,1 vittorio...anne rice new orleans, aflat in partea de sud a lumii noi, care v-au da-ruit deja...
TRANSCRIPT
,1Cine slnt eu, de ce scriu $i ce urmeaza
Pe cind eram copil, am avut un vis ingrozitor. Se facea ca
tineam in brale capetele reiezate ale surorii 9i fratelui meu mai
mici. Erau inerte gi tacute, cu ochii tremurinzi larg deschigi 9i
cu obrajii roqii; eu eram atit de ingrozit, incit rdmasesem fara
grai, la fel ca ei.
Visul meu s-a adeverit.
9i totusi nimeni nu ii va plhge, tot asa cum nimeni nu ma
va plinge nici pe mine. Au fost ingropati fara n[me, iar amin-
tirea lor a lost gtearsa de cinci secole.
Eu sint un vampir.
Numele meu este Vittorio, iar acesle dnduri le aftem in tur-
nul cel mai inalt al ruinelor castelului de pe munte, adic,r locul
in care m-am nascut, in nordul exhem al Toscanei, cel mai fru-
mos tinut din centrul Italiei. Dupa criteriile generale, sint un
vampir remarcabil si foarte putemic, deoarece am trait cinci
sute de ani, inca din zilele marefe ale lui Cosimo de Medici;
chiar si ingerii stau mafiurie pentru puterile mele nemdsE-ar€,
daca stili cum sa ii faceli sa va vorbeasca. in aceasta pnt inptrebuie sa procedati cu mult tact.
Nu am nici o legatura cu ,,Adunarea Celor cu GreiMaiastru", acel grup stmniu de vampiri romantici din onsul
ANNE RICE
New Orleans, aflat in partea de sud a Lumii Noi, care v-au da-
ruit deja atitea cronici 9i povestiri.
Nu am nimic de-a face cu acesti eroi care au savir5it fapte
ingrozitoare, p€ care apoi le-au povestit sub masca ficfiunii. Nuam nimic de-a face cu paradisul lor ademenitor situat in mla5ti-
nile din Louisiana. Nu veli descoperi nirnic in aceste pagini care
sa aiba legatura cu ei. De aici inainte, nici macar nu ii voi mai
menfiona vreodata.
$i totu$i ei au fost cei care m-au provocat sa va povestesc
despre inceputurile mele - parabola ,,nasterii" mele - si sa
hansform aceasta parte a vietii intr-un roman care sA apara inlumea larga, unde ar putea intra in contact fie intimplator, fieintentionat, cu tomurile lor faimoase.
Am dedicat secole din existenla mea de vampir observaliei
atente $i studiului concentrat, fara a provoca vreodatA furia se-
menilor mei gi fara a le trezi suspiciunile sau congdinla.
Dar aceasta nu va fi o poveste despre aventurile mele.
Dupi cum v-am mai spus, va fi povestea inceputurilor
mele. Am convingerea ca destainuirile mele vor fi cu totul ori-ginale penuu voi. Poate ca atunci cind voi fi terminat de scris
cartea, voi deveni 5i eu, intr-o oarecare masura, un pe$onaj din
acel maret roman-fluviu inceput de alti vampiri din San Fran-
cisco sau din New Orleans. Deocamdata, nu $tiu ce va urma $i
nici nu-mi pasa.
Cind imi petrec noptil€ linistite aici, printre ruinele cami-
nului unde am fost atit de fericit in copilArie, prinbe perefii sur-
pali Si darapanali, pdntre tufe spinoase de mure Si paduri
bogate de stejari Si castani, nu pot sa nu retraiesc cele intim-plate, caci s-ar parea cA am avut o soa ,r difeita de a tuturorcelorlalli vampiri.
Nu salasluiesc mereu in acest loc.
VAMPIRUL VIfiORIO
Dimpotriva, imi Petrer cea mai marc parie a timpului in acel
oras pe care il consider a lt perla tuturor ora$elor - Florenta -'pe care l-am iubii din primul moment in care l-am vazut cu ochi
de copil pe uremea cind Cosimo cel Batrin conducea chiar el
putemicul clan Medici, de5i era cel mai bogat om din EuroPa'
Sub proteclia hri Cosimo de Medici traia marele sculptor
Donatello. care hcea statui de marmura si bronz, alanrri de ne-
numaraF pictori si poeti, scditori intr-ale magiei 5i creatorl de
muzical. Marele Brunelleschi, cel care construise minunata cu-
pola a domului din Florenla, mai proiecta o catedrala Pentru
Cosimo in vremea aceea, iar Michelozzo reconstruia nu doar
Manastirea San Marco, ci incePuse deja palatul lui Cosimo'
care avea sa fie cunoscut in timp sub numele de Palazzo
Vecchio. Oamenii cuteierau toata Europa penfu Cosimo' cau-
tind operele clasicilor uitati ai Greciei si ai Romei in librarii Pra-
fuite, pentru a fi bansPuse aPoi de care invatadi sai in limba
noastra matema, italiana, limba pe care Dante o alesese' cu ln-
drazneala, cu multi ani in urma pentu a scrie Divina Comedie'
Sub acoperi$ul lui Cosimo i-am vazu! pe wemea cind erarn
un copil muritor al destinului si al visurilor marele' pe marii
oaspeti ai Conciliului din Trcnt, care veniserl din Bizantul in-
departat pentru a remedia schisma dinhe Biserica Rasariteana
gi cea Occidentala: Papa Eugeniu de la Roma' Patriarhul
ConstantinoPolului 5i imparatul rasaritean, Ioan aMll-lea
Paleotogul. Da, i-am vazut cu ochii mei pe acesti oameni ma-
reli intrind pe porlile oraiului, in timpul unei furtuni n'rprasnice'
incununati de o awa inefabila de glorie, 5i tot pe ace5ti oameni
iam vazut ospatindu-se la masa lui Cosimo'
Poate ca v-am plictisit. $i aved drePtate Aceash nu este o
istorie a familiei de Medici. Dad-mi voie doar sa va mai spun
ca acela care sustine ca mernbrii acestei familii minunate emu
ni$te ticalosi este un nebun. Ei au fost cei care i-au luat sub
1ll0
l3VAMPIRUL VITTORIOANNE RICE
protectia lor pe Leonardo da Vinci, pe Michelangelo si pe cei-
lahi arti$ti importanti. $i toate acestea numai pentru ca un ban-
cher, putefi chiar sa-i spunefi ctunatar, a dorit sa confere marede
si frumusete orasului Florenta.
Voi reveni la Cosimo la momentul potrivit, si doar pentu a
adauga citeva cuvinte, deli trebuie sa recunosc ca mi-e greu sa
vorbesc pe scurt despre acest subiect; am sa va mai spun doar
atit: Cosimo face parte dintre cei vii.
Eu umblu alaturi de cei mo4i inca din anul 1450.
Va voi spune cum a inceput totul, dar dati-mi voie sa mai
fac o singura paranteza.
Sa nu va asteptau sa folosesc expresii arhaice, Nu veli des-
coperi aici acea Iimba pretendoasa menita sa impresioneze zidu-
rile castelelor prinft-o dictie rigida si prinft-un vocabular auster.
Eu imi voi spune povestea natural, bucudndu-ma de cuvinte,
pentru ca le iubesc cu adevarat. Fiind nemdritol le-am cunoscut
pe parcursul a patru secole in care limba s-a schimbat, de la pie-
sele lui Christopher Marlowe gi ale lui Ben Jonson pina la cu-
vintele taioase 9i colocviale dintr-un film cu Sylvester Stallone.
Veli vedea ca sint flexibil, curajos, iar pe alocuri chiar so-
cant. Ce altceva a9 putea face, decit sa imi folosesc pe deplin
capaciBiile lingvistice...
Eu sint un om al Rena5terii. Afadar, locuinfa mea este in-
tregul univers, accept totul fan Fejudecata Si febuie sa cred ca
exista o farima de bine dincolo de ceea ce fac.
in ceea ce priveqte limba mea matema, italiana, o veti ghici
atunci cind imi vefi pronunta dulce numele, Vittorio, 9i ea va
avea un parfum deosebit in comparatie cu celelalte nume pre-
sarate in text. Nu a existat vreodatl o limba mai melodioasa pe
piunint. Eu vorbesc toate celelalte limbi cu accentul italian pe
care il puteti auzi in zilele noashe pe st,rzile Florentei.
Penru mine este o sursa de nesflrsita bucurie faPnrl ca Yic-
dmele mele care vorbesc limba engleza gasesc dezmierdarile
In"t" u,i, a" pfa"ot" datorita accentului italian !i a Pronuntiei
dulci $i elegante.
Dar nu sint fericit.
Sa nu va imaginati una ca asta!
Nu aS scrie o'ca e pentru a Ya spune ca un vampir poate
h fericit.
Am in aceeasi masura 5i radune' 9i suflet 5i am o imagine
eterica despre mine, imagine creata probabil de o endtate su-
oerioara: aceasla complicau lesatura a chipului meu eteric este
i."u ""
ourn.nii inleieg prin suflet Da' am un suflet Oricit
,ing" u9 b"u, sufletul meu ramine viu' facindu-ma sa fiu mai
mult decit un biet sEigoi'
Da, aveli drePtate! Ve multumesc Penfu nbdarea voastn!
Este momentul sa incePem povestirEa
Vreau doar sa va mai ofer un citat dintr-un scriitor obscur'
dar minunat, Sheridan Le Fanu; sint citeva cuvinte rostite intr-o
stare de exuema anxietate de un personaj bintuit din nenumlra-
tele lui povesti cu fantome' scrise cu atita ma'iestde Acest autor'
nar"ot io O"Utitt, u *udt in 1873, dar va rog sa observali cit de
nou este limbajul siu $i cit de terifianta e$e exprimarea capita-
nului Barton din povestirea intitulata Cele ce ne sint cunoscute'
Oricit m-a$ indoi de aulenticilatea celor despre care ni se
spune ca sint revelalii, exista totusi un lucru ingrozitor in care
cred cu toata conuingerea: diflcolo de lumea noasra exista o
lume a sPiritelor- un sistem ale carui mestesuguri ne sinl' de
obicei, ascunse, ptintr-o marc generozitate -' un sistem cate
uneori ar putea sa ni se arate, iar alteori chiar o face' Sint si-
gur, de fapt stiu cu certitudine, ca exisla un Dumnezeu' un-Dunrnezetr
aprig, ca dupa razbunare apar inevitabil remuscd-
rile, in mod uimitor si misterios' dar in aceeasi masur'r inex-
plicabil 5i infrico5ator' Exisla un astfel de univets spiritual'
ANNE RICE
Dunmezeule Atotpulgmic, cit dc mult am crezut in acest univers! Un univers malefic Si implacabil, cu puteri nelimitate, ale
carui blesteme m-au urmarit $i ma urmaresc Si acum, fa-cindu-ma sa sufar de chinurile celor damnali!
Ce ziceli de aceste rinduri?
$i pe mine ma irni:resioneaza la fel ca pe un simplu muri-tor. Nu cred ca sint in starc sa vortesc despre Dumnezeu ca fr-ind ,,aprig", 5i nici despre universul nostru ca hind ,JnalefiC',dar exista !o gi o urma sini$ra de adevar in aceste cuvinte, care
nu sint decit ficliune, dar sint scrise din adincul sufletului.Pentru mine sint irnportante, deoarece eu port povam unui
blestem lngrozitor Si unic din punctul meu de vedere, fiindcasint un vampir. Ceilalli nu au cum sa imi impartaseasca sufe-
dnta. Cr€d ca noi toli - oameni sau vampiri, toli cei care sim-
tim si putem plinge - suferim de pe ulma unui blestem - acela
d€ a $ti mai multe decit putem indura, dar nu putem face abso-
lut nimic imponiva puterii de atraclie a acestei cunoa$teri.
La sflrsit, putem sa rcluam aceasta dis€utie. Pina atunci, va
las sa va faceti o ptrere despre povestea mea.
Umbrele serii abia au aparul Ruinele falnice ale celui maiinalt tum din castelul tatalui meu hca se inata indraznefe spre
cerul impinzit de stele gi asdel pot vedea de la fercasha dealu-
rile imbaindu-se in lunina lunii, vaile Toscanei si valurile scli-pitoare ale madi care se lntinde ceva mai jos de minele dinCarrara. Adulmec vegetatia inflorita a drumurilor ab,Tupte Si tai-nice de iara, unde irigii de Toscana formeaza ni$te paturi lumi-noase albe sau de un rosu violent, p€ntru ca du sa le pot admira
ln intunericul de mitase al noplii.Astfel protejat, scriu, pregatindu-ma p€ntn momentul cind
luna plina, dar palida, se va ascunde in nori, lasindu-ma sa
aprind cele sase luminari ascunse de lucratura bogata a
sfe$nicului de argint ce statea odinioara pe biroul tatalui meu.
u€mea ace€a' el era un senior feudal de moda Yethe' care
"i""^ ^""" t"*a si satele din jur' un aliat neclintit al
illJ"nt tiJ*.a"tNtorului ei neoficial in vreme de pace' dar
JJ.Lu"i. p" "dci
eram bogati 9i neinfricali; curiozitatea
Lra nu avea limite si eram multumili de viaF'-*i"u- ur"uo .t ua Povestesc desPre ceea ce am pierdut'
VAMPIRULVIfiORIO
VAMPIRUL VITTORIO 1'7
d)
Scurta mea viaf{ de muritor, frumusefeaoraqului Florenfa qi splendoarea micii noastre curti _
lucrurile pe care le-am pierdut
Aveam 16 ani cind am murit, Eram inalt, iar pletele dese 9icastanii imi ajungeau pina la umeri. Avearn ochii caprui $i atitde vulnerabili, incit abia imi puteai infiunta privirea, pentru caimi dadeau aspectul unui androgin, cu un nas incintator de ingustgi na'ri tipice, 5i cu nigte buze potivite ca merime, nici prea vo_luptoase, nici prea subtid. Eram un baiat aratos p€ntru acele vre_muri. Daca n-ag fi fost frumos, nu as mai fi in viafa acum.
ASa se intimpla cu toti vampirii, chiar dacA alfii ma vor con_trazice. Frumuse[ea este cea care ne duce la pierzanie. Ca sa vaexplic mai clar, sintem tansfomati in nemuritori de care ceicare nu pot rezista falmecelor noastre.
Nu am un chip copilaros, ci mai degraba angelic. Spdnce_nele mele putemice gi inchise la culoare se arcuiesc inalt dea_supra ochilor, scoginduJe in evidenla toata sftalucirca. Frunteaar fi prea inalta daca nu ar fi atit de dreapta $i daca nu ar fi in_cununata de bocle bogate alcatuind un fel de cadru al intregiiimagini. Am barbia pufn prea fema si prea pakata fata lerestul hasaturilor mele. Am chiar 5i o gropila.
Trupul meu este bine facur, putemic, cu pieptul lat, iar bra_tele vinjoase lasa impresia unui barbat in toata fluea. EIe. alatu
de maxilarul meu neindurabr, imi permit sa ma dau drept un
barbat matur, cel pufin de la distanF.
Datorez acest fizic bine dezvoltat antrenamentelor asidue
cu o sabie grea de lupti pe care le-am facut in ultimii ani de via-
[a, precum Si vinatorilor aprige din munfi, in care ma insoteau
5oimii mei 5i in care de obicei mergeam pe jos, desi la virsta
aceea primisem heja patru cai, incluzind acel exemplar maies-
tuos, de rasa, crescut special pentru a-mi suporta greutatea cind
eram invesmintat cu armum.
AImuIa mea se afla ingopata $i acum sub acest tum. N-am
folosit-o niciodata in lupta. Italia fierbea de atitea rAzboaie pe
vremea mea, dar toale erau punate de mercenari.
Tot ce av€a htal meu de facut era sa isi declare loialitatea
absoluta fala de Cosimo Si sa nu permita nici unui reprezentant
al Sfintului Imperiu Roman, al ducelui de Milano sau al Papei
din Roma sl treaca impreuna cu fupele prin munlii no5tri sau
sa se opreasca in salele noastre.
Eram ni$te oameni neobisnuifi. Aceasta insA nu reprezenta
o problema. Shamosii inueprinzatori constuisera castelul cu
300 de ani in urma. Familia noastra exista din timpurile lom-
barzilor sau ale acelor barbari venili din nordul Italiei si cred ca
singele lor curgea 5i prin venele noashe. Dar cine 5tie? De la ce-
derea vechii Rome, atitea triburi invadasera Italia...
Parinlii mei adunasera numeroas€ relicve pagine, Morminte
sha,ine, majoritatea foarte vechi, erau descoperite adeseori pe
cimpuri, alaturi de statuet€ micute dc piaha ale unor zeile pe
care laranii inca le-ar mai fi adomt daca nu le-am fi confiscat
noi. Sub tumurile noasfte se aflau tezaure despre carc se spu-
nea ca erau mai vechi decit Hristos pe acest pamint, iar acun
Sdu ca acestea nu erau vorbe in vint. Aceste tinuturi apa4inu-
sera unor oameni cunoscud in istorie sub numele de etrusci.