2013.07.04 cotidianul gorjeanul pdf

7/22/2019 2013.07.04 Cotidianul Gorjeanul PDF

http://slidepdf.com/reader/full/20130704-cotidianul-gorjeanul-pdf 1/16

1 oi, 4 Iulie2013 www.gorjeanul.ro

SERIE NOUÃ ANUL XIX 6265 JOI, 4 IULIE 2013 FONDAT 1924PREÞ 1 LEU

WWW.GORJEANUL.RO

SERIE NOU ANUL XIX JOI, 4 IULIE 2013

WWW.GORJEANUL.RO

PULSUL ZILEI / PAG. 4

ârgu Jiul, printre cele mai miciraşe din ţară care va avea mall

Cotidian Judeţean Independent

investigaţii pulsul zilei »4 3»3

Ziua max. 290C

Noaptea min. 130C

»9»9

19 ani, în aşteptarea

identităţii!

oa

ONDAT 19241

e

»4

ptea mi

e ent

. 13 C

Lae Mischie, lăsat cu doarLae Mischie, lăsat cu doar3 kilograme de cireşe3 kilograme de cireşe

»2»2

Procurorul-şef Volintiru,Procurorul-şef Volintiru,

promovat în structurapromovat în structurade conducere a DNAde conducere a DNA »3»3

Descinderi înMeteor, percheziţii

la Potârcă

Telefonul mobil, “copiuţa” care a eliminat o elevă din Motru de la BACTelefonul mobil, “copiuţa” care a eliminat o elevă din Motru de la BACO elevă care a susţinut miercuri cea de-a doua probă scrisă a examenului de Ba-O elevă care a susţinut miercuri cea de-a doua probă scrisă a examenului de Ba-calaureat a fost eliminată din examen după ce a fost prinsă în timp ce a încercacalaureat a fost eliminată din examen după ce a fost prinsă în timp ce a încercasă copieze folosind telefonul mobil. Incidentul a avut loc la Colegiul Tehnic Motru.să copieze folosind telefonul mobil. Incidentul a avut loc la Colegiul Tehnic Motru.Potrivit inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Gorj, IonPotrivit inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Gorj, IonIşfan eleva care a susţinut a doua probă scrisă la examenul de Bacalaureat la Cole-Işfan eleva care a susţinut a doua probă scrisă la examenul de Bacalaureat la Cole-

giul Tehnic Motru a fost surprinsă copiind de către supraveghetori.giul Tehnic Motru a fost surprinsă copiind de către supraveghetori. „A fost eliminată.„A fost eliminată.Copia cu telefonul sau altă aparatură electronică, a mers comisia, a găsit-o cu obiecteleCopia cu telefonul sau altă aparatură electronică, a mers comisia, a găsit-o cu obiectele respective asupra ei şi a eliminat-o din examen. Eu am atras atenţia, am spus înainterespective asupra ei şi a eliminat-o din examen. Eu am atras atenţia, am spus înainte de începerea examenului că cei care copiază vor fi prinşi, vor fi eliminaţi şi riscă foartede începerea examenului că cei care copiază vor fi prinşi, vor fi eliminaţi şi riscă foarte mult. Au pierdut ce au câştigat în această sesiune, nu mai pot participa la examen înmult. Au pierdut ce au câştigat în această sesiune, nu mai pot participa la examen în continuare, două sesiuni stau pe dinafară, adică sesiunea august-septembrie 2013 şicontinuare, două sesiuni stau pe dinafară, adică sesiunea august-septembrie 2013 şi cea din iulie-august 2014, se pot înscrie abia în august-septembrie 2014 şi examenul se reia, începând cu evaluarea competenţe-cea din iulie-august 2014, se pot înscrie abia în august-septembrie 2014 şi examenul se reia, începând cu evaluarea competenţe- lor”lor” , a menţionat Ion Işfan. La cea de-a doua probă scrisă a examenului de Bacalaureat au fost înscrişi 4.877 de elevi, dintre, a menţionat Ion Işfan. La cea de-a doua probă scrisă a examenului de Bacalaureat au fost înscrişi 4.877 de elevi, dintrecare 4.189 la disciplina Matematică şi 688 la Istorie. Au fost prezenţi 4.573 de candidaţi, iar 304 absentat.care 4.189 la disciplina Matematică şi 688 la Istorie. Au fost prezenţi 4.573 de candidaţi, iar 304 absentat.

A.B.A.B.

Liberala Ciolocoi,Liberala Ciolocoi,“Coana Chiriţa de“Coana Chiriţa de

Gorj”Gorj” »10»10

in 2014, municipiul Târgu Jiu va in-tra pe harta oraşelor care

vor găzdui un marecentru comercialsau mai bine zis,un mall. Anun-ţul a fost făcut deprimarul FlorinCârciumaru, care

a declarat călucrările vor în-cepe în cel mai

scurt timp şică fondul dein ves t i ţ i isud-afri-can NEPIa achiziţi-onat dejapatru hec-tare de te-ren în par-tea de suda oraşu-lui, în ve-cinătateaactualului

supermar-ket Kau-fland.



22 Joi, 4 Iulie2013www.gorjeanul.rowww.gorjeanul.ro agenda zileiagenda zilei

Gorjeanul zilei

ANDREI TINU

Poza zilei

GURA TÂRGULUIG U R A T Â RG UL U I

Editoral

E d

i t o r i a l

Curs valutar

Gândul zilei

Calendar

Euro 4,4514 +0,0123

Dolarul SUA 3,4337 +0,0261

Gramul de aur 137,7006 -0,4450

Francul elveţian 3,6180 +0,0226

100Yeni japonezi 3,4428 +0,0275

Lira sterlină 5,2388 +0,0599

Leva bulgărească 2,2760 +0,0063

Leul moldovenesc 0,2725 +0,0006100 Forinţi maghiari 1,5100 -0,0013

“Religia poate fi definită ca un“Religia poate fi definită ca un

sistem de credinţe şi practicisistem de credinţe şi practici

prin intermediul cărora un prin intermediul cărora un

grup de oameni se luptă cugrup de oameni se luptă cu

problemele fundamentale ale problemele fundamentale ale

vieţii umane."vieţii umane."

Milton YingerMilton Yinger

Creştin ortodox† Sfântul Andrei† Sfântul Andrei

CriteanulCriteanul

Romano catolic† Sf. Elisabeta a† Sf. Elisabeta aPortugaliei *;Portugaliei *;Ff. Piergiorgio Frassati;Ff. Piergiorgio Frassati;Maria CrucifissaMaria CrucifissaCurcio, călug.Curcio, călug.

One man showOne man show

Foto:Foto: ROXANA LUPUROXANA LUPU

Echipa I.S.U. Gorj primeşte titulaturaEchipa I.S.U. Gorj primeşte titulatura"Gorjeanul Zilei" pentru locul II obţinut"Gorjeanul Zilei" pentru locul II obţinutla competiţia naţională de descarcerarela competiţia naţională de descarcerare

Farmacie de gardă în Târgu-JiuFarmacie de gardă în Târgu-Jiu Program de gardă 20.00 – 07.004 Iulie-ELIDO, Str. 23 August(Policlinică) Tel: 0253237090

Telefoane utileTelefoane utilePrefectura:

E-mail: [email protected] Prefectului Tel: 0253-212273, 227300Fax: 0253-218537Subprefecţi Tel: 0253-212391, 213312 ;Fax: 0253-217237Primăria Târgu-Jiu Telefon: 0253-213317Fax: 0253-214878Apel unic de urgenţă: 112Protecţia Consumatorului:0253-212.521Spitalul Judeţean Târgu-Jiu Tel: 0253-243316

Avocatul Poporului Craiova: Tel./fax: 0251/418.707E-mail: [email protected] Financiară: Tel: 0253.219.305

–

CAI

CA

URA

Z

LEIcu

Go

u

Ne

a

C A R I

C A T U R A

Z I L E I c u

G o g u

N e

a g o e UN RIGA FERECAT ...

...Stăpânul vântului cine poate fide-o veşnicie zborul tot încearcă,

pe fum şi ceaţă cine le-ar clinti

cutează cineva, cu vântul să se-ntreacă?

Cum sufletul e vântul de ne-nînvins

zadarnic mintea se vrea a-i fi stăpân,

transformă inima şi realitatea-n vis

cu sufletu-mpăcarea nici eu nu o amân!..

...Suspinul îl alegi când ceva nu-i de spus

în suflet te întorci de capu-l ţii plecat,

refugiul ăsta-mi place de îi cu fruntea sus -

de nu-i cu neputinţă şi teamă dumicat

... făcându-se din suflet, un Rigă ferecat!..I.D.SICORE

Motto: „Mai multe legi, mai puţină dreptate.” CICERO

Cine nu şi-ar dori un Parlament curat? Ori un Par-lament adevărat. Cu oameni competenţi, buniprofesionişti şi nu – aşa cum se mai întâmplă –

plin de fripturişti! De-a lungul vremilor – începând cu ŢaraRomânească, dar şi cu parlamentarii regimului democratdin vechiul Regat -, Gorjul a dat naţiei parlamentari ce-lebri. Nu este nevoie de prea multe exemple. Voi începe cuunul dintre foştii primari ai urbei de pe Jii, mai multe legis-laturi – în secolul XIX -, ajuns deputat cu reale demersuri

– Vasile Lascăr fiind acela care-a propus şi conceput bazelelegislaţiei din domeniul administraţiei publice locale. Ace-laşi Vasile Lascăr a devenit şi ministru de Interne al ŢăriiRomâneşti, dar şi primar general al Bucureştilor. Ca o do-vadă că a fost extrem de capabil şi de apreciat – la vremealui şi mult după aceea – în capitala României – Bucureşti-, pe care-a condus-o şi modernizat-o, aşa cum făcuse şicu Târgu Jiul ce are străzile după structura aprobată deel, Vasile Lascăr are statuie pe strada ce-i poartă numele şipe care se află şi Biserica Armenească bucureşteană. Nicimăcar comuniştii nu i-au dat jos statuia. Folclorul vorbeş-te – un folclor bine ticluit şi plătit de el însuşi – frumos şidespre Dincă Schileru. O personalitate – fără discuţie, daruna controversată. Ce nu se dădea în lături inclusiv de laînlăturarea – prin omorâre – a unui contracandidat din co-

Într-una din zilele trecute, doamna doc-tor Sanda Mischie s-a trezit la cabinetulsău medical cu soţia unui cadru (pentruo consultaţie!) – nu spui nume, persoanăimportantă Bibicule, vorba lui Nenea Ian-cu – de la Penitenciarul Târgu Jiu. Şan-să mare pentru iubitoarea doamnă Sandade a-i trimite nişte cireşe soţului – NicolaeMischie. Altfel, conform legilor şi regula-mentelor ANP ar fi izbutit să i le dea doar

Parlamentarii şi Caracatiţalegiul său electoral.

Nimeni n-a spus că n-au existatafaceri necurate în secolul XIX. Ase vedea cazul căilor ferate române

– CFR – de care s-a ocupat primulredactor al ziarului Timpul, nimenialtul decât marele Poet Naţionalşi nepereche Mihai Eminescu. Oriafacerea Skoda, dintre cele douărăzboaie mondiale. Extrem de ne-curată şi păguboasă pentru Regatul României.

Din păcate, din Parlamentul României ne-au dispărut asemeneaoameni. Iar oratorii pot fi căutaţi, în zadar, cu lumânarea. Exis-tă parlamentari ce-şi angajează toate rudele şi încrengătura lor deafaceri necurate – prin birourile deputăţeşti ori senatoriale -, fiindinteresaţi numai de chiverniseală. Ca în zicala cu „peştele de la capse împute”, parlamentarii de azi - şi din ultimii 23 de ani – nu suntstrăini de unele reţele mafiote. N-am dovezi palpabile, deşi uneleindicii converg spre aşa ceva, dar nu este exclus ca însuşi numitul

Traian Băsescu să se afle – direct sau prin interpuşi – în frunteaunei asemenea caracatiţe. Am un amic, mare gazetar, ce adesea zicecă mai e mult până departe. Şi are mare dreptate. Şi numai dacă nefacem iluzia că-n 2014 scăpăm de Traian Băsescu şi tot ne îmbătămcu apă rece. Reţeaua de procurori şi judecători numiţi anual – câte4.200 prin decrete prezidenţiale, de-a lungul fiecăruia – başca siste-mele de informaţii se vor curăţa cu mare greutate.

ION PREDOŞANU

Lae Mischie, lăsat cu doar 3 kilograme de cireşela prima vizită. Şi cum acelea sunt numai una pesăptămână, tare s-a mai bucurat că pacienta îipoate da o mână de ajutor. Zis şi făcut. Numai că,din cele 13 kilograme de cireşe, culese de la Godi-neşti, trimise de soţia sa Sanda, Nicolae Mischie aprimit la închisoare numai 3 kilograme! Şi aceleacam stricate, semn că vămuirea de la Poarta Pe-nitenciarului Târgu Jiu şi până la deţinutul pofti-cios a durat cam multă vreme. Totul s-ar fi pututface uitat, dar un Şef de Secţie Deţinuţi – fie dinspirit de dreptate, ori c-a fost ocolit de niscaivacireşe – a raportat furtişagul. De cireşe.



33 oi, 4 Iulie2013www.gorjeanul.rowww.gorjeanul.ro

NAMARIA STOICA

investigaţii

După ce a condus timp de douămandate Biroul Târgu-Jiu alDNA, mai precis 7 ani de zile,

rocurorul Dănuţ Volintiru şi-a mutatctivitatea la Craiova la Parchetule pe lângă Curtea de Apel Craiova,sta deoarece legea nu-i mai permi-ea să mai obţină şi al treilea mandatn fruntea DNA Târgu-Jiu. În toamnanului trecut, Volintiru are parte de oromovare devenind şeful Secţiei Ur-

măriri Penale din cadrul Parchetului

e pe lângă Curtea de Apel Craiova.cupă funcţia în cauză până luni, 1

unie 2013, când îşi începe activitateae adjunct al Secţiei 2 a DNA. Func-a o va ocupa în următoarele 6 lunie zile, lucru confirmat şi de biroule presă al DNA astfel: “domnul pro- uror Dănuţ Volintiru a fost delegat,u începere din data de 1 iulie 2013,entru o perioadă de 6 luni în funcţia e procuror şef al Secţiei de combatere infracţiunilor conexe infracţiunilor de

orupţie din cadrul DNA” .

Procurorul-şef Volintiru, promovat

în structura de conducere a DNADănuţ Volintiru, fostul şef al DNA Târgu-Jiu, devenit însă în toamna anului trecut şef al Secţiei Urmăriri Penale din cadrularchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, a fost promovat la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la Bucureşti.cesta a fost delegat, cu începere din data de 1 iulie 2013, pentru o perioadă de 6 luni în funcţia de procuror şef al Secţieie combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din cadrul DNA.

Servicii importante în subordine

Din funcţia ocupată începând de luni,în fruntea Secţiei de combatere a infrac-ţiunilor conexe infracţiunilor de corupţieprocurorul Volintiru va coordona activi-

tatea a trei servicii subordonate şi a Biro-ului pentru combaterea infracţiunilor decrimă organizată şi corupţie prevăzute deLegea nr. 78/2000. Este vorba despre:Serviciul de investigaţii privind infrac-ţiuni conexe infracţiunilor de corupţie,

Serviciul pentru efectuarea urmăririipenale în cauze privind infracţiuniasimilate sau în legătura directă cuinfracţiunile de corupţie şi de Servi-ciul de combatere a macrocriminali-tăţii economico-financiare.

A mai fost delegat la DNA, încă de trei ori

În timpul activităţii sale desfă-şurate la Târgu-Jiu, Dănuţ Volinti-ru a mai fost delegat încă de trei orila structura centrală a DNA, dar casimplu procuror. Asta pentru a in-strumenta unele dosare importante,unul fiind tocmai cel numit “TrofeulCalităţii”, care a dus la încarcerareafostului premier Adrian Năstase.

Anterior numirii în funcţia de şef al DNA Târgu-Jiu, Dănuţ Volintirua fost prim-procuror al Parchetului

de pe lângă Judecătoria Târg-Jiu. Pe par-cursul activităţii acesta ajunsese să ob-

ţină însă gradul de procuror de parchetgeneral, şi asta prin septembrie 2008.

Peste dosarele lui Volintirude la Târgu-Jiu s-a pus praful

Promovarea lui Volintiru la Craiova

a lăsat însă anumite dosare importante,instrumentate de fostul procuror şef alDNA Târgu-Jiu, nefinalizate nici în pre-zent. Şi asta la mai bine de un an şi ju-mătate de la plecarea sa. Este şi cazuldosarului POSDRU, de la Penitenciarul Târgu-Jiu, unde zece angajaţi sunt ur-măriţi penal de mai bine de un an şi ju-mătate, fără ca cercetările împotriva lorsă mai continue, ori ca acestea să ajungăla o altă etapă.

După plecarea sa, postul lui Volintirula DNA Târgu-Jiu a rămas vacant, loculsău fiind preluat de Adrian Bertha. AcumBertha face echipă la DNA cu procurorulDumitru Bocşan, fost procuror la Par-chetul de pe lângă Tribunalul Gorj.Descinderi în Meteor, percheziţii la Potârcă

Imagine „apocaliptică” ieri dimineaţăîn cartierul Meteor, din Târgu Jiu, undezeci de mascaţi au înconjurat palatele ţi-

găneşti de aici şi i-au luat la întrebări peproprietarii pe care îi suspectau de evazi-une fiscală. De mascaţi nu a scăpat nicifostul prezidenţiabil Constantin NinelPotârcă, ancheta vizându-l pe un frateal acestuia şi pe un nepot, după câtevaore în care nu i s-a permis să plece dincurte, anchetatorii lăsându-l să meargăîn oraş.

Procurorul şef al DIICOT Gorj, Vasi-le Popescu, este cel care a coordonat în-treaga operaţiune de ieri, o operaţiune şi

mai spectaculoasă decât cea de acum câteva luni, care viza destructurarea uneireţele de proxeneţi cu ramificaţii până la Londra. Jandarmi, poliţişti şi ofiţeri dela Crima Organizată din Mehedinţi, Dolj şi Gorj au participat la operaţiunea dincartierul Meteor, ieri dimineaţă locatarii din zonă trezindu-se că nu mai pot ieşisau intra pe străzile de aici decât după o atentă legitimare din partea forţelor deordine. În paralel, la mai multe locuinţe, mascaţii au descins, numărul forţelor deordine prezente în cartier fiind unul fără precedent.

