r 279052

ANUL V. - No. 10. 15 Martie 1929.

„Vom lovi deopotrivă în străinul parazitar şi în R o m â n u l necinstit şi înstrăinat Jf

Î N F R Ă Ţ I R E A ROMÂNEASCA

Organ al „Ligii Apărării Naţionale Creştine" Apare la 1 şi 15 a fiecărei luni

C U P R I N S U L : L. A . N . C . : S t a t u t u l „ F r ă ţ i i l o r " .

I. C. C ă t u n e a n u : D i n s u f l e t u l m a r e a l R o m â n i e i

m i c i .

G e n e r a l T a r n o s c h i : U n n e c r o l o g . . .

A . Ţ i e r a n u : C o l o n i z a r e a J i d a n i l o r b a s a r a b e n i In

B a n a t .

I. C a r a g e a : D e s c h i z ă t o r i d e d r u m u r i .

Dr . L. Isa icu : O n e d r e p t a t e .

î n f r ă ţ i r e a R o m â n e a s c ă : M o ţ i i ş i c o l o n i z a r e a .

I. L. P o t r a : A r f i t i m p u l c a c e i c e - a u s u f e r i t p a g u b e d e c ă t r e b a n d e l e j i d a n o - m a g h i a r e , î n a n u l 1918—19, s ă f i e d e s p ă g u b i ţ i b a r e m a c u m d u p ă z e c e a n i .

Z. M a n o l a c h e : D i n M a r a m u r e ş u l s t ă p â n i t d e J i d a n i ş i p o l i t i c i a n i l

P r i g o n i r i î n e p o c a „ l e g a l i t ă ţ i i " . R ă s p u n s l a o c a l o m n i e . In j u r u l p r e t i n s e l o r n e r e g u l i d e l a Centru l s t u d e n ţ e s c

d in C l u j .

I n f o r m a ţ i u n i .

Un număr 12 Lei

Abonamentul în interiorul ţării 1 an 300 Lei, 6 luni 150 Lei „ în străinătate . . 1 an 400 „ 6 „ 200 „

Redactor responsabi l : Dr. LAZAR ISAICU

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA CLUJ, STRADA B O B N-rul 7

TIPOGRAFIA „ A R D E A L U L " STR. MEMORANDULUI Nr. 22.

ÁNUL V. Nr. 10 2 7 9 0 b 2 Cluj, 15 Martie T l 9 2 é

ÎNFRĂŢIREA ROMÂNEASCA Organ al „Ligii Apărării Naţionale Creştine"

Liga Apărării Nationale Creştine. Organizarea membrilor neînscrişi.

S t a t u t u l „ F r ă ţ i i l o r " I N T R ' O D I L C E R E

N e a m u l r o m â n e s c e a t i n s de o grea boală p a r a z i t a r ă , c a r e îl va aduce c u r â n d la peire , d a c ă n u i se opune cu toa tă h o t ă r â r e a .

P a r a z i ţ i i noş t r i s u n t J i d a n i i . I a r a rmele lor uc igătoare s u n t Viţiile.

E i n e o m o a r ă p r i n Alcoolism. E i ne împiedecă să ne înmul ţ im,

p r i n Desfrâu. E i n e - a u r ăp i t toate mijloacele

de t r a i u (comerţul , i ndus t r i a , a g r i ­cu l tu ra , cerealele, lemnele, petrolul , etc.), ne jupoaie p r i n c a m ă t ă şi p r i n tot felul de escrocheri i , şi ue lasă să rac i , m u r i t o r i de foame, în ţ a r a cea m a i bogată din lume.

E i c a u t ă să ne subjuge, — p r i n organizaţ i i le lor sociale şi politice:

Caholul, Franc - Masoneria So­cialismul, Comunismul, — şi să ne facă să fim robii lor.... d u p ă cum a u făcut cu nenoroci ţ i i de Ruş i .

E i ne u ră sc de moar te , — ne al­terează cu l tu ra (p r i n presă, l i tera­t u r ă , a r t ă ) , — şi ne ponegresc pre­tu t indeni .

Noi R o m â n i i t rebue să ne a p ă ­r ă m viaţa n o a s t r ă şi a copi i lor no-'V

• ş t r i şi, astfel, sun tem da tor i să in­trata cu toţii în Liga Apărării Na­tionale Creştine, oare nu e un par­tid politic, ici o Asociaţie n a ţ i o n a ­listă, deasupra tuturor partidelor.

L. A. N . G. c u p r i n d e .două feluri de Membr i (S ta tu t Art . 5) :

1. Membri înscrişi, ca r i lup tă în cadre le organizaţ ie i , l u â n d pa r t e la toate acţ iuni le L. A. N . G.

2. Membri neînscrişi, car i voesc sau sun t -siliţi, p en t ru diferi te mo­tive, să stea în a f a r ă de o rgan i za ­ţ ia formală a L. A. N . C. d a r ca r i îi a p a r ţ i n sufleteşte, şi înţeleg ca în limitele pu te r i lo r şi s i tuaţ iei lor, să spr i j ine , ea bun i R o m â n i , sco­pur i le ei generale , româneş t i şi c re­şt ine.

In aceas tă din u r m ă categor ie i n t r ă şi bun i i R o m â n i car i s 'au

însc r i s în diverse pa r t i de politice, —• îna in te ch i a r de înf i in ţa rea L. A. N . C , — d a r ca r i recunosc şi ei necesi tatea luptei de a p ă r a r e a na ţ ie i româneş t i , p r ime jdu i t ă de pa raz i t i smul J i dan i l o r .

I n vederea p a r t i c i p ă r i i la aceas tă lup tă comună , a t u t u r o r R o m â n i ­lor —• în orice s i tuaţ ie s a r găsi — membr i ne înscr iş i ai L. A. N . C., formează. „Frăţii'.

S t a t u t I . Recrutarea şi Organizarea

„Frăţiilor" Art. 1. —• , ,Fră ţ i i l e" se cons t i -

tue liber din. in i ţ ia t iva p ropr i e , şi sun t au tonome şi independente u -n a de a l ta .

Prima. Frăţie, de 12 persoane , formează „Frăţia Centrală".

Fieca re din cele 12 persoane , la r â n d u l lor, r e c ru t ă , p r i n t r e cunos ­cuţi, alţ i membr i , —• fo rmând as t ­fel 12 F r ă ţ i i .

Si a ş a m a i depar te . F ieca re din aceste noi F r ă ţ i i

a r e ca Şef pe Membru l c a r e a r e ­c ru ta t -o .

Art. 2. — N u m ă r u l membr i lo r d i n t r ' o F r ă ţ i e poate va r i a î n t r e 3 şi 12.

Gând n u m ă r u l membr i lo r r e c r u ­taţi , de aceeaş pe r soană , trece peste 13, — cei ce sun t în p lus se con -stituiesc î n t r ' o a doua F ră ţ i e , ca re poate s ă îşi păs t reze Şeful.

Art. 3. — Nimen i n u poate fi a d m i s ca F r a t e , îna in te de v â r s t a de 21 de a n i .

Tiner i i , de la 14 a n i în sus , vor forma frăţii de educaţie, în ca r i vor r ă m â n e a p â n ă la ma jo ra t .

Doamnele , ne înscr ise î n Ligă, const i tuesc Secţii deosebite, e u aee-eaş organizaţ ie .

I I . îndatoririle Membrilor. Art. 4. — Membr i „ F r ă ţ i i l o r " ,

sun t da tor i : 1. Să înveţe a cunoaş te Chestia

jiidăneaseă, c i t ind şi — rec i t ind publ icaţ i i le de p r o p a g a n d ă scrise de Conducător i i Ligii .

2. Să r ă s p â n d e a s c ă aceste î n v ă ­ţ ă tu r i p r i n t r e cunoscuţ i i lor •.

a) p r o c u r â n d u - l e publicaţ i i le de p r o p a g a n d ă şi î n d e m n â n d u - i să le ci tească cu atenţ ie ;

b) ori , —• dacă n u şt iu ca r t e , — iclt indu4e si exp l icându- le ei înşişi , aceste b roşu r i .

3 . Să a d u n e cât m a i mul ţ i ade ­ren ţ i .

4. S ă spr i j ine e lementul r o m â ­nesc în con t ra tendinţe lor cotropi­toare ale J i dan i l o r .

5. Să dea votul lor cand ida ţ i lo r L, A. N . C. la alegerile p a r l a m e n ­tare , judeţene, comuna le , etc., —• căci aceşt ia luc rează p e n t r u binele naţ ie i româneş t i .

6. Să n u c u m p e r e şi s ă n u vânză n imic la J i d a n i , — ferindu-.se de ei ca de c iumă. S ă n u in t re n ic i ­odată , —• nici ei, nici familii le lor, — în prăvă l i i l e şi m a i ales în c â r -. ci urnele j idăneş t i . Să n u se î m p r u ­mute dela c ă m ă t a r i j idan i .

7. Să se aboneze la o r g a n u l cen­t ra l al L. A. N. C. „ A p ă r a r e a N a ­ţ iona lă" .

Art. 5. — Şefii „F ră ţ i i l o r " , sun t da tor i :

1. Să .activeze p r o p a g a n d a . 2. Să s t r â n g ă dela Membr i coti­

zaţiile şi costul publ icaţ i i lor şi să le t r imea t ă Cent ru lu i .

3. Să st imuleze şi să coordoneze m u n c a „ F r ă ţ i i l o r " lor.

4. Să înd rumeze fo rmarea a l to r

I I I . Propaganda. Art. 6. —. P r o p a g a n d a se a d r e ­

sează t u t u r o r Români lo r , în p r i m u l r â n d , ţ ă r a n i l o r ag r i cu l to r i , n e g u s ­tori lor, meser iaş i lor , funcţ ionar i lor , profesionişt i lor l iberi —• m u n c i t o ­r i lor din regiuni le min ie re şi pe ­trolifere, d i n P o r t u r i , dela Căile Fe ra t e , de p r i n Uzine, Fabric i , şi Ateliere, etc., ca r i sun t bân tu i ţ i m a i cu osebire, de mol ima Comun i smu-Iu i ;,idănesc — .şi în deosebi, tineri­mii din şcoli, c a r e t rebue n e a p ă r a t educa t ă şi î n d r u m a t ă pe ca lea cea b u n ă şi d r e a p t ă a deci rinei şi p r o -

114

g r a m u l u i L. A. 'N. C : Hristos, Ra-(jele, Naţiunea, Ho mânia Români­lor.

IV. Central horea Frăţiilor. Art. 7. — „ F r ă ţ i i l e " a u ca mi ­

s iune p r i n c i p a l ă să se în t indă a-supra, t ă r i i în t reg i .

Art. 8. — Membr i fiecărei „ F r ă ­ţ i i" , s t au în l egă tu ră n u m a i în t re dânş i i . Şeful „F ră ţ i e i " , este s ingu­r u l o r g a n de comun ica re cu F r ă ­ţia Centrală., i a r F r ă ţ i a Cent ra lă , este s i n g u r u l o rgan de comunica re a F ră ţ i i l o r e u o rgan iza ţ i a L. A. N. C.

Şefii F ră ţ i i l o r , luc rează pe r sona l ş i d i rect , f i indu-le s t r ict in te rz i s să în tocmească liste de m e m b r i , P r o ­cese-Verbale, s a u alte scr ip te de or i ­

ce fel, c a r i iui pot .avea nic i u n •scop, î n t rucâ t „ F r ă ţ i i l e " sunt o rga ­nizaţ i i au tonome, şi libere, res ­t r ânse la membr i lor, oar i se cu­nosc ,şi n u a u nevoe de acte ca să poa tă lucra , oi n u m a i de înţelegeri verbale.

Art. 9. — Şeful „ F r ă ţ i e i " Cen­trale , sub supravegherea c ă r u i a lu­crează toate Fră ţ i i l e din R o m â n i a , şi c ă r u i a au a i se a d r e s a orice co­municării , este Viee-Preşedmtele L. A. JS. C. Prof. Dr . N. C. Pau le scu (S t r ada Galonfirescu 17, B u c u ­reş t i ) .

Rezoluţ ia Preşed in te lu i -Suprem. A P R O B A T

A,. C. Cupa.

Un monstruos mo* nopol economic

Considerând, că din punctul de­cedere economic această nepăsare a produs fatale rezultate, fiindcă s'a tolerat constituirea unui mon­struos monopol în mijlocul socie­tăţii române, care a distrus cu de­săvârşire comerţul şi mica noastră industrie Jidovii au ajuns acum a fi nemijlociţi domni ai pieţelor noastre de comerţ. Efectele coali-ţiunii acesteia în ordinea economi­că, sunt frapante mai ales în Moldo­va, unde acest neam s'a substituit, comercianţilor si partisanilor indi­geni prin toate wrbele fără excep-ţiune, străbătând chiar şi în co­munele rurale : Substituţiune care a provocat demne necalculabile în

f mecanismul nostru economic, pen­trucă prin ea s'a izolat diferitele stări sociale, prin un corp străin— rebel ori şi cărei solidarităţi cu populaţiwnea locală — ş i care sta-tornicindu-se între noi în număr impunător, a sdrunetnat tot echi­librul forţelor naţionale.

Munca poporului desfăşurândii-se în aceste condiţiuni anormale nu mai, produce acum efectele-i bi­nefăcătoare. Comerţul acaparat fiind de către Jidovi, foloasele muncii — ale carii rezultate, nu­mai, concursul diverselor opera­ţiuni comerciale, ajung a reînapo-ia societăţii cu deplinătate sacrifi­ciile ce ea a făcut pentru a pro­duce — simt derivate din cursul lor, pentrucă capitalurile rezultând din comerţ, care în trecut fructifi­cau în mâinile Românilor şi reve­neau prin. mii de canalwri să ali­menteze iarăşi sorgintéle produce­rii, fiind sustrase din cercul acti­vităţii naţionale şi înstrăinate, re­zultă acea enervare şi inerţie care se simte astăzi pretutindeni.

