The Big Five Personality Dimensions and Job Performance: A Meta-Analysis

Barrick, Murray R.; Mount, Michael K.Acest studiu investigheaza relatia dintre trasatuirle de personalitate Big Five si trei criterii ale performantei la locul de munca : competenta in job, competenta in pregatire (training proficiency) si informatiile personalului (personnel data) pentru 5 grupuri ocupationale ,si anume : specialistii,politisti,manageri,vanzari, si capabilii/semi-capabili(skilled) .

In ultimii 25 de ani numeroase studi ce au investigat validitatea masurarii personalitatii in scopuri de selectie de personal au ajuns la concluzia ca personalitatea este un predictor slab al performantei in job.

In ultimii 10 ani s-a acumulat un continut de literatura impresionant ca dovada pentru amploarea modelului cu 5 factori :pentru diferite cadre teoretice si utilizand instrumente diverse ,in culturi diferite,cu clasificari din mai multe surse si o varietate de loturi.

Aceste dimensiuni sunt relativ independente de masurile abilitatilor cognitive

Extraversia este interpretata de Hogan (1986) ca fiind compusa din doua dimensiuni : ambitie si sociabilitate

Stabilitatea : asociata frecvent cu anxietatea,depresia,insecuritatea si furia.

Acestea impreuna formeaza the ''Big Two''.

Agreabilitatea :flexibilitate,cooperativitate,toleranta,politete.

Constiinciozitate : dupa unii autori echivaleaza cu a fi de incredere,insa dupa cei mai multi constiinciozitatea implica elemente volitive(perseverenta,orientare spre scop)

Deschidere la experienta : curiozitate intelectuala, sensibilitate artistica,originalitate,inteligenta.Ipoteze :

Constiinciozitatea si stabilitatea emotionala vor fi predictori valizi pentru toate criteriile de job performance si pentru toate joburile.

Validiteatea stabilitati emotionale se va aplica pentru toate criteriile si joburile.

Deschiderea spre experienta va fi un bun predictor pentru eficienta in training.

Metaanaliza a fost realizata pe 117 studii.

.Conform rezultatelor: Dimensiunea Constiinciozitate a corelat consistent cu toate criteriile pentru job performance si toate grupurile ocupationale.

In ceea ce priveste celelalte dimensiuni ale personalitatii ,corelatii au variat in functie de grupul ocupational si tipul de criteriu. Extraversia a fsot un predictor valid pentru doua ocupatii care implicau interactiuni sociale :manageri si cei ce se ocupa de vanzari.

Atat Deschiderea la experienta cat si extraversia au fost predictori valizi dupa citeriul eficientei in training(pentru toate ocupatiile)

Agreabilitatea nu a fost un predictor important al performantei in job.

Un rezultat surprinzator este ca privind stabilitatea emotionala,coeficientul pentru categoria de specialisti a fost invers proportionale,insemnand ca indivizii care se ingrijoreaza mult si sunt emotivi performeaza mai bine in aceasta categorie de joburi

Personality and performance at the beginning of the New Millennium: What do we know and where do we go next?

Murray R.Barrick,Michael K.Mount and Timothy A. Judge

Articolul sintetizeaza rezultatele a 15 metaanalize care investigheaza relatia dintre Big Five si job performance.

Cercetarile ce au vizat relatia dintre personalitate si job performance se impart in 2 grupe :

cele dintre ani 1900-1980 au sustinut ca intre personalitate si performanta in job nu exista o relatie semnificativa.Insa in acea perioada exista neclaritate privind trasaturile masurate,ei neputand sa distinga intre masurarea personalitatii la nivel de construct si masurarea sa la nivel de scala de inventar. Cercetatorii au tratat fiecare scala individuala a personalitatii ca si cand ar fi masurat un construct distinct, decat sa recunoasca faptul ca fiecare scala a inventarului de personalitate evalua un singur aspect sau fateta a unui construct mai larg

Recenziile acestor articole era nu mai degraba narative decat cantitative.

Cele de dupa 1980-caracterizate de utilizarea FFM ului ,atesta ca cel putin unele easpecte ale personalitatii sunt importante pentru succesul profesional

Privind trasaturile Big Five, sunt studii care afirma ca stabilitatea emotionala si constiinciozitatea,pe langa predictia performantei in job sunt buni predictori si pentru capacitatea de a lucra in echipa

Rezultate Si-n studiile bazate pe loturi independente si pe cele non independente,relatia dintre extraversie si job performance, pentru criteriul performantei in munca a fost estimat la .15

Constiinciozitatea si stabilitatea emotionala au fost singurele cu corelatii semnificative pentru job performance.

