3E a ME E- -a .L. o-751 , t..,

E KLQ a ESEH ETE EIN ..1,i,......... .A.. .,...

V

.,BA- CA

,...., A

ORTHODOXA ROIVIANARevista Periodica Eclesiastica.

A -. '.

SANTULUI SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE

ROMANE.

ANUL AL XXII-lea, No. 6.

....*,

,-

:

r 1

rcd

Pi,

11

4

,

OA4

4.41,7i-Z.

i

SEP ri= 1\./1B1R.T_-3 MIA M M Ml-.54, .',...f, MMMiAMMMMM§Ar.:

4

,84"tit:Oa

I-4rItiz-'r'''r0:4

''"''.,f,4E)

Sal

:

.Itt.:

Fi TABELA MATERIILOR ,:4E.

:

A.,,:.v4tQ4"),1i:..25-:,.:!-,'

C.-14-.

121i.

P.

.0.4v120..,C9 I r.

4,--,-04.

<1

17-434"t

k;41E

Pag.

i 1 Viata si scrierile lul Teodoret 481b2 Andre! Saguna 4973 Ulfila Viata si doctrina sa 5064 Istoria Bisericesca a lul Teodoret . . . 518

to5 Pecatul Original 545

Iv 6 Massillon 5567 Tes1 de licentA ...... . . . . 566

-.- Copieopie dupe ordinul Sf. Mitropolil catre P. CProtoereg al plbise1 de sus din Capitals. . 580

9 Rap. P. C. Prot. al plaseI de jos din Capitals07,. catre Sf.

dupe ord.Mitropolie 583

J 10 Copie Sf. MitropoliT catre P. C. Pro -h., toeree al plasil de jos din Capitals . . . 587

0 11 DonatiunT °.,z),

589

:. -2,1 'f.j:OggliVFNIR ;-Z4 13,rfl'''1'.

1BUCUREg

7 IPO-L1TOORAFIA CAR,TILOR-p RICEVI11-A "

..,...,Atof,,,i ; , ?I."

.,,_iiSaros

,18 9 8'; -.+.4.7,,,, 4 6 ii, itnavot-2 . 11 i 4 7.

Eff3 EIE !IN NM M- *.@FT1075LE .e:'4\

771

8

R.

4.

1

Z

I

I

1

11

i

'1,,

. . . . . . . .

. . . .

. . . . ....

, . . .

,..

Ix_

www.dacoromanica.ro

ANUL XXII BSERICA ORTODOZA ROMANA No. 6.

VIATA $E SCRIERILE LUI TEODORET.,...........

Studiul Istoriel BisericetI este absolut indispensabil oil-c5.rul cleric. De la inceputul creOnismului ati existat InBiserica cre§tina barbatl cultI, call intelegnd importantaistoriel creOnismului ne-au lasat monumente neperitOrerdin care no! §i pana asta-41 cuna§tem evolutiunile plinede suferintl, persecutil, arbitrarietatl, expulzari, exilari §iconfiscari ce le-at tndurat mai multi secull cre§tinii. Cu-no0inta acestor faze, prin care ail trecut viata cre§tinilorsint Matra unghlulara pe care-I cladita Institutia CreOinis-muluicredinta tare §i nestramutata In Invetatura Dom -nulul §i Dumnecleulul creOinilor, Iisus Christos. Cu catstudiaza cine-va mal amanunt §i mat profund eveneminteleproduse In viata de secull a cre§tinismulul, cu atat se In-tare§te maT mult In adev6rul sigur §i necomb.tut, ca Re-ligia cre§tina nu este o invetatura omenesca, ci Dumnecle-6sca; nu este un sistem religios inventat spre a apasa §iincatu§a omenirea, sclavind'o la picibrele unor tirani, cidin contra este a institatie bine-fb.c4tOre omenireT, procla-mand principil en total opuse sistemulul vechltt de tiranie,ca egalitatea intre Omen!, libertatea conOintel individulul,Infratirea omenirei prin adev6rurile universale cuprinse In

www.dacoromanica.ro

482 VIATA sI SCRIERILE

Sfintele Evangelil, cultivarea si educarea intelectuala si mo-rale. a °mutat prin inaltele precepte ale morale! crestine.Numal pane. unde a strabatut latirea crestinismului, nu-mai pane. acolo intalnim civilisatie adeverata, culture. se-riOsa, viata demna omenesca, viata socials morale., guver-naminte, legislatiuni si institutiuni vrednice de om ca fiintacugetatore si capabila de progres. Restul omenirel, deli inmajoritate, traeste Inca tot in sfera barbarieT, a arbitrarului,a puterel, violenteT, apropiindu-se maT mult de viata ani-mals, de cat de cea a unel fiinti menite a se tot desavirsimerett, pane. se. ajunga la acel grad de fericire, numindu-sefii si clironom al lul Dumnedeii. Acest adever real ni-1 in-fatisaza in Wta plinitudinea lstoria Bisericel luT Christos.Dreptii, cuviosii, martini! si sfin i1, stint dovade. pipaita. Chiardace, ar lua in considerare cine-va numal acest fapt: cumadics crestinismul s'a propagat, respandit si latit cu atatarepejune, tocmal la popOrele cele mai culte, cum a desfi-intat treptat sclavia dintre crestini, cum a desfiintat religilvechi, deprinderi si obiceiuri de seculi, ce nu se potriviallcu demnitatea omului, cum a distrus si resturnat institutasociale ce tineati omenirea legate. si supusa vointel unuia,cum a abrogat cu timpul privilegiile si pretinsele drepturide singe din clasele omenirei; dad, chic, ar lua cine-va inconsideratie numal aceste bunuri si foliose reale ce aadus crestinismul omenirei, ori cat ar fi de fanatic si pre-venit or! predominat de idea, contrary crestinismului, vatrebui cu necesitate a recunOste, ca crestinismul nu esteopera omenesca, ca char prefacerile aduse in viata pop&relor ce l'a imbratosat, sint un fapt neesplicat fate. cu ac-tiunea si inriurirea celor-l-alte religiuni asupra vietei ome-nestT. Suntern dar, mai clan vorbind, in fata until miracul.Singura mintea omenesca nu putea produce ori concepeasemenea adeveruri inalte ce cuprinde crestinismul, simplesi pricepute de toil; Tar forts fisica, brutalitatea_orT putereaarmata, nu puteati aduse aceste reforme atat de bine-face-tOre omulul.

Pane. la Christos a fost si civilisatie, dupe felul ei inamenire, si capacitati legislative, filosofice, teologice si cu.tote acestea omenirea zacea in cea mai cumplita barbarie,la capriciul celul ma! tare si mai dibacill in a stapani pe

www.dacoromanica.ro

LUI TEODORET 483

altil. Acest resultat ni'l da ca fapt positiv istoria omenirelpia. la Christos. Cum prin cre§tinism numal s'all adusatatea Imbunatatiri pana arum in 19 secule? Si cate neva mai aduce In viitor ? Pentru ca cre§tinismul este un4svor nesecat, este un sOre ce nu apune, este o putere ceperpetuu mi§ca. pe om spre Inaintare §i desavir§ire. RA-mane dar constatat, ca numal prin cretinism a ajuns ome-nirea a se mantui de starea pacatOsa in care &Ala de ye-curl, ca numal cu cre§tinismul si prin crestinism omenireapOte aspira la un viitor Inca si mai fericit, de cat cel obtinutpana In present. Nu g'a 1nsusit Inca omenirea pe deplincrestinismul, on mai stiintific exprimandu-ne, nu s'ad a-plicat de cre§tinl Inca de cat parti din Invetatura dumne-deescit a Jul Christos. Acesta-1 faptul real probat de secull,cA cre§tinismul are menirea on scopul de a mantui pedeplin omenirea de tote lipsurile materiale §i morale decare sufere. Nu este dar un miracul Cre§tinismul ? Incerce-senecredinciosit a proba contrariul! Faptele petrecute all trecutIn domeniul positivitatel, gi prin urmare on -ce sfortare deargumentare ar fi o copilarie, ar fi a tAgadui ceea ce a fost.i este. CreOnismul dar este un miracul, considerat Inefectele sale salutare ce a adus omenirel.

Studiul istoriel Bisericel lul Christos este dar de o im-portanla forte mare, atat pentru orI-ce cre§tin, dar ma! alespentru clericI, menitl a-1 desfawra si In viitor folOsele ce.Sint predestinate a se realisa asupra omenirel de cre§tinism.

_ Barbatil biserice§tI, cariI s'ail ocupat cu espunerea vietel-cre§tine, se numesc istorici biserice0. Cel intal istoric bi-sericesc, care ne-a lasat date si fapte de o mare valOre-chlar la inceputul CreOinismului este Sf. Apostol Luca, In'cartea sa (Faptele Apostolilor). Dup. el, locul de onOre '1ocupa Eusebiti Pamfil, care ne-a descris dupe, monumente-§i acte positive de la Inceput viata si peripetiile Crestina-Mid pana la Invingerea lul Liciniil (324) de Sf. MareleConstantin. Posteritatea cu dreptul i-a dat numirea de (PA-rinte al Istoriel Bisericestb. Acosta Insemnata opera estedeja tradusa si tiparita de catre Inalt Prea Santitul Metro-polit at Ungro-Vlahiei §i Primat al Romaniel D. D. IosifGheorghian. Irian Prea Santia Sa In dorul si dragostea ceare de a se cultiva ci instrui cat mat mult i mai sa-

www.dacoromanica.ro

484 VIATA SC.RIERILE

natos In princlpiile Ottedoxismului, clerul roman, din tine-re(ele hale Si pana In present s'a ocupat si a ociipa metalchi imbagatirea litetaturel bisericest natiohale, tradutendSi imprithatid CCU spesele sale opere tie val6re pentru clerul)tiostru. Tot tnalt Prea Sfintia Sa 'ne-a maT dat de curindla luinina In traducere ROMatia si pe istoricul Sozomen,titre a kris Istoritt Biseticesta de la 323 pang la 439.

ASupra ainbelor scrierl istorice, traduse si imprimate decltre malt Ptea Sfintia Sa, 151. profesor Garbovitenu a Mutbate 6 dare de setna, deacriind viata atitorilor si cupric sul"it artilor istbrice aceasta revista.

Gasind si ett th tibliOteea Facilitate' nestre de Teologietin manuscript euptingend traducerea In romaneste a isto-`ricillul biseiicesc Teodotet, Episcop al Cyrulul, care -I o con-Iintiare a, istotie1 lul Eusehiii si cupri'nde un secul IntregSi tine' anT, adica tle uncle a tncetat Eusebilt 325 si fpanala 429, in'arn tothrit publica spre a avea la thdamanaTubitorul tie istorice complecte, isverele originate -alebelor chic' Semite de la Ificeputul Crestinismulul. Acest Manu-tctipt este Venn in biblidteca Facilitate' nestre din bibliotecaTostuluT Senfinar de Husl, cu ocasia desfiintareY adeluT semi-nariu, trecend tas acea biblioteett la Facultatea de TeologieIn'tpreuna tit cea de la geininariul din Buzeil, desfiintat sitesta cu apiiearea legel cleruluI si a Seminariilor. In bi-blibteca de 'Iasi a fost depus acest manuscript, ImpreunkM allele, de catre fostul Episcop at Husilor, Meletie Istrate,fbst Athidiacon al neultatuluT model de pastorie spirituallVeniamin Costache, Metropolitul Moldovel (1801-1842).Metropolitul Veniatnin hevoit de catre Domnul Mihal Sturdzaa, dithisiona, s'a retras pehttu rebtul vietel la MonastireaSlating In 1842. De la acest timp si paha la 1846 anulMottel sale, acest renumit si mare Metropolit al MoldoveT,cldsi In tot decursul pastoriei sale n'a Incetat de a scrie,traduce imprima car(' folositere de sijfiet pentru turniasa, ajtitand si Pe alp multi si cu debt i bu fapta la ti-ipatirl de carp de tOt felul, n'a Meat deprinderea sa de ase ocilpa. nelncetat tartea si dupe te dimisionat. }te-tras In difiguratate, Attgtin, ts1 petrecea restul vieteT tra-dueend bpere de ale Sf. Parintl tlasicl to luminarea cleruiiii.Intre alte 'finite traducer', ee -se pastrez1 In biblioteta Fa-

yR1

1n

Stadii

si

a to

lel

Cu

www.dacoromanica.ro

LIIT TEODORET 485

cultatet, aip dal i peste acest manuscript, si flind-ca maltPrea Sflntitul Metropolit al Ungro-Vlahiel i Primat al Ioma.-niel Dr D. Iosif clheorghian Inpepuse imprimarea, istoricululEusebi4, am socotit i ett ca este bine si de folos pentruder ita genere, Ta>j mat ales pentru tinerit nostri studentl,teologi, de a le pune la dispositie si nest/ scriere a lullTeodoretIstoria Bisericesca in V ce.rti ort duct cuvintecum se numeste de alp, cu stop de a se continua flrulistoriel Bisericestl, dupe isvOrele vecht originate ce ni s'a tipgstrat. Mat posed si un alt manuscript tut In romanesteintitulat: Carte numftg Istorie Bisericesca, acumMtn" a de Dumnecletz bine-cuvintata; Domnie 1.0_Ricolae M. V. si Mtru arhipastoria Pr. Mitrop. alUngro- Vlahiei Chir Grigorie, scOsg din elineqte demine nevrednicul lifaca,rie Ieromonah, arhimandriAal Sf. Mitropolil din Buclzreqti, in SI; Mitropolie,Ja anul 1787. Mal 25).

Am preterit a imprima traducerea fitcuta de meritosulMetropolit Veniamin Costache, atat pentru a este maT noun,cat §i pentru ca acesta truda ostenela literara a, acelulmare prelat, este ultima sa lucrare. Metropolitul Veniaminbetran i intristat in sufletul sett nobil de modul nedemp,i pot slice barbar, cu care a fost indepartat de la turma

sa lubita, ducendu-se In Monastirea Slatina, a Imbracatmind schima schivniciel, lAse.ndu-se de buna-voe t ab-tinendu-se de la oft-ce servicil Ierarhice, s'a pus ca EgumenMonastirei Slatina pe lubitul sett ucenic Arhidiaconul Me-letie Istrate, Tar el s'a prostit, cum se lice In limba mona-chalk de buns voe, supuuenclu-se ascultaret uceniculul sett.Cana Metropolitul Ven.min a tradus pe Teodoret era dejasphivnic. Multe paginl din manuscript sint scrise de InsastJuana luT, desi era acum betran, majoritatea textulul Insesle scris de alte mAnT. Acesta Insemna cO, MetropolitulVeniamin dicta traducerea, Tar Tubitul sett ucenic si, acumstaret al sea' Meletie fstratescria. Cunosc scrierea i aunuia, a altuta,. Am mat tnt6,1nit si alta maul In manta-script, care-I de sigur a camardinerului sett, cum se uumiatipe atunci secretaril de pe tang Metropoliti.

Pe manuscript se citeste la Inceput: S atz' fnceput alma-scirea tomului at treijea, Ghenarie 1845.

atat

I

i

Si

?5

www.dacoromanica.ro

486 VIATA yRI SCR1ERILE

Iar la sfarsit gasesc nota urmatOre: Sigrqitul Biserice-stel IstoriL

Din acestea result1 ca Metropolitul Veniamin a terminatacesta traducere cu putine luny inaintea mortet sale. Fie-dar tuturor representantilor Bisericel lul Christos acest ne-intrecut soldat al sea pilda de munca, harnicie, onestitate,milostenie, blandete i lubire de tail, nedepunend arma dinmany, aparand cu tarie i cu sacrificiul sea Biserica lulDumnedeti pana s'a dat trupul sea pamintulul, lar sufletulIn manile lul Dumnedeti!

Traducerea Metropolitulul Veniamin este strict literal*sacrificand chiar pe alocurea geniul Umbel nOstre, lar acestanumat pentru a fi exacta cu originalul. Frasele slut lungt,adese grey de inteles, traducend din scurt structura sin-taxulul grec. Asa traducea el in tot-deuna, pentru ca indepartarea de la text o socotla ca o deviare de la ideiaOrtodoxa a autorului. Limba este populara, intrebuintazacuvinte vechl, dar intalnim neologisme, apot provincialism&stilt la fie-care pas. In_ imprimarea acestel traducer' nu-miam permis a corija ceva, spre a putea fi imprimatul oglindafidela a lucraret sale. Abla pe id colea am indreptat unelenumirl propril, am explicat unele cuvinte elite asta-c11 dinIntrebuintare si am lamurit cate-va locurl obscure. Am avutin tot-deuna sub ochi textul original al 11.11 Teodoret. Cleo-

Scoptrou inicrx67cou KUpou xai Exip Iou crxolaatixori ixxXlcriacrrewt)Earopia, ixAoyal ciirb T6110 Latoptiov Otloatopyiou xat 008Wpou,editia greco-latina critics a lui Henricus Valesius, impri-math. In Moguntia la 1679.

Dupe acestea, acum ne mai remane sa descriem pe scurtlul Teodoret, autorul scrierel, care-I plina de peripetil,

precum i insemnatatea istoriet ce ne-a lasat acest eruditWhat al Bisericel.

Nu al/Astern exact anul nasteril sale, dar stim ca esteAnliohian si probabil nascut la 383 dupe Christos. Fabri-cius sustine ca ar fi nascut la 393. Macedonia Ascetulspune ca a fost nascut i numit Teodoret in urma rugaclu--net parintilor caril n'aveati 'copil. 0E086proc insemni

1) Bibliotheca Grace. vol. VII, pag. 430.

i

viata

')

sei,

www.dacoromanica.ro

MEI TEODORET 487

daruit de Dumnecleu, de aceea a i fost menit a servi lulDumnecleti tOt& viata sa. Din tineretele sale a fost instruitin cultura timpului intrat curind In MonastireaEuprepia aprOpe de Antiohia. Ast-fel consacrandu-se lulDumnecleti. n'a Ie0t 'din monastire pan& la etatea de 30de ani, cand a fost lector Si hirotonit Diacon. Aci in Mo-nastirea Euprepia s'a dedat cu totul studiilor teologice §icu predilectie citia scrierile Sf. loan Hrisostom, din careadlpandu-se deveni un emul al set in oratorie. Famadespre el curind s'a respandit in acele marginl, In catvenlau din departarl cretins spre a'l asculta §i admira.Studiul principal frig cttrula s'a afierosit a fost interpreta-rea Sf. Scripturi a Vechiului §i Noulul Testament. Directiasa in explicarea Sf. Scripturi era cu totul opus& scOlel A-lexandrine, placendu-I inal mult interpretarea real& §i literal&a scripture, de cat cea mistica, §i in acesta privint& a imitat§i chiar pete intrecut §i pe Sf. loan Chrisostom. Reputatia sadeja era mare, de aceea Alexandru Episcopul Antiohiel l'ahirotonit Diacon §i l'a indatorit a predica in public. Ince-Mud din viatl episcopul din Cyrucetate la Eufratul Siriela fost ales §i hirotonit episcop al el de catre Teodot alAntiohie. Acest fapt avu loc la 423, dupe cum Bustin Ba-ronius Tillemont §i a pastorit in episcopatul set 25 deani. In tot timpul episcopatuluI sell era preocupat cu corn-baterea multelor eresii ce bantuiati pe atunci Orientulcu convertirea for la Ortodoydsm-. Iata cum descrie el insueactivitatea sa pastoral& dire Leon Papa Romei, in Epis-tola 113: «Divina mihi succurrente gratia supra mille ani-mas a Marcionis morbo liberavi, multasque alias, quaeArii et Eunomii partibus adhaeserant ad Christum Dominumperduxi. Et octingentarum ecclesiarum pastor Constitutussum (tot enim Cyrus habet parochias) in quibus loliumnullum relictus est, sed omnibus Haereticorum erroribusgrex noster ereptus est. Novit qui omnia videt, quod Lapi-des a nefandis Haereticis in me conjectas exceperim, quammultis in urbibus Orientis certamina mihi subeunda fuerintadversus Gentiles, adversus Iudaeos, adversus omnes Hae-reticorum errores*.

Din causa imprejurarilor a avut a suferi multe loviturlde la eretici, schismaticl §i de la cei puternici al dilei, pan&

tOta,

§i

§i

s'a

www.dacoromanica.ro

488 VIATA I SCRIERILE

ce In fine prin calomniI a fost si condemnat ca eretic inSinodul din Efes de la 431. In contra tuturor calomniilori atacurilor nedrepte a trebuit sa se lupte si sa se apere.

