Mihai Mihalcea, director alCentrului Na]ional al DansuluiBucure[ti, se g`nde[te s\ pun\ `nscen\ un spectacol despre oposibil\ dictatur\ a arti[tilor: „Deceva vreme m\ tot g`ndesc p`n\unde poate merge libertateaartistului [i care s`ntresponsabilit\]ile sale. Citesc totfelul de declara]ii, aud tot felul depreten]ii [i revendic\ri venite de laarti[ti din toat\ lumea [i m\ `ntrebcare e fi[a de post a artistului `n fa]aumanit\]ii“. Ideea acestui spectacoli-a venit „v\z`nd multe dintrepozi]iile aberante ale unora. Cum arar\ta lumea [i c`t de tare s-arschimba dac\ ar fi condus\ dearti[ti?“.

Citi]i interviul realizat de Mihaela Michailov

~N » PAGINILE 8-9

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » EDI}IA DE IA{I » WWW.SUPLIMENT.POLIROM.RO

Festivalul „Carte [i Arte“ de la Bucure[ti a reu[it o performan]\:a dat `nt`lnire numelor grele ale cinematografiei doar pe afi[.

Citi]i un text de Iulia Blaga ~N » PAGINA 3

DEZBATEREF|R| INVITA}I

România la „Bok & Bibliotek“

Elena Vl\d\reanu

~n perioada 25-28 septembrie, Româniaa participat la cel mai mare t`rg de cartedin Scandinavia, „Bok & Bibliotek“, dinGöteborg, sub sloganul „Röster frånRumänien“ („Voci din România“) [i cu osigl\ realizat\ de Dan Perjovschi.

~N » PAGINA 6

NR. 199 » 4 – 10 octombrie 2008 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

Fetele cumin]i`nfrunt\comunismul

Florentina Ciuverca

Pentru o lectur\ de versuri bilingv\ – o manifestare acreditat\ din start, deobicei, ca plictisitoare –, seara SvetlaneiCârstean de la Institutul Francez a fostpu]in neobi[nuit\. Volumul s\u, Floareade menghin\, a pus monopol pediscursuri.

~N » PAGINA 5

ARTISTUL ASOCIAT

ooccttoommbbrriiee ––MIHAI MIHALCEA

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 11 – Interviu

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 22 – Text de autor

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 33 – Criticii despre...

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 44 – Colegii de breasl\ despre...

PERFORMERUL {I COREGRAFUL MIHAI MIHALCEA ANALIZEAZ| O POSIBIL| DICTATUR|:

Cum ar ar\talumea condus\de arti[ti?

Radu Pavel Gheo: „Babelul nostru planetar este unul cu schepsis.~n el exist\ o ierarhizare de ordin cultural (`n sens larg) a limbilor de comunicare. Fenomenul exist\ pretutindeni,inclusiv `n România“.

SCHEPSIS

editorial

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 199 » 4 – 10 octombrie 2008

AAmm cciittiitt,, ss\\pptt\\mm`̀nnaa aacceeaassttaa,, rreezzuullttaatteellee uunnuuii iinneeddiitt ssttuu-ddiiuu rreeaalliizzaatt ddee AAssoocciiaa]]iiaa EEuurroo<<2266 RRoommâânniiaa,, ppee uunn ee[[aann-ttiioonn ddee 22..550000 ddee ttiinneerrii ddee ppeessttee 1188 aannii.. Am scris inedit`ntruc`t finalitatea vizat\ era identificarea celor mai sti-mate persoane publice, f\r\ a fi selectat un anume do-meniu de activitate al acestora. La gr\mad\ deci. Poli-ticieni, muzicieni sau muzican]i, oameni de televiziune,fotbali[ti, afaceri[ti etc. Iar printre ace[tia au fost stre-cura]i, `n chestionare, [i p\rin]ii sau profesorii celor in-tervieva]i, `ntr-un talme[-balme[ care, dincolo de rigo-rile sociologice pe care doar speciali[tii ar putea s\ le co-menteze, a adus totu[i o seam\ de concluzii m\car in-teresante.

Spre 50% este, trebuie spus de la bun ̀ nceput, procen-tul tinerilor care nu stimeaz\ pe nimeni. Nu [tiu dac\ e`ngrijor\tor sau nu, pentru c\, din c`te cunosc, nici nuexist\ alte studii similare spre compara]ie, cert e fie c\jum\tate din tinerii români se stimeaz\ doar pe ei `n-[i[i (poate, la amalgamul de `ntreb\ri puse, `nc\pea [iuna care viza stima de sine a intervieva]ilor), fie c\ a-ce[tia dovedesc o total\ nep\sare fa]\ de lumea `ncon-jur\toare, ceea ce nu cred totu[i c\ ar fi de mare mirare.Surprizele apar `ns\ `n momentul `n care, din r\spun-surile pozitive, se creioneaz\ chipuri de „stima]i“. Pe pri-mul loc, Mihaela R\dulescu, cu 7%. Pe locul al doilea,Mircea Badea, cu 6,5%. Pe locul al treilea, o vedet\ in-contestabil\, care ar trebui s\ fie r\v\[it\ `n urmarezultatelor acestui studiu: Traian B\sescu, `nsu[i[eful statului, care a reu[it s\ capteze stima a a-proximativ 4% din viitorimea ]\rii. Cel dint`i desub lista medalia]ilor, loc f\r\ coroni]\ [i medalie,este Gigi Becali, care a adunat stima a doar 3,5%dintre intervieva]i. {i mai surprinz\tor este momen-tul `n care afl\m c\, pe acela[i loc patru, la o egali-tate relativ\ cu latifundiarul din Pipera, se afl\...p\rin]ii celor intervieva]i. Ceea ce nu e `nc\ dra-matic, cred c\ p\rin]ii s-ar putea consola cu faptulc\ `mpart pozi]ia cu un r\zboinic al luminii, cuun trimis al lui Dumnezeu pe p\m`nturile miori-tice. Dar profesorii nu mai au nici un medica-ment pentru orgoliul zdren]uit: au reu[it s\adune, la capitolul stim\, doar 0,3 procente. Ceeace nu-i explicabil nici m\car prin faptul c\ GigiBecali, s\ ne referim tot la el, `[i asum\ de multeori [i rolul de `nv\]\tor al neamului.

Repet, f\r\ a avea reale cuno[tin]e sociologice,nu pot s\-mi dau cu p\rerea asupra modului `n ca-re a fost realizat acest studiu, asupra instrumen-telor de lucru. Ca p\rere personal\, pot spune c\`l g\sesc cam aiuristic, `ntruc`t adunarea, sc\derea,`nmul]irea, `mp\r]irea merelor cu perelor, ba chiar in-troducerea livezilor `ntregi `n calcul m\ fac s\ cred c\tinerii care au r\spuns la acest sondaj au avut destulemotive s\ se simt\ confuzi [i nesiguri `n a-[i oferi oopinie realmente analizat\. ~n ciuda acestui fapt `ns\ [iadmi]`nd c\, necunosc\tor fiind, pot gre[i, rezultatelemerit\ s\ ne dea de g`ndit, m\car pre] de-un articol.

{i merit\ s\ ne dea de g`ndit mai ales pentru c\ stu-diul este unul care consfin]e[te, `nc\ o dat\, victoriateleviziunii asupra mediului `nconjur\tor. Istoria s-aconstruit, sute de ani, pe stima `nvestit\ `n special `nBiseric\ [i-n oamenii ei. ~n unele momente ale aceleia[iistorii, mai ales `n perioadele marilor conflagra]ii, au

preluat suprema]ia la capitolul stim\ politicienii. Cel pu-]in asta e senza]ia pe care o avem privind `n urm\. Iat\c\, de o bucat\ de vreme, institu]ia creatoare de modele,care a preluat controlul asupra stimei [i m`ndriei po-pulare, se dovede[te televiziunea. Mihaela R\dulescu [iMircea Badea, de]in\torii medaliilor de aur [i de argint`n acest top, s`nt produse exclusive ale micului ecran.Iar apari]iile lor constante, spre deosebire de cele alepoliticienilor sau ale altor vedete, le-au adus nu numainotorietate, dar [i `ncredere. {i stim\. Ceva m\ face s\cred c\ Traian B\sescu a punctat la acest capitol, p`n\la a ]inti c\tre locul trei, tot datorit\ calit\]ilor sale incon-testabile de show-man. Ca s\ nu mai vorbim de GigiBecali, care, e cert, prin nimic altceva n-ar avea cum s\atrag\ „stima“ `n afara v`ntur\rii drapelului de r\zboi-nic la televizor.

Fragil sau nu, studiul realizat de Asocia]ia Euro<26România ne face m\car s\ ne d\m seama c\, indiferentde domeniul `n care activ\m, nu mai putem s\ conce-pem performan]a `n afara vizibilit\]ii constante pe te-levizor. M\ refer la scriitori? M\ refer la arti[ti din oricealt domeniu? M\ refer la oameni de [tiin]\? Nu [tiu nicim\car eu. Probabil m\ refer la to]i cei care `nc\ ne mai`nchipuim c\ exist\ lume `n afara reflectoarelor. Esteposibil s\ existe, dar lumea aceasta este tot `nrudit\ cuteleviziunea, `ntruc`t e o lume de telespectatori.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: ROMÂNII E DE{TEP}I

Ne-aam obi[nuit cu ideea c\ lumea e unBabel lingvistic, iar atunci c`nd se puneproblema comunic\rii `ntre oameni din]\ri diferite, p\trundem pe un teritoriunesigur, `n[el\tor, ale c\rui reguli s`nt`nc\ vagi [i se schimb\ mereu. E o rea-litate pe care românii au redescoperit-odup\ 1989, c`nd au `nceput s\ circuleliber prin lume, [i, cu toate c\ nu s-adovedit un impediment major – fiindc\r\m`n `n continuare cu convingerea c\p`n\ la urm\ oamenii ajung s\ se `n]e-leag\ cumva –, e totu[i un factor destres [i un impediment `n comunicareaconcret\ [i corect\. De aceea, b\nuiesc,se g\sesc `n continuare sute de mii deromâni care, atunci c`nd vine vremeaconcediilor, prefer\ serviciile mediocrede pe litoralul autohton [i din sta]iunilenoastre montane. Or fi condi]ii maiproaste [i pre]uri mai mari dec`t `n altep\r]i, dar aici s`nt ai no[tri. Iar cu aino[tri las’ c\ ne-n]elegem noi cumva –`n toate sensurile verbului.

Nu e `ns\ exclusiv problema români-lor. E o realitate universal\, la fel ca [iimpulsul de a rezolva problema

comunic\rii odat\ pentru totdeauna. ~n-cercarea de a crea sau de a impune olimb\ universal\, cunoscut\ [i folosit\de to]i oamenii, e [i ea veche de c`ndlumea. Iar la ora actual\, cum bine se[tie, acea limb\ de comunicare plane-tar\ – sau, mai exact, lingua franca –este engleza. C`nd se `nt`lnesc, un chi-nez [i un islandez vor `ncerca s\ schim-be c`teva vorbe `n englez\. Un ameri-can sau un britanic se adreseaz\ direct,oriunde [i oricui, `n limba lor. Cunoa[-terea englezei a devenit o condi]iecvasi-obligatorie de angajare `n oricelan] hotelier respectabil. A[adar, lucru-rile par s\ se simplifice. Dar chiar a[a s\fie?

Probabil c\ `n general a[a este [i c\a[a va fi – `n cazul `n care cultura uma-n\ evolueaz\ pe acelea[i linii ca [i a-cum. Totu[i, `n particular ([i mult maides dec`t s-ar p\rea), diversitatea ling-vistic\ se p\streaz\ [i la nivelul acesta allinguae francae. Babelul nostru planetareste unul cu schepsis. ~n el exist\ o

ierarhizare de ordin cultural (`n senslarg) a limbilor de comunicare. Feno-menul exist\ pretutindeni, inclusiv `nRomânia, [i ar merita studiat `n detaliu,fiindc\ dinamica lingvistic\ a unei zonespune multe despre locuitorii, cultura [iistoria zonei respective.

~n var\, c`nd am plecat `mpreun\ cuAlina `n Croa]ia, am decis dinainte s\nu ne baz\m prea tare pe limbaenglez\. Sigur, croa]ii [tiu, ca [i noi, c\engleza este limba de comunicare ceamai r\sp`ndit\ [i, teoretic, acccept\aceast\ realitate. Practic `ns\, la nivelulcet\]eanului mediu, rar `nt`lne[tioameni cu care s\ te po]i `n]elege `nenglez\. Pentru ei prima limb\interna]ional\ (cel pu]in pe litoralulAdriaticii) a r\mas germana. Germana –[i nu engleza – e acolo lingua franca,cum presupun c\ au v\zut destui turi[ti.De ce?

E simplu: aici ac]ioneaz\ aceleelemente sociolingvistice pomenite maisus, care ]in de tradi]ie, istorie, cultur\.Croa]ia a f\cut [i ea parte din ImperiulAustro-Ungar [i, ca peste tot `n fostul

teritoriu chezaro-cr\iesc, limbagerman\ ocup\ `n continuare unloc important `n mentalul colec-tiv. Apoi, `n anii Republicii Socia-liste Federative Iugoslavia, foartemul]i cet\]eni iugoslavi au avutpermise de munc\ `n Austria,Germania sau Elve]ia – [i auprofitat din plin de ele. `n fine,nem]ii, austriecii [i cehii s`nt `ncontinuare vizitatorii tradi]ionali(deci cei mai numero[i) ailitoralului croat – iar cehii, dinmotive asem\n\toare, sedescurc\ mai bine cu germanadec`t cu engleza.

Noi nu [tiam `ns\ germana.Nici italiana, care e a doua limb\matern\ a multor nativi din Pen-insula Istria. Din fericire, ne-amdescurcat vorbind s`rbo-croata –de[i, din motive politice, acolo

am avut grij\ permanent s-onumesc doar „croat\”. Cei dou\zeci deani de c`nd urm\resc programeleteleviziunilor ex-iugoslave [i le ascultmuzica, mereu cu dic]ionarul pe-aproa-pe, [i-au dovedit p`n\ la urm\ utilitatea.Sigur, n-a[ fi `n stare s\ scriu poeme `ns`rbo-croat\, dar pot elabora o pro-pozi]ie – plin\ de dezacorduri, darinteligibil\ – [i pot `n]elege o fraz\,dou\ `n croat\. Diferen]a `ntre brumade englez\ cu care oamenii spun `nenglez\ c\ Yes, hev rums de `nchiriatsau No, no hev rums [i pl\cerea cu care]i se adreseaz\ c`nd te aud `ng\im`nd`ntruc`tva limba lor e imens\. La urmaurmei, limba e [i negociere, nego] –adic\ exact ce f\ceam noi ca turi[ti. A[ane-am g\sit, de altfel, [i un studio de`nchiriat exact acolo unde `[i doreaAlina: aproape de mare, pe o strad\ dinzona veche a sta]iunii [i `ntr-un loc c`tmai pitoresc (pe care `l ochiser\m cu unan `nainte)...

...dup\ cum o s\ povestescs\pt\m`na viitoare.

LUCIAN DAN

GHEO&TEOD O R O V I C I

R A D U P A V E L

Stima noastr\ [im`ndria

» Fragil sau nu, studiul realizat de Asocia]ia Euro<26 Româniane face m\car s\ ne d\m seamac\, indiferent de domeniul `ncare activ\m, nu mai putem s\ concepem performan]a `nafara vizibilit\]ii constante pe televizor.

Nego]ul lingvistic (I)

Iulia Blaga

TTrreebbuuiiaa ss\\-mmii iimmaaggiinneezz cc\\ ee oo ]]eeaapp\\ddiinn ccaauuzzaa uurrmm\\ttooaarreelloorr sseemmnnee::

»» Alex Leo {erban `mi spusese c\, dinc`te [tie, Cristi Puiu e la Grenoblesau urmeaz\ s\ plece.

»» Din c`te [tiam [i eu, Cristi Puiu [iCristian Mungiu n-au mai stat demult la aceea[i mas\.

»» Cristian Mungiu nu r\spundea nicila sms, nici la telefon.

»» Am stat un sfert de or\ `n sta]ia del`ng\ bloc [i n-a venit nici un trolei-buz care s\ m\ duc\ la Universitate.

Ajuns\ la Teatrul „Ion Dacian“ la ora16.10, m-a trosnit de la intrare miro-sul de spa]iu neaerisit `n care s-a tran-spirat mult timp. Cinefili r\zle]i (vreocinci) st\teau pe c`teva dintre scaunelea[ezate pe [apte r`nduri. Pe lateral, me-se pe care erau expuse c\r]i de la edi-turi mai pu]in cunoscute spre obscu-re. Nici urm\ de regizori. T`n\ra de laintrare nu [tie dac\ urmeaz\ s\ fie un

colocviu, dar „m\ rezolv\“ cu o h`rtiepe care scrie programul festivalului. ~nprogram, `ntr-adev\r, pe l`ng\ manifes-t\ri eteroclite cum ar fi lansarea c\r]iiNoaptea teilor vr\ji]i de Paul Coru], o dez-batere despre teatrul contemporan, unrecital de muzic\ indian\, o mas\ ro-tund\ intitulat\ „Educa]ie, inclusiv fi-nanciar\ pentru elevi“, spectacole aleelevilor, lansarea c\r]ii Francmasoneria,o cale de evolu]ie spiritual\ sau concer-tul de jazz sus]inut de Johny R\duca-nu [i Pedro Negresa – sic –, figureaz\[i dezbaterea despre film. Care dezba-tere va fi, spune programul, comple-tat\ de „proiec]ii filme realizate de ci-nea[ti tineri [i prezentate la examenulde absolvire a studiilor. Responsabil pro-gram Ioan Gro[an“.

Este vorba de filme, nu [i de autorii lor

La ora 16.30 apare [i „responsabilul pro-gram Ioan Gro[an“ care `mi r\spundec\ nu [tie dac\ vine vreunul dintre regi-zori, pentru c\ el doar prezint\ filmele.

„Responsabilul program“ este un anu-me Ioan Cristescu. Mergem afar\ undeIoan Cristescu ne comunic\, mie [i al-tei jurnaliste ghinioniste, c\ am `n]elesgre[it.

Este vorba de filme, nu [i de autoriilor. Iar c`nd scot foaia program [i-i ci-tesc, se suce[te spun`nd cu egal\ non-[alan]\ c\ PR-ul e de vin\. Ne r\sucim [inoi pe c\lc`ie [i plec\m, enervate [i peorganizatorii acestei [u[e (`n principal,Asocia]ia Difuzorilor [i Editorilor – Pa-tronat al C\r]ii), [i pe propria noastr\naivitate.

Solicit prin prezenta s\ mi se pl\-teasc\ de c\tre organizatori contrava-loarea celor dou\ ore pierdute cu `m-br\catul, drumul [i timpul petrecut a-colo. „Time is money“, nu? Asta dac\ne asum\m faptul c\ tr\im `n capita-lism, [i nu `n perioada de alt\dat\ c`ndc\minele culturale [i alte a[ez\minte`ncropeau manifest\ri `n care aruncaude-a valma tot felul de [u[e. P`n\ la urm\,ce mai era nevoie de un colocviu desprefilm? Este evident c\ „vechile dureri“din titlu au supravie]uit bine-mersi.

www.supliment.polirom.ro

Ioan Cristescu ne comunic\, mie [i altei jurnaliste ghinioniste,c\ am `n]eles gre[it. Este vorba de filme, nu [i de autorii lor. Iarc`nd scot foaia program [i-i citesc, se suce[te spun`nd cu egal\non[alan]\ c\ PR-ul e de vin\.

PR-UL E DE VIN|

3 «

ordinea de zi

FESTIVALUL „CARTE {I ARTE“ A REALIZAT O PREMIER|

Prima dezbatereaprins\ f\r\ invita]iDuminic\, 28 septembrie, zimohor`t\ `n care cel mai bunlucru pe care-l po]i face e s\stai `n v`rful patului, am ie[itdin cas\ pentru un motivprecis: un colocviu organizatde la ora 16, `n ultima zi acelei de-a V-a edi]ii aFestivalului „Carte [i Arte“, dela Teatrul Na]ional de Operet\„Ion Dacian“ din Bucure[ti.Tema colocviului era „O nou\genera]ie cinematografic\, pevechile dureri“, [i urmau s\ iaparte, printre al]ii, CristianMungiu, Cristi Puiu, HannoHofer [i Copel Moscu.

Din programulFestivalului:

Joi, 25 septembrie:

» Revistele culturale –problematici europene.Dezbatere asupra rezultateloredi]iei a II-a a ForumuluiEuropean al Revistelor Culturale,3-6 septembrie 2008, Balcic,organizat de APLER [i FEDCR.Particip\: Cassian MariaSpiridon.

» Lansare de carte: Noaptea teilorvr\ji]i, de Pavel Coru].

» Recital de muzic\ indian\ clasic\oferit de Asocia]ia Cultural\Sahaja Yoga.

Vineri, 26 septembrie:

» Mas\ rotund\: „Educa]ie,inclusiv financiar\ pentru elevi“[i lansare de carte din colec]ia„Banii mei“, organizat\ deEditura Vox. Invita]i:reprezentan]i inspectorate[colare, `nv\]\tori, profesori,Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii,b\nci.

S`mb\t\, 27 septembrie

» Minispectacol organizat de eleviai cercurilor de literatur\ [iteatru din Bucure[ti.

» Lansare de carteFrancmasoneria, o cale deevolu]ie spiritual\, de RemiBoyer. Prezint\: HoriaNestorescu.

» Lansare de carte Impostorul,versuri de Ion Tudor. Vernisajexpozi]ie grafic\ MihaelaBroscaru [i Melania Florescu.

Duminic\, 28 septembrie:

» Minispectacol organizat de eleviai cercurilor de literatur\ [iteatru din Bucure[ti.

» Lansare de carte: Masoneria –legend\ [i adev\r . Prezint\:Horia Nestorescu.

» Licita]ie de carte veche `n scopde binefacere. Intermezzomuzical.

» ~nt`lnire inedit\ cu comedia:stand-up comedy. Responsabilproiect: Ioan Cristescu.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 199 » 4 – 10 octombrie 2008

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 199 » 4 – 10 octombrie 2008 www.supliment.polirom.ro

Volumul care cuprinde textele semnate de Dan Lungu, LucianDan Teodorovici [i C\t\lin Mihuleac va fi lansat la Ia[i, pe 5 octombrie, de la ora 18.30, la Baia Turceasc\.

ANTOLOGIAdramatIS

» 4

ordinea de zi

Dragii mei ale[i,V-am v\zut, la televizor, str`ng`ndu-v\ ca-n stup, la

congrese colorate ca str\zile din Ia[i, de Zilele ora[ului.Era]i exact ca acolo: pupa]i moa[te, distribuia]i sarmale,poale-n br`u [i str`ngeri de m`n\, la pachet – superofert\! –cu r`njete antrenate-n oglind\. {tiu, v\ preg\tea]i, probabil,[i pentru Sf`nta care v\ va aduce aici, `n c`teva zile. V-amv\zut, domnule fost pre[edinte Iliescu, mai vioi caniciodat\, scr`[nind ca un UZI cuvinte m\re]e, `n finalulcongresului. V-am z\rit, domnule Geoan\, `mbr\cat `nc\ma[\ albastr\ ca democratul Al Gore, vorbind coloratca un republican ce-a luptat `n Vietnam, spun`nd, `n fapt,nimic. V-am g\sit, domnule Opri[an, `n r`ndul al doilea,domnule V\c\roiu, `nc\ un r`nd!, domnule N\stase, ca deobicei, printre r`nduri. V-am v\zut, domnule T\riceanu, [isem\na]i, acolo unde [edea]i, at`t de bine cu domnulIliescu! {i dumneavoastr\, domnule Orban, cu un discurspe care [i Demostene ar fi invidios. Doamn\ Udrea, nu v-am z\rit la vreun congres, probabil c\ era]i pe-acolo,dar am `n]eles c\ v\ place muzica. {i mie: uita]i, veni]i deZilele Ia[ului, ca la MTV, s\ fi]i MC-ul de pe scena dinfa]a Palatului Culturii. Boney M sigur nu se sup\r\ s\ v\aib\-n deschidere la Rivers of Babylon.

S`nte]i, cu to]ii, tare frumo[i c`nd ap\re]i la televizor.Fashion TV ar putea s\-[i reg`ndeasc\ grila de programecu transmisiuni `n direct de la congresele dumneavoastr\.Podiumurile nu v-ar `nc\pea, blitzurile nu ar `nceta s\

curg\-n rafale, revistele [i-ar asigura, pe-un an de zile de-acolo `nainte, toate „cover“-urile.

S\ nu mai spunem, doamnelor [i domnilor ale[i, c\ [irevistele economice americane v-ar g\zdui g`ndurile [istrategiile, `n edi]ii glossy, speciale. Domnule Geoan\, cuviziunea dumneavoastr\ despre repatrierea românilorcare muncesc `n afar\, a]i da un nou sens economiei, iarlingvi[tii de la noi [i de aiurea vor avea de lucru la noidic]ionare, `n care ar trebui s\ adauge sensuri `mbog\]itecuvintelor „infla]ie“ [i „crash“. Domnule T\riceanu,domnule Vosganian, domnilor parlamentari, ce mi[to v-arsta, `ntr-o poz\ de grup, pe coper]ile „National Geogra-phic“ [i „Times“! A[a, ca s\ le face]i `n ciud\ s\raciloramericani de pe Wall Street, care vor citi, `n drumul sprema[in\ de dup\ vestea concedierii, c\ exist\ „miracolulromânesc“! Miracolul românesc, care `nseamn\ cre[teride salarii [i de pensii cu zeci de procente, mai ame]itoaredec`t c\derile, `n paralel, ale companiilor americane.

Dragii mei ale[i, s`nte]i at`t de genero[i! Genero[i cuvoi, z`mbind [ugub\] [i enigmatic, ca iubiteletenismenilor de top `n tribunele VIP de la Roland Garros,genero[i cu ceilal]i, g`ndind strategii m\re]e de „cre[terea nivelului de trai“. S`nte]i at`t de genero[i, `nc`t mi-e [ijen\ s\ v\ spun, ca un cadru didactic ce-a aflat de onea[teptat\ m\rire de salariu de 50%, c\ `n toamna astanu voi veni s\ v\ votez.

LA LOC teleCOMANDA

Alex SAVITESCU

E-mail, SMS [iscrisoare deschise

Silviu D. Constantin

„„VVrreemmee ddee oo ss\\pptt\\mm`̀nn\\,, TTeeaattrruull ««LLuucceeaa-ff\\rruull»» vvaa ddeevveennii uunn ssppaa]]iiuu aall iinntteerrccuullttuu-rraalliitt\\]]iiii,, aall eemmoo]]iieeii [[ii aall ddiiaalloogguulluuii pprriinnaarrtt\\““,, ddeeccllaarr\\ OOllttii]]aa CC`̀nntteecc,, ddiirreeccttoorr aarr-ttiissttiicc aall iinnssttiittuu]]iieeii..

Festivalul va fi deschis cu dou\ premi-ere ale gazdelor: Furtuna de W. Shakespe-are (sala mare; regia Bogdan Dr\gulescu;scenografia Daniela Dr\gulescu) [i Vr\-jitoarea pofticioas\ de Dan Lungu (salamic\; regia Ion Ciubotaru, scenografiaMihai Pastramagiu) [i de o parad\ a per-sonajelor. Potrivit organizatorilor, pe par-cursul festivalului vor fi organizate `nt`l-niri ale arti[tilor, dezbateri; va fi lansatvolumul Antologia dramatIS (EdituraCartea Româneasc\), o concretizare a Pro-iectului dramatIS, derulat la „Luceaf\rul“.Sumarul reune[te textele a trei autori ie-[eni (Dan Lungu, Lucian Dan Teodoro-vici [i C\t\lin Mihuleac), texte promo-vate `n spectacole-lectur\ de trupa tea-trului.

„~n agenda UNESCO, 2008 a fost de-clarat Anul Dialogului Intercultural, subacest semn fiind a[ezat [i festivalul ie-[ean“, explic\ Olti]a C`ntec motto-ul pri-mei edi]ii a FITCT: „Diversitate [i dialog“.

~n cele [ase zile de festival, pe scena„Luceaf\rului“ vor evolua trupe din Ro-mânia (Ia[i; Bucure[ti – Teatrul }\nd\-ric\; Cluj-Napoca – Teatrul Puck; Tg. Mu-re[ – co-produc]ie Teatrul Ariel, TeatrulNa]ional, Funda]ia DramaFest, AFCN;Gala]i – Teatrul „Gulliver“; Boto[ani –

Teatrul „Vasilache“) [i din str\in\tate(Cipru-Nicosia, Elve]ia-Sion, Fran]a-Paris, Villeneuve d’Ascq, Rusia-Volgo-grad, Spania-Barcelona, SUA-New York,Ucraina-Vinni]a). „Reprezenta]iile s`ntfoarte variate repertorial [i ca genuri, eta-leaz\ o gam\ larg\ de mijloace de expre-sie artistic\: anima]ie (marionete, Kara-ghioz, p\pu[i, umbre chineze[ti, m\[ti),teatru, dans, instala]ii video etc. Specta-colele se adreseaz\ at`t copiilor, c`t [itinerilor [i vor fi prezentate `n cele dou\s\li ale Teatrului «Luceaf\rul» [i `n aerliber. Organizatorii sper\ ca toate cate-goriile de public, de la cei mici la ado-lescen]i [i tineri, s\ fie `nc`nta]i de pro-gram“, a ad\ugat Olti]a C`ntec.

Un spectacol pentru copiide Dan Lungu

~n ziua lans\rii Antologiei dramatIS (5octombrie, ora 18.30, la Baia Turceas-c\), care `l cuprinde pe Dan Lungu, dela ora 10.00, `n sala mic\ a „Luceaf\ru-lui“ se va juca o alt\ pies\ a autoruluiRaiului g\inilor, Vr\jitoarea pofticioas\.Dan Lungu a scris special acest text pen-tru teatrul ie[ean. Vr\jitoarea lui Dan Lun-gu e simpatic\, `i poart\ pe spectatori `nlumea fabulelor mai vechi [i mai noi. Ilin-ca [i Rare[ `[i disput\ telecomanda tele-vizorului, iar prin cearta lor c\l\toresc `nlumea plin\ de `n]elepciune a micilor po-ve[ti cu t`lc. Spectacolul se adreseaz\ co-piilor cu v`rste cuprinse `ntre 5 [i 12 ani.

Tot pe 5 octombrie, `n ziua de debut

a FITCT, Compania FaPt [i Teatrul „Lu-ceaf\rul“ prezint\ la Baia Turceasc\, dela ora 19.00, spectacolul 4X4 de Ale-xandra Badea. Acesta a avut premiera pe1 octombrie `n acela[i spa]iu, fiind reali-zat de regizoare `n cadrul proiectului „re-zidentART“. „4X4 este un material dra-matic pe care l-am scris special pentruIa[i, pentru c\ am sim]it nevoia s\ re-ac]ionez direct la realit\]ile acestui ora[.Am ales opt personaje reprezentativepentru societatea româneasc\, persona-je aflate `ntr-o rela]ie tensionat\“, a de-clarat Alexandra Badea.

SUPLIMENTUL LUI JUP

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU

~ntre 5 [i 10 octombrie, Teatrul „Luceaf\rul“organizeaz\ prima edi]ie a Festivalului Interna]ional deTeatru pentru Copii [i Tineret (FITCT). Acesta face partedin programul „Ia[i 600“, fiind finan]at de ConsiliulLocal Ia[i `n parteneriat cu Consiliul Jude]ean Ia[i.

4x4, regia Alexandra Badea

{ase zile de teatru pentrucopii [i tineret la Ia[i

Florentina Ciuverca

Mai `nt`i pentru c\ num\rul celorcare au ascultat poezie mar]i, 30septembrie, la Institutul Francez, afost apreciabil, iar a doua oar\ pentruc\ volumul FFllooaarreeaa ddee mmeenngghhiinn\\(Editura Cartea Româneasc\) a pusmonopol pe discursurile criticilor in-vita]i, „submin`nd“ partea a doua aserii, [i anume dezbaterea „Femini-tate [i totalitarism“.

Lectura româno-francez\ a fostasigurat\ de Svetlana Cârstean [iFanny Chartres, cea care a [i tradusversurile. Momentul i-a furnizat scri-itoarei Simona Popescu [i o conclu-zie: „Exist\ un test pe care, dac\ `ltrece o poezie, `nseamn\ c\ e bun\:o traduci `n francez\. Dac\ sun\ bi-ne, atunci e bun\. ~n englez\ nuprea conteaz\, pentru c\ `n englez\totul sun\ extrem de bine. Iar poeziata este minunat\“. Debutul autoarei`n v`rst\ de 39 de ani s-a l\sat a[tep-tat mai mult de 10 ani, dup\ ce po-emul care-i d\ titlul a ap\rut `n volu-mul colectiv Tablou de familie, `n1995. „Este ultimul autor care debu-teaz\ pe cont propriu, iar metaforaTablou de familie `i apar]ine. Svetlana, al\turi de Ioana Nicolaie [iDoina Ioanid, face parte dingenera]ia fetelor cumin]i din poeziapostdecembrist\“, este de p\rerecriticul Paul Cernat, g\sind ca liniecentral\ `n cartea poetei tema„cumin]eniei induse sau impuse desistemul educa]ional din anii ‘80“.Odat\ volumul publicat, Svetlana se`ndreapt\ spre proz\, cu o carte in-spirat\ din poemul s\u, Marele cofe-tar, care face referire la Gellu Naum.

Despre poezia dominat\ de„principiul cumin]eniei“ au vorbit,al\turi de Paul Cernat [i SimonaPopescu, Carmen Mu[at, CristianTudor Popescu, Alexandru Matei.

C.T. Popescu e cel care a primit-ope Svetlana la „Adev\rul literar [i

artistic“, la `nceputul anilor ‘90, `mpre-un\ cu un un grup de „b\ie]i tineri“ca T.O. Bobe, Cezar-Paul B\descu sauR\zvan R\dulescu. „~n comunismulde care vorbesc Svetlana Cârstean [iSimona Popescu aveai mai multe po-sibilit\]i de protest: unul era s\ nu tena[ti, refuzul procre\rii. Dac\ totu[ite na[ti, po]i s\ refuzi s\ cre[ti. Dac\treci [i de etapa asta, mai ai posibili-tatea rat\rii con[tiente. Urmeaz\ a-poi speciile rare, cum s`nt disiden]ii.Svetlana e `n a doua categorie: earefuz\ s\ creasc\. Acest infantilismasumat este amprenta ei. Nu este de-c`t un mare copil, care refuz\ s\ fieadult“. Versurile ei, recitite `n traficulinfernal, i-au adus aminte de o mic\obsesie din copil\rie. „Aveam o ideefix\ c`nd eram mic, pe care o credeametufat\, [tears\, c\ atunci c`nd voicre[te nu voi putea m`nca pr\jituri.Acest sentiment l-am retr\it citind-ope Svetlana“, a spus jurnalistul.

Pentru Simona Popescu, Floareade menghin\ este emblematic\ pen-tru o anumit\ genera]ie: „Pentru to]icei care [i-au tr\it copil\ria, adoles-cen]a [i prima tinere]e `n comunism.O lume menghin\ pe care noi amcunoscut-o“. „~]i doresc s\ ai cititoricare s\ se ridice la `n\l]imea joculuit\u. Nu e u[or, crede-m\“, a fosturarea-compliment a scriitoarei.

Reamintind o `ntrebare a unui jur-nalist referitoare la constr`ngerile se-xuale pe care le resim]eau tinerii `ncomunism, Svetlana Cârstean a des-chis o discu]ie despre „c`t `n]eleg a-dolescen]ii de acum despre ce a fostatunci“. O replic\ a venit de la Car-men Mu[at, care a dat un exemplu„din familie“. „Fiica mea are doar 15ani [i, dup\ ce a citit poezia, am `n-trebat-o cum i s-a p\rut [i mi-a spusc\ i-a pl\cut foarte mult. E o poeziecare vorbe[te de conven]ii, de o lu-me dominat\ de principiul cumin]e-niei. Deci nu are leg\tur\ neap\ratdoar cu experien]a comunist\.“

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 199 » 4 – 10 octombrie 2008

Iulia Blaga: „Ministrul Culturii spune c\ «`ntr-o perspectiv\ nufoarte `ndep\rtat\ n-o s\ mai existe regizori sau scenari[ti caren-o s\-[i vad\ transpuse g`ndurile artistice pe ecran». Risc\m s\ devenim o na]ie de cinea[ti“.

O NA}IE DE CINEA{TI

5 «

ordinea de zi

Fetele cumin]i`nfrunt\ comunismulPentru o lectur\ de versuri bilingv\ – o manifestareacreditat\ din start, de obicei, ca plictisitoare –, seara Svetlanei Cârstean a fost pu]in neobi[nuit\.

Concursul CNC vreas\ dea la tot cartierul

Iulia Blaga

~~nnttrr-aaddeevv\\rr,, pprriimmaa sseessiiuunnee aa ccoonnccuurrssuu-lluuii aarree cc`̀tteevvaa nnoouutt\\]]ii.. ~n sf`r[it, anima]ia[i documentarul au fost jurizate separat,

a[a c\ vor fi finan]ate dou\ lungmetraje[i dou\ scurtmetraje de anima]ie, pre-cum [i nou\ lungmetraje [i un scurtme-traj apar]in`nd genului documentar.

Se vor da bani pentru mult mai mul-te scurtmetraje dec`t p`n\ acum – 21. {idoar `n prima sesiune a anului (a doua`ncepe `n noiembrie).

Sesiunea iunie-iulie este [i prima lacare iese c`[tig\tor un proiect ce va fi re-alizat de un str\in – Fanny Ardant (ac-tri]a francez\ aflat\ la debut e deja `nproduc]ie cu Cendres et sang, pe care `lva filma `n jude]ul Covasna).

~n alt\ ordine de idei, Sergiu Nico-laescu n-a mai concurat cu nici unproiect.

~n schimb, Cristi Puiu, care anun]asepublic `n 2006 c\ nu va mai participa laconcursurile CNC, a revenit [i va primifinan]are pentru Aurora.

Acesta e trendul: s\ nu semai pl`ng\ nimeni

Nu e prea clar `ns\ ce poate `nsemnasintagma de industrie cinematografic\la noi. E adev\rat c\ vor primi finan]arezece lungmetraje de fic]iune, dar lista efoarte pestri]\.

Pe l`ng\ Corneliu Porumboiu [i Cris-ti Puiu, care au cele mai bune note, [iAdrian Sitaru (pozi]ia a cincea), vor pri-mi bani [i Geo Saizescu, Alexa Visarionsau Cristina Nichitu[. Autoare a unuifilm-catastrof\ ie[it `n 2006, {i totul era

nimic, Cristina Nichitu[ va primi aproa-pe c`]i bani a cerut. ~n schimb, CristiPuiu [i Corneliu Porumboiu primescjum\tate din suma solicitat\. Nu eramai bine s\ se finan]eze consistent doarcinci proiecte `n loc de zece? Iar aceleas\ fie `ntr-adev\r valoroase?

Se pare `ns\ c\ acesta e trendul. S\ sedea bani la to]i, s\ nu se mai pl`ng\ ni-meni, s\ nu mai fie scandaluri. Iar dac\din cele 20 de lungmetraje dintr-un antrei-patru vor fi foarte bune, iar restulni[te non-filme, nu e vina CNC-ului,nici a comisiilor care au ales aceste pro-iecte, ci a realizatorilor (c\ s-au `nscriscu ele, poate). Eugen {erb\nescu, direc-torul CNC care se l\uda anul trecut c\432, care a luat Palme d’Or-ul, a fost fi-nan]at de CNC sub directoratul s\u (deparc\ de aceea ar fi luat Palme d’Or-ul),spune acum c\ succesul filmelor se da-toreaz\ nu CNC-ului, ci realizatorilor,la fel cum tot realizatorii s`nt responsa-bili de e[ecuri. Din pozi]ia sa, ministrulCulturii spune c\ „`ntr-o perspectiv\ nufoarte `ndep\rtat\ n-o s\ mai existe regi-zori sau scenari[ti care n-o s\-[i vad\transpuse g`ndurile artistice pe ecran“.

Risc\m s\ devenim o na]ie de cine-a[ti. Aceast\ atitudine de p\rinte de-l\s\tor – „`]i dau bani s\-]i iei un corn `npauz\, dar po]i s\-]i iei bere, c\ m`ine `]idau al]ii“ – nu mi se pare nici corect\,nici benefic\ pentru crearea unei indus-trii de film sau, m\ rog, a unei cine-matografii (care presupune filme de ca-litate).

De anul viitor, Guvernulva ajuta produc]ia defilm cu 10 milioane deeuro. Vestea bun\,anun]at\ de ministrulCulturii [i Cultelor,Adrian Iorgulescu, `nchiar ziua c`nd s-au f\cutpublice rezultatele primeisesiuni a concursului definan]are organizat deCNC, d\ impresia uneicinematografii lansate pe„noi culmi de civiliza]ie [iprogres“. MinistrulCulturii spunea chiar c\„sintagma industriacinematografic\româneasc\ prindecontur“.

Elena Vl\d\reanu

22..440000 ddee eevveenniimmeennttee –– ssiimmppoozziiooaannee,,lleeccttuurrii,, `̀nntt`̀llnniirrii ccuu ssccrriiiittoorrii ––,, 11..885500 ddeeeexxppoozzaann]]ii [[ii ppaarrttiicciippaann]]ii,, `̀nnttrr-uunn ssppaa]]iiuuddee 1133..552288 ddee mmeettrrii pp\\ttrraa]]ii.. „Bok & Bi-bliotek“ a `nceput `n 1985, cu 5.000 devizitatori, [i a ajuns, la edi]ia din acestan, la peste 100.000. Prestigiul t`rguluia crescut treptat, `n primul r`nd datorit\invita]ilor. „Bok & Bibliotek“ se poatel\uda cu prezen]a a 18 laurea]i Nobelde-a lungul timpului.

Letonia a fost ]ara invitat\ `n acest an[i a adus la t`rg peste 100 de scriitori,furniz`nd o bun\ parte din evenimente.Standul, realizat exclusiv din carton (p`-n\ [i scaunele tot din carton erau), o re-producere a cl\dirii Bibliotecii Na]ionalea Letoniei aflat\ `n prezent `n construc-]ie, a atras vizitatorii ca un magnet, maiales c\ nimeni nu pleca de aici cu m`nagoal\: puteai alege dintre sute de cartoli-ne, cele mai multe reproduceri ale ilu-stra]iilor din c\r]ile pentru copii reali-zate de arti[ti letoni, `n timp ce pasiona]ii

literaturii contemporane puteau plecade la standul Letoniei cu un bra] de c\r]ide versuri [i proz\. Totul gratis [i, maiales, `n englez\!

Iar acum urmeaz\ surpriza: presa su-edez\ a scris c\, ]in`nd cont de valoareainvita]ilor români la „Bok & Bibliotek“,România ar fi meritat statutul de ]ar\ in-vitat\, iar nu Letonia.

Adev\rul este c\, pentru prezen]a Ro-mâniei, `nc\ de la `nceput au fost semnebune. Vineri diminea]a, pe 26 septem-brie, deci `n a doua zi a t`rgului, `n co-tidianul „Dagens Nyheter“ a ap\rut unarticol mare despre evenimentele româ-ne[ti la t`rg, cu trimitere pe prima pagi-n\, iar `n interior, acesta era `nso]it defotografia lui Mircea C\rt\rescu. „Idolul,eroul, semizeul pe care vrem s\-l as-cult\m cu to]ii“, scria ̀ n acest articol Mar-tina Lowden, referindu-se desigur laC\rt\rescu, care a lansat la t`rg o cartede poeme `n traducerea lui Dan Sha-fran, dar care are deja traduse primeledou\ volume din Orbitor [i Nostalgia,urm`nd s\ apar\ [i Aripa dreapt\. Mir-cea C\rt\rescu a participat la mai multe

seminarii, unde a vorbit despre litera-tur\ [i despre c`t de important\ r\m`nepentru el poezia, despre imagineaRomâniei, despre poli]ie secret\ [i rezis-ten]\. Scriitorul a participat [i la lansa-rea celui mai recent num\r al revistei„Lyrikvanen“ – cea mai cunoscut\ [i ve-che revist\ de poezie din Suedia – a c\ruitem\ a fost: România. C\rt\rescu sem-neaz\ un studiu introductiv pentru a-cest num\r `n care apar traduceri din maimul]i poe]i români, de la avangardi[ti lascriitori ai noii genera]ii.

Live cooking – activitatela mod\ `n t`rgul de laGöteborg

Mircea C\rt\rescu [i Herta Müller aufost vedetele incontestabile cu care Ro-mânia s-a prezentat la cel mai mare t`rg

de carte din Scandinavia [i nu ar fi de-loc exagerat s\ spun c\ au fost vedetelet`rgului. La lecturile sau simpozioanelela care au participat au venit sute de oa-meni, iar `ntr-un reportaj despre HertaMüller, difuzat pe 27 septembrie `nemisiunea literar\ „Babel“ a televiziuniisuedeze, realizatorul Daniel Sjölin aspus f\r\ ezitare: dac\ ar trebui ca noi s\alegem Premiul Nobel, atunci i l-am daHertei Müller.

Cam tot ce a fost românesc s-a bucu-rat de succes la Göteborg. Seminaruldespre Dracula [i despre c`t de preg\tit\a fost [i este România s\ `[i asume unsimbol cu o at`t de mare `nc\rc\tur\, lacare a participat, al\turi de speciali[tisuedezi [i britanici, [i Adina Br\deanu,specialist\ `n filmul documentar, a avutsala plin\, la fel cum s-a `nt`mplat [i lalecturile de poezie româneasc\ – desigur,

cu traduceri `n suedez\ –, fie c\ a fostvorba de Dan Sociu, Adela Greceanu, Cla-udiu Komartin, fie de Nichita St\nescu,Gabriela Melinescu, Denisa Com\nescu.

Standul României, conceput de ICRStockholm, a beneficiat de o pozi]iegrozav\, afl`ndu-se chiar la intrarea `nt`rg. ICR Stockholm a editat [i un cata-log impresionant, realizat `n stil retro,cu fotografii ale scriitorilor români sem-nate de Cato Lein [i Lütfi Özkök, ceimai cunoscu]i fotografi din lume spe-cializa]i `n portrete de scriitori. O partedin aceste fotografii, `n format mare, aufost expuse `ntr-una din cafenelele t`r-gului.

~nchei cu o glum\, spun`nd c\ de lastandul României a lipsit doar live coo-king, cea mai la mod\, am observat, „ac-tivitate literar\“ la „Bok & Bibliotek“ dela Göteborg.

www.supliment.polirom.ro

O SURPRIZ|» 6

ordinea de ziPresa suedez\ a scris c\, ]in`nd cont de valoarea invita]ilorromâni la „Bok & Bibliotek“, România ar fi meritat statutul de]ar\ invitat\, iar nu Letonia.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 199 » 4 – 10 octombrie 2008

~n perioada 25-28 septembrie, România a participatla cel mai mare t`rg de carte din Scandinavia, „Bok& Bibliotek“, din Göteborg. Sub sloganul „Rösterfrån Rumänien“ („Voci din România“) [i cu o sigl\realizat\ de Dan Perjovschi, ]ara noastr\ a avutpentru pentru prima oar\ calitatea de expozant laacest t`rg de carte, participarea fiind sus]inut\ deInstitutul Cultural Român.

LIVE ROMANIA LA CEL MAI MARE T~RG DE CARTE DIN SCANDINAVIA

Vocile române[ti, cele maiconving\toare la „Bok & Bibliotek“

O parte dintre fotografiile publicate `n catalogul realizat `n stil retro de ICR Stockholm au fost expuse `ntr-una din cafenelele t`rgului

FOTO

:Cat

o Le

inFO

TO:C

ato

Lein

FOTO

:Sim

ona

Buza

tu

Vedere de ansamblu asupra standului RomânieiDan Sociu [i Kajsa Sundin `n standul românesc

www.supliment.polirom.ro

Constituie o platform\ de dezbatere a unor sisteme regizorale care,puse fa]\ `n fa]\, reflect\ afinit\]i comune, diferen]e de lucru `nsistemul teatral [i, poate cel mai important lucru, c\utarea unuilimbaj performativ specific oric\rui laborator de crea]ie.

TAMPer 2 7 «

teatru

Mihaela Michailov

TTAAMMPPeerr 22 ccoonnssttiittuuiiee oo ppllaattffoorrmm\\ ddee ddeezz-bbaatteerree aa uunnoorr ssiisstteemmee rreeggiizzoorraallee ccaarree,,ppuussee ffaa]]\\ `̀nn ffaa]]\\,, rreefflleecctt\\ aaffiinniitt\\]]ii ccoommuu-nnee,, ddiiffeerreenn]]ee ddee lluuccrruu `̀nn ssiisstteemmuull tteeaattrraall[[ii,, ppooaattee cceell mmaaii iimmppoorrttaanntt lluuccrruu,, cc\\uuttaa-rreeaa uunnuuii lliimmbbaajj ppeerrffoorrmmaattiivv ssppeecciiffiicc oorrii-cc\\rruuii llaabboorraattoorr ddee ccrreeaa]]iiee.. At`t GianinaC\rbunariu, c`t [i Bodó Viktor s`nt regi-zori-dramaturgi care `[i propun s\ ex-perimenteze cu actorii pe care [i-i alegstilistici bazate foarte mult pe valen]ele

improviza]iei pe o anumit\ tem\. Am`n-doi s`nt extrem de interesa]i de procesu-alitatea elabor\rii unui spectacol tocmaipentru c\ aceast\ cercetare procesual\ ]i-ne de un tip de scriitur\-instant, de con-struc]ia pe loc a textului `n func]ie de si-tua]iile pe care corpurile actorilor le de-termin\ asumat.

Gianina C\rbunariu a fost prezent\la TAMper 2 cu dou\ spectacole: mady.baby-edu [i Sado-Maso Blues Bar, am-bele produc]ii ale Teatrului Foarte Mic.~n mady-baby..., povestea traficului de

persoane e premisa uneia dintre pu]inelemont\ri din România care taie `n carneavie a socialului [i `n care conceptulvideo e perfect integrat `n dinamica este-tic\. Corpul e fragmentat ca o halc\ cio-p`r]it\ care se `nc\p\]`neaz\ s\ nu-[i re-g\seasc\ locul `n trupul de acas\. Pentruc\ acas\ devine mai r\u dec`t oriunde.

Cu Sado Maso, Gianina C\rbunariutransform\ scena `ntr-o plasm\ cu ve-dere la strad\. C\rbunariu concepe unspectacol `n care dubla privire – cea aspectatorilor din sala-gang (amenajat\special pentru reprezenta]ia de la Sf`ntuGheorghe) [i cea a spectatorilor din stra-d\ – dezvolt\ un tip de teatralitate cub\taie `n urbanul proxim. Strada e ag\-]at\, prin reac]iile spontane ale celor treiactori – Virgil Aioanei, Rolando Matsan-gos [i Adrian Anghel –, `n mecanismulinterior al mont\rii. Regizoarea extinderela]iile de putere pe care e construittextul Mariei Manolescu la nivelul joculuide autoritate sal\-scen\-strad\, triad\ ca-re-[i schimb\ continuu centrul de interes.

Teatrul de percu]ie

Cele dou\ spectacole pe care regizorulmaghiar Bodó Viktor le-a prezentat `ncadrul TAMper 2 – Suflete moarte (du-p\ Gogol) [i Mautocatamdisp\rut (dup\Procesul lui Kafka) – pot fi analizate camodalit\]i de articulare [i dezarticularea materialului teatral propus. Mautoca-tamdisp\rut este un studiu asupra rit-mului pulveriz\rii limbajului pe care ac-torii de la Katona József `l personali-zeaz\.

Pentru a figura spectacolul ilogic alacuz\rii unui om, Bodó Viktor recurgela un show-concert. Spectacolul sis-temului absurd e reprezentat printr-unconcert live total. Lumea din Mauto-catamdisp\rut e reprezenta]ia trupurilorcare se metamorfozeaz\ sub ochii no[tri[i a sunetelor distorsionate, `n care cor-purile s`nt exhibate ca ni[te manechinevii. O formul\ spectacular\ e `nlocuit\de alta `n a[a fel `nc`t limitele dintre fic-]iuni se anuleaz\ definitiv. O politic\ deintimidare sumbr\ ajunge s\ fie trans-pus\ `ntr-o politic\-estetic\ de cabaretpe care regizorul o exploateaz\ vizual [iauditiv f\r\ s\-[i pun\ nici un fel de fr`-n\. Camera gri multifunc]ional\ – dinpere]i se desprind rafturi cu dosare –devine scena concertului `n care to]i ac-torii s`nt angrena]i.

Bodó Viktor face din absurdul teroriikafkiene un drog care d\ dependen]\.Dar nu orice tip de dependen]\, ci unaprovocat\ de carisma unui muzical, demagnetismul unui concert `n care s`ntcitate vedete române[ti – Andreea Ma-rin – [i branduri – TAROM – pentru asugera vria expunerii mediatice, indife-rent de loc. Bodó Viktor e creatorul unui„teatru de percu]ie“, un teatru-organismmuzical cu coarde corporale care o iaurazna. Structura muzical\ e componen-ta esen]ial\ a celor mai multe dintrespectacolele sale. O `nt`lnim `n Neferi-ci]ii (regizat la T`rgu-Mure[, Compania„Tompa Miklos“), `n Alice, `n Fotoliul.Regizorul exploateaz\ dramaturgia au-ditiv\ [i o pliaz\ pe inflexiunile textului.

Mautocatamdisp\rut e g`ndit ca uncabaret-co[mar, ca un teatru `n carespectrul groazei are ceva din fascina]iaalien\rii `nvelite `n spectacol de divertis-ment cu copii care au nevoie de protezela m`ini sau la picioare.

Procesul aberant e transpus `ntr-unshow muzical, `ntr-un `nveli[ glamo-rous care devine cu at`t mai dement cuc`t nimic nu pare s\ mai aib\ leg\tur\ cunimic. Medii convergente de teatralitate –concert live, proiec]ii cu imagini porno-grafice, corporalitate la limita exhibi]io-nismului (un actor evolueaz\ la inele,un altul se dezbrac\ [i r\m`ne `n chilo]itanga, trei diseuse c`nt\ [i danseaz\) –fac din Mautocatamdisp\rut un specta-col-clip, o form\ de teatru MTV, de tea-tru inclusiv, c\ruia nici un fel de repre-zenta]ie nu `i este str\in\.

Mintea unui om e f\cut\ ]\nd\ri `n a-mestecul de hituri, efecte vizuale [i struc-turi acustice care pornesc de la rupereaunui cuv`nt `n silabe [i sunete reciclate[i ajung p`n\ la deformarea coral\ a un-or replici. Creierul e dat prin ma[ina detocat a spectacolului live cu efect neu-rotic imediat. Bodó Viktor rupe situ-a]iile `n momentul `n care le construie[-te [i toac\ m\runt limbajul.

TAMper 2 este unul dintre pu]inele evenimente teatrale din România g`ndite]intit. F\r\ obsesia bif\rii [i aglomer\rii haotice a spectacolelor [i, mai ales, f\r\obstina]ia de a privilegia cantitatea `n defavoarea calit\]ii. TAMper 2 a devenitun proiect curatorial bicefal, cu un concept foarte clar definit, bazat pe ostrategie de concentrare [i comprimare, [i nu pe una de dispersie. ~nt`lnireateatral\ TAMper 2 are `n centru doi regizori-creatori de estetici personalizate,pentru care cercetarea unui anumit limbaj performativ, cu particularit\]irecognoscibile, e preocuparea de baz\.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 199 » 4 – 10 octombrie 2008

Cabaretul-co[mar. Bodó Viktor[i Andreea Marin

mady-baby-edu de Gianina C\rbunariu

Mautocatamdisp\rut, de Bodó Viktor

„M-a[ bucura dac\ am sc\pa de duplicitate, dac\ v`n\torii degranturi [i cei care nu mai pot dormi f\r\ Nobel s-ar relaxa.Moroc\no[ii, justi]iarii [i morali[tii s\-[i g\seasc\ lini[tea al\turide cei dezinhiba]i care vor provocarea [i noul cu orice pre].“

» 8

campanie

INTERVIU CU MIHAIMIHALCEA

Interviu realizat de Mihaela Michailov

Ce-i spui cuiva care n-a auzit nicio-dat\ de CNDB? Ce-i cu institu]ia asta„ciudat\“ `n care n-ai nici poante, nicitul, nici lebede?

Uneori m\ g`ndesc dac\ nu cumvaavem [i poante, [i tul, [i lebe-de, dar `n forma lor con-temporan\. ~n epoca `n ca-re au ap\rut, poantele erauo maxim\ provocare pen-tru balerine. De cen-am conside-ra m\car oparte din-tre concep-tele, ideile [ipracticile pe ca-re le abordeaz\ arti[tiiast\zi echivalentul a ceeace `nsemnau poantele `nmomentul apari]iei lor?

~ntr-un context `n caretotul este de construit [i ne-cesit\ eforturi, energie [i ac-]iuni cu b\taie lung\ `n maimulte direc]ii [i pe maimulte planuri, CNDB `ncear-c\ s\ ofere arti[tilor [i publi-cului acele c`teva elementeesen]iale care au lipsit din pe-isaj. ~n primul r`nd, un terenstabil [i primitor, un spa]iupermanent de `nt`lnire [i dia-log. Acest spa]iu n-a existat mul-t\ vreme, iar absen]a lui sesimte `nc\ [i `n ceea ce se cre-eaz\, [i `n felul `n care este re-ceptat dansul, [i `n felul `n careeste teoretizat. Apoi, prin toate ac-tivit\]ile noastre, `ncerc\m s\ fun-dament\m o viitoare cultur\ coregra-fic\.

Centrul este [i un spa]iu `n cares`nt testate construc]ii ideatice [iartistice. Procesele artistice s`ntfoarte diferite, la fel [i recepta-rea acestora. Pentru c\ exist\ c`r-coteli de tot felul, trebuie precizat

c\, `n locul unor produc]ii „safe“, frumos`mpachetate [i livrate, care garanteaz\ re-u[ite la `ncas\ri [i cronici favorabile, dar

care r\m`n `n zona comple-zen]ei [i a facilului,

ne asum\m maidegrab\ risculde a prezentaproduc]ii mai

greu digerabile, u-neori nereu[ite `n to-

talitate, dar care s`ntrezultatul unor proce-

se oneste [i care `ncear-c\ s\ stabileasc\ un ra-

port diferit `ntre arti[ti,crea]ia acestora [i public. E-

vident, exist\ suficient loc [ipublic pentru oricare dintrevariante, nu le excludem noi.

Nu credem c\ [tim exact cares`nt a[tept\rile publicului. Re-fuz\m s\ credem c\ avem de-aface cu un public superficial [ineap\rat incult. Cred c\ este ogre[eal\ frecvent\ `n practicamultor deciden]i. Am fost con-trazi[i sau/[i surprin[i de reali-tatea `n mi[care. Noi vrem s\obi[nuim publicul cu ideea c\a merge la un spectacol poates\ devin\ o experien]\ de via-]\ mult mai personal\ dac\ re-nun]\ la a[teptarea – pe careo are uneori – de a fi doar de-lectat, pl\cut impresionat [i/

sau amuzat. C\ uneori este ne-cesar s\ renun]e la rolul s\u dereceptor pasiv c\ruia, `n schim-bul biletului pl\tit, trebuie s\ ise livreze confirmarea proprii-lor convingeri [i op]iuni es-tetice. Vrem un public cares\ ne fie partener de dialog,care s\ caute sensuri dinco-lo de aparen]e [i care s\ poa-t\ spune despre ceea ce av\zut mai mult dec`t c\ i-a

pl\cut sau nu. Ne `ncuraj\mspectatorii s\ nu cedeze `nprimele 10 minute de specta-col, `n cazul `n care n-auprimit ceea ce se a[teptau.

Mai degrab\, ne dorim ca ace[tia s\ lu-creze cu ei `n[i[i `ntreb`ndu-se [i `ncer-c`nd s\ `n]eleag\ care s`nt motiva]iile pen-tru care ceea ce v\d este altfel dec`t ceeace au mai v\zut sau dec`t se a[teapt\, careeste miza pus\ `n joc [i care s`nt resor-turile care l-au f\cut pe artist s\ optezepentru o astfel de alegere. S\ analizezeceea ce vede `ncerc`nd s\ intre `n logicapropunerii f\cute de arti[ti, nu s\ semen]in\ un discurs `n afara sa.

Prin toate acestea nu `ncerc\m s\ pro-punem o strategie de justificare a crea]ii-lor slabe [i mediocre, ci invit\m publiculs\ ias\ din logica consumist\, superficia-l\, de a[teptare „`ntru ve[nica [i pl\cutag`dilare a sim]urilor“, care pune artistul`n postura de prizonier actant `n ecua]ia„p`ine [i circ“ pentru mul]ime.

Institu]ia despre care vorbe[ti este, `negal\ m\sur\, [i un posibil r\spuns al dan-satorilor [i coregrafilor la „un chagrin,une impossibilité, une tristesse, une mau-vaise volonté, une chute, une absence, unaveuglement, un non-vouloir, un non-pou-voir, une non-construction, une non-possi-bilité, une tête tranchée“, cum spuneaVera Mantero.

C`t de puternic sim]i c\ s-a schimbatpercep]ia asupra dansului contempo-ran din România de c`nd a ap\rutCNDB?

Dac\ a[ `ncerca s\ r\spund serios la a-ceast\ `ntrebare, a[ fi acuzat, poate, deinfatuare. Este cert c\ s-a scris altfel [imult mai mult despre dansul contempo-ran. Din toate semnalele primite, a[ pu-tea spune c\ exist\ o `mbun\t\]ire a felu-lui `n care dansul este receptat [i privit.Prin atitudinea [i discursurile propuse `nproiectele noastre [i ale arti[tilor cu carecolabor\m, cred c\ am reu[it s\ ar\t\mm\car c\ dansatorii [i coregrafii nu seocup\, a[a cum credea mult\ lume, cu„datul din picioare“, cu ornamenta]ia fri-vol\ care `nso]e[te alte forme artistice, cupiruete gra]ioase, dar sterile [i ridicole, [i c\preocup\rile multora dintre ei s`nt multmai serioase. Chiar [i atunci c`nd acesteas`nt lansate `ntr-o manier\ uneori playful,alteori rebelo-contestatar\ sau altfel. Nuneg, unii chiar se mai ocup\ cu „datul

din picioare“, dar nu la CNDB.Cred c\ pentru schimbarea percep]iei

este nevoie de un travaliu de lung\ du-rat\. Dansul a fost dintotdeauna consi-derat un accesoriu pl\cut ochiului, un di-vertisment u[urel. Este nevoie de multtact [i insisten]\ pentru a d\r`ma preju-dec\]ile [i falsa imagine a unui domeniuat`t de complex [i cu at`t de multe mani-fest\ri.

C`te dintre proiectele pe care ]i-aipropus s\ le realizezi de c`nd e[ti di-rector la CNDB s-au finalizat?

Cele mai multe s-au realizat pentru c\`mi propun de fiecare dat\ lucruri feza-bile, realiste, nu m\ a[tept s\ schimb lu-mea peste noapte [i nici s\ fac `n c`]ivaani tot ceea ce nu s-a f\cut p`n\ `n pre-zent pentru acest domeniu. Atunci c`nde[ti onest cu tine [i cu ceilal]i, [i e[ti atentla valorile pe care vrei s\-]i `ntemeiezipracticile, [i ac]iunile, deciziile nu mais`nt at`t de greu de luat...

La c`te proiecte personale ai fost ne-voit s\ renun]i?

N-am renun]at la nici unul, deoarece nule-am conceput. G`ndurile [i ideile carem-au vizitat `n aceast\ perioad\ nu ajun-seser\ `ntr-o faz\ at`t de avansat\ `nc`t s\`ntrev\d poten]ialul unor proiecte viitoa-re. Dac\ le-a[ fi sim]it suficient de puter-nice, s`nt convins c\ le-a[ fi transformat`n proiecte, chiar dac\ activitatea Centru-lui m\ acapareaz\ aproape total. Am avutc`teva interven]ii [i o singur\ `ncercaremai serioas\ de a crea ceva, dar am optatpentru forma unui experiment scenic pen-tru c\ era `n acord cu con]inutul care `n-cerca s\ ias\ la iveal\.

S`nt genul care creeaz\ exclusiv atuncic`nd simte c\ are ceva de spus. ~ntre spec-tacolele mele au fost distan]e de ani. Nuvreau s\ iau asupra mea presiunea pie]ei[i a ipotezei c\ voi disp\rea din ochii pu-blicului [i ai directorilor de teatre [i festi-valuri dac\ nu creez ceva `n fiecare an.Mai bine s\ dispar dec`t s\ creez doar pen-tru a `ntre]ine iluzia c\ „s`nt aici“, „exist [iproduc“, „s`nt vandabil“, „mai pot“... {tiuc\ uneori mediocritatea este preferabil\anonimatului, `ns\ pentru mine estefoarte important ca, `n ceea ce fac, s\ fiu`n primul r`nd onest cu mine `nsumi [i cuprocesul artistic pe care-l declan[ez. S`ntcon[tient, onestitatea nu este totul, darconsider c\ este o condi]ie esen]ial\ care,dac\ nu este `ndeplinit\, te pune `n situa-]ia de a crea tot felul de produse artifi-ciale, lipsite de un minim adev\r.

De ce te love[ti `n func]ia de directoral unei institu]ii de spectacol `nRomânia `n 2008? Au fost momente`n care ai sim]it c\, birocratic, e[tilegat de m`ini [i de picioare?

Pe primul plan se afl\ legisla]ia inadecvat\realit\]ilor contemporane [i nevoilor care de-curgdin asumarea acestei contemporaneit\]i.

PERFORMERUL {I COREGRAFUL MIHAI MIHALCEA, DIRECTOR AL CNDB:

La CNDB, dansatorii [i conu se ocup\ cu „datul diMihai Mihalcea este un director atipic [iun artist oportun care se sustrage rotiso-rului din societatea spectacolului contem-poran. Mihalcea nu ]ine cu din]ii la pre-zen]a artistic\ nemotivat\ de un demerscare s\-l ard\ cu-adev\rat. Alege s\ creezedoar atunci c`nd are de lansat un c`mp decercetare [i reflec]ie asupra unor teme [iatitudini vulnerabile [i incomode careexpun dansul contemporan unei recept\rideopotriv\ epidermice [i analitice.

~n Stars High in Amnesia’s Sky, Mihalcea a transpus felii din comunismul-spectru`ntr-un scenariu care, prin accentul pus pe pove[ti intime, `mbl`nze[te f\r\ s\cosmetizeze istoria. ~n Remix/You come tosee the show a pus la b\taie osatura unuispectacol mai vechi, pe care l-a decojit sub ochii no[tri. Mihalcea e `ntotdeaunapreocupat de contextul imediat fa]\ decare `[i ia, prin viziunea artistic\, distan]anecesar\ igieniz\rii min]ii creative.

„Suplimentul de cultur\“ a lansat campania „Artistulasociat“. Timp de o lun\, un artist selectat de echipa revistei va fi promovat `npaginile publica]iei.

» SEPTEMBRIE: Forma]ia URMA.Azi o ascul]i [i nu e. URMA aap\rut `n 2003, iar `n urm\cu doi ani a disp\rut. Anultrecut a scos `ns\ un noualbum, Trend Off. „Now let’sall pray for a miracle. MaybeGod has URMA on its iPod.“Coordonatorul lunii: Anca Baraboi

» 1 NOIEMBRIE:RETROSPECTIVA CAMPANIEIARTISTUL ASOCIAT

De-a lungul unui an,„Suplimentul de cultur\“ v-aprezentat 12 arti[ti din zonediferite – film, literatur\,teatru, arte vizuale, dans [i muzic\. Fiecare dintreace[tia a fost relevant pentru actualitatea cultural\(reflect`nd, de altfel, fidelprofilul magazinului nostrucultural). Ace[tia au fostregizorul Alexandru Solomon,scriitorul Dan Lungu, actorul[i regizorul Florin Piersic Jr.,artistul vizual Daniel Knorr,coregraful Manuel Pelmu[,trupa Luna Amar\,scriitoarea GabrielaAdame[teanu, regizorul RaduMuntean, regizorul RaduAfrim, artistul vizual MateiBejenaru, trupa Urma,coregraful [i performerulMihai Mihalcea.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 199 » 4 – 10 octombrie 2008

ARTISTUL ASOCIAT

ooccttoommbbrriiee ––MIHAI MIHALCEA

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 11 – Interviu

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 22 – Text de autor

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 33 – Criticii despre...

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 44 – Colegii de breasl\ despre...

O ADEV|RAT|DICTATUR|

9 «

campanie

„Avem de-a face cu o adev\rat\ dictatur\ a MinisteruluiEconomiei [i Finan]elor. Toate ini]iativele de schimbare adiverselor legi cu care avem de-a face se lovesc de obtuzitatea [i inflexibilitatea celor din acest minister.“

www.supliment.polirom.ro

Este un calvar s\ faci slalom printre re-stric]ii absolut aberante, care te oblig\ s\respec]i legea atunci c`nd, prin specificulactivit\]ilor, n-o po]i face. A produce [i aprezenta un proiect artistic nu `nseamn\deloc acela[i lucru cu a produce [i mon-ta parchet. Din p\cate, la noi, toate s`ntpuse pe acela[i plan [i li se aplic\ acelea[ireguli.

Avem de-a face cu o adev\rat\ dicta-tur\ a Ministerului Economiei [i Finan]e-lor. Toate ini]iativele de schimbare a di-verselor legi cu care avem de-a face selovesc de obtuzitatea [i inflexibilitateacelor din acest minister. Nici m\car mi-nistrul Culturii [i Cultelor sau secretariide stat n-au reu[it s\ produc\ anumiteschimb\ri pe care [i le-ar fi dorit...

Ce te preocup\ acum `n dansul con-temporan? Ce cercetezi, pe ce mizezi?

Simt [i la noi pericolul instal\rii unei do-ze consistente de comoditate `n derula-rea unor proiecte. Am perceput `n multedintre spectacolele v\zute o atitudine-[a-blon de a fi pe scen\ [i o serie de auto-matisme care m-au f\cut s\ doresc scurt-circuitarea lor. Recent am `ncercat s\ `iarunc `ntr-o situa]ie limit\ pe arti[tii in-vita]i `n cadrul unui experiment scenicdin Amprenta mea de la CNDB, folosin-du-m\ de fapte reale care se `nt`mplau `nvia]a mea `n acel moment. M\ preocup\foarte mult grani]a sau, mai bine zis, ab-sen]a demarca]iei dintre via]a privat\ [icea profesional\. Nu percep arta prin ca-re m\ manifest drept o meserie, iar ceeace mai r\m`ne drept „via]a mea perso-nal\“. Planurile se suprapun, se comple-teaz\ [i se influen]eaz\ reciproc. Le con-sider mai mult ca pe un tot continuu `ncare exist\ aspecte [i nuan]e diferite. Oconsecin]\ ar fi c\ nu m\ mai antrenez `nspiritul vreunei tehnici de dans, c\ci,continu`nd firul acestei logici, mi se parestupid s\ m\ antrenez pentru propriavia]\...). Cel mult fac exerci]ii fizice...Am ceva de spus [i f\r\ corpul profesio-nalizat [i instruit, dresat `n logica vreuneitehnici de dans.

Ca urmare a acestor preocup\ri, am`ncercat `n cadrul acelui experiment s\`mping limita de expunere a fiec\rui ominvitat, nu `n sensul exhibi]iei ostenta-tive, ci al deschiderii [i transparen]ei to-tale. Problema este c\ rezultatul este unulcare sperie. Este atipic, foarte personal,puternic individualizat [i at`t de diferit`nc`t con]inutul [i forma nu mai s`nt re-cognoscibile [i percepute drept art\. Tr\-im `ntr-o lume `n care presiunea econo-micului asupra a tot ceea ce exist\ a creatun sistem perfect func]ional de a schema-tiza lucrurile [i de a le face accesibile [iu[or recognoscibile. Consumatorul tre-buie `ndemnat s\ treac\ de la dorin]\ la`mplinirea acesteia, iar pentru asta lucru-rile trebuie s\-i fie accesibile.

~n art\ `ns\ s`nt foarte interesat de a-cel con]inut/adev\r frust [i viu, `n mi[ca-re, aproape imposibil de surprins [i de

constr`ns `ntr-o form\ sau alta. C`nd pui`n fa]a oamenilor a[a ceva, cei mai mul]is`nt dezorienta]i [i refuz\ s\ primeasc\ cele oferi, deoarece nu recunosc „obiectul“.Este [i consecin]a standardiz\rilor detoate tipurile. M\ `ntreb `ns\ ce se poateface pentru a proteja spa]iul [i ideile delogica uniformiz\rii [i a stereotipiilor,astfel `nc`t aceasta s\ nu se extind\ [i `ncelelalte zone extraartistice. Pentru astanu numai noi (arti[tii) trebuie s\ facemceva. ~ns\ noi trebuie s\ contamin\m c`tmai mult g`ndirea celorlal]i `n acest sens,astfel `nc`t s\ nu se mai a[tepte de la nois\ cre\m exclusiv acele „obiecte“ pe careoamenii le pot recunoa[te cu u[urin]\.A[ prefera ca ace[tia s\ aib\ exerci]iul dea `ncerca recunoa[terea [i `n]elegereaoric\rei construc]ii ideatice sau artistice,indiferent dac\ se afl\ `n zona a[tept\ri-lor [i op]iunilor lor sau nu.

Ce tip de performance/uri ]i-ai dori s\faci `n acest moment? Dac\ m`ine n-aimai fi director al CNDB, care e primulshow de care te-ai apuca?

De ceva vreme m\ tot g`ndesc p`n\ undepoate merge libertatea artistului [i cares`nt responsabilit\]ile sale. Citesc tot fe-lul de declara]ii, aud tot felul de preten]ii[i revendic\ri venite de la arti[ti din toat\lumea [i m\ `ntreb care e fi[a de post aartistului `n fa]a umanit\]ii. V\z`nd mul-te dintre pozi]iile aberante ale unora, mi-avenit ideea cre\rii unui spectacol despreo posibil\ dictatur\ a arti[tilor. Cum arar\ta lumea [i c`t de tare s-ar schimbadac\ ar fi condus\ de arti[ti?

~n Amprenta ta, ai prezentat Re-mix/You come to see the show al c\-rui concept se baza pe distan]area deperformance-ul ini]ial, pe comenta-riul uneori cinic al diverselor mo-mente din spectacolul de baz\. Sim]iuneori c\ spectacolele tale nu te maireprezint\?

Spectacolul despre care vorbe[ti este u-nicul caz `n care am aplicat deta[area cainstrument de lucru. Pe scheletul unuisolo creat `n 1999 [i considerat de mineun e[ec total, am creat o alt\ pies\ `n carevorbesc tocmai despre acest e[ec. ~ntretimp, abordarea asta a prins at`t de bine,`nc`t noua versiune a lucr\rii a fost invi-tat\ la multe festivaluri interna]ionale [icontinu\ s\ fie din 1999 `ncoace. A de-venit cea mai veche [i cea mai jucat\ pie-s\ a mea care, `n fundal, ne spune c\ ori-cum `n via]a unui artist s`nt dou\ maritragedii: una este s\ ai succes, iar cealalt\este s\ nu ai. Cum nici povestea acestuisucces nu e una care s\-mi plac\ prea ta-re, am tot timpul material nou la care s\m\ raportez c`nd joc piesa. Aceasta a r\-mas un format deschis `n care firul ro[ueste creat de confesiunea e[ecului primeivariante a solo-ului [i de transformareaacestuia `ntr-un succes, dar orice acci-dent de parcurs, orice am\nunt cotidian

care `mi atrage aten]ia `n ziua sau `n pe-rioada respectiv\ poate fi inclus `n versiu-nea prezentat\ `ntr-o anumit\ sear\. Evi-dent, dac\ are leg\tur\ cu con]inutul [idac\ are poten]ialul de a sublinia ceva dinceea ce consider c\ trebuie comunicatpublicului.

Crezi c\ spectacolele de dans româ-ne[ti au o pozi]ie socio-politic\ asu-mat\? Te intereseaz\ acest tip de po-zi]ie? E nevoie de ea?

Nu cred c\ putem generaliza. S`nt preapu]ine cazurile pieselor care au o pozi]ieasumat\ de acest gen. Consider`nd c\rolul artei este [i acela de a-i face pe oa-meni s\ g`ndeasc\ [i s\ devin\ mai con-[tien]i de anumite aspecte ale vie]ii lor,a[ spune c\ este nevoie de lucr\ri cu oasemenea pozi]ionare. Nu s`nt `ns\ adep-tul lucr\rilor „cu steagul `n din]i“, criticecu orice pre] [i/sau militante, dac\ aces-tea s`nt singurele lor calit\]i. Dac\ nu pro-duc ceva [i `n plan estetic pentru minenu este suficient. Totu[i, pentru c\ tr\im`ntr-o Românie duplicitar\ [i anesteziat\,`ncurajez o astfel de atitudine. Este marenevoie de pozi]ionare critic\. ~n acela[itimp `ns\, mi-e team\ s\ nu transform\marti[tii `n gardienii de serviciu...

Ce te descurajeaz\ cel mai tare `nacest moment `n România? Ce te faces\ zici „hai c\ merit\“?

Absen]a con[tiin]ei civice [i lipsa de re-ac]ie aproape generalizate s`nt lucrurilecare m\ deranjeaz\ [i m\ nelini[tesc celmai mult la societatea româneasc\ deast\zi ([i de ieri). Indiferen]a ubicu\, mo-liciunea privirii care trece peste lucruri

ca [i c`nd n-ar fi acolo, u[urin]a cu care co-abit\m deseori cu variante ale monstruo-sului [i cu care reu[im s\ ne justific\m nearat\ c\ nu percepem consecin]ele ges-turilor [i ac]iunilor noastre. C\ reac]io-n\m de cele mai multe ori f\r\ con[tiin]avalorilor pe care ne `ntemeiem practicile,obiceiurile, gesturile [i ac]iunile. Exage-r`nd un pic s-ar putea spune c\, `n afarainstinctelor primare care ne ap\r\ de pe-ricolele imediate, nu avem nici un senzoractiv pentru ceea ce ne afecteaz\. Ne lip-se[te sensibilitatea la schimb\rile politice[i sociale care ne afecteaz\ ca indivizi [ica grupuri [i, ca urmare, nu reac]ion\m.

De[i istoria noastr\ e plin\ de viteji,eroi [i martiri, mi-e team\ c\ (non)reac-]ia la seria de evenimente petrecute `n is-toria recent\ [i foarte recent\ a Românieine ofer\ o alt\ posibil\ `n]elegere a felu-lui `n care românii s-au comportat dese-ori, ca cet\]eni [i ca na]iune de-a lungultimpului. M\ `ntreb de unde at`ta tole-ran]\ pentru intolerabil? De unde at`talejeritate a accept\rii [i p`n\ unde se poa-te `ntinde aceasta? De unde at`ta duplici-tate? De unde ne vine rezerva uria[\ deacomodare cu aproape orice? {tiu `ns\ c\n-am s\ aflu r\spuns prea cur`nd...

M\ mai descurajeaz\ [i felul `n carene raport\m la cultur\. O facem cu mor-g\, tr\irism. Metafora este `nc\ la marepre] (`n ceea ce ne prive[te, acuza suprem\a unei doamne profesoare din UNATCsun\ cam a[a: „N-ai metafor\-n corp, dra-g\!“). Dac\ nu e asta, vrem s\ ne sincro-niz\m cu orice pre] [i cre\m tot felul deformate f\r\ con]inut. Ne lipsesc tonuljust [i echilibrul. S`ntem ori prea cool,ori de-a dreptul anacronici. Mi-a[ dori [i ocale de mijloc, mai mult\ luciditate [i maipu]ine complexe provinciale. A[ vrea s\v\d mai pu]ine degete mici ridicate pre-]ios atunci c`nd vorbim despre cultur\ [imai pu]ini t\tuci ofili]i care coboar\ dinceruri ca s\ ne lumineze. M-a[ bucuradac\ am sc\pa de duplicitate, dac\ v`n\-torii de granturi [i cei care nu mai potdormi f\r\ Nobel s-ar relaxa. Moroc\no-[ii, justi]iarii [i morali[tii s\-[i g\seasc\lini[tea al\turi de cei dezinhiba]i care vorprovocarea [i noul cu orice pre].

Ce m\ face s\ spun „hai c\ merit\“? ~n-t`lnirea cu oameni sensibili [i inteligen]i,capabili s\ produc\ acea arsur\ veritabil\de creativitate, care s\ corodeze plato[ade ifose, ]`fn\, iner]ii [i inadaptare.

coregrafiidin picioare“

» Noi vrem s\ obi[nuim publicul cu ideea c\ a merge la un spectacol poate s\ devin\ o experien]\ de via]\mult mai personal\ dac\ renun]\ la a[teptarea – pe care o are uneori – de a fi doar delectat, pl\cutimpresionat [i/sau amuzat. C\ uneori este necesar s\ renun]e la rolul s\u de receptor pasiv c\ruia, `n schimbul biletului pl\tit, trebuie s\ i se livreze confirmarea propriilor convingeri [i op]iuni estetice.

Doris Mironescu: „Frumuse]ea cap\t\ `n poeziile lui {tefanManasia o calitate distinctiv\, abstract\: Manasia v`neaz\ ideeade frumuse]e, s-ar zice, [i nu frumuse]ile pe care via]a i leofer\“.

O CALITATEDISTINCTIV|

» 10

printre r`nduri

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 199 » 4 – 10 octombrie 2008 www.supliment.polirom.ro

SEMNAL

Rubik, roman colectiv, edi]ie cartonat\, `nso]it\ de DVD, prefa]\ de Simona Popescu, colec]ia„Fiction Ltd“, Editura Polirom, 544 de pagini, 44.95 lei

„Rubic, rubici – autori ai romanului Rubik. Foarte diferi]i. Unora le place Fight Club, altora Jules et Jim.Unii ascult\ muzic\ electronic\, al]ii Callas, unii Radiohead, al]ii muzic\ veche, compus\ de DimitrieCantemir. Unii citesc Hunter S. Thompson, al]ii Raymond Roussel. Unii s`nt consumatori de benzi de-senate (semnate Moebius!), al]ii-s `nnebuni]i dup\ Odilon Redon (ca s\ dau doar c`te dou\ borne «elec-trice», eclectice). Dar au, pe de alt\ parte, at`tea lucruri `n comun (nu doar c\r]i, filme, muzici)! Fiecaredintre ei va citi romanul altfel. Fiecare va vedea `n el altceva. Fiecare `[i va face... rubikipedia sa!“ „Rubik – nu e doar un cub!1. E o juc\rie! E o cutie! E, printre altele, un obiect literar escherian-fractalic-moebusian. La fel ca peContinua Band\, personajele [i autorii Rubikului, prin varii r\suciri, `ncep s\ se confunde, de nu mai[tii cine-i cine [i ce s-a `nt`mplat cu fiecare dac\ nu e[ti atent [i dac\ nu ai un bun antrenament. Per-sonajele intr\ `n pielea autorilor [i autorii se prelungesc `n personajele lor [i-ale altora.2. Prima autofic]iune colectiv\ de pe meleagurile carpato-danubiano-pontice – [i nu numai!3. Mai mult dec`t literatur\.“ (Simona Popescu)

Daniel B\nulescu, Cel mai bun roman al tuturor timpurilor, colec]ia„Proz\. Seria de autor «Daniel B\nulescu»“, Editura CarteaRomâneasc\, 576 de pagini, 44.95 lei

„Cel mai bun roman al tuturor timpurilor este Biblia“, afirm\ la un mo-ment dat un personaj din roman. De ce [i-a intitulat astfel Daniel B\nules-cu romanul, care face parte din clanul de romane AM V|ZUT, LUCR~ND,DEGETUL LUI DUMNEZEU? Simplu. El este Cartea C\r]ilor Epocii deAur [i, `mpreun\ cu Te pup `n fund, Conduc\tor iubit! [i Cei [apte regiai ora[ului Bucure[ti, a reu[it s\ p\trund\ `n toate subteranele dictaturiicomuniste [i s\ demonteze toate componentele mecanismelor maleficeale opresiunii. Este o carte care va face lumin\ [i va rescrie istoria.„Daniel B\nulescu inaugureaz\ familia Crailor de Centru Civic, ca s\spunem a[a. Proza lui de]ine o teribil\ capacitate de a transforma `n b`lcidr\cesc, comedie fantast\ [i elan de pa[ol na turbinca toate beznele fizice[i morale prin care am trecut.“ (Dan C. Mih\ilescu)

Doris Mironescu

CCiittiinndd vvoolluummuull lluuii MMaannaassiiaa [[ii mmaaiiaalleess rreecciittiinndduu-ll,, ssee oobbsseerrvv\\ cc\\

uunniivveerrssuull tteemmaattiicc nnuu ddeeffiinnee[[tteeddeelloocc aacceeaasstt\\ ppooeezziiee.. Locali-zarea e nesemnificativ\. C\e vorba de Amazon sau deNad\[, de cimitirul Cal-variei din Cluj sau de oplaj\ fellinian\, de „pa-raginile paradisiace“ de

la Canalul Moriisau de o copil\-rie desprins\ dinTarkovski – spa-]iul se dizolv\

repede `n poezia lui Manasia [i timpul `lurmeaz\ f\r\ `nt`rziere.

Determinarea spa]ial\ at`t de aproxi-mativ\ elibereaz\ de sub contract deter-minarea tematic\: dac\ ne oprim la ima-ginile copil\riei [i adolescen]ei, la vagabo-nzii pitore[ti [i la personajele kitschoasedin telenovele, nu am intrat `nc\ `n lu-mea din cartea micilor invazii. Afirma]iade sub fotografia autorului de pe man[e-ta volumului, „scrie despre margin(al)i,dinspre margine“, nu este dec`t o fraz\orgolioas\ formulat\, timid, voind s\ a-rate dorin]a nietzscheean\ de r\sturnarea valorilor acceptate prin adoptarea u-nui unghi de vedere nou [i paradoxal. Nuavem de-a face cu o luare `n st\p`nire aunui „teritoriu“ poetic, `n sensul c\lines-cian din Universul poeziei. Lirica lui Ma-nasia se plaseaz\, voluntar [i `nc\p\]`-nat, `n alt\ parte.

Poezia t`n\rului clujean din acest vo-lum unitar [i armonios este una destulde abstract\: ea se compune dintr-unlung discurs despre frumuse]e, iden-tificat\ cu insisten]\ `n tot felul despa]ii bizare [i transportat\, prin aso-cieri aiuritoare de imagini, la maridep\rt\ri, `ntr-un film („ca s\ nufugim cumva acas\ la mamma ro-ma/ca s\ nu vis\m la gleznele debronz/ale Brunei ce se `mpreun\cu iepurii“), `ntr-o carte („f\r\prea mare patetism `nh\mat/la

Mi-ar fi pl\cut s\ `ncep cronica aceastaca pe un fel de dialog la distan]\ cu{tefan Manasia, poetul clujean carereu[e[te, cu acest abia al doilea volumal s\u (dac\ `l punem `n parantez\ pecel publicat `n form\ volant\ acum doiani, etica grunge/c`nd tu vii, [i reluatintegral `n cartea de fa]\), s\ se plaseze`n avangarda liric\ a genera]iei sale, ogenera]ie ce nu duce lips\ de agitatori[i lideri de ocazie. Mi-ar fi pl\cut s\scriu aici ceva care s\ reprezinte `nacela[i timp o l\murire pentru publiculnostru vaporos [i ipotetic, dar [i un gestde comunicare cu poemul (s`nt

numeroase [i str\vezii apelurile lacomprehensiune din volum: vezi [irurilede fill in the blanks din poemeletarkovskiene!). Am senza]ia c\ {tefanManasia pune, mai mult dec`tmajoritatea colegilor s\i de genera]ie,problema apari]iei unui critic literar cares\ realizeze o „descriere a poeziei `nse[i“cu aplica]ie la cazul s\u. E lucru rar caun t`n\r poet nu doar s\ aproximezepoezia, ci s-o redefineasc\ pur [i simplu`n termeni proprii, iar ca acest fapt s\ sepetreac\ `n vremea noastr\ e aproapeneverosimil. Cu marele regret c\ nu potfi eu acel critic `ncep cronica de fa]\.

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

Madlena de aerProbabil c\ om fi c`teva sute de miide muritori pentru care c`ntecele luiLeonard Cohen au `nsemnat multmai mult dec`t un fundal sonor laepisodul x din biografia personal\.Unii ar putea chiar m\rturisi c\ me-lodiile cu texte cu tot au fost chiarparte din vie]ile lor. Fiecare deci culeonardcohenul lui, imposibil de po-vestit. Atunci de ce scriu totu[i de-spre 21 septembrie 2008, c`nd nicim\car n-am fost la Bucure[ti, pestadion? Pentru c\ `n 21 septembriedup\-amiaza am ajuns pe Himalayamea din 2008, `n piscul piscurilor,f\r\ s\ m\ clintesc din cas\, `n chipde invizibil\ scam\ pitulat\ pe No-kia lui Mircea Mih\ie[. Cred c\ de lasute de km distan]\ am fost mai exal-tat\ dec`t el, care a stat lini[tit la ta-clale aproape dou\ ore cu `nsu[iCohen. Recunosc, c`nd i-am auzitvocea `ntreb`nd de Ca[in, mi-a cam

s\rit inima din piept. Dar medica-mentul Prestarium a prestat maibine ca oric`nd [i mi-a ]inut cordulpe linia de plutire. Ba chiar m-a aju-tat ca, dup\ ce i-am transmis c`nd afost ridicat\ m\n\stirea, s\ pot s\ascult Dance Me To The End OfLove, Tower of Song sau Take ThisWaltz `n priz\ direct\, cu telefonulla ureche, senin\ [i `mp\cat\ ca unbudist zen. F\r\ s\ mai pot ad\uganimic nici atunci, nici acum. Doaraceste dou\ fotografii [i fraza lui Le-on Wieseltier, prietenul lui Leonard,a[a cum le-a tradus MM `n carteadespre Cohen, citit\ [i r\scitit\ `n21 septembrie. „...lumina se schim-b\, pagina se `ntoarce, m`ng`ierease fr`nge, ghea]a se tope[te, umbrase stinge, sticla se sparge, vestea so-se[te – iar lumea nu va mai ar\ta ca`nainte...“.

Poezia lui {tefan Manasiasau despre frumuse]e

Doris Mironescu: „Citindu-[i textele, {tefan Manasia `[i ucidecon[tient efectele scripturale printr-o rostire cursiv\ [i doarmoderat-expresiv\. Se vede c\, pentru el, poezia nu trebuie s\fie declamatoare [i flamboaiant\“.

LECTURAPOEMELOR

www.supliment.polirom.ro

11 «

printre r`nduri

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 199 » 4 – 10 octombrie 2008

C`nd le spun amicilor (totmai des, `n ultima perioad\)c\ urmeaz\ s\-mmi fac unacvariu, pe figurile lor apardeodat\ umbrele `ngrijor\rii.

Mi se arunc\ o privirecontrariat\, urmat\ invariabilde `ntrebarea: – Dar nu [tiice greu e s\ `ntre]ii unacvariu? M\ uit [i eug`nditor la interlocutor,cunosc`nd deja continuarea:– Dar ce-]i veni? O s\ stai tus\ schimbi apa `n fiecares\pt\m`n\? {i o s\ m\sorizilnic temperatura dinacvariu cu termometrul? Aitu nervi s\ cure]i geamurile,pietri[ul de pe fund, melciiag\]a]i de plante? Tecredeam om serios...

A fi om serios `nseamn\,

la noi, s\ ]ii vreo cinci pisici(trei castrate, dou\ `nc\isterizate sexual), care s\-]ilase p\r de pe covoare p`n\-nfundul sufletului [i care s\ezite, la infinit, `ntre Whiskascu arom\ de carne de stru][i oase selectate atent, s\ nufac\ a[chii.

Sau, dac\ e[ti un om [imai hot\r`t, s\ `ngrije[ti oechip\ robust\ de c`ini,plimb`ndu-l pe fiecare de treiori pe zi, chiar dac\ afar\ ep`rjolul B\r\ganului ori v`ntulmortuar siberian. A mergecu pisicu]a bolnav\ sau cudul\ul melancolic la doctorulveterinar, suferind al\turi denecuv`nt\torul cu ochiumezi, nu ridic\ probleme.~n schimb, proprietarul de

acvariu lucr`nd `n logicanumerelor mari e sincercomp\timit pentruistovitoarea sarcin\ asumat\.

~n realitate, a ]ine unacvariu e cel mai u[or lucrudin lume. Cu o condi]ie:acesta s\ fie unul mare.Volumul fiind pe m\sur\, veischimba apa doar o dat\ pelun\. Pe fund vor opera,oricum, bine cunoscu]iisanitari cu must\]ile lorprofesionale.

Iar melcii care vor `ntrecem\sura, sim]indu-se preabine printre plantele mele [iprolifer`nd indecent, vor luadrumul WC-ului, f\r\ s\ amvreo mustrare de con[tiin]\.

Oric`t de milos a[ fi, nupot s\ suf\r, `n mod real,pentru un melci[or dintreizeci. O singur\ dat\ ampl`ns pe marginea acvariului,la moartea unui xifo verde (o

raritate), care era at`t deinteligent, `nc`t nu-l puteamprinde dec`t la ap\ mic\. ~iv\d parc\ s\biu]a deodat\inert\, [i-mi vine, dup\ unsfert de veac, un nod `n g`t.

Logica numerelor mari(sintagm\ de finan]ist cinic)`nseamn\ aici, de fapt,crearea unui cosmosreproductiv. Nu-mi placacvariile cu pe[ti uria[i,ultraexotici, `n care fiecareexemplar e o personalitatenepre]uit\.

Mi se par potrivite maidegrab\ pentru restaurante[i hoteluri, s\ distreze clien]ii`n timp ce m\n`nc\, s\-iconsoleze c`nd achit\ notade plat\. ~i vreau pe locatarimai m\run]ei [i diferi]i `ntreei, fiindc\ vor tr\i, dac\ nu`ntr-o armonie natural\,atunci `ntr-o democra]iegarantat\ constitu]ional. Nu

voi s\ [tiu de proverbefataliste.

Un pe[te mare care-l`nghite pe cel mic n-are cec\uta `n acvariul meu. E locpentru toat\ lumea sublumina becului.

Circuitul vie]ii dintrepere]ii de sticl\ estefascinant. Cu pu]in\ grij\ [io aten]ie r\spl\tit\, po]ivedea cum dintr-o femel\gestant\ ies la soroc, `ntr-orafal\ uimitoare, micighemotoace, c\z`nd lin capara[utele spre fundulacvariului. C`nd se atinge depietri[, fiecare ghemotoc se

destinde [i apare ca unminuscul pe[ti[or, d`nd vioidintr-o codi]\ microscopic\.Adul]ii l-ar `nghi]i penemestecate, dac\proprietarul grijuliu nu i-ar fiasigurat viitoarei mame unloc `n ceea ce se nume[tef\t\toare. Dup\ ce a scos, `nserie, treizeci-patruzeci deghemotoace, mamastahanovist\ se poate`ntoarce printre tovar\[ii ei.Puii r\m`n `n cre[atransparent\ [i vor daaprecierea cuvenit\firimiturilor dintr-ung\lbenu[ de ou.

Fish (I) BUCURE{TI FAR WEST

Daniel CRISTEA-ENACHE

jugul respira]iei inspiri aer fosforic/cudetergen]i cu scene exponen]iale/dinromane g`f`ind de at`ta rezisten]\ princultur\/de at`ta anticomunism“) sau`ntr-o reminiscen]\ documentar\ a uneiistorii insalubre („remu[carea era o con-serv\ muzeificat\ de/Zyklon B“).

Imagina]ia lui Manasia nu este `ns\una livresc\. T`n\rul poet urm\re[te fan-tasma unei frumuse]i tangibile `n apap`r`urilor murdare, pe maidane [i `nstaniolul `nghe]atei Napolact aruncat pecaldar`m. Uneori, poemul s\u nu estedec`t un inventar al ilumin\rilor cotidie-ne, captate paradoxal din m`zga zilelor,de[euri pre]ioase de candoare, de ino-cen]\ sau de autenticitate ce pot fi reci-clate sub form\ liric\ odat\ ce poetul le-asustras nefericitelor lor destina]ii: „amv\zut colaje de frunze, ziduri co[covi-te,/oameni cu `nc\l]\ri proaste [i um-brele negre,/un cire[ umed [i viu/l`ng\cri[ti de tabl\ despuia]i & `nfr`n]i/amv\zut femei la 30 [i ceva cu care a[ fif\cut dragoste,/am atins cu geaca tem-plul iehovi[tilor/`n\untru b\rba]i discu-t`nd afaceri [i spun`nd «servus»,/am v\-zut o gur\ senzual\ sub musta]a gri zi-c`nd «hai `napoi, trebuie s\ cump\r p`i-ne»,/un c\]el `ncol\cit `n ploaie care/a-ducea a g\in\ ro[cat\,/o fat\/sufoc`ndu-sesub paltonul prea greu sub [alul imens,/am v\zut tipi `n salopete albastre schim-b`nd programul de cinema/l`ng\ ceasulelectronic de la Minerva,/am v\zut apa[iroind `n rigol\/[i limuzinele [u]ilorscurg`ndu-se lent“. ~n aceste ample acu-mul\ri se observ\ mai degrab\ `nfrigu-rarea c\ut\torului de frumuse]e dec`t de-liciul plimb\re]ului prin vreo Lustgar-ten. Detaliile s`nt salutate atunci c`nd potfi identificate „`n natur\“, decupate atent[i indexate cu grij\ `ntr-o clasor inefabil.A[ compara (deforma]ie belfereasc\!) ti-pul acesta de decupaj imagistic cu aceladin celebrul poem Ulysse al lui Ilarie Vo-ronca („citat“, de altfel, de c\tre autor cuoarece ironie postmodern\: „am privit cu`ng\duin]\ obrajii buc\la]i ai clujence-lor“). Nu doar verva lui Voronca lipse[-te, ci [i u[urin]a cu care acesta poetizea-z\ lumea din jur. Inocen]a risipitoruluide metafore interbelic este `nlocuit\ decircumspec]ia gestului recuperator, decolec]ionar avar, al t`n\rului clujean.

Manasia nu este un flâneur care cu-lege tot ce i se prezint\ `n fa]a ochilor,con[tient de capacitatea sa remarcabil\de a transfigura verbal lumea. Mai de-grab\, el p`nde[te `nfrigurat `ntrup\rileunei realit\]i pe care a `ntrev\zut-o, poa-te, c`ndva, [i ale c\rei rosturi le-a price-put abia pe urm\. Tocmai de aceea, fru-muse]ea cap\t\ `n poeziile sale o calitatedistinctiv\, abstract\: Manasia v`neaz\ideea de frumuse]e, s-ar zice, [i nu fru-muse]ile pe care via]a i le ofer\. Atitudi-nea sa nu este una inocent\, dar nici deun platonism de[ert. El `nregistreaz\ totceea ce aminte[te de frumuse]e, acuz`n-du-[i propria `nstr\inare de lumea aces-teia: „d\deam ocol marginii dar margi-nea nu m\ primea `n\untru/nu-mi spu-nea stai cu noi ia loc pune-]i [i tu ceva`n blid/pentru c\ eram f\r\ `ndoial\ fals[i exhalam duhorile Confortului“. Poetulpoate fi doar martor al epifaniei, nicioda-t\ participant la ea. (Cam asta spunea [iDoina[ `n Orfeu sau tenta]ia realului, da-c\ nu m\ `n[el.) Dar asta nu `nseamn\ c\lumea frumuse]ii nu exist\ sau c\ ea arfi lipsit\ de relevan]\ pentru via]a noastr\cotidian\.

Dimpotriv\, o bun\ parte a existen]eise desf\[oar\ pe muchia unui conflict sub-til, ascuns: `ntre autentic [i inautentic,`ntre frumuse]ea contorsionat\ [i „pas-telul kitsch“, `ntre vagabonzii cele[ti dela Canalul Morii [i „nimfa blond\“ de pemarginea unei piscine telenovelistice. {inu e vorba de a face ca una dintre aces-tea s\ triumfe, ci de a justifica `ntregul,astfel `ncât nimic esen]ial s\ nu se piar-d\. Cea mai mare parte a volumului defa]\ este dedicat\ efortului de a justificaesen]ialitatea frumosului, centralitatealui pentru lumea `n care tr\im. Acestaeste motivul pentru care cartea micilorinvazii r\m`ne una din cele mai lumi-noase [i `mbucur\toare apari]ii liricedin ultimii ani. Nu pentru „umanismul“ei, ci pentru c\ pune, `n sf`r[it, o `ntre-bare c\reia mul]i `i dau doar ocol: cefacem cu poezia? la ce bun poe]ii? {i oface cu toat\ doza de luciditate, umor [iautoironie necesare ca s\ nu compro-mit\ `ntrebarea aceasta crucial\, folosin-du-se de o retoric\ ingenioas\, studiat\,precum `n textul intitulat `mpotriva

poe]ilor: „`i `n]eleg i-am `n]eles totdeau-na pe aceia care/cu inima curat\ [i `n\-untrul propriei limbi/`[i detest\ poe]iiã...þ/i-am `n]eles pe aceia care resping &dispre]uiesc emfaza poe]ilor/lu`ndu-[i do-za de fic]iune [i vis, de abjec]ie [i cumin-]enie,/din romanele editate la Polirom,din filmele-abator,/din muzicile – iefti-n\ marijuana“.

Omul [i CD-ul

M-am deprins s\ scriu c`teva cuvinte [idespre rostirea pe CD a versurilor `n ca-zul apari]iilor editoriale de aceast\ fac-tur\. Dac\ nu din alte motive, m\car pen-tru faptul c\ [i genul acesta de perfor-man]\ merit\ cumva apreciat. ~n plus,mi se pare l\muritor, poate chiar revelator,s\ ascul]i vocea autorului dincolo de tex-tul scris [i s\-i deduci starea de spiritdin diminea]a `nregistr\rii. Citindu-[i tex-tele, {tefan Manasia `[i ucide con[tientefectele scripturale (din Poemul de mar-mur\, de exemplu) printr-o rostire cursiv\[i doar moderat-expresiv\. Se vede c\, pen-tru el, poezia nu trebuie s\ fie declama-toare [i flamboaiant\. De altfel, multe din-tre efectele manieriste ale lui Manasia (ti-tlurile kilometrice, aglutinarea cuvintelor,eliziunile lene[e sau ocazionala ortografi-ere „naiv\“ a unor cuvinte – „fak“, „FERI-CIREA“, „CRETINI“) au sensul unei cen-zur\ri a recitabilit\]ii poemelor sale.

~n acela[i timp, poezia con]ine o reve-la]ie sau m\car o indica]ie a sensului deunde poate veni acea revela]ie. Lectura tre-buie s\ sugereze o astfel de deschidereprin ritmicitatea incantatorie, sus]inut\[i de rima capricioas\ [i pre]ioas\. De a-ceea, autorul cite[te concentrat, cu pum-nii str`n[i, a[ zice, nel\s`ndu-se intimidatatunci c`nd gre[e[te tonul de `nceput alunui poem [i re`ncep`nd lectura de lacheia sol. Adolescen]a [i adolescen]ii s`ntprezen]e frecvente `n poezia lui {tefanManasia. Nici nu-i de mirare – un aseme-nea devotat cult al frumuse]ii este cumvalegat de v`rsta tuturor devo]iunilor. Cevadin adolescen]a unora din eroii s\i per-sist\ [i `n imaginea de pe CD a vocii poe-tului: `ncrederea `n ceea ce are de spus,ostilitatea p\strat\ ̀ n fr`u fa]\ de to]i cei ca-re ar putea s\-l ofenseze. ({i, `ntr-adev\r,

demonul benzii `nregistrate intervine cuviolen]\ cu o secund\ `nainte de sf`r[it-ul ultimului poem, retez`nd ultimeledou\ cuvinte imediat dup\ pronun]ia,`necat\ `n triste]e, a cuv`ntului „striv-it\“... S\ fie o `nt`mplare?) Ofensa tre-buie `nfruntat\. Gravitatea scrisului `loblig\ pe poet s\ stea `n pozi]ie de atac,

de[i structura sa e una pa[nic\. Voi ]ine`ntotdeauna pumnii str`n[i pentru un ast-fel de poet.

{tefan Manasia, cartea micilor invazii,colec]ia „Poezie“, Editura Cartea Româneasc\, 2008

Bogdan Romaniuc: „Omul f\r\ `nsu[iri de Robert Musil prezint\declinul imperiului austro-ungar, v\zut prin ochii personajuluiprincipal, Ulrich, un individ f\r\ `nsu[iri, n\scut cu voin]a de adeveni un om important“.

DECLINULIMPERIULUIAUSTRO-UNGAR

» 12

printre r`nduri

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 199 » 4 – 10 octombrie 2008

Robert Musil anun]\ `n scrierile sale na[tereaomului modern. El este un martor critic alepocii sale [i face parte dintr-o genera]ie deexcep]ie, din „p\durea oamenilor deseam\“, a[a cum a fost denumit secolul alXIX-lea, caracterizat de tendin]a c\tre monu-mentalitate, c\tre grandios [i c\tre opera to-tal\. Primul volum din Omul f\r\ `nsu[iri `iatrage aten]ia lui Thomas Mann, care va de-veni `n scurt timp un admirator al lui Musil.

Hermann Broch, Thomas Mann [i RobertMusil formeaz\ un trio de aur al literaturiigermane contemporane. Musil a avut `ntot-deauna convingerea c\ misiunea sa esteaceea de a cl\di o nou\ lume.

Omul f\r\ `nsu[iri prezint\ declinul im-periului austro-ungar, v\zut prin ochii per-sonajului principal, Ulrich, un individ f\r\`nsu[iri, n\scut cu voin]a de a deveni un omimportant: „Nu e greu s\-l descriem `n linii

ROBERT MUSIL » OMUL F|R| ~NSU{IRI (DOU| VOLUME)

OOddaatt\\ ccuu tteeaattrruull aannttiicc,, ffaannttoommeellee aauu `̀nnccee-ppuutt ss\\ bb`̀nnttuuiiee [[ii pprriinn lliitteerraattuurr\\.. ~~nn EElleeccttrraalluuii SSooffooccllee,, `̀nnttrr-oo nnooaappttee,, ffaannttoommaa lluuii AA-ggaammeemmnnoonn `̀ii aappaarree `̀nn vviiss CClliitteemmnneessttrreeii,,vv\\dduuvvaa ssaa.. Dar prima apari]ie „notabil\“a unei fantome este cea din Hamlet, c`nd„duhul“ regelui i se arat\ „prin]ului Dane-marcei“. Hamlet este cuprins de `ndoial\la vederea spectrului: „The spirit that I ha-ve seen/ May be the devil: and the devilhath power/ To assume a pleasing shape;yea, and perhaps/ Out of my weakness andmy melancholy,/ As he is very potent withsuch spirits,/ Abuses me to damn me“. Spec-trul regelui este de fapt un mesager, un ves-titor, imaginea unei fiin]e vii r\t\cind `n-tre via]\ [i moarte. El revine printre ceivii pentru a termina, a `mplini ceva.

Fantoma ia uneori diferite nume, `nfunc]ie de context: „umbr\“, pentru a-[iar\ta intangibilitatea, „simulacru“ `n fi-losofie, „himer\“ sau „fantasm\“ ̀ n psiha-naliz\, „viziune“ `n religie, „apari]ie“ sau„spirit“ `n literatura fantastic\. ~n DonJuan de Molière, un spectru `ntruchipea-z\ femeile `n[elate de Don Juan, deve-nind astfel o reprezentare a destinuluis\u. {i `n romanele gotice fantomele s`ntnelipsite, la fel ca `n Castelul din Otran-to al lui Horace Walpole. Pove[tile luiCharles Dickens (A Christmas Carol) audevenit celebre datorit\ celor patru fan-tome care `l viziteaz\ pe Scrooge cuscopul de a-l schimba, de a-l transforma`ntr-un alt om.

Apari]ia brusc\ a fantomei `ntr-un ca-dru real provoac\ fric\, angoas\. Estevorba de ceea ce Sigmund Freud numeadas unheilmliche. „It harrowes me withfear & wonder“, spune Hora]iu la vedereaspectrului. Se [tie c\ o mare parte dinpublicul lui Shakespeare credea `n fan-tome. Credin]a `n spectre nu este `ns\nici de origine cre[tin\, nici iudaic\, sus-]in speciali[tii. Ea este p\g`n\ [i primi-tiv\.

Nici literatura noastr\ nu este lipsit\ defantome, unele dintre ele de-a dreptulfascinante. Motivul romantic al umbrei,

simbol al dedubl\rii, este folosit cu m\-iestrie de Eminescu `n c`teva dintre cre-a]iile sale reprezentative.

O carte care `l transpunepe cititor `n lumeabasmului

O prezen]\ insolit\ `n peisajul literar ro-mânesc este romanul Doinei Ru[ti, Fan-toma din moar\. „Un roman – dup\ cumspune autoarea – despre lumea alune-coas\ a dela]iunii... povestea... unei fan-tome vaporoase, omniprezente [i obli-gate s\ tr\iasc\ [i ea `n ruinele unei lumide care este iremediabil legat\. Lumeap\stoas\ `n care putrezesc r\d\cinilemele“.

Adelei nu-i r\m`ne dec`t s\ `nchid\ochii [i miraculosul `[i face numaidec`tapari]ia, timpul dob`nde[te o alt\ dimen-siune, iar o prezen]\ str\in\, fie o um-br\, fie „un individ cu picioare scurte [icap mototolit“, un „omule] `nfrico[\tor“,sau cu o aur\ str\lucitoare, va veni s\ ovad\: „Ai vrut s\ m\ vezi. Am venit“, `ispune omule]ul lui Del. Elementele mi-raculoase [i cele reale convie]uiesc ar-monios `n Fantoma din moar\, f\r\ aprovoca uimire sau indignare persona-jelor, naratorului sau cititorului, la fel ca`n romanele lui Gabriel Garcia Marquez.Chiar `n `nceputul romanului Un veacde singur\tate, micul Aureliano intr\ `nbuc\t\rie `n timp ce mama sa tocmai luade pe foc [i a[eza pe mas\ o oal\ cu fier-tur\. Copilul, din pragul u[ii, `i spune:„Va c\dea!“. Oala, de[i era a[ezat\ chiar`n mijlocul mesei, `ncepe brusc s\ semi[te c\tre marginea mesei, iar apoi sezdrobe[te de podea. ~n acest moment in-tervine naratorul, spun`nd: „Ursula po-vesti alarmat\ acest episod so]ului ei,acesta `ns\ `l interpret\ ca pe un feno-men cu totul firesc“. ~n aceast\ informa-]ie metanarativ\ se poate observa tot fun-damentul teoretic [i creativ al fic]iuniireal-miraculoase, `n care fenomenele

extraordinare s`nt interpretate ca fe-nomene naturale.

Fantoma din moar\ este o carte care`l transpune pe cititor `n lumea basmu-lui. Prin ferestrele mari care dau `nsprelucruri, micu]a Del prive[te la moarap\r\sit\ unde `[i duce via]a stafia. Nicipropria cas\ nu este mai pu]in intere-sant\, c\ci `ntotdeauna este ceva de des-coperit, o camer\ secret\, mai `ntune-coas\ dec`t celelalte [i „singura r\mas\f\r\ lumin\, chiar [i dup\ ce am f\cutinstala]ia electric\“, „camera din fund“,u[a interzis\ `n spatele c\reia se ad\pos-tesc stafiile [i unde exist\ un cuf\r albas-tru, „str\juit de drugi de fier... ca ni[tegheare de zmeu“.

Doina Ru[ti se num\r\ printre pu]i-nii povestitori adev\ra]i pe care `i are li-teratura român\ postdecembrist\.

Doina Ru[ti, Fantoma din moar\, colec]ia „Ego. Proz\“, Editura Polirom,

2008, 29.95 lei

Fie c\ se nume[te n\luc\, stafie, strigoi,fantasm\, ar\tare, duh, spectru, spirit,necur\]enie, pater sau n\voad\ (cum i semai spune `n Moldova [i Bucovina), fie c\ia na[tere din imagina]ia „tulburat\“ saue creat\ de fantezia scriitorilor, fantoma a

b`ntuit imaginarul uman dintotdeauna.Fantomele au `ntruchipat de-a lungultimpului speran]ele [i temerile oamenilor`n raport cu t\r`mul cel\lalt, f\c`ndleg\tura `ntre dou\ lumi: lumea de aici [ilumea de dincolo de via]\.

DIABLOGURIVeronica D. Niculescu &

Emil BRUMARU

Veronica D. Niculescu: S-a tot spusanul trecut c\ Sibiul prime[te unteatru nou `n 2008. C\ nu a maifost timp s\ se fac\ pentru 2007,dar c\ asta va fi prioritatea zero anul viitor, adic\ acum. Mai exact,o construc]ie nou-nou]\, fiindc\acum teatrul func]ioneaz\ `ntr-unvechi cinematograf, cu doar treisute de locuri, iar cl\direa mai este[i `n miezul unui proces de retro-cedare. Am `ntrebat azi `n con-ferin]a de pres\ de la prim\rie cumva fi cu noua construc]ie [i-am aflatc\ problema e ca [i inexistent\.Dac\ am trecut de 2007, nu ne maipreseaz\ nimic, mi s-a r\spuns. A[ac\ adio, deocamdat\...

Asta este. Pe de alt\ parte, mi-amluat bilet la Faust, m\ duc duminic\pentru a treia oar\. Am ales ca loculs\ fie suuuus! De acolo, de fapt,vezi mult mai bine tot ce se pe-trece. Ur\sc primele r`nduri.

Emil Brumaru: Nu [tiu ce Faust aiv\zut. C\ exist\ unul de Frunz\ [iunul de Purc\rete... Acolo, la Sibiu,a f\cut unul Purc\rete! Culmea e c\m-a invitat dinainte la premier\,contra Infernala comedie... {i mi-apromis c\ Faustul lui va fi unhaiku!!!

V.D.N.: Da, cel de Purc\rete, de-sigur! Mi se pare echitabil schimbulcu Infernala comedie! Plus biletelede tren Ia[i-Sibiu, vagon de dormit.O, dar nu e deloc haiku, e hai-hui,c\ te plimbi prin Noaptea Valpur-giei. Acum, serios, e nemaipomenit,trebuie s\ `l vede]i.

Ca o curiozitate, azi citeampoeziile dumneavoastr\ de pe blog[i `mi tot suna prima (titlul plusprimul vers) a Goethe, chiar la Faustm\ g`ndeam! Dar n-am zis nimic...c\ am dubii, poate sun\ [i a tradu-cerea lui Doina[, e ceva acolo... ([inu mai corecta]i orice linioar\ sauliter\, c\ Mefisto tot `[i bag\ coadape undeva; iar la Purc\rete e r\u detot, e o blond\ frumoas\!).

Era vorba despre: „Dar, `ngere,

iubirea ta-i gre[eal\... S`ntp\m`ntean [i d`nsa-i p\m`ntean\“.

E.B.: Am citit Faust tradus deDoina[ anul trecut, cu ghionturi,din ambi]ie... ~l mai citisem o dat\c`nd a ap\rut `n traducerea lui Bla-ga, mai cu pecetea lui. O s\ m\uit!!! O fi r\mas ceva de acolo... Maiexist\ o traducere, sau chiar dou\,una par]ial\, doar partea `nt`i,cealalt\ integral\... Era un plan almeu s\ citesc Shakespeare integral,[i un an dac\ m\ chinui (de[i unelepiese le-am citit de c`te 3-4 ori) laalea istorice... Faust trebuie citit,clar, de mai multe ori... [i de prefe-rat `n german\... vai! Oricum, s`ntvreo trei traduceri bune... A, cuPurc\rete am discutat pe mobil,tocmai terminam de citit Faust... [imi-am exprimat p\rerea c\ e impo-sibil de „pus“ `ntr-un timp rezona-bil... A r`s, fac un haiku din el, aad\ugat... Se pare c\ [i cel deFrunz\ e formidabil... {i `n alt\ dez-ordine de idei... \[tia, marii, aparentplictico[ii, s`nt teribili de hr\naci, teconsolideaz\, `]i dau p\m`nt dearat... Cervantes, Montaigne, Ra-belais, Swift etc.

Dac\ cu Goethe m-am mai descurcat, cu Shakespeare amfe[telit-o... Dar Sonetele lui le-amtocit...

V.D.N.: Hr\nace explica]ii. O fir\mas ceva, mie a[a mi-a sunatpoezia de la prima citire, era cevamuzical asem\n\tor, de la bun`nceput... Am c\utat anul trecutFaust `n traducerea lui Doina[ deam `nnebunit, fusese una singur\ laanticariatul de la Turn, am pusanun] [i pe blog. Nu se g\se[tedec`t cea de la Paralela 45. Domnu-lui Purc\rete i-a ie[it haiku-ul devreo trei ore!

E.B.: Posibil ca aici, `n Ia[i, prinanticariate, s\ fie traducerea luiDoina[. Are multe note, `nve]i ogroaz\ de chestii din ele. {i o pre-fa]\ pe cinste!

(va urma)

Fragment cu coad\

Literatura [i fantomele ei

Ulrich, omul nou

Cum vede]i realismul magic balcanic`n raport cu cel hispanoamerican?

Literatura fantastic\ a spa]iului balcanic,de la Bulatovic la Pavic sau la Danilo Kiš,are un impuls subteran c\tre zona de-monstra]iei cer[etoare. Criza de comuni-care a balcanicilor apare ca un act de ma-re nedreptate, iar atitudinea scriitoruluilegat la gur\ este evident\ mai cu seam\`n fic]iunea fabuloas\, `n care imagineaurc\ mitologic, dar `ntr-un mod didac-tic sau m\car p\str`nd infime indica]iispre relieful abrupt al unei realit\]i opre-sive. ~n plus, imaginarul balcanic este al-c\tuit chagallian, din fr`nturi pe c`t de na-ive pe at`t de sumbre, asamblate cu pate-tism slav, cu melancolie dun\rean\, un-eori, cu bucuria trec\toare a unui infan-terist.

Nara]iunea sud-american\ curge caun r`u n\valnic de s`nge `nfierb`ntat. Is-toria nedreapt\ a dictatorilor, a r\zboaie-lor civile ori a altor atrocit\]i se dilat\ subimpulsul fanteziei, f\r\ ca autorul s\ `n-tind\ m`na. El tr\ie[te odat\ cu [irul inter-minabil de José Arcadio, cl\dind ̀ n inimaoamenilor de porumb o lume incredibilde efervescent\, solar\ [i tonic\. Chiar [itriste]ea de sub fanionul na]ional ori eso-pismul lui Borges prind forma unei fic-turi uluitoare prin propor]ie [i cu efectesigure asupra sufletului bolnav.

Vorbi]i-ne pu]in despre „moara p\r\-sit\“ [i despre ̀ nceputurile „fantomei“.

Fa]a ro[ie a adev\ratei mori m-a obsedatmult\ vreme. Era o cl\dire trist\ [i mis-terioas\, `n care eu am intrat la un mo-ment dat, pe c`nd aveam 15 ani. Era o zide iunie, la-nceput de vacan]\, iar princr\p\turile vechii cl\diri intra soarele caun praf de aur. L`ng\ tufele de boz [i li-pan am `nt`lnit un b\iat ceva mai maredec`t mine, `mbr\cat cu uniform\ de li-ceu. ~nt`lnirea noastr\ a fost scurt\ [idecisiv\. Fiin]a aceasta, aureolat\ de lu-mina morii, mi-a spus, `n glum\, c\ `ncur`nd aveam s\-mi visez viitorul. A fosto fraz\ dezumflat\ repede, la luminazilei, c\ci de cum am ie[it din moar\,am aflat c\ b\iatul cu uniform\ era unins oarecare, venit `n vacan]\ la bunici.

Dar din frunzele de boz ale morii a cres-cut o umbr\ unduitoare [i lipicioas\ cao band\ de muscamor. ~n noaptea aceeami-am visat toat\ via]a viitoare. Multedintre lucrurile pl\smuite sub luna cal-d\ de iunie s-au `mplinit `ntocmai. P`n\la un anumit timp, teribil [i revelator, `ncare mi-am dat seama c\ m\ l\sasemmanipulat\ de for]a magic\ a unei clipev\roase. {i c\ acea emo]ie de la 15 aniera nucleul unei experien]e complexe,la care au luat parte o sum\ de oameni,purta]i ca [i mine de curen]ii fantomati-ci ai unei Istorii pl\m\dite `ntre pere]iiro[ii ai unei mori p\r\site. Atunci am`nceput s\ scriu Fantoma din moar\.

Fantomele b`ntuie prin literatura u-niversal\ `nc\ din antichitate, `ns\ pri-ma apari]ie notabil\ a unei fantome

este cea din Hamlet. Cum st\m noi,românii, cu fantomele?

Nu st\m nici noi r\u: folclorul [i literatu-ra romantic\ (Eminescu, Cezar Petrescu,Eliade) au creat c`teva fantome de neuitat.Mie `mi place o fantom\ dintr-o povesteculeas\ de Tudor Pamfile, un fel de spirital comorilor, mai mult o umbr\ uria[\,care `[i ]ine degetul a]intit spre paginile u-nei c\r]i. E o fantom\ binevoitoare, lumi-nat\ de dou\ sfetnice, [i care prive[te prie-tenoas\ c\tre lumea adev\rat\, prin sp\r-tura unui zid. {i mai este o poveste, tota[a veche (Hasdeu), despre o fantom\din C\l\ra[i, care urca pe case [i zg`ria fe-restrele cu unghia ei de stafie. Aceasta edescris\ tradi]ional, ca o femeie `nalt\ [icrunt\, `mbr\cat\ `n rochie alb\.

Pagini realizate de Bogdan Romaniuc

www.supliment.polirom.ro

Doina Ru[ti: „Imaginarul balcanic este alc\tuit chagallian, din fr`nturi pe c`t de naive, pe at`t de sumbre, asamblate cu patetism slav, cu melancolie dun\rean\, uneori, cu bucuria trec\toare a unui infanterist“.

13 «

printre r`nduriIMAGINARULBALCANIC

VERBA WOLAND

Ruxandra CESEREANU

3 Hristo[i

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTULDE CULTUR|SE AUDE LA

`n fiecare vineri,de la 20.00

Cu George Onofrei[i Anca Baraboi

TREI R|SPUNSURI DE LA DOINA RU{TI

„Fantoma mea estecameleonic\“

mari pe acest b\rbat de treizeci [i doide ani, pe Ulrich, chiar dac\ tot ce[tie el despre sine `nsu[i e doar c\ edeopotriv\ de aproape [i de departede toate `nsu[irile [i c\ ele toate, fiec\ au ajuns sau nu s\ intre `nst\p`nirea lui, `i r\m`n curios de in-diferente“. Ulrich este adesea cuprinsde `ndoial\, nu este fericit [i nu seiube[te pe sine `nsu[i, nu are nici unmodel demn de urmat. Ulrich este unb\rbat frumos, puternic, inteligent,seduc\tor, bogat, [i totu[i prietenullui din tinere]e, Walter, l-a numit

„omul f\r\ `nsu[iri“. Romanulprezint\ evolu]ia spiritual\ a unui omcare nu poate renun]a la idealul s\u.

Nazi[tii `l trec pe Musil pe listaneagr\ a scriitorilor interzi[i, iar c\r]ile`i s`nt arse. La fel ca [i Thomas Mann,Robert Musil tr\ie[te criza valorilor pecare a prezis-o Nietzsche, o criz\ care`nseamn\ dezagregare [i degenerare,decaden]\, boal\ [i moarte, `n secolulmarilor pr\bu[iri, `n secolul r\zboiu-lui, al barbariei [i primitivismului. R\ulfascineaz\. Ulrich l-a citit pe Niet-zsche. Primul r\zboi mondial a

demonstrat c\ omul se poate trans-forma cu u[urin]\ `ntr-o bestie.

Al\turi de Ulise al lui Joyce [i ~nc\utarea timpului pierdut al lui Mar-cel Proust, Omul f\r\ `nsu[iri esteconsiderat unul dintre marile romaneale secolului XX.

Traducere din limba german\ de MirceaIv\nescu, edi]ie `ngrijit\ de Monica Maria

Aldea, colec]ia „Biblioteca Polirom. Clasicii modernit\]ii“,

Editura Polirom, 2008, 96 lei

Am rev\zut nu cu mult\ vreme `nurm\ trei filme celebre despre Hris-tos: JJeessuuss ooff NNaazzaarreetthh (f\cut deFranco Zeffirelli `n 1977), LLaassttTTeemmppttaattiioonn ooff CChhrriisstt (f\cut de Mar-tin Scorsese `ntre 1987-11988) [i PPaass-ssiioonn ooff CChhrriisstt (f\cut de Mel Gibson`n 2004). Am l\sat inten]ionat deo-parte filmul consacrat al lui Pier Pa-olo Pasolini, Evanghelia dup\ Matei(f\cut `n 1964), `n principal fiindc\este pr\fuit, tehnic vorbind, oric`tgust eu geniul regizoral al lui Pasoli-ni (a se vedea [i eseul meu desprePier Paolo, publicat pe blogul Mes-meea acum vreun an de zile) [i ori-c`t m-au `nc`ntat odinioar\ artificiilespeciale ale lui Pasolini (de pild\,faptul c\ rolul Mariei `ndurerate estejucat `n film chiar de mama lui Pa-solini, iar unul din apostoli este in-terpretat de filosoful Giorgio Agam-ben, un alt tip de[tept foc din antu-rajul fascinatoriu al lui Pasolini, lavremea aceea). Admit c\ am rev\-zut filmele cu un ochi non-teologic[i excesiv estetic, iar compara]ia meaa fost oarecum pervertit\ de este-tism. Am v\zut Jesus of Nazareth devreo [apte ori `n total (`n vremea co-munismului era o adev\rat\ m`ng`-iere s\ po]i vedea filmul acesta `ntain\ [i pe `ndelete), Last Tempta-tion de vreo patru ori, iar Passion ofChrist de vreo trei ori. Acum le-amrev\zut unul dup\ altul, ca `ntr-un[irag de m\t\nii de cuar]. Ei, bine,dup\ cum toat\ lumea [tie, Iisusullui Zeffirelli este cel mai clasic, inclu-siv prin interpretarea mimetic g`n-dit\ dup\ canon a lui Robert Powell.At`t de clasic [i canonic, `nc`t pictoriiamatori români, cel pu]in cei dinCluj [i din zon\, au reu[it s\ ampla-seze `n bisericile noi de dup\ c\de-rea comunismului, imaginea lui Po-well din scena Ecce Homo (`n loc deicoane, acesta fiind un kitsch speci-fic al noilor biserici)! Un Iisus clasicdeci, g`ndit ca av`nd con[tiin]a exact\ a t\riei sale. Un film ca untablou panoramic ingurgitabil dinaproape toate punctele de vedere(are totu[i oarecare patetism

amendabil, pe ici, pe colo). Iisusullui Scorsese este excentric nu doarfiindc\ regizorul preia o idee pole-mic\ din romanul lui Nikos Kazan-tzakis, ci [i fiindc\ actorul titulareste unul din favori]ii mei, un atipic[i extravagant, Willem Dafoe. Iaracest Iisus este g`ndit ca av`nd oevolu]ie interioar\ [i o dob`ndire acon[tiin]ei sale de sine. Sceneleispitelor s`nt excelent realizate, dealtfel. Iisus al lui Gibson, cel maicontestat, este un atlet f\cut anumes\ reziste la tortura programatic\ [iobstinat\; este cel mai v`nos [i binef\cut Iisus. Jim Caviezel este un ac-tor bun, dar `n hiperbola sa excesiv\Gibson l-a preschimbat, pe alocuri,`n caricatur\. Totu[i, nu mi-adispl\cut filmul deloc. Pentru ceeace [i-a propus Gibson, pentru lec]iade anatomie legat\ de patimile luiHristos ([i at`ta tot), filmul este ilu-strativ `n sensul picturii flamande, fi-indc\ doar acolo apare trupul at`tde chinuit, infectat [i maltratat ten-den]ios. ~n parantez\ fie spus, Gib-son este destul de influen]at pe alo-curi de Scorsese (chiar dac\ acestlucru nu devine vizibil dec`t la vizio-narea celor dou\ filme unul dup\ al-tul). {i perspectiva asupra lui Iudaeste diferit\ la cei trei regizori: laZeffirelli avem de-a face cu un Iudadoritor ca `nv\]\torul s\u de duh s\aib\ [anse s\ `[i explice mistica `nfa]a Sinedriului; la Scorsese, Iuda(interpretat foarte bine de HarveyKeitel) este ucenicul predilect al luiIisus, c\ruia chiar magistrul `i cere s\fie tr\dat, spre a-[i `mplini soarta. LaGibson, avem de-a face cu ipostazaexagerat\ a lui Iuda, b`ntuit de de-moni, bubos, repugnant (oricum,rateul absolut al filmului const\ `npresta]ia frumoasei Monica Bellucci,ca nuca-n perete). ~ntru totul izbu-tit\ `n cele trei filme este atmosferade epoc\, cu toate ingredientele ei(de la peisajele marocane [itunisiene, la ve[minte, coafuri,banchete fastuoase sau smeriteetc.). Merit\ s\ fie rev\zute filmelecele trei unul dup\ altul.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 199 » 4 – 10 octombrie 2008

Dumitru Ungureanu: „O lung\ perioad\ am neglijat muzica Yes.Observam decep]ionat cum, pe m\sur\ ce anii trec, devine unbanal produs de consum, bine executat muzical, f\r\ nici ogre[eal\, b`lb\ sau discordan]\ armonic\“.

DECEP}IE» 14

muzic\

Pianista Zhu Xiao-Mei,de la lag\rele lui Mao la Bach

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

Despre muzica unei forma]ii at`tde cunoscute, cum este Yes, nu s-ar putea spune c\ s-ar mai pu-tea spune ceva – altceva dec`tacelea[i fraze fragile [i pompoase,cu iz de izm\ uscat\, muiat\ `nceaiul de la ora cinci sau la c`t o fiobiceiul pe la casele construite `nstil clasic, dotate cu coloane dinimita]ie de marmur\, cu geamurilargi [i cercevele `n furnir destejar, cu ziduri placate `n c\r\-mizi l\cuite, corect a[ezate dinpunct de vedere al culorilor com-plementare, o cas\ pe care e maibine s\ o prive[ti dec`t s\ o locu-ie[ti, pentru c\ locuitul acolo sea-m\n\ expunerii `ntr-o vitrin\ bineluminat\, spre delectarea vizita-torilor care trec `n r`nduri ordo-nate, `[i exprim\ admira]ia cupropozi]ii de bun-gust [i-n [oapt\exclamativ-re]inut\, se fotografia-z\ decent l`ng\ st\p`na loca]iei [i-[i `mpr\[tie aprecierile absolutseci pe un ton de suficien]\ go-moas\, exasperant\ [i, p`n\ laurm\, aberant\...

Am comis aceast\ introducere,ca un pasaj de claviaturi solo,pentru c\ o lung\ perioad\ amneglijat muzica Yes. Observamdecep]ionat cum, pe m\sur\ ceanii trec, devine un banal produsde consum, bine executat muzi-cal, f\r\ nici o gre[eal\, b`lb\ saudiscordan]\ armonic\, impermea-bil la influen]e de moment, `ns\previzibil ca structur\ compozi]io-nal\. ~n vreo dou\ sau trei r`nduriam am`nat s\ iau discul nou ap\-rut sau, dup\ ce l-am luat, l-amuitat pe raft. Apoi fluctua]iile depersonal, cu plec\ri [i `ntoarcerirepetate, cu proiecte solo ce nusar `n afara universului deja con-turat, cu super-super-grupuri carevindeau o plac\ de aceea[i fac-tur\... Era clar c\ func]iona [i `nacest caz o regul\ de showbiz, iar„yesmenii“ nu se ab\teau preamult de la ea. M\ urm\reau, `nto]i acei ani, ni[te cuvinte ale luiJon Andreson; anume c\ trupaYes vrea s\-l determine pe ascul-t\tor s\ judece cu propria mintecele ce se petrec `n jur, s\ nu fieinfluen]at de vreun idol, fie acelacel mai mare star pop-rock saulider religios. Detectasem `n spusarespectiv\ un fel de preteri]iune,o viclenie tipic\ perfidului Albion?Ei, nici chiar a[a! ~ns\ o ironie tote, poate [i-o mic\ batjocur\...

Din str\in\tatea unde munce[-te greu ca s\-[i agoniseasc\ fon-dul de pensie ce-i va `ng\dui aicitraiul de rentier, un prieten ce-miera oarecum `ndatorat a venit

acas\ pentru vreo dou\ s\pt\m`ni[i m-a poftit s\ v\d minun\]ia:sistemul plasm\-home-theatre-surround. Doar c`teva discuri aputut achizi]iona. ~ntre numelegrele – Yes. Pe mine, c\ m\ [tiadegust\tor, m-a cadorisit cuSongs from Tsongas, concertulaniversar al celor 35 de ani deexisten]\. Pe sine, fiindc\ trupa `iplace [i-l f\cea demult s\ viseze laspa]ii fantastice, s-a `mbog\]it cuLive at Montreux, 2003, blu-ray.A fost primul meu contact cunoile tehnologii, `n condi]iiadecvate.

Nu piesele bine [tiute, la rezo-lu]ie apropiat\ sunetului originar,mi-au ars organele de percep]ie!Ci imaginea! Am v\zut broboane-le de sudoare de pe fruntea bate-ristului, am v\zut eticheta galbe-n\ cu nr. 1 de pe microfonul luiJon, am v\zut refrac]ia luminilor`n lentilele ochelarilor lui Steve,am v\zut pistruii de pe dosul pal-melor gr\sulii ale lui Chris, amv\zut a]a de m\tase aurit\ ce legam\rgelu[ele pe haina lui Rick;puteam num\ra firele b\rbu]eivocalistului [i s\ pip\i, dac\vream, ornamentele verigheteisale... {i, deodat\, muzica Yes ar\sunat iar\[i grandios sub boltacraniului meu, ca `ntr-o catedral\.Inflexiunile chitaristice de nuan]\extrem oriental\ mi-au alinat du-rerile, sintetizatoarele lui Wake-man emiteau sunete ca din grotaMinotaurului [i-mi ostoiau poftade c\l\torie `n Grecia, voceaunic\ a lui Jon asana b\ltoace, iarbasul topea ghea]a indiferen]ei...

Mai mult ce a[ putea cere?

www.supliment.polirom.ro

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Praga

Yes

~nscris\ la 11 ani la Conservatorul dinPekin, Zhu Xiao-Mei are [ansa unui t`-n\r profesor „minunat, la confluen]a adou\ [coli de pian. Pe de-o parte, [coalachinez\, care privilegiaz\ suple]ea, flui-ditatea, un sens caligrafic al liniei melo-dice, dar [i distan]a fa]\ de emo]ii [i con-trolul lor. Pe de alt\ parte, [coala rus\,cea a gestului larg, a romantismului, aimagina]iei puternice, a sentimentului [ia generozit\]ii“. Cu profesorul ei atipicavea s\ `nceap\ o real\ educa]ie, ce nuse limiteaz\ la muzic\, trec`nd prin lec-turile pe care acesta i le ofer\ cu d\rniciedin biblioteca personal\: Tolstoi, Cehov,Dostoievski, Balzac, Flaubert [i Zola. Om\rturie ce aduce aminte de romanulautobiografic al lui Dai Sijie, Balzac saumica croitoreas\ chinez\...

Pentru a fi muzician, `i spune profeso-rul ei, atuurile de care se bucur\ chinezii

nu s`nt suficiente.

Chinezii au avantajul de a fi „supli prinnatura lor. Este esen]ial pentru a avea otehnic\ pianistic\ excelent\ [i o sonoritatefrumoas\“. Dar „pentru a fi o bun\ muzi-cian\, e nevoie de foarte mult\ cultur\,de mult\ sensibilitate, de mult\ imagi-na]ie“... Lucruri aproape banale, dac\ nuse petreceau `n China, `n ajunul lans\riiterorii revolu]iei culturale [i pe fundalulunei educa]ii la Conservatorul-internat,cu tinerii piani[ti exers`nd la nesf`r[it `nmicile lor chilii [i `mpin[i, `n plus decompeti]ie, s\ se dedea dela]iunii, `n a-[a-numite [edin]e zilnice de „autocritic\[i denun]are“.

La 14 ani, lipsit\ de capacitatea de adistinge `ntre bine [i r\u, Zhu Xiao-Meise al\tur\ studen]ilor revolu]ionari ce ur-meaz\ `ndemnurile lui Mao, condam-n`ndu-i pe profesorii conservatorului,sili]i s\ m\r[\luiasc\ `n pas de defilareprin curte sau s\ spele toalete. Descri-

erea detaliilor a[a-ziseirevolu]ii, din interiorulei, ating limita insupor-tabilului. Iar pseudo-revo-lu]ionara pianist\ nu sca-p\ nici ea „purific\rii“ `nlag\rele de reeducare princare avea s\ treac\ `ntreagaei familie.

~ntre timp, odat\ cu in-terdic]ia strict\ de a c`ntamuzica clasic\ occidental\,conservatorul devine unul„f\r\ muzic\“, singurele par-tituri disponibile fiind cele...albaneze, ]ar\ pe atunci a-liat\ demen]ei lui Mao. Pen-tru a c`nta ceva, profesoriicompun pentru elevii lor pas-ti[e ale vie]ii „revolu]ionare“,intitulate Micul p\stor, ~ntoar-cerea de la antrenamentul detir sau Dansul gr`ului. Situa]iaanarhic\ a revolu]iei culturaledeclan[ate oficial `n 1964 [i-aavut abera]iile ei, aproape in-credibile, cum este episodul `ncare Zhu Xiao-Mei cap\t\ per-misiunea de a-[i aduce pianul `nlag\rul de reeducare [i de a c`ntalucr\rile „model“ compuse pentru

popor sub supravegherea so]iei lui Mao.La sf`r[itul lui 1968, opt asemeneaopere „model“ erau singurele permise afi interpretate: patru opere propriu-zise,`ntre care Lanterna Ro[ie [i Cucerireaprin strategie a muntelui tigrului, dou\balete dintre care unul intitulat Deta[a-mentul ro[u de femei, un concert pen-tru pian, Concertul Fluviului Galben [io pies\ de teatru. Xiao-Mei noteaz\ `ntreac\t – [i g`ndul duce la compozi]iileunui Prokofiev `n Rusia – c\ lucr\rile nuerau lipsite de calit\]i, fiind crea]ia unorarti[ti dota]i cu o art\ solid\, [i c\ unele„reiau pasaje `ntregi din capodopere alemuzicii clasice occidentale, altfel radicalcondamnate“. ~ntre exemple, ConcertulFluviului Galben care reia partea me-dian\ a Polonezei eroice de Chopin.

Celor aproximativ 20 de milioane demor]i `n anii foametei ce au precedatrevolu]ia cultural\ li se vor ad\uga al]imul]i din cei 17 milioane de deporta]i`n lag\rele de reeducare ale revolu]iei.Zhu Xiao-Mei reflecteaz\ asupra trecu-tului [i prezentului, inclusiv asupralipsei unor procese exemplare: „amplo-area catastrofei r\m`ne necunoscut\, lafel ca [i adev\ratele ei ra]iuni. Condi]iilenu s`nt `nc\ reunite pentru a examinaevenimentele cu o privire obiectiv\... Pede alt\ parte, absen]a proceselor tr\dea-z\ o mare sl\biciune“.

Zhu Xiao-Mei [i-a ref\cut ulteriorvia]a, emigr`nd via Hong Kong `n Sta-tele Unite [i stabilindu-se apoi `n Fran-]a. Cu o diplom\ de solist concertist ob-]inut\ la Boston, dup\ studii cu profe-sorul Gabriel Chodos, `n Fran]a a dema-rat o veritabil\ carier\ de concert. C`te-va discuri stau m\rturie zeilor ei, Bach[i Varia]iunile Goldberg, Beethoven [iSonata op. 111. Li se adaug\ ultima so-nat\ de Schubert [i sonatele lui Scarlatti,acestea `nregistrate live `ntr-un recital laAcademia de Muzic\ din Praga.

*Zhu Xiao-Mei, La rivière et son secret.Des camps de Mao à Jean-Sébastien

Bach: le destin d’une femme d’exception.Paris, Robert Laffont, 2007.

Rar mi-a fost dat s\ citesc o carte maiemo]ionant\ dec`t cea a aparent uniceiinterprete a [colii de pian chineze, ZhuXiao-Mei, care a f\cut o carier\concertistic\ interna]ional\ dup\ ce atrecut prin brutala „reeducare“ impus\de regimul maoist `n anii ‘60.

Memoriile ei, ap\rute `n limbafrancez\, la Paris, s`nt inestimabile at`tca m\rturie despre existen]a real\ aunei [coli de pian la Pekin `n anii ‘50,c`t [i pentru detaliile mai pu]incunoscute pe care le d\ despre„revolu]ia cultural\“. *

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 199 » 4 – 10 octombrie 2008

www.supliment.polirom.ro

15 «

fast-foodV|DUVEVIRTUALE

M\d\lina Cocea: „Second Life a devenit motiv de divor]. Ba maimult, a fost creat [i un grup de suport pentru «v\duvelevirtuale», `n care partenerele care se simt mai pu]in iubite dec`tun ecran se `nva]\ reciproc cum s\ fac\ fa]\ acestei situa]ii“.

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBI

Stau uneori [i-mmi aduc aminte de-spre trecutul istoric al partiduluipe care am ajuns s\-ll conduc,chiar dac\ asta m-aa costat maibine de jum\te din avere. C`t debine func]ioneaz\ acum sistemulpolitic, mai ales din 2022 `ncoa-ce, de c`nd s-a aprobat legea cuimplantarea obligatoare `n creiera microcipurilor corectoare decomportament... {tiu, e u[oracum s\ ape[i butonul [i toat\lumea s\ te aclame, ferm con-vins\ c\ ideile tale s`nt [i ale ei.Dar dreptul de a avea accesulunic la buton mi l-am c`[tigat prinmult\ munc\ de partid.

~nainte de introducerea cipuluiera foarte greu s\ convingi elec-toratul. }in minte toamna lui2008, c`nd s-a introdus sistemulcu votul uninominal... ce nebu-nie, ce stres. Toate partideleaveau nevoie brusc\ [i acut\ defiguri marcante, pe care oameniis\ le `ndr\geasc\ [i s\ le dea vo-tul, de multe ori nemaip\s`ndu-lede apartenen]a lor politic\. Dac\erai un actor celebru, cu priz\ lapublic [i curvar la limita bunului-sim], lumea te-ar fi votat doarpentru c\ te cuno[tea de la televi-zor, sim]ea o leg\tur\, o comuni-une cu tine.

{i de la una la alta `mi vine `ng`nd, inevitabil, p\]ania cu Co-legiul electoral Crasnaleuca-Suha-rau-Dragalina, jude]ul Boto[ani,unde se punea problema g\siriiunei personalit\]i marcante alocului, pe care s\ ne baz\m `nc`[tigarea func]iei de deputat.

Liderii organiza]iei locale a parti-dului au sus]inut ideea c\ nu tre-buie s\ fie cineva prea cult, c\ seenerveaz\ ]\ranii, nici prea gura-liv, c\ aleg\torii din zon\ is oa-meni posaci, apleca]i de munci.Dac\ e s\ fie o persoan\ marcan-t\, atunci s\ fie Curc\ Petric\,ne`nfricatul c\pitan de echip\ alFC Fulgerul Crasnaleuca. C\ demarcat marca `n fiecare meci. Omgospodar, avea [i c\ru]\, muncea[i la c`mp, adic\ era de acolo, dinbaleg\, mirosea la fel ca ei, le [tiap\surile [i le dedica fiecare gol,iar ei `l iubeau, cu excep]ia dumi-nicilor `n care nu marca, iar oa-menii `l `njurau de mam\ [i detoat\ familia, dar `n c`teva zile letrecea. A[a c\ l-am sp\lat, l-ampus s\ `nve]e o pagin\ de discursstrategic, din \la cu pensii, aloca-]ii, subven]ii `n agricultur\ [i altec`teva abureli, `nc`t oamenii aufost de-a dreptul cuceri]i, ba uniiau dat buzna `n ograda contracan-didatului, tehnician veterinar [i i-au spart toate geamurile.

Ziua alegerilor a debutat cu me-ciul clasic de duminic\. Era chiarmarele derby cu Arsenal Pu]ureni.Petric\ acuza o r\ceal\ destul degrav\, `ns\ l-am `mpins pe teren,[tiind c`t de important era s\marcheze pentru Colegiul lui. Dar,nici una nici dou\, prostul sef`st`ce[te [i d\ autogol... v\ da]iseama c\ tehnicianul veterinar ac`[tigat alegerile f\r\ drept deapel. Dar am reu[it s\-l conving s\vin\ `n barca mea, c\ doar nudegeaba s`nt clona lui Ion Iliescu.

LLaa `̀nncceeppuuttuull lluunniiii sseepptteemmbbrriiee,, `̀nn JJaappoo-nniiaa ss-aa llaannssaatt uunn ssiittee ppeennttrruu ffeettee aall cc\\rroorrssccoopp ffiinnaall eessttee ss\\ cc`̀[[ttiiggee ((ooaarree-ii-ssee-ppooaa-ttee-ssppuunnee??)) iinniimmaa uunnuuii bb\\iiaatt vviirrttuuaall.. Re-plicile de flirt, strategiile demne de c\r]ide Cum-s\-g\se[ti-dragostea-etern\-`n-cinci-pa[i, dramele provocate de cine-[tie-ce aparent\ r\ceal\ a rela]iilor au labaz\ patru anima]ii ale unor personaje-b\ie]i, care din c`nd `n c`nd scot pe„balona[“ c`te o replic\ predefinit\, iar`n zilele bune se pot auzi [i varianteleaudio ale unor replici gen „Care-i trea-ba?“. Site-ul este construit ca o re]ea so-cial\ – cu fotografii de profil, platform\de micro-blogging, album de poze [ichiar sec]iune de „amintiri“ constituitedin momente speciale `mp\rt\[ite cuprietenul virtual.

Spr`ncenelor ridicate `n urma citiriiacestor informa]ii nu li se poate r\spun-de dec`t cu cifre: ̀ n cinci zile, site-ul Web-kare a `nregistrat 10.000 de utilizatoare.~ntre fete nu este o adev\rat\ concuren-]\, pentru c\ cei patru avatari se potmultiplica la nesf`r[it, conteaz\ doar s\avansezi `n joc p`n\ la cucerirea anima-]iei-pereche. Unul dintre secretele avan-s\rii este s\ cercetezi, pe furi[, profiluliubi]ilor prietenelor tale.

V\duvele Second Life

~n Second Life, o lume virtual\ ̀ n care pes-te opt milioane de persoane au un perso-naj al lor, case, job-uri sau afaceri pro-prii, infidelitatea nici m\car nu mai estecine-[tie-ce cutie a Pandorei. Recent,

problema a atras aten]ia presei doar `nceea ce prive[te impactul asupra vie]iireale: `n joc te po]i `ndr\gosti, te po]iplimba de m`n\ pe falez\, ba chiar po]idesc\rca anima]ia care te las\ s\ `]i con-sumi fizic iubirea [i te po]i c\s\tori labiseric\. Asta dac\ `n timpul ceremonieinu te `ntrerupe so]ul/so]ia din via]a re-al\ spun`ndu-]i, de undeva de la cap\tulplanetei, s\ `]i aduci copiii de la gr\di-ni]\ sau f\c`nd o criz\ de partener/par-tener\ `n[elat/\.

De unde [i o dezbatere aproape deneconceput p`n\ acum c`]iva ani: estecu adev\rat vorba de infidelitate atuncic`nd interac]ionezi cu ni[te pixeli [ini[te vectori `n spatele c\rora s`nt altepersoane? R\spunsul cu valoare de ade-v\r absolut nici nu este important – e su-ficient c\ Second Life a devenit motiv dedivor]. Ba mai mult, a fost creat [i ungrup de suport pentru „v\duvele vir-tuale“, `n care partenerele care se simtmai pu]in iubite dec`t un ecran se `nva]\reciproc cum s\ fac\ fa]\ acestei situa]ii.Pove[tile membrilor respect\ tiparulunor tr\d\ri c`t se poate de reale: ani-vers\ri uitate, bebelu[i neglija]i, desp\r-]iri etc.

Este valabil [i invers: desp\r]irile dinlumea virtual\, echivalente cu „ignore-ul“de pe messenger, fr`ng inima la fel deeficient ca un inel de logodn\ `napoiat.Un studiu realizat de Universitatea dinWashington privind activitatea cere-bral\ arat\ c\ media secolului al XXI-leane-a luat creierele prin surprindere. Cualte cuvinte, nu avem un buton special

pe care s\ ap\s\m pentru a procesadiferit realitatea, doar pentru c\ aceastase afl\ pe un ecran. De exemplu, studiula ar\tat c\ atunci c`nd dou\ personajevirtuale se apropie prea mult unele dealtele, utilizatorii `[i mi[c\ personajul cuc`]iva pa[i mai `n spate – de[i nu poatefi vorba de o violare propriu-zis\ aspa]iului intim.

~ntre timp, serviciile de matrimonia-le online fac c`]iva pa[i `napoi, spre r\-d\cini. De exemplu, cel mai de successite pentru evreii ortodoc[i apeleaz\ lape]itoare profesioniste pentru a g\si pe-rechile membrilor s\i. A[a c\, de[i Cu-pidon pare un concept foarte `nvechitpentru vie]ile noastre at`t de 2.0, `n ma-terie de dragoste tot `i a[tept\m s\ge]ile,din orice punct cardinal al realit\]ii `natomi sau `n binoame.

Poveste din viitor

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/214111

Colegiul editorial: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici (senior editor)

Redactor-[[ef: George Onofrei

Redactor-[[ef adjunct: Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie: Florin Iorga

Rubrici permanente:Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), EmilBrumaru, Ruxandra Cesereanu, Emilia Chiscop,M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, RaduPavel Gheo, Casiana Ioni]\, Florin L\z\rescu,Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu, Constantin Vic\.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu. Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov.

Arte vizuale: Matei Bejenaru, Marius Babias.Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu.

Edi]ia de Ia[i: Diana Soare

Edi]ia Na]ional\: Elena Vl\d\reanu, R. Chiru]\,Veronica D. Niculescu.

Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294

Distribu]ie / Abonamente: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata-logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo-namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]iiRodipet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal.Cititorii din str\in\tate se pot abona la adresa:export@rodipet.ro.

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » „Suplimentul decultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri NewsIn » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

~n materie de dragoste,pu]ini [i-au imaginat c\pot exista inova]iidincolo de „s-au v\zut,s-au pl\cut“. Dar sepoate: rela]iile de pechat-uri s`nt deja cevadep\[it; acum se poart\c\s\toriile [i infidelit\]ile`n Second Life; [tergereaex-ului din listele deprieteni de pe MySpace,Twitter sau celelaltere]ele sociale; rela]iiledin lumile virtuale audevenit subiect dedileme etice. Iar Japonia,ca de obicei, este cu unpas `nainte.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 199 » 4 – 10 octombrie 2008

Dragoste cututorial COOLTURISME

M\d\lina COCEA

Tandre]e `n Second Life

Iulia Blaga: „Dincolo de America este unul dintre cele mai hilarefilme pe care le-am v\zut vreodat\ [i care `l recomand\ peMarius Theodor Barna pentru titlul de «Ed Wood-ul filmului românesc»“.

UN FILM HILAR» 16

fast-food

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 199 » 4 – 10 octombrie 2008 www.supliment.polirom.ro

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

R`s1899 [i impresia c\ r`sul e un „ggeessttssoocciiaall“ care „urm\re[te un scop utilde perfec]ionare general\“. Final desecol XIX [i credin]a c\ r`sul inspir\team\ [i c\, astfel, are uimitoarea pu-tere de a corecta devierile [i excentri-cit\]ile, [lefuind corpul social [i `nde-p\rt`ndu-i col]urile. Un timp `n carebunul-sim] [i conven]iile te f\ceau s\te cutremuri de ru[ine dac\ se `nt`m-pla s\ calci str`mb (asta doar dac\ nuerai un excentric bon viveur sau odoamn\ cu pantaloni) [i `n care R`sullui Bergson ap\rea `n libr\rii, adun`ndtrei articole publicate deja `n „Revue deParis“. Oric`t de simpatic ar fi Bergson(ca mai to]i filosofii care la un momentdat primesc Nobelul pentru literatur\),nu se poate s\ nu observ c\ multefraze din R`sul miros a parfum tare deBelle Epoque [i nu mai au pertinen]ade-alt\dat\. ~n primul r`nd, am `nce-tat de mult s\ mai credem `n cet\]ileideale [i `n m\surile `nc\ [i mai idealede a aduce marginalii pe calea ceabun\ [i de a corecta orice defect c`tde mic. ~n al doilea r`nd, premisa luiBergson e cel pu]in incomplet\. ~n-tr-una din paginile sale celebre,filosoful sus]ine c\ efectul comicdeplin apare concomitent cu „un soide anestezie momentan\ a inimii“ [ic\ pozi]ia celui care r`de e cea a uneidistan]\ri de spectacolul lumii. Pescurt, dac\ vrei s\ r`zi de cineva, teholbezi la el ca la teatru, te rupi de el,arunci c`t colo simpatia [i devii o inte-ligen]\ rece [i t\ioas\, un nas-pe-sus,un insensibil. Bergson `ns\ a uitat(sau n-a [tiut niciodat\) c\ po]i r`de [icu cineva, c\-l po]i iubi teribil, r`z`nd`n acela[i timp de el, c\ odat\ cu ho-hotul sau z`mbetul t\u, o iei pe urme-le celui care ]i-e frate de haz. Bergsonnu prea s-a uitat, cred eu, la filmelemute cu de-alde Buster Keaton sauChaplin, c\ci dac\ ar fi f\cut-o, [i-ar fidat seama c\ nu e[ti niciodat\ maibun dec`t vreunul din eroii filmuluimut, ba chiar dimpotriv\, e[ti mai r\uca ei, [i c\, dac\ mezaventurile lor `]iprovoac\ r`sul, nu e pentru c\ te-aicoco]at pe cel mai `nalt fotoliu decinema [i prive[ti superior spre p`nzade proiec]ie, ci pentru c\ ai luat-o deja pe urmele lui Keaton. V\z`ndu-lcum se f`st`ce[te, `n Operatorul, `nfa]a femeii iubite sau cum ajunge,vis\tor, s\ urce p`n\ pe acoperi[, r`zinu de el, ci de tine [i de toatest`ng\ciile care dorm `n tine. E clar,filosofii trebuie s\ mai mearg\ uneori [i la cinema.

I se f\cuse deodat\ somn.~nchipuie-]i o via]\ de Dum-nezeu – s\ nu `nchizi nicim\car un ochi. {i cum seplimba El prin cer, `nt`mpla-rea a f\cut s\ se culce chiardeasupra locului `n care esteacum P\m`ntul. S-a `ntins pespate, s-a `ntors pe-o parte [ipe alta, s-a tot fr\m`ntat –neam somn!... B\, zice, de-ove[nicie tot stau [i m\ uit `ngol. {i numai ce se `ntoarceodat\ pe burt\. Deschideochii mai bine [i i se pare luic\ jos, pe P\m`ntul nostruadic\, s-ar z\ri ceva. Darbine-bine nu-[i d\dea nici elseama ce-i. Pac! aprindeSoarele. Pac! aprinde [i Lu-na... {i ce vede? Ap\ c`tcuprinde. {i chipul lui

oglindit peste toat\ `ntin-derea de ape. ~nt`i s-a speriatde `nf\]i[area sa, dar peurm\, dup\ ce s-a maiobi[nuit, a prins s\-i plac\.

Ce-ar fi – s-a g`ndit el,dac\ tot nu putea s\ a-doarm\ – s\ fac o fiin]\dup\ chipul [i asem\nareamea? Eu cred c-ar fi bine!Da. A[ putea s\-i zic om. Darunde s\-l pun pe om? Ar tre-bui s\ str`ng la un loc apelecare s`nt dedesubtul cerului[i s\ se arate uscatul. Bun, [ipe urm\? Stai, c\ le-ncurc!Nu pot pune omul `n curulgol pe p\m`nt neted. Ar tre-bui s\ fac mai `nt`i verdea]\[i pe urm\ felurite vie]uitoa-re. A[aa... {i-apoi a[ faceomul, dar din ce s\-l fac?

Din ap\ nu pot, c\ se vars\.Mai degrab\ din p\m`nt [ipu]in\ ap\.

Bun, dar nu-i bine! ~l faceu s\-mi semene, dar nu pots\-i spun chiar tot-tot! C\ n-a[mai [ti care-s eu [i care-i el.S\ zicem c\-l `ncropesc eucumva s\-mi semene, dardup\ aia? I-a[ putea aranja ogr\din\ `n care s\ aib\ detoate. Ca s\-i dau de lucru,s\-l pun pe g`nduri, s\ nuias\ o legum\, i-a[ putea `n-drepta aten]ia asupra unuipom – un m\r, s\ zicem – alcunoa[terii. Dar s\ nu-i dauvoie s\ guste din el. Nu-ibun! Ar r\m`ne a[a o ve[ni-cie. Nici prea moale nu pots\-l las. S\ spunem c\ i-a[crea o pereche – o femeie,care s\-l mai `nt\r`te. Femeia

a[ face-o un pic mai `nc\p\-]`nat\. Sigur l-ar convinge s\mu[te din m\r. {i-atunci i-a[izgoni din rai, s\-l caute peurm\ p`n\ la moarte.

Da, dar dac\-i fac femeie,parc\ v\d c-or s\ se `nmul-]easc\! S\ se `nmul]easc\,treaba lor! La urma urmei, cepoate s\ se `nt`mple? S\ zi-cem c-au s\ fac\ doi copii,Cain [i Abel. Deja s-ar com-plica treburile! |[tia ar ie[i laa treia m`n\ dup\ mine. S-armai pierde din calitate! Pots\ m-a[tept s\ se ia la b\-taie... {i oamenii se vor `n-mul]i, se vor `nr\i [i or s\`mp`nzeasc\ p\m`ntul. Bine,acum doar n-or s\ ias\ r\uto]i. Unul bun, de s\m`n]\,

trebuie s\ g\sesc. Dac\ v\dc-am ajuns la p\reri de r\u,m\ sup\r [i [terg totul de pefa]a p\m`ntului.

Dau o ploaie bun\ [ir\m`ne p\m`ntul a[a cumera la `nceput. Normal,p\strez un om – pe unulNoe, de exemplu – [i c`te-opereche din toate vie]uitoa-rele, ca s\ nu m\ mai chinuidin nou cu munca. ~ntr-obarc\, de exemplu, care s\pluteasc\ pe deasupraapelor. Dar trebuie s\ fiuatent, s\ nu p\trund\ [i aco-lo s\m`n]a r\ului, c-am f\cutpotop degeaba... A[aaa... E un plan bun, `[i mai zise.

{i adormi.

Geneza (repovestire)

FFiillmmuull lluuii AAnnddrreeww FFlleemmiinngg eessttee oo ccoommee-ddiiee ffooaarrttee rreeuu[[iitt\\ ccaarree `̀nncceeppee hh\\iiss-cceeaa [[iissee tteerrmmiinn\\ ppee „„`̀nnaallttee ccuullmmii ddee rr`̀ss [[ii bbuu-nn\\ ddiissppoozzii]]iiee““.. Povestea e bine scris\,poantele abund\, iar personajele s`ntsuficient de c\rnoase c`t s\ fie jucate cupl\cere (lucru care se simte) de SteveCoogan, Catherine Keener, Elizabeth Shue,David Arquette sau de c`]iva tineri a-proape necunoscu]i. Steve Coogan e `n-tr-o isterie total\ de la `nceput [i p`n\ lasf`r[it. (Cum ai putea credita un b\rbatcu frez\ à la Bee Gees [i care, c`nd nupoart\ pantaloni de trening, apare la[coal\ `ntr-o rochie african\, ca s\-i res-pire p\r]ile b\rb\te[ti, c\ci `ncearc\ [i nureu[e[te s-o lase gravid\ pe so]ia lui?Nu prea po]i.) Dar liceenii de toate et-niile din clasa lui se las\ cuceri]i destulde repede, adic\ odat\ ce reu[e[te s\-idomine, vorbind pe limba lor, dar `ntermeni mult mai duri. Hamlet 2 e unadintre cele mai bune comedii ajunse `n

acest an pe ecranele române[ti, dar nupoate rivaliza cu un film autohton de-spre care vom vorbi `n cur`nd.

Doi burlaci [i-o...blond\

Nu-]i vine nici m\car s\ faci grimase lao alt\ comedie american\, My BestFriend’s Girl/Doi burlaci [i-o... blond\,care `ncepe tot h\is-cea, ]in`nd-o tot a-[a p`n\ la final. Eroul filmului are omeserie ciudat\, de anti-Cupidon, carecucere[te fete contra cost (pl\tesc iubi-]ii acestora), dup\ care `ncepe s\ fie m\-gar, fetele pl`ng sau `i dau cu po[eta `ncap [i revin la fo[tii iubi]i. Kate Hudson,care s-a lansat at`t de frumos cu Aproa-pe celebri/Almost Famous (regia Came-ron Crowe), dar care tinde s\ devin\ a-proape o clon\ a lui Meg Ryan, se `nea-c\ `ntr-o poveste plin\ de cli[ee. „Gra-]ie“ regiei, to]i actorii dau prost, mai a-les protagonistul, Dane Cook, despre ca-re am b\nuiala c\ oricum nu putea dabine nici dac\ ar fi lucrat cu Lucian Pin-tilie. Un film la care te apuc\ alergia.

Star Wars: R\zboiulclonelor

Star Wars: R\zboiul clonelor, primul filmde anima]ie din seria Star Wars care elansat pe marile ecrane, nu merit\. Punct.

Dincolo de America

Am p\strat pentru final unul dintre ce-le mai hilare filme pe care le-am v\zutvreodat\ [i care `l recomand\ pe Mari-us Theodor Barna pentru titlul de „EdWood-ul filmului românesc“. Dac\ trecipeste faptul c\ Dincolo de America este

realizat pe bani publici [i c\ a trecutprintr-un concurs de scenarii (adic\scenariul lui Eugen {erb\nescu, actu-alul pre[edinte al CNC, a fost citit deun juriu [i c\ a pl\cut acestui juriu),atunci te vei distra [i mai mult. Nu prease `n]elege mare lucru din povestea depe ecran, o s\ `ncerc s\ sintetizez spu-n`nd c\, la fel ca `n Marilena, filmul luiMircea Daneliuc ar\tat `n avanpremier\la TIFF, [i `n Dincolo de America toat\suflarea masculin\ vrea ori s\ se culcecu eroina, ori s\ `ntre]in\ un amor com-plet (sex `n bibliotec\ plus iubire inte-lectual\ adic\ citit/scris c\r]i). Eroina,scriitoare disident\, este interpretat\ deDaniela Nane, iar b\rba]ii care gravi-teaz\ `n jurul acesteia s`nt Dorel Vi[an,{erban Ionescu, Valentin Teodosiu [iMihai St\nescu. Primul e ofi]er de Se-curitate [i vrea s-o violeze cu cartea debasme pe care aceasta a scris-o. Al doi-lea, director de [coal\, intr\ `n Securi-tate din prea mult\ dragoste, neput`nds\ reziste atrac]iei irezistibile pe care oexercit\ asupra lui disidenta. Al treilea,securist [i el, se pare c\ a profitat de di-sident\ o dat\, dar, oricum, se ofer\ s-oduc\ cu motocicleta acas\, adic\ doipa[i mai `ncolo. (B\rbatul `n spe]\ se va

consola cur`nd cu aten]iile unei tinerede familie bun\ ajuns\ pe [antier.) Iaral patrulea, cel mai ingenuu, o iube[tepe eroin\ p`n\ la a `ncerca de dou\ oris\ se sinucid\: o dat\ amenin]`nd c\ sa-re de pe schele (e zidar) de la trei metri`n\l]ime, a doua oar\ arunc`ndu-se „efec-tiv“ cu capul ̀ n zid. La vizionarea de pre-s\ s-a r`s copios cu echipa `n sal\. Din-colo de America e un film de rev\zut.Prima oar\ r`zi at`t de mult `nc`t ui]ireplicile. Crede]i c\ un psihanalist ar pu-tea g\si o explica]ie pentru faptul c\ fil-mul pune `n rela]ie comunismul/disi-den]a cu sexul? S\ fie vorba de Eros [iThanatos?:))

Hamlet 2. Regia: Andrew Fleming. Cu:Steve Coogan, Catherine Keener,Elizabeth Shue, David Arquette

Doi burlaci [i-o... blond\/My BestFriend’s Girl. Regia: Howard Deutsch.Cu: Dane Cook, Kate Hudson, JasonBiggs, Alec Baldwin

Star Wars: R\zboiul clonelor/Star Wars:The Clone Wars. Regia: Dave Filoni. Cu:Matt Lanter, Samuel L. Jackson, AnthonyDaniels

Dincolo de America. Regia: MariusTheodor Barna. Cu: Daniela Nane, DorelVi[an, {erban Ionescu, Maria Dinulescu

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

Florin L|Z|RESCU

FILM

Iulia BLAGA

~n America [i mult dincolo de eaUnui actor ratat, devenitprofesor de teatru `ntr-unliceu american, `i vineideea genial\ s\ salvezecursul de teatru mont`ndun spectacol cum nu s-amai v\zut. Pentru c\ de-molatorul tuturor spec-tacolelor sale de la liceu –un pu[ti care vorbe[te`ns\ foarte aplicat – `lsf\tuie[te s\ renun]e ladramatizarea marilor suc-cese cinematografice, pro-fesorul Marschz se apuc\de scris o continuare apiesei Hamlet.

Hamlet 2, `n regia lui Andrew Fleming