    grec

    introduce variolizarea in Principatele Romane

    1715 Pylavina, medicgrec la curteadomnilor munteni

    Scrie lucrarea "O metoda noua si sigura de producere avariolei prin transplantare"

    1771 Maitland, medicenglez

    Introduce in Anglia variolizarea de tip asiatic

    1791-1796 Jenner, medicenglez

    Practica vaccinarea antivariolica folosind continutulpustulelor produse de virusul "variolei" vacilor (cowpor)

    1798 Jenner Publica pentru prima data in lume rezultatele favorabileale unei vaccinari artificial-active impotriva variolei

    1800 Caracas, medicroman

    Sustine utilitatea vaccinarii antivariolice a intregiipopulatii

    1801 Endlicher(Sibiu)Szotyori(Tg.

    Mures)

    Practica vaccinarea antivariolica

    1814 Ferran si Hoffein Experimenteaza vaccinuri cu agenti vii atenuati

    1840 Parlamentul englez emite o lege care interzice vaccinarea

    jenneriana din cauza unor accidente mortale

    1850 Williams Experimenteaza vaccinuri preparate din "lichide

    virulente" impotriva peripneumonitei

    1878 Pasteur, Joubent,

    Chamberland

    Prezinta la Academia de Medicina din Paris celebra "Le

    theories de..."

    1880 Pasteur Primele vaccinuri impotriva holerei gainilor

    1885 Pasteur Foloseste vaccinul preparat din tulpina de "virus rabicfix"

    1890 Koch Prepara tuberculina

    1890-1895 Babes, Behring,Kitasato, Roux,

    Martin

    Efectueaza primele experimente cu "antitoxina" difterica,deschizand calea prepararii antitoxinelor respective

    1892 Ehrlich Evidentiaza deosebirea intre imunizarea activa si pasiva

    1911 Behring si Kitasato Primesc premiul Nobel pentru cercetarile lor asupra

    anticorpilor

    1912 Cantacuzino prepara vaccinul antiholera

    1913 Cantacuzino prepara vaccinul antihepatitic A si B (TAB)

    1913-1914 Cantacuzino organizeaza si conduce campania de vaccinopreventieantiholera in timpul razboiului balcanic si apoi in cursulprimului razboi mondial

    1926 In Romania, generalizarea vaccinarii antibuberculoza, lanumai 3 ani de la descoperirea vaccinului

    1930-1935 Craciun, Carol publica primele rezultate asupra folosirii culturilor detesuturi intrebuintate pentru obtinerea de " material

    vaccinal"

  • 8/10/2019 231400533 Curs I Medicamente Biologice

    4/4

    1934 Cantacuzino si

    Ciuca

    ADPA

    1953 Salk primele vaccinuri antipoliomielita, vaccin cu virus

    omorat

    1960 Sela perfectioneaza metodele de obtinere a unor antigene

    sintetice1966 Parkman si

    colaboratoriiprepara si experimenteaza pe oameni un vaccinantirubeola cu virus viu atenuat

    1972 Blumberg sicolaboratorii

    experimenteaza un vaccin anti-HVB, "derivat plasmatic"folosind plasma donatorilor de sange cu Ag HBs.

    prepararea unui vaccin anti-HVB din particule subvirale

    1988 Salk efectueaza primele experimente pe oameni cu anti-HIV/

    SIDA