In epistola 84 adresata catre Leon papa Roma lata cumse apara aratand ce a facut si pentru Biserica si pentrusocietate si cum s'a purtat ca pastor. «Episcopatu tot annisgesto non domum aquisivi, non agrum, non obolum, non,sepulcrum, sed sponte paupertatem am plexus sum, et eaquae a parentibus acceperam, post illorum mortem statimdistribui ut sciunt omnes qui habitant in oriente apolspunend si ce a facut pentru poporul sea adauga: Publi-cas porticus e reditibus ecclesiasticis erexi, pontes duos ma-ximos extruxi, balneorum oommunium curam gessi, cumqueex alluente fluvio aquam in urbem nostram deferri inve-nirem, aquaeductum parari curavi, et urbem aqua carentemaquis replevi. Voind vrajmasii sel a'l pierde cu orl-ce pre11 calomniaza ca e om intrigant, Invra' jbitor si turburator,la care acuzarl %ta ce respunde catre Consulul Nonumin,epistola 81: «Annos viginte quinque ita vixi, ut neque injus vocatus sim a quoquam, neque ipse quemquam accu-saverim. Totidem annis nullus religiosissimorum clericorum,quibus praeeram, tribunalia frequentavit. Non obolum, nonvestem a quoquam sumsi; ne unicum quidem panem autovum ullus domesticorum meorum accepit unquam. Prae-ter panniculos quibus amictus sum, nihil possidere volui.Lucrul ce a zguduit turburat linistea din viata lui Teo-doret a fost amestecul sea precipitat In Nestorianism. Teo-doret nu era eretic, dar ca carturar profu,nd trebula vrendnevrend a fi atras lute() partida. Iata ce se intimpla. Nes-torie Patriarhul Constantinopolulul, nascoci eresia, ca Nas-cet6rea de Dumnecleti nu se cuvine sa, se Mica, ast-tel, cinumal nascet6re de Christos, nu eeotimo.:, ci XpEarorOx04. A-cuzat de clerul Constantinopolitan ca's1 respandeste eresiasa prin aderentil sel, a voit a se prefaca spunend ca diner6re s'ar fi exprimat ast-fel presbiterul Anastasie, uceniculsett, dar lucrul nu este de Ingrijit. Cu tote acestea eresiase desvolta si este combatuta cu mutt succes de Ciril alAlexandrieI In Sinodul din Efes 431, cand este condemnatsi Nestorie, depus si exilat la o monastire din Egipetul desus, unde more la 440. In controversa asupra acestel ere-

ai

www.dacoromanica.ro

TEODORET 489,

'sit a fort amestecat si Teodoret, aparand doctrina scOlaAntidhiene. Indemnat de Idn Episcopul Antiohiel, r6spundedu! Ciril al Alexandria. la cele 12 capitole si mal serie sialte cinci carp in contra Sinodulul din Efes, unde fusese.condemnat si el in absents. Presupus ca particlan al lul Nes-torie n'a putut a se reabilita in Ortodoxism de cat la Si-nodul din Halcedon tinut in 451. °data cu hotarirea data

:Efes in contra lu! Nestorie, partidul opus eretic se aduni.si el si dati un vot orl hotarire in contra doctrine! lul Ci-ri1 Itsa locc0E1AccrEcnre Tit alpenx4 wpdao.tx lwreeivroc =pi Ku-Ono° Toy 'AleEccv8pelacc-0 atl condemnat capitulile eretice,expuse de Ciril al Alexandrie! 1). Este curios de aceea sinotez spre stiinta, a in acesta hotarire a ereticilor v.6d subscrissi pe Teodoret-0EoSthpro; K.Upou apol pe do! Episcop! dinDacia Aureliana, pe Iacob din Dorostol (Silistra de asta-41)si pe Fritila al Iracliel CIimogo; Awpoo-.-67,ou si Opracc; tlipx-xXEiac MirrporcoXitiO. Votul dat de anatematisire in Sinoduldin Efes, in care sunt enum6ratl tot! ca din partida lulNestorie si cel ce au refuzat de a veni si subscrie in ho-tarire contra lul Nestorie este tot in opera citata, la pa-gina 548 si intre care-I si Teodoret: 'OeTtVE4 ix.. Till; boal-crixo-nxii; xotvwvicc; p.18s;,.ixv ex0VTEc 43etav (1); iE tx6Oev-rixc

Sept T6 36vacreal Tivcc; iv aka; dvat xaOlpv.I.ivou;,isporcinwv ts.iv TI Neo-copiou >tat 'cc( KiXecrriou cppowiri.xrx Ircipe-pdp.Evot CrapiaTaTCC &TCE8EiXOTICTI2V, Lx TO5 lArl i) io-Oote !LEO' iltutivNso-copiou accragificpicraoixt. 05; TIVMC, 36w.ccrt xoevw &Tic( aim-8o; nIcai; [Lb imano-ixorewri; xotvwvia; Alotpiou; ircOrcre, ncicrav8E a5-cctv Evinemv ispatocip- neptae, 8i2 7ly 7l3dvcoro pXiirCELVzetqadY 'Mac

Dupe ce se expune catalogul celor anatematisitl, apol se,conchide: «Carl! in guvernare sfintita bisericdsca neavend,nicl o partasie, pentru di pot unit din el sa fie caterisiti,cu deosebire cel ce s'ati dovedit ca respandesc cugetarilelul Nestoriu si ale lu! Celestin pe fata, pentru ca n'ail ye-nit sa voteze cu nol contra lul Nestorie. Pe acestia cu ho-tartre obstesca S-tul Sinod facut streinl de WO, impar-tasirea bisericesca, ridicandu-le for WO, lucrarea sfintita,

1) Vet trov Espeav sulawv SatpasosiTti ooXXoTh Vol. L pag. 504

LDt

.1a

-4

ra

Is-pstiair

A

www.dacoromanica.ro

490 VIATA SCRIERILE

prin care puteaU a vatama on folosi pe uni5. Combatereai resturnarea celor 12 capitole ale lul Ciril contra lul Nes-

torie stint expuse in opera citat& de la pagina 571-585. Aceste acte ail pus in presupunere ce. Teodoret ar fiNestorian ; de asemenea si participarea sa la intrunirea aparte a nestorienilor prin care ail caterisit lucrarile i ho-lerIrea Sinodulul Efesan. Eresia Nestorian& sub fasa Evti-hiana curtnd luand marl proportiunl, Imperatul a fost ne-voit a convoca Sinodul din Halcedon spre a se da o ho-te.rire, atat contra Evtihienilor cat si a aplana cestiuneaNestoriana, fiind-ca mull dintre episcopil presupusl nesto-rieni eraii Indepartati de la comuniunea bisericesca. Dupeconvocarea Sinodulul, in prima sesiune chiar s'a ridicat ces-tiunea dace. cel declarati caterisiti, dintre Episcopi, la Si-nodul din Efes, pot participa ca membri In sedintele Sino-dulul Halcedonen. Cestiunea privia direct pe Teodoret. Toil;Episcopit Egipteni .Si multi din Asia si Occident erau con-tra lul Teodoret. Partida Nestoriana se compunea din Epis-copii Palestine, Pontulul si cati-va din Tracia. Lucrurilefiind atat de agitate Guvernul Imperial a luat masurl ener-gice de a nu se intimpla scandale. Teodoret pbte c& n'arfi venit nici acum la Sinodul din Halcedon cum n'a fostnici la cel din Efes, daca n'avea sprijinul curtel Imperiale,n'ar fi fost anume chemat de Imperat n'ar fi cautat a se.reabilita In situatia sa, dand deja declaratie Papel ca -i or-todox; In urma acesteea Papa '1 primise 4n comunicare. Cu.tote acestea In intala sedinte. majoritatea Sinodulul a voit_a'l exclude pe Teodoret din numeral membrilor si numaldupe mult tumult, strigate i racnite de o parte si de altaa putut fi suferit In Sinod prin influenta representantilor-lmperatestl, caril cautei a pacifica lucrurile.

In sedinta Ins& a VIll-a a Sinodulul se pane pe fate. ces-tiunea lui Teodoret ca sa declare in mijlocul Sinodulul ver-bal, pe lan& confesiunea data Inscris, daca anatematisestepe Nestorie, alt-fel trebula se. fie din nod declarat eretic-si caterisit. Pentru Insemnatatea faptulul si pentru cunos-tinta celor bisericestl, spre a se convinge de adeverul, cafOrte grew se reabilita In vechime un cleric caclut In pre-supus numai de eresie, cu atat mai mult and ar fi fost do-vedit de simoniac, ierosil sail de alte abusurl, orl-ce reabili-

%reel

91

ei

www.dacoromanica.ro

Lin TEODORET 491_

tare era imposibill, pentru acest cuvint &A In traducere tOtn_discutia ce a avut loc In Sinod cu ocasia reabilitnreI Epis-copulul de Cir Teodoret.

qedinfa a VIII-a a S-tului Sinod din .Halcedon.

«Sub Consulatul stApanulul nostru Marcian, Augustul etern,si acelul ce se va artita, Inainte de sapte a Calendelor lul No-embrie, conform ordinulul prea divinului si prea piosulutnostru stn.pan, intrunindu-ne In Halcedon In prea sffnta bi-sena a sfintel martini Euthimia, In presenta prea mn.retu-lul si prea gloriosulul General dintre Consull si Patricia A-natolie si a prea nobilulul si prea gloriosulul Eparh a sfin-titelor pretoril Paladie, si a prea nobilulul si prea gloriosululmagistru a divinelor officil Vingomala, fata find §i Pascha-sin si Luchinsiii, prea piosil episcopi §i Bonifatie, prea pio-sul, presviter, locotenentiI prea sfintulul Episcop al Romelcelel mai vechI Leon, si Anatolie prea piosul Arhiepiscopal Constantinopolului, celuT cu nume mare, al Romel Noun.,i Maxim prea piosul Episcop al Antiohiel Siriel si Iuve-

nalie prea piosul episcop al Ierusalimului si Quintil prea,piosul Episcop al Iracliel Macedoniel, tinend locul si a sfin-tulul Episcop al Tesaloniculul Anastasie, si Talasie preapiosul Episcop al Cesariel Capadokiel §i §tefan prea pio-sul Episcop al EfesuluT si a celor-l-altI prea 04 Episcopiamintiti. De asemenea restul sftntulul si ecumeniculul Sinodsadunat In Halcedon, dupa porunca prea divinuluI si preapiosului nostru stapan. §i aseclandu-se cu top In fats can-gelelor (grilelor) prea stIntulul jertfelnic, prea pio0I episcopias strigat: Teodoret acum va anatematisi (pe Nestorie).Teodoret prea piosul Episcop Inaintand la mijloc a clis: am,dat cererl (rugamin(I) si prea divinulul si prea piosulul Im-perat si am dat libel (marturisirea de credin(n.) si prea sfin-titilor episcopi, celor ce tin locul, prea piosulul Arhiepis-cop Leon, si data sunteti de Were sn. se citesca In pre-senta vOstra si yeti pricepe cum cuget. Prea piosil Episcopias strigat: Nu voim sn, se citesca nimic. Anatematise0eacum pe Nestorie. Teodoret prea piosul episcop a clis: Eitdin harul lul Dumnecleii §i de entre ortodoxi am fost edu-cat, si ortodox m'am instruit si ortodox am predicat, si nu,

www.dacoromanica.ro

492 VIATA st SCRIERILE

numai pe Nestorie si Evtihie ci si, pe tot omul ce nu curgeta drept it incunjur si'l socot strein. i pe cand vorbiael, prea piosil episcopi au strigat: Pronunta pe fall ana-tema lul Nestorie si tnvetaturilor lul, anatema lul Nestoriesi celor ce-1 lubesc pre el. Teo ioret, prea piosul Episcopa dis: In numele adeverulut nu spun de cat ceea ce still§i este placut lul Dumnecjeit Mal intatti ye votil convingeca nici de oral (episcopat) me ingrijesc, nicl taut °Libre,cad n'am venit pentru acesta, ci pentru ca am fost ca.-lomniat am venit O. ye informez ca sunt ortodox si ca a-natematisesc si pe Nestorie si pe Evtihie si pe tot omulce dice ca sunt dot Fit, si pe cand vorbia el, prea piosilepiscopi ail strigat: pronunta pe fata: Anatema Iiii Nesto-rie si celor ce cugeta cele ale lul. Teodoret, prea piosul adis: eti, dad. nu expun cum cred, nu vorbesc, cred dar;si vorbind el, prea piosil episcopi ail strigat, acesta-I ere-tic, acesta-1 Nestorian, s6, se dea afara ereticul. Teodoret,prea piosul episcop a dis: Anatema lul Nestorie vi celul cenu dice ca sfinta fectOra Maria este Nasceteore de Dumne-deti (Chordx0c) si divide pe unul nascut Fitt in done. Iarel am subscris si in hotarirea Sinodulut vi In epistola preapiosului Arhiepiscop Leon, si asa cuget. i dupe Vote aces-tea sa fiti salvat. Prea piosil representanp al Imperatululau dis: Ma indelala asupra prea lubitulul de Dumnedefi.Teodoret s'a resolvat, cad si pe Nestorie In fata nOstra l'aanatematisat si de dire Iubitorul de Dumnedeil si prea sfin-tul Arhiepiscop Leon al Romel vechi a fost primit (in co-municare) si hotarirea credintel cea data de piositatea vOs-tra a primit'o en placere si pe langa acestea Inca si inepistola amintita a prea piosuluI Arhiepiscop Leon a sub-scris. Ramane dar sa se dea votul de catre teofilia vOstraast-fel, in cat sa 'sl recapete si biserica dupe cum a gasitcu drept si prea piosul Arhiepiscop Leon. Top prea piosilepiscopi aft strigat: Teodoret este vrednic de scaun, Biseri-cel ortodoxill, Biserica sa 's1 rela pe pastor, Biserica .sa 's1recastige pe dascalul ortodox. Teodoret este demn de scau-nul sett. Mull ant Arhiepiscopului Leon, dupe Dumnedeila judecat Leon. Poporul sa 'sl redobandesca pe cel orto-dox, vrednic de scaun, Biserica se va reda Episcopulul Teo-4Ioret.

www.dacoromanica.ro

LUI TEODORET 493

Paschasin tai Luchinsiu prea phylit episcopl i Bonifatieprea cucernicul presviter, Inca §i Iulian prea piosul epis-cop al cetatel Co, tinend locul §i tronulul apostolic atiPe -prea sfintul i prea respectatul episcop Teodoret l'a primit §i prea fericitul a Wei Biserica Leon Episcopul cetatelRomer lara0 la comuniune, aca precum marturisesc epistolele trimise de el la smerenia no:5stra. Decl daci credintauniversals, dupe cum se fagaduqte o a trimis i catre a-ziiintitul EpiScop fu un libel aparte subscris §i sme-reniel nOste a aratat Inca ea a dat si alt libel, §i fiind-cape Nestorie §i Evtihie nu numal Inscris, ci §i In presenta1ntregulut Sinod cu propria sa gut% 1-a anatematisat, cu a-cesta judecata prea sfintul i prea respectatul Sinod, Inca§i smerenia nOstra a hotarit a i se reda lut propria-1 Bi-serica.

Anatolie, prea piosul episcop al Constantinopolulul aPrea piosul Episcop Teodoret in totul s'a dovedit ortodox,i prin aceea ca a anatematisat pre Nestorie §i Eutihie. Cu

dreptul dar ill va relua episcopia sa. Maxim prea piosulEpiscop al Antiohiel a clis: De demult §i din Inceput l'amocunoscut ortodox pe prea lubitorul de Dumnecleit episcopTeodoret, ascultand invetAturile lul 4despre stints. Biserica.Cu mult mal mult l'am primit acum pe cuvio0a sa, anatematisand pe Nestorie i Evtihie qi cugetand conform ho-third data de catre acest stint Sinod. De aceea votez qieti ca sa fie el episcop obicinuit al cetatel Cyrulul,.

Restul §edintei trateza declaratiile altor episcopl presu-pu0 Nestorian) orl Evtihienl 1).

Dupe acesta reabilitare Teodoret s'a reintors la Biserica,sa pe care a condus'o to 'nun strguinta, pace §i blandetaOita la sftr0tul vietel sale.

Teodoret era om literat, cult in puterea cuvintulul, filo-log §i limbist. De la el ne -au remas un insemnat numer-de scrierl de o valOre mare, _care-1 fac numele neperitorIn secoll! Scrierile sale sunt seriOse, profunde §i pline de-eruditie. Aiel Ivom enumera tote scrierile sale pe sourt, o-

Ve41 toiv Ispeiv leavto1v6v fisTea utt Scopt.Xaardcl ooLloyil tom. 11.pag-. 167 ;4.168.

dis:

fericitgi

dis::

1)

www.dacoromanica.ro

494 VIATA ySI SCRIERILE

prindu-ne mai mult asupra Istoriel sale Biserice§tI, carepentru prima data se editezi §i in limba Romans.

Iata scrierile sale:I). Interpretari In -eel XVI profetl. Opera de mare valOre,

pentru ca. Teodoret se ocupa In special de sensul literalal profetilor i numal ce result& din text aceea recunNteca avend valOre.

II). -Comentaril In cele XIV Epistole ale S -tulul ApostolPavel.. Toti comentatoril posteriori ail trebuit sa'l consultein scrierile lor, ca unul ce-I neIntrecut in explicarea tex-tulul.

III). Istoria religiOsa. (1)E169.e0.1 icrropia, acrxyrty.li TcoAttifax.

Descrie viata monahala, luand de model cate-va nume.Atat Epistolele sf. Apostol Pavel, comentate de Teodoret

cat §i istoria ascetilor sunt traduse romane§te de Mitropo-litul Veniamin §1 exists in biblioteca Inslitutulul Teologic.

IV). `Epavricr* noMq.oppo;scriere in contra Evtihienilor.Cartea este de cuprins dogmatic.

V). Patru car I asupra fa4it6tilor eretice§ti. In acesta scri-ere istorise§te doctrina fal§a a ereticilor, pans la el, de lainceputul creOinismului.

VI), bete cuvinte despre Providenta, de o valOre nein-trecuta.

VII). Un numer mare de 147 de Epistole de valOre is-toricb..

VIII). I se atribue tot Jul i combaterea anatematismelorlui Ciril al lerusalimulul.

IX). A mai scris Teodoret cestiuni in Pentateuc, or! Incele V dill ale lui Moisi, cestiuni In cartea Regilor, §i ingeneral cestiuni Etc Tx dnopcc Ti14 ypIpt, adeca asupralocurilor nedumerite ale sf. Scripturl. Prin aceste lucrari aresolvit o sums de intrebarl fOrte ingenios, §i In care sestrevede capacitatea §i aprofundarea sa in textele i sen-sul sf. Scripturl.

X. Istoria Bisericesca In cinci carp, numite de unit Cinci-Cuvinte, continuand pe Eusebiu 325-429. Tot pentru acesttimp avem i a1I scriitorl biserire;11; a§a este Filostorg a-rian §i Eunomian, Insa care a descris faptele i doctrinaacestor eresil aparandu-le contra ortodoxilor, de la 300425 sail pans la mOrtea lul Onorie, In XII carp. De ase-

.9.Lia4

www.dacoromanica.ro

LD1 TEODORET 495-.......

menea si Socrat tot cam pentru acest timp scrie Istoria. Bi-sericesca, aparand ins& doctrina Novatianilor, de la 380 -448, In VI carp. Top acesti istorici sunt contimporani eve-nimentelor, dar nu top au fost inspirati de a relate fap-ele obiectiv si impartial, SI nu uitam nici pe Sozomen-care a scris si el Istoria secolulul acestula de la 323-439,In IX carp. Sozomen este superior in aprecierile faptelorsi mal corect si de cat Socrat si mal ales Filostorg. El eraavocat de prof3siune si in orele, sale libere a scris si isto-ria Bisericesca a timpului set. Dar s§. revenim la Teodo-ret. Istoria sa este scrisa In o limba eleganta, ale* pen-tru care cu dreptul i se adscriil aceleasi laude ca si lulEusebiti Pamfil. El dupe cum ne spune la inceput, 10 faceinceputul istoriel sale de unde a lasat Eusebiti si o con-tinua tot asa de cu pricepere si ortodox ca si pre eceso-rul sea. Merge cu descrierea faptelor, dupe date sigure caunul ce a participat la ele. Teodoret a avut ca emulatorlin scrierea istoriel bisericesti a acestui restimp cu deose-bire pe Socrat si Sozomen, dar II Intrece 0 ca forma si-ca fond. Ca forma are o dictiune mal frum6s5., o frasit malalesa, un stil demn dupe cum l'a apreciat si Fotie in bi-blioteca sa BL61013-iperi vi.; 4 3orriou. (XXXI). Nu putem a nureleva, ca cu ochil sel patrundetorl pricepand lucrurile, darneputand 0, le ( escrie faptele in realitate, are adese refu-giu la metafore, spre a nu supara personal pe cine-va. Cafond este superior celor-l-alti, pentru ca era om bisericesc,crescut, instruit In biserica si prin urmare avea aptitudineacefuta de a scrie adeverul numai. Find episcop cunosteade apr6pe cele ce se petreceail la Curtea Bisantina, si a-yea de conducetor in aprecierea faptelor pe Eusebiu, caren'a scris de cat condus oblectiv de monumente si docu-mente, de aceea-1 vedem si pe Teodoret ca introduce Inistoria sa acte oficiale Intregi, precum si epistole de aleOmenilor din Biserica, cars jucaa un rol Insemnat in a-cel secol. Nu trebue sá tagaduim ca Teodoret, esit din sc6laAntiohena simpatisa cu Nestorill si de aceea se gasesc siexpresiuni vagi In istoria sa ce ar parea ca apara intrucat-va doctrina nestoriana, dar sunt fOrte cu dibacie puse.Acesta Insemna cg. Teodoret 1ndurand violentele partidelorin luptl, simpatisa cu Nestorie, care a primit aspra pri-

www.dacoromanica.ro

496 VIATA §I SCRIERILE LIEt TEODORET

-gonira ba i mOrte In exil din partea partidel ortodoxe opusg,..Dad cite§te cine-va In original pe Teodoret vede cu uqu-Tint& §i apreciaza curind valOrea lucrarei sale. El terming.istoria sa cu sfirqitul impergtiel lui Teodosie. Aqa dar Teo-doret a fost un bArbat bisericesc de valOre, a indurat multe-in viatg, pana §i calomnia de eresie, a 'lost adesea tentatde imprejurari, dar ca om cult 0 prudent, q 'a spus con-ivingerile public §i s'a terminat viata in pace. Scrierile salece sunt citite §i confiultate pang in present, sunt dovadatea mai sigura despre meritele sale In Biserica Cre§tina

'OrtodoxA.

C. E.

www.dacoromanica.ro

ANDREIU AGUNA.

Vec IT Biserica Ortodoxii. Boman an. XXII No. 4.

Spre a ne da mar bine s6ma de insemnatatea persona-Efate celel marl a lul aguna, trebue sa ne aruncam oprivire cat se pOte de scurta asupra imprejurarilor, cart addat nascere starii durerose in care se afla biserica romansde confesiune greco-orientala la venirea ca Vicar a acestulbarbat. *i numal dupe ce vom cunOsce acesta stare, atuncine- vom putea convinge ca tot ce s'a facut temeinic inbiserica greco-orientala a fratilor notri de peste ramp elegat de numele lui §aguna.

1V.

Poporul roman §i biserica lui din partile Transilvaniei,Banatulul §i ale Ungariel a fost tot-d'auna supus la celemat grele incercarI. Rama' uimit, and to gandescl, cum aputut el sail apere existenta sa i a bisericil sale cu tote

Biserica Ortodoxl Routing. 2.

www.dacoromanica.ro

498 ANDREICT §AGUNA

apAsarile si WA de legile ce faptuit asupra lui. Ti seumple sufletul de jale si de mill pentru nenorocirile si du-rerile acestui popor! Tainele Provedintel tnsl nimeni nu lepOte patrunde! Poporul acesta roman s'a luptat i luptalui in parte a avut succes si el nadajduesce ca succes de-p1M va avea, cad nasuintele lui sfinte sunt!