Rezultatele concorda cu cele anterioare,constiinciozitatea demonstrandu-se a fi un predictor valid al performantei in toate ocupatiile studiate.Stabilitatea emotionala s-a dovedit a fi un predictor generalizabil ,dar relatia sa cum anumite criterii ale performantei si ocupatii a fost mai putin consistenta decat la constiinciozitate. Celelalte dimensiuni au fost predictori doar pentru performante in anumite ocupatii sau in functie de anumite criterii. O masurare globala a personalitatii

Instrumentul Global Personality Inventor este rezultatul unui proiect care isi propune sa faca posibila masurarea personalitatii trans-cultural. In mod tipic,un chestionar este realizat in cadrul unei tari si apoi transportat intr-o alta tara. O posibila dificultate in atingerea acestui scop este ca desi personalitatea poate nu difera tras-cultural,exprimarea acesteia difera.

Relationship of Personality to Performance Motivation:

A Meta-Analytic Review

Timothy A. Judge and Remus Ilies

Studile privind relatia dintre personalitate si motivatia pentru munca au fost extrem de inconsistente.O explicatie poate fi lipsa unei perspective teoretice unitare pentru intelegerea modului cum influenteaza personalitatea sistemul motivational

In acest studiu sunt examinate relatiile dintre modelul de personalitate big five si trei teorii centrale ale motivatiei pentru performanta : setarea de obiective,expectativele si motivatia prin a fi auto eficient(self-efficacy motivation)

Studiul este unul explorativ,prin urmare nu are ipoteze.

Revizia cantitativa include 150 de corelatii din 65 de studii.

Nevrotismul si constiinciozitatea au fost corelate consistente ale motivatiei pentru performanta pentru toate cele trei perspective teoretice. Trasaturile extraversie,deschidere la experienta si agreabilitate au relevat slabe legaturi cu criteriul motivational,sau legaturi inconsistente pentru toate criteriile.

Validitatea nevrotismului,extraversiei si constiinciozitatii a fost generala pentru toate studiile.

Loehlin, 1992-Exista dovezi pentru faptul ca trasaturile din Big Five sunt in mod substantial ereditare

Folosirea acestei clasificari este universal acceptata Dintre trasaturile Big Five constiinciozitatea a fost studiata,observandu-se relatii semnificative cu motivatia pentru munca,nevrotismul,pentru care s-au gasit corelatii cu lipsa capacitatii pe a ramane cuplat pe sarcina,iar extraversia a fost asociata negativ cu luarea de angajamente si pozitiv cu setarea de obiective.Celelalte 2 trasaturi nu au fost studiate in raport cu motivatia

Aceste rezultate confera sprijin pentru abordarea trasaturilor in cercetarile vizand motivatia. Privind importanta metaanalizelor: chiar atunci cand numarul cumulat de corelatii este scazut,rezultatele metaanalizelot sunt valide si superioare interpretarii rezultatelor un onor studii singulare.

Incremental Validity of Assessment Center

Ratings Over Cognitive Ability Tests: A Study at

the Executive Management LevelDiana E. Krause

Martin Kersting

Eric D. Heggestad

George C. Thornton III Atat testele cognitive si scorurile obtinute la assesment center (AC) pentru variate atribute de performanta s-au dovedit utile selectia de personal si in contexte de promotii.Pentru a demonstra valoare practica si teoretica, metoda AC trebuie sa aiba acuratete predictiva incrementala peste cea a testelor de abilitati cognitive.

Studiul investigheaza acest aspect in contextul promovarii managerilor din departamentele de politie Germana,in functii executive de nivel inalt.

In acest scop candidatii au completat un set de teste de abilitati cognitive( care a inclus Primary Mental Abilites,ce testeaza intelegerea verbala ,abilitatea numerica,viteza perceptuala) si au participat la un AC de doua zile( care s-a desfasurat in grupe de cate 10 si a curpins exercitii pentru testarea unor competente,un interviu semistructurat ,o proba de autoprezentare, sarcini de rezolvare ale unor situatii-problema ).Pentru AC feedbackul a fost dat in mod obiectiv in functie de probabilitatea capacitatii de a modifica un anumit comportament .

Criteriul de testare a fost nota finala la academia de politie.

Conform rezultatelor, scorurile obtinute la AC pentru abilitati manageriale au fost un predictor important al succesului trainingului,chiar si dupa ce s-au avut in vedere scorurile de testele de abilitati

AC s-a dovedit a fi un instrument eficient pentru :

selectia de personal

promovare,

diagnostic.

Autorii afirma ca eficienta AC ului a fost testata doar pentru functii de nivel jos sau mediu,nu si la nivele executive si isi propun sa faca asta in articolul de fata.

Este important sa se ia in considerare nu numai relatia dintre scorurile generice ale AC ului si performanta,ci si legatura dintre dimensiunile Acului si performanta.

Studiile releva de obicei corelatii mai puternice intre job performance si testele de abilitati cognitive decat intre job performance si AC.

Testele pentru masurarea abilitatilor cognitive sunt mult mai ieftine decat AC ul

In contexte ce implica performante inalte,AC ul ar fi indicat sa vina in completarea testelor de abilitati cognitive fiindca in timp ce testele indica ce poate sa faca un candidat, AC poate indica ce va face in mod concret.

Rezultate:

AC poate masura atribute unice in combinatie cu atributele masurate de testele de abilitati cognitive. Scorurile AC furnizeaza validitate predictiva incrementala pentru succesul in training la nivel executiv atunci cand este combinat cu testele de abilitati cognitive Scorarea per ansamblu a evaluarii AC are validitate incrementala mai buna decat cea a testelor de abilitati cognitive (si atunci cand sunt luate impreuna si cand sunt analizate separat)

Viteza perceptuala si comprehensiunea verbala sunt cele mai importante abilitati cogntivie pentru succesul unui manager de top La nivel de dimensiune competenta sociala,argumentarea factuala si abilitatile comunicationale sunt dimensiunile critice pentru obtinerea succesului

The big five personalitz traits ,general mental abilitz ,and career success across the life span Timothz A Juduge,Chad A. Higgins,Cark J. Thoresen,Murraz R. Barrick Studiul investigheaza relatia dintre trasaturile modelului big five , abilitatea mentala generala si succesul in cariera.

Succesul in cariera a fost inteles prin satisfactia in job ( succesul intrinsec) si salariul si statusul ocupational (succesul extrinsec). S-a observat ca aceste doua aspecte ale succesului sunt doar moderat corelate.

Ipoteze :

Nevrotismul va corela negativ cu succesul intrinsec in cariera

Extraversia va corela pozitiv cu succesul intrinsec in cariera

Nevrotismul va corlea negatic cu succesul extrinsec in cariera

Extraversia va corela poztiv cu succesul extrinsec in cariera

Constiinciozitatea va corela pozitiv cu succesul extrinsec.

Ipoteza gravitationala : conform acestei ipoteze, testata in raport cu abilitatile cognitive,oamenii tind sa aleaga cariere care sunt congruente cu abilitatile lor. Ocupatiile au fost clasificate dupa codurile lui Holland (Realist,investigativ,social,conformist,intreprinzator) ,si s-au observat corelatii intre personalitate si abilitati cu apartenenta la un grup de ocupatii. De exemplu,a fost mai probabil pentru indivizii inteligenti sa fie atrasi de ocupatii investigative,cei extraverti au fost mai atrasi de ocupatii de tip realist, si indivii deschisi au fost putin atrasi de ocupatii conventionale.

Sociologii considera statutul ocupational ca fiind cel mai important indicator al succesului in cariera.

Exista studii longitudinale care atesta relatia pozitiva dintre extraversie si succesul extrinsec

Alte studii au constat relatia poztiva dintre constiinciozitate si satisfactia salariala

Hulin ( 1990) considera ca abilitatea predictiva a testelor ce masoara abilitati se deterioreaza in timp.

Testele ce masoara abilitatile mentale generale au fost mult folosite in studii pentru predictia performantei in munca.

Cercetarile realizate ce tema relatiei dintre dintre abilitatile mentale generale si performana arat o corelatie nonexistenta sau altele nesemnificativa intre aceste variabile.

In acest studiu s-au folosit trei studii longitudinale,care au urmarit subiectii din prima copilarie pana la pensionare.

Printre cele mai investigate influente asupra succesului in cariera literatura mentioneaza atribute precum educatia,experienta in munca, si factori demografici( sexul,varsta ,statutul marital,numarul copiilor)

Rezultate :

Constinciozitatea o fost un predictor pozitiv atat pentru succesul intrinsec cat si pentru cel extrinsec

Nevrotismul a fost predictor negativ pentru succesul extrinsec

Abilitatea mentala generala a fost un predictor pozitiv pentru succesul extrinsec.

Agreabilitatea a fost negativ corelata cu succesul extrinsec( aceasta trasatura s-a constat intr-un studiu a fi de asemena negativ corelata cu abilitatile manageriale)

Un rezultat generial al acxestui studiu a fost ca diferentele individuale evaluate in copilarie au dovedit stabilitate si validitate predictiva substantiala,fapt care,conform autorilor,poate fi datorat utilizarii modelului cu cinci factori pentru intelegerea personalitatii.