„Acţiunea vizează destructurarea unui grup infracţional organizat, constituit din 25 de persoane, specializat în săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spă-

lare de bani în domeniul colectării deşeurilor feroase şi neferoase. În fapt, se reţine că membrii grupării au obţinut beneficii financiare substanţiale prin înfiinţarea şi utilizarea unor societăţi comerciale având ca obiect de activitate colectarea deşe- urilor feroase şi neferoase si crearea unor circuite comerciale şi financiare fictive între aceste societăţi şi alte firme, controlate de către învinuiţi, prin înregistrarea în evidenţele contabile a unor operaţiuni comerciale nereale. Prejudiciul cauzat prin sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor aferente bugetului de stat este estimat la suma de 2. 000 000 Euro” , a comunicat DIICOT.

De afacerile cu fier vechi romii din Meteor se ocupă de ani de zile, dar, pânăacum, nimeni nu i-a întrebat pe un ton mai serios dacă sunt toate şi în legalitate,cu excepţia a câtorva patroni, inclusiv a candidatului la Preşedinţia României,Constantin Ninel Potârcă, implicat şi în alte dosare penale pe aceeaşi temă. Potâr-că a declarat că nu el este cel vizat în acest dosar, ci unul dintre fraţii săi, precumşi un nepot, care ar fi suspectaţi într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciude doar 20.000 de lei. Potârcă s-a declarat revoltat că mascaţii au dat buzna înpalatul său, în loc să îl invite pe fratele său “în mod civilizat” pentru audieri. El amai susţinut că anchetatorii i-au confiscat fratelui său, Toma, mai multe bijuteriidin aur, precum şi alte obiecte personale. În jurul orei 9.00, lui Constantin NinelPotârcă i s-a permis să părăsească locuinţa în care stă împreună cu fraţii săi, elmenţionând că pleacă la o instanţă de judecată unde are un proces pe rol.

La sediul DIICOT au fost duse în cursul zilei zeci de persoane pentru audieri,

de la acestea fiind ridicate şi mai multe autoturisme de lux, care au fost indisponi-bilizate până la finalizarea cercetărilor. Până la închiderea ediţiei nu era încă ştiutdacă vor fi făcute şi reţineri sau nu, procurorul de caz menţionând că, din punctde vedere al anchetatorilor, important este să fie recuperat prejudiciul şi, ulterior,sancţionarea vinovaţilor, legislaţia fiind îngăduitoare cu evazioniştii care plătesctaxele şi impozitele către stat după deschiderea unei anchete, ei riscând condam-nări cu suspendare, dacă nu sunt recidivişti. GELU IONESCU



44 Joi, 4 Iulie2013www.gorjeanul.rowww.gorjeanul.ro pulsul zileipulsul zilei

Are 19 ani. Vrea să-şi întemeiezeo familie şi să facă un copil, darea însăşi nu există. Nu pentru

parinţii ei, nici pentru autorităţile româ-ne şi nici pentru vreun alt stat din lume.Aleksandra Julia Panczyk şi-a pierdutcopilăria şi adolescenţa încercând să afle

cine este şi de unde vine. Totul din vinacelei care i-a dat viaţă. La doua luni dupăce a născut-o într-o clinică din Germa-nia, mama ei, de origine poloneză, a lă-sat-o în grija tatălui şi a fugit, fără să îifacă certificat de naştere sau să treacă înrubrica actului de la spital vreun numeîn dreptul tatălui. Cel care pretinde căi-a dat viaţă a venit cu fata în Târgu Jiu,locul lui natal, şi a crescut-o până la 18ani, când Aleksandra s-a îndrăgostit şis-a mutat la prietenul ei. De atunci, fataîşi caută o identitate.

A făcut şcoală degeaba

A vrut să facă o şcoală, pentru viitor.Sprijinită de Ministerul Educaţiei a reu-

19 ani, în aşteptarea identităţii!19 ani, în aşteptarea identităţii!

Test ADN pentru Aleksandra Julia PanczykLuptă din răsputeri să-şi afle identitatea. Şi speră ca în următoarele 10 zile să fie

şi ea pe lista cetăţenilor din România. Chiar dacă are 19 ani, nu există. Nu pen-tru autorităţi. Alksandra Julia Panczyk a fost săptămâna aceasta la Bucureştiîmpreună cu cel care se presupune că i-ar fi dat viaţă. După lungi demersuri, le-au fost recoltate probe pentru testul ADN. Iar în 10 zile trebuie să primească re-zultatul. Speră să fie unul îmbucurător, să se stabilească că cel care a crescut-oşi căruia îi zice tată, să fie şi cel care i-a dat viaţa. Dacă nu se dovedeşte asta înurma testului ADN, Aleksandra va rămâne toata viaţa fără identitate. Asta pen-tru că a fost născută în Germania, iar mama ei, o femeie de origine poloneză, nuar fi dat, la naşterea fetei, numele real.

ANA MARIA CATALINOIU şit să se înscrie şi să urmeze cursurile in-clusiv ale unui liceu. Însă când a trebuitsă se înscrie pentru a susţine examenulde bacalaureat, a dat de-un „hop”. Ace-laşi care i-a marcat întreaga existenţă.Nu avea acte de identitate. A renunţat laşcoală după ce a aflat, terminând doar 11clase. Niciun serviciu nu şi-a putut găsi,din acelaşi motiv. Nu are acte. „Am avut

nevoie şi de spitalizare, de medicamente,dar nu m-a băgat nimeni în seamă. Sunt a nimănui. Mama e vinovată pentru tot” ,povestea Aleksandra.

Donaţie de la Prefectura Gorj pentrutestul ADN

După ce a primit sprijinul PrefecturiiGorj, Aleksandra împreună cu tatăl eia mers la Bucureşti pentru testul ADN.Însă şi pentru asta au avut probleme. Testul a costat 2 700 de lei, bani preamulţi pentru familia lor. Aşa că prefec-tul Claudiu Radu Teodorescu le-a săritîn ajutor pentru a strânge banii necesari.„În urma unui memoriu, toate instituţiile deconcentrate au strâns bani pentru a o

ajuta pe Aleksandra să îşi afle identitatea” , a declarat Prefectul de Gorj. Şi, în-tr-un final, tânăra a ajuns la Bucureşti.În această săptămână au făcut testul, iarîn 10 zile vor primi rezultatul. „Marţi am venit de la Bucureşti. Am fost cu tatăl meu să facem testul ADN. Ne-au luat probe de salivă, iar peste 10 zile vom primi rezultatul. Am mari emoţii” , a spus tânăra fărăidentitate.

Îşi ia viaţa de la capăt

Speră ca rezultatele testul să ara-te că cel care a crescut-o îi este şi tată.Altfel, va rămâne toată viaţa fără identi-tate, doar cu un act eliberat de Clinicadin Germania unde sunt trecute numele

ei şi data naşterii. “Nu ştiu ce fac dacă se demonstrează că nu e tatăl meu. Pe mama nu am cum s-o găsesc, mai ales că e posibil să fii lăsat nume false la inter- narea în spital. O să rămân toată viaţa aşa, a nimănui” , spune Aleksandra. Însăîşi păstrează şi optimismul. “Mi-am găsit de lucru la un centru comercial din Târgu- Jiu, în toamnă vreau să mă înscriu la liceu pentru a termina şcoala, chiar dacă trebuie să încep iar din clasa a IX-a. Cum fac actele, mă pot angaja, mă pot înscrie la liceu” , a declarat încrezătoare tânăra fărăidentitate. În cele 10 zile, timp în careaşteaptă rezultatul testului AND, Alek-sandra se roagă ca măcar acum după 19ani, să fie şi ea cetăţean cu drepturi, cafiecare om.

Primăria Peştişani, lăsată de viceleFuiorea fără reprezentant legalDoi consilieri locali din comuna Peştişani mi-au confirmat tărăşenia. Începândde marţi – ziua aceea cu trei ceasuri rele -, 2 iulie, şi până pe 15 iulie, juristaSecretar al Primăriei comunei Peştişani, Miruna Porumbel şi-a lua concediumedical. Nu contest, e posibil ca acesta să fie real. Cei doi mi-au zis că e lacuţite cu viceprimarul Ilie Fuiorea, cel investit cu puteri de primar. Întrucâtprimarul ales, ing. Florin Ion Pavel e suspendat şi cercetat în libertate, Iliuţăe pe cai mari. Şi taie şi spânzură, după bunul plac.

Curios este că, deşi cunoşteam si-tuaţia de prin alte surse încă de marţi,miercuri dimineaţa i-am întâlnit – sprenorocul meu – pe aceiaşi doi consilieri

locali. Mi-a mai confirmat şi un al treileacă-i adevărat. Sâmbătă pleacă în con-cediu de odihnă ing. Ilie Iscrulescu cuconsoarta dumisale, singura casieră aprimăriei – Maria Ciurlău, în concediu lamare. Totodată, pe Litoralul Mării Negremai pleacă luni, 8 iulie, încă un Ilie. În-suşi viceprimarul Ilie Fuiorea, care sepretinde şi el Jurist, deşi a terminat laFF Facultatea de Administraţie Publicăa UCB. Bun, veţi zice, şi ce-i cu asta?

În mod obişnuit, casiera rămasă sin-gură-singurică prin pensionarea colegului ei mai vârstnic şi mai experimentat Va-sile Fuiorea, poate fi înlocuită sau suplinită de contabila şefă Nicoleta Logăscu.

Problema-i groasă rău. Pe cine va lăsa viceprimarul Ilie Fuiorea să-i ţină locul?Ori este inconştient, ori a trecut prin facultatea unde decan şi profesor univ. dr.era naşul său de cununie, distinsul fost mare gazetar Nicolae Brânzan, ca gâscaprin apă.

Pun mâna pe Legea Administraţiei Publice Locale nr.215-23.04.2001 şi la Art.82, alineatul 2 se scrie: „În situaţia prevăzută la alin. (1) – cu referire la vacantarea funcţiei de primar ori vacanţa viceprimarului(n.m. I.P.) - consiliul local poate delega

prin hotărâre, din rândul membrilor săi, un consilier care va îndeplini temporar atri- buţiile viceprimarului.”

Astăzi este joi, iar o şedinţă ordinară de CL este imposibilă, întrucât aceasta seanunţă – conform legii – cu cinci zile înainte. Iar una extraordinară de CL la fel,fiind necesare 3(trei zi le) pentru anunţarea şi convocarea ei. Eu nu bag mâna-n foccă vicele îşi dă seama în ce postură se va afla primăria fără stăpân.

ION PREDOŞANU

Din 8 iulie,Din 8 iulie, Târgu Jiul, printre cele mai micioraşe din ţară care va avea mallDin 2014, municipiul Târgu Jiu va intra pe harta oraşelor care vor găzdui unmare centru comercial sau mai bine zis, un mall. Anunţul a fost făcut de pri-marul Florin Cârciumaru, care a declarat că lucrările vor începe în cel maiscurt timp şi că fondul de investiţii sud-african NEPI a achiziţionat deja patruhectare de teren în partea de sud a oraşului, în vecinătatea actualului super-market Kaufland.

În România, conformdatelor de la finalul lui2011, există peste 40 demall-uri, cu o suprafaţă to-tală de peste 1,3 milioanemetri pătraţi. Până acum,astfel de centre comercia-

le au apărut în 35 de ora-şe ale ţării, cele mai multefiind în Bucureşti, cu 21astfel de mall-uri. Capita-la este urmată de alte marioraşe, precum Timişoara,Iaşi, Cluj Napoca sau Con-stanţa.

Pe acestă listă se vaafla, din 2014 şi municipiul Târgu Jiu. Conform recensământului din 2012, oraşulde pe malul Jiului are o populaţie de 78547 de locuitori, fiind între cele mai micilocalităţi din ţară unde va exista un mall.

Tulcea (66.650 locuitori), Deva (56 647 locuitori) şi Vaslui( 50 935 locuitori) suntsingurele oraşe mai mici decât Târgu Jiul, care au mall-uri pe raza localităţii. Alteurbe din provincie, precum Miercurea Ciuc sau Turda, au beneficiat de astfel decentre comerciale în trecut, dar s-au închis pe fondul gravei crize economice princare trece Uniunea Europeană.

Conform studiilore realizate de firmele de cercetare a pieţei, un mall are în me-die, aproximativ 30.000 de vizitatori pe zi, numărul acestora fiind mai mare lasfârşit de săptămână.

Investitorii în mall-ul de la Târgu Jiu, sud-africanii de la NEPI, mai au în plan

construcţia a cinci astfel de unităţi: la Galaţi, Vaslui, Alexandria, Sighișoara șiSfântu Gheorghe. De altfel, în România pare să existe adevărată “febră a mall-urilor”, ţara noastră fiind între primele 10 ţări din Europa la numărul de centrecomerciale aflate în construcţie.

Cel mai întins mall din România este Sun Plaza Bucureşti cu o suprafaţă de80.000 mp, urmat de AFI Palace Cotroceni – Bucureşti cu 79.000 mp.

M.Ş.



55 oi, 4 Iulie2013www.gorjeanul.rowww.gorjeanul.rosocietatesocietate

MINODORA SUCEA

Reprezentanţii Primăriei Muni-cipiului Târgu-Jiu au efectuat,ieri, o vizită în teren, la Preaj-

a, pentru a observa stadiul lucrărilore se efectuează în această perioadă. „Ne flăm în cartierul de tineri Preajba, unde

artea de sistematizare trotuare şi străzi fost prinsă într-un program de finan- are pe Programul Operaţional Regional ud-Vest Oltenia, fonduri europene ne- ambursabile, valoarea de cofinanţare a rimăriei Municipiului Târgu-Jiu este 2%.ncă o dată, putem să spunem că ne apro- iem de finalizarea acestui pachet major.n afara acestor lucrări au mai fost o serie e cartiere ale municipiului care au făcut arte din acest pachet: cartierul Tisma- a – care a fost finalizat, cartierul Bicaz i zone adiacente acestuia; zona Pandu- aş, zona Narciselor. Valoarea de inves- ţie este de circa 400 miliarde lei vechi,rmând ca după finalizarea acestor lu- rări, continuitatea atragerii de fonduri în

Cel de-al doilea caz de persoană muş-ată de şarpe a fost confirmat, la niveluludeţului nostru, în data de 2 iulie. Esteorba despre un tânăr în vârstă de 21 deni, din localitatea Samarineşti. Lui i-aost administrată ultima doză de vaccinntiviperin care era disponibilă la Spita-ul Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu. „Marţi eara s-a prezentat la UPU un băiat de 21

e ani din Samarineşti acuzând muşcătură e şarpe şi i s-a administrat vaccinul antivi- erin”, a confirmat Mariana Gridan, purtă-orul de cuvânt al Spitalului Judeţean dergenţă Târgu-Jiu. În cursul lunii mai unlt gorjean a ajuns la spital după ce a fost

muşcat de viperă. Acesta a fost primul caznregistrat în judeţul nostru în 2013.

Sistematizare în linie dreaptă, la Preajbaeşti bune pentru tinerii care şi-au construit case în cartierul Preajba. Au-orităţile locale confirmă că se apropie finalizarea lucrărilor de asfaltare şiealizare a trotuarelor. Acestea fac parte dintr-un pachet de investiţii înaloare totală de circa 40 miliarde lei vechi.

municipiul Târgu-Jiu să se facă simţită şi în următoarea perioadă. Toate aceste cartiere au asigurate utilităţile: alimentarea cu energie electrică, alimentarea cu apă,canalizarea menajeră şi cea pluvială”, aexplicat Marius Ionescu, directorul teh-

nic al Primăriei Târgu-Jiu.Municipalitatea speră ca în urmă-toarele două luni toate proiectele să fiefinalizate. „Sperăm ca până la sfârşitul lunii septembrie a acestui an, toate aceste pachete să fie finalizate din punct de vedere al execuţiei lucrărilor, iar Primăria Târgu-Jiu să aibă o absorbţie de fonduri europene de 100%, aşa cum am încercat să le accesăm în toată această perioadă”,a adăugat Ionescu.

„Constructorii îşi fac treaba”

Aurel Popescu, viceprimarul munici-piului Târgu-Jiu spune că lucrările sunt

într-un stadiu avansat, constructorul fă-cându-şi treaba exact aşa cum era pre-văzut în contract. „Acesta este un cartier care a prins contur şi acum suntem într-o fază foarte avansată a lucrărilor finale;se lucrează la sistematizarea în interior.Constructorii îşi fac treaba. Avem toate garanţiile că într-o perioadă foarte scurtă de timp vom avea atât sistematizarea în

cartierul Aviatorilor, cât şi sistematizarea din cartierul Narciselor. Sunt lucrări importante atât pentru noi” , a declaratAurel Popescu, viceprimarul municipiu-lui Târgu-Jiu. În cartierul de tineri de laPreajba sunt în jur de 200 de locuinţe.Autorităţile locale au făcut tot posibilulca proprietarii acestor locuinţe să bene-ficieze de toate condiţiile necesare unuitrai modern.

Ultima doză de antiviperin, administratăunui tânăr din Samarineştipitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Târgu-Jiu avea o singură doză de vaccinntiviperin. Marţi seara aceasta a fost administrată unui tânăr din Samari-eşti, care a ajuns la Unitatea Primiri – Urgenţe (UPU) acuzând o muşcăturăe şarpe. Conducerea SJU Târgu-Jiu comandase, încă de la sfârşitul lunii

mai, 10 doze de ser antiviperin, stocul unităţii urmând a fi refăcut până lanele acestei săptămâni. De la începutul anului 2013, la nivelul judeţuluiostru s-a mai înregistrat un caz de persoană muşcată de viperă, în urmău aproape două luni.

Stoc refăcut în câteva zile

Reprezentanţii SJU Târgu-Jiu şi-auluat măsuri pentru refacerea stocului devaccin antiviperin. „O doză de vaccin antiviperin costă 440 lei fără TVA. Există o

singură firmă care are calitatea de impor- tator autorizat şi poate să distribuie acest vaccin pe piaţa internă. Solicitarea de achiziţie din partea Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu a fost făcută pe 31mai 2013 pentru zece doze. Având în vedere faptul că s-a consumat ultima doză care era pe stoc, s-a luat legătura cu firma respectivă, care a confirmat că în maxim 48 de ore poate livra o doză din cele 10 co- mandate. Între timp, conducerea spitalului nostru a luat legătura cu celelalte unităţi şi, în caz de urgenţă, vom putea împrumu- ta o doză. Menţionăm că orice spital care are în structură UPU sau CPU, precum şi centrele de permanenţă, sunt abilitate să administreze vaccin antiviperin”, a expli-cat purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu.

Sfaturi pentru persoanele muşcatede viperă

Persoana muşcată nu trebuie să se agi-te şi nici să facă mişcări, deoarece ritmulbătăilor inimii creşte, circulaţia sângelui eaccelerată şi veninul pătrunde mai repe-de în torentul circulator; este recomandat

să se ia o aspirină, să se înlăture veninuldin jurul muşcăturii şi să se dezinfectezerana cu apă oxigenată. „Se recomandă tu- riştilor sau celor care desfăşoară activităţi mai des în zone în care sunt vipere să îşi procure o seringă (pompă) de aspirat ve- nin; aceste seringi sunt ieftine şi uşor de utilizat”, a menţionat Sabin Cornoiu, şefulSalvamont Gorj. De asemenea, este foarteimportant să se pună un garou, recoman-dându-se mutarea acestuia dinspre ranăspre inimă din 10 în 10 minute, pentru apreveni cangrena. Între timp, este foarteimportant să se ajungă cât mai repede lao unitate medicală pentru administrareaserului antiviperin.

Zone intens populate cu vipere

Directorul Salvamont Gorj spune căzona cu cea mai mare afluenţă de vipe-re este de la Jiu până în Valea Cernei,în munţii Vâlcan, Godeanu şi Mehedinţi.„Viperele stau în zonele cu expunere la soare; practic, ele se încarcă cu căldură pentru a rezista pe timpul nopţii. De regu- lă, atacă atunci când omul încearcă să o prindă sau când nu este încălzită sufici- ent să poată fugi, dar destul încât să poa- tă muşca”, menţionează Sabin Cornoiu,şeful Salvamont Gorj. Pentru a se protejade muşcătura de viperă, oamenii trebuiesă poarte îmbrăcăminte şi încălţăminteadecvată, adică bocanci, care să fie în-alţi; nu pantofi sport şi cu atât mai puţinpapuci; dacă poartă pantaloni scurţi, potfi luate jambiere care să protejeze gam-bele împotriva unei posibile muşcături.

Trebuie evitate tufişurile şi este necesa-ră precauţie în privinţa locului unde sepăşeşte. În zonele cu vipere sunt reco-mandate plimbările doar pe timpul zilei. Trebuie precizat faptul că muşcăturile deviperă sunt rareori letale. Totuşi, ajuto-rul medical de urgenţă este necesar.

MINODORA SUCEA

Şef de Obşte, condamnat la

puşcărie cu suspendareViaţă grea pentru un pensionar dinMuşeteşti pe care judecătorii l-au con-damnat acum la închisoare cu sus-pendare pentru că infracţiuni silvice.Pensionarul cu pricina nu este unuloarecare, ci fostul şef al consiliului deadministraţie de la Obştea de MoşneniArşeni – Grui, Dumiru Bărbuţi, careîn urmă cu vreo trei ani le-a cerut an-gajaţilor de la o firmă de exploatare alemnului să taie din pădurea obştii pecare o conducea un număr de opt brazi.Iniţial, muncitorii nu au vrut, dar pen-tru că le spusese „şeful”, au pus drujbape brazi şi au executat ordinul, ulteriorfiind demarată o anchetă care a avut unparcurs destul de sinuos.

De două ori procurorii din cadrulParchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu au dispus scoaterea de sub

urmărire penală a lui Bărbuţi, deciziilelor fiind contestate în instanţă, în celedin urmă judecătorii decizând ca fos-tul preşedinte de obşte să fie anchetatpenal. Cercetările s-au finalizat la sfâr-şitul lui 2012 cu întocmirea unui re-chizitoriu, acum ajungându-se ca ma-gistraţii să pronunţe un verdict, unulprin care Bărbuţi e condamnat la 3ani de închisoare, cu suspendare, exe-cutarea pedepsei fiind înlocuită cu untermen de încercare de 5 ani. Verdictulnu este definitiv, dar îi complică situa-ţia lui Bărbuţi, pe numele căruia maisunt şi alte plângeri depuse pentru fap-te asemănătoare, acesta declarându-setot timpul nevinovat.

GELU IONESCU



66 Joi, 4 Iulie2013www.gorjeanul.rowww.gorjeanul.ro evenimenteveniment

Reguli şi măsuride prevenirea incendiilor pentruunităţile turisticePentru a avea o vacanţă reuşită,vă recomandăm câteva regulişi măsuri de prevenire pe caretrebuie să le cunoaşteţi atuncicând vă cazaţi în unităţile deturism:

a) înainte de călătorie şi caza-re

- la cazarea în hotel (vilă, pen-siune, cabană, etc.) solicitaţi dela recepţie informaţii referitoarela modul de comportare în caz deincendiu precum şi de asigurarea salvării în condiţii de siguran-ţă pe căile de evacuare. După cev-aţi cazat studiaţi planul de eva-cuare în caz de incendiu afişat peinteriorul fiecărei uşi a camerei decazare;

- nu recurgeţi la improvizaţiiale instalaţiei electrice pentru ali-mentarea receptorilor electrici şinu folosiţi aparate electrice perso-nale neomologate. În situaţia cândsesizaţi defecţiuni ale instalaţieielectrice sesizaţi imediat acest lu-cru la recepţia unităţii turistice;

- nu introduceţi în unitatea decazare turistică substanţe infla-mabile;

- nu fumaţi în cameră ci nu-mai în locurile special amenajateşi aruncaţi scrumul şi resturile deţigări numai în scrumiere;

- în caz de incendiu părăsiţiimediat clădirea utilizând calea deevacuare cea mai apropiată fără avă lua bunuri personale;

- folosiţi doar scările de evacu-are fără a utiliza lifturile, acestease pot bloca;

- atunci când coridorul sauscările sunt impracticabile, din ca-uza fumului, rămâneţi în cameră,ţineţi uşa închisă şi etanşaţi ros-turile cu prosoape ori cearşafuriumede. Ieşiţi la geam sau pe bal-con şi solicitaţi ajutor. Dacă niciacest lucru nu este posibil sunaţila 112 şi comunicaţi poziţia dum-neavoastră în clădire,

b) în caz de incendiu- dacă incendiul s-a produs în

cameră părăsiţi imediat încăpereaşi anunţaţi la recepţie. Luaţi cudumneavostră cheia sau cartelade acces în cameră pentru situ-aţia în care incendiul blocheazăcăile de evacuare şi trebuie să văîntoarceţi;

- pentru evacuarea de la etajelesuperioare ale clădirii folosiţi scă-rile de evacuare şi nu liftul care sepoate bloca la nivelul incendiat;

- pentru a verifica dacă incen-diul este pe coridor, verificaţi cupalma temperatura uşii dinsprehol. Dacă aceasta este rece, des-chideţi-o cu atenţie, aplecat sprepardoseală şi cu umărul sprijinitde uşă. Când holul este inundatcu fum deplasaţi-vă spre scara deevacuare aplecat sau târâş, pen-tru a nu inhala fum sau gaze toxi-ce ori fierbinţe;

- când coridorul sau scărilesunt impracticabile din cauza fu-mului, rămâneţi în cameră, ţineţiuşa închisă şi etanşaţi marginileacesteia cu prosoape sau cearşa-furi umede. Anunţaţi incidentulla numărul „apel de urgenţă 112”,iar la sosirea serviciilor profesio-niste semnalaţi-vă prezenţa de lafereastra camerei;

- în situaţia când se impuneevacuarea cabanelor montane sauizolate, luaţi cu dumneavoastrăhaine călduroase.

Maior DRĂGAN ALIN CĂTĂLIN

Inspectoratul pentru Si-tuaţii de Urgenţă Gene-ral Magheru al judeţului

Vâlcea a fost gazda „Competiţi-ei naţionale de descarcerare şide acordare a primului ajutorcalificat”. La acest concurs auparticipat inspectoratele pentrusituaţii de urgenţă ale judeţelorVâlcea, Argeş, Dolj, Gorj, Mehe-dinţi şi Olt. Programul competi-ţiei a început luni, la ora 08.00,

cu arborarea pe catarg a drape-lului naţional şi intonarea im-

În perioada 30 iunie - 6 iulie a avut loc la Vâlcea faza zonală a

„Competiţiei naţionale de descarcerare şi de acordare a primuluiajutor calificat”. Concursul s-a desfăşurat pe două probe spe-cifice, proba de descarcerare din vehicule, respectiv proba deacordare a primului ajutor calificat. Locul II la proba de descar-cerare a fost obţinut de echipajul I.S.U. Gorj.

ANDRADA BĂRĂITARU nului de stat al României. Primazi a competiţiei a început la ora09.00 intrând în concurs toa-te echipele participante. Dupăparcurgerea probelor de descar-cerare şi acordare a primuluiajutor medical calificat, echipelecel mai bine plasate au intrat înfaza finală a competiţiei.

În ziua următoare, scenariilecu o complexitate avansată, audepartajat echipele rămase înconcurs. “La finalul competiţiei,clasamentul a fost următorul:

Proba de descarcerare din auto- vehicule: locul I - ISU Dolj; locul II

- ISU Gorj; locul III - ISU Olt; iar la Proba de acordare a primului ajutor medical calificat: locul I - ISU Vâlcea; locul II - ISU Olt; locul III - ISU Argeş. Pe lângă clasamentul pe echipe, au fost premiaţi şi cei mai buni paramedici, precum şi cei mai buni comandanţi de echipaj” , a precizat Mihai Avra-mescu, purtătorul de cuvânt alISU Gorj.

La finalul întrecerii, într-uncadru oficial, s-au înmânat di-

plome şi cupe echipelor par-ticipante, coborându-se dra-pelul naţional de pe catarg,intonându-se imnul naţional alRomâniei. Această primă ediţiea competiţiei a atins scopul dea fi o platformă de învăţare şi detestare a deprinderilor pe dome-nii specifice, printr-o evaluarestrictă, unde participanţii aufost încurajaţi să-şi autoevalue-

ze propriile practici şi tehnici deintervenţie.

Echipa I.S.U. Gorj, pe podium la com petiţiaEchipa I.S.U. Gorj, pe podium la competiţianaţională de descarcerarenaţională de descarcerare

Repartizarea cifrei de școlarizare – studii universitare de licențăNr.

crt Domeniul de

ierarhizareProgramul de studii

universitare de licențăAcreditare/Autorizareprovizorie

(A/AP)

Forma deînvăţământ

Capacitateade şcolarizare

Cifra de școlarizare pentru studii

finanțate de la bugetul de stat Cifra deşcolarizarepentru studii

cu taxă

Cifratotală de

şcolarizare*2 *3 *4 *5 *6 *7

1.Drept Drept

A IF 150 20 2 2 2 2 2 106 130

2. A ID 75 50 50

3. Sociologie Sociologie AP IF 50 18 1 32 50

4. Ştiinţe administrative Administraţie publică A IF 100 15 2 1 1 59 75

5. Relaţii internaţionale şistudii europene

Relaţii internaţionale şistudii europene A IF 50 13 1 2 2 2 2 18 35

6. Istorie Istorie AP IF 50 5 30 35

7. Inginerie industrială Tehnologia construcțiilor demașini A IF 50 23 1 1 26 50

8. Inginerie șimanagement

Inginerie economică îndomeniul mecanic A IF 40 20 2 2 18 40

9.Inginerie energetică

Termoenergetică A IF 50 25 1 25 50

10. Managementul energiei A 50 25 1 1 1 24 50

11. Ingineria mediului Ingineria și protecțiamediului în industrie A IF 75 25 1 1 1 49 75

12. Ingineria sistemelor Automatică și informaticăaplicată A IF 50 22 1 1 1 1 26 50

13.Contabilitate Contabilitate si Informatica

de gestiune

A IF 75 40 35 75

14. A ID 60 30 30

15.Finanțe Finanțe si Bănci

A IF 75 20 2 55 75

16 A ID 70 30 30

17 Administrareaafacerilor

Economia comerțului,turismului si serviciilor

A IF 100 20 1 1 2 2 55 78

18 A ID 60 30 30

19 Management

Management

A IF 100 20 2 2 55 77

20 A ID 75 30 30

21 Educaţie Fizică şi Sport Educaţie fizică şi sportivă A IF 60 18 1 42 60

22 Kinetoterapie Kinetoterapie şi motricitatespecială

AP IF 20 10 1 10 20

23 Limbă şi Literatură Limba şi literatura engleză -Limba şi literatura română AP IF 60 6 54 60

24 Medicină Asistență medicală generală AP IF 20 20 20

25 Arte vizuale Arte plastice-sculptură AP IF 20 5 15 20

TOTAL 350 13 6 6 15 15 934 1295 *2) Cifra totală de şcolarizare, alocată conform anexei nr. 1 la ordinul ministrului educaţiei naţionale privind repartizarea cifrei de şcolarizare pentru studiiuniversitare de licenţă în vederea admiterii la studii în anul universitar 2013 - 2014 (ordin).

*3) Cifra de şcolarizare pentru tineri de etnie romă, alocată conform anexei nr. 1 la ordin.*4) Cifra totală de şcolarizare pentru tinerii din Republica Moldova care au diplomă de bacalaureat obţinută în România, alocată conform anexei nr. 2 la ordin.*5) Cifra de şcolarizare cu bursă pentru tinerii din Republica Moldova care au diplomă de bacalaureat obţinută în România, alocată conform anexei nr. 2 la ordin.*6) Cifra totală de şcolarizare pentru românii de pretutindeni, alocată conform anexei nr. 3 la ordin.*7) Cifra de şcolarizare cu bursă pentru românii de pretutindeni, alocată conform anexei nr. 3 la ordin.




Repartizarea cifrei de școlarizare – studii universitare de masterNr.crt.

Domeniul Programul de studiiuniversitare de masterat

Forma deînvățământ

Capacitatea deșcolarizare

Cifra de școlarizare pentru studiifinanțate de la bugetul de stat

Cifra deşcolarizare

pentru studii cutaxă

Cifra totalăde şcolarizare

2* 3* 4*

1 Drept Carieră judiciară IF 50 7 4 1 39 50

2

Ştiinţeadministrative

Administraţie publică europeană IF 50 7 3 1 40 50

3 Sisteme administrative şi relaţiiinternaţionale

IF 50 7 3 1 40 50

4Administrarea şi conducerea

unităţilor de învăţământ IF 50 7 43 50

5 Inginerieindustrială

Tehnologii moderne de fabricație IF 25 7 1 17 25

6 Inginerieenergetică

Tehnologii avansate de producerea energiei IF 20 8 1 11 20

7Ingineriamediului

Managementul protecției mediuluiîn industrie IF 30 7 1 22 30

8 Ingineriasistemelor

Conducerea avansată a proceselorindustriale

IF 20 7 1 1 12 20

9

Contabilitate

Control, Audit si Expertizafinanciar contabil IF 50 14 36 50

10 Analiza diagnostic si evaluareaafacerilor

IF 50 0 5 1 25 30

11 Finanțe Bănci si Asigurări IF 50 7 43 50

12Administrarea

afacerilorAdministrarea afacerilor in turism

si servicii IF 50 7 43 50

13 Management Managementul dezvoltăriiafacerilor

IF 50 7 43 50

14Educaţie Fizică

şi SportŞtiinţa Motricităţii în Activităţi

Didactice şi de Timp Liber IF 25 8 1 0 16 25

Total 570 100 20 5 430 550

*2) Cifra totală de şcolarizare, alocată conform anexei nr. 1 la ordin.*3) Cifra totală de şcolarizare a românilor de pretutindeni, alocată conform anexei nr. 2 la ordin.*4) Cifra de şcolarizare cu bursă a românilor de pretutindeni, alocată conform anexei nr. 2 la ordin.

Aşadar, domnule general, săe întoarcem în timp, rugân-u-vă să împărtăşiţi cititoriloroştri cum a fost la început?

Am intrat la Şcoala Militară,ncă din fragedă tinereţe, cume spune, de la vârsta de 17ni urmând cursurile acesteiareme de trei ani, la Ineu şi Sf.heorghe. Gândul meu a fostintotdeauna să mă pregătescât mai temeinic, prin muncăsiduă, cinstită, spre a nu-miace de ruşine părinţii, fraţii,poi familia şi copii. Am reuşită trec peste toate greutăţile in-rente ale vieţii, ale unei cariere

militare deloc uşoare, cu frunteaus. Iar dacă astăzi pot privi închii oamenilor fără teamă, credă lucrul acesta spune totul.am respectat şi am fost res-ectat, am fost apreciat pentru

munca mea în cei 44 de ani dearieră militară, atât de subor-

onaţii mei, cât şi de superiori.Ştiu că şi la Academia Milita-ă aţi fost apreciat…

Am absolvit printre primiiacultatea de Arme, Tancuri şitat Major fiind numărul unuintre cei 60 de cursanţi , obţi-ând doar calficative de foarteine, continuându-mi apoi pre-ătirea în garnizoanele militareucureşti, Craiova, Timişoara,urnu Severin, Curtea de Argeş,âmnicu Vâlcea şi Piteşti. Dupăctivitatea cotidiană cuantifica-ă în mii şi mii de ore de pregăti-e teoretică şi practică în poligonu urmat şi rezultatele deosebitebţinute, pe măsura muncii de-use: am fost apreciat de supe-orii mei, între care toţi cei nouă

miniştri ai Apărării pe care i-amvut în întreaga mea carieră mi-tară. Am fost recompensat înani, cu ordine şi medalii, pen-ru munca mea în mari unităţi,nităţi militare şi centre militareacolo unde am instruit şi învă-at mânuirea armelor mii şi miie ostaşi, dar şi personal civil.ea mai mare recompensă ră-

mâne însă respectul pe caremi-l poartă şi acum cei pe care

am instruit şi învăţat.

Nici după ce aţi slujit cu cin-te, demnitate şi onoare patria-aţi încetat activitatea…Am ieşit la pensie la vârsta

e 60 de ani, în anul 1994.e atunci, m-am implicat ac-v în toate acţiunile Asociaţiei

udeţene a Cadrelor Militare înezervă şi Retragere Gorj, la aărei conducere sunt. Camarazii

mei, în această primăvară, mi-aucordat încă o dată votul lor dencredere, prelungind mandatulmeu de preşedinte cu alţi patruni. Filiala pe care o conduc, şi

Cu onoare şi demnitate, o viaţă închinată

aparării ţării şi valorilor sale morale- interviu cu dl. General de brigadă (rez.) ION BĂRBULESCU --a născut în satul Cordun din comuna mehedinţeană Corcova,

nsă de aproape cinci decenii s-a stabilit în oraşul de pe malultâng al Jiului de Sus, cariera pe care şi-a ales-o încă de la 17ni purtându-l şi prin alte locuri din ţară.i-a slujit patria cu demnitate şi onoare peste patru decenii,

nsuflând şi celor trei fii ai săi dragostea de ţară întru apărareaalorilor materiale şi morale. Un scurt dialog cu acest “om alrmelor” îţi redă sentimentul datoriei împlinite, al iubirii de pa-

mântul sfânt şi de patria mamă.

subliniez cu mândrie acest lu-cru, a fost decorată de trei oricu ordine şi medalii pentru ac-tivitatea desfăşurată. Avem o

strânsă colaborare cu asociaţiilecadrelor militare în rezervă dinM.A.I., S.R.I., Transmisiuni, cuAsociaţia Naţională a Veteranilorde Război , cu Asociaţia “CultulEroilor”, de la nivel local, dar şicu Liga Pensionarilor, cu sindi-catele. Nu este de neglijat nicipermanenta legătură pe care oavem cu cadrele militare active,în special prin Centrul Militar Judeţean.

- Analizând activitatea dvs.,domnule general, vă rogsă-mi permiteţi să remarc,cu respect, şi faptul că aţifost decorat, în anul 2005,de preşedintele României,cu Ordinul VIRTUTEAMILITARĂ în grad deCavaler, una dintr cele maiînalte distincţii militare. Deasemenea, să mai spunemcititorilor noştri că vă mân-driţi cu Titlul de MEMBRUDE ONOARE al cadrelor mi-litare în rezervă, distincţieacordată de către ministrul

Apărării şi de preşedinte-le Asociaţiei Naţionale aCadrelor Militare în Rezervăşi Retragere.Sunt toate acestea, alăturide respectul, aprecierea şisimpatia de care vă bucuraţiîn rândul colegilor militarişi civili deopotrivă, adevă-rate “Însemne de onoare”ale bărbăţiei şi credinţei.

CONSTANTIN SEMEN



88 Joi, 4 Iulie2013www.gorjeanul.rowww.gorjeanul.ro88 Joi, 4 Iulie2013www.gorjeanul.rowww.gorjeanul.ro actuactu

Program CinemaProgram CinemaSergiu NicolaescuSergiu Nicolaescu

Târgu-JiuTârgu-Jiu

The Purge (2013) The Purge (2013)The Purge. Noaptea The Purge. Noaptea

judecăţii judecăţii16:00, 17:30, 21:3016:00, 17:30, 21:30

Man of SteelMan of Steel(2013)(2013)

Man of Steel:Man of Steel:EroulEroul 19:0019:00

Magazinul Fiscului a avut încasăriMagazinul Fiscului a avut încasăride peste 47.000 de leide peste 47.000 de leiUn număr tot mai mare de gorjeni s-a obişnuit să inspectezeperiodic rafturile pe care sunt expuse mărfuri confiscate lapreţ redus. La buticul Fiscului găseşti de la produse alimenta-re până la îmbrăcăminte şi articole de papetărie. Direcţia Ge-nerală a Finanţelor Publice (DGFP) Gorj a realizat în perioadaianuarie-iunie 2013, prin magazinul propriu de valorificare abunurilor confiscate venituri în valoare de 47.140 lei, sumăcare a fost virată la bugetul de stat.

ANDRADA BĂRĂITARU

Magazinul aflat la subsolul Direcţiei Generale a Finanţelor Pu-blice Gorj oferă o gamă variată de produse la un preţ atractiv. Separe că, gorjenii au dat fuga de fiecare dată când au avut ocazia lamagazinul finanţelor pentru a achiziţiona diverse obiecte la pre-ţuri accesibile fiecărui buzunar. Este vorba de lucruri noi, care auconfiscate din magazinele care nu respecta normele legale.

Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj a realizat în peri-oada ianuarie-iunie 2013, prin magazinul propriu de valorificarea bunurilor confiscate venituri în valoare de 47.140 lei, sumă carea fost virată la bugetul de stat. “Cele mai mari vânzări s-au înre- gistrat la: produsele alimentare (cafea, dulciuri, băuturi răcoritoare şi alcoolice, paste făinoase) valoarea vânzărilor fiind de 16.431 lei; produse de îmbrăcăminte şi încălţăminte (tricouri, treninguri, blu- ze, pantofi, adidaşi, poşete) cu o valoare a vânzărilor de 7.942 lei.Gorjenii au cumpărat şi produse de menaj, articole de papetărie, produse de curăţenie, cu o valoare a vânzărilor de 22.767 lei. Bu- nurile vândute prin intermediul magazinului provin din confiscările realizate de diverse instituţii ale statului, cum ar fi: Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Garda Financiară, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi, Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale Gorj” ,a precizat purtătorul de cuvânt al DGFP Gorj, Luminiţa Penciu.

Produse mai ieftine cu 30%

Acesta mai menţionează de asemenea că principala atracţiepentru cumpărători o reprezintă preţurile practicate de magazi-nul Fiscului. Acestea sunt în medie cu 30% sub preţul pieţei, de-oarece nu conţin adaos comercial. Toate veniturile încasate prinmagazinul de valorificare a bunurilor confiscate se virează la bu-getul statului.

Programul de funcţionare al magazinului este următorul: deluni până joi între orele 10:00-14:00 şi vineri între orele 10:00-12:00.

“A fost emisă şi publicată în Monitorul Oficial o ordonanţă de urgenţă prin care s-a stabilit reorganizarea ANAF-ului. Se prevede ca în termen de 90 de zile, Garda Financiară se va desfiinţa, în locul ei va funcţiona o direcţie naţională antifraudă care va avea aceleaşi atribuţii ca şi garda, chiar mai sporite aş zice privind lupta contra evaziunii fiscale şi a fraudei fiscale” , a precizat Gigel Capotă, şeful GărziiFinanciare Gorj.

„Agenţia Naţională de Administra- re Fiscală (ANAF) se reorganizează prin preluarea atribuţiilor Autorităţii Naţio- nale a Vămilor şi Gărzii Financiare şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, instituţie publică cu personalitate juridică, în sub-

ordinea Ministerului Finanţelor Publice, finanţată din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice şi din venituri proprii” , se arată în documentulpublicat pe site-ul Ministerului Finanţe-lor Publice.

Potrivit notei de fundamentare careînsoţeşte proiectul de hotărâte de Gu-vern, restructurarea şi reorganizareaAgenţiei Naţionale de Administrare Fis-cală va presupune reducerea număruluimaxim de posturi, aprobat pentru ANAF,cu 4.927 de posturi. Astfel, în noua or-ganigramă numărul maxim de posturi al

Garda FinanciarăAutoritatea Naţională a Vămilor (ANV) şi Garda Financiară vor fi debuţiile acestora urmând să fie preluate de către ANAF, a căreirestructurată pentru „asigurarea unei structuri simple şi eficiente”proiect de hotărâre de Guvern.

ANDRADA BĂRĂITARU ANAF ar fi de 29.100, incltele, vicepreşedinţii şi poscabinetelor demnitarilor. Pfundamentare, restructurapune şi comasarea unornizatorice cu atribuţii simiANAF, ANV şi Garda Finandirecţii suport cum ar fi avestiţii şi achiziţii publice, f sională, serviciile IT, comuţiile publice şi cooperareaprecum şi desfiinţarea Gărza Autorităţii Naţionale a Vă

Posturi, reduse

Totodată, în urma reorreduse 90 posturi de direc84 posturi de director ex

Potrivit notei de fundameemiterii actului normativ ede „contextul socio-economiile şi recomandările Comisiale organismelor financiar le, referitoare la scăderea getare precum şi necesitat activităţii prin reproiectarea nizatorice a ANAF - aparatfel, schimbările preconizatezultat asigurarea unei strueficiente, simplificarea procnal şi posibilitatea relocărîn funcţie de noua structu

Agenţi economici, sancţionaAgenţi economici, sancţiona

de inspectorii DSVSA Gorjde inspectorii DSVSA GorjInspectorii Direcţiei Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alitelor (DSVSA) Gorj au efectuat în perioada 24 mai-20 iunie o sericontroale în unităţile din industria agroalimentară din judeţ. Conle în urma cărora au fost aplicate sancţiuni în valoare totală dede lei.

ANDRADA BĂRĂITARU

Controalele au vizat mai multe unităţi economice din domeniul alitaţiei publice, fiind verificate mai ales condiţiile de igienă, respectareaperaturilor de păstrare şi termenelor de valabilitate a produselor peprevenirea oricăror situaţii care ar putea genera toxiinfecţii alimentasezonul estival. În cursul acestor inspecţii s-au aplicat sancţiuni covenţionale în valoare de 3.200 lei.

Inspectorii au depistat următoarele neconformităţi: depozitareaduselor alimentare vrac în vecinătatea detergenţilor, comercializarementelor către consumatorul final dintr-un spaţiu neaprobat sanitaterinar şi pentru siguranţa alimentelor, lipsa mănuşilor la manipu

alimentelor, depozitare direct pe paviment, depozitare necorespunzătutilizarea unor ustensile de lucru neigienizate. De asemenea, în ccontroalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat pconform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control pe2012, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admpesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi substanţelor interzise, preşi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transspre analiză laboratoarelor arondate.



99 oi, 4 Iulie2013www.gorjeanul.rowww.gorjeanul.ro 99 Joi, 4 Iulie2013 www.gorjeanul.rowww.gorjeanul.rotate

Pachetul GOSPODAR

Campanie de primavară15.02.2013 - 30.06.2013

Vă aşteptăm în magazinele noastre pentru a vedea toată gama de produse Husqvarna

începând cu 849 Lei

Motofierăstraie MotounelteMotounelte

începând cu 1124 Lei

Reţeaua de magazine Husqvarna : Dealer autorizat : SC R.A.I.Co SRL

TÂRGU-JIU: Str. Victoriei nr.112, Tel.: 0253-210.736NOVACI: Piaţa Centrala, Tel.: 0745-526.910

TG-CĂRBUNEŞTI: Str.Trandafirilor nr.66, Tel.: 0751-165.604TURCENI: Str.Uzinei nr.1,Platforma Termocentralei, Tel.: 0751-165.605MOTRU: Str. Parangului nr.109, Tel.: 0769-647.830PADEŞ: Sat Apa Neagră, DN 67, Tel.: 0745-526.952

Alege tot ce îţi doreşti şi plăteşti în rate fixecu Garanti Credite de Consum !

Conflictul pe tema Transalpinei îngroapă relaţiile între Alba şi Gorj

Lucrările de reabilitarea a Transalpinei au ridicat semne de întrebare auto-rităţilor din Alba-Iulia. Mai precis prefectul de Alba este nemulţumit de ne-finalizarea reabilitării a DN67C, drum care face legătura între Transilvania

şi Oltenia, respectiv între judeţele Alba şi Gorj. Acesta spune că drumul nubeneficiază de semne de circulaţie, creând astfel dificultăţi conducătorilorauto, şi nici de indicatoare turistice, prin care să fie indicate obiectiveleturistice şi locurile de cazare existente în zonă.

Prefectul de Alba, Gheorghe Feneşer,atrage atenţia că nefinalizarea reabilitării

Transalpinei, în condiţiile în care lucrărileau fost abandonate odată cu intrarea firmeiRomstrade în insolvenţă, va duce la degra-darea accentuată a drumului. Acesta soli-cită autorităţilor competente identificareaunor soluţii financiare pentru finalizarealucrărilor de modernizare şi reabilitare aDN67C, drum care face legătura între Transilvania şi Oltenia, respectiv între

judeţele Alba şi Gorj.Feneşer a menţionat, miercuri, că asfaltarea este executată în mare parte,

dar mai sunt de realizat lucrări deosebit de importante pentru siguranţa traficu-lui rutier, cum ar fi turnarea, în unele zone, a stratului de uzură, consolidareaversanţilor şi montarea parapetelor de protecţie. Acesta susţine că deja au apă-rut gropi în carosabil, în urma iernii şi a tranzitării drumului de către autoca-mioanele încărcate cu buşteni, prefectul subliniind că abandonarea lucrărilorşi nefinalizarea investiţiei vor duce la o degradare accentuată a infrastructurii

rutiere. De asemenea odată cu debutul sezonului turistic a crescut considerabilşi numărul maşinilor care străbat zilnic drumul, oamenii fiind atraşi atât de fru-museţea zonei, considerată „Elveţia României”, dar şi de renumele Transalpinei,aflată la cea mai mare altitudine din ţara noastră. A.B.

ma Gorj vor fi desfiinţate

în cadrul ANAF se organizează şi funcţionea-ză Garda Financiară, Autoritatea Naţională aVămilor (ANV), direcţiile generale ale finanţe-lor publice (DGFP) judeţene, Direcţia Generalăa Finanţelor Publice a Municipiului Bucureştişi Direcţia Generală de Administrare a Marilor

Contribuabili (DGAMC). Agenţia Naţională deAdministrare Fiscală este organ de specialita-te al administraţiei publice centrale, instituţiepublică cu personalitate juridică aflată în sub-ordinea Ministerului Finanţelor Publice.

atul regizor şi actor Sergiuscu va avea un bust în mu-l Târgu-Jiu. Autorităţile lo-discutat cu apropiaţi ai lui

scu, acceptând ca acestea săeze bustul în locaţia dorită.tă, municipalitatea i-a ceruti regizorului să doneze câ-

biecte personale ale acestuiaa le expune în incinte cine-afului care îi poartă numele.cate, solicitarea a fost respin-ana Nicolaescu.

ORA SUCEA

n Cârciumaru, primarul mu-ui Târgu-Jiu spune că a fostat de un apropiat al lui Sergiuscu, care şi-a exprimat dorinţa

mplasa un bust al regizorului însău natal. „Am primit un telefon n apropiat al lui Sergiu Nicolaes- a spus că îşi doreşte să vină la

Jiu, să avem o întâlnire. În mo- în care vine vom discuta şi vom ord să se amplaseze un bust al iu Nicolaescu” , confirmă edilul.

personale contracost

iu Nicolaescu a primit titulatu-tăţean de onoare al municipiu-ru cu doar câteva luni înaintepierde viaţa. În plus, cinema-din Târgu-Jiu poartă numele

st al lui Sergiu Nicolaescu, la Târgu-Jiu

marelui regizor. Autorităţilelocale şi-ar fi dorit să expunăcâteva obiecte personale ale luiNicolaescu în incinta cinema-tografului, însă văduva sa a re-fuzat să le doneze, precizând căele pot fi cumpărate. „Cu Dana

Nicolaescu nu am mai vorbit de când a venit la Târgu-Jiu. În calitate de primar, am cerut dota- rea cinematografului cu câteva obiecte ale lui Sergiu Nicolaes- cu şi ni s-a spus că nu se poate decât dacă le cumpărăm. Mai mult de atât nu se poate comenta. Noi am avut şi avem respect faţă de persoana lui Sergiu Ni- colaescu, dar se pare că fosta soţie ne încurcă în a merge mai departe” , a menţionat FlorinCârciumaru, primarul munici-piului Târgu-Jiu.

Reamintim faptul că SergiuNicolaescu are şi o stea pe Ale-ea Celebrităţilor din municipiul Târgu-Jiu, autorităţile localedovedind prin fapte respectulpe care i-l poartă regretatuluiregizor.



1010 Joi, 4 Iulie2013www.gorjeanul.rowww.gorjeanul.ro pulsul zileipulsul zilei

Morega nu este singurul cunos-cător în ale politicii care a cri-ticat-o pe Ciolocoi pentru “ta-

bieturile” acesteia de a vorbi despre oriceşi de fapt despre nimic, în timp ce ocupădegeaba un birou în Palatul Administrativdin Târgu-Jiu. Şi astfel, la fel ca şi CoanaChiriţa, moşiereasă de la ţară, incultă şigrosolană, care doreşte să pară o aristo-crată educată, cu preocupări mondene şivorbitoare de limba franceză, MădălinaCiolocoi dă pe lături chiar şi când poa-te interveni în rezolvarea unei problemestringente pentru gorjeni. Un exemplu înacest sens l-a dat Morega care, sublini-indu-i dublele calităţi, cea de vicepreşe-dinte al Consiliului Judeţean Gorj şi depreşedinte al femeilor din PNL Gorj, s-aaşteptat ca Ciolocoi să o îndrepte pe co-lega ei de partid, Lucia Varga, ministrual Apelor şi Pădurilor, la vizita recentăa acesteia de la Târgu-Jiu, spre punctulcritic al furturilor de material lemnos dinGorj.

În provinţie da, la Padeş nu!

Ciolocoi nu numai că nu a făcut astadar nu i-a păsat nici de padeşenii care ar

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Mădălina Ciolocoi, a fost aspru criticatăde către fostul ei şef de partid, Dan Morega, pentru lipsa ei de intervenţie la mi-nistrul Apelor şi Pădurilor, Lucia Varga, cu privire la furtul masiv al “aurului ver-de” din Gorj. Morega a asemuit-o, în acest context, pe Ciolocoi cu Coana Chiriţa,

celebru personaj al literaturii româneşti, urmare a preocupării accentuate arătatde către liberală de a apărea în mass-media, chiar şi pe subiecte pe care nu lestăpâneşte, şi de a comenta vrute şi nevrute în timp ce lucrurile pe care poate cuadevărat să le facă le abandonează din lipsă de interes. Fostul preşedinte al PNL Gorj a regretat astfel public că a adus-o pe Ciolocoi în partid şi că a promovat-o,nevăzând apucăturile ei de “Chiriţă”, ascunse sub masca unui politician intere-sat de soarta gorjenilor!

ANAMARIA STOICA fi dorit să se plângă ministrului liberalpentru furtul masiv de lemn din locali-tate. “Greşeala mea este că am primit-o în partid, nu este a altuia” , a spus, supă-rat, Morega subliniind că nu se aşteptaca atunci când Varga, în dublă calitate,a venit în Gorj să nu fie anunţată de Cio-locoi despre dezastrul din Padeş şi chiardusă la faţa locului de către aceasta. Cuatât mai mult cu cât ambele sunt libe-rale, Varga fiind şi şefa la nivel centrala femeilor din PNL. “I-am spus Mădălinei Ciolociu la Padeş că atunci când Lucia vine să discute cu oamenii. Asta deoarece pădurile noastre, mai este puţin, şi vor fi bărbierite. Este jaf la drumul mare ce se întâmplă la Padeş. Lucru ruşinos să se în- tâmple asta cu un ministru liberal şi cu un vicepreşedinte liberal la judeţ, care “face drepţi” în faţa lui Călinoiu deoarece nu-i poate spune nimic, că nu poate spune nimic că nu are nici un cuvânt de spus” , adeclarat, supărat, Morega.