In Transilvania i o parte a Ungariel se introduce re-forma religiose devenind Unguril parte calvini, parte uni-tar!, 'far Sasil luterani. De la Romani Intrega Aristocraticdevine calvina prin acesta perde nationalitatea.Confesiunile reformate sunt recunoscute prin legi allturide confesiunea Catolica cauta de aid inainte tote mij-lOcele pentru nimicirea bisericil greco-ortodoxe, care% apar-tinea poporul roman. i acesta pArea cu atat mai usor deindeplinit cu cat sprijinul acestui popor, aristocratia, de-venise cOda de topor in mainele vrAjmasilor seculars! Intimpul lui qtelan Bathori, care a urmat in Transilvanialui loan Zapolya (1571) s'a legiferat urmatdrele: « Colde Secta BomAnilor sau Grecilor numal pe vremesa, se sufere in patrie pAna la buns-vointa princi-pilor si regnicolarilor,. Iar in legile tAril numite Consti-tutiuni aprobate in art.. I titlul VIII se spume Inca: cDesinatiunea romans in patrie nu s'a numerat niciintre staturl, nici religiunea for intre religiunilerecepte, totusi pentru folosul tarii, pAna se vor suferisA. se OA oficiile bisericesci de acestea: a) SA cerl dela principe ast-fel de episcop, pe care '1 vor afla preo(ilromans de apt dupe placul for i pt acela, pe care princi-pele '1 va afla bun sl-1 Intaresca cu c.;nditiunea se fie cre-dinclos domnitorulul etc. etc.,) Biserica romanesca impreunacu episcopul for e pus sub jurisdictiunea superintendentuluisal episcopulul Calvin. Acest episcop se intittila episcopulMaghiarilor si al Romanilor. Biserica romans era prin acestacu totul umilita! Dar nu numal atat: S'a oprit taranulul

i

i

Wad

si

www.dacoromanica.ro

ANDRE1U §AGUNA 499

roman sail dea copiil la scOla; s'a impus preotilor romanlsa platesca dart, 4eciml si alte taxe nu numal principilor,ci si domnilor feudali; preatil romanl nu puteati tine si-wide de cat sub controlul episcopuy calvin, pe care tre-buIail sa-1 aduca la sinod cu scaun.

In asemenea imprejurarl multi roman', neputend suferipersecutiunile all primit Calvinismul si prin acesta at In-multit numerul Maghiarilor. Biserica romana s'ar a nimicitInca cu desaVirsire, data capeteniile bisericesci n'ar fi statla locul do onOre ca niste bunt si adeveratl strejarl. Acestlpastor' sufletesci at mers pans acolo In cat all suferit orlsi ce de cat sail 1 arasesca turma si legea stramosesca!Amintesc pre doui marl mitropoliti al Romanilor In contracarora s'a Indreptat tOta ura Calvinilor. Acestia sunt IlieIoreste §i Sava Brancovicl.

Ilie Ioreste, preot calugar a venit din Cara romanesca Inanul 1638 cu scrisbre de recotnandatie catre principeleTransilvaniel din partea lul Matelil, Domnul Munteniel. Prin-cipe al Transilvaniei se afla G. Racoti I, care a propus qisinodul preotilor-romanl a ales ca Mitropolit de Alba Iulia 1).pe Ioreste. Cum a primit tolagul archipastoresc noul Mitro-polit s'a devotat cu totul turmel sale. Mal cu sema lucrael pentru apararea legit stramosescl, atat de mult amenin-tata din partea Calvinilor. Asa el a Inla.turat din serviciulbisericil Catechismul numit calvinesc si tiparit in 1642de catre Racoti spre a. raspandi In mijlocul Romanilor nouaInvetatura. Faptul acesta cum si Indemnurile ce le faceael poporului de a null schimba legea, qi din contra de apersista in ea a infuriat pe Racoti si pe totI preotil calvini.Acestia ail iscodit fel de fel de neadeverurI In contra lulasa In cat Ail adus lucrurile a un sinod Intrunit in AlbaIulia In anul 1643 si compus din Romani l'ail condamnat

1) In Alba Inlia, safl Belgrad se afla seannul Mitropoliel romdne.

www.dacoromanica.ro

500 ANDRElt §AGUNA

cu scriterea din. scaunul. mitropolitan si cu luarea preotiel§1 1'4 dat chiar autoritatilor bisericescl sa -1 urmarescA maIdeparts pentru, faptele lull Ioreste Ins& nu era del cat vie-tima convingerilor lul religiOse I El a luptat ca ma adeveratservitor al bisericil sale!

Acelasl sinod alege ca mitropolit at Romanilor pe Simion§tefan, un What Invetat, dar bine placat principelul Ra-cati si preotilor calvinl, Acest noir mitropolit a fost con-firmat de ca.tre Racoti -cu conditiune de a avea numal a-tata jurisdictiune bisericesca, cat 'I va permite episcopalcalvin, ea sa. Introduc& catechismal calvinesc in biserica,a nu impedice pe preotl sail mirenI de a priori calvinis-mul si a data s'ar ivi vre-o netntelegere dogmatic& sailde disciplina. in stnul sinodulul O. apeleze la superinten-dentul calvin ca la ultima instants. Prin. urmare, calvinil'0 gasisera. omul si lucrail pentru ajungerea. scopulul lulin tOta linistea. Timp de opt ani a pastorit el turma sa sidupe el a urmat ca mitropolit Daniil. Acesta n'a pututins& sa, lupte pang. In sfarsit contra volniciilor calvinescisi a trebuit sa-sI parasesca turma trecend in Cara roma-nes& Dupe el si anume In anul 1656 e ales ca mitro-polit Sava Brancovial, marele mitropolit martir al bise-ricH ortodoxe romane de peste muntl.

Acest mitropolit a lucrat timp de 24 de ani cat a pas-torit, neincetat si fare preget pentru binele turmel sale,pentru Inflorirea mitropoliel si pentru usurarea clerulul celulmult urgisit. In anul 1658 Tamil .i Tamil au intrat inArdeal si all ars si distrus tot ce le a stat In tale. Indeosebl Alba-Iulia a fost distrusa aprOpe cu des&virsire sisOrta acesta a impartasit'o qi biserica si resedinta mitro-politana. Poporul si clerul roman era In culmea desna.daj-.duirel! Cu tote acestea Sava 'I incuragla, 'I ma.ngaia silindemna la rabdare. El Impreun& cu un frate al sea anumeGeorge all plecat In Romania si In_ Rusia Si all adunat

www.dacoromanica.ro

A NDREI6 sAGUNA 501

multi bttni cu care in urma a reedificat biseric9, rese-dinta mitropolitana.. Sava era un barbat forte invelat siinzestrat cu multe calitati superiOre. Pentru aceea princi-pele Transilvaniel Apafi, l'a trimis in misiuni diplomatice laDomnil Munteniei si Moldovel. Prin inaltele sale calitElmorale si intelectuale a putut Sava sa capete din partealui Apafi mai multe legi ocrotitOre pentru demi roman. Elfacea tot ce era omenesce posibil ca sä Intaresa pe poporii pe der in legea stramosesca; tot ce era posibil pentrustOterea poporulul si a clertilui de sub sthpanirea nenoro-cirilor si intarirea lui /n credinta de tin viitor mai bun!Dusmamil nu -1 putea lerta insa acest devotament pentrubiserica si pentru popor; nu-I putea lerta consciinta perfectadespre Inalta lui chemarc si de aceea i s'a pus in cale de

sdrobi cu mijlOcele cele mai !morale. Acest dusman ne-Impacat al seii si prin acesta si al bisericil si poporuluiset, era superintendentul calvin Mich&Yl Tofeu. Prin in-trigi putu sa castige in parte pe principe, care convoca unsinod, compus din preoti si mireni in 6 Iuliit 1619 sprea cere socotell till Sava despre intrega avere a mitropolielsi a sa proprie. Mitropolitul pune la dispositia sinoduluiintrega avere bisericesa. Ura si dusmania calvinesca cresceinsa si mai mult mult, asa ca principele convOcl din nouun mare sinod In 2 Iuliu. 1680. Sinodul acesta era compusdin 98 preoti si mireni si era pus sub presedentia untilbre-care maghiar Petra Alvinczi. Acusarea, a sustinurosuperintendentul Calvin Tofeu. Restiltatul a fost, ca Savae despolat de intrega lui avere si aruncat in fnchisOre. Savaera bolnav prapadit! Cu tote acestea din ordinul lui Apafie supus in temnita la cele mai ingrozitOre chinuri! E ()chit,e batut! i ce I-ar fi pant lui Apafi?! Nu era el Ore unconducetor devotat al bisericil Valache, nebb.gata. In somasi despretuita? Prin minune, George, fratele rnitropolituluiscapa in Cara romanOsca si ad staruesce pe lang6. domnul

i

a-1

www.dacoromanica.ro

502 ANDREItT. sAGUNA

erban Cantacuzino, ca Intervina in favdrea biserici)romane ortodoxe de pecte muntl, cum si a fratelui sOti

Sava, cel mutt persecutat. erban Cantacuzino Interyinft 4efindata catre Constantin Brancovenul plenipotentiarul fi la.Constantinopol, ca sa mijlocesca pe law& curatoril maghiarl,iearl se aflati in capitals imperiulul turcesc. Se yecie ea a-cesti soil maghiarI din Transilvania aveati in gand detntervenj pentru biserica ortodox& romana i pentru .con-4ducetorul el Sava, cad reese acesta destd de lamurit dinscrisOrea ce- au adresat lul Brancovenul. Reproduc acesta-scrisOre, cad are deosebita el ialpprtan4a.Ilustrisimuldomn Constantin Brancovenul, plenipotentiar al lul erbanCantacuzino a t cerut de la not, ca religia for dup6bicelul de mal inainte sa esercitia liber, lar mitropo-litul Sava, care este arestat prin guvernul tiranic al lulApafi, sa se restabilesa in scaunuj s6a cu restituirea cinstelde mat inainte. Si fii,nd-A. e cuvine, ca cererea drepta sa.se incuviinteze si a Jul ,pumneded este de a stapani asupra-sufietelor si 43A lad& Omenilor ca sufletele sa le jmpedice.sad sh le asupresca.. Cine va putea trece hotarele parinti-lor ? Fula. tiranica turbura religiile, mintea senina pacinica.be reintregeste. Pentru aceea, not mal jos subscrisil curator'al pacil obstescl si al iubitel patriei Transilvaniei dam desure tutulor, carora se cuvine, ca dad, ne va ajuta Dum-,

precum speram ca sa ajungem la scopul dorit, vomlucra, ca religia ortodox& sail romana sa capete libertateasa dup6 legile patriel si dad va maI avea vre-o apasarevom face cu Sara sa i se dea libertatea -de mal inainte sica. Mitropolitul sad Vladica Sava O. alba autoritatea ceavechq cu deplina restaurare a cinstel si ca-I vom partini,asupra aparatorilor ilegitiml, atat in religie, cal si in eser-citiul liber si In ceremonil) 1).

1) Istoria bis. ort. de Andre! aguna, t. II, p; 107-108.

sa

a

obi-alba.

neqed

'el

www.dacoromanica.ro

ANDRKIlti ,§AGIINA 503

Dup4 unit scriitori Apafi ar fi cedat intervenirilor lui Ser--ban i ar fi eliberat pe Sava din inchisOre §i acesta numalde Mina sa nuli p6r4a tronul, cad scia prea bine ca §erbanare multa trecere la porta. Dup6 alti scriitori ILIA Apafin'ar fi cedat Intru nimic qi ca ar fi torturat pe Sava incel mai Ingrozitor chip. Punea de-'l scotea In fie-care Vineridin temnita §i'l batea cu tolege §i mai In urma ar fi pus'4 i se tale capul la'Jaci In comitatul Turdel. Adeverul e,-ch. Sava a fost eliberat din InchisOre, dar 136tran find i-slabit trupesce din causa chinurilor, §1-a dat In scurt timp-obOescul sfar§it.

Ast-fel §'a stins 'vrednicul pastor al bisericei ortodoxeTomane de peste munti, Sava Brancovicih! §i cu t6te cai se 'punea Inainte tote maririle lumii ace 0a, numal saltparasescr turma i credinta stramo§asca, el luand pilda dela martini tel credinte a preferat mai bine sa caclaluptand, de cat sa renege credinta, pe care jurase la lua-Tea cadet pastoresci! Sava Brancoviciti a murit ca un mar-fir pentru credinta poporului sea!

Intr'un interval destul de scurt ocupa de aid Inainte scau-mul mitropolitan roman mai multi mitropoliti care mai decare mai slabi. Lipsia taria convingerilor, lipsea energia-vointel! Intre acestea situatiunea politica se schimba cu to-tal. Intre Casa de Habsburg §i Intre imperiul turcesc senascd resbolii. Principele Transilvaniel Apafi ajuta pe turdfind-ca i se dedese asigurare In scris ca, la tron '1 va urmafiul sea. Imperatul Austriei Leopold lese insa biruitor, a§a-ca Tansilvania e scapata de Turd §i devine sub protectiu--nea Austriel. Dieta din Fagara§ jura In 1 Iulie 1688 cre-dinta easel de Habsburg §i recunOsce pe Imperatul austriac-ta mo§tenitor al tronulul Ungariel. Racoti more In 15 A-1prilie 1690 §i cu el se stinge §i cel din urma principe na-tional maghiar,

Amintirea acestor date istorice presinta deosebitul inte-

'

www.dacoromanica.ro

504 ANDREU) VAGUNA

res, fiind-ca ne putem da mal bine sema de desfasurareaunor evenimente si mai durerOse in mijlocul poporulul ro'-man tlin aceste park!!

V.

Mal bine de un veac credinta ortocioxi a poporului ro-man a fost supusa la grele Incercari. Numai 6 minune-Dumnegeesch a fost ca poporul roman n'a Imbratisat cal-vinismul. Tot ce a fost cu putinth in lumea acesta s'a in-trebuintat fats de acest popor, lipsit de on si ce drepturlsi considerat ca un fel de paria intre popOrele conlocui-t6re, numal vi numai WO lepede credinta str5.mosasca sisa primesca pe cea calvinesca! S'a facut Incercari pe cale-pacinica de a se respandi Invetatura reformats prin tradu-cerl in limba romans! S'att intrebuintat tot solul de pro-misiuni si momell! S'all Intrebuintat t6te mijlOcele de caredispunea despotica si neumana putere de stat. Se stia des-tul de bine, ca Romani! perdendu-si odata credinta, is vorperde in curind si limba si moravurile nationale. Existents&.Romanilor ca natiune depindea de pastrarea credintel stra-mosesti.

TOte sbuciumarile calvinilor ail fost ins& In mare partezadarnice, cad marea masa a poporului a stat ca o stancade granit la locul de onOre, ascultatOre glasului conducetoru-lor sel firesci. Sciut este, ca acolo unde turma sta strinsunita imprejurul pastorului, dusmanul nu 'Ate reusi cu unel-tirile sale si nu's1 pOte indeplini intentiunile! Epoca acestade sbuciumare din viata poporulul de peste munti e ceamai vrednica de studiat, cad aci se pOte vedea ce insem-neza caracter, energie de vointa, devotament, lubire de neamsi de credintai E o epoch plina de invetaturl inaltatOre simantuitOre!

°data cu incetarea stapanirii nationale unguresti si cu

www.dacoromanica.ro

ANDRIllit §AGUNA 505

trecerea Transilvaniel sub stApamirea Case! de Habsburg onoun. era pare ca se deschide pentru poporul §i biserica ro-mAnA. Sperante Ins& zadarnice, cid la intervenirea mitro-politulu! Varlaam la locurile inalte, ca sA aduca. pace §iwurare clerulu! §i credincio§ilor roman! s'a respuns, ca. Im-peratul Leopold a jurat sA sustina nWirbite principiile con-stitutiel Transilvaniel. Constitutia acesta Ina In principiileel se opunea or! the! desvoltArl a bisericil §i a vied! po-litice a poporulul romanesc. Motivele acestea er' numalpretexte. Imperatul Leopold era proteptorul catolicismulul.In locul propagandel calvinescI incepe cu ma! mull/ diba.-cie §i cu mat mare succes propaganda romano-cato-lia cu consimtimintal qi cu bine-voitorul .concurs al pu-teril stapanitOre.

Vom urmAri in num6rul viitor §i acesta. noun fast, a si-tuatiunil biserice5c1 §1 politice a poporulul roman.

G. ...(Va urma).

www.dacoromanica.ro

ULFILAviATA. I DOCTRILA. SA.

(Urmare, Vecli Biserica Ortodoxii Romani;. No. 4).

CAte-va cuvinte asupra traducerei Bib liel de

Traducerea sf. Scripturl este fart contraqicere monumen-tul cel maI pretios al activitatel misionare a lul Ulfila. Eadateza de sigur din epoca de cand Gotii lut Fritigern seconvertira la crestinism. Pans la acesta data popOrele ger-manice n'aveati literature: literile runice (ast-fel se numealimba popOrelor nordice, ca a Suedilor, Danezilor, Tartari-lor etc.) cat de Indepartata ar fi vechimea ce li s'ar da,erati cel molt niste semne ieroglifice, destinate a exprimasentiments religiOse. Ulfila este cel intal darula i se pOterecunOste gloria de a fi facut din limba germana o limbascrisa. El n'a inventat tote semnele sistemulul sal de scri-ere, ci multe le-a imprumutat din cea greca, din cea la-tina si pOte unele din alfabetul runic. Exista o mare ase-manare mat ales Intre alfabetul Gotic si cel Grec. Sint camdou6-spre-dece caractere, care li sent comune. Daca Ulfilas'a servit mat putin la formarea alfabetulul sets de literile-runice, de cat de literile romane si grece, acesta se explicat

Ulfila:

www.dacoromanica.ro

ULFILA VIATA SI DOCTRINA SA 507

prin faptul ca cele intaid erau combinate cu elemente pa-gane, mat ales cu formule de magic, fermecAtorie, In§Ala-torie etc.

Parerea D-lui Grimm (Waitz. p. 52) a alfabetul Gotic n'arfi inventat de Ulfila, Si a ar fi din o data mat veche, este-contrara socotintel tuturor scriitorilor Biserice§ti 1). FaptulO. caracterul Gotic cuprinde, pe Mug caracterile grece §i!aline, caractere runice de care Ulfila s'ar fi putut dispensa,pentru ca alfabetul grec §i latin cuprind semnele corespun-cletOre caracterilor runice, l'a facut pe invetatul Grimm O..creda, a Ulfila n'ar fi fost autorul acestel inventiunl. Darnot vom insemna cA. Ulfila, fac'end imprumutarl din alfa-betul runic, a ales caracterile acele ce exprimail ni§te §tiute-sonuri particulare ale limbei Gotice. Cu tOte acestea notnu voim sa afirmam, ca Ulfila ar fi inventat realminte sia-temul sea de a scrie. De parte sintem de acestA parere;cad caracterile grece §i latine, pe care le-a Introdus In al-fabetul sell, existati cu mult inainte de el. Ci pentru ael a nascocit uncle semne not §i ca el a §tiut se formulezeatat de admirabil alfabetul sett la limba acelul popor, elpole fi considerat intr'un sens Ore-care ca inventor al al-fabetulur Gotic 2).

SA vedem acum care shit cartile biblice pe care le atradus.

Dupe marturia lul Filostorg 3), Ulfila ar fi tradus tOte car--tile Bibliel, esceptAnd cartile Regilor; ceel, (lice el, episco-pul nu voia, ca cartile ce le destina la civilisatia poporululsell, sA se WA inturna In contra vederelor sale. Decl, a-dauge Filostorg, aceste card cuprindeall istorisirl de resbOe,-§i natiunele Gotice gAsind mat ales un gust In manuarea

1) Ve41 pericopile din istoricii BisericeqtY cita1 ma! sus.2) Esbergii Ulphilas Gothorum. episcopus. § 12, pag. 35,36 rill 37.8) Ve41 pericopa din Filostorg publicatii, idem apendicele °kVA deja

vitate a lul Waitz, pag. 59.

www.dacoromanica.ro

508 ULFILA

armelor, a avut nevol mai mult de un frail, care se opresc..aventul sett razboitor, de cat de un imbolditor, care l'arescita la lupte.

Descdperirile moderne au Intarit pe deplin istorisirea luiFilostorg. Ce codici ni pastrat? Iata-le : Pe fang Codexargenteus cuprinclend cele patru Evangelil, gasit maimulte fragmente din epistolele pauliene §i OM din cartileVechiului Testament, adica Esdra §i Neemia. Multe frag-mente descoperite in clilele nOstre probeza Ca Ulfila a tre-buit sa fi tradus tdta Biblia. Cu tote aceste se gasesc invetail(intre altil Angelo Mai i, Castigliane) carii au pretinstraducerea Bibliel In limba Goa nu trebue Insu§ita de catin o slabs parte lui Ulfila, ca succesoril set, pang, acumnecunoscuti, au complectat mai tarclid lucrarea sa. i illsprijinesc parerea for pe diferinte de expresiuni ce ni lepresinta deosebitele fragmente. Dar aceste diferinte provinprobabil din corectiile ce s'au facut In urma, in Italia, pen-tru a inlocui cuvintele Gotice a vechel traducers, prin alteleajunse mai in intrebuintare, sau unele expresiuni prin al-tele mai comforme cu sensul contextului. Evangeliul Sf.Luca ne presinta cel mai mare num& de deosebiri defapt, el ne rechiama la versiunea latina, pe and cele-l-alteEvangelil ne duc direct la originalul Grec, de care Ulfilas'a servit cu preferinta In traducerea sa. Exist in Sf. Lucaforme mai multe, expresiuni care nu se intalnesc, sau celputin fOrte rar in cei-I-alti Evangeli§ti; in staqit tntimpi-nm pe care corectorii §i copipi le au adaugatdintre care unele s'ati strecurat in text 1). Epistolile pau-liene mai ales ati, suferit numertise corectiuni,; ele au fostobiectul de studii cu total particulare din partea Gotilordin Italia *i Spania.

I) Dintre fragmentele ce ni au remas din lucrarea iul

1) AmAmmte mai precise asupra acestni pima se gigue.ducerea ogrtei lni Massmann: 1J1filas.

ca.

glose si

in 'intro-

s'ads'ad

www.dacoromanica.ro

VIATA §1 DOCTRINA SA 509

Ulfi la, vom cita in locul intalti: Codex argenteus, care saridica 'Yana la secolul al 'v -lea sail eel putin la intaia ja-matate a celul al VI-lea. El cuprinde cele patru Evangelilin ordinea urmatOre: IVIateiu, loan, Luca, Marcu, ArnoldMercator a lost acel ce a aflat acest codice in o monastirea Benedictinilor la Werden, pe marginele ora§ului Ruhr;el a decopiat cate-va fol.

De mult timp acest codice se afla la Werden: nu se §tiein ce mod rad in tare epoca a ajuns In acest ora§. Esteprobabil 1) ca. acesta valorOsa copie a traducerel Sf. Scrip-torl sa fi fost depusa In Monastirea Werden, in epoca candcalugarif acestel monastirl intreprinsera sub directiunea lulLindger, convertirea tribulul Saxon. Este de asemenea pro-babil, ca Lindger In timpul petrecerel sale In Italia (de la728-785) se fi gasit ocasiunea de a'0 procura copia, tra-ducerel Gotice, care dupe doue-clecl de anl devine proprie-tatea monastirel Werden, Dupe o alta presupunere (idem)Codex argenteus ar fi venit din fundul Spaniel tocmal laWerden Si ca s'ar fi aflat printre cele done -cleci volume deEvangelil, pe care Childebert le jafui la cucerirea NarbonelIn 631 2).

Orl-cum ar fi, codicile descoperit de ArnOld Mercator inseculul al XV-lea a fost curand publicat in maI multe edi(il.Antoine Morillon, bibliotecarul cardinalulul Granvella InFlandra, a primit din partea WI Mercator o copie a ma-nuscriptulul. Fratele luI Antoine Morillon, Maximilian, 11

comunica invetatulul medic §i folosof Goropius Becanus deHilvavenbeck In Flandra, care in originele sale Antverpiane(1569) a publicat rugacIunea Domnesca 0 alte Ore-carebucatl. Mal digit]. ceva, Bonaventura Vukanius, nascut la

1) Vecli Massmann, Ulfilas. Einleintung. Herknnft der GothischenHandschriften, s. 56.

2) 1701 opera lui Waltz.

www.dacoromanica.ro

510 ULFILA

Brugge in 153.8, mai apoi rector al scOlei din Anvers siin sfarsit In 1578, profesor la Leyden, unde muri In vristade 77 de ani, publicat in 1597 un mic tratat fOrte erudit:Commentarialus de litteris et lingua Getarum sive Gothorum.Bonaventura Vulcanius atribue acest tratat unul alt anonim,care ar fi consultat un codice fOrte vechiU, numit Codexargenteus. Manuscriptul Commentarialulul al lul Vulcanius,care se afla Inca pana asta-di In biblioteca din Leyden, ca-prinde observatiunit care se ridica pans la 1568, si se ci-teste numele celebrului Richard Strein de Schwarzenau,consilierul lui Rudolf al II-lea. Acest Invetat Strein citezaIn Apologia sa Evangeliile Gotice. Deci Richard Strein fiinddeja mort In 1600, apologia sa trebue sa fi fost scrisa,inainte de seculul al XVII-lea, si prin urmare EvangeliileGotice de care vorbeste Strein, trebuea sä fi fost cunoscutela Praga Inainte de seculul al XVII-lea, si nu numal petimpul resboiulul de 30 de ani; cad dupe o socotinta sta-bilita prin Jean de Ihre, codex argenteus ar fi fost salvatsi transportat la Praga prin calugarii Monastirei Werden petimpul resboiulul de 30 de ant

In 1602 si 1603 a aparut marea lucrare a lui IanusGruter: Inscriptiones antiquae totius orbis romani, in caresint citatil din Codex -argenteus, adica din Mateiii 6, 7-16(oratiunea domndsca) si Marcu 1, 1-18. Gruter dice ex-plicit ca aceste locurl 1-ati lost comunicate de catrk prie-tenul sea Mihael Mercator, fiul, pe care el le-a copiat depe hartiele tatalui sea Arnold. Gruter a adaugit un miccomentar asupra caracterilor si sonurilor Gotice, care se-mana prea mult cu acel din Vulcanius; ceea ce probezaca Vulcanius, trebuea de asemenea sa fi consultat manus-criptul lui Arnold Mercator.

La 1648 la cucerirea Pragel, codicile a lost ridicat dintesaurul imperial de catra Sfedi comandati ,de generalul Koe-nigsmark, si trimis ca dar reginel Cristiana din Suedia. In

www.dacoromanica.ro

VIATA BSI DOCTR1NA SA 511

timpul acestei calatoril, unele fol de la tnceput qi de lasfarsit se rupsera s'ati pierdut.

In 1655 inv6tatul Issaac Vossius a adus codicile in Olanda.Acolo, cancelarul comte al Gardiei l'a cumparat pentru400 sari 600 de talanti suedezi §i l'a facut present in 1669universitatei de Upsal, unde se afla §i

II) Codex Carolinus. Acest Codice este un rescript pe carel'a descoperit Knittel in 1756, in biblioteca Walfenbtittel;el cuprinde fragmente din epistola catra Romani, cu o ve-che traducere latina 1). Acest Codice apartinea mai Intaillmonastirei Wiesembourg, de uncle a fost transportat laWolfenbtittel in 1678.-

III) Codices Ambrosiani, In numer de cinci. Aceste sintpalempsiste in pergament, care provin din M-tirea BobbioIn Liguria, de unde au fost aduse la Milan; acolo au fostdescoperite de Angelo Mai In 1817 Si au fost publicate prinCastiglione 2). Probabil acestea datezl din epoca and Gotildomneati. in Italia, adica de la 492-553. Codicele A estecel mai important; el cuprinde Omiliile lut Grigorie cel marela Ezechiil, printre care se gasesc fragmente din epistolacatra Romani, din cele done catra Corinteni, din epistolacatra Galateni, din cea catra Efesieni, cats. Filipeni, catraColoseni, la cele done catra Tessaloniceni, la cele done ca-tra. Timoteiti, la cea a 'MI Tit §i Filimon. Codicile B cu-prinde comentariile lui Ieronim la Isaia, in care se afla Incafragmente din epistolile pauliene. Al treilea Codice numitCodex Ambrosianus, se compune numai din patru foicuprinde o traducere latina, a Evanghelilor cu fragmente dintraducerea Gotica a Evangeliel Sf. Matelil, si chiar frag-

1) Knittel a publicat aceste fragments in 1763 sub titlul de: til-philae versionem goth. nonnnlorum capitorum ep. Pauli ad Romans elitura cujusdam ms. rescripti etc.

2) Krafft die Kirchengeschichte der Germanischen Voelker. EsterTheil, erste Abtheilung s. 258.

§i

asta-di.

§i

www.dacoromanica.ro

512 ULFJLA

mente care lipsesc is mare parte In Codex Argenteus.IV) Codicele se compune din trel fol, cuprinclend un co-

mentar latin asupra cartilor Regilor; Intre acoste extractedin Plaut, Seneca si din cartile lul Esdra si Neemia, estrasedin traducerea lul Ulfi la,- si

V) Codicele care cuprinde fragmentele until Codice Goticla Evangelia tut Joan si care se numeste Skeireins. 9. Co-dicile Skeireins ce se compunea la Inceput cel putin din100 fol, n'are acum de cat 8. Trel dintre ele se afla inbiblioteca din Vatican, si cincl in cea din Milan. Trite a-ceste opt provenead din celebra Monastire Bobbio, de langaTrebia. Aceste stnt ca Codice palempsiste, dar fol Intrerumpte,care nu presinta nicl o continuare. Manuscriptul din Milancuprinde in latineste actele Conciliulul din Halcedon. De-numirea de Skeireins insemna comentar. In acest comentarla Sf. Joan sint 041 care stnt complectate prin locurileparalele din Matetu si, Marcu, ceea ce a facut pe Loebe acrede 2), ca Skeireins este nu un comentariii la loan, cio armonie a Evangeliilor. Dupe cercetttrile acute de Mass-mann 8)., autorul Skeireins a consultat probabil un comen-tariii asupra tut loan, de un Ore-care Teodosie, Episcop deIrac lia, in Tracia. Teodosie era in adev6r un arian zelos,care era In capul unul partid si juca un rol tnsemnat incerta contra lul Atanasie. Pe langa acest comentariii., auto-rul Skeirins a, trebuit se consulte. Inca si alte scrierl, Intreactele cartes lul Ammonius.

Care este acum autorul Skeireins? Daca aasta lucrare

1) Vedi Massmann, Auslegung des Evangelii Iohannis in Goth. Spra-ehe. Muenchen, 1834. Apol Ulfilas al set, Einleit s. 49.

2) Breitraege znr textberiehtigung and Erklaerung der Skeireins vonDr. Iul Loebe. Altenburg 1839, p. 2. Opera eitate. de Krafft in Kir-ehengeschichte der germanisehen Woelker, p. 349.

3) Massmann Ulfilas Einleintung s. 49.

www.dacoromanica.ro

VIATA SI DOCTRINA SA 513

-este o polemics cu adversaril doctrine! ariene, se pate sase cugete la Ulfila. De altmintrelea Auxentia ne spune, 1) caInvetatorul sea a compus deosebite tratate §i comentari! Inlimba gotica, greca i latina, nu este dar neprobabil ca els5. fie autorul acestul comentar asupra celor patru Evan-gelii. Diferinta de stil In Skeireins §i traducerea bibliel nueste un cuvint tndestulator pentru a refusa lu! Ulfila on6rea-cle a fi autorui acestel lucrari. Doctrina ce cuprind, §i des-pre care vom trata ma! Incolo, este absolut aceia0 cu acea-a acestul celebru episcop al Gotilor.

Lucrarea lul Ulfila n'a avut precedent; cad dupe pare-rea unanima a Invetatilor vechea Itala §i chiar traducereaSf. Ieronim nu se pot compara cu ea. Numa! Luther a pututin nest& privire Intrece pe episcopul Got; dar data noln'avem In gand sa atribuim o valOre exagerata. lucrarelprincipale a lul Ulfila, no! nu esitam un moment a o de--clam cel putin fOrte asemanata cu acea a Reformatorulu!Luther, prin fidelitatea originalului, prin marea popularitatece a c4tigat'o in urma, prin meritele literare si ma! alesprin marele servicia ce ea a adus cause! Evangeliele Fru-museta, expresiune.a pliicuta a limbel gotice se manifests lafie -care pagina. Intr'un cuvint, Ulfila a §fiut se lmpace abisuldintre spiritul poporului sea. cu Crqtinismul, care trebueasa se ivesca la Goti ca o religiune cu totul 'strain& §i caforma §i ca fond. Fara Indoiala, predispositia cu totul par-ticular& a paganismulul German '1 vine In ajutor, Intru catacest paganism cuprindea in sine elemente corespuncletOreideilor creOne. Dar daca Ulfila a conservat multe expre-Siuni pagane, dandu-le o insemnare cu totul deosebita desensul for primitiv, el s'a veclut nevoit de a inventa unmum& de termini cu totul nol pentru a expune ideile cre--tine de care paganismul n'avea nici o presimtire. Traduce-

1) Waitz. Veber das Leben and die Lehre des Ulfila, s. 1.9.

Biserica Ortodoxi B omina. B.

www.dacoromanica.ro

514 ULFILA

rea lul Ulfila ca si cea a lul Luther a fort o lucrare gigan-tick si ne place sa credem ca, episcopul Got, ca si Luther-s'af,t primit cu abundenta fructele muncii lor, ht care fArd.Indolala el s'ati sacrificat.cea mat mare parte din viata lor.Simply, si populara este scumpa nOstra Bib lie Germany,- eadevine curand bunul obstesc al Gotilor retrasera de lasterilile discutil teologice. la isvOrele vii ale credintel. Prinatractlunea imcomparabila a fora- el sale, ea escita la acestlbarbari o nobila emulatie pentru luerarile spirituale cu totulnecunoscute lor pAna atunci. Acesta nu-I o simply conjec-turd., spunerea 'Astra se sprijind pe marturia unul con-temporan al apostolului Gotiior, a fericitulul leronim, 1) care-vorbeste deja cu marl laude despre stiinta Teologica aWizigottlor. Traducerea Bibliet In limba Gota este dar mo-numentul cel mat frumos, pe care Ulfila Insult st l'a ridicatin amintirea sa. El a supravietuit vicisitudinelor timpuluisi sperm el va supra-vietui Inca si mat multe secule 2).

Doctrina, Jul Ulfila.

Crestinismul se respandi curand in Dacia Traiana, pro-babil chlar prin colonistil din peninsula Balcanica, si matales prin cel luati In Cohorteie aduse din Asia mica. Dar-Biserica organisata nu intalnim de cat pe timpul navalirelGotilor In Dacia TraIana, dupe cum am vedut deja, gratie-acelor clericl pe caril Gotil in invaziile lor asupra provin-ciilor romane, adus cu el ca selavi. Prin urmare mul-tamita lor, o erestinatate barbara se forma la nordul Duna-rel. -Dintre totl clericil ce all luat parte la fundarea acestetBisericl nol, unul singur ni-I cunoscut pe nume, acesta-1

1) D. Hieronym. tom. II, pag. 626. Epistola ad Suniam et Fratelam,.opera citath de Revilont, pag. 25.

2). V&A 171fila, sa vie et sa doctrine par Charles Knauer pag. 33-43._

11i -I

I-aa

www.dacoromanica.ro

VIATA I DOCTRINA SA 515

Evtihie, care se grabi a pune In relatie mica Biserica for-mats prin Ingrijirile sale, eu fratil sel din Capadocia. Dupeel Intatul nume lasat ultarel e acel al Episcopulul Teofil,-care a asistat la Conciliul din Nicea §i a subscris celebrul-simbol. Cu t6te aceste n'ar trebui s5. admitem ca comuni-taile ale Gotiei, care s'ar fi format pans la epocalul Constantin, sä fi avut deja socotintI bine determinateasupra raportulul Intre Tatal §i Filul §i ca ar fi profesatpublic doctrina crqtina desvoltata de Atanasie, dupe ce arfi lepadat cea a lui Arius. Nu emu In stare Got% abea le§igdin paganism sa se ridice la acele conceptiunl Inalte teolo-gice sa participe la acele discutii subtile §i dificile despre'Trinitate §i raporturile Intre persOne. La lnceput Gotil aurecunoscut numal pe Dumnecleul cre§tinilor, care manifestaputerea sa prin faptele clericilor sel; cat despre acele ces-tiuni, care agitati lumea cre§tina mal mult de un secul §icare'§I gasira InsfarOt solutia for In Sinodul de la Nicea, a-ceste mat nu interesau spiritul barbarilor. Istoricil ortodoxIintre altii Socrat §i Sozomen, pretind, dar p6te cu nedreptul,ca Gotil s'ar fi declarat pentru credinta din Nicea, deja depe timpul lui Constantin. Din contra, istoricul arian Filos-torg, merge prea departe spunend ca deja din timpul lulConstantin, Gotil se declarara pentru Arienism. Ce1 intaIIstoricI Ortodoxi, ni istorisesc, ca comunitatile cre§tine dintre.GotI au recunoscut credinta niceana, din timpul lui Con-stantin §i adauga, ca pe la Inceputul jumatatel a dpua asecululul al IV-lea Ulfila, care in calitatea sa de episcoplucra In mijlocul lor, a renuntat la credinta din Nicea §i s'adeclarat pentru Arienism. Dupe Socrat, Ulfiia s'ar fi schm-bat convingerile sale in Conciliul din Constantinopol de la.360, lar conversiunea Gotilor lul Fritigern ar fi avut loc

1) Massmann las, Einleintung s. 14. Waitz ITeber das ,Leben anddie Lehre des Ulfila. Apendice, pag. 60.

cre§tine

$i

www.dacoromanica.ro

516 ULFILA

la data cand Valens a trimis ajutorurl acestui din urmarce. era pe atunci In lupta cu Athanarih. Cat despre Sozo-men 1) ni spune ea Ulfila a asistat la Sinodul din Constan-tinopol intr'un chip nesocotit, dar ca de is acest timp elremasa Inca in relatil cu Episcopil si clericil Nicieni, si maltarliii. la 375, and se duce la Constantinopol, de a cereospitalitate de la Valens, el imbratosa credinta ariana aimperatului. Teodoret (idem) din contra dice"ca Gotil cerendajutor la Valens, episcopul arian Eudoxiii il sfatui pe imperat.de a nu respunde la rugaclunele lor, de cat cu conditia dea primi. credinta lilt Arie. Cel mat inseninati dintre el refu-zara, dar Ulfila care se bucura atunci de cea mal mareconsiderare la GO, a lost sedus de Eudoxill si castigat ladoctrina sa prin darurl. De atunci el convinsera pe poporulseil ca controversa intre ortodoxi si arieni nu este de cato certa de cuvinte si ca In fond nu exista deosebirl in doe-trina lor. Teodoret pune convertirea lul Ulfila la arienismla aceeasi epoca ca si Sozomen. Dar dupe ,cum acest dinurma a confundat faptele istorice, not nu putem sa damcredinta istorisirei lnl, mai ales and el pretinde, ca Ulfilas'a lasat inselat la arienism prin motive de o curatenfemorala mai mult de cat discutabila, o alegatie dismin(ita.prin tot aceea ce not cunOstem despre viata acestul mareom. El se mai Insala Inca, facend sa intervina patriarhulde Constantinopol Eudoxiti, ce era deja mort in 370, adicaeu cincl an1 inainte de trecerea Dunarel de catra. ,Gott,pentru a cere ajutor de la Valens. In sfarsit cand el a-dauge ca controversele In cestiunea arienismulul nu erade_ cat_certe de cuvinte si, ca. in fond nu existau deosebirlintre doctrina ariana si doctrina ortodoxa, el se pune Incontraclicere formals cu tabloul urmator, (Waitz p. 19) peci.re Auxentius, ucenicul credinclos ni-1 face asupra earac-

1) Waitz Ueber das Leben and die Lehre des Ulfila, Apendioe, p. 62

www.dacoromanica.ro

VIATA cI DOCTRINA SA 51T

terulul invetatorului sea: «Nobil rival al apostolilor, ne-spune el, ci vrednic urma. c al martirilor, el era inimiculdeclarat al ereticilor, pe care's califica de cant c1 lupi ra-pact Respingend cu energie on -ce relatie culpabila cu et,condemna la on -ce ocasie doctrina for perniciasa, c1 pinde harul i de intelepclunea Mantuitoriului sea, ardea dedorul pentru causa divinulul sea invetator. Nu exista, licea.el, de cat o singura Biserica a Dumnecleulut celui Viii,coldna basa adeverului (0-Tao; wx118paiwv.a. -rt.;o singura fectOra, o singura logodnica, o singura regina, osingura vita de vie, o singura cask, un singur templu, o.

adunare a cre§tinilor; tpt restul nu-1 de cat o adunarediavolului). (Vedi Waltz p. 19).

(Va urma)..

C.R.

a.

ankix:),

www.dacoromanica.ro

Ale Fericitului Teodoret Episcopal Cirulul

CINCI CUVINTEDES PRE ISTORIA BISERICEASCA

(IIrmare. Vogt Bis. Ortodoxit RomanA, No. 4),

CAP. XXI.

Despre Marchel Episcopul Apamter, fi despre capiitile idoleftt celede dinsul stricate.

Cel intal insa dintre cel-l-altt arhierei Marchel cel intru-bite vrednic, legea acesta de arms - tntrebuintand'o, capi§-tile cetatei cei lui Incredintate, indraznela cea catre Durn-necleti xnai mult Intrebuintand'o, de cat tnultele maim. Careeti §i acesta prea vrednica de pomenire fiind o von] po-vesti. S'ad savtrsit Ioan Episcopul Apamiilor, de carele §imat inainte am pomenit. S'at hirotonisit Insa In local ace-luta Dumnegeescul Marchel, infocat cu duhul dupre leglui-rea Apostolulul. Au venit insg. in Apamaea rasaritulut Ipar-hul. Dot Voevocp impreuna cu sine Wand de cet cate presteo mie. i dar multimea norodulul pentru temerea osta§i-lor s'att lini§tit. Capi§tea lul Die dar, prea mare fiind, icu mult me§te§ug impodobita, s'ati ispitit a o strica. Ins&afland'o fOrte intariti §i statornica zidire, au socotit ca vafi cu neputintl Omenilor a deslega alcatuirea petrilor. Caera fOrte marl i potrivita una cu alta impreung., Inca §icu fier §i cu plumb legate. Acesta necugetare a Iparhululveclend'o Dumne4eescul Marche], pre 1parh adica Pau sfa-

www.dacoromanica.ro

IST. BIS. R Lin ERODORET 519

twit sa merga la cele-l-alte cetail Inainte, lar Insu§1 rugapre Dumnecleil sa dea lesnire stricarel. Deci au venit Ore -cine de naprasna limineta, nici zidar fiind, Mci cloplitorde pletre, nici alt Ore -tine me§tepg tiind, ci pletre preumere aducend qi lemne adunand. Acesta apropiindu-se fa,gaduea ca cu lesnire va risipi capi§tea, 0 cerea a i se daplata de dol me§terI. i fiind-ca acesta o fagadula a o da._DumnecleescuL Arhiereq, o me§te§ugire cu acesta at lntre-buiniat omul acela. Pridvor avea -de catre cate patru Os,tele capi§tea aceea pre inallime aflandu-se potrivit cu dinsa...Iar colOnele &ail prea marl i de o masura cu capi§tea. §irotunclimea fi4te-carula colOne era de 16 coil. §i firea pie-trel era forte tare, vi nu asculta cu lesnire de uneltelecloplitorilor de pletre pre fiite-care din aceste imprejur sco-bindu-le acela Si lemne de maslin gramadind unele presteallele, se muta la alts colOna. Ma Ins& pre trel colOne scobindu-le au dat foc lemnelor. Dar Ins& nu putea dupre firefocul a topi lemnele, un demon negru aratandu-se, §i oprindlucrarea foculul. i de vreme ce de multe orI acesta fa-cend'o lucratoril, gi vedend nefolositOre me§te§ugirea, ail In-0iiniat de acesta pre pastorul carele dormea dupe amiazi.El dar Indata alergand in Dumnedeesca Biserica, §if porun-cind aid a duce un vas cu apa, ail pus apa supt Dum--necleescul jertfelnic. Iar insu0 aruncandu-se cu fruntea lapament ruga pre lubitorul de omens stepan, a nu maI slo-bozi mai mult Urania demonulul, ci §i neputinia WI M. ogolesca §i sa '0 arate Dumne4eesca sa putere, ca nu pri-lej de aicea luandu-se sa se faca celor necredinclo0 maImulta vatamare. Acestea qicendu-ie, yi cafe asemenea cuacestea, §i puind semnul crucel de asupra ape!, ail chematpre Ore-carele Echiplil invrednicit slujbei diacone§tI Ingra-dit fiind cu credinie Gi cu lima, Si I-ail poruncit sa la apa

.0 cum mai In gra,ba sa alerge, §i cu credinia sa stropesca§i sa se apropie de vapae. A§a dar acesta facendu-se, ail_

www.dacoromanica.ro

-.520 ISTORIA BISERICECCA

fugit demonul nesuferind stropirea ape. Iar focal apa ceaprotivnicA MI ca. nil unt-de-lemn IntrebuintAnd'o, s'att apu.,cat de lemne, §i acestea trite() clipelA le-ad topiL Iar co-16nele de ntiprasat facendu-se -vifor Insu§1 all cAdut qi precele-l-alte 12, le-all tras §i cOstele capitel unite find cucolOnele s'arl naruit de sila acelora impreuna tragAndu-se.Iar huetul in WA cetatea alergand, el fOrte mare all lostpre top I-all adunat la privire. Fiind insa a au aflat i.de fugirea demonulul q'ail tutors limbile spre cantare delaudA Dumnedeulul tuturor. A§ai cele-l-alte capite Dum-nedeescul acela arhierell le-au risipit, multe Inca §i alte po-vestiri avend despre barbatul acesta forte vrednic de laudti,

-ca ci mucenicilor celor purtatorl de biruintl le scriea, §irespunsul de la dincil primea, §i In sfir§it i Insu0 all pHmit cunune muceniei, me opresc aceste acum a le povestica nu indelungAnd stt obosesc cu povestirea pre cititorl.Decl datre alts povestire me voltr IntOrce.