Secarea vitalităţii forţelor poporului

Concentrarea, capitalurilor noa­stre în mâini străine pe lângă pe­ricolul economic — pentrucă ăin astă cauză s'a desfiinţat, chiar i-deia putinţei linei concurenţe, a produs un alt rău care atinge foar­te mult ordinea inorală a Statului Român. Posesori ai unor sume i-mense şi naturalmente înclinaţi la exploatarea celor de alt neam, de­prinşi de instinctul lor predomni­tor al rapacităţii, Jidovii s'au dat la practicarea uzurei fără nici o reţinere şi cu atâta generalitate în­cât au desmoştenit mii de familii avute şi le-au redus în mizerie. U* -

Din sufletul mare al României mici Un act de patriotism al parlamentarilor din 1868. „Expunerea de motive a proectului de lege pentru regularizarea stării Jidovilor în România" păstrează după mai bine de-o jumătate de veac o dure­

roasă actualitate „De aceea spusa voastră era sfântă şi frumoasă Căci de minţi era gândită şi din suflet era scoasă"

M. Eminescu Documentu l d e m a i jos, pe care

cu tot spa ţ iu l r e s t r â n s a l revistei, îl pub l icăm în în t reg ime , const i -tue o s t r ă luc i t ă d o v a d ă despre e-x i s t en ţa per icolu lu i j idovesc, nega t cu a t â t a î n v e r ş u n a r e de pol i t ic ia-ni i inconşt ienţ i , d a r p r evăzu t o u o c lar i ta te de săvâ r ş i t ă d e f run taş i i genera ţ ie i t recute , c a r i î n t emeiând R o m â n i a mică , a u înce rca t să o î n g r ă d e a s c ă cu toate mijloacele po ­sibile de a p ă r a r e .

„ E x p u n e r e a de motive ş i p roec -tui legii p e n t r u r e g u l a r i z a r e a s t ă r i i J idov i lo r î n R o m â n i a " .prezintată Oameri i de că t r e 31 depu ta ţ i p r i n ­t re c a r i ma re l e is tor ic , e rud i t cu­noscă tor al chestiei j idoveşti , B . P . Ha jdeu (poate c h i a r a u t o r u l e x p u ­ne r i i ?) a r e , î n a f a r ă d e î n s e m n ă ­ta tea polit ică, şi o m a r e va loare şt i inţif ică, c o n d e n s â n d î n câ teva pa ­gini , o documen ta t ă t r a t a r e a p r o ­blemei j idoveşti î n tot" complexul ei. Socotim că facem nun rea l serviciu cet i tor i lor noş t r i , dându^le posibi­l i ta tea să cunoască i s tor icul docu­ment isvorî t d i n pa t r io t i smul de­pu ta ţ i lo r d i n 1868 :

„Năvălirea Jidanilor Năvălirea Jidanilor în România

'şi mai cu deosebire în partea Ro­mâniei de sus, a Unat proporţii aşa de mari în anii din urmă, încât a înspăimântat populaţiunile româ­ne, căci ele se văd inundate de eătre un neam ostil şi separat, care

tinde la înfiinţarea unei naţiona­lităţi străine alături cu Cea roma­nească şi opusă intereselor acesteia.

Indiferentismul de până acum, faţă cu această tăcută cucerire a tari mul ui nostru economic şi na­ţional, a produs perturbaţiuni pro­funde în economia statului, care se agravează pe toată ziua mai mult; căci blândele moravuri ale poporului român, liberala-i ospita­litate precum şi uşurinţele de traiu din ţară, solicită necontenita nă­vălire a Jidovilor de prin Statele vecine în astfel de proporţiuni, în­cât ei formează astăzi o popula­ţie flotantă de mai bine de 500.000 suflete.

Privind acest fapt, numai din punctul de vedere al pfoporţiunii numerice, simţim cât de ameninţă­toare este pentru România o colo­nie compactă de 500.000 suflete (astăzi simt 3.000.000 N. R.), care creşte necontenit şi asupra căreia nici o influenţă locală sau socială a mediului în care trăesc, nu are cea mai mică înrâurire. Şi aceasta provine din cauză că neamul jido­vesc se deosebeşte de Români prin origină, moravuri, limbagiu, tradi-ţiuni, religie şi morală; şi mai cu seamă fiindcă el stârneşte cu încă-păţinare a se ţine izolat de socie­tate, ferindu-se de orice fuziune cu alte neamuri străine lui.

115

sura a devenit o plagă fioroasă oare s'o lăţit peste tot corpul social şt '•are seacă forţele vitalităţii popo­rului din însăşi a lor sorginte.

Criza monetară De asemenea monopolizarea a-

ceasta a capitalurilor este causa cea mai naturală a crizei mone­tară de carp, este bântuită de atâ­ţia ani ţara] şi intensitatea ei cre­scânda şi persistenţa crizei este în­că o nouă probă a gradului de zdruncinare în care a ajuns eco­nomia Statului : íntr'adevăr numai cit/unei este echilibra între diferi­tele forte ale unui Stat, când prin îmboldirea concurentei naturale toate overaţhmijp. de producere ?i ele schimb se fac în mod de a co­respunde intereselor în foc : adică, rând, nrehil lucrurilor module, ale Ogricidturei si ale industriei. este Reprezentarea aproximativă a fo­loaselor ce trage societatea din po­sedarea lor.

Parazitul i n t e r m e d i a t a Societatea este interesată să în­

tindă şi sp înmulţească puterea niijto'cicelor sale şi din desvăluirea acestei mişcări active rezultă o sta-*"e de vrosperitate. de progres si de hun traiu neneral de care se folo­sesc, si individul şi Statul. Când *nsă se intermme între wroducă-tor si consumator un aruP isolant ele r>arn.?i,ti străini, rari cu încetul ne tăcute, monopolizează totul si npoi prefac preturile nu după fo­rul natural al ofertei si al cererii, ci după buna voinţă,: atunci acti­vitatea este lovită de o atonie o-'Hiorâtoare, afacerile stagnează, ini­ţiativa individuală amorţeşte şi se stinge, căci lipseşte putinţa luptei •"Si conştiinţa isbândei. Dominatorii ne mm având înainte-le nici o sta­vilă, ne mai simţind nici o opu­nere care să precumpănească in­stinctele lor, crează nevoi şi crize factice, ei se ingeniază în căuta­rea şi descoperirea ttduror mijloa­celor de extorsiune, până şi în mi­zeria poporului, pentruea să mul-tămească acea nemărginită a lor lăcomie pentru câştig ; căci mize­ria este productivă şi mănoasă pentru cei ce au neomenia de a specula. Astfel se naşte în curând cea mai straşnică şi mai neîmblân­zită din toate tiraniile ; tirania ba­nului care atunci când se exercită de străini asupra unui popor, îi nimiceşte toate mijloacele de dez­voltare, îi împiedică avântul tutu­ror aspirapunilor generoase, îi în­

mormânta pe nesimţite viitorul său.

Progresele coaliţiunii jidoveşti au mers aşa de departe până de a monopoliza şi obiectele de bău­tură şi alimentare publică.

Monopolul alcoolului Iu Moldova specula acestor o-

bieefe este um comerţ exclusiv jido­vesc, încât pe lângă scumpirea fă­ră raţiune a alimentelor publice în timpi normali, această acaparare a produs efecte dezastruoase în tim­pii de lipsă generală. Clasa munci­toare este cea mai ameninţată de, lăcomia monopolizatorilor care în­trebuinţează mii de falsificări şi mixturi vătămătoare sănătăţii pu­blice.

0 asemenea stare de lucruri este cu atât mai revoltătoare cu cât Ro­mânii sunt constrânşi a se nutri cu alimente şi băuturi preparate de Jidovi : pe când aceştia din urmă refuză cu dispreţ obiectele de ali­mentare vreparate de Români cali-ficându-le de triff-necurate.

Considerând că din nurului de vedere financiar. Jidovii fraudă si jefuesc Statul, nentrucă ei vrin mii do. manoxyere si subterfuaii se sus-traa sistematic .dela contribvHunile si impozitele ce ' datoresr Statului venirii, nroteiarea ce el le dă per- -soaţei averii lc,r.

Considerând că din punctul de vedere naţional, Jidovii sunt peri­culoşi pentru poporul român, atât neutru numărul lor cel mare de F00.000 suflete, cât si pentru rezis­tenta lor la orice fuziune cu rassa indiaenă.

Istoria ne dovedeşte într'itn mod cert, că Iudaismul are de caracte­ristică predominaţiunea şi escluzi-vismul cel mai aprig.

Jidanii nu se asimilează Această înclinare înăscută a na­

túréi lor a fost cauza Puternică, care i-a făcut să reziste pururea şi, să se păstreze neschimbat, curs de 20 de secoli, în mijlocul naţiuni­lor : altfel noi vedem că nici tim­pul, nici forţa lucrurilor sau a îm­prejurărilor sociale ale desvoltării popoarelor, creştine, n'a putut în­râuri asupra, neamului jidovesc, spre a-i clinti în ceva tradiţiunile-i seculare.

Jidovii, siliţi de nevoie se supun exterior mente autorităţii statelor nejidoveşti, dar niciodată ei nu pot consimţi a face parte integrantă din ele. Ei nu pot şterge din sufle­tul lor ideia Statului Jidovesc, idee

care. la orice ocazie, o vedem ree-şind forte si vivace din toate ac­ţiunile lor zilnice : şi aceasta se înţelege uşor, căci Jidovii nu sunt numai o sectă religioasă, ei sunt mai cu seamă exnresiunea unor particularităţi indelebile de rassă şi a unor credinţe invincibile de naţionalitate. De aceea Jidanul din Spania, din Englitera, din Fran­ţa, din Polonia, — nu e nici Po­lon, nici Francez, nici Englez, nici Spaniol; el este Jidov întocmai ca şi protopărinţii săi din timpii bi­blici.

Contopirea popoarelor nu se o-perează prin simple relaţiuni de conlocuire şi de comerţ, ci prin amestecarea sângelui şi prin apro­pierea sentimentelor. Aceasta este imposibil cu Jidovii, căci tendin­ţele si interesele lor fiind pururea fixate, nu în Statul unde trăesc, ci afară de orice Stat ne jidovesc, ei sunt împinşi de o forţă instinc­tivă a sta izolaţi în mijlocul po­poarelor între care -viefuesc. Ei simt că nu pot face cauză comună cu popoarele creştine, căci le sunt diametral opuşi în toate. Din con­tră s'a observat că ori şi unde SP transportă în mic sau măre nu­măr — prin însumi efectul fiinţei lor, — ei introduc germenul dis­trugerii şi al disolutiunii, penfru-că tendinţele lor sunt de a se înăl­ţa pe ruina ttduror. Ei se cred des-legaţi de recunoştinţa către popoa­rele ce le-au dat ospitalitate, „pen­truea" Jidovii le privesc ca usur-pătoare; şi astfel fac uz de toate mijloacele spre a ajunge la redo­bândirea drepturilor de supremaţie şi de dominaţie asupra universu­lui, drepturi pe care ei cred că le aveau asigurate prin antioul lor pact religios.

Imoralitate comercială Considerând că din punctul de

vedere comercial, Jidovii au com­promis negoţul României, în afară şi înăuntru, prin fraudele ce între­buinţează şi mai cu seamă prin un sistem, organizat de falimente de rea credinţă, prin ajutorul cărora ei se sustrag dela angajamentele ce au contractat şi ruinează pre acei' cari le-au deschis credite, sau care au tovărăşie de comerţ şi de specu-laţiune cu ei.

Considerând că din punctul de vedere politic Statul nu este o fic­ţiune abstractă, ci este expresiunea unei individualităţi naţionale care se întemeează prin ideile, credinţe­le, sentimentele, moravurile şi tra-

116

diţiuu-ile unui popor : şi cu pentru acest motiv Statul este imperios chemat să cuţite mijloacele de des-voltare a forţelor poporului si să (lirige activitatea lui în sensul spi­ritului său naţional.

Fructele activităţii unui popor sunt cu atât mai simţite cu cât naţiunea lui va fi mai com­pactă si mai concentrată: când însă o naţiune se lasă a se fracţiona şi a se izola în diferitele sale părţi prin cd te grupe străine şi eterogene, unitatea naţională se întunecă; şi atunci când unitatea naţională se periclitează, însăşi e-xistenţa poporului este lovită în i-nimă : pentru că în asemenea caz şi libertăţile publice ajung a fi niş­te adevărate ahimere. Statul ro­mân are mai înainte de toate mi­siunea de a întări societatea româ­nă, de a veghea cu neadormite a-suipra intereselor ei, şi de a o sov-garda de înrâuririle ce-i pot aduce vătămări.

Contra intereselor'Statului Şi atunci când credinţele şi as-

piraţiimile unora sunt, contrazi­cătoare intereselor sale naţionale, Statul are dreptul de a făuri ga­ranţii puternice pentru împiedeca­rea răului, căci dacă Statul s'ar conduce, de spiritul de cosmopoli­tism, şi ar căuta să subordoneze al­tor interese străine şi izolate, inte­resul predominător al conservaţiu-nii poporului său. sar nega pe si­ne însuşi, ar comite o crimă de Ies-naţionalitate.

Considerând că din punctul de vedere religios, e de prisos a se invoca toleranta in favoarea Jida­nilor, dela un popor care n'a per­secutat pe nimenea în confesiunea sa, nici chiar în timpii istorici.

Exclusivism neîmpăcat Jidovii cu atât mai midt nu pot

invoca toleranţa, cu cât religiunea lor este cea mai exclusivă şi cea mai asupritoare : căci Jidovismul nu numai că nu admite pre nime­nea în sânul familiei sale religioa­se, dar condamnă unei uri şi pri­goniri perpetue, pe oricine nu este din neamul lui Izrael.

Acest neîmpăcat exclusivism, în­rădăcinat în sângele rassei Jidovi­lor, alimentează necurmatul răzbel, ce ei cm declarat înaltelor idei mo­rale, de care sunt pătrunse toate imtituţiunile Statelor creştine şi care sunt fundamentul moral al so­cietăţii noastre civile. Mai cu sea­mă în cazul de faţă principiul to­leranţei, nici um poate Qtvea raţiu­

ne de u fi invocat, fiindcă religiu­nea majorităţii este blândă şi u-•m-ană, pe când din contră, religiu­nea unei fracţiuni de sectari străini este intolerantă şi sălbatică, pâ­nă într'atâta încât consideră So­cietatea întreagă ca impie şi sacri-leagă, şi menţine cu stricteţe pe a-(iepţii săi într'o stare de rezbel per­manent cu populaţiunea care i-a admis în sânul ei. Jidovii privesc timpul ce-t petrec între celelalte popoare ca un timp de expiaţiune. de încercare şi de exil, şi pe locui­torii ţărilor între care sunt răs­pândiţi, îi consideră ca pe nişte i-namici. Aşteaptă momentul făgă­duit în care se vor constitui iarăşi ca naţiune distinctă; căci aşa-i în­deamnă religiunea lor, făcăndu-i să întrevază perspectiva unui vii­tor strălucit, când jn fine numai ei vor don dna toată omenirea.

Statul judaic Pentru noi este un fapt constatat

care rezultă din toate împrejură­rile acestea, precum şi din stăruin­ţa tenace cu care Jidovii se. înră­dăcinează şi se înmulţesc în Româ­nia ; este faptul că încearcă de a înfiinţa aci Statul judiac, care în­seamnă prima realizare a ideilor Ier de predominare asupra popoa­relor creştine.

Religiunea Jidovilor este obsta­colul cel mai mare care-i face să reziste la contopirea cu neamurile ortodoxe, pentrucă această religiu-ne este totodată şi o constituţiune politică şi socială, care urmăreşte pe individ în toate acţiunile sale Şi în toate epocile vieţii lui. La Jidovi legea religioasă este şi legea civilă şi viceversa : Statul şi Biserica for­mează un tot care se concentra în cuvântul „Judaism". De aceea nici un Jidov nu se poate deslipi de a-cest Stat în Stat teocratic, căci a-tunci el în acelaş timp ar fi nevoit a se lăpăda şi de Biserica sa. A-ceasta-i cauza pentru care ori şi unde se află J ndaismul, el este for­ţat de a forma Stat în Stat.

Jndaismul ca religiune nu poale rămânea într'o stare de mijloc ; el treime să fie ori dominat, ori domi­nator. Căci 'el este un cult special, care nu- admite în sânul său decât numai pe urmaşii lui Abraham, privind restul omenirii ca afară din lege.

Jidanii nu pot cere drepturi

Statul român este tolerant prin liberul exerciţiu al tuturor cultu­rilor, însă el nu poate să treacă cu

vederea cuprinsul moral al unei a-semenea religiuni, ale căror dogme sunt antisociale şi cari tind a sur­pa interesele lin cele mai de căpe­tenie.

Considerând că din punctul de vedere al „legalităţii", Jidovii nu pot cere drepturi egale cu Românii, pentrucă ei nu vor să se desbrace de exclusivismul lor secular şi să se supună în mod leal la sarcinele şi îndatoririle societăţii moderne, ci din contră, ei vor să conserve întreg individualismul lor de rassă distinctă şi separată şi să aibă be­neficiul egalităţii drepturilor. Ei vor inif un cuvânt, să fie trataţi frăţeşte de către aceia pe care ei îi tratează, ca pe nişte inamici im­placabili. Judaismul nu poate deci reclama dela Statele creştine bene­ficiul principiilor lor egalitare, când ei nu le pot oferi reciproc.

Beneficii, dar şi sarcini Dreptul scris este o manifestaţi-

une a conştiinţei naţionale, de a-ceea numai acei cari priit purta­rea lor ştiu a se identifica cu inte­resul naţiunii şi a se'face, folosi­tori societăţii în sânul căreia tră-esc, au cuvânt a reclama beneficii­le ei, fiindcă, consimt a se supune fără precugetare la sarcinile ei, formând o comunitate intimă cu poporul care le-a diu ospitalitate. Statul însă nu este silit sub nici un pretext de a sacrifica unei fracţiu­ni totalitatea, căci atunci ar acor­da unei neînsemnate minorităţi drenhd de asuprire asupra mar ei majorităţi, aceasta ar constitui cea mai revoltătoare nedreptate.

Deptul de apărare Aşadar precum un popor are

dreptul de a se apăra contra inva-zilinilor armate ale inamicilor e-xistentei sale, tot aşa are dreptul de a se apăra şi contra inamici­lor săi. când- aceştia- nu-şi vădesc prin forme violente scopurile lor, caută însă a perturba liniştea sa, a dezorganiza fcwţele sale de desvol-tare, a distruge unitatea naţională; atunci el este dator să opună scu­tul legii oriunde prosperitatea pu­blică este ameninţată.

In urma acestor consideraţinni, dacă .voim să ne folosim şi de în­văţămintele timpilor mai depărtaţi de noi, spre a lămuri pe deplin a-ceastă chestiune, găsim destule do­cumente istorice, care dovedesc că tocmai în epocile, în care Europa era cuprinsă de spiritul celei mai aprige intoleranţe religioase, stră­moşii noştri dădeau un binevoitor

azil. tuturor asupriţilor, fără dis­tingere de confesiune religioasă.

Pământul Românilor din străve­chea creme a fost refugiul celor prigoniţi, Jidovii s'au folosit şi ei de ospitalitatea si deplina noastră folosinţă. Străbunii noştri însă, căutau sä concilieze avânturile lor generoase, cu garantele şi siguran­ţele necesare liniştii şi bunului traiu al poporului român, pe care nu voiau să-l lase expus la even­tualităţile unei generozităţi nepre­văzătoare 1).

Legătura de sânge De aceea bătrânii noştri Domni­

tori români, primind pe Jidovii fu­găriţi de către barbarii lor vecini, dfmdu-le libertate deplină în ţară, ie puneau în vedere, că numai cei ce-şi varsă sângele pentru acest pă­mânt, pot invoca alte drepturi, de­cât drepturile de oaspe! că sunt în­voiţi a se ţinea separaţi de societa­tea română —• după cum le pres­crie legea lor — dar că tocmai pen­tru aceasta nu pot cere beneficiile unei societăţi, căreia nu-i pof da c.cmpensaţiuni ech i valenţe. Prin urmare Jidovii erau nişte oaspeţi pe cari Românii primind u-ijn sâ­nul lor le-au pus şi condiţiile, cu •cari .pot să trăiască aici în linişte si libertate. De aceea noi vedem că (dunei când ei a-buzau de azilul ce li se acor­dase şi supărau pe Români prin fraude. Domni lorii erau siliţi să-i expulzeze afară din Iară').

Astfel an stai Jidovii până în timpii Domniilor fanariote, când ţara trecând prin o nouă fază po­litica, pe lângă alle multe nenoro­ciri a ajuns la deplorabile conse­cinţe economice. Românii, pierzând dreptul guvernării lor de sine, şi sentimentul naţional distrugându-se sistematic de către Domnitorii cei noi, ţara. lor a devenii teatrul invaziundor şi a oc u păţi unii or ar­mate şi o.conomice ale tuturor străi­nilor.

Istoria Invaziei j idoveşti Lela această epocă datează şi în­

ceputul pros pe rării Jidovilor, cari erau, atraşi de câştigurile erei de corupţie ce se inaugurase. Jidovii s'au înmuliit în pro porţiune direc­tă cu decăderea crescândă a socie­tăţii române şi cu umilirea popo-

1) Archiva istorică a României . Chriisovul lui Ştefan Vodă cel Tânăr din 15i5, pag. 55 tom. I, anul 1865.

-) Ibidem. Chrisovul lui Petru Vo­dă cel Şchiop din anul 1790, pag. 172, voi. 1.

rutul. Insă imigraţiunea jidovea­scă a luat un adevărat avânt dela anul 1828 — după invaziunea mos­covită — 'când tara sguduită de lot felul de suferinţe, a ajuns la o ne­pomenită mizerie : pe lângă care s'a adăogat şi introducerea de noi vicii şi statornicirea unui sistem biurocratic corupt. Aßtfel încât Ji­dovii, al căror număr abia se urca înainte la 25.000 suflete, merg spo­rind din an în an. şi la 1844 ) se urcă la 55.000, la 1.854 la 160'.0()(f),m

şi astăzi la mai bine de 500.000 su­flete, adică în perioada anilor 1844—1854, cifra medie anuală a imigraţiei este de 10.500 suflete, şi în perioada, anilor 1844—1867 me­dia anuală se urcă la 26-154. Ci­frele acestea au o elocinţă irezisti­bilă, căci. corespund cu scăderea /< r.clor noastre economice, cu des-naţionalizarea târgurilor Moldovei, cu monopolizarea comgrţidui Ro­mâniei, cu împuţinarea numeraru­lui şi creşterea crizelor financiare, cu înmormântarea averii fondare a ţării sub o enormă' datorie hi po­li i-ara.

Decăderea Moldovei Starea morală şi materială a

Moldovei, a a'nins la un grad de decădere care se poate asemăna doar numai cil acea a Gnliţiei şi Podoliei care zac sub povoara hi­doasei opresiuni judaice.

Considerând că atât leple ante­rioare cât şi cele posterioare regu­lamentului organic, coprind deose­bite disinziiiuni prin care se regu­lează sil naţiunea Jidovilor în Ro­mânia:

Aşa ia anul 1804. D-tru Mor uzi, prinir'o dispozifiime administrati­va, către dregătorii/c ţării, arată su­părările ce se cauzează locuitori­lor de către arendaşii jidovi, şi o-preşte pe aceştia de a lua arenei, de moşii.

Legi de apărare Codicele Calimah prin paragr.

ff',0, opreşte pe Jidovi de a cum­păra proprietăţi imobile la tară.

La anul 1830 Divanul Judecăto­resc al Moldovei fiind consultat, de pot Jidovii lua moşie în arendă, au opinai că po ..temeinicul obi-vei u ai {urii' ei nu pot lua moşie în arendă.

Regulamentul organic, deşi in-1 ) Notices statist iques sur la Mol-

davie par X. Soutzou pag. 67. -) Lucrările statistice din 1850—1860

publicate de Direcţia centrală a Mi­nist, de Interne al Moldovei anul 1861 pag. 189.

1 17

tradus sub influenta şi dictatul Rusiei, cu toate acestea a respectat obiceiurile ţării în această privinţă, Şi intre alte dispoziţiuni relative la Jidovi, este şi oprirea lor de a se stabili la ţară ca arendaşi de mo­şie.

Legiuirile Obşteştii Adunări a Moldovei din 1843, opreşte pe Jidovi de a locui prin sate şi de a ţine cârciumi şi hemuri pela drumuri.

De asemenea manualul admini­strativ, coprinde mai multe dispo­ziţiuni în privinţa vagabonzilor ji­dovi, 'îndatorând autorităţile locale şi acelea de frontieră de a-i isgoni din ţară: cerând pentru alţi Jidani un capital bănesc, exerciţiul vi­nei meserii onot abile şi o garanţie suficientă pentru asigurarea comu­nei icnde se aşează, că nu se vor abate la fapte vătămătoare intere­selor cetăţenilor.

Manualul administrativ secţ. IV. şi V., vol. I, pag. 511—529.

In fine legea din 20 August 1865 relativă la drepturile străinilor do­miciliaţi în România, recunoaşte drepltd de a cumpăra proprietăţi, nenx'bile numai străinilor creştini; prin urmare Jidovilor şi după a-ceasiă lege li se interzice dreptul de a cumpăra proprietăţi, atât în comunele urbane cât şi în cele ru­rale.

Lipsa de sancţiune legiuitorul din 1864, cu toate că

preda minid ele influenta unor idei cosmnpolite, periculoase naţionali-iăţii române, n'a cutezat să neso­cotească sentimentul- general, întin­gând beneficiile legii şi la Jidovi.

Toate aceste legiuiri, atât cele din regmamentul. organic, din manua­lul administrativ, cât şi cea din 1864, au toată puterea lor, dar prinir'o interpretare greşită, acei ce au condus guvernul şi acei ce au arul misiune de a le aplica, le-au lăsat în negligenţă, sau că n'au voit a le aplica. De altă parte Ji­dovii n'au încetat de a înti ep/inde felurite maşinaţiuni, pentru, a se sustrage dela proUibiţiunile acestor legi; şi aceasta a provenit din cau­za lipsei unui mod de sancţiune a unui mijloc de a preveni pe con-tra-venitorii legii.

s t av i l ă nouă pericolului Bazaţi pe aceste consideraţiuni,

bazaţi pe legile consueludinare şi pe legile pozitive ale ţării, şi având în vedere că toate aceste legiuiri au fost dictate de o necesitate im­perioasă pentru garantarea Româ­nilor de exploatarea jidovească şi înlăturarea pericolelor ameninţă-

118

toare naţionalităţii noastre, având în vedere că şi legiuitorii celorlalte ţări s'au găsit nevoiţi să pună sta­vile relelor ce cauzează Jidovii şi văzând iminenţa pericolelor, cari învălue poporul român, atât în pri­virea economică cât şi în cea na­

ţională şi care ne impun datoria, ca cât mai curând, să aducem re­mediu eficace unei stări de lucruri care se agravează neîncetat, sub­scrisa au onoare a propune repre-zentaţiunii nationale următorul proect de lege:

Un necrolog. . . Dăumăzi, a avu t loc la I a ş i , î n ­

m o r m â n t a r e a lui Moritz Wachtel, c a r e a fost cel m a i b u n şi cel m a i credincios u r m a ş a lu i I z rae l .

Despre t recu tu l şi despre î ncepu­tur i le lui negus toreş t i , p u ţ i n i s u n t cei oar i a u cunoş t in ţă ; tot ce ştie l umea de aci din I a ş i şi mlai a les cea c reş t ină , este că, el e ra cel m a i bogat E v r e u din Iaş i , dacă n u şi c h i a r din în t r eaga Moldovă.

Banca Moldova, a l c ă r u i d i rec­tor şi p r o p r i e t a r e ra , a ş t iu t s'o r idice la perfecţ iune şi desvol-tare , î ncâ t b i rour i l e ei a u nevoe azi de um persona l de peste 200 de funcţ ionar i , d in t r e oa re numai 4 sunt Români şi creştini, res tu l toţi, sun t tot R o m â n i , î n să d in t r e cei făcuţ i ide n o u a 'Constituţie.

La fabrica de frânghie, d in s t r a ­da Oastei, ca re este tot p ropr i e t a t ea sa şi oare deeasemenea îi p o a r t ă numele , luc rează în prezent a p r o a ­pe 300 de l uc r ă to r i — bărba ţ i , fe­mei si fete — şi toţi aceş t i a sun t n u m a i R o m â n i şi creş t in i adevă­r a ţ i ; i a r pe r sona lu l s u p e r i o r de conducere , în c a p cu d i rec to ru l ei, sunt.. . to t R o m â n i , d a r d in cei noi , făcuţi d u p ă răsboi. . .

Averea lui Mori tz Wachte l , c â ş ­t iga tă p r i n b a n c a Moldova, care a r e o mul ţ ime de sucursa le r ă s ­pând i t e p r i n diferite oraşe a le ţă ­rii, p r i n fabr ica de f r ângh i i ş i p r i n o mul ţ ime de alte şi diferite î n t r e ­p r i n d e r i de tot felul — se zice — că. se u r c ă la câteva sute de m i ­l ioane, dar. . . toată, absolut toa tă a-ceastă colosală ave re este s t r â n s ă ş i a d u n a t ă n u m a i în decu r su l vieţii lu i Wach t e l şi n u m a i din ţ a r a r o ­m â n e a s c ă ş i în special d in n e n o ­roci ta de Moldovă, az i — p r e c u m se ştie —• s toa r să de s t r ă in i , oa o l ămâe şi a j u n s ă la o g rea cum­p ă n ă .

Es te a d e v ă r a t că, decedatul Mo­r i tz W a c h t e l a a ju t a t — pe ici-co-lea, şi c am de ochii lumi i — şi câte unele ins t i tu ţ iun i de bineface­re creşt ineşt i şi româneş t i , d a r p r e ­o c u p a r e a lui p r i n c i p a l ă şi sufle­tească, t o tdeauna a fost s t a to rn i c î n d r e p t a t ă , că t re semenii săi , pen­t r u care a făcut nu n u m a i î n sem­na t e dani i , d a r ch i a r şi a d e v ă r a t e sacrifici i .

A c u m 2 a n i ou ocaz iunea t rece­r i i p r i n I a ş i a lu i Nuhăm Socolov, t r imis de Caha l în cal i ta te de con­ducător al comitetului central exe­cutiv a organizaţiei universale sio-

Proect de lege pentru

Regularizarea stării Jidovilor din România Art. 1. — Jidovii nu se vor pu­

tea statornici în comunele urbane fără autorizaţia consiliilor comu­nale.

In comunele rurale nu se pot stabili Jidovii sub nici un pretext, fie chiar temporal.

A,rt. 2. — Jidovii cari vor con­traveni art. precedent se consideră de vagabonzi.

Consiliul comunal decide şi face a se lua măsurile necesare pentru trimiterea vagabonzilor la urma lor.

Art. 3. — Jidovii nu pot avea proprietăţi imobile, nici urbane, nie rurale.

Vânzarea şi cumpărarea de atari imobile, făcută Jidovilor, este de drept nulă şi preţul se prevede 2J3 în folosul institutelor de binefacere locale şi 1^3 în folosid denunţăto­rului.

Art. 4. — Acei, cari vor înlesni călcarea dispoziţiunilor de mai sus, se vor condamna cu pierderea drep­turilor politice dela trei la zece ani Şi cu o amendă de 20% din valoa­rea lucrului cumpărat.

Art. 5. — Jidovii nu pot ţine în arendă moşie, pârciumi, mori, po-verne, poduri, vii. suhaturi, graj­duri de îngrăşat vite, stâne, nici ha­nuri şi hoteluri pela drumuri.

Be asemenea ei nu pot fi antre­prenori pentru vre-o afacere de a Statului, de-a comunelor, sau de-a oricărei case publice.

Art. 6. — Autorităţile nu vor pri­mi nici o cerere, făcută de către Ji-dovi, pentru socoteli de tovărăşie sau alte afaceri cari ar înlătura dispoziţiunile art. 5.

Art. 7. — Jidovii, spre a putea face comerţ, negoţ sau trafic, sunt datori să aibe biletul de autorizare special dela autorităţile comunale, unde îşi au domiciliul.

Acei ce nu se vor supune ace­stei dispoziţiuni se vor amenda de­la 300 lei noi.

Autorităţile nu pot da curs unei reclamaţiuni pornită de vre-un Ji­dan, care nu va avea acest bilet de autorizare.

Art. 8. — Comerţul cu obiecte de lirană şi băutură pentru creş­

tini, este interzis Jidovilor. Ei pot, însă, vinde aceste obiecte

coreligionarilor lor. Pentru orice abatere dela acea­

stă prohibiţiune culpabilul va fi su­pus la o amendă dela 100—600 lei noui; iar în caz de recidivă se va retrage biletul de autorizare.

Dispoziţiuni generale. Art. 9. — Toate comunităţile x ş i

comitetele jidoveşti tolerate şi au­torizate până acum prin diferite urbe, sunt şi rămân desfiinţate dela publicarea legii de faţă.

Art. 10. — Ţoale legile, ordo­nanţele, decretele şi regulamentele, contrazicătoare acestei legi, sunt şi rămân desfiinţale dela promulga­rea ei. Br. Fătu • preşedinte

Subscrişi : Iancu Negură, D. Pruncii, N. Voinov, Ion G- Leca, A. 1). Holban, Petru Suci 11, Costin Brăescu, 1. Străjescu, C. Corjescu, B. TOCAI, Ion Agarici, A. Haret, A. I. Gheorghiu, I. Lerescu, V, Vidra-şcu, I. Lateşiu, M. Rufu, Casian Leca, S. F. Robescji, C. Morţun, B. Soarec, A. CiUbidache, B. Cristea, Isăcescu, K. Bimonisie, P. Chen-ciu, L. Eraclide, A. Lăzărescu, I. Codrescu. Hajdău.

(Pe lângă aceştia au mai aderat declarând în Cameră, Ţanu depu­tat de Focşani şi B. Lupaşcu)".

Am reamin t i t ci t i tori lor noş t r i documentu l istoric, pub l ica t a c u m cinci, a n i în aceas tă revis tă , ce p u r ­ta mumele Acţiunea Românească (No. 3. d i n 1 Dec. 1924), p e n t r u c ă mare l e publ ic românesc , c o m p a ­r â n d p reocupăr i l e p a r l a m e n t a r i l o r din 1868 f ixate m a i sus, cu p r e o ­cupăr i l e p a r l a m e n t a r i l o r d in 1929, f ixate î n proectul de r e fo rmă ad ­min i s t r a t ivă , r esp ins de î n a l t a R e ­genţă, să se insp i re din t r ecu tu l c u r a t şi m ă r e ţ a l R o m â n i e i de ier i , p r iv ind cu d ispre ţu l cuveni t peste epigoni i n a ţ i o n a l - ţ ă r ă n i ş t i de a s ­tăzi ; şi p e n t r u a face să r ă s u n e — oa u n memento mori —• în conş ­t i in ţa f run taş i lo r politici d in R o ­m â n i a în t reg i t ă a d e v ă r u l de o cres ­c â n d ă g rav i t a te a e x p u n e r i i m a ­gis t ra le d in 1868.

I. C. Cătuneanu.

119

niste, adecă primul ministru al statului universal jidovesc exteri-torial, Mori tz W a c h t e l a fost ace la oare — independen t de m a r e a co­lectă bănească ce i - a ' oferit p e n t r u inst i tuţ iui i i le d i n Pa l e s t i na — a s t ă r u i t d in r ă s p u t e r i , de i s 'a făcut o p r i m i r e m a i mul t decât r e g e a s ­că, m a i mui t c h i a r decât aceea a u n u i cap încorona t , la c a r e Soco-lov n u se aş tepta , d u p ă cum el s in ­g u r a mărtufrisit-o l a g r a n d i o s u l banchet , ce i s 'a oferit, de că t re Co­misariatul regional al fondului na­ţional evreesc din Iaşi ş i dela care n ' a u l ipsit n ic i toate au tor i t ă ţ i l e locale oficiale !...

B u n u l Dumnezeu a voit ca, în ­m o r m â n t a r e a lui Mori tz Wach te l , să a ibă loc î n t r ' o s fân tă D u m i n e ­că, când t e rmomet ru l — ca nic i o-da tă — e ra scoborât la 30 g r a d e sub zero. Cu toiaite acestea lumea care 1-a condus p â n ă la locaşul de veci, fo rma o m a r e de capete, ce n u încăpea în Lungul! s t rade lor Lă -puşneanu şi P ă c u r a r i ; i a r a r m a ­ta care i-a d a t onorul , e ra pe j u ­mă ta t e înghe ţa tă de frig şi de ger ouimplit.

I n t r e rubedeni i le m a i ap rop ia t e , ce u r m a u catafa lcul şi oarele cu flori, în cap e r a mare l e p r i m r a b i n din Bucureş t i Dr. Niemerover, ve­nit a n u m e ca §ă-i ci tească ult imele r u g ă c i u n i . A lă tu r i de el se afla şi pr imăriul l a ş u l u i d. Osvald Raco-viţă, pare în d i scursu l său fune­b r u pe l â n g ă toate meri tele ce i-a scos în relief, a p r o m i s solemn că, pe vii tor strada Oastei, ce duce l a c a z a r m e şi spre fabr ica de f rân­ghie, va p u r t a numele de strada Moritz Wachtel, p romis iune , care azi este şi îndep l in i tă !...

Corel ig ionar i i lu i Mori tz W a c h ­tel văzând .gestul m a i mul t decât m ă r i n i m o s al p r i m a r u l u i de Iaş i , s 'a» a d u n a t imedia t î n t r ' o consfă­tu i re in t imă . în care a u decis, să facă o a d r e s ă de m u l ţ u m i r e p r i m a ­r u l u i Racovi ţă şi a p o i ca să n u r ă m â n ă ei m a i prejos , a n ho tă r î t , să- i r idice şi u n m o n u m e n t , î n s ă n u aici în ţ a r a î n care Mori tz W a c h ­tel a a d u n a t averea , ci în Pales­tina, la care el s 'a gând i t ch ia r dela naş te re şi p â n ă în ceasul mor ţ i i .

Consfă tui tor i i g â n d i n d u - s e că, P a l e s t i n a este cu to tu l l ips i tă de p ă ­du r i , ca re să p r i m e n e a s c ă ae ru l , c a să cont r ibue la fer t i l i ta tea so­lu lu i şi în acelaş t imp să v ină şi î n a ju toru l , ce tă ţeni lor izrael i ţ i de acolo, fr ipţ i de a r ş i ţ a soare lu i şi îmbâcsi ţ i de p ra fu l pe oare v â n t u ­r i l e îl a d u c d in deşer tu l Arabie i ,

s 'au ho tă r î t — zic să - i r idice u n monument viii, o pădure, ca re să c r ea scă c h i a r în Erezizrael şi care să se n u m e a s c ă : Pădurea Moritz Wachtel! Apoi făeându-se socotea­la cheltuielii, s 'a stabili t că, u n pom p â n ă să se p o a t ă p r inde b ine şi p â n ă să înceapă , a se î n t ă r i b ine acolo —• în Erez—, a r costa c a m 300 lei şi subscr ipţ i i le a u şi î n ­ceput deja şi la care —• să s p e r ă m —• va con t r ibu i şi p r i m a r u l l a ş u ­lui.. . .

Şi Doamne ! Gând te gândeş t i , câţi Domni tor i , câte Domniţe , câţ i boer i şi jiupâniţe, toţi Creşt ini şi R o m â n i din n e a m în n e a m , n u şi-a u testat întreaga lor avere de co­d r i neumbla ţ i , de moşii în î n t i nde ­re de sute de mi i de fălci, cu toate cele ce se găseau pe ele, p e n t r u b i ­serici , spi ta le şi diferite alte aşeze-aninte de binefacere şi despre care cine îşi m a i aduce oare amin te azi?!

A f a r ă de b ă t r â n u l profesor Ghibă-nescu şi a l ţ i câţ iva moşnegi , care •au apuca t d i n t inereţe obiceiul de a m a i s c u t u r a d in când în când p ra fu l de p r i n cele biblioteci, u i t a ­te p r i n unele m a g h e r n i ţ e şi care d â n d şi peste unele vechi tur i , scr ier i , d au şi peste unele n u m e , c ă r o r a le t u r b u r ă somn-d şi l in iş ­tea de veci ! . . ., care alţii îşi ma i amin tesc de ei ? . . .

Apoi fi ind că odată, ciu Mori tz Wach t e l şi tot în aceeaş zi, s'a î n ­m o r m â n t a t în c imi t i ru l izraeli t d in Ia ş i şi bogă taşu l Nathan Grüns­pan, m e m b r u m a r c a n t a l p a r t i d u -

Colonizarea Jidanilor Gazeta j idovească „Temesvár i

Hi ' r l ap" din 17 Febr. , in formează pe cetitorii să i , că de câteva zile a p o r n i t o a d e v ă r a t ă e m i g r a r e a J i d a n i l o r d in B a s a r a b i a , în B ă ­nat , în special în oraşul T imişoa­ra, şi măr tu r i se ş t e , că J i d a n i i de aici au adăpos t i t peste 200 famili i de refugiaţ i .

Ne-aim tot m i r a t , c ând zi de zi a m văzut tot m a i mul t fu rn icând pe f rumoasele s t r ăz i a le Timişoarei , t i p u r i scârboase şi degenera te de pe rc iuna ţ i pu tu roş i şi sdrenţoşi , cu b a r b ă încâlc i tă , u n s u r o a s ă şi in­fectă, d â n d u n aspect pa les t in ian acestui o raş civilizat.

Coloanele z i a ru lu i „Temesvár i H í r l a p " , des leagă en igma, p r i n i n ­formaţ ia de m a i sus. Nic i m a i mul t , nici m a i puţ in , J i d a n i i t imi ­şoreni , o rgan iza ţ i în pu t e rn i cu l lor S a n h e d r i n F r a n c m a s o n o-Talmudie,

lui na ţ iona l - l ibera l şi ca re dease-men i a lăsa t u r m a ş i l o r săi câ te­va zeci de mi l ioane , a d u n a t e cu mul t ă t r u d ă şi sudoare depe u r m a morii d in s t r a d a P ă c u r a r i , C8-1 p o a r t ă numele şi pe care toa tă via­ţa nu 1-a p reocupa t decât gr i ja , ca m o a r a lui să nu peardă , î n ca re scop mereu cerea formal p r i m ă r i e i , să - i r idice pre ţu l fainei , p â n ă c â n d azi, costul une i p a n i negre , î n com­poziţ ia căre ia i n t r ă şi toate giumoa-i ele şi s c u t u r ă tu r ile, a a j u n s o ade ­v ă r a t ă pacoste pe capul celor s ă r a c i şi nevoiaşi , n ' a r fi oare — zic — cazul ca, p r i m ă r i a l a ş u l u i , să e ter­nizeze şi aces tu ia memor i a bote­zând o stradă cu numele lui ?

Şi apoi , dacă e vorba, să ne civi­lizăm şi să ne modernizăm, r u ­p â n d c j t recutul , ce rol m a i pot avea în I a ş i n u m i r i de s t rade ca : Lăpuşneanu, Ghica Yodă, Cuza Vodă, ori Stefan cel Mare, toate vechi de când m a m a focului, ş i a u le-ama înlocui cu ' n u m i r i noi şi r e a ­le, botezându- le ou n u m e alese,- d u ­pă ale noilor R o m â n i făcuţi de n o u a Consti tuţ ie a lu i Va ida-Voe-vod, col m a i m a r e în ţ a r ă , d in t r e f r ancmason i ?

Doamne , a p ă r ă - n e , căci f ă r ă a.-, j u to ru l Tău, .eu t a r e m ă tem că, bă rba ţ i i n o ş t r i de s t a L — şefi a i diferi telor pa r t ide politice — în c u r â n d ne vor sili, să ne u i t ă m şi l imba s t rămoşească şi să g r ă i m în cea j idovească ! !

General Tarnoschi, — Iaşi. —

basarabeni în Banat. au început să colonizeze Timişoa­r a creşt ină, cu cea ma i infectă spe­cie de oameni : ou n e a m u r i l e lu i Troţchi , Zinoviev şi Bella K u n , ca r i au r id i ca t un m o n u m e n t lu i I u d a I soa r io t i anu l , la Kiew ( R u ­s ia) . . Aceşti p ă d u c h i veniţ i aici , sp r e î n t ă r i r e fraţ i lor lor, a u de g â n d să r idice şi pe ma lu l cana lu ­lui Bega, o a doua s t aue lu i I u d a , vânză to ru l de D-zeu.

P u t e r n i c u l S a n h e d r i n d in Timi­şoara,, izbeşte ou p u m n u l în fa ţă demni ta tea r o m â n e a s c ă şi dovede­şte, că pe aceste p l a i u r i ale lui De-cebal, el, I u d a , este s t ă p â n şi d ic­ta tor .

R o m â n u l b a s a r a b e a n , moldovean, c a r e vine la T imi şoa ra ca să m u n ­cească p e n t r u o buca tă de pâ ine , este a l u n g a t dela fiecare uşă de fa­b r i că sau î n t r ep r inde re . U r m e a z ă a p o i s in i s t ru l ro l al poliţiei, ca re i -

120

media t îl deţine şi î n baza legii va ­gabonda ju lu i , îl e sco r t ează la va­t r ă .

I n baza celor de m a i suis,, cons­t a t ăm, că fa tă de i a ceste două sute famili i de vagabonzi j idan i , n u se ap l i că legea vagabondaju lu i .

î n c e p e o s i s temat ică colonizare de J i d a n i , in T imişoa ra şi ne m i ­r ă m , c u m de nu văd şi nui a u d n i ­mic gazetele româneş t i , de aici ,

A t r a g e m a t en ţ i a au tor i t ă ţ i lo r competente a s u p r a per icolului aces­tei colonizăr i , care înseaanină a a-l u n g a pe R o m â n i d i n T imişoa ra şi a descoperi u n i m p o r t a n t p u n c t de­la g r a n i ţ a ţ ă r i i , d â n d d r u m liber invazi i lor t u t u r o r f ra ţ i lor lu i Bella K u n şi Lenin, d i n ţăr i le ' învecinate

I n n u m ă r u l 5, amml V, d in 1 I a ­n u a r i e 1929, a l revistei î n f r ă ţ i r e a Românească , s'a publ ica t o decla­r a ţ i e a preoţ i lor r o m â n i d in jude ­ţul T â r n a v a - M a r e , p r i n cane aceş­tia protes tează, că .acest judeţ c u r a t românesc a t rebui t să a leagă de sena to r p e n t r u p a r l a m e n t u l R o m â -n ie i -Mar i , u n J i d a n cu numele Schöpkez, p e n t r u mot ivul c ă p a r t i ­d u l naţiotnal-^ărănesc şi m a i ales penfrpuică guve rnu l n a ţ i o n a l - ţ ă r ă -neisic, p rez ida t de domnul Maniu , a i m p u s c a n d i d a t u r a n u m i t u l u i c i r ­cumci s a t e i I u d a . Dec la ra ţ i a din chest iune a r fi fest î n t i t u l a t ă „Ascultaţi glasul preoţi­lor1', şi n u m ă îndoiesc c ă aceas tă dec la ra ţ i e de p ro tes t a re con t ra u-nei s t ă p â n i r i u i t a t ă de sine, a r i s ­căl i-o c u aceeaş revoltă, legi t imă, toa tă suf la rea r o m â n e a s c ă d in t re N i s t r u şi D u n ă r e şi dela Tisa p a n ' l a Mare .

La, cet i rea acestei declara ţ i i şi a c: :iiiiif.u-!il.:i scu'rt şi la înţeles, a l revistei „ î n f r ă ţ i r e a R o m â n e a s c ă " , f ă r ă s ă vreau , m ' a m d u s cu g â n ­d u l la. m a r i i deschiză tor i de d r u ­m u r i a i Român ie i în t regi te , şi cu toa tă s t ă r u i n ţ a îl rog şi pe d o m n u l M a n i u şi pe toţi sfetnicii Lui , să u rmeze c u g â n d u l acelaş d r u m al t recu tu lu i , h a i să zicem dela s t r ă ­b u n u l T r a i a n şi p â n ă la ferici tul poet Iosif, c a r e p u r t a t de geniul a -cestui n e a m creşt inesc şi r o m â n e s c cu cuvinte le de fee „Treceţi bata­lioane Carpatir', t r imi te a r m a t a r o ­m â n ă să-şi elibereze fraţ i i d in Ar ­deal . Domnul Man iu , descendent fericit al lu i Băirmuţiu, a l căirni glas a t u n a t c a tune tu l pe Câmpia Li-

ujnde le a rde p ă m â n t u l sub p i ­cioare .

; I n numele Români lo r , c a r i îşi iubesc Ţ a r a şi B a n a t u l , p ro t e s t ăm

' î n con t ra acestei to leranţe oarbe, ca re se a s e a m ă n ă ou u n act de t r ă d a r e de pa t r i e şi r u g ă m a u t o ­r i tă ţ i le competente să facă dovada pa t r io t i smulu i lor neprecupe ţ i t şi s ă expulzeze imedia t aceste l ipi tori .

De teama, să n u ne p ie rdem r ă b ­darea , a ş t ep t ăm cia d-1 Vajda, Mi ­n i s t r u l de In t e rne , a l Românie i , să-i t r imi t ă fă ră a m â n a r e de u n d e a u venit.

A- Ţi er ana T i m i ş o a r a .

Dij i , , S v a s t i c a H a n a t u l u i " , N o . 9 d i n i i 11—1929.

Glas de preot din Banat.

ber tă ţ i i la Bla j , în a n u l 1848, să-şi a d u c ă amin t e de ouivintele fulgeră­toa re ale m a r e l u i său . uneh iu , des ­p re l iber tate şi despre na ţ iona l i t a ­te ; să-şi a d u c ă amin/te de sp i r i tu l v iz ionar al profe tu lui poet Andre iu Midfeşa-n,.citre-şi eheasmă n e a m u l la înţelegere, la frăţie, . la în f ră ţ i r e „Pe voi vă nimiciră a pis mei rău­tate... Iar noi pătrunşi de sfânta libertate jurăm că vom, fi pururea fraţi " ; să-şi aducă a m i n t e toţi sfetnicii , m a i . c u seamă a i d o m n u ­lui Man iu , şi de blestăinul a s u p r a vânză tor i lo r „De fulgere să pernă, oricare sar face vânzător".

Da, deschiză tor i de d r u m u r i , p u ­tea şi a re t imp î n c ă să fie d o m n u l M a n i » , cu . toţi sfetnicii, ou î n t r e a ­ga suf lare r o m â n e a s c ă d in t r e N i s -tm şi Tisa, dacă-ş i aducea amin te fie apelul , care a fost să fie şi va fi i m n u l şi m a r ş u l redeş tep tă r i i n a ­t ionale şi oare se c u p r i n d e în cu­vintele î n t r ' a r i p a t e ale en tuz i a smu-l.;i „Români din patru unghiuri, Uniţi-Yă în cuget Strigaţi în lumea largă că Dunăreă-i fur odă prin intrigă şi silă, viclenie, unel­tiri". Veniţii-Vă în fire toţi câ ţ i î n ­drep ta ţ i că ră r i l e is toriei unu i n e a m fără noroc, ca să n u Vă a j u n g ă blestăunul m a r e l u i Emiiiesju. d in Doina lui, care şi pietr i le le mişcă , căci n u se poate să n u se înfioreze şi cei m a i f ă r ă s imţ i re , la cuvintele lu i „Cine-a îndrăgit străinii, mân-cai-ar inima câinii".

L a , toţi să ne ducem cu g â n d u l în t recut , ca să-ş i p o a t ă con t inua neamul , p a t r i a noas t ră , d r u m u l ce ni l -au croit suferinţele n e a m u l u i , calea desemna tă de toţi, de toţi des­

chizător i i de d r u m , p â n ă în mare le prezent , şi p â n ă la si m a i mare le viitor.

Să ia a m i n t e toţi ca r i r ă s p u n d îna in t ea lui Dumnezeu şi a oame­ni lor , isă n u păteze acest drum,, să n u fie mes tecă tor i de o t ra ­vă a i vieţii, a i sufletului n e a m u l u i şi a i pa t r ie i .

Iosif Caragea, Preot în Mărc ina , jud . Caras .

O nedreptate Carol Chendi neobositul comisa r

de s i g u r a n ţ ă d i n Cluj, a fost m u ­tat la Sailonta-Mare. S.ub d i rec ţ iu ­nea d-lui Eugen B ianu , a c u m câ­teva l un i fost inspector genera l al s igu ran ţe i în Ardeal , Chendi, ' a descoperi t u n formidabi l complot comunis t , a v â n d conica: aisull u n u i î n semn a t n u m ă r de agenţ i , puş i la dispoziţia, sa de d-1 inspector gene­ra l ş i în acelaş t imp concu r su l p r e ­fecţilor de poliţie d i n în t reg A r d e a ­lul. Neobosi tul şi d isc ip l ina tu l co­m i s a r faţă do super io r i i s ă i a lu­c ra t zi şi noap te p e n t r u descope­r i r ea t u tu ro r elementelor subvers i ­ve .cari. s u b m i n a u ţ a r a . Aceasta a făcut -o la ondin s i din d ragos t e fa­ţă de p ă m â n t u l srăonoşesic. P e n t r u rinul d in t re C Bl. O duş i de Chendi î n faţa ins tanţe lor mi l i ta re , p e n t r u A-raidi Victor a u depus favorabi l p e r ­soane, ca r i azi de ţ in portofoli i m i ­nis ter ia le . Convingerea domni i lo r lor a fost, că A r a d i Victor, u n vi­z ionar , n u ş t iu de ce n u a n ţ ă , n u este vinovat. F o a r t e bine. Comisa­ru l ş i-a făcut da to r i a a ş a cum i-a dictat s imţul de func ţ ionar disci­p l ina t şi î n acelaş timin s imţul de bum R o m â n . Cum sVi t e r m i n a t p r o ­cesul o ş t im ; A r a d i Victor a scă­pat , o p a r t e d i n oami:_nişti a u fost c o n d a m n a ţ i a şa d u p ă c u m i-a j ude ­cat de ouilpabili, Consiliul de r ă s -boiiu din Cluj. Comisa ru l Chendi şi-a făcut .da tor ia ; d u p ă verdict a s tat la dispoziţ ia şefilor săi p e n t r u noii ord ine . Din datele a d u n a t e de Chendi , s i g u r a n ţ a genera lă o r i ­când m a i poate scoate miult ce in ­teresează vi i torul pa t r ie i .

D u p ă o m u n c ă a şa de as iduă , a-preciafă de super io r i i săi , în loc să fie a v a n s a t s au decorat , i s'a p r o ­p u s m a i î n t â i u m u t a r e a la Cahul , şi deoarece s 'a l a m e n t a t ca u n co­pil, a fost forţat să plece la Sa lon-ta. n u ştiu în ce g rad .

Domnu l Min i s t ru de in t e rne să studieze dosaru l acestui om. care cons idera t dnupă m u n c a şi devota-, mentuil oare 1-a depus, n u t rebuia să fie m u t a t peste voia. lu i .

Deschizători de drumuri

121

Combinaţ ia d in tâ iu , triaiuiiterea la Calmii a fost direot con t ra in t e re ­selor s t a tu lu i ; să t r imeţ i u n func­ţ i o n a r din mediul , pe care-1 cu­noaşte , pe care 1-a s tudiat , î n t r ' o p a r t e a Ţăr i i , unde n u cunoaşte l imba şi nici metodele de ac ţ iune ale acelora, pe ca r i t rebue să- i su­pravegheze.

Exce len ta Voas t ră , Doimnule Mi­n i s t ru , reveni ţ i a s u p r a acestei ne ­dreptă ţ i , r e in tegra ţ i func ţ ionaru l ce şi-a făcut da to r i a a şa d u p ă c u m , i s 'a ordonat . D a c ă aveţi l ipsă de el, vă va servi cu aicelaş devota­

ment şi c redinţă , cum a servit şi pe alti t i tu la r i a i depa r t amen tu lu i pe care-1 ocupaţ i .

Domnule B i a n u , Domnia Ta cu­noşt i oimul. Sub m â n a şi îndruanat de ordinele şi sfaturi le Domniei Tale a scociorât mul ţ imea de sub­versivi, ca r i t indeau la d is t rugerea pa t r i e i iulbite de no i taţi .

F ă - i Domnia Ta r a p o r t u l de re­p a r a r e a nedrep tă ţ i i ; credem me­r i t ă o dist incţie, n u o persecuţ ie .

Aşteptăm.. . .

Dr. L. Isaicu.

Moţii şi colonizarea Se cunosc p lânger i l e Moţi lor

p e n t r u modu l cuim o pa r t e d i n ei a u f ősit colonizaţi î n condi ţ iuni de­zas t ruoase şi c u m a l t ü deşi î n d r e p ­tă ţ i ţ i a u fost r esp inş i dela coloni­zare , sicutindu-fie pe căi nelegale moşiile s t r ă in i l o r dela f ront iera de vest, u n d e u r m a u să fie colonizaţ i . Cazul t ipic a l scut i r i i moşiei A-baţ ie i ide Mölk (Aus t r i a ) l -am s u b ­l in ia t şi noi , de m a i mu l t e or i în aceas tă revis tă . Moţii s 'au p lâns , î n t r ' o delegaţie ide 5 inş i ac tua lu ­lui. Min i s t ru de Domenii , D-lui I, Mihialaiche, şi nefi ind jpirimiţi au l ăsa t în m â n a subsec re t a r ului de stat, D-lui Aure l Dcbreecu, u r m ă ­torul m e m o r i u :

„Domnule Ministru, Domnule Preşedinte al Comite­tului Agrar, \ Din domeniul Apatiei de Mölir.

(mănăstire de călugări catolici din Austria), s'au scutit de sub expro­priere în comuna Marghita, iud. Bihor, pe urma hotărărei Comisiei de Ocol dela 10 Septembrie 1922 şi a hotărărei Comisiei judeţene No. 794J1922, -precum şi a Jiotără-rii Comitetului Agrar No. 540 din 1924, anexată în copie'-extras, îm­potriva legii agrare din Transil­vania, care reclamă, că domeniul acestei Mănăstiri din străinătate şi persoană morală de interes pu­blic, cum sunt toate mănăstirile cari susţin biserici, în caşul de fa­ţă şi pe cea din Marghita, şi colegii monahale, şi pe titlul de absenteis-tă, să fie în întregime expropriată, au fost scutite, zicem peste 3000 jugăre, sub pretextul de drenaj1).

*) I n a c e a s t ă c h e s t i u n e , r e z o l v i t ă p r i n C o m i t e t u l A g a r , a f l ă m c ă a f u n c ţ i o n a t c a a d v o c a t p e n t r u A b a ţ i a M ö l k ( A u s t r i a ) D- l T o n y I l i e s c u , • f o s t v i c e p r e ş e d i n t e a l S e n a t u l l i b e r a l , p r e ­z i d â n d ş e d i n ţ a C o m i t e t u l u i A g r a r î n a c e l p r o c e s D-l C. N i c o l a e s c u , f o s t P r e ş e d i n t e a l S e n a t u l u i l i b e r a l .

îndreptăţită şi comuna Marghi­ta au fost profund jigniţi de acea­stă călcare de lege şi această jig­nire s'a repercutat şi la Moţii co­lonişti prezumtiv, din comunele Al-bac, Horea-Arada, Scărişoara, şi Bălceşti. In această situaţiune co­munele din urmă, prin delegaţi, mi înaintat la Maiestatea Sa Re­gele Ferdinand, Regele Ţăranilor, sub No. 2390, la 8 Dec. 1925, un memoriu redactat de subsemnatul cu doleanţele lor dovedind cu cele 3 anexe originale, "dintre cari li­nul îl alăturăm în copie, că do­meniul din chestiune nu este (tre­nat, deci prin o constatare falşă şi eroare gravă s'a dat hotărârea de scutire, deşi pentru Moţii, cari erau destinaţi a fi colonizaţi la Frontiera de Vest, cât şi pentru statul Român, colonizarea acolo este şi rămâne de interes obştesc.

Memoriul înaintat Maiestăţii Sale Regelui Ferdinand l-iu, a fost trimis prin Icabinet, Ministerului de Domenii şi Agricultură şi de-acolo repartizat Casei de împro­prietărire, unde se află dosarul şi unde chestiunea litigioasă a Mar-ghitei şi a Moţilor colonişti, deşi s'a adăugat raportul consilierului agricol Paul Bogdan, azi directo­rul Camerei Agricole în Cluj, care Şi el a constatat, că nu există dre­naj, nici până astăzi nu a fost so­luţionată.

Aceasta e cu atât mai mult de regretat în vederea legalităţii, fiindcă nici ancheta ordonată la intervenţia subsemnatului, în 15 Iulie 1927, prin D-l subsecretar de stat Cipăianu, căruia subsemnatul prin un memoriu i-a dovedit că Ministerul de Domenii pe temeiul falşului şi a erorilor grave faptice e dator să solicite, nefiind legat de termin, casarea hotărârilor comi­tetului agrar şi a instanţelor infe­rioare, nu sa executat şi chestiu­

nea a rămas tot în aer până în ziua de azi, dând dovada forţelor oculte, ce operează în această che­stiunile.

lată de ce invocând tot motive­le de mai sus, ne adresăm către sentimentul Dv. de legalitate şi dreptate, să binevoiţi a ordona o anchetă severă şi urgent, executân­d-o încât se poate în persoană; pentru a se dovedi, că drenaj nu există pe moşia din Marghita, deci scutirea şi sub raport faptic şi sub raport juridic s'a făcut cu făţişa încălcare a Legii Agrare şi în con­secinţă Ministerul de Domenii şi Agricultură precum şi Dv. ca Pre­şedinte a Comitetului Agrar, să bi­nevoiţi a solicita casarea tuturor hotărârilor aduse în această cau­ză., în fond pentru falş şi erori gra­ve şi în formă pentru motivul că afişarea la comisiunea Judeţeană nu s'a efeptuit conform- legii şi nu s'a dresat cuvenitul proces-verbăl,^ luând măsuri legale ca întreaga moşie a Abaţiei de Mölk din Mar­ghita să fie . împărţită conform convenţiei alăturate la îndreptăţi­tă comunei Marghita si coloniştii Moţi, fiind aceştia muritori de foa­me şi reclamând interesele supe­rioare ale statului Român, coloni­zarea cu Moţii, la ' frontiera de Vest

In acest scop din urmă, delega­ţii anexează în original 4 tablouri de colonişti, sub 3, 4, 5, 6, iar sub 7 şi 8 procura dela Marghita cu convenţia, .precum şi procura dela Scărişoara, Alba şi Horea-Arada şi Vă rugăm D-le Ministru şi Pre­şedinte al Comitetului Agrar, să primiţi asigurarea înaltei noastre, stime şi consideraţiuni. >,

Cluj, la 24 Ianuarie 1929.

(s.s.) Dr. Amos Francii A d v o c a t , A p ă r ă t o r u l M o ţ i l o r .

8 anexe, 2-ă copii, 6 în' original. Delegaţii comunelor: Albac, Ho­

rea-Arada, Scărişoara- şi Bălceşti".

„înfrăţirea Românească11.

Fiecare Român cu suflet curat să nu uite a se abona Ia această revistă, care luptă pentru scăparea Nea­mului de liftele jidane!

122

Ar fi timpul ea cei ce-au în anul 1913-13. si lie Au t recut zece an i , d e .când b a n ­

dele j i d a n o - m a g h i a r e , c a r i se r e ­t r ă g e a u din calea b rave i A r m a t e Române , a u înce rca t s ă p u n ă r e ­zis tenţă în s t r â m t o a r e a Văi i Cr i -şului , la Ciuicia. I n d r u m u l lor, m a i ales dupăce a u fost a l u n g a ţ i şi din Cluj, s 'au deda t la să lbă tă -oii, m a l t r a t â n d în ch ipu l cel m a i b a r b a r îşi amor înd î n c h i n u r i l e ce­le ma i , grozave, pe or ic ine le cădea în cale, jefuind gospodăr i i le R o ­m â n i l o r şi d â n d foc l a ce n u p u ­teau duce c u ei.

D u p ă i n s t a l a r e a Autor i tă ţ i lo r Româneş t i pe acestea p l a i u r i , s 'au făcut ce rce tă r i d i n p a r t e a lor, s 'au d a t o rd in oa fiecare ce tă ţean oare a fost păgubi t , să^şi f acă dec lara­ţie, pe c a r i dec la ra ţ i i P r i m ă r i i l e le-au î n a i n t a t P re fec tu r i lo r r e spec ­tive, promiţinduMli-se celor p ă g u ­biţi, că vor fi despăgubi ţ i , v ă d u ­velor şi orfani lor , că vor p r i m i a-j u t o a r e şi a şa m a i depa r t e . De a-tunc i a u t r ecu t zece a n i ; Guver­nele ce s 'au i p e r i n d a t la c â r m a ţ ă ­r i i de a t u n c i şi p â n ă az i , n ' a u avu t nici a t â t t i m p liber, ca sa se cu­gete' câteva m i n u t e şi l a soar tea ne­noroc i tă a văduvelor şi orfani lor , a c ă r o r pă r in ţ i , f ra ţ i «şi soţi, s 'au jertfi t pe a l t a r u l P a t r i e i p e n t r u fă­u r i r e a R o m â n ie i -Mar i .

Guvernele t recute , n u s 'au p u ­tut ocupa de aceas tă ches t iune , a-veau altele m u l t m a i ' impor t an te , pen t rucă , î n revolu ţ ia d i n 1918/19 a u căzu t jertfe n u m a i R o m â n i i , ei m a i pot a ş tep ta , că a şa s u n t î n v ă ­ţaţ i . N u pot aş tepta î n s ă al ţ i i , b u ­n ă o a r ă J i d a n i i , pe ei a u t rebui t să- i despăgubească la moment , ca n u ' cumva să se supere , calci vin alegeri le şi vai de par t ide le pol i t i ­ce, ca r i se p u n r ă u c u ei.

Despre felul c u m a u fost despă­gubi ţ i J i d a n i i cu ocazia mani fes tă ­r i lo r s tudenţeşt i , J i d a n i i a u făcut o b u n ă a facere : p e n t r u câteva gea­m u r i spa r t e , au p r i m i t m a l m u l t ă despăgub i re decât a jungea c a s a în ­t reagă . Se ch i a r vorbeşte pela noi , că u n J i d a n c a r e e r a oe pn-asml fa­l imentulu i , n u m a i m u l ţ u m i t ă m a ­nifes tăr i lor s tudenţeşt i , a scăpa t de fal iment . I a t ă ce se vorbeşte : J i d a n u l Y. n e m a i putându-işi su ­por ta da tor i i le , îşi faice casa de v â n z a r e p e n t r u s u m a de şaptesute mi i lei ; la câteva zile d u p ă aceas ta vin s tudenţ i i ; îi s p a r g câteva gea­m u r i şi r ă s t o a r n ă câ teva mobile,

paie ie citre Daniele plano-iii hírem aci dnpâ zece ani. p e n t r u car i se spune , că a p r imi t despăgub i re optsute mi i lei. Cu a-ceastă s u m ă J i d a n u l n o s t r u şi-a plăt i t toate dator i i le , i^a m a i r ă ­m a s şi pa ra le , ca să-şi poa t ă con­t i nua negoţul .

Cu J i d a n i i toate guvernele t r e ­bue să se poar te bine, că de nu apoi se s u p ă r ă şi : sau n u votează cu ei în alegeri , s a u m e r g şi se p l âng la „Liga N a ţ i u n i l o r " !

R o m â n i i în să n ' a u unde s ă p l â n ­ge, i a r la alegeri t rebuie să voteze cu guvernu l , că de nu , face c u n o ­ş t in ţă cu baioneta, şi pa tu l puş t i i

j a n d a r m u l u i , când fac alegerile par t ide le ol igarhice, s a u cu c ioma­gul gărz i lor cetăţeneşti , c ând ale­gerile sun t făcute de guvernele de­mocra t ice .

Cu toate cele de m a i sus, aceşti R o m â n i d i n pă r ţ i l e noastre., a u depl ină înc redere în a c t u a l u l gu ­vern, a că ru i m e m b r i în m a j o r i ­tate sun t din ţ inu tu r i l e ' a l ip i t e , ca r i cunosc deaproaipe suferinţele şi pagubele cauzate de bandele de m a i sus, şi ca r i f ă r ă în t â rz i e re vor l u a măsu r i l e necesare c a şi aceşti R o ­mân i , barem, a c u m d u p ă zece a n i să fie despăgubi ţ i .

Ioan L. Potra Bologa — jud. Cluj.

Coresuondenţa din Sighetul Marmaţiei.

Din Maramureşul stăpânit de Jidani şi politiciani J i d a n i i nu respei tâ r e p a u s u l

dumin i ca l , preoţ i i n u in te rv in pen ­t r u sa lva rea pres t ig iu lu i creş t i ­nesc, ; d a r în schimb r a h i n i i s ' au puls pe l u t r u , căci dacă u n R o m â n a r e . o neînţe legere c u un J i d a n , R o m â n u l merge l a r ab in şi îşi srur-

n e necazul ce îl a r e cu J i d a n u l , r a ­b inu l inv i tă pe J i d a n şi pe R o m â n şi-d împacă 1 . .

Dece r ab in i i sun t s impa t iza ţ i ? Să -mi r ă s p u n d ă preoţi i , sun tem în s cumpa n o a s t r ă t a r ă sau s u n t e m în Pa l e s t i na m i c ă d in R o m â n i a Mare . Vom vedea şi de î n m o r m â n ­tăr i le din comunele : I a p a şi Giu-leşti.

P r e a Sfinţi i lor Voas t re l ăsa t i -Vă de par t ide le politice. Lăsa ţ i -Vă de certele p e n t r u d e m n i t ă ţ i , : reveni ţ i la m e n i r e a ce o aveţi ; salvaţ i pe s ă r m a n i i R o m â n i necăji ţ i , d in ghiare le pol i t ic ianismului , ş i c ă m ă ­ta r i lo r . Aduceţ i -Vă amin te de r ă ­posa tu l preot . . . . d in c o m u n a S la ­t ina , oare şi sub era m a g h i a r ă a avut în S fân ta biser ică , p r a p u r i i aşezaţ i d u p ă t r icolorul na ţ i ona l r o ­mânesc ; făcea pol i t ică Sfinţia Sa, d a r n u poli t ică de p a r t i d ci poli t i ­că na ţ iona lă . D a r pol i t ic iani i n o ­ş t r i , P r e a Sfinţiile Lor, c a r e a u fost şi s u n t senator i , a u t rebui t şi t rebue s ă fie la î nă l ţ imea lor, pen ­t r u pres t ig iu l sfintei noas t r e bise­r ic i şi a demni tă ţ i i Sfinţiei Lor , să n u li se ş t i rbească n imic din dem­ni ta te .

P r e a Sfinţia Ta Sena to r Ralea , sus ţ ine anchetele ce sun t î n cu r s c o n t r a J i d a n u l u i n o t a r Tabac Si -mion din corn. Dragomireş t i , care a de f r auda t c o m u n a cu sute de mi i

de lei. I n f run tea d e n u n ţ u r i l o r e Z u b a s c u Grigore , u n venerabi l Ro^-m â n , f o s t ' a d e r e n t în foca t . a l n a -ţ ional- ţărănişt i loir , pe care i-a p ă ­răs i t . Lua ţ i amin te . Ne i n c u m b ă s a r c i n a să c u r ă ţ i m ţ a r a de J i d a n i şi j idoviţi .

Zaharia Manolache — Signet —

i m epoca Se ştie că în aşa n u m i t a epocă

a legal i tă ţ i i , s'a po rn i t m a i ales d i n p a r t e a Min i s t ru lu i de I n t e r n e , o serie de p r igon i r i c o n t r a func­ţ ionar i lo r de c a r i e r ă , c a r i n u fac nici o pol i t ică. I n t r e aceşt ia cores ­ponden tu l nos t ru din A b r u d n u m ă ­r ă şi pe D-l A v r a m Vesa. p r i m -pre to ru l de acolo, pe care D-l Mi ­n i s t r u de I n t e r n e Vaida , î n mod te­legrafic, în a j u n u l Crăc iunu lu i , 1-a m u t a t la Vin ţu l de jos, f ă r ă n ic i u n motiv plausibi l . Toate comunele din p lasa Abrud , cu" mi i de iscăl i ­tu r i , a u p ro tes ta t la D-l Min i s t ru Vaida şi d i n aceste proteste publ i ­căm pe ace la al comunei f run taşe R o ş i a - M o n t a n ă :

„B-Sale, Domnului Ministru de Interne

în Bucureşti. Subsemna ţ i i locui tor i î n comu­

n a Roş i a -Mon tană , jude ţu l Alba, f ă r ă deosebire de n e a m şi lege, a -f lând de t r a n s f e r a r e a D-lui Dr . A-v r a m Vesa, facem t r i s t a cons ta ta ­re, că s ' a r face o m a r e n e d r e p t a t e ' poporu lu i din p lasa Abrud , dacă n u s ' a r reveni aisupra acestei t r a n ­sferăr i . Şi i a t ă de ce :

Calităţile sufleteşti cu care este înzes t ra tă p e r s o a n a D-lui Dr . Ve­sa, p r c u m s i p a g i n a is tor ică însc r i ­să în is tor ia n e a m u l u i , în t impu l mare lu i r ă sbo iu mond ia l , fac ca să fie s t r â n s legat de Moţii Ardea lu ­lui. I n a n u l 1918 a fost p r i m u l care a fo rmat g a r d a na ţ i ona l ă în Munţ i i Apusen i şi sub c o m a n d a sa a mer s la Alha - Iu l i a la 1 Decem­vrie 1918, c u ocazia î n f ăp tu i r i i celui m a i îna l t ideal „Un i r ea Tu­t u r o r R o m â n i l o r ou; P a t r i a M a ­mă" , serv ind g a r d a de onoare î n Cetatea Uni r i i . D-1 P r e t o r Dr . A-v r a m Vesa a l u a t p a r t e la luptele dela Tisa în 1918—1920, în cal i ­ta te de c o m a n d a n t a l B a t a l i o n u ­lui A v r a m Iamcu. D-1 P r e t o r Dr . Vesa este omul poporu lu i , este în sufletul poporu lu i , t ră ieş te în în ­suşi sufletul poporu lu i , f ă r ă de ca r e poporu l n ' a r p u t e a să t r ă i a scă .

Aceste le a m i n t i m în t reacă t , î n t r u c â t m a i p r e s u s de toate devi­za Guve rnu lu i a c t u a l este c ins te , d r e p t a t e ş i legal i ta te . Deci p ro te s ­t ă m energic cu toţii î n m a s s ă şi r u g ă m Onora tu l Min i s te r de I n t e r ­ne, s ă r e v i n ă a s u p r a o r d i n u l u i şi să lase la pos tu l s ă u pe p r e t o r u l de m a i î n a i n t e " .

U r m e a z ă subscr ie rea înt regei comune.

A s u p r a acestui caz, c a r e dove­deşte hipoo'rizia g u v e r n u l u i şi ca s imţi re n a ţ i o n a l ă ş i conş t i in ţ ă de legali tate, vom reveni , p u b l i c â n d corespondenţa p r i m i t ă dela Abrud , din ca re e x t r a g e m ş t i rea că p e n t r u 21 Apr i l ie se pregă tesc î n M u n ţ i i Apusen i s e r b ă r i p e n t r u an ive r s a ­r e a a . zecea, de c â n d Regimentu l de vo lun ta r i , moţesc, „ H o r e a " a p r i m i t botezul de sânge în luptele dela H ă l m a g i u sulb c o m a n d a gene­ra l i lo r Dabi ja şi Rasov iceanu .

Redacţia.

Răspuns ia o calomnie Z i a r u l „ P a t r i a " din 24 I a n u a ­

r ie a. c , î n t r ' u n r epor t a j s u b t i ­tlul „Ce a l u c r a t Musto l in i la Cluj" , s p u n e că aşi fi l ua t p a r t e la u n banche t da t î n onoa rea d-lui Ootavian Goga, ceeace este inexac t . F a p t u l că aş i fi fost p rezen t n u a r avea n ic i -un desavanta j , . deoa­rece la acel banche t a u p a r t i c i p a t omeni d is t inş i d in lumea n o a s t r ă r omânească . Totuşi p e n t r u a p u n e la p u n c t astfel de i n s i n u ă r i naive, a m r ă s p u n s p r i n „ î n f r ă ţ i r e a R o ­

m â n e a s c ă " a şa . cu jm se cuvenea . „ P a t r i a " din 20 F e b r u a r i e a. c , aşa fără nici-o dovadă, în mod co­pi lăresc , m ă face mincinos. Ori p e n t r u a a r ă t a m a r e l u i publ ic fe­lul de a scr ie al z i a ru lu i în ches­tie, oa lomniând în d r e a p t a şi în s tânga , l as să u rmeze 'declaraţ ia de faţă, iscăl i tă de p a t r u pe r soane onorabi le , c a r i a u as is ta t la acel banchet , r ă m â n â n d , de altfel, ca şi jus t i ţ ia să-ş i s p u n ă cuvân tu l .

„DECLARAŢIE.

Subsemnaţii cunoaştem foarte bine pe D-l Dr. Lasar Isaicu, şi am fost dela început până la. ter­minarea banchetului dat în onoa­rea D-lui Octavian Goga, la 20 Ia­nuarie a. c, în care timp nu Vani

Stimate Domnule Director, Cerând ospi tal i ta te în revis ta

„ î n f r ă ţ i r e a R o m â n e a s c ă " , p e n t r u ar t icolu l ce u r m e a z ă , voiu fi că lău­zit de cea m a i r i g u r o a s ă obiectivi­ta te î n re la tă r i l e ce voiu face f în l egă tu ră cu u n fapt c a r e p r i n n a ­t u r a lu i se i m p u n e atenţ iei c i t i tor i ­lor acestei reviste. M ă refer cum cred că se bănueş te , la c a m p a ­n i a de poneg r i r e , o campan ie r e ­p u g n a n t ă p e n t r u compromi te rea p r i n calomnie a acelora ca r i c re ­d inc ioş i u n o r p r inc ip i i îşi rezervă o depl ină obiectivitate în g â n d i r e şi î n acţ iuni le lor, i n c iuda p r e s u p u -pii'selor curente de gene ra l ă aoa-p a r e sufletească d n i Ţ a r a R o m â ­nească .

Soar tea p r i m u l u i a les , p e n t r u a fi lovit, m i - a revenit mie. P l a n u l de a t a c bine ticluit , a şa se c redea la început , a p o r n i t împo t r iva m e a o î n t r eagă a v a l a n ş ă de fetide ca lomni i de impudice bârfel i . Am fost a c u z a t de f raude. F r a u d e în ges t iunea mea de 1 preşedinte al Soc Acad. „ P e t r u Maior" . Neregul i în ges t iunea mea de preşedinte al une i Societăţi , p e n ­t ru c a r e a m luc ra t cu i n i m ă şi de­votament .

Desminţ i r i le oficiale şi m a i cu s eamă protestele s tudenţ i lor sesi--zaţ i de aceas t ă tenta t ivă de defăi­m a r e a Cent ru lu i s tud . — Cluj, a u s t igmat iza t în dea j u n s m o r a l a u n o r profesionişt i ai indecenţi i gaze tă ­reşt i .

F a ţ ă de cercur i le stud., s i tua ţ ia mea este c la ră . Marele publ ic? oare n u se mul ţumeş te cu desminţ i r i l e

Í23

just if icate a p ă r u t e î n z iare le „Unive r su l " d in 7 Mar t i e , „ N a ţ i u ­n e a " din 4, 5, 6 Mar t i e ş i „ P a t r i a " din 7 Mar t ie , se va convinge d e n e ­temeinic ia acuza ţ i i lo r ce m i se a-due,, p r i n s a n c ţ i o n a r e a ca lomnia ­tor i lor de că t re t r i b u n a l u l Efov, Z ia re le c a r i a u secondat c â n t u l co­respondenţ i lo r de m a h a l a vor a -m u ţ i şi ele. P r i m u l oa re va tăcea va fi, n u m ă îndoesc de loc, o rga ­n u l l ă t r ă t o r a l J idovi lor d in ar­deal , f i ţuica oare m i r o a s ă a u s t u ­roi , „Uj ke)let"-ul d i n s t r a d a Do­roban ţ i lo r — Cluj.

E bine însă s ă se ş t ie ; şi ros tu l a r t ico lu lu i aces tu ia este sa se cu­noască şi culisele unde s 'a în f i r i ­p a t p l anu l de pur i f ica re? a ace lora -car i s 'au făcut culpabi l i fată de m o r a l a publ ică. Af i rmaţ iun i l e mele au la temelii, documente . I n c o n ­secinţă desfid orice î n c e r c a r e de desminţ i re în viitor, desmin ţ i r e c a ­re de altfel n u s'a p r o d u s până ' a -cum deşi de o s ă p t ă m â n ă a d u c a c u ­zaţi i publice a u t o r u l u i a r t i co lu lu i din z ia ru l „ C u r e n t u l " a dec la ra ţ i i lo r

ce u rmează . Redac ţ i a z i a r u l u i „Cu­r e n t u l " scoate fac tor comun i n de­lictul de ca lomnie ce-i a t r i b u i , Mi ­n is te ru l de I n t e r n e . „Ches t iunea ne -a fost comunica tă de Minis te ­ru l de I n t e r n e " . Acesta este r ă s ­p u n s u l ce 1-̂ am p r i m i t dela B u c u ­reşti , a t u n c i c â n d m ' a m in te resa t de a u t o r u l a r t ico lu lu i .

E i bine, eu n u v r e a u s ă cred aşi dor i ca faptele s ă n u m ă des -min tă , repet, n u vreu s ă c red că procedeul de r ă s b u n a r e p r i n ca-

In jurul pretinselor nereguli dela Centrul studenţesc din Cluj.

văzut pe D-l Dr. Lazăr isaicu, nici participând la banchet, nici tre­când întâmplător pe acolo.

Cluj, la 21 Februarie 1929. Dr. Octavian Prie, s. s., fost P r e ­

zident al Camere i deputa ţ i lo r . Dr. Sebastian Nicolau, s. s. P r o ­

fesor—• Academia comercială . Dr. Lawrian Gabor, s. Advo­

cat, fost deputa t . Drd. Teodor Vidican, s. s., P r e ­

şedintele cen t ru lu i „ P e t r u M a i o r " . Din declaraţia de faţă se vede

cum ziarul „Patria" mă calomnia­ză fără nici-un motiv, mm calom­niază persoane cu o situaţie socia­lă bine definită.

Dr. Lazăr Isaicu, Asistent un ive r s i t a r , r e d a c t o r la „ î n f r ă ţ i r e a R o m â n e a s c ă "

• d i n Cluj.

124

lomni i a fost i n a u g u r a t cu con­s i m ţ ă m â n t u l Domnu lu i M i n i s t r u Vaida Voevod. Uesiminţirile d in z ia ru l „Pa t r i a" , sesizat de inexac t i ­tăţi le din z i a r u l „ C u r e n t u l " sunt cred o p robă evidentă, că a u t o r i ­ta tea publ ică a Min i s t eu ru lu i de I n ­terne n u se sol idar izează cu acei ca r i d i n l ipsa de vigilenţă a foru­r i lor competente azi pot poza în m a r i demn i t a r i a i diferitelor de­pa r t amen te .

Rog însă pe Domnul Min i s t ru Vaida Voevod să nnă c r e a d ă pe cu­vânt , că n u doresc să r ă m â n în faţa opiniei publice u n de l ap ida ­tor. Şi a m convingerea că nici

D-l D r . A M O S F R Â N C U , A D V O C A T , F O S T D E C A N , Ş I - A R E D E S C H I S B I ­R O U L A D V O C A Ţ I A L — C L U J , C A L E A V I C T O R I E I 44.

O V E S T E Î M B U C U R Ă T O A R E . A d u -cenr- l a c u n o ş t i n ţ a c i t i t o r i l o r n o ş t r i , c ă l a 1 M a r t i e a c e s t a n , a a p ă r u t î n B u c u r e ş t i , s u b d i r e c ţ i a d i s t i n s u l u i p r o f e s o r u n i v e r s i t a r Dr . N . C. P a u -l e s c u , ' /Jarul s ă p t ă m â n a l , p u r t â n d n u ­m e l e „Apărarea naţională". C i t i m c u p l ă c e r e ş i n ă d e j d e a r t i c o l e î n s u f l e ţ i t e , s e m n a t e d e P r o f e s o r P a u l e s c u , D r . V. T r i f u ş i A l e x a n d r u I o n B o g d a n . U r ă m v i a ţ ă l u n g ă n o u l u i o r g a n de l u p t ă a n t i s e m i t ă d i n B u c u r e ş t i ; s i t u a ­ţ i a a c t u a l ă a ţ ă r i i c e r e I m p e r i o s c a t i n e r e t u l u n i v e r s i t a r d i n c a p i t a l a ţ ă r i i s ă s e g r u p e z e î n j u r u l a c e s t e i g a z e t e , r e l u â n d l u p t a c u s p o r i t ă v i g o a r e , s e r -v i n d u - i d r e p t e x e m p l u de t e n a c i t a t e c o n s e q u e n ţ ă ş i c u r a j , i u b i t u l l o r p r o ­f e s o r Dr. N . C. P a u l e s c u ş i a j u t â n d d i n r ă s p u t e r i p e i n i m o s u l dr . V . T r i f u , î n r ă s p â n d i r e a r a p i d ă a s u s n u m i t u l u i z iar .

R E C T I F I C A R E . L a î n t r u n i r e a d i n 2. I. 1929 d e l a Dl . P r o f e s o r G h . M a x e n p r e ş e d i n t e l e L. A. N . C. diiri B u z ă u , a u l u a t p a r t e n u m a i D - n i i : G h . M a ­x e n , G h . D r a g o m i r , V i r g i l N i c u l e s c u ş i P e t r e B ă l ă n e s c u .

Dl . M i h a i l N e g u l e s c u n u a l u a t p a r t e l a a c e a î n t r u n i r e , c u m diin e r o a r e a f o s t p u b l i c a t î n N o . 8. d i n 15. II . 1929 a l r e v i s t e i n o a s t r e . D - s a s'a î n ­t â l n i t c u dl. V i r g i l N i c u l e s c u î n c e n ­t r u l o r a ş u l u i ş i d e a c o l o a u p o r n i t a-m â n d o i s p r e c a s ă .

M U L Ţ Ă M I T A P U B L I C A . Societatea arcăşcască „Ştefan cel Mare" din Cer­năuţi, secţia Roşa, m u l ţ u m e ş t e şi p e

Domnul Min i s t ru Vaida Voevod n u doreşte să a ibă de colabora tor i î n Minister , oameni car i vor fi s a n c ­ţ ionaţ i p e n t r u calomnie p r i n presă . I n aceas tă s i tuaţ ie s u n t siguir că n u vor î n t â r z i a p r ea m u l t s a n c ­ţ iuni le p e n t r u acei c a r e compro­mit ins t i tu ţ ia Min is te ru lu i de I n ­terne.

Opinia publ ică să ia act de a-ceste procedee de de fă imare i n a u ­g u r a t e drept mij loace de r ă s b u n a -re şi să fie p r u d e n t ă a t u n c i când .sancţionează.

Teodor Vidican, fost preşedinte a l Cent ru lu i

Studenţesc Cluj .

a c e a s t ă c a l e v r e d n i c e i s o c i e t ă ţ i s u r o r i a a r c a ş i l o r „ Ş t e f a n c e l M a r e " d i n R ă ­d ă u ţ i , p e n t r u c ă î n a d u n a r e a g e n e r a l ă d i n 24 F e b r u a r i e 1929 a r e n u n ţ a t u -n a n i m l a p r e t e n s i u n e a e i de 3.300 ( tre i m i i t r e i s u t e ) l e i , c e o a v e a l a s o c . a r c . C e r n ă u ţ i , d i n t i m p u l c o n g r e s u l u i ş i a s e r b ă r i l o r a r c ă ş e ş t i d e l a C e r n ă u ţ i , 29 ş i 30 I u n i e 1928, î n u r m a c ă r o r a a r ă m a s — d u p ă c u r a s e ş t i e — u n d e ­f i c i t de 33.158 l e i .

P e n t r u c o n d u c e r e a s o c i e t ă ţ i i : s s . Valérián Dugan.

s s . lordache Grosu.

NOUL COMITET pe anul curent al societăţii arcăşeşti „Ştefan cel Mare" din Rădăuţi ( B u c o v i n a ) a f o s t a l e s i n 24 F e b r u a r i e 1929, î n f r u n t e c u dl . i n ­g i n e r Ş t e f a n L a r i o n e s c u c a p r e ş e d i n ­te, dl . s t u d e n t î n d r e p t C r i s t o f o r M a r c u c a v i c e p r e ş e d i n t e , dl . p l u t o n i e r m a j o r i. p . A v r a m M a r ţ i n c u c ă p i t a n a l a r c a ­

ş i l o r , a g r i c u l t o r u l C o n s t a n t i n C o l i -b a b a v i c e - c ă p i t a n a l a r c a ş i l o r , g o s p o ­d a r u l P e t r e a P o p a d i u c d i r e c t o r a l g o s ­p o d a r i l o r , m e s e r i a ş u l S i m i o n S l m o t a v i c e - d i r e c t o r a l g o s p o d a r i l o r , a g r i c u l -t o a r a A s p a z i a C o l i b i b i d i r e c t o a r ă a g o s p o d i n e l o r , a g r i c u l t o a r a F l o a r e a Ş e r b ă n i u c v i c e - d i r e c t o a r ă a g o s p o d i ­n e l o r .

A c e ş t i c o n d u c ă t o r i , f i e c a r e c u a l t e s e n t i m e n t e - p o l i t i c e , s e p a r e , c ă ş i - a d a t m â n a , s ă c o l a b o r e z e î m p r e u n ă pe teren curat cultural ş i s ă a d u n e s u b d r a p e l u l s o c i e t ă ţ i i p e t o ţ i R o m â n i i d e l a b r a z d ă ş i d e l a b r e s l e d i n v e c h i u l o r a ş m o l d o v e n e s c „ R ă d ă u ţ i " .

D e v o r f a c e a ş a , v o r fi p i l d a b u n ă ş i p e n t r u a l ţ i i . D e v o r f a c e a l t f e l , v a p i e r d e s o c i e t a t e a î n c ă u n p r i l e j , d e a fi, c e e a ce t r e b u i e s ă f ie adică. „ A l t a r u l de j e r t f ă a l n a ţ i u n i i ş i s u f l e t u l n e a ­m u l u i n o s t r u " .

C U M S E A S C U N D J I D A N I I . Aflaţii d i n c u n o s c u t a r e v i s t ă a n t i s e m i t ă Welt-lampf, ce a p a r e l a M ü n c h e n , D e u t ­s c h e r V o l k s v e r l a g D r . B o e p p l e , N o . 63 d i n M a r t i e 1929, c ă f o s t u l a m b a s a d o r a l F r a n ţ e i p e l â n g ă C u r t e a Ţ a r u l u i N i c o l a e II , ce s e î m p ă u n a c u n u m e l e P a l é o l o g u e ş i se d ă d e a d r e p t u n u r ­m a ş v e r i t a b i l a l f a m i l i e i î m p ă r a ţ i l o r b i z a n t i n i , c ă a c e l a ş i s t o r i c n u m e , e s t e d e o r i g i n ă J i d a n , i e ş i t d i n t r ' u n „ g h e t -to" g a l i ţ i a n . A ş a s e e x p l i c ă i n t e r v e n ţ i a l u i e n e r g i c ă p e l â n g ă Ţ a r î n f a v o a r e a c o n s â n g e n i l o r l u i .

ATRAGEM ATENŢIA gazetarilor de sânge românesc a s u p r a f e l u l u i c u m j u d e c ă r e v i s t a g e r m a n ă . Weltkampf d i n M a r t i e 1929, f i l o s e m i t i s m u l s u s ­p e c t a l g u v e r n u l u i M a n i u .

P A R A S T A S L U I P E T R U B A R I Ţ I U . P e n t r u m e m o r i a l u i P . R a r i ţ i u , c u o c a z i u n e a a n i v e r s ă r i i a 25 d e ani dela , î n f i i n ţ a r e a p r i m e i t i p o g r a f i i r o m â n e ş t i î n C l u j , D u m i n e c ă .3 M a r t i e 1929, d i ­m i n e a ţ a , s ' a o f i c i a t u n f r u m o s p a ­r a s t a s l a c i m i t e r u l d i n C l u j , î n faţa

. u n e i a l e s e a s i s t e n ţ e .

S'a s c o s î n r e l i e f d e c ă t r ă r e c t o r u l u n i v e r s i t ă ţ i i , Dl. Dr. Emil Haţiegainu î n s e m n ă t a t e a a c t u l u i d e l a 1904 şi z e l u l d e p u s de d e f u n c t u l P . B a r i ţ i u în a c t i ­v i t a t e a sa. r o m â n e a s c ă .

Dl. Dr. Nicodem Cristea avocat, a s e r v i t c u a m ă n u n t e , p r e ţ i o a s e şi i n ­t e r e s a n t e d i n v i a ţ a c e l u i d i s p ă r u t .

Dl . N. Popa prof . şi Dl.--.Dr. Lazar Isaicu, m e d i c ş i a s i s t e n t u n i v e r s i t a r , a m b i i m e m b r i á l L. A. N . C. au t r a s p a r a l e l a ce e x i s t ă î n t r e zelul ce f n u c u n o ş t e a p i e d e c i , a l d e f u n c t u l u i , şi î n t r e l u p t a c e l o r g r u p a ţ i î n j u r u l unu i erez şi î n j u r u l u n u i ideal.

D I N S U C E A V A ( B u c o v i n a ) . Citim î n M o n i t o r u l O f i c i a l c ă D - n i i prof. Gh. Cârlan ş i Gh. Socoliuc dela Sucea­v a ( a m b i i f o ş t i c a n d i d a ţ i a i L . A . N . C.) a u f o s t n u m i ţ i profesori cu titlu definitiv.

F e l i c i t ă r i l e n o a s t r e !

J I D A N I I Ş I S T U D E N Ţ I I . Redăm m a i j o s c o n c e p ţ i a J i d a n u l u i despre s t u d e n ţ i , r e p r o d u c â n d î n m ó d fiidel c e l e ce u r m e a z ă d i n „ A l m a n a h u l iz­r a e l i t i l u s t r a t " p e a n u l Í906, pag. 33 : ...Student! Pentru bietul Evreu, noţiu­nea aceasta înseamnă primejdiosul element de dezordine, de iresponsabi­litate socială, de violenţă într'un cu­vânt" x

I N F O R M A T I O N ' !