Capra şi varza, preferatele lui Ciolocoi

“Nu vrea să îl supere nici pe Călinoiu şi nici pe Dian Popescu. Ea vrea şi cu capra şi cu varza. Dar nu se mai poate aşa ceva.Să fie cu gorjenii, să-i aleagă pe ei între

Liberala Ciolocoi, “Coana Chiriţa de Gorj”Liberala Ciolocoi, “Coana Chiriţa de Gorj”

varză şi capă. Şi pe proprietarii de păduri care suferă din cauza unor firme excroace care au licitat o serie întreagă de parcele, parchete pentru exploatare, dar în loc să exploateze lemnul din contact, taie lemne cu diametru de 30 de cm. Este păcat că se întâmplă asta, că distrugem aurul verde.

Aici trebuia să pună doamna Varga punctul pe i pe mafia aurului verde, a pădurilor, care distruge, cu bună ştiinţă,moştenirea pentru generaţii următoare. O bogăţie păstrată în mod secular. Nu vedeţi că nu se mai fac împăduriri” , a completat,pe acelaşi ton, fostul deputat de Gorj.

Morega a menţionat că ar fi trebuit caCiolocoi să îşi arate interesul pentru gorjeni nu interesul pentru mafia pădurilor.

“În calitate de vicepreşedinte la judeţ şi de preşedintă a femeilor liberale din Gorj, Mădălina Ciolocoi, cu şefa ei, şefă

a femeilor liberale pe ţară, ministru care coordonează direct apele şi pădurile, a arătat că ajută mafia. De acum încolo, de fiecare dată, eu voi monitoriza, în calitate de preşedinte al Institutului ce Analiză şi Investigaţii Publice ce face femeia asta în funcţia publică. Am vorbit cu primarii şi toţi se plâng că ea nu îi ajută. Numai ce trâmbiţează în media şi dă din gură,ca şi Coana Chiriţa. Nu pierde niciun mo- ment să nu apară, şi în balon, şi la Iaşi şi în provinţie, şi pe drum şi în afară. Mai bine în afara funcţiei publice” , a conchisMorega.

Ciolocoi a mai fost, de mai multe oricriticată de presă şi chiar de proprii co-legi de partid că vorbeşte verzi şi uscate,dornică de a se auzi şi vedea peste tot,cantitativ şi nu calitativ.

Polul „Dreptului la protecţia datelorcu caracter personal” se află la Târgu-JiuÎntr-o Aulă a Facultăţii de Ştiinţe Juridice a Universităţii „Constantin Brâncuşi”din Târgu Jiu, ieri, la ora 13 trecut de fix!, cu o precizie nemţească, s-a lansato carte-tratat în premieră europeană, după cum vă ceţi convinge singuri.

Fie-mi iertată mai precara cunoaştere a tuturor perso-nalităţilor prezente la acest eveniment ştiinţific. Moderatcu delicateţe şi imensă pricepere de prof.univ.dr. Nico-lae Brânzan. Un excelent orator şi cunoscător al genezeicărţii adevărat tratat în domeniu intitulată „Dreptul laprotecţia datelor cu caracter personal”, Editura Univer-sul Juridic, Bucureşti, 2013 şi executată – ca imprimare – impecabil la Tipografia Universităţii „Constantin Brân-cuşi” din Târgu Jiu.

Desigur, ar fi multe de spus. Oratorul a citit carteade vreo trei ori şi încă are impresia că este atât de cap-tivantă încât va fi citită cu mare plăcere şi interes despecialişti şi de studenţi, dar şi de orice op din UniuneaEuropeană.

Dar, m-am luat cu vorba şi nu v-am divulgat autorii:Moise Bojincă, Rectorul UCB, Georgeta Basarabescu şiAlina Săvoiu. Toţi trei fiind universitari cu multe studii,articole şi cărţi de autor, una dintre profesoare fiind din Bucureşti.

Oratorul desăvârşit care este scriitorul şi universitarul Nicolae Brânzan şi-a pă-răsit notiţele şi a vorbit liber cu o fineţe şi elocvenţă rare. Nu intrăm în detalii, carteas-a vândut ca pâinea caldă – deşi este, metaforic vorbind, un „cozonac” -, fiind unacompletă şi ca ABC al domeniului, dar şi cu puncte de vedere critice asupra legis-laţiei româneşti, dar şi a celei din Uniunea Europeană. Motiv pentru care vorbitorii

universitari – Nicolae Brânzanşi Ion Mocioi – au catalogat-o caextrem de importantă.

Iar noi, frunzărind-o – adică,citind-o în diagonală şi, evident,în grabă, am propune traduce-rea ei într-o limbă de circulaţieinternaţională. Ca şi în alte do-menii ştiinţifice, n-ar fi exclus caautorii să fie nişte precursori. Decare să ţină seama Uniunea Eu-ropeană şi specialiştii în Dreptu-rile Omului de peste Ocean.

ION PREDOŞANU

80 de tineri social democraţi au par-ticipat la sfârşitul săptămânii trecute laediţia a V-a a „Campionatului de pes-cuit”. Competiţia a avut loc pe lacul delângă localitatea Rasoviţa. Pe locul I s-asituat Organizaţia TSD Băleşti, pe loculII TSD Târgu - Jiu, iar pe locul III, TSDRovinari.

Deşi vremea nu a fost prietenoasă cu

09:00 – 16:00 Hurezani Sat Hurezani

09:00 – 17:00 Cruşeţ Satele: Urda de Cruşeţ, Văluţa

09:00 – 17:00 Padeş Sat Văieni

09:00 – 17:00 Motru Sat Ploştina

Întreruperi de curent Joi, 4 Iulie 2013

Interval orar de întrerupere Localitatea Zona de întrerupere

Tinerii social democraţis-au întrecut în ale pescuitului

participanţii la cea de a V-a ediţie a„Campionatului de pescuit”, organizatde TSD Gorj, cu sprijinul organizaţieiPSD, aceştia s-au strâns într-un nu-măr mare pentru a-şi demonstra abi-lităţile într-ale pescuitului. Manifesta-rea, devenită deja una tradiţională, areunit peste 80 de tineri care au venitechipaţi cu ustensilele necesare pen-tru a petrece o zi relaxantă. Toţi ceiprezenţi au primit diplome de partici-pare. A.B.



1111 oi, 4 Iulie2013www.gorjeanul.rowww.gorjeanul.roculturăcultură

HOROSCOP

TAURTAUR21 Aprilie – 21 Mai21 Aprilie – 21 Mai

GEMENIGEMENI22 Mai – 21 Iunie22 Mai – 21 Iunie

RACRAC22 Iunie – 22 Iulie22 Iunie – 22 Iulie

LEULEU23 Iulie – 22 August23 Iulie – 22 August

CAPRICORNCAPRICORN21 Decembrie - 19 Ianuarie21 Decembrie - 19 Ianuarie

FECIOARĂFECIOARĂ23 August – 21 Septembrie23 August – 21 Septembrie

VĂRSĂTORVĂRSĂTOR20 Ianuarie - 18 Februarie20 Ianuarie - 18 Februarie

BALANŢĂBALANŢĂ22 Septembrie – 22 Octombrie22 Septembrie – 22 Octombrie

PEŞTIPEŞTI19 Februarie - 20 Martie19 Februarie - 20 Martie

SCORPIONSCORPION23 Octombrie – 21 Noiembrie23 Octombrie – 21 Noiembrie

SĂGETĂTORSĂGETĂTOR22 Noiembrie - 20 Decembrie22 Noiembrie - 20 Decembrie

BERBECBERBEC21 Martie – 20 Aprilie21 Martie – 20 Aprilie

Fiinţa iubită va avea unele probleme iar ajutorul tăuFiinţa iubită va avea unele probleme iar ajutorul tăuîi va fi de un real folos. La slujbă este posibil să ai parteîi va fi de un real folos. La slujbă este posibil să ai partede unele schimbări, de mică anvergură. De asemenea aide unele schimbări, de mică anvergură. De asemenea aiputea să te implici în activităţi de natură intelectuală, săputea să te implici în activităţi de natură intelectuală, săiei decizii, ceea ce te va ajuta să ieşi în evidenţă.iei decizii, ceea ce te va ajuta să ieşi în evidenţă.

În plan sentimental vei avea parte de discuţii aprinse.În plan sentimental vei avea parte de discuţii aprinse.De asemenea, este posibil ca problemele cu care te con-De asemenea, este posibil ca problemele cu care te con-frunţi în cămin să te împiedice să aloci persoanei iubitefrunţi în cămin să te împiedice să aloci persoanei iubitetot timpul liber. La slujbă vei avea mult de muncă, iartot timpul liber. La slujbă vei avea mult de muncă, iarrezultatele nu te vor satisface într-o prea mare m ăsură.rezultatele nu te vor satisface într-o prea mare măsură.

În plan profesional există condiţii pentru a realiza o micăÎn plan profesional există condiţii pentru a realiza o micăreuşită. Eforturile pe care le-ai depus se vor bucura de apre-reuşită. Eforturile pe care le-ai depus se vor bucura de apre-cierea celor din jur, ceea ce nu te va lăsa tocmai indiferent.cierea celor din jur, ceea ce nu te va lăsa tocmai indiferent.

Popularitatea în rândul celor de la serviciu va creşte şiPopularitatea în rândul celor de la serviciu va creşte şivei reuşi să-i convingi pe colegi să îţi susţină iniţiativele.vei reuşi să-i convingi pe colegi să îţi susţină iniţiativele.

În carieră vei avea o reuşită care îţi va demonstra că nu aiÎn carieră vei avea o reuşită care îţi va demonstra că nu aimuncit degeaba în ultimul timp.muncit degeaba în ultimul timp.

Este posibil să ţi se dea noi însărcinări sau să te implici într-oEste posibil să ţi se dea noi însărcinări sau să te implici într-oactivitate mai deosebită. Dorinţa ta de joc şi aventură va fi accen-activitate mai deosebită. Dorinţa ta de joc şi aventură va fi accen-tuată în această perioadă.tuată în această perioadă.

Starea ta generală va fi ceva mai bună, chiar dacăStarea ta generală va fi ceva mai bună, chiar dacăeşti mai comod decât ne-ai obişnuit. Nu te implica îneşti mai comod decât ne-ai obişnuit. Nu te implica înactivităţi riscante. Vei face o mulţime de drumuri şi veiactivităţi riscante. Vei face o mulţime de drumuri şi veiavea ocazia de a cunoaşte o persoană de care te vei legaavea ocazia de a cunoaşte o persoană de care te vei legaafectiv. Surprizele nu vor lipsi.afectiv. Surprizele nu vor lipsi.

Tendinţa spre impulsivitate îţi poate încurca planurile. În- Tendinţa spre impulsivitate îţi poate încurca planurile. În-cearcă să găseşti o activitate care să te relaxeze. Popularitatea tacearcă să găseşti o activitate care să te relaxeze. Popularitatea tacontinuă să crească aşa că, vei avea din no u ocazia să îţi lărgeşticontinuă să crească aşa că, vei avea din nou ocazia să îţi lărgeşticercul de prieteni dar şi să îţi faci noi relaţii.cercul de prieteni dar şi să îţi faci noi relaţii.

La slujbă vei avea o mulţime de treabă, dar eficienţaLa slujbă vei avea o mulţime de treabă, dar eficienţade care dai dovadă te va ajuta să rezolvi totul în timpde care dai dovadă te va ajuta să rezolvi totul în timputil. Activităţile intelectuale te avantajează şi îţi dau po-util. Activităţile intelectuale te avantajează şi îţi dau po-sibilitatea să-ţi îmbunătăţeşti situaţia materială. Nu ne-sibilitatea să-ţi îmbunătăţeşti situaţia materială. Nu ne-glija micile probleme de sănătate cu care te confrunţi.glija micile probleme de sănătate cu care te confrunţi.

În plan financiar va fi mare agitaţie. Este posibil săÎn plan financiar va fi mare agitaţie. Este posibil săfii pus să faci unele activităţi dificile şi nu are niciunfii pus să faci unele activităţi dificile şi nu are niciunrost să vociferezi. N-ar fi exclus nici să fie nevoie să facirost să vociferezi. N-ar fi exclus nici să fie nevoie să facicâteva drumuri pentru a finaliza sarcinile de serviciu.câteva drumuri pentru a finaliza sarcinile de serviciu.Încearcă să fii mai perseverent, mai conştiincios şi îţi vaÎncearcă să fii mai perseverent, mai conştiincios şi îţi vafi mai bine din toate punctele de vedere.fi mai bine din toate punctele de vedere.

La serviciu vor fi multe de făcut şi nu îţi va fi preaLa serviciu vor fi multe de făcut şi nu îţi va fi preauşor să te descurci. Relaţia cu colegii nu va fi nemaipo-uşor să te descurci. Relaţia cu colegii nu va fi nemaipo-menită, aşa că nu este cazul să mizezi într-o prea maremenită, aşa că nu este cazul să mizezi într-o prea mare

măsură pe sprijinul lor. În cazul în care ţi se propunemăsură pe sprijinul lor. În cazul în care ţi se propuneo colaborare, nu te grăbi să semnezi până nu îţi sunto colaborare, nu te grăbi să semnezi până nu îţi suntclare toate detaliile.clare toate detaliile.

La serviciu evenimentele încep să se precipite. Ba s-arLa serviciu evenimentele încep să se precipite. Ba s-arputea spune chiar, că schimbă rile care se vor face te vorputea spune chiar, că schimbările care se vor face te voravantaja într-o mare m ăsură. Totuşi este bine să ţii contavantaja într-o mare măsură. Totuşi este bine să ţii contde faptul că finalizarea unor lucrări începute mai demultde faptul că finalizarea unor lucrări începute mai demulteste mai favorabilă decât angrenarea în ceva nou.este mai favorabilă decât angrenarea în ceva nou.

Energia mentală va atinge cote maxime, ceea ce îţiEnergia mentală va atinge cote maxime, ceea ce îţiva permite să iei decizii în chestiuni dintre cele maiva permite să iei decizii în chestiuni dintre cele maidelicate şi să-ţi pui în practică ideile. Eşti deosebit dedelicate şi să-ţi pui în practică ideile. Eşti deosebit desensibil, iar relaţia cu fiinţa iubită evoluează constant.sensibil, iar relaţia cu fiinţa iubită evoluează constant.O întâlnire cu o mai veche cunoştinţă te va pune peO întâlnire cu o mai veche cunoştinţă te va pune pegânduri.gânduri.

Vei fi cam nervos şi înclinat spre impulsivitate. Ar fiVei fi cam nervos şi înclinat spre impulsivitate. Ar fide dorit să nu îţi asumi riscuri inutile deoarece nu estede dorit să nu îţi asumi riscuri inutile deoarece nu esteexclus să ai mici accidente. Din punct de vedere mentalexclus să ai mici accidente. Din punct de vedere mentalînsă, vei funcţiona foarte eficient. Relaţia cu partenerulînsă, vei funcţiona foarte eficient. Relaţia cu partenerulde viaţă va fi importantă pentru tine în această perioadă.de viaţă va fi importantă pentru tine în această perioadă.

Amintiri din Casa Amintirilor*

Astăzi, 4 iulie, de la ora 16,30, la Sala de lecturăMihai Eminescu” a Bibliotecii judeţene „Chris-ian Tell” Gorj, instituţia gazdă a atâtor lansărie carte ale celui dispărut prematur organizea-ă manifestarea cultural-literară „65 de ani de laaşterea lui Alexandru Doru Şerban”, promotoriicţiunii fiind membri ai Asociaţiei Cercetătorilori Autorilor de Carte Gorjeni „Al. Doru Şerban”

Târgu Jiu şi, firesc, Biblioteca Judeţeană „Chris-ian Tell” Gorj.

Astfel, se vor marca scurgerea în crugul vremiia 65 de ani de la naşterea mentorului spiritualal Asociaţiei. Evenimentul mai cuprinde inter-

enţia omagială ce va fi prezentată de profesorul şi scri-orul Ion Elena, urmată de lansarea revistei „Doru dereajba”, realizată cu contribuţia scriitorilor Nelu Vasilei Marian Dobreanu. Plus inaugurarea unei Expoziţii dearte ce conţine opera autorului Alexandru Doru Şer-an.

ION PREDOŞANU

N MEMORIAMLa Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”Gorj

65 de ani de la naşterea scriitoruluiAlexandru Doru Şerban

P.S. Aflăm cu profundă durere şi suntem alături desuferinţa sa că scriitorul, directorul CJCPCT Gorj, se-cretarul literar, autorul de monografii pe bandă rulantăşi, o vreme, director al ICR – Filiala Oltenia, DomnulIon Cepoi are parte de o mare pierdere. Noul directorgeneral al ICR Bucureşti – diplomatul de carieră LilianZamfiroiu, are în programul managerial desfiinţarea fi-lialelor regionale. Regrete eterne! (I.P.)

Să dusă şi Dumitru, săracul... Dumnezeu să-l hodineas-ă! Ăsta iar a avut o viaţă amară. Am fost leat. Dar el, orfane război, a terminat Şcoala comercială. El şi cu Aiexe. Toţirei am fost leat. Că noi mai eram veterani de război... Doam-e ce amintiri... Tata, Dumnezeu să-l ierte, un om şi jumătate. Toţi îi zi-

eau Boierul Ionuţ. Era înalt cam ca nepotu-meu ăsta, nalti numai muşchi ca în manualul de anatomie. Dar nu eralab. Era un om din cei ce sunt puternici. Puternici şi fizici moral. Şi fin în mişcări... în viaţa mea nu l-am văzut du-ând o roabă. Sau să taie un lemn. El lucra cu un deget, uningur deget de la mâna dreaptă... Şi avea nişte ochi verzi şilini de stele... Şi-I iubeau femeile... Dar nici el nu se dădean lături când era vorba de una mai frumoasă...

Boierul, boier... Las’ că şi avea de unde... Jumătate dinat lucra la el. Dimineaţa, în cămaşă de borangic peste nă-ragii lui de aba: Ioane, zicea grăjdarului, gata calul? Gata,oierule, zicea Ion, şi peste o clipă şi apărea cu trăsura înurte, pregătit pentru o cursă la Târgu-Jiului. Pleca în fieca-e vineri dimineaţa şi se întorcea luni. Luni pe la prânz. Ni-

meni nu ştia unde se duce, dar nici nu îndrăznea să întrebe.ă boierul avea turme de oi şi vite mari la munte. Muntelercanul era al lui şi Poienile mici şi Poienile mari, cine maitia...

Ei, dar când punea el de o petrecere cu lăutari... Cât seede siliştea asta spre răsărit numai mese şi hori... Eu eram

mic, să tot fi avut 6 ani... Mă îmbrăca mama într-un costumorjenesc anume făcut pentru mine, cu pantaloni de aba şiămaşa de borangic cu şebace, boierul cel mic.

Dar vremurile s-au dus. Eu m-am făcut copil de şcoală...ă boierul citea uşor latineşte. Şi elineşte. Şi pe mine, dupăe am luat examenul de 4 clase, m-au dat la Tg-Jiu, la Şcoa-a comercială. Trei ani de zile am urmat cursurile şcolii...i nu eram printre ultimii. Dar greu mă dam dus la oraş...

n primul an, veneam în fiecare sâmbătă acasă. Nu puteampsi de pe la furci sau de la vreo sărbătoare. De multe orităteam toată noaptea la câte o petrecere şi a doua zi erama şcoală. Tinereţe...

Gazdă era un prieten a lui tata. Tata îi plătea... Mai în na-ură, mai în bani, şi mie nu-mi lipsea aproape nimic... într-oarnă însă, în vacanţa de Crăciun, s-a îmbolnăvit tata. A statsăptămână la pat şi a murit. După Sfântul Ion l-am înmor-

mântat. Jale mare... Mai ales muma săraca, nu ştia pe ce

ume se afla. Eu nu ştiu cum m-am desmeticit. Abia la şcoa-ă. Plătise tata cheltuielile de şcolarizare până la sfârşitulnului. Dar ne lăsase plini de datorii. Portăreii erau mereue capul mumii. Şi a trebuit să vindem aproape totul să nechităm. Multe am reuşit să le amânăm, dar muma începeaă plângă când venea scadenţa. Toamna trebuia să începcoala. Muma se duce la Nenea, că aşa-i zice lui frate-su.ene, dă-mi şi mie nişte bani să achit taxa lui Gheorghe, la

Fac la tine secretarşcoală. Da, ce soro, Gheorghe al tău nu s-a săturat de şcoa-lă? La datoriile voastre, taxă de şcoală vă mai trebuie. Eu îţidau, dar îmi dai siliştea de la Cornu. Uite-o, ţi-o pun în treisute. Altfel ştii că e dată dacă nu-ţi achiţi vechea datorie.

Am renunţat la şcoală. În patru ani am scăpat de datorii.Mi-am refăcut turmele de vite şi de porci. Numai pământulnu l-am mai putut răscumpăra. Erau numai silişti de casăşi trecuseră deja prin a doua mână la vânzare.

Într-o zi m-am angajat pădurar. Că tata nu vândusemunţii şi nici mie nu-mi trecuse prin cap o asemenea idee.Eram pădurar, slujbă plătită din banii obştei şi-mi vedeamşi de gospodărie. Oile le aveam la munte ca şi vacile, şi caii,şi porcii. Îmi plăcea pădurar. Mai ales primăvara, când setrezeau din amorţeală şi pădurea şi toate jivinele. Şi parcă

şi mugurii cântau, legănaţi pe ramurile lor de un vântişorcălduţ de primăvară. De urşi nu îmi era frică. Le ştiam toatebârlogurile şi toate secretele, iar Corbea îmi era prieten denădejde. De altfel, nici eu nu eram prea zgribulit cu puşcamea de vânătoare pe umăr şi cu toată viaţa înainte...

Dar a venit primăvara anului 1949. Mi-amintesc, era caacum, prin martie... Numai vorbea nimeni de liberali sau deţărănişti. Mai erau câţiva prin munţi, dar cum îi prindeauîi şi condamnau la moarte. Şi doar se auzea... L-au prins IaFântâna Bradului, la Cotul Bistriţei, la cabana de pe Munte-le Boului, zvonuri, să nu mai spere lumea...

Se instalaseră bine moroii roşii la putere şi făceau ce vo-iau. Şi au dat o hotărâre a Consiliului de miniştri... ori pă-mânt ori serviciu. M-au chemat la ei şi mi-au zis, tovarăşulGheorghe, ori serviciu ori pământ. Te faci membru de partidşi cu noi nu mori de foame... Să mă fac membru de partidcomunist... Mai mă rugaseră şi moroii verzi să mă trec laei... având cai şi trăsură trebuia să-i plimb peste tot. Şi cumi-am văzut că ţipă, urlă şi se bat cu pumnii în piept ca nişteapucaţi, n-am vrut. Şi atunci am zis, ca şi acum, domnuleeu la pământ nu renunţ. A doua zi mi-au luat puşca... Şimi-au interzis să mai pasc vitele pe plai. Am coborât la valecu turme cu tot. Dar la o cotitură au ieşit unii îmbrăcaţi în

kaki şi mi le-au luat cu totul. Am ajuns acasă şi plângeam.Plângeam în mine şi în casă, dar pe drum nu mă dam bă-tut... Că muma mai trăia săraca... Lasă Gheorghe, zicea, osă vină şi vremuri mai bune... Şi eu n-aveam cu ce să plătescfonceriul, de unde să dau cotele... De însurat nici vorbă... Şiîntr-o noapte am plecat. Se tăiau munţii şi la scos lemnelede pe ogaşurile pe unde cădeau nu aveai nevoie decât dedoi cai buni. Am lucrat toată toamna şi iarna. Primăvaraam venit acasă. Nu se făcuse încă colectivul, dar se auzea...venise primar, ca preşedinte la Consiliul Popular, un miner.Şi atunci au venit minerii... Şi tot chemaţi... Şi umblă prinsat... Şi nu strigă la poartă... da cu piciorul în poată şi in-tră... Şi câinele pe el... El a scos pistolul... Eu, Corbea, atâtam zis, şi câinele s-a gudurat pe lângă el şi a scăpat... Apoivenea des pe la noi... Vinul era bun şi muma bună gospodi-nă... Şi într-o zi numai că îmi spune... Tovarăşe Gheorghe,eu vreau să stăm de vorbă... Stăm domnule Preşedinte. Nuaici, vii la sediu. Da aici de ce nu, zic, vinul e bun, vremea-ifrumoasă... Tovarăşe Gheorghe, îmi zice, la tine mulţi duş-mani, da ştiu să mă feresc de ei, zic, cu prietenii e mai greu...De prieteni fereşti la tine, Gheorghe....Că eu ştiu în fiecare zice se întâmplă în casa ta... Că vine la tine vecinul de pestedrum şi mumă-ta îi dă un pahar de ţuică în fiecare diminea-ţă.... că l-a visat pe lonuţ... că de aia zic, tovarăşe Gheorghe,tu ai fi bun de secretar de sfat. Te faci membru de partid şifac la tine secretar de sfat. Tovarăşe preşedinte, eu membrude partid nu mă fac. Că m-au mai rugat şi alţii... Dar parti-dele trec, oamenii rămân...

ION CĂPRUCIU *Povestire din volumul Amintiri din Casa Amintirilor,

aflat sub tipar la Tipografia ProdCom SRL



1212 Joi, 4 Iulie2013www.gorjeanul.rowww.gorjeanul.ro publicitatepublicitate

Subsemnatul

domiciliat în localitatea strada bloc apart.

posesor al C.I.(B.I) seria nr. eliberatã de Poliþia la data de

telefon solicit pe propria rãspundere, publicarea urmãtorului anunþ:

ubsem

omiciliat n localitatea

62656265

TALON DE MICÃ PUBLICITATE GRATUITÃ PENTRU ABONAŢI

Notã: Gratuitatea se acordã numai persoanelor fizice pentru anunþuri cu pânã la 20 de cuvinteºi numai pentru VÂNZÃRI, SCHIMBURI, ÎNCHIRIERI, CUMPÃRÃRI. Taloanele se depun lasediul redacþiei GORJEANUL din Tg-Jiu, Str. Tudor Vladimirescu nr. 17, în zilele de luni – vineriorele 8 – 18. Talonul este valabil doar o singură zi.

Data publicãrii Semnãtura

MMICAICA PUBLICITATEPUBLICITATE

VÂNZĂRIVÂNZĂRI

G Vând parcelă teren 500 mpsituată în localitatea Tg-Jiu, str.Săvineşti cu posibilitate racor-dare utilităţi (apă, curent, gaze,canalizare). Preţ 60.000 lei.

Telefon: 0730912355.

DIVERSEDIVERSE

G Vând casă P+1+dependințeconstrucție nouă, la 7 km de Tg-Jiu, zonă liniștită cu toateutilitățile.

Preț negociabil la fața locu-

lui. Tel. 0766 590942.

Important!!!

Centrul de Calcul Organizează următoarele Cursuri:1. Permisul European de Conducere a

Calculatorului ECDL2. Competenţe informatice3.Operator introducere, validare şi prelucraredate (calificare)4. Contabil (iniţiere)5. Asistent de gestiune6. Programator Ajutor (perfecţionare)7. Formator (perfecţionare)8. Manager de proiect (perfecţionare)9. Lucrător social (calificare)1 0 . C o m p e t e n ţ e a n t r e p r e n o r i a l e(perfecţionare)11.Zidar, Pietrar, Tencuitor12.Lucrător în comerţ

Relaþii suplimentare la telefon: 0253/214767; 0253/213409 saula sediul firmei din strada Tudor Vladimirescu nr. 17, Tg-Jiu.

Centrul de Calcul

GARSONIERE

vânzărivânzări

- Garsonieră cf.1, str. Con-structorilor, et.1, centrală, ter-mopan, toate îmbunătăţirile.Preţ 16.000 euro.

Tel. 0253 213600 0728216900 0742 216900

- Garsonieră cf.1, str. Grivi-

ţei, et.2, termopan, mobilată +utilată. Preţ 100.000 lei Tel. 0253 213600 0728

216900 0742 216900- Garsonieră cf.1, str. 23 Au-

gust, et.1, 40 mp, toate îmbună-tăţirile.

Preţ 230.000 euro

- Apartament 2 camere, str.Dumitru Petrescu, parter, fără

îmbunătăţiri, preţ 90.000 lei Tel. 0253 213600 0728

216900 0742 216900-Apartament 2 camere, str.

General Tell, et.1, 2 balcoane,termopan, fără îmbunătăţiri,preţ 175.000 lei

Tel. 0253 213600 0728216900 0742 216900

APARTAMENTE

2 CAMERE

- Apartament 2 camere, str.

Dumitru Petrescu, parter, fără

îmbunătăţiri, preţ 90.000 lei

Tel. 0253 213600 0728

216900 0742 216900

-Apartament 2 camere, str.General Tell, et.1, 2 balcoane,

termopan, fără îmbunătăţiri,

preţ 175.000 lei

Tel. 0253 213600 0728

216900 0742 216900

APARTAMENTE

2 CAMERE

APARTAMENTE

3-4 CAMERE

- Apartament 3-4 camerestr. 9 Mai, et.1, centrală, termo-pan, toate îmbunătăţirile, preţ27.000 euro

Tel. 0253 213600 0728216900 0742 216900

-Apartament 3 camere str.Aleea Plopilor, parter, centrală,termopan, bloc fără subsol, toa-te îmbunătăţirile.

Preţ 135.000 lei Tel. 0253 213600 0728

216900 0742 216900-Apartament 3 camere se-

midecomandat, str. 9 Mai, et.3,fără îmbunătăţiri.

Preţ 140.000 lei

- Casă zonă centrală, str. 11Iunie, 3 camere + spaţiu comer-cial 20 mp, teren 400 mp, des-chidere 14 m, preţ 50.000 euro

- Casă nouă P+1, zona cart.Primăverii, 4 camere, bucătă-rie, 2 băi, teren 250 mp. preţ380.000 lei

Tel. 0253 213600 0728216900 0742 216900

CASE

COMEMORĂRICOMEMOR ĂRI

ÎNCHIRIERIÎNCHIRIERI

DONAŢIEDONAŢIE

Curs AutoCADpus la dispoziţia dvs. de

S.C CENTRUL DE CALCUL S. AS.C CENTRUL DE CALCUL S. ACursul AutoCAD se va desfăşura la sediul unităţii, presupunând instruirea

personalului strict pe problemele Primăriilor (planuri, schiţe, hărţi, etc., ce se transmitla Ocolul Silvic si Oficiul Cadastral) şi pregătirea pentru examenul ECDLCAD, finalizatcu obţinerea diplomei ECDL recunoscută internaţional în peste 150 de ţări, la un preţde numai 1400 lei/persoană la care se adaugă TVA.

Soluţii IT complete

Pentru relaþii suplimentare ne puteþi contacta la nr. de telefon: 0253/214767;0253/213409 sau la sediul firmei din strada Tudor Vladimirescu nr. 17, Tg-Jiu.

Centrul de Calcul

Închiriez spaþii birouri Închiriez spaþii birouriultracentral.ultracentral.

Relaþii la telefoanele:Relaþii la telefoanele:0253/214767; 0253/213409.0253/214767; 0253/213409.

Au trecut doi ani de cândsuntem mai trişti ca nicioda-tă, fiindcă ea, cea care a fostDUMITRA CIOCÎLTEA nu nemai înseninează viaţa. Ne lip-sesc mereu zâmbetul, hărniciaşi înţelepciunea ei. Dincolo delacrimile cu care o plângem zide zi, ne rămâne doar să-l ru-găm pe bunul Dumnezeu să oodihnească în pace!

Soţul, copii şi nepoţii

G Vând combină Volvo amă-nunte pe www.gorjeanul.ro, că-ruţă, porţi metalice, porumb,ovăz, ţuică, vin roze, negru. Re-laţii la telefon 0766459497, lo-calitatea Tîlveşti.G Vând tractor cu cupă în-

cărcat materiale, casă 3 camere,sală beci 0,50 ha, teren, cazanbaie pe lemne, ţuică, vin, prune.0720026546.

G Vând negociabil familii dealbine, roiuri cu matcă fecunda-te cu lăzi sau fără lăzi, propolis,faguri din ceară naturală, mătcifecundate. Tel: 0731458566.

G Închiriez spaţiu comerci-al cu dotări- de 45 mp, în Tg- Jiu, str. Victoriei, nr. 287. Tel.0722250305.G Închiriem urgent spaţiu

comercial ultracentral în mu-nicipiul Motru (800 mp/nivel)- 3 nivele + parter: Complexulcomercial President. Relaţiila telefon: 0744/517.000 sau0734/517.000.

G Donez firmă SRL, toate ac-tivităţile, în Tg-Jiu, fără datorii,evidenţă la zi. 0785919811.

SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A. cu sediul în Târgu-Jiu, Gorj,str. A.I.Cuza, nr. 5, organizea-ză în data de 10/07/2013, ora10:00, o selecţie de oferte pen-tru achiziţia de păcură uşoară,maxim 1% sulf.

Documentele necesare întoc-mirii ofertelor, respectiv fişa de

date a achiziţiei, caietul de sar-cini împreună cu anexele, pro-iectul de contract şi formulare-le, necesare pentru participareala selecţiei de oferte, cât şi alteinformaţii suplimentare se potobţine de la Direcţia AchiziţiiProduse, tel: 0253-205438 saufax: 0253-227281.

Data limită de depunere a

ofertelor este 10/07/2013 ora9:00.

Era o zi cu soare cald,când acum 5 ani preaiubi-tul nostru soţ şi tată SABINDRĂGUŢ a plecat spre veşni-cie. Îl plângem neîncetat soţiaElvira, fiicele Sabina şi Laura




Ghidul dumneavostră pentru o vacanţă minunată Grăbeşte-te! Campania “Înscrieri Timpurii”Grăbeşte-te! Campania “Înscrieri Timpurii”

se apropie de sfârşit! Fă economie!se apropie de sfârşit! Fă economie!

Vino repede şi cumpără vacanţa dorităVino repede şi cumpără vacanţa dorităla preţuri reduse!la preţuri reduse!

Tg-Jiu, Str. Victorie, Bl. D, Parter, Gorj

Tel/Fax : 0253/ 22 55 55

Mobil : 0755 20 90 90

Web : www.carpatiatourgorj.ro

E-MAIL : [email protected]

Studenţii Universităţii„Constantin Brâncuşi”din Târgu-Jiu bene-

ciază de locuri gratuite în ta-ere în limita locurilor reparti-ate pentru fiecare facultate, înuncţie de rezultatele obţinutea învăţătură şi de activitateaepusă în cadru organizat la di-erse manifestări culturale, ar-stice, ştiinţifice sau sportive,xcepţie făcând cazurile sociale.n perioada taberelor, studenţiieneficiază în mod gratuit deazare şi masă. Beneficiarii vorutea fi studenţii înmatriculaţi

a forma de învăţământ de zi, ceunt finanţaţi de la bugetul de

De la începutul acestui anpână în prezent, peste 230

de persoane din judeţul nos-ru s-au prezentat la SpitalulJudeţean de Urgenţă după ceau fost înţepate de căpuşe.Dintre acestea, 114 au ajunsa Unitatea de Primiri – Ur-genţe. Medicii atrag atenţiagorjenilor asupra pericoluluipe care îl reprezintă acestensecte şi îi sfătuiesc pe cei

care ajung să fie înţepaţi deacestea să ceară sprijinulcadrelor medicale.

Nu mai puţin de 233 de per-oane din judeţul nostru auost înţepate de căpuşe în acestan. Din fericire, nimeni nu aprezentat simptome de BoalăLyme. „De la începutul acestui

an şi până în data de 2 iulie am avut 233 de persoane înţepate de căpuşe. 114 dintre ele s-au prezentat la UPU şi 119 la spi- alul de la Pasarelă”, confirmă

Mariana Gridan, purtătorul deuvânt al Spitalului Judeţean

de Urgenţă Târgu-Jiu. Pentrua evita să devenim victime aleăpuşelor, specialiştii în Sănă-ate Publică ne recomandă ca

atunci când ieşim în parc saun spaţii deschise să purtămhaine de culori deschise careă protejeze braţele şi picioare-e. Culoarea deschisă ajută prinontrast la identificarea uşoară

a căpuşelor. „Este recomandată purtarea pantalonilor lungi, a tri- courilor, bluzelor sau cămăşilor cu mâneci lungi. Este indicat ca ncălţămintea să nu fie prevăzu- ă cu decupaje”, a declarat Ele-

na Piţian, purtătorul de cuvântal Direcţiei de Sănătate PublicăDSP) Gorj. În cazul în care s-aixat pe corp o căpuşă, pentrundepărtarea acesteia este reco-mandat ca persoana în cauză

Florin Cârciumaru, edilul municipiuluiTârgu-Jiu, are o nouă pagină virtuală desti-nată comunicării cu cetăţenii. http://blog.targujiu.ro/ este adresa care odată accesatăoferă tuturor târgujienilor posibilitatea dea-i transmite primarului orice sugestie, ne-mulţumire şi aşa mai departe.

Târgujienii care utilizează internetul au posibi-litatea de a-i spune primarului tot ce doresc, acce-sând noul său blog: http://blog.targujiu.ro/, pecare edilul îl consideră un pion important în co-

municarea cu cetăţenii. „Am considerat că a avea o comunicare cu cetăţenii este foarte importantă.De când am o relaţie cu cetăţenii prin mijloace de comunicare moderne cunosc mai multe din problemele cetăţenilor, cu lux de amănunte, şi am căutat să şi rezolv aceste probleme, aceste sesizări primi- te de la oameni. Din punctul meu de vedere, este foarte bine că s-a ajuns la acest nivel de comunicare”, mărturiseşte Florin Cârciumaru, primarulmunicipiului Târgu-Jiu.

Cârciumaru aşteaptă ca târgujienii să îi propu-nă idei pentru viitoarele proiecte, sau să îi reclameanumite deficienţe ori nereguli, şi promite că se va

29 de locuri gratuite în taberele studenţeştin perioada vacanţei de vară 2013, Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu punea dispoziţia studenţilor un număr de 29 de locuri gratuite în taberele studenţeşti. Între l8 şi1 iunie 2013, studenţii care au dorit ocuparea unui loc gratuit în cadrul Programului ,,Tabe-e Studenţeşti” 2013 trebuiau să depună cereri în acest sens, la secretariatele facultăţilor.

MINODORA SUCEA

stat, din ciclurile licenţă şi mas-terat, integralişti (studenţii careau promovat la toate disciplinelede studiu din anul anterior deşcolarizare 2011-2012, iar încazul studenţilor înscrişi în anulI de şcolarizare, studenţii caresunt integralişti pe semestrul Idin anul în curs de şcolarizare2012-2013), în vârstă de pânăla 35 de ani în conformitate cuLegea Tineretului nr. 350/2006,art.2, alin. 2, lit. a., excepţie dela criteriul de student-integralistfăcând cazurile sociale (studen-ţii orfani de ambii părinţi, ceiproveniţi din casele de copii sauplasament familial şi cei carebeneficiază de burse sociale).

Repartizarea locurilorde tabără pe facultăţi

Repartizarea celor 29 locuride tabără pe facultăţi s-a făcutproporţional cu numărul de stu-denţi înscrişi la cursurile de zi şiînmatriculaţi pe locurile finan-ţate de la bugetul de stat, dupăcum urmează: Facultatea de In-ginerie – 12 locuri; Facultatea deŞtiinţe Economice şi GestiuneaAfacerilor – 8 locuri; Facultateade Relaţii Internaţionale, Dreptşi Ştiinţe Administrative – 7 lo-curi; Facultatea de Educaţie Fi-zică, Litere şi Kinetoterapie – 2locuri. Potrivit reprezentanţilorUCB, taberele studenţeşti vor fi

organizate pe 9 serii, în perioada15.07 – 29.08.2013, la munteşi la mare în staţiuni sau loca-

lităţi de interes turistic. „Denu- mirea exactă a locaţiilor unde se vor putea desfăşura cele 29 de tabere va fi cunoscută până la data de 08.07.2013. La nivelul facultăţilor, comisiile de selecţie,

în perioada 09-11 iulie 2013, se vor întâlni cu beneficiarii locurilor de tabără, conform listelor

finale stabilite, iar în funcţie de numărul care a fost alocat fiecă- rei facultăţi, în ordinea listelor finale, studenţii selectaţi pot alege una dintre locaţiile disponibile”, explică Andreea Văduva, purtă-

torul de cuvânt al Universităţii„Constantin Brâncuşi” din Târ-gu-Jiu.233 de gorjeni înţepaţi de căpuşe

să se prezentăm la un cabinetmedical.

Cum se scot căpuşele?

Cei care au nefericita ocaziede a fi înţepaţi de căpuşe trebu-ie să ştie că acestea se scot printracţiune, cu o pensetă. „Căpu- şele se scot cât mai rapid, fără întârziere, evitând strivirea acestora. Se scot prin tracţiune uşoară şi continuă cu o pensetă aplicată cât mai aproape de piele, astfel încât să se evite rămânerea de

părţi ale aparatului bucal al căpu- şei în piele. Ulterior, zona afectată trebuie spălată cu apă şi săpun

imediat după extragerea căpuşei,după care zona se dezinfectează cu alcool sanitar (spirt). Se poate aplica şi un unguent cu antibiotic cu spectru larg”, explică purtăto-rul de cuvânt al DSP Gorj. Spe-cialiştii atrag atenţia cetăţenilorcă, în cazul apariţiei unei petesau induraţii de culoare roşie depeste 5 centimetri diametru, carese extinde în inele concentrice,cu stare de rău, dureri muscula-re, febră, dureri de cap, senzaţiede ceafă şi gât înţepenit, durerila nivelul articulaţiilor este obli-gatorie prezentarea imediată lamedic.

Căpuşa poate ucide!

Reprezentanţii Direcţiei de

Sănătate Publică (DSP) Gorjatrag atenţia populaţiei asupraurmărilor grave pe care le poa-te avea muşcătura de căpuşă.„Muşcătura de căpuşă este foarte periculoasă dacă nu este tra- tată corespunzător. Este o boală care necesită tratament înde- lungat, nefiind obligatorie in- ternarea. Boala Lyme cum este denumită boala dată de muş- cătura de căpuşă evoluează în mai multe stadii, stadiul iniţial este cu eritem local şi după aceea este migrator. Pot să apară complicaţii în timp, iar dacă nu se tratează poate duce chiar la decesul persoanei respective”,explică Elena Piţian, purtătorde cuvânt al DSP Gorj. Speci-aliştii recomandă persoanelorcare stau un timp îndelungat înzone cu iarbă înaltă să poartepantaloni lungi, şosete şi bluzecu mâneca lungă. În cazul încare au fost muşcaţi de căpu-şă, ar fi bine să se prezinte lamedic.

MINODORA SUCEA

Primarul Florin Cârciumaru are un nou blog

apleca asupra fiecărui aspect sesizat de cetăţeni,încercând să soluţioneze toate solicitările, în mă-sura în care acest lucru este posibil.

M.S.



1414 Joi, 4 Iulie2013www.gorjeanul.rowww.gorjeanul.ro colaboratoricolaboratori

T ermenul de «dialog» ne poartăcu gândul la marele filosof grecPlaton, cel care în “Banchetul”

sau “Simpozion”, ne oferă posibilitatea dea cunoaște împrejurări în care sunt reda-te cele mai frumoase și mai captivante di-aloguri despre anumite aspecte ale iubirii,mai ales când se încercă să se descoperefundamentul acestui sentiment ideal sauidealizat al existenței noastre.

“Fă, nebuno, dacă ai băieție-n tine, fă șitu o masă la băieți, că e ziua ta”!

În ultimii ani am analizat cu atențierelația dintre profesor și elev, dintre edu-cator și educat, dar din mrejele ascunseale democrației “originale” ne-am trezit cutoţii că avem în braţe propria noastră li-bertate şi că, în mod paradoxal, nu ştimpână la capăt, ce să facem cu ea. Desco-perim cu durere şi revoltă, că nu poţi trăiîntr-un mediu cultural represiv fără săfii tu însuţi afectat de starea de minoratintelectual în care se află societatea ro-mânească timp de mai multă vreme! Deaceea, privind retrospectiv, acum ne dămseama mai bine că stările de derută şi deconfuzie domină la tot pasul şi că, în ciu-da acestui fapt, direcţia în care s-a înscrissocietatea românească nu este perceputăca fiind una corectă. Firesc și treptat, înacord cu principiile unei societăţi demo-cratice, s-a trecut la o reformare haoticăşi la o restructurare fără noimă a insti-tuţiilor de învăţământ, cultură şi mass-media. Sunt multe de spus despre dialogși despre rolul dialogului interpersonalîn zilele noastre, dar considerăm că maiîntâi trebuie să redăm dialogul neverosi-mil dintre elevul de clasa a XII-a care înșcoala respectivă este supranumit «Jerry»și tânăra profesoară de engleză pe careelevii o alintă cu apelativul de «Tom»! Poa-te n-o să credeți, dar la ora de limba en-gleză s-a purtat această discuție și s-auîntâmplat lucrurile astfel: «Jerry» se adre-sează domnișoarei «Tom» prin cuvintele:“Fă, nebuno, dacă ai băieție-n tine, fă șitu o masă la băieți, că e ziua ta”, iar cao replică de limbaj din spatele autogării,așa cum îmi place să cataloghez de multeori expresiile vulgare ale unor elevi, d-ra«Tom» îi răspunde răspicat interlocuto-rului ei: “Să-mi bag picioarele, dacă fac

ceva”! Dar, în momentele următoare, în at-mosfera entuziastă a celor din clasă, d-ra«Tom» nu-și “bagă picioarele” nicăieri, ci,își bagă mâna în buzunar, scoate o hârtiede 100 de lei pe care i-o pune în palmă lui«Jerry» și îl trimite să cumpere cele nece-sare pentru “sărbătoare”, adică sticle debăuturi răcoritoare și unele amețitoare,câteva pachete de țigări și câteva pungi dechips-uri ca să fie masa bogată la “băieți”,iar după toate cele negustorite «Jerry» îna-poindu-i rest doar 20-30 de lei, ca să aibăși ea “bani de buzunar” că doar e navetis-tă! Deci, stimați cititori, cam în acest fels-a întâplat să fie ora de engleză la acestașa-zis liceu industrial, iar vestitul «Jer-ry» susține acum probele la examenul debacalaureat cu șanse “reale” de a-l lua, cădoar aici totul se aranjează, dacă ai “darede mână” la comisie!

“Metavalori” pe care nu le pot discerne«Tom» și «Jerry» într-o sală de clasă!

Luând ca repere cele două personaje alematerialului nostru, care sunt reale și denecontestat, ele nu sunt doar niște ficțiuni,considerăm că în miezul tare al dialoguluiși al filosofiei dialogului putem introduce

Educaţia… şi Lecţia de viaţă

Un dialog incredibil dintre «Tom» și «Jerry»

într-o sală de clasă!Am ezitat multă vreme să scriu acest material, din dorința de a păstraconfidențialitatea asupra personajelor și mai ales asupra unității deînvățământ în care a avut loc acest dialog incredibil, pentru că dialogul esteîn esența lui o dezbatere aprinsă, chiar o polemică în privința unei proble-me care frământă viața unui om sau a unei comunități umane!

Profesor, VASILE GOGONEA sistemele de interogaţii produse de practicanoastră cotidiană, de recomandările profe-sioniştilor, privind sistemele de metode şitehnici de cercetare, procedurile argumen-tative şi evaluative, sistemele de limbaje şiterminologii specializate, ca şi toate celelal-te tehnici de producere a “noului”, pe scurttotalitatea elementelor care fac parte dinceea ce se numeşte “logica internă a dialo-gului” dintre «Tom» și «Jerry» într-o sală declasă! Iar aceasta, în vreme ce din miezulmoale al educației care “este” fac parte tota-litatea reprezentărilor numite cu un termenfoarte general şi ambiguu, “mentalităţi de

buzunar”, mai ales că o mentalitate, ca datcolectiv, implică o tramă, o ţesătură de re-ferinţe implicite, chiar un fel de nebuloasă,o traumă sau o inhibiție, mai degrabă decâtun sistem educațional. De fapt, mentalită-ţile presupun un domeniu mai vast şi maipuţin structurat decât ideile, doctrinele şiistoria lor. În ultimă instanţă, mentalitateaoperează cu un succedaneu popular a ceeace germanii definesc ca Weltanschauung,presupunând că mentalitatea se modificăfoarte lent. Notabil de stabilit se reliefeazăceea ce adesea se defineşte ca utilaj men-tal sau ca un mănunchi de obiecte nodalementale, în care se încorporează esenţa mo-dalităţilor de gândire şi a cadrelor logice, aelementelor cheie de viziune asupra lumii,ilustrate de către vocabularul şi sintaxalimbii, de percepţia spaţiului şi timpului, anaturii, societăţii, a nevoii oamenilor de mi-turile şi clişeele de gândire și de vorbire, deimaginarea vieţii, dovadă că mentalităţile

se exprimă în conglomerate de valori, înde-osebi în valori-cheie ca “metavalori” pe carenu le pot discerne «Tom» și «Jerry» într-osală de clasă! Desigur, potenţialul practical unui astfel de dialog insolit este astăzifolosit de unii profesionişti ai educației, maipuțin “decât” un ministru al educației careface dezacorduri gramaticale, aceștia fiindnu puţini la număr, pe scară extinsă pentrua-i ajuta pe oamenii obişnuiţi să-şi rezolvecu succes problemele de zi cu zi. Așa cumarată Lou Marinoff, preşedinte al “Ameri-can Philosophical Practitioners Associati-on”, o corporaţie educaţională non-profit,fondată în 1998, care încurajează autocu-noaşterea mentală şi pledează pentru trăi-rea unei vieţi examinate, nimeni nu poatefi un filosof al dialogului în sens academic,făcând abstracție, desigur, de cei doi eroi aireportajului nostru, educatoare “pârâtă” șineeducat, cu apelativul de «Tom» și «Jerry»în variantă modernă!

Supoziţia dialogului dintre «Tom»și «Jerry» la ora de engleză!

Deşi mulţi dintre noi pretindem că sun-tem educatori cu vocație şi publicăm artico-le de specialitate, oferim în plus consilierepsihologică, facilitare de grup şi consul-tanţă organizaţională, de fapt, noi reținemsecvențe din contexte pur teoretice ori ipo-tetice şi le aplicăm problemelor personale,sociale şi profesionale cotidiene! Polemicaeste astăzi folosită, plecând de la formeleei originare de manifestare, ca resursă deîmbunătăţire a calităţii vieţii, ca o terapielegată de problemele omului sănătos prinintermediul dialogului care se instituie ad-hoc, aşa cum procedau odinioară Socrateşi Platon, într-o formă de terapie pentruprobleme non-patologice legate de modulcum trebuie să trăieşti în viaţă, cum săizbuteşti, cum să eviţi suferinţa ori cumsă atingi fericirea individuală. Dar, spredeosebire de psihoterapiile obişnuite prinsimplu dialog, terapia disputei polemicepriveşte spre viitor încercând să configure-ze dialogul în funcţie de aspiraţiile oame-nilor. Dialogul în plan educațional, chiarîntr-o sală de clasă, poate între «Tom» și«Jerry» în variantă actualizată este o întâl-

nirea paideică, formativă, între cel ce ştiemai mult, profesionistul, cu cel care ştiemai puţin, dar este doritor să afle ceea ceconsideră că nu știe, fie și pentru a face

educație prin modele demne de urmat.Evident, supoziţia fundamentală a acestuimod de a practica dialogul civilizat și de-cent, altfel decât o fac «Tom» și «Jerry» laora de engleză, poate mai incitant și maiinteligent, poate chiar inteligibil, ne con-duce la ideea că toţi oamenii au “filosofiilelor de viaţă”, dar nu au timpul şi răbda-rea de a zăbovi asupra profunzimii propri-ilor lor comportamente exhibate în spațiulpublic, semn că polemicile unor persoanenu sunt altceva decât variante incompleteale marilor expuneri mai puțin docte, pecare un profesionist le cunoaşte şi le poateface explicite pentru cei implicaţi. Fireştecă terapia dialogului este destinată omuluiobișnuit, chiar dacă elevul din școală sesupune sau trebuie să se supună unui re-gulament de ordine interioară, chiar dacă«Jerry» al nostru la ora de engleză nu cre-de până la capăt în viaţa veşnică şi nici înideea de recompensă şi pedeapsă divină,cu atât mai puțin în sancțiunea discipli-nară. Toate aceste terapii vor, fireşte, săregăsească sensul pierdut al vieţii datoratretragerii omului în propria sa instituțiecare “produce tâmpiți”, cum ne învață unpersonaj celebru al zilelor noastre, sub im-pactul devastator al “ştiinţei” de a eschivarealitatea şi al “tehnologiei” de a manipulaconștiințele. Chiar miracolul dreptului dea trăi “după bunul plac” reclamă prezenţadialogului civilizat între “educatorul pârât”și needucatul nostru de conjunctură, caîntr-o frustrare ce îl poate feri pe omul să-nătos de nevroze, depresii, dependenţă desubstanţe cu efecte psihotrope!

Cum să deducem dialogul dintre

“educatorul pârât” și needucatul «Jerry»?

Simpaticilor «Tom» și «Jerry», nu doarla ora de engleză, în loc de “Prozac”, medi-camentul standard recomandat de mediciîn cazul nevrozelor, le recomandăm să ci-tească puțin din “Codul bunelor maniere”în variantă modernă, românească, o cartece ilustrează prin descrierea de cazuri con-crete şi variate, în ce fel terapia dialoguluicivilizat poate eradica suferinţa emoţionalăgenerată de spaima în faţa bacalaureatu-lui, cum este posibilă încărcarea cu sensa emoţiilor noastre negative ori distructive,cum putem construi un sistem de valoriapt să susţină fericirea noastră individu-ală! Nu este atât de greu să deducem cădialogul dintre “educatorul pârât” și nee-ducatul nostru, zis și «Jerry», care e foartesigur că va lua bacalaureatul cu bani, asu-marea datelor iniţiale ale condiţiei noastreomeneşti, inevitabilitatea eșecului, liberta-tea de a alege, singurătatea noastră funda-mentală, absenţa unui sens în lume, cătresporirea cunoaşterii de sine prin analizamodului de a fi, îndemnându-l să creezeceva de valoare, ceva care să motiveze do-

rinţa de a trăi civilizat, constituie reperecare se diluază în consumul de cuvinte ad-hoc la ora de engleză! De fapt, constatămcă toate problemele noastre existenţiale potfi manageriate prin tupeul nesimțirii aces-tor două personaje de conjunctură, dacăse aplică o strategie de consiliere pedagogi-că în cinci paşi: detectarea cu exactitate a

problemei care declanșează dialogul, exa-minarea progresivă a adâncimii motivuluicare susține acest dialog, analiza petreceriiîmpreună a unei sărbători aniversare, con-

templarea, adică plasarea în contextul oreide engleză a celor două personaje «Tom»și «Jerry» și restabilirea echilibrului carelipsește din balanța mentalului colectiv. Eun lucru cert, aceste tulburări emoţionaleși de comportament care viciază dialogulnu sunt boli diagnosticate, şi prin urma-re, ele nu trebuie tratate cu medicamen-te, ci cu “lecții de viață”, fiindcă pasareaunor asemenea aspecte, eludarea lor esteun tratament la disperare şi nu “Prozac”-ul antidepresiv cumpărat din farmacie,mai ales că puterea omului de a acţionaasupra lui însuși este o resursă inepuiza-bilă de viaţă. Școala este prin ea însăși oactivitate publică ce urmăreşte dobândireaunui adevăr fundat pe dialog şi pe evalu-ări intersubiective. Acest lucru este valabilnu doar pentru «Tom» și «Jerry» la ora deengleză, mai ales că dobândirea adevăru-lui obiectiv este idealul acestui mod de adialoga în sensul în care opiniile persona-le pentru a fi acceptate trebuie întemeiateraţional ori susţinute pe fapte comune deexperienţă. Într-o perspectivă mai puțin di-dactică, “lecția de viață” devine o disciplinăde învăţământ specializată pe domenii în-tre care există slabe canale de comunica-re şi posibilităţi de dialog. Mulți profesorisau educatori “făcuți cu plată” au pierdutlimbajul comun al dialogului civilizat pecare îl denaturează «Tom» și «Jerry» la orade engleză, pentru că l-au înlocuit cu un

jargon suburban ce poate fi deprins şi des-cifrat în ani şi ani de “studii şi specializări”în localuri private. Modalitatea de a faceeducație în acest context este dominatăde grotesc. Dialogul în spațiul public, așacum este școala, devine un instrument îndobândirea autenticităţii, respectiv împli-nirea dorinţei de a fi aşa cum eşti. În esen-ţă, dialogul acesta dintre «Tom» și «Jerry»la ora de engleză confirmă o ruptură întreeducator și faptele sale, tot mai comunecu ale celorlalţi oameni pierduți la perife-

ria “mahalalei politice” maculate de anal-fabetismul cotidian, un tablou mult preaîndepărtat care denaturează chiar acestscop al transformării lăuntrice, al realizăriiidealului de a dobândi un autocontrol asu-pra sinelui propriu, de a schimba traseulvieţii prin acţiunea liberă a voinţei de sine!Doar educația paideică, fundamentată pemodele pozitive, reprezintă o victorie împo-triva durerii provocate de sentimentul in-evitabil al dezechilibrului mental, dar totea te ajută, dragă «Jerry», să elimini stă-rile de dependenţă faţă de medicamenteleantieducației şi de sclavia faţă de droguri-le indolenței, așa că, reluând cuvintele luiPitagora, nici un om care nu e în stare săhotărască pentru sine, nu e liber! Prin ur-mare, trebuie sa acceptăm fără rezerve cădoar Educația și “Lecția de viață” stimu-lează discernământul nostru, și am redataceastă “întîmplare” cu «Tom» și «Jerry»într-o sală de clasă, deoarece cultivareadialogului civilizat într-o lume dominată

de incertitudine şi de frică este răspunsulomului sănătos cu mintea deschisă cătresine şi către lume, pentru simplul motiv căactele reflexive deblochează în noi resurse-le ascunse ale vieţii autentice, responsabilepentru producerea unei stări constante deseninătate şi de nevoia de a avea un echi-libru interior!



1515 oi, 4 Iulie2013www.gorjeanul.rowww.gorjeanul.ro

RÃSPUNDEREA PENTRU CONÞINUTUL ARTICOLELOR REVINE ÎN EXCLUSIVITATE AUTORILOR SAU SURSELOR DE INFORMARE

Tipografia PRODCOM SRL Târgu-Jiu

EDITOR : Societatea Comercialã "Gorjeanul" S.A.,

înmatriculatã la O. R. C. Gorj, sub numãrul J 18/415/1991,ISSN 1221 - 0129. C.F. - RO2157533Departament Contabilitate - telefon: 0253/213409

Director Economic: Cristiana Jitianu

Str. Tudor Vladimirescu nr. 17, Târgu Jiu, cod 210192,Cont RO69RNCB0149042090650001 - B.C.R. Tg.-JiuRO88TREZ3365069XXX002913 - Trezoreria Tg-Jiu

OSTEL RADU

Colaboratori: Prof.univ.dr. Grigore DRONDOE (analist politic),Gheorghe FILIŞ, pr. Dumitru DUMITRAŞCU, pr. Eugen CORNOIU

(Viaţă Spirituală), prof. Vasile IROD (Politică), I.D. SICORE(Publicist), Gheorghe RĂDULESCU (Publicist)

sportsport

AGENÞIA D E PUBLIC ITATE "GORJEANUL"Iorga Elena Alexandra - Tel: 0253/214767,

Fax: 0253/213409 E-mail: [email protected]

Redactor şef: Anamaria STOICA ([email protected]) - 0758068147Secretar de redacţie: Daniela SCAFEŞ ([email protected])

Consilier editorial: Ion POPESCU BRĂDICENIRedactori: Andrada BĂRĂITARU (Actualitate), Gelu IONESCU (Actualitate, Eveniment), Oana Roxana LUPU

(Cultură, Social, Eveniment, Învăţământ), Ion PREDOŞANU ([email protected]), Costel RADU (Sport),Daniela SCAFEŞ ([email protected]) (Informaţii utile), Minodora SUCEA ([email protected])

(Monden, Sănătate, Actualitate)Fotoreporteri:Mugurel PETRESCU

TEHNOREDACTARE: Irinel AVRAM ([email protected]), Luigi DRAGOMIR([email protected]),

Bogdan GOLAT ([email protected])E-mail: [email protected]

Telefon: 0253/217464

Pandurii Târgu Jiu adisputat în seara zileide marți primul test de

erificare din cantonamentulustriac, iar ocupanta loculuil 11-lea, în campionatul ru-esc, s-a dovedit o nucă destule tare, vicecampioana Româ-iei reușind să încheie jocul peceeași treaptă valorică, la sco-ul de 2-2, după ce la finalul pri-

melor 45 de minute rezultatul îi

ra favorabil, 1-0.Antrenorul Cristi Pustai a tri-mis pe teren două echipe diferite,n cele două reprize, folosind peurata celor 90 de minute regu-

amentare nu mai puțin de… 22e jucători. Nu au fost folosiţi,

a acest meci, cei doi goalkeeperie au apărat buturile echipei înezonul anterior al Ligii 1, Davidazar şi Pedro Mingote, precumi jucătorii Alexandru Grigoraş,lexandru Vlad, Albert Voineai Mbela. Pandurii au deschiscorul după scurgerea primu-ui sfert de oră, prin DeivydasMatulevicius, după ce a prelu-t o minge din apropierea cen-rului terenului, venită de lalaudiu Voiculeț, a înaintatână în careul rușilor și, de la

4 metri și-a învins adversarul,tabilind, în acestel, scorul primuluimitan. Reveniți peazon, după cele 15

minute de pauză,aspeții au reușit săe poziționeze lângădversar, în minu-ul 60, după un pe-alty transformat deeev, însă după alte0 minute de tato-are, Călin Cristeai-a readus echipan avantaj după oorpilă lansată din

marginea careuluimare și care și-atins ținta ccu toatăpoziția portarului

us. Chiar dacă lo-ul al 11-lea din Ru-ia nu ar trebui să seompare cu locul al-lea din România,aspeții au demon-trat contrariul, ba

mai mult de atât, aurătat că și meciu-le amicale au tot0 de minute și au

marcat pentru 2-2,rin Kannunikov,ând mai rămăsesee disputat un ultim

Fotbal, Liga 1

Pandurii Târgu-Jiu a remizat cu Amkar PermDebutul jocurilor amicale, incluse perioadei de pregătire, s-a fă-

ut mult mai anevoios decât se așteptau oficialii grupării deotbal târgujiene, și asta pentru că antrenorul Cristi Pustai nu-a bazat pe o formulă stabilă și de bază, ci a încercat să vadă,e durata acestei confruntări, potențialul noilor sosiți, dar șiandamentul pieselor vechi.

sfert de oră. Cristian Pustai nua cerut maximul la această pri-mă partidă de verificare, testulsuprem, în urma căruia vor fifinalizate configurațiile primului11, 18 sau 22, este așteptat săse deruleze în Ungaria, contracampioanei acestei țări, RabaETO Gyor.

Cele două garnituri, care austabilit rezultatul de egalitate înmeciul cu Amkar Perm, au fosturmătoarele: prima repriză: Bu-chta (Gaz Metan mediaș, în pro-

be) – Ungurușan, Erico Da Silva,Paraskevas, Marko Momcilovic – Voiculeț, Anton, Nistor – Bulei-că, Matulevicius, Brata; reprizaa II-a: Stanca – Pleașcă, Mame-le, Tătaru, Rada – Predescu, Ale-xandru Dan, Răduca – Ciucur,Adrovic, Cristea.

Transferurile nu vor întârzia săapară, dacă Pustai are nevoie

Președintele clubului de fot-

bal, Pandurii, Marin Condescu,e de părere că echipa de care seocupă de ceva vreme beneficia-ză, la momentul actual, de unlot destul de competitiv, acoperitpe posturi, dar lasă experiențatehnicianului Cristi Pustai să-

și spună ultimul cuvânt. „Am

completat toate posturile. Avem 28 de jucători, dar, dacă în perioada meciurilor de verificare Pustai spune că un anumit post este deficitar, vom face rost imediat de jucătorii pe care şi-i do- reşte” , a precizat Condescu, re-cunoscând, totuși, că mai suntposturi unde lucrurile nu s-auîncadrat perfect și unde trebuieurmărită evoluția celor care aufost aduși în această vară pre-cum și dacă aceștia se pot mulape sistemele tehnico-tactice im-puse de antrenor. „Acum punctele noastre sensibile sunt la fundaş central, mijlocaş dreapta,

mijlocaş stânga. Să vedem dacă

Brata confirmă şi atunci lucrurile sunt în regulă” , a mai spus ofici-alul echipei gorjene.

Și pentru postul de atacantmai sunt semne de întrebare,Condescu spunând că o deci-zie trebuie luată rapid în cazulîn care Adrovic nu se va ridicala nivelul cerut de antrenorulCristi Pustai: „La atacant, dacă cel pe care l-am transferat din Muntenegru, Adrovic, alături de Matulevicius, Lemnaru şi Voinea,ultimul fiind golgheter în liga a 2-a, dar e altceva în Liga 1, con- firmă, atunci lucrurile sunt în re- gulă. Dacă nu confirmă, trebuie

să ne mişcăm rapid ca să facem echipa pe care ne-o dorim toţi” , afost concluzia finală a lui MarinCondescu.

Băcilă, despărțire cu surleși trâmbițe

Accidentarea gravă suferi-

tă de Cosmin Băcilă în meciulcu Steaua din urmă cu doi ani,l-a îndepărtat pe jucător de ga-zon, dar și de dorința oficiali-lor târgujieni de a-l mai ține înlot pentru ediția 2013-2014. Înconsecință, după ce și-a revenitcu greu după acel accident ne-fericit, Cosmin Băcilă a aflat înaceastă vară că nu va mai faceparte din planurile de viitor ale

tehnicianului Pustai, așa că s-avăzut pus în fața faptului împli-nit și obligat să-și caute o nouăcolaborare. Jucătorul nu a fostinclus nici pe lista celor cares-au deplasat în primul stagiude pregătire, cel de la Sibiu, darnici pe cea pentru Austria. Bamai mult de atât, Băcilă a pri-mit și ca dată limită pentru re-zolvarea situației, ziua de 1 iu-lie. Problemele nu s-au rezolvat,pentru că părțile implicate nuau căzut la pace privind rezili-erea contractului pe cale amia-

bilă, Băcilă urmând, acum, săse antreneze cu echipa a douapână când va reuși să-și găseas-că o echipă care să-i satisfacăcerințele, în principal cele de or-din financiar. “Am fost și eu destul prost, dar nu pot să fiu prostul proștilor. Mă prezint pe data de 8 iulie la echipa a doua. Normal,trebuia să mă prezint pe 1 iulie,dar m-a sunat domnul Pârvules- cu să vin pe 8 iulie. Sunt învoit până pe data de 8 iulie. Pe 8 iulie trebuie să mă prezint la echipă.Deocamdată nu am reușit să re- ziliem contractul pe cale amiabi- lă. Nu am ajuns la un consens și

o să mă întorc la echipă. Probabil o să merg la echipa a doua. Ei ar fi vrut să reziliez contractul,dar nici să nu fie bine și pentru mine nu-mi convine. Nu-i normal?” , a mărturisit Cosmin Bă-cilă, fostul, de acum, jucător alvicecampioanei, Pandurii Târgu Jiu. Jucătorul încă mai speră cadupă o discuție cu președinteleclubului, Marin Condescu, săobțină de la acesta măcar o par-te din banii ultimului contract,bani cu care să compenseze sa-lariul mult mai mic pe care i l-aroferi o altă echipă cu care, deja,a intrat în discuții: „Eu aștept să vin la Târgu Jiu, să vorbesc cu domnul Condescu. Încerc să gă- sesc o soluție. Eu aș vrea, totuși,să plec, să găsesc o echipă și să

joc. Eu mi-am găsit echipă la Liga 1, dar cu pretenții mai slăbuțe,cu bani puțini, cu un salariu mai mic. Vor și ei să dea ceva, dar nu am reușit să ne punem de acord.Nu am ce face… Trebuie să stau și pentru partea financiară pentru că mi-am rupt piciorul pentru echipă și trebuie să câștig măcar un ban. Sunt la dispoziția clubului, sper să se rezolve, dacă nu rămân la echipa a doua. Mai am un an de contract. De luna viitoare intră în vigoare noul contract” ,a completat Cosmin Băcilă.



1616 Joi, 4 Iulie2013www.gorjeanul.rowww.gorjeanul.ro

COSTEL RADU

sportsport

Astfel, pentru postul de interdreapta, Energia a ajuns laconcluzia că poate face uitate

evoluțiile jucătorilor Ionuț Mazilu și IonelRoșca, prin negocierea și aducerea unuicomponent al naționalei Lituaniei, TomasEitutis. Jocul, pe inter dreapta al litu-anianului poate fi urmărit și pe un sitedes utilizat de internauți (youtube, n.r.)pe durata confruntării selecționatei țăriisale cu Franța. Eitutis nu a rupt guratârgului, însă a dovedit că Energia se

poate baza pe mâna lui stângă în viitoa-rea stagiune a Ligii Naționale, experiența,având 32 de ani, urmând a-și lăsa o seri-oasă amprentă asupra rezultatelor vizatede trupa de handbal târgujiană. Eitutis amai evoluat în Spania, la Toledo, timp de4 ani, ultimele două sezoane bifându-leîn Austria. Responsabilii cu performanța,din vârful secției de handbal a clubu-

Lituanianul Eitutis a convins asistențaLituanianul Eitutis a convins asistența

Mai trebuie configurată “poarta”Echipa de handbal masculin, Energia Pandurii Lignitul, se poate lăuda că înaceastă perioadă a reușit să-și creioneze șaptele de bază, dar și că a acoperitlocurile lăsate libere de plecările, sau disponibilizările, înregisrtate de când s-alăsat cortina peste sezonul 2012-2013 al Ligii Naționale.

lui Energia, se arată extrem de convinșide faptul că Eitutis va da satisfacție la Târgu-Jiu. „Este un stângaci cu reale ca- lităţi tehnice. Pot să spun că Tomas este mult peste Georgescu şi de valoare apropi- ată cu Acatrinei (Bucovina Suceava, n.r.).Va fi un transfer bun. Ne-am înţeles cu impresarul jucătorului, ne-a creat şi unele facilităţi” , a declarat președintele secțieide handbal, acesta ținând să precizezeși faptul că Florin Acatrinei rămâne, încontinuare, în atenția clubului: „Nu am renunțat niciodată la Acatrinei. Au fost amânări succesive pe care le-am înțeles.

Dacă vom avea un răspuns, și ne va con- veni suma de transfer, poate vom ajunge la un acord.”

În prima zi a acestei luni echipa suce-veană a sunat adunarea, de la reunire,învoiți fiind, lipsind Răzvan Gavriloaiași… Florin Acatrinei. “Am început pregă- tirile pentru viitorul sezon cu un obiectiv puțin schimbat față de ultimii ani. Acum,

avem o echipă mult mai tâ- nără, dar eu am încredere că jucătorii rămași, îm- preună cu Pralea, vor face treabă bună în campionatul următor” , declara, la de-butul pregătirilor de vară,antrenorul UniversitățiiBucovina Suceava, RăzvanBernicu. Florin Acatrineieste curtat cu oferte foartebune de patru echipe din

România, dar și de unadin Ungaria. Motivul prin-cipal pentru care interulsucevean ar putea părăsiSuceava este salariul micpe care-l are, unul mai mo-dest decât al unor colegide echipă de pe banca derezerve, și asta chiar dacăa avut o contribuție des-tul de mare la îndeplinireaobiectivelor. „Am mai multe

oferte foarte bune de la echipe din țară,dar și de la una din Ungaria, dar încă mai am un an de contract la Universitatea și încă n-am luat o decizie unde voi juca în sezonul viitor. Cert este că am un salariu mult mai mic decât cel pe care-l merit și nu știu dacă clubul nostru va putea să-mi ofere o remunerație pe care cred c-o merit,mai ales în situația de incertitudine finan- ciară în care se află” , a declarat interuldreapta al Bucovinei, Florin Acatrinei, lă-sând, astfel, loc de manevră, gorjenilor.

În după-amiaza zilei de marți, în

Polivalenta târgujiană a avut loc o acțiunea Energiei Pandurii. S-a vrut a fi un trial lacare să fie testați trei jucători: AlexandruCioban, 25 de ani, de la nou promova-ta, în Liga Națională, Steaua București,Răzvan Enescu, 29 de ani, de la retro-gradata C.S.M. Ploiești și Vitaly Nenitsa,un stângaci din Republica Moldova cea evoluat în returul sezonului trecut ladivizionara B, C.S.M. Călărași. Pentruacest trial, la care doar Nenitsa și-a făcutapariția, au fost convocați toți jucătorii

Energiei rămași în lot, în afara extremeistânga, Alexandru Asoltanei, învoit deAndrieș pentru a recupera din vacanțapierdută din pricina acțiunilor naționaleide seniori. “Nenitsa nu ne-a convins că merită să rămână la Târgu-Jiu. Căutăm altă pistă. Ne-au mai rămas de acoperit două posturi, unul de portar și unul pentru partea dreaptă, de inter. Să vedem ce putem realiza până la debutul perioadei oficiale a pregătirilor pentru sezonul viitor, de miercurea viitoare. Sper să alegem pista cea mai bună, pentru că sunt două

posturi cheie ale echipei noastre. Avem acoperite destul de bine posturile de inter stânga, centru, pivoții și extremele, dar încă suferim la inter dreapta și poartă. Că- utăm, în continuare, și în afara hotarelor, pentru că din țară nu prea mai avem ce lua. Ar fi bine să avem lotul complet până miercurea viitoare când este programată revenirea la antrenamente” , a conchisLiviu Andrieș, antrenororul principal alEnergiei Pandurii Lignitul Târgu-Jiu.

2013.07.04 cotidianul gorjeanul pdf

Documents