CAP. XXII.Despre Theofil Episcopul Alexandria, gi despre cele ce s'aii Pent

acolo intru risipirea idolilor.

Pre Athanasie acel rnult vestit i minunat l'ati mqtenitPetru, lar pe Petru Timothel, lar pe Thimothel Theoffi, bar-bat impodobit cu intelepcIuni §i vitez cu cugetarea. Acestapre cetatea lul Alexandru o ail slobodit de rhtacirea ido-lesca. C. nu numal din temelie au risipit capi§tile lor, ci§i mqte§ugirile popilor celor ce amAgearl le-att aratat celorce se amagea. CA atat pre idolil cal de amnia §i pre ceIdin lemne de§arte inlauntru facendu-I el. §i spetele for li-

. pindu-le de pared, le litsa Ore-carl poll nevedup In pArep.Apoi prin locurl ne§tiute suindu-se i Inlauntru in idoll in-IrAnd, orl-ce vola printein§iI poruncea. i amAgindu-se ceI-imprelestip fAcea cele poruncite. Pre ace§tia prea intelep-tul arhiereti stricandu-I, au aratat norodulul celui amagit.i4ar In capi§tea WI Sarapid suindu-se, care acesta, precum

www.dacoromanica.ro

A LUi TEODORET 521

clic unit preste tot pamentul, era cea mat mare $i mat fru-mOsa, au veclut pre idol forte mare, si cu marimea ins*.mantand pre privitor!. Iar pre langa marime avea si cu-Vint amagitor, a de se va apropia tine -va de dinsul seva clati pamentul si pre tott if va toprinde peire. Ci cu.vintele acestea, adica arhiereul Domnulul socotindu4e a fib&rfirl de. babe , betive, si marimea acelula ca a mu! ne-Insufletit defaimand'o, au poruncit Ore-carula ce avea toporsa lovesca Cu osardie pre Sarapie. Iar acela lovindu-1 tot!au racnit temendu-se de ceea ce se clicea. Iar Sarapie pri-mind lovitura, nicT l'a durut, ca era de lemn, nicl glas ausloboclit, fiind neinsufletit. i fiind-ca i s'ail luat capul, ailesit, din launtru lul roT de sOred. Ca Was al corecilor erazeul Egiptenilor. i in mid bucat.ele sfarama.ndu-1, aceleale-a dat in foc, Tar capul prin Vita cetatea Intarea privindeel ce i se inchinati, si slabiclunea celui ce se Inchina dedinsil batjocorind'o. Asa dar in tOte partile pamentului siale mariT s'au risipit idolectile capistl.

CAP. XXIII.

Despre Flavian Episcopal Antiohie4 gi despre revolvf a ce s'aa fa-cut de cet apusenega pen4ru Pavlin.

In Antiohia insa proedria lui Meletie celul mare o ad.moctenit Flavian, carele Impreuna cu Diodor ail suferit mul-tele nevointele acelea pentru mantuirea cuvintAtOrelor ol.Ca ad voit adica Flavian sa Ia. ocarmuirea Bisericel; Tarceta preotilor au oprit fnprotiva 4icend ca nu trebue celce nu ail primit sfatuirlle Jul Meletie, dupe sfircitul acelulasa-1 primesca scaunul WT. Ci pre cel stralucit cu multe os-tenelT. §i In multA vreme s'aft primejduit pentru cuvinta-tOrele cd, se cuvine a se face pastor. §i acesta Romani-lor si Egiptenilor le-au pricinuit indelungata ura asupra ra-saritenilor. Ca nid cu mOrtea lul Pavlid s'ati cters ura, ci

www.dacoromanica.ro

522 ISTORIA BISERICESCA

qi dupe acela Evagrie primind scaunul acelula, ati. Temasasupra marelul Flavian scarbitI §i mai ales ca Evagrie a-far& de bisericesca legluire ail -lost propus, Ca singur Pau-lin 1-an propus pre el, multe canOne tot odata cu dinsulcalcandu-le. Ca nicl In locul sea celul ce se sevirqe§te Hdad vole a hirotonisi, ci poruncesc pre toil Episcopii Epar-hie impreuna a-I aduna. i Iara§1 far& de trel Episcoplopresc a se face hirotonia de episcop. Dar tnsa din acesteticl una voind a §ti, Impartalirea cu Evagrie o Imbratop.Tar asupra lui Flavian au pornit audurile Imparate§tl. Cade multe orl suparandu-se Imperatul, l'ati adus pre el laConstantinopole, §i l-ail poruncit sa merga la Roma. IarFlavian, licand ca este larna, i fagaduind ca stralucindprima-vara va plini ceea ce i se porunce§te, s'aii tutors laPatrie, Ins& Episcopil Romel, nu numal minunatul Damas,ci §i Sirichiul cel dupe acela, si Anastasie mo§tenitorul lulSirichiti, mai tare s'ail atins de imperatul, dicand ca pretiranil set II stria, Iar pre cel ce se sumetesc asupra le-gilor lul Christos, II lass a tiranisi, lara0 pre el cheman-du-1 1-ail silit sa merga la Roma. Atuncea Flavian prea in-teleptul, Indrazneala cea vrednica de lauda Intrebuintand'oau dis: de me prihanesc Ore-caril, o Imperate, ea credintamea nu ar fi drepta, orI de lie ea viata mea nu e vred-nica de preotie, §i pre Ins4 para01 mel II voIti tntrebuinta-de judecatorI, i hotarirea cea de din§il data o vofil suferi.Iar data, despre scaun §i aespre proedrie me prigonesc niclme vole judeca, nicl cu eel ce vor a me prinde me volitgalcevi, ci me void lasa, §i de proedrie me void departa.Dreptatea da orl-cul, voe§t1 scaunul Antiohienilor, o imp&rate, De acesta barbatie i intelepclune a lul mirandu-seImperatul, I-a poruncit a se duce la patria sa, ci all pas-tori Biserica cea incredintata. Iar vreme Indestula trecend§i mergend la Roma Imperatul, aceleia0 prihanirl Iaravlprimindu-le de la Episcopi, ca nu stria tirania lui Flavian

www.dacoromanica.ro

A Lill TEODORET 523-

Iar imperatul au poruncit for fetal tiranieI, dicend ca in-suql este Flavian, i se face advocatul acelula dicend ca,nu pot a se judeca cu imperatul, apol I-au sfatuit sa unescaBisericile cu o cugetare, Si O. strice galceva i prigonireacea nefolosit6re sa o sting. Ca i Pav lin s'ati sevirqit dedemult, qi Evagrie nu legIuit s'ati propus, i Bisericile ra-saritului de proedria lul Flavian se sin, Inca pe law& cearasaritena, i WA. cea Asienesca qi cea Ponticesca, Inca §ipe cea Thrachicesca le are imparta§indu-se §i unite §i tot Ili--ricul Inca pre acela II tie povatuitor -al Episcopilor celorde la resarit. Aceste sfatuirl Intelegendu-le Episcopil apusu-lul, au fagaduit ca vor stinge ura i pre trirni01 solitart IIvor primi. Acesta afland'o Dumnedeescul Flavian, au trims-la Roma §i pre Ore-caril din Episcopil cel vrednicl de laud6-§i din preotil §i diaconiI Antiohiel, maI Intai Mg de cattoil era Agapie, cel sortit a pastori cetatea VerieI cea dinSiria, carele era vestit in Mote partite pamentulni i ale 'Tia-ra acesta impreuna pu cel-1-alt1 viind la Roma, indelun-gata vrajba stingend'o In 17 an! ail ispravit pacea biseri-cilor. Acesta Ina, cunoscend'o Egiptenil, lepadand §i el uraail inbrati§at unirea. Ocarmuea MA. atuncea pre BisericaRomanilor Inochentie motenind pre Anastasie, barbat Im-pod obit cu agerime de minte §i cu pricepere. Iar pre a A-lexandrenilor Theca, de carele i mat Inainte am pomenit,

CAP. XXIV.

Despre drank lut Eughenie f i aespre biruinfa cea prin credinitta la Teodosze.

Ded pacea bisericilor cu acest chip o ad iconomisit preycr5dinclosul imperat. Mai Inainte 'ma de a se face paceaacesta, afland imperatul seviqirea lul Valentinian §i tira-nia lul Evghenie, at mers cu Este In Europa. In acea vreme-Ins/ era Ore-carele Ion in Egipet, carele imbratiqase aschi-

www.dacoromanica.ro

524 ISTORIA BISERICESCA

-ticesca petrecere. Acesta fiind ImpttrtAsit de duhovnicesc dar,celor ce'l Intrebail multe maI inainte Ie spune de cele cevor sa. fie. CAtre acesta au trimis -tubitorul de Christos tm-perat, voind sa. afle de trebue a da resbotti tiranilor. iiipentru resbotul cel mat dintAt I-att provestit biruinta

-de varsare de sange, tar despre eel al doilea au clis ca cumulta ucidere va imperatul. Cu acesta nadejde por-nindu -se, imperatul cu WI pre multi din cel prOtivnict puin-du-se In resbotil. biruit, 0 pre multi din varvaril eel"ce'l ajutA pre el 1-aU. depArtat. Iar voevoclit ostilor clicendu-Ica Aunt putint .eel ce Impreuna se ostesc si sfAtuind a daere-care armistice (Incetare de krme) resholulut, ea prima-

`vara Incependu-se sA mat adune este si cu multime vorbirui pre vrajmasi, nu ail suferit sfatul prea credinctosulImperat, clic'end: CA nu trebue a prihani pre mAntuitoreatruce cu ata.ta neputinta, Iar chipulul lul Iraclie a-I mar-turisi atata putere. CA Inaintea ostit acestia povatueste cru-cea, tar Inaintea protivnicilor chipul lul Iraclie. Acestia asade cu credinta si remasa este putina fiindinttistata fOrte, gland o casuta de iugaclune, In pelele mun-telul, unde era tabara ostit, teta neptea au petrecut rugandpre stepknul a tete. Iar pre la cantarea cocosilor, somnula biruit pre socotela. culcat fiind pre un asternut i s'atpArut ca vede dot bArbatt Ore-cart cu halne albe calArt pecat albi, carit il poruncea sa cuteze si frica sa o lepede,si dimineta sa se intr'armeze si sa's1 rindutasca estea tofront, ca ajutator clicea si inainte luptator s'ati trimis.unul se numea pre sine-si Ien a fi Evangelistul, tar cel -1-alt Filip Apostolul. AcestA vedenie vedend'o imperatul, nuau incetat de rugactune, ci mat cu deadinsul si mat cuosardie a urma. Acesta si un ostas Ore-carele veclend'o auvestit strejarulut, acela InsA l'au dus pre acesta la polcov-nic. Iar polcovnicul fait. dus la voevodul ostil. Carele pre-puind ca vesteste Ore-ce zadarnic, au vestit imperatulut a-

fara

'birui

qicendu-se, si

$i

$i

.

1-ati

www.dacoromanica.ro

A Lill TEODORET 525

.cestea. Iar imperatul nu pentru mine acesta le-auveclut acesta, ca ea fagaduind biruinta am credut ci ca cutine -va sa me prepue pre mine ca poftind resbotti plazmu-esc vedenie a§a aceste le-aa vestit ajutatorul imperatietmele, ca martor vrednic de creclare sa se faca al poves-tire! mele., CA mie mat tntal mi-au aratat mesa vedenie-ob§tescul stapan. Dec! lepadand frica, sA. urmam mergeto-rilor inainte luptatort. §i 1ncepatorilor o§tiril. §i niminea cumultimea protivnicilor sa cumpanesca biruinta; ci fie§te-ca--rele sa socotesca puterea mergetorilor inaintea acestora ce ni

aratat. Aceste §i ostaOlor spuindu-le i cu acesta osir-{lie pre tots umplandu-I pogorit din virful munteluL Iartiranul de- departe vedend pre osta§1. ca-1 vor da resboY,

Intearmat Ostea, §i o ail pus in front. Iar el pre omovila 6re-care remaind, ail cps ca imperatul va muriva scapa de a se ma! o§ti in viata, §i voevocplor lut auporuncit sa-1 aduca pre el \rill §i ferecat. Dec! stand legi6-nele in rindulala, §i -mutt mat multa era multimea protiv-nicilor §i cel ce erau impreuna cu imperatul lesne flume-

Insa incenend a slobogi sagetile §i ace§tia §i acela,aparatoril cet ce aratat in vis imperatulut, aratatadeverate fagaduintele. Ca o suflare de vint salnica impro-tiva luptatorilor sufland sulitile acelora §i pavadile intorceape dos, §i mazdracile i sagetile for erail netrebnice, i nic!Intearmall nici aruncatura de sagett, nici sagetatorl puteaa atinge pre 6stea imperatulut. Inca §i un colb mat multasupra fetilor for sufland ii silea a-§I -1nchide genile i lu-minile ochilor li se umplea. Iar osta§ii imperatului din vi-lorul acela nici o vatamare primind, cu indraznela pre yr*ma0 11 ucidea. Acestea dar veclendu-le el i Dumnecileeseulajutor cunoscendurl, aruncand armele, s'aii rugat sabandesca milostivire de la 1mperatul. §i imperatul a primit

impart4it de milostivire, insa au poruncit for cummat In graba sa-I aduca, pre tiranul. Iar el alergand

ail

§i

ral.

do--

ctisc

Wad

s'Eat

e'an

sail e'att

1-ail

s'ati

www.dacoromanica.ro

526 1STORIA BISERICESCA

suit pe movila, unde sedend acela nu stia cele ce s'aft fa-cut. Iar el vedendu-1 pre acela aburicl, si cu suflare yes-tind sila, au propus ca sunt vestitorl de biruinta, In-treba de ail adus si pre Teodosie ferecat precum li s'auporuncit. Iar el an clis nu pre acela 11 aducem 4ie, ci pretine to vom duce catre acela. Ca acesta purtatorul de grijaal totulul o afl poruncit. Acesta clicendu-le fait ridicat depre scaun, i legaturile punendu-le asupra'i, ferecat dussi Fat adus robit pre cel ce cu putin mai inainte se falea.Iar imperatul I-au adus aminte de cele ce au gresit asupra.lul Valentinian, si de nelegluita tiranie, $i de resbOele celece facea Improtiva legluitei imperatil. Ail batjocorit Inca sichipul lul Eraclie, si zadarnica obraznicie care pentru acelase facea. atuncea au dat hotarlrea cea legluita a pedepselcel asupra lul. Acest fel era Teodosie si in vreme de pace,si In rezboln, pururea Dumnecleescul ajutor cerendu-1, fir

tot-d'auna dobandindul.

CAP. XXV.

Despre avirfirea inStratuluY Theodosie.

Dupe biruinta acesta insa bolnavindu-se, au Impartit fli--lor, i celul mai mare adick dat pre a sa ocarmuireiiar celul mai liner dat schiptrurile Europel. Insasfatuit si pre acesta si pre acela Sa pazesck buna cinstirede Dumne4eu deplinita. Ca prin acesta, au clis, si pace sepazeste, rezboiul se strange, i protivnicil se intorc Infuga, si se ridica triamve (semne) de biruinta i biruintase cinsteste. Acela dar acestea sfltuind pre flu s6vir-§it, lamb, pururea pomenith. lasand, Iar moqtenitorii Imp&

facut mostenitori si al bunel cinstiri de Dum-necleti.

tail

I-au1 -ail I-au_

s'au

rigid,

ci II

Ji

sail

www.dacoromanica.ro

A LTA TEODORET 527

CAP. XXVII

Desire impZirttfia tut Unorze §i desire Tilemah monahul.

CA Onorie, cel ce k prima tinp6rAtia Europil, at stricat-duelurile cele ce din vecht se facea in Roma, un prilej caacesta luand. Era Ore-carele monah Tilemah aschiticescaviata Imbrato§and. Acesta de la rasarit viind, §i pentru pri-cina acesta la Roma hjungend, urata priveNte aceea se--vir§indu-se, au intrat §1 InSql In stadie §i pogorindu -sese ispitea a opri de la arme pre cel ce le Intrebuinta unulasupra altula. Iar privitoril varsArel de sange maniindu-seci primind betia demonului celui ce se bucura de sangi-rile acelea, au ucis pre purtatorul de grije al Wel, acestaafland'o minunatul tinp6rat, pre Filemah l'ati inpreuna nu-merat cu purtatorit de biruinte mucenicl lar privelitea a-ceea rea o ail oprit.

CAP. XXVII.

Despre tuna cinstire de Dumne4eU a Jut Arcadie imperatulta fidespre hirotonia tut Lin Hrisostom.

In Constandino-cetate Insl, Nectarie sevtrOndu-se, carelepastorea Biserica aceea, Afeadie cel ce a luat sOrta indrep-tare' tmperAtiel, in§tiintandu-se de Mil marele luminAtor alluniei ca s'ail ales In ceta preotilor in. Antiohia, Fait adus*i Episcopilor celor ce se adunasera impreuna le-au chizA§-luit pre acesta sa -1 proaduca Dumnecleescului dar, §i alarate pastor al cetatel acel marl. i acesta singurA e in--destul a arata sirguinta Imperatulul cea despre cele Dum-neclee0. Intru acea vreme, al Antiohiel intalul povetuitorse afla DumneOeescul Flavian, lar al Laodichiel Elpidie, tm-preuna locuitori aflandu-se al marelui Meletie, §i petrece-rea acelula Intru sine-0 Inchipuind'o mat mult, de cat In-chipuirile pecetilor in cera. Acesta dar pre marele Pelaghie

www.dacoromanica.ro

528 ISTORIA BISERICESCA

mostenit. Iar pre Dumnedeescul Marchel, Agaplt celprea lAudat, de carele am spus el au Incuviintat In lup-

cele aschiticestl In vremea ereticesculul vifor. Iar alselevchiel cel catre Tavru Maxim, Impreuna nevoitor cu.I6n cel prea Mudd, Theodor al Mompsuestiel. lntru aman-doue find stralucit InvetAtor. Ca strAlucea i ca intelep-cIunea i cu viata. Dumnedeescul Acachie IndreptAnd Ve-riea, lar Leantie pastorea pre neamul Galatenilor cu multefelurl de fapta bunit strAlucindu-se.

CAP. XXVIII.

Despre indrItznela cea dupre Dumneylett a Episcoputut acestuta.

Mare le Lou ins, primind bisericestile haturI, nedreptAtilecele ce se faceau de catre unit. cu Indraznela le mustrapre Imperatut si pre imp6ratesa it sfatuea cele potrivitepe preo1 iI ruga sl vietuesca dupre legile cele asedate. Iarpre cel ce cuteza aceste a le aka, II oprea de a intra In-tru cele sfinte, licend ca nu trebue, cinstea preoplor a odobandi, lar viata adev6ratilor preott a nu o rivni. i a-cestg. purtare de grija o avea, nu numal pentru cetatea a-ceea,. ci pentru tOtA Thrachia, Iar acesta se Impartea invase ocarmuirI si pentru tag Asia si acesta se ocarmueade un-spre-piece stepanitort Inca si Ora Ponticesca cu acestelegl o Impodobea, ca acesta avea povetuitorl de un nu-mer cu acela.

CAP. XXIX.

Despre idoleftile capiftt cele din Finichia pain acesta

Afland Ins& ca. Finichia Inca se Indaceste catre drAces-tile slujbe, au adunat aschitenl Infocatl cu. Dumnedeescarivna, i cu 1egY Imp6rAtes1 pre el inarmAndu-1, 1-ati trimisasupra idolestilor capisti. Tar banil cei ce se da. mesterilor

Pau

tarile

i

risipite.

liei

www.dacoromanica.ro

A LUI TEODORET 529

celor cc stricall capWile §i slujitorilor acelora, ne luandu-1din Imperate§tile vistieril cheltula, ci induplica, pre femeilecele cu multa avutie i impodobite cu credit* a-I da a-cestea cu imbelpgare aratandu-le blagoslovenie ceea ce o-drasle§te din darea acesta. Deci capiOile cele remase aledemonilor cu chipul acesta din temelie le-ati risipit.

CAP. XXX.

Despre Biserica Gotilor.

Veclend insa §i pe schithicescul norod vanat de navodulArienesc, din protiva. au .me§tepgit §i acesta, i au aflatchip de vinare ca prezviteri i diaconi, de o limba cu acela§i cel ce citeati DumnecleeOle cuvinte (adica cited) propuindle-au impartit §i acestora o biserica, §i prin acestea premulti din cel rataciti 1-au vinat. Ca §i insu§i de multe onmergend acolo le vorbea, talmacitori Intrebuintand pre Ore-carele ce §tiati amandoue limbile i pre cel ce qtiail a dice11 facea a lucra acesta. Dec1 aceste inlauntru in cetate petre-cea facendu-le, §i pre multi din cei amagiti It vana §i ade-verul apostole§tilor propoveduiri 41 arata.

CAP. XXXI.

Despre providencia ce s'ait Peat de acesta da Schist', gi despre rivnac a improtiva Marchion4tilor.

Afland insa ca .ere -carif din nomazil caril locuiail preFang Dunarea insateza de mantuire, dar se lipsesc de celce le-ar produce adaparea, au cautat Omeni rivnitori de a-postolesca lubire de ostenela, i pre ace§tia 1-ail pus asu-pra acelora. EU Insa m'am norocit §i scrisorl de dinsulscrise catre Leontie Episcopul Anghirei a vedea, prin care-11 arata §i prefacerea Schithilor §i it ruga sal trimita bar-bap iscusiti spre pdvetuirea acestora. Ci in Cara nestra in-§tiintandu-se ca Ore-care sate s'ail molipsit de bola lui Mar-

Biserica Ortodoxl Bernina. 4.

www.dacoromanica.ro

530 ISTORIA BISERICESCA.

chion, ail scris celula ce pastorea intru acea vreme §i in-demnand'o ski. isgonesca 1361a, §i ajutor dandu-I pre cel din1mpefate§tile legi. Deci purtare de grije cea pentru bisericlcum o -.yea In suflet, dupre Dumnedeescul apostol, suntludestule §i aceste a o arata.

Se p6te Inca §i de alurea a cun6§te indraznela lui.

CAP. XXXII.

Despre cererea lut Gaina, gi 4icerea improtivtt a lut ldn Episcopal

Ore-carele Gaina, schit &dica cu neamul, Iar varvar cusocotinta, §i tiranicesca insa cugetare intrebuintand, era In-tru acea vreme povetaitorl de o0, i pre multi din cel deo cugetare cu dinsul avendu-I ascultatorI, purtand Irma im-preuna cu ace§tia §i calarimea §i pedestrimea o§til Roma-nilor. Se infricopra dar de dtnsul nu numal tots cel-1-alt1ci i insul Imperatul, prepuind tirania ceea ce se cugetade el. Acesta de lipsa lui Arie Impart4indu-se, ail vestit1mpera tulul sa-1 dea una din Dumnedee§tile bisericl. Impe-ratul Insa ati clis sa socotesca, §i 1-a fagaduit cal va odihni,§i chiemand pre Dumnedescul IOn, i cererea I-a spus, ide silnicie I-all adus aminte, cam Insemnandu-1 §i tiraniace o cugeta, 0'1 raga cu darea sa. Infraneze mania varva-rulul. Iar vitezul acela barbat au dis: -0, Imperate, nu fa-gadui pude ca acestea, nici porunci a se da cele elute cal-nilor. Ca nn void suferi, cel ce teologisesc pre cuvintul luiDumnedeil *i 11 lauds a se scOte (lin. vre-o biserica, §i ada Dumnedeesca Biserica celor ce 11 hulesc pre acesta. iA. nu to temi de varvarul acela, o imperate, ci pre aman-doi chlemandu-I, §i pre mine §i pre acela, to cu lini§te as-cultl cele ce se vor dice, lar eti voIll farina limba acelula,i -1 voIti induplica nici cum a cere ceea ce e de folos a i

se da. Acestea audindu-le Imperatul, s'ail bucurat i a douatai pre amandol 1-all chemat. §i e1 cerea fagaduinta. Iar

www.dacoromanica.ro

A Lill TEODORET 531

marele I6n, grata din protiva dicend, nu este slobod Imp&ratului a cuteza asupra celor Dumnedeestl mal ales alegenda fi bine cinstitor! de Dumnedeu. Iar acela dicend di siel trebue a avea o cas5, de rugaciune, i-ati dis marele 16n:UM Dumnedeesca casa se deschide tie, si nimenea te oprestevoind a te ruga. ci eil, a dis Gaina, sunt de alts secta, siImpreuna cu aceia caril sa alba o Dumnedeesca casa, siMlle cu dreptate cel, mult te ostenesti nevoind sa suferim pen-tru Roman!. Dar a -!, dice, resplatirl mat marl de cat oste-nelile. Ca voevod asupra ostiI esti, si de ipaticesca podObate-al tnvrednicit, si se cuvine tie a socoti ce era! mai In-nainte si ce te-al facut acum. i ce era saracia cea de maitnainte, si ce avutia cea de fata. i ce fel de imbracamintelntrebuintai mal tnainte de a trece Dunarea, si ce fel acumesti Imbracat. Dec! socoteste a putine it sunt ostenelile,si prea marl darurile, si nu fil necunoscetor pentru cel ceto -au cinstit. Acest fel de cuvinte intrebuintand dascalullumel ai inchis gura lul Gaina, si rail silit a urma tacere.Vreme insa trecend, s'ati descoperit acela tirania ceea cede demult o cugeta, si 6stea in Thrachi adunand'o, jefuirasi prada cele mai multe. Acestea aflandu -le s'ati inspalman-tat tot!, si stepanitoril, si supusii, si nici a se pune cine-va In rinduiala de ostire cu acela vola, nici socotea a solifara frica. Ca fieste-carele prepunea varvara Jul socotinta.

CAP. XXXIII.

Despre solia acestala dare Gaina.

Atuncea tot! cei aflati inspaimantati fiind ail remas, adinduplecat pre marele acesta vitez ,sa fad. solirea. Iar a-cesta nici pre starea Improtiva ceea, ce se facea socotind'onici pre osebirea ceea ce din aceea ndraslea, cu osardieatt alergat in Thrachia. s'i. afland acela pre solitorul si adu-cendu-st aminte de indraznela ceea ce s'ati facut pentru

www.dacoromanica.ro

532 ISTORIA BISRRICESCA

buna cinstire de Dumneded l'aa intampinat cu osirdie dedeparte, si drepta acelula o au pus asnpra ochilor Bei Incasi pre copiii sei inaintea genunchilor aceluia l -ad adus. Asaa putut fapta bunA a induplica si a inspaimanta si prevrajmasil cel fOrte neimpacati

Dar ins& nu au suferit zavistia strAlucirilor filosofiel a-celuia. Ci mestesugirile sale intrebuintandu-le, pre impera.-tesca cetate, lar mai ales pre tag. lumea o ail lipsit delimba si de mintea acelula.

CAP. XXXIV.

Despre cele ce s'a4 intamplat pentru Erisostom.

EA insa tutu acesta parte a istoriel, nu still ce void pa-timi. CA voind sa povestesc nedreptatea cea cutezatg. im-protiva acestuia, me rusinez de cea-l-alts fapta bung. ace-lor ce l'ad nedreptAtit. Pentru care pricing. me void ispitisi a ascunde numirile acelora. Acestea avend pricini ose-bite de uraclune, fapta bung. ceea ce stralucea a bArbatu-lui nu ad voit -sr, o stie, ce afland pre Ore-caril MI parIslcumpliti afland si vederata clevetire privind'o de parte decetate au facut adunare de judet, si ail dat hotarire. Iarimperatul, ca pre niste arhierei credendu-1, au poruncit sase trimitg, el departe de cetate, Tar nevinovatul nici paraaudind'o, nici respundend spre desvinovAtire, ca un vino-vat intru cele ce au fost pArat, au fost silit a pArAsi ceta-tea si la biserica ceea ce se afla in gura maril negre auajuns. CI asa numesc locul acela ca de liman. InsI cutre-mur nOptea pre mare facendu-se, si frica cuprindend preimperAtesa, soli de la resarit s'au trimis catre cel isgonit,ca cum mai In grabg. rugAndu-I SA se interca la cetate, sisg. oprescg. primejdea cetAtei. Inca si altii dupe aceea s'adtrimis si altii dupe acestia, si s'all facut viforul plin _de celtiimisi, fiind-ca acesta o cunoscuse pre credinciosul norod

www.dacoromanica.ro

A L131 TEODORET . 533

ail acoperit gura propondiel de cel osardnicl. Ca totl railintarapinat aprinclend Mehl de cera, decl atuncea Cu ade-verat s'ati Amprastiat adunarea neprietenilor. Insa putinelunI la mijloc trecend, s'au adunat %AV, qi judecata fa-cend, nu pentru scrierile acele mincinOse, ci pentru litur-ghiea cea dupe caterisire. El Insa licea, ca nici s'au jude--cat, nici scrisorile cele de pat% le-au audit, nici desvinovatire§'ad facut, nici de fatl au fost cand le-ad osandit, ci deimperatul qi s'ati. isgonit §i IarA§I s'au chemat Inapo!. ialt sobor a se aduna, nu 8,4 avut trebuinta de judecataneprietenil, ci pre imperatul l'aii Incredintat ca este legluip.

vi drepta hotArlrea, nu numal din cetatea aceea Vail isgo-nit, ci §i Intru alts cetatue mica si pustie. a Armeniel l'ailtrimis. A caruIa nume este Cucuso. Iar de acolo scotan-du-I, rail mutat In Pitiunda. Acesta este margine §i a ma-tit negre §i a ocarmuireI Romanilor, megiqita cu yarvarileel prea crud!. Ci lubitorul de Omen! Dumnecleu nu aU.16.-sat a fi dus Intru acel ostrovas nevoitorul cel bine birui-tor. a ajungend in Comana l'at mutat la viata ce netm-batranita §i nestricaclOsl. Trupul insI cel ce bine s'au nevoits'au pus langa racla muceniculul Vasilisc, acesta prin visporuncind'o mucenicul. Deci catI din episcopi pentru acelas'au isgonit de pre la bisericile lor, §i ad locuit la margi-nile cele maI de pe urma ale lumel, Inca. qi catl din ceIee ail lubit aschiticesca filosofie Intru asemenea pAtimirlail caclut, de prisos mi se pare a-I povesti, §i a lungi is-toria. Iar ma! ales socotesc ca §i trebue a scurta povesti-rile cele intristatOre, qi acoperi gre§alele celor ce le-ail fa-cut aceste de o credinti fiind. 'ail luat Insa resplatireacel mai multi din cel ce rail nedreptatit §i ail pricinuit to-los celor-l-alp prin cele ce au patimit. Acesta nedreptatemat cu deosebire o at urit episcopil Evropil. Ca de a lo-rust impart6.0re all oprit pre cei ce o au lucrat, Inca *toll Ilirithien1 de aceia0 pallid& s'au facut. Iar a! cetAtilor

www.dacoromanica.ro

534 ISTORIA BISERICESCA

celor cltre rasaritul sereluf cei mat multi de Impext4ireanedreptatil s'ati ferit, tar trupul bisericel nu rail despartit.

i sevirqindu-se Inca marele Invetelorul lumet Episcopit a-pusulul nu at primit implrta0rea celor din Egipet Si ace-lor de la rasarit i acelor de la Vosfor, §i din Thrachia matinainte, pani ce nu au rinduit numele blrbatulul acelutDumnecleesc Ympreuna -cu numirile episcopilor celor sevtr-§ip. i pre Arsachie cu adeverat carele dupe acela s'ati fostficut Episcop al Constandino- cetatel, nu l'ad tnvrednicit deoratie. Ci pre Aticon Diadohul lul Arsachie, dupe ce demulte on au mijlocit, de multe on inca i s'ati rugat sidobandesa pace, dupe vreme rah'. primit §i I-au scris oratia

CAP XXXV.

Despre Alexandru Episcopul Antiochid.

Intru acea vreme Ina, Episcop at Alexandriel era Chid!nepot de frate a lut Theofil, 0 luand proedria unchiulutsed. i at Bisericel Ierusalimului Joan avea proedria bar-bat vrednic de laud., motenind pre Chiril, de carele §i maiinainte am pomenit. Iar Biserica Antiohenilor o pastoreaAlexandru, potrivita avend petrecerea cu arhieria. CA vre-mea cea mat inainte de Episcopie petrecend'o In aschiti-cescg. luptA, §i iscusindu-se mat mult, s'ati veclut vitez ne-voitor 0 cu cuvintul invetand, si cu viata cuvintul adeve-rindu-l. Acesta au motenit pe Porfirie, carele dupe Flavianprimind haturile acelea multe pomeniri de lubire de Omen!au lasat. Dec!, acela cu multa intelepclune ImpodobeaJ IarDumnecleescul Alexandru, cu nevointa 0 cu filosofia, 0 cuviata cea neca0igatOre- §i cu curgerea limbel §i cu alte ne-numerate daruri era ImbogAtit, Acesta §i adunarea marelutEvstafie, care din vechl voea Pavlin a o aduna nu o au 1a-sat,, §i dupre acela Evagrie, induplecare i rugAminte intre-

www.dacoromanica.ro

A WI TEODORET 535

buint5.nd, o all unit pre aceeea impreuna cu cel-l-alt trupal Bisericel. i au inchipuit o praznuire, caria asemeneaniminea all mai *lilt cand-va. Ca pre tots cel de o cre-dinta luandu-i cu sine, §i pre cel sfintiti cu preotii si precel multi, s'at dus catre adunare. §i bland cu sine can-Mori §i o lauda de cantare de potrivire alcatuind de laOita cea abatuta catre apus, pana la Biserica cea mare,tot targul Vail umplut de Omen!, §i all aratat till cuvinta-tor, asemanandu-se riului celui ce curge pre lang5. cetate.Acestea insa vaclendu-le ci Iudeil, §i cei ce primise intrusine§i lova lui Arie, si ram4ita cea Area mica a Elinilorsuspina §i se tangula, sit pre cele-l-alte rturi veciendu-le in-trand in marea bisericel plangeaa. Acesta mai intal all rin-duit in condica celor biserice§ti pre numirea prea laudatu-hi 1(5n.

CAP. XXXVI.

Dupre desgroparea ramtigifet mania Ion §i despre creeinfa ledTeodosie imperatula ft a fralilor lug'.

Duped cata-pa vreme !ma in urma, si insu§1 mNtele in,vetatorului acestula le-ail adus in cetatea cea imperatitOre.

i lar5.§1 credinciosul norod, noeanul maril intrebuintandu-1ca. pre un uscat prin caice gura Vosforului cea catre Pro-pontida cu Miele cele aprinse o ascundea. Acesta vistie-rie o all adus cetatil aciea cel ce acum fmperatia, carele§1 numirea bunului sell o all dobandit, §i buna cinstireade Dumnecleil nestricata o all pazit, Acesta puindull si°chit asupra radii, si fruntea, all adu rugaciune pentrunascetoril se 1, rugandu-se sa erte celor ce din ne§tiinte railnedreptatit. Cad de mult s'ail lost sevir§it nascetoril aces -tula, tiner atuncea in orfanie lasandu-1. Ci Dumnecleul parin-tilor §i al. stramoOlor lui nu l'au lasat sä simtesca ispitade orfanie.. Ca all facut si se imparta§asca el de bran&

www.dacoromanica.ro

536 ISTORIA BISERICESCA.._

bine-cinstit6re de Dumnecleil, si imperatia o all pazit ne-revoltarisita, si socotintele cele tiranicesti le-all infranat. Pu-rurea aducendu-si aminte dar de aceste faced de bine culaude mar* pre facatorul de bine. Are Irma pArtase a can-WA de lauds pre surorile sale, care in WA viata sail is-cusit intru feciorie pre mare desfltare socotind ele citireaDumnecleestilor cuvinte, si vistierie ne rAsluita creclend a fimilostenia cea catre cel nevoid. Pre acest imperat ilia sialtele multe it Impodobea, numai ,patin tug si iubirea deOmeni, si blandetea, si linistea sufletului care nu primeaturburare, si credintA viderata si alesa. i de acesta voillarlta dovada arltata.

Un barbat Ore-carele ce alesese viata aschiticesca, ins&intrebuintand socotinte mai sumete, all venit la imperatulrugAndu-se pentru Ore-ce. Ins/ de vreme ce acesta de multeon facend'o nu all dobandit cererea, l'ail oprit pre el debisericesca Impartasire, si legatura puind'o asupra-T s'audus. Iar prea credinciosul iniperat, la curiae imperltesti vi-ind si vreme chlemandu-1 spre ospat, si bucatele de fat1fiind, all clis ca nu se va Impart Asi de hrana pans nu seva deslega legAtura. §i pentru acesta dar all trimis catrearhiereil pre cel mai credincios al sell, rugandu-1 sa sfa-tuesca pre cel ce all dat legatura sa o deslege. Episcopalinsa qicend ca nu se cuvine a primi legatura de la tot once fel ar fi, si aratandu-1 ca s'ail deslegat, nu au primitdeslegare, pan& ce cu mina ostenell cAutandu-se cel ce l'alegat 1-a dar impart .sire. Asa credea Dumneclestile legi. Pen-tru acesta dar, si insusi remasiturile capistilor idolesti dintemelie a se scOte, ca cel ce vor fi In urma nOstrA nici urmade ratacirea cea de mai inainte sA vaql. CA acesta intele-gere o all pus in Jegea cea poruncitOre despre aceste. ineincetat secera rodurile acestor bune semInaturi. Cl sta-panul a tote avea purtare de grill pentru el. a §i candocarmuitorul nomazilor schiticesti Roila, all trecut Dunarea

www.dacoromanica.ro

A MA TEODORET 537..

fOrte cu multa Este, §i Thracia o Ingrozea §i o pada, iIngrozia ca §i cetatea cea impAratesca o va Inconjura §i cusingur racnitul o va °bora, §i o va face perduta, cu ful-gere §i cu trasnete Dumnede1 de sus, §i cu foc lovindu-1§i pre dinsul l'a ars, §i tag Ostea o as topit. Una ca a-cdsta Inca §i la rAsbolul cel persienesc ad facut. CA devreme ce aciea se inOintase de zebovirea romanilor ca s'adfost dus cu Wile asupra celor ce se magie§ea cu cetateacalcand legAturile pacil, §i a niminea ajuta pre Romanibatandu-se. CA Imperatul Intim pace nadajduindu-se, la alterezbOIe §i pre voeVolil o§tilor §i Wile le trimisese. Cu oplOe fOrte grabnica §i cu grinding. prea mare lovindu-1 I-adoprit sporirea inaintarei, §i au Impiedicat calea tailor, nuau putut suferi In dou6-decl de dile a trece atatea stadil,pang. ce -voevodii ad Venit, §i ad adunat osta0. Si In r6z-bolul cel mal dintal Inca, pre insa§i ace§tia calif Incungiu-rase cetatea cea cu numele Imps ratului,_ I-alt facut vrednicIde *is. CA maI mutt de trel-decl de dile Inconjurand ceta-tea Imp6ratului cea *mat Inainte numita Impreuna cu totnorodul, §i multe tabil Imprej ur facend, §i me§te§ugiri ne-numerate Intrebuintand §i cu turnurI inalte pre din afaraIncunjurand'o singur Dumnedeescul arhiered alt putut staIn prejma, Evnomie Insa era numele, acestula, §1 ad des-legat pornirea me§te§ugirilor celor ce se lucra improtiva ce-tatil. Si voevodil no§tri spuind o§tirea cea asupra vrajma-§ilor, §i necutezand a izbandi asupra celor Incunjurati, a-cesta Infatqindu-se inprejma ad pazit cetatea ne luata. UnulInsi din Imperatil cel ce se afla aI varvarilor obicInuitahula cutezand'o care §i Rapsac §i Sinaherim sad dis, §inebune§t1 ad ingrozit ca vor arde Dumnede4sca Biserica,nesuferind turbarea Dumnedeescul acela barbat, unelta ceaaruncatore de pietre, ad poruncit a se pune .deasupra zi-dulul care era de un nume cu apostolul Ionia, §i porup-cind a se pune pre ea o 'Agra mare, ad dis sa se slo-

.

www.dacoromanica.ro

538 ISTORIA BISERICESCA

WA intru numele celui ce s'a hulit. SA dea dreptul asu-pra necredinciosulul acelula imperat aruncandu-se §i guracea spurcatl lovind'o, §i obrazul stricandu -I §i tot capulsfAramandu-i, I-ail varsat creeril pre pament. Acesta pri-vind'o cel ce povetuea Ostea §i carele nadajduea a lua ce-tatek s'au dus mArturisindull fnfrangerea prin fapte si te-mendu-se au inchelat pace. Asa Imperatul tuturor Dumne-,(leu pOrtA. grija de prea credinciosul Impernt. CA §' acestacu adeverat datoria slujbei sale o marturise§te §i slujba ceapotrivita stepA.nului o proaduce.

CAP XXXVIL

Despre Theodot Episcopul Antiohiet.

Acesta all adus Inapoi remA§iturile marelui luminator allumel la cetatea ceea ce II dorea acestea Insa in urma s'liifacut.

Pre Inoche.ntie Ins/ acela, prea bunul pastorul Romel,l'ati motenit Bonefatie. Iar pre Bonifatie, Zosim, lar preZosim, Chelestin. In Ierusalim insa, dupe minunatul IOn,s'ail incredintat purtarea de grip. a Bisericil lul Pravlie, bar-bat cu adeverat potrivit numelul. Iar In Antiohia, dupe Dum-necleescul Alexandru, Theodot, margaritarul Intregei intelep-ciuni, au primit intaea sedere. a Bisericil, impodobit Bindcu blandetea §i cu amaruntimea vietel. Acesta pre socie-tatea lul Apolinarie o ait mestecat cu cele-l-alte ol. Rugan-du-I pre el a se uni cu turma. Ins& multi dintre dinsil allremas in bola cea de mai Inainte lludatk socotind'o.

CAP. XXXVIII.

Deeps gdna cea wrmatti in Persida fi despre ceX ce att mgrturisit acolo.

Intru acesta vreme Iziged imperatul Per§ilor, ai pornitgOna cea asupra Bisericilor, luand pricina de aid. Era Ore-carele Episcop Avdas, impodobit cu multe felurl de fapte

www.dacoromanica.ro

A LTA TEODORET 539

bune. Acesta nu spre ceea ce se cuvine intrebuintand rivnaau stricat o capiste a foculul. CA persienii focul it prepuna fi Dumneclet. De acesta Instiintandu-se Imperatul de laMagi, au chemat pre Avdan. i mai Total adica cu blan-d* Pau intrebat de ceea ce s'ati fAcut, si 1-au poruncitcapistea sA o zidesca. Ace la insa Improtivindu -se, si clicendc5. acesta nici de cum o Va face, l'au Ingrozit ca bite bi-sericile le va strica. Inca si sffrsit au pus la cele ce ailingrozit. Ca mai intal pre DumnecleeNul barbatul acela auporuncit a se omori, si bisericile a se strica. Ell ins& stri-carea capistel adici lie a nu s'a facut in vreme. Ca -niciDumnecleescul apostol, ducendu-se in Anthine, si WA ce-tatea vgclend'o plinA de idolT, nicl una din altarile celor cese cinstea de aicea au stricat. Ci cu cuvintul si necunos-tinta acelora o au mustrat, si adevgrul le-ati aratat. Iar dea nu zidi a doua Ora capistea cea stricata, ci mai bine a-lege junghiere de cat aceea a o face, cu adeverat o laudsi cununile i le cinstesc. Ca intocmal mi se pare a fi or!Ioculul a se inchina, or! capistea lui a o face. De aiceluand Inceput viforul, prea cumplite si salbatice valuri aupornit asupra celor hraniti intru buna cinstire de Dumne-sleA, si trei-qeci de and trecend ail urmat tufburare de cAtremagi ca de ore-care InviforAri spulberandu-se. Magi Trignufnesc persit pre cel ce pre stihil le numesc Dumnecleu.Iar mithologia acestora intru alts istorie o am aratat, introcare am adus deslegare la vestirile lor. Inca si Vararan fiullul idierd, dupe mOrtea tatalut sell, impreuna cu impera-tia au mostenit si ostirea cea improtiva bunel cinstirl deDumnedet si sgvirsindu-se tatal sell pre amandoue acestele-au lasat insotite fiului. Iar felurile muncirilor, si aflarileschinjuirilor, care le-au pus asupra bine-cinstitorilor de Dum-necieu, nu e cu lesnire a se spune ca a unora le daspoiamalnile, Tar ale altora spetile si ale altora capetele ince-pgnd de la frunte pans la barb& le facea Ole de plele. Iar

www.dacoromanica.ro

540 ISTORIA BISERICESCA

pre unit cu trestii jumatate spintecate acoperindu-1 si spin-tecarile dire trup lipindu-le, apoi cu legaturl dese de la.cap pang. la piclOre Infasurandu-1, cate una din fieste-caretrestii tragea, ca partea cea lipita de trup tragand'o sa facaamare durerile. §i gropi Inca sapand, si acestea cu ama-runtul ungendu-I, roiurl de §Orecl marl sloboza Intru acestasi produce for hrana pre nevoitoril bunel cinstiri de Dum-neclet, si malnile si picIOrele for legandu-le ca sa nu OMdeparta de la sines' hiarele. Iar s6recil Inghesuitl de Mine,cate putin manta carnurile sfintilor, indelungata si durerOsimunch. facendu-le. Inca si alte schinjurl mai cumplite decat aceste all izvodit, pre vrajmasul firel si luptatorul ade-verului avendu-I Invethtor. Dar insa nu at Infruntat bar-batiea nevoitorilor. Ca de bung. voe Insu§I alerga, dorind a.lua mOrtea cea pricinuitOre de nestricaclOsa viata. De dolinsa sat de' trel volt paineni, ca prin acestea sa arat §ivitejia celor-l-alts. Un Ormisdis din cel prea vestitT la per§1aflandu-se a fi, avend tats pre Ahemid barbat Iparh. Preacesta aflandu-1 Imperatul a fi hristian I-au potuncit sa selepede de DumneVeul eel ce l'a mantuit. Iar el a Vis, anici drepte, nici folositOre porunceste imperatul ca cela cepedepsindu -se cu lesnire ar defaima pre Dumnedeul a t6tesi a se lepada de el, lesne este si pre fmperatul a defalma.Ca om este acesta, sOrta avend de fire muritOre, Iar dach.o imperate este vrednic de cea mai de pre urma pedepshcel ce se leapada de schiptrurile tale, de nenumerate muncimal vrednic este cel ce se leapada de facAtorul totulul. Im-peratul insa, trebuind a se mira de intelepclunea celor Vise,at desbracat §i de avutie si de vrednicil pre vitezul ne-voitor. §i au poruncit gol sa, traga camilele ostil. intrebuin-i and! numal o pregit6re..Multe Vile insa trecend, uitandu-sedin camara sa, at *Tut pre barbatul acel prea bun par-jolindu-se de raza sOrelui, si acoperit de colb. §i de pa;rint6sca cinste aducendull aminte Pau adus si au porun-

www.dacoromanica.ro

A IAA TEODORET 541

cit a se imbraca cu o camase facuta. de in. Apol socotindca si de durerea cea de mai inainte si de lubirea de Omen!ce i s'ati facut i s'ar fi mulat cugetarea, I-ati clis, acumdar de galceva aceea scapand lepada-te de fiul teslarulul.Iar acesta de Dumnaleesca dyne. umplandu-se, all umptcamasuea si o all aruncat dicend, de soCotesti ca pentruacesta me \Tel scOte din buna cinstire de Dumnedeti, abidarul Impreuna cu paganatatea. Barbatia acesta a lui ye-dend'o imperatul, asa gol l'au scos din imperatie. ySi preSuin stepanul a o mie de slugl graind lui improtiva si ne-suferind a se lepada de facatorul a t6te, all intrebat carelear fi mal I'M dintre slugile aceluia, si afland I-ail dat ste.-panire preste ce1-1-alti si stapamllui I-a poruncit acelula se.'I slujasce. Si all Insotit cu acela inca si pre stapana sotiastapanulul lui, cu acesta prepuind ca va induplica pre a-,paratorul adeverului. Ci all mintit de nadejde, Cad ill a-vea casa zidita pre piatra. Iar pre Ore-carele diacon Venia-min prindandu-1 Pau inchis in temnite. i dol anl trecendla mijloc, a venit un sol de la imperatul Romanilor, pen-tru alte trebuinte solind. Apol acesta afla.nd'o all rugat peimperatul pentru slobodirea diaconulul. Iar imperatul a po-runcit lui Veniamin se. fagaduesca, ca did unuia din magiit va arata invetatura cea hristienesca. Si solitorul adice.all chezasluit pre Veniamin sa pazesca cele poruncite. IarVeniamin audind sfatuirile solitorulul, all clis cu neputintaimI este a nu impartasi pre altil din lumina ceea ce m'amImpartasit. Ca de call pedepsa e vrednic cel ce 'I ascundetalantul, istoria evangheliilor ne invata. Din acestea insa deo cam data nimica cunosc'end imperatul all poruncit preel, a-1 slobocli din legatura. Veniamin inse. urma cele obicl-nuite si vanand pre cel tinutl de intunerecul necunostintelsi producendu-I la lumina cea gandita. Trecend Ins& un an,s'ail vestit imperatului cele ce se fac de dInsul. Si aducen-du-1 pre el, .1-au poruncit se. se lepede de acela carula I_

www.dacoromanica.ro

542 ISTORIA BISERICESCA

se Inchina. Iar el a intrebat pre Imperatul, cu ce cinste§tepre cel ce parase§te pre Imperatia sa §i alege alta. Iar a-cela dicendu4 cu mOrte §i cu munca cea mai de pre urma.Prea Inteleptul barbat a cps: Deci ce nu ar patimi cu drep-tate omul, pre facatorul i ziditorul a tote parasindu-1 §ipre o faptura asemenea cu sine r6ba facand'o Dumnedeucinstirea cea datornica acelula producend'o fapturel ? Dec1maniindu-se fOrte Imperatul pentru cuvintele acestea, doll&deci de trestil ascutind, le-ad infipt pe supt unghiile mai-nilor §i ale piclOrelor lui. §i fiind-ca 11 vedea ca. munca osocotea de jucarie, Tara§1 alta trestle ascutind, o au 1nfiptprin madularul cel na 3cetor de fiI, §i acesta adese orl sco-tand'o §i infigand'o, li facea ni§te dureri negraite. Iar dupepedepsa acesta paganul cel cu salbaticie de fiara un toTaggros ascutindu-1, nodurl avend din t6te partile, ail porun-cit sa i se bage In §edutul lul; §i a§a §'att dat duhul vi-te.zul nevoitor. Inca §i alte nenumerate ca acestea s'ati cu-tezat de paganil acela. Tina nu trebue a ne mira ca purtato-rul de grija a t6te sufere crudimea cea de fiara $i paganatateaacelora. Ca §i mai InkLinte de Imperatia marelul Constantincap Imperati au fost al Romanilor, ail turbat improtiva uce-nicilor adeverulul. Diocletian Msg. in 4iva mantuit6rel pa-timid au stricat bisericile cela ce era Intru WA stapanireaRomanilor.

Si noue anT trecend la mijloc, aceste adica. au Infloritvi mult mai mare marime i frumusete au primit. Iar acelacu paganatatea Impreuna s'au stalls. §i rezb6ele acesteInca stapanul ChristoA mat inainte le-ail spus, §i nebiruireaBisericel. Inca §i Insu§1 lucrurile ne invata pre noT acesteca rezbolul cel asupra nOstra mai mult folds ne pricinue§tede cat pacea. Ca pacea ne face pre noT trandavi, §i nelm-blanditi §i frico§1. Iar rezboiul cugetarile ni le Impunge, §ine face sa defaimam ceste ce sunt de fats ca pre ni§telucrurl curgetore. Ci acestea adica, §i 1ntru alte lucrari demulte on le-am clis.

www.dacoromanica.ro

A MA TEODORET 543

CAP. xxxix.

.1), spre Th odor Episcopul Nompsuethiel.

'Intru acea vreme insa, Intru care Dumnecleeescul Theo-dot indrepta biserica AntiohenilorL Theodor Episcopul Momp-suethiel, Invetator a tOteI Biserici, vitejevte lucrand Impro-tiva a WA tabara ereticesca, ail primit sfIrvitul vielei. Acestaa movtenit invetatura prea laudatulul Diodor. Si ail fost-partav al Dumnecleesculul bin vi impreuna lucrator. Ca op-vtevte ail dobandit Duhovnicevtile Invetaturl ale lul Diodor.Trel-qecl vi vase de and 'ma au petrecut Intru OcarmuireaBisericel, ovtindu-se Improtiva eresulul WI Arie vi a lui Ev-nomie, vi Improtiva. talhArevtilor lucrgrI ale lin Apolinarieluptandu-se vi pajivtea cea maI buna producend'o Dumne-cleevtilor °I. Si Polihronie Ina fratele acestuea, dupre pia-cerea lui Dumnedeu pastorea Biserica Apamilor, vi darulcuvIntuluI Intrebuintandu-I vi stralucirea vietel. Eti Msg. des-pre acesta istorie incetand aice, rog pre cetitorl sa respll-tesca ostenela mea cu rugaclunile. Care istorie insI cuprindeacum vreme de o suta cinci an!, lricepend adeca de laturbarea lul Arie, vi ajungend pana la sftrvitul vrednicilorde laud, bArbatl Theodor vi Theodot. Val Insemna Insain catalogul dupre rIndue1a vi pre barbatil cei ce dupe gOnabisericevte ail ocarmuit cetatile cele marl.

CA TALOGUL

Episcopilor celor- ce au oc &rmuit Bisericile celemai mart

Pre a Romanilor Miltiad, Silvestru, Julie, Liverie, Damas,Sirichiul, Anastasie, Inochentie, Bonitatiul, Zosin, Chelestin.

AI Antiohenilor Episcopi, Vitalie, Filogoniul, Eustathie, a-cevtea au fost dreptl slavitori. Apol Arieni, Eulaliul, Euro-niul, Flacticul, Stefan, Leontie, Eudocsie; apol Iaravl dreptiIslavitoriT, Meletie, Flavian, Porfirie, Alexandru, Teodot, vi

www.dacoromanica.ro

544 IST. BIS. A Ltd TEODORET

sail impreung adunat cu acetea, cel de la Eustathie Pav lin§i Euagrie.

Al Alexandrenilor: Petru, Ahilas, Alexandru, Athanasie,Grigorie Arian. Apol lar6.§1 Athanasie, Gheorghie eretic, §ilarti§T Athanasie, Petru ucenicul lui Athanasie, apol LuchieArianul, apoi IarA0 Petru, Timotheid, Theofil, Chiril nepo-tul WI Theofil.

Episcopil Ierosulimlenilor: Macarie, Macsim, Chiril Ioil,Pravdie, Iuvenalie.

Al Constantinopoliel Episcopi au utmat: Alexandru, Eu-sevie al Nicomidiel din mutare Arian fiind, dup6 acestaPavel marturisitorul, apoi Machedonie luptgtorul de Duh.Pre acesta trecend Eudocsie 1.01 credinclosul at tinut Be-serica. Apol Dimofil al Veroil ThrachieI eretic. Apol Grigorieal Nazianzului, Nectarie, loan Hrisostom, Arsacie, Anicosqi Sisinie.

FINE.C. E.

www.dacoromanica.ro

PECATUL ORIGINAL

(dupe invefatura sfintei Scripturi qi a parinfilor bisericeft.O.

Sfinta Scripture. ne invata ca Dumnecleil creand lumeaa desavh*Vo prin trearea omulul. Acesta este consideratca IncheIere §i corOna a creaturilor. Pre el l'a facut dupechipul i asemanarea sa, bun, drept stint; destinatpentru on6re, fericire nemurire, inzestrat cu minte,ratiune i vole libera d'a lucra binele §i a se putea feride I' 1).

Mal departe, descriind starea de fericire in care se Oat.primil Omenl, Adam §i Eva In paradis §i raporturile for cuDumnecleu, Creatorul, ne spune ca omul, corOna creaturi-lor, nu a remas credincIos ascultator cuvintelor DomnuluI.Din contra a despretuit §i a calcat sfatul §i porunca ce

1) Comp. Genesa IIL Conf. ort. I intr. 22. Metrofan pag. 57. Psalm.VIII, 5, 6; XLVIII, 13.

Biserica Ortodoxi RomAnif. 5.

§1

si

www.dacoromanica.ro

546 PECATUL ORIGINAL

Dumnedett 1-a dat 1). Purtarea sa acesta, sari mal bine cpsneascultarea si calcarea poruncei durnnedeestl datain paradis lul Adam qi Evel, stramo0 genulul uman,cand el se aflau to starea de nemurire §i fericire, este cu-noscuta sub numele de pecatul original sail pecatulstramoqesc, pecat ale artfia consecinte resfranssupra Intreg genulul uman. i cu drept cuvint, cad din a-asta prima pereche tragendu-se toti 6menii, el 2) au trebuitnaturalminte sa fie Intru tote reproductiune fidela a natu-rel acelora si sa mNten6sce in fiinta for tntrega nature tru-'Asa §i sufiet6sca, fisica §i morale, a§a cum ea era Inprimil parinp al genulul uman 8).

Continuand istoria aderil In pecat, Sftnta Scripture neinvatI ce prin pecatul sevirOt de Adam §i Eva, s'a rupttaa legatura haricb. Intre ei §i Dumneleti Creatorul 4). Elau incetat d'a mal vedea qi cun6te pre Dumneclett; au fostgonitl si alungatl de la fata lul, §i condamnatl ca prin su-d6rea fe i for sa'§I c4tige hrana vietil 5).

Din momentul neascultarel el au remas sub consecinta§i pedeapsa cea Brea a pecatulul sevIr§it i cu dInqil topcei ce nascut din el 6), cad cu top au remas departede Dumneclett, contra carula s'a ridicat primul om, sta.-moqul tuturor, cu tot' s'att privat de harul si bine-facerilesale §i exclus din calea vietil, a luminel §i a binelul,acendu-se din nemuritori, muritorl §i supu§1, nu voelcelel sfinte a lul Dumneeitetz Creatorul, ci servi. pecatului,adic patimilor si tuturor nazuintelor §i pornirilor celor

1) Genesa LT .1 :ill urmiitbrele.2) Comp. Fapt. Apost. XYII, 26.8) Comp. Romani III, 23; V, 13 16 etc.') Comp. Genesa cap. III.5) Genesa loud eitat 17-19.6) Genesa III, 15 yi urmitt.

s'atl *a.-

sad

sad

www.dacoromanica.ro

PgCATUL ORIGINAL 547

rele ale trupulul for degradat si inreutatit prin pecat 1).

Ast-fel &filth. Scripture, explica in mod logic, rational §ifOrte natural solidaritatea intreg genulul uman la pecatulprimulul om. Acesta fiind parintele genulul uman, si dinel urman.d a se nWe si immulti Omeni pre pament, top des-cendentil sal, nu puteal fi alt-fel de cum era primul omdin care et se trageaii; cad dintr'un coprincletor nu pdteiesi de cat coprinsul set! 2),

Dar Moise descriind caderea in pecat, consecintele funestece a avut si prapastia in care a aruncat per om gresalasa, arata ca. Dumneclea avend mils de faptura manilor sale,nu a voit a o lasa pentru vecie departe de -sine si de ha-rul seii. El spune ca In.s.usl Dumnecleit de °data cu pro-nuntarea pedepsel a dat omulul si fagaduinta ca. starea dedecadenta i nenorocire in care a *Int va avea cand-vasfirit si el va reintra iarasi In harul qi lnfiirea dumn.e-leesca 8).

D'aci intrega Invetatura a V. T. nu este de cat o lung,multiforma. si fOrte variata profetie, In care se pregice §idescrie mantuirea, aratandu-se tot odata. si mijlOcele intre-buintate de iconomia dumnecleesca intru a pregati omeni-rea prin poporul sell ales Israil, spre a o primi atunci candea se va arata 4).

Pentru acesta tot ce preclic profetil V. T., nu se refers.

1) Comp. Rom. VI. 6 rili. urmat. Mitrofan pag. 112.

2) Comp. Rom. VI. 12 cii. urmat. Mart. Ort. I. 25; III, 20. loan Dem.IV, 22 Locnrile din 8fInta Soriptura uncle se vorbeqte despre pecatuloriginal qi consecintele sale pentru intrega omenire sunt: In V. Testa-ment Genesa cap. III qi d'aoi sporadie in psalmi yi scrierile profeOlor;Tar in Noul Test. ode mai insemnate aunt; Math. I 21. loan IX, 84;Fapt. III, 19; Rom. V. 12, 13 gi urmat. VI, 1 vi urmat. VII, 9 gi.urmat. Hebr. XIII, 11; Petr. I. 9. etc.

3) Comp. Genesa III, 15.1) Comp. Epistola &are Ebrel. II, 1 gi urmatorele.

www.dacoromanica.ro

548 TICATUL ORIGINAL

de cat la ridicarea i scOterea omenirel de sub greutateai stapanirea pkatului §i a mortei, §i readucerea el la viata

cea adeverata, -dupe vola cea stintit a lul Dumnecleit IarEvange1iul lul Iisus Christos §i venirea sa In lume, nu aualt scop de cat nimicirea pecatulul §i reconcilierea omululcu Dumnecleti, Creatorul sett, I),

Dar pecatul luT Adam istorisit in cartea Facerel, si alecareTa consecinte vklite, funeste pentru tots Omenil, le pre-did. Intr6ga invetatura a Vechiulul §i Noulul Testament §isfintil parintil-al bisericel, a gasit, mai ales de la aparitiuneacre§tinismului, tot felul de inimici necredinc14. Unil ail ne-gat faptul cu desavir§ire, altil consecintele, daca nu pen-tru Adam, cel putin pentru descendentil. s61; Tar altil ne-Impcandu-se cu, invettura universals a Bisericel, combattot ce Biserica a admis §i a stabilit, cu consensul sf. Pa-lint', ca invetatura drepta si rationala asupra acestel dogmeesentiale.

lntre aceOT inimicl intra ManiheiT, Pelagienil §i Apolina-ristiT secolilor primare §i Rationali§tiT timpurilor moderne.

Dintre rationaliV, unil consider istorisirea. caderel omululin pecat. ca o legends orientala, Tar altit ca o istorisire ale-gorica, care nu a putut nici o data avea fiinta reall. CutotiT Inse chiar concedand a admite ca, posibil faptul ca Adama gre§it §i a pecatuit, rasping orl-ce solidaritate a urmatorilorluT cu gre§ala §i p6catul sell. Dup6 ei, o ast-fel de solida-ritate este imposibila, nerationall, nedrepta §i nepotrivita cudreptatea dumneclvesca, care nu putea pedepsi, clic el, pentrugre§ala §i neascultarea lul Adam pe totT urma0 sel (! ?).

Maniheil timpurilor primare din contra departe de a negafaptul cadereT omulul in pkat, el cadeau In alta extremi-

1) Comp. Math. XVIII, 11 si locnrile paralele de la ce1-1-a41 evan-gelistI. Fapt. Apost. IV, 12; V. 31, etc. Rom. IV, 24, 25; Gal I, 4;II, 16, 21 etc, I Corint. XV, 3. etc. I Ion I, 7.

www.dacoromanica.ro

PtCATIIL ORIGINAL 549

tate. Exagerail inteatat puterea, autoritatea §i stapanireademunilor asupra Omenilor si asupra intregei lumI vecluta,In cat, omul, intru tote, era sub jugul si stapanirea demo-nilor. D'aci falmOsa doctrina despre existenta a doue prin-cipil primordiale, unul al binelul si altul al reulul, In luptaveclnica intro ele, era invetatura fondamentala a acestoreretici.

PelagieniT §i ApolinariOil, erati eel mal apropiep de in-vetatura universal& a Bisericil. El admiteati faptul caderelIn pgcat; dar, In apreciarea consecintelor, se deosebiail a§afel, in cat erail ca o alts extremitate a Maniheilor. Pe andacestia sustineail ca. in om prin pecat s'a pierdut totul §iel nu a remas de cat o unealta in manele demonilor; elatenuaa cu totul consecintele pecatulul. Ajungead a crede,ca. Adam i cu el omenirea, prin caderea in p6cat, nu arfi suferit mal nici un sdruncin si deteriorare morals. Pareca ar fi remas mal acelas cum era 'nainte de pecat. D'acidecurge si invetatura for gre§ita ca omul, pentru a semarital,' n'are nevoe de ajutorul si harul dumne-deesc.

In urma Teodoret, Teodor. de Mopsuestia §i discipolul sellRufin din Siria, ail continuat cu idel si invetaturl deose-bite in privinta consecintelor pecatului original si a mij1O-celor de mantuire. Inse top acestia ail fost desaprobap §iinlatarap din numerul credinclosilor prin glasul universalal Bisericel manifestat in hotaririle sinOdelor ecumenice §1locale, earl ail constatat ca, gre.§ita. §i ail stigmatisat 'nye-tatura for 1).

1) Comp. hotarirea Sinod. _II qi III Elmira. Hothririle Sinod. localedin Cartagena (an. 412). Miley (416) gi Cartagena (416). Ideile gre-9ite ale diferitiler eretici asupra p6catului original, au fost obiectulmultor discutiuni, in deoursul multor secole, mai ales in Occident. Cuele s'ah ocupat mull papi lii multe sin6de locale. Ultima hot6.rire afost de la Sinodul Tridentin (comp. ses. V. decret de pece. orig. can.IIV).

www.dacoromanica.ro

550 PECATUL ORIGINAL

Ast-fel Biserica cea adeverata a lui Christos, pastranddrepta invetatura a formulat In dogma tot ce ea Invatadespre pecatul original. Invetatura sa se baseza: a) Pe des-crierea facuta de Moise in cartea Faceret b) Pe diferite lo-curl din scrierile Vechiului Testament, in deosebi, scrierileprofetilor, cartea Iob si Psalmi. c) Pe cuvintele Ma.ntuito-rulul, care recuntste ca pecatul a intrat in lume prin gre-sala lui Adam, si pentru a ne putea scapa de el, trebuea ne renaste din apa i Duh, adica prin baia botezuluT,singurul mijloc pentru a redobandi drepturile de infiere,pierdute prin neascultarea si calcarea poruncel dumnecleestisi d) Pe temeiul celor propoveduite de Apostoli prin scrierilelor, In special pe cele ciise de St. Apostol Paul In epistolasa dire Romani.

Resumand pe aceste base dogma despre pecatul original,Biserica ne invata: ca cOmul a fost treat de Dumnecjeti,dupe chipul Si asemanarea sa, bun, drept i dint, destinatpentru nemurire i tnzestrat cu vointa libera, El a fost pusIn Paradis, i starea sa era stare de bunatate i inocenta,ascultand de vocea lui Dumnecleu, Creatorul set. si bucu-randu-se de fericire i nemurire. In onOre !me Si fericirefind i bucurandu-se de a fi In legatura cu Dumneclet,Creatorul set, el abuzand de libertatea sa, cu vointa liberaa despretuit si a calcat porunca ce Dumnedet. I-a dat InParadis. Prin calcarea poruncel s'a intrerupt t6ta legaturaharica titre el si Dumnecjeti. Intrega sa natura materialli moralt. s'a Inrautatit i starea acesta morala degradata

prin pecatul lui Adam a fost starea comuna in care s'ar'iaflat tots descendentil seY, adica omenirea Intrega; cacls'al't tras din prima pereche, degradata prin neascultareapecatul savirsit fats de Dumnedet. Creatorub.

Biserica ne mai Inv* ca din acesta- stare omenirea n'aputut ievi prin ea Insasi, adica prin propriele sale puteri sifacultati morale si intelectuale. Ea nu s'a putut reabilita

'§i

toll§i

www.dacoromanica.ro

PACATUL ORIGINAL 551

inaintea lul Dumnecleil, eel ofensat prin pecatul primulul om,nici nu a putut a se apropia de el, a'l cunOte si a restabililegatura de infiere sfgramata si nimicita prin pecat. Pentrua readuce pe om la Dumnedeu, spre a'l cunOste si facesfinta sa voe, a trebuit ca Dumneclea insusi, in iubirea sanemArginita pentru fgptura sa, sä trimita pe Filul set, ca-rele sa is trupul omulul si s& sufere mOrtea, si mOrte detruce pentru pecatele nOstre. Iar omul se face vrednic sipartas mftntuirel prin credinta in lisus Christos, recunos-cendu'I de Fiul si Cuvintul lul Dumnecleti, Dumnecleti ade-verat si facend fapte demne de acesta credinta, 1).

Acesta este invetatura pe care Biserica a contra pus'o dela Inceput tuturor necredinciosilor si tuturor ereticilor, casingura invgtaturg tationalg, drepta si adeverata; cicl nu-mai ea dg, adeverata explicarea logic& si rational& a sta-ref de decadent& si nemernicie in care s'a aflat omenireade la inceputul ei, adica de la c.derea in pecat a primu-lui om si pan& la aparitiunea crestinismulul. Ea explica sinecesitatea mantuirel omulul prin Dumnecteil, adica marelemister at intruplrei Fiulul si Cuvintului lui Dumnecleii, ca-rele a luat trup omenesc pentru a scOte pre om din sta-rea de decadent& in care se afla si a'l readuce larasi laDumnecleii, pentru cunOste, a 'I fi fit si a face sfintasa voe.

Explicarea data de Biserica cresting este singura drept&si adeverata; cad' tote geniile filosofice at recunoscut caomenirea trebue fi suferit un mare sdruncin Si desastrumoral si s'ati silit sg. '1 afle causele si sa indite mijlOcelepentru remediarea reulul; dar tote explicgrile for au fostefemere. Nici una nu a avut trainicia d'a resista In decur-sul timpulul; d'a se universaliza, sat d'a fi convingere si

1) Cartea Facerei cap. IIII. bIarturiairea Ortod. Iutreb. 229i urmat.

a'L

sa

Veil

www.dacoromanica.ro

552 PtCATUL ORIGINAL

creditn *a comuna a 6menilor. Tot ce el ail clis, n'a satis-facut spiritul omulul si pentru aceea mai tote all disparutaprOpe in acelas timp cu cel ce le-ail emis.

Dar rationalistil timpurilor nOstre nu se pot impaca cufaptul ca Biserica face solidara intrega omenire, adica petots descendentil lul Adam, la pacatul sevirsit de acesta.Acesta solidaritate el o considers nedrepta, nedemna qinepotrivita cu dreptatea Dumnecieesca. El sustin cleel mult a putut fi pedepsit Adam pentru pecatul sett, ca celce l'a sevIrsit, si tag pedepsa trebula sa se marginesca la el;car a se pedepsi pentru pecatul sell, fill sec, bite genera-tiunile for viit6re si top 6menil cacl, clic ei acesta este imposi-bil chiar dupe dreptatea umana, ne cum dupe cea dumne-teesca, care este dreptatea cea adeverata, dreapta si absoluta.

El fug apreciind si judecand ast-fel lucrurile se Insala.Cad .o ast-fel de rationare se pOte aplica numal la grese-hie, delictele si chiar crimele comune ale 6menilor, undenimeni si nicl o dreptate nu pOte admite ca pentru gre-sala celui ce a comis faptul, sa ,se pedepsesca altul, sailpedepsindu-se autorul faptulul, pe langa el, sa se mai pe-depsesca si altiT nevinovatl, copil de exemplu si neamurilesale, deli istoria cunOste si numera multe exemple undepentru vina unula s'all pedepsit familil, cetatl si chiar na-tiunea Intrega. Dar tine nu intelege ca in aceste cazuri eravorba mai mult de resbunare de cat de exercitarea unelpedepse meritate.

Judecend ast-fel, rationalistil, nu fac nici o deosebire in-tre pecatul lul Adam fat5. de ,Dumnecleu ceeatorul sell sigre§elile si delictele sevirsite Intre Omen' unuL catre altul.Intre 6menl lucrurile se petrez asa cum el sustin si cu-'Astern cu totil; dar norms acesta de judecata si apreciarenu se pOte aplica la gresala lul Adam si la pedepsa ce elmerita. Aci lucrurile stint de alts natura.

Adam le§it din mainile creatorulul sell, bun, drept si dint,

www.dacoromanica.ro

PACATUL ORIGIN4L 553

era prin starea sa de bunatate si nevinovatie fn legaturabane& cu Dumnegeti cel ce 41 crease. II cunostea, se bucurade fata lul si 41 facea sftnta sa vole. El nu se multumestecu acesta stare de fericire si nemurire. ridica contralul Dumnecled, despretuind legea si porunca sa. Prin pur-tarea sa, legatura harica Intre el si Dumneclett Inceteza. Omulremane strein cu desevirsire de ea, departe de Dumnecleti,isvorul bunatatei, al luminet si al adeverului. El rema.ne sase conduca de sine, ne mal avend conducetor si povetui-tor, glasul lul Dumnecleii, ci judecata sa, intunecata prindesastrul moral ce suferise si pornirile trupulul setl.

In ast-fel de stare fiind omul In urma pecatuldi, ce pu-teat' si cum puteall fi fiil si descendentil sel? Pedepsa sistarea In care se afla Adam, cel ce sevIrsise pecatul, eraprin 1'10.0 natura lucrurilor starea In care erati a fi si ase afla top fill si descendentii sel.

Cand cel ce pacatuise plerduse bunatatea si inocenta na-turil sale, pierduse dreptatea si nemurirea, si In locul for nueraii de cat intunerecul moral, vitiul si domnia tuturor porniri-lor pentru a face rail, ce puteati sa alba si sa mostenescafiil si descendentil sei? El urma fatalminte sä fie descen--aentl demni de parintil si nascetoril tor. Departe si el Casi acela de Dumnecleil si de licarirea or caret luminl deadever si de dreptate. Asa In cat solidaritatea urma de lasine si totl fiil si descendentil lui Adam, adica. top Ornenilnu se puteati naste In alta stare si in alta sfera, de cat Inaceea In care se afla el, purtand cu totil consecintele pecatu-lul sea; cu alte cuvinte, fiind cu totil implicitamente par-tasl pecatulul sett

Departe dar ca Invettura Bisericel sa fie nelogica nera-tionala, saa nedrepta. Ea este singura care explica, precurnam 4is, causele decadentei morale a urmasilor 1111 Adam a-did. a Intreg genului uman.

Dar biserica ne mal Invata ca omenirea nu a putut scapa

Se

www.dacoromanica.ro

5-54 PECATUL ORIGINAL

prin propriile sale puterl de consecintele pecatuluI, si caspre acest sfirsit a trebuit ca trims! Dumnegeil sa alba mitade faptura manilor sale si A nu o lase pIerduta pentruvecinicie.

Intru confirmarea acestul adev6r respunde istoria ome-nirel: ca ea cu tote sfortarile ce a facut in decursul vea-curitor, pang. nu s'a aratat lumina evangelica, nu s'a pu-tut ridica la o viata, curata, sfinta, demna de om ca co-rona a creaturilor, si nu a putut concepe ideea si cunostintadespre adeveratul Dumnecleti creatorul sea. Pang nu i-aspus insusl Dumnecleu prin glasul Fiulul sea trimis In lumeca: Dub este Dumnecleil si eel ce se lnchina lul tre-bue a i se inchina cu duhul si cu adeverul 1), eadiviniza Vote elementele nature! si ajunsese sti. se inchinecreaturilor celor ma! injosite si sa fliviniseze tot felul depatimi.

Mantuirea dar s'a .adus Omenitor prin lisus Christos siEvangeliul sea. Prin el ne-am luminat cu lumina cea ade-verata; am revenit larasI la Dumnecleti, reintrand prin harulsell in legatura spirituals cu el pentru a'l cum5sce si a facesfinta sa voe, facendu-ne fil si mostenitorl a! Imperatiei sale.Numal prin lisus Christos am scapat de pecat si pe4psaIn care ne aflam.

Iar pentru a ne face partasI mintuirel adusa 6menilorprin Iisus Christos si dee! a nu ma! fi ma! mutt In intu-neric si umbra mortei, adica sub p6cat, nu ni se cere decat A credem ca. Iisus Christos este Fiul si Cuvintul luiDumne4e6, Dumneclet. adeverat, si A facem si fapte demnede acesta credinta; cad prin fapte' credinta devine vie silucratOre st se dovedeste ca cu adeverat o avem si nu esteo credinta banala sag. dupe cuvintul scripture!, credintamOrta 2).

1) Ion IV, 24.2) Ioan XX, 30 -31; Gal. V, 6; Iacob II, 17 etc.

www.dacoromanica.ro

PECATUL ORIGINAL 555

Invetatura bisericil despre pAcatul original precum se vedesta in cea mal straws& legatura cu iconomia Dumnecleescapentru mantuirea genulul uman. Cad daca Biserica ne spueca prin pecat omul a decaclut moralminte, a lost depArtatde la Dumnecleu i dat mortel, tot ea ne Inv* a prinIisus Christos, el s'a indreptat inaintea lut Dumnecleu, a fostreadus lara0 la El, §i redat vietel. i de uncle pana la If-sus Christos era greutatea pecatului, tntuneric §i umbramortel, de la lisus Christos, lumina, viata *i adeverul, carelumineza §i pOte lumina pe tot omul ce vine In lume 1).

1) Ion 1, 9.

ve6t!g2tra.-0

D.

www.dacoromanica.ro

MASSILLON.

Ve4T Biserica Ortodox/I, Romani. anul XXII No. 4.

Indata ce a intrat in acest fel de argumentare, atundacesta devine o curatl descriere, i cuvintarea este un to-rent continuu de cugetarl. Egoistul este nedrept. «El nucun6sce si nu lubesce de cat numal ceea ce it Ina lta, inacest cas el numesce viciul virtute, amicitia pentru el nue ceva sfint, adev6rul nu valor6za nimic, meritul it urasce,sacrifice fericirea cetatenilor,. Egoistul e gata de on -ce in-famie. «Acest vierme ce nu lass in linisce pasiunea acesta,care predomina la curte, intreprinde totul vi nu se temede nimic; este o infamie a lingusiril: aduce sacrificil unulidol, care de alt-fel e despretuit; o infamie a fricii: trebuesl inghita insulta sa o socotescl drept gratie; o infamiea prefaceril: trebue sa vorbesca, dupe cum doresc oinfamie a rautatil: trebue sa fie sclavul pasiunilor altora;o infamie a ipocrisiel: trebue sa se prefaca ca se teme deDumnecleti.). Chiar unele objectiuni, cu care cine-va infra-museteza eau scusa gresalile sale si pe care Massillon cautasä le cornball, devine in acest cas o descriere vie. «VoI

sialtil ;

www.dacoromanica.ro

MASSILLON, 557

lertati, ye crutail, qiceti ca totul este permis, bag temeliaacestel crutarl e falsa, cad orl-ce aid este omenesc, nuprovine din lubire, ci din egoism, din convingere falsa, cadvol II atribuitl unele conditiuni si esecutiuni pe care le re-vocall,* naArturisite in public, nu le mentinetI; nu mergedImpreuna cu acela cu care v'ati conciliat, nicl nu voitivedetl; ye rositl and e de fata; nu ye simtitl In bung. voenici la mancare nici la vorbire; in presenta sa v6 aratatlIntelepti, tacutl si plint de importanta).

Sf. Scriptura a procurat lul Massillon cugetarl deose-bite, I-a Inaltat si I-a inflacarat imaginatiunea, I-a Imbogatitlimba, a dobandit. ceva serbatoresc si majestetic in expri-mare si acestor calitatl datoresce el uncle din predicile salecele mal Insemnate. Rar intrebuinteza citate din Sf. Scrip-tura, Insa in tot-d'auna asa, ca cugetarea nu nurnaI ca eesplicata si demonstrata de aprOpe, ci dobandesce chiar ostralucire si o maretie deosebitA. Iudeilor li s'a spus decatre profet in captivitatea babilonica : Diced in tot-d'aunacatre vol, In mod ascuns, «DOnine, tu trebue sa fil adorat!,Tot asa clic si cut DOmne, tu trebue sa, fil adorat, candesitl din biserica, tritalniti Babilonul, Msg. DOmne,tu trebue sa fit adorat; Dumnedeil, cad sunt adorati aid,nu sunt Dumnodei, sunt opere omenescl, care vor peri odatacu dinsil. Tu I isa, Dumnedeul meti, tu singur esti demn,ca tine -va sa to adoreze, Winne, tie trebue sa ti se In-chine. Pe acesta vreau sa-1 adorez; se va parea acesta oslabiclune, este Insa o slabiciune fericita ca sa potl resistacurentulul ispititor. Tu, Winne, vet fi Dumnedeul meA,DOmne, tu trebue sa fil adorat,. Aid apartine- bucatadin cuvintarea asupra lul Ludovic XIV: «Cand ye Intrebape vol copiil vostri si «ce fac pletrile acestea aid,*(Ios. 4, 6), acesta reamintesce cum ca campurile vOstre suntpustiite, orasele vOstre sfarimate, comorile vOstre sleite.Cand ye Intreba pe vol copiil vostri si dic, acesta nu re-amintesce victorfiler ci plerderile, nu Ora castigata, ci vie -tile a mil de bmeni; cand ye intreba pe vol copiilvostri « ce fac pletrile acestea aid), acesta reamin-tesce sacrilegiile, coruptiunea, viciul si crudimea acestultimp,. Aid apartine si partea din cuvintarea sa asupramotivelor convertirii. «El privesce din Inaltimea sa (Ps. 102,

si

clic:

plerdutesi gic:

sa-I

www.dacoromanica.ro

558 MASSILLON

20), pustiirea se latesce, miseria devine generall, FranciaOra dolid, mania lul Dumnecled a isbucnit asupra cre-dinclosilor plinl de vacate, asupra preotilor far& pietate,asupra femeilor fara ondre. El a privit din Ina. }time si avequt desordinile, jaful, violentele si locurile de imoralitate,Dumnecled privesce din inaltimea sa. El a privit din, cersi a veclut intrigile, desbinarile, cupiditatea, ipocrisia, ne-rusinarea cuvIntarilor. El privesce din inaltimea sa. El aprivit din Inaltimea sa si a veclut cum o curte nedemna.InconjOra pe principe, recompenseza ipocrisia, infamia egramadita cu bine-facerl. El privesce din Inaltimea sa».Aid apartine pasagiul din cuvintarea sa. asupra lul Villeroy,In care el descrie lipsa de demnitate a unul episcop, co-ruptiunea clerulul, perversitatea timpului, cu cuvintele pro-fetulul, «Wta podOba ficel Sionulul disparuse, profetit tel sadnu avead sad avead chipuri false, sabaturile for eras lucrurlsuperstitiOse, pletrile sanctuarulul zacead pe strade, limbase lipise de grumazul acelora carl Impartlad laptele Inv&taturit. Syon suspina ca veduva atnarata si devenise aprOpetributar Garizimulul». Tot aid apartine si bucata pe careel o introduce asa de potrivit, cand vorbesce de anticame-rile si sederile In piciOre la portile celor marl, pans andDivinitatea acorda o audienta, «ca odiniOra la lacurile Ie-rusalimului vine cel-l-alt Inger al Domnulul, dupe ce cine-vaa asteptat timp indelungat, pentru ca abb. sa Insanatosescape un bolnav». Aid apartine si partea din cuvintarea saasupra Dauphinulul 1), unde el vorbesce de pacea de laPirinel: 2) «MuntiI ad dobandit pacea pentru popor», Ps. 72.In fine tot aid apartine si pasagiul din cuvintarea sa a-supra temeril de Dumnecled, unde el lice: «Un principenu trebue sa stea In tot-d'auna inchis In capela easel sale,fara sa alba grija de a guverna. Invetatorule, nu to ingri-jesci ca perim», (Marcu 4, 38).

Si and e vorba de exemple din Sf. Scriptura acesteala dinsui curg din trite partile In o schimbare variata. Chri-sostom are exemplele sale constante, pe Iob, eel trei copil

1) Mostenitorul cor6nel Franciel purta acest titln.1i) Face lanutil.' intrs Fraireia. si Ispania la 1659.

www.dacoromanica.ro

MASSILLON 559

in cuptorul cu foc, pe David §i cu acestea se servesce a-colo unde are nevoe. Massillon insa citeza pentru unul Siacela§1 lucru cand pe Rehabeam, cand pe km; cand vor-besce de lingu§irea care conrupe pe regi, citeza pe Solo-mon, Putitar, Aman, curtea in care traesce Daniel; candvorbesce de depunturi fa4e, citeza pe Pilat cu spalma sade desgratiere, pe Moise, Iosua, Hischia cand vorbesce decomandanti pio§1, citeza persOne din istoria profana pe Con-stantin, Carol cel mare, Ludovic IX, cand vorbesce de zelulpentru religiune, Si se servesce mutt mai mult ca BossuetSi Bourdaloue de ast-fel de exemple, pentru ca sa dea maimulta tarie admonitiunilor sale.

Cat privesce figurile oratorice el le negligeza ca §i Bour-daloue, §i data ga'sim pe ici pe colea tale una, acesteasunt mai mult intamplator §i nu sunt alcatuite de mai na-inte. La Massillon se observa mai mult o ingramadire decuvinte ca de exemplu: «prin copilaria lui Dumnedeil notintram in t6te drepturile lui Christos, prin ea totul devineal nostru. prin ea sunt parintil timpului trecut tnainte mer-gatoril notri, prin ea, vom judeca pe Omeni, prin ea vomvedea not odata pe top Omenil stand la piclOrele nOstre).«Un suflet plin de credinta vorbesce cu Dumnedeu ca cuun amic; se intristeza, data nu face ceea ce e placut;se pedepsesce, dace, nu pOte sa remae aprOpe de dinsul;nu se inalta sere cugetari mal inalte, suspina, devine§ie§1 singur sarcin5; simte greutatea legaturilor, se incura-

za ca sa le sfarime, reinoesce promisiunile, se ru-§1n46z5, ca fagaduesce in tote nu se tine de cuvinti.

Cuvintarile relative la cei marl se reazima pe contras-tEge dintre notiunl: «Christos mantuesce sufletele, voi le4!bnrupep, El este drumul, vol cursa. El e pastorul, volthpul). «Vol ve scusati cu totil, cii ye tratez pe fie-carein parte; voi ye scusatl cu viitorul, eii ye dojenesc dincausa presenttilui, e mime fagedulala, nu implinirea el, nu-mal vointa, nu actiunea, etc». Antitese se ved rar: Prin-cipil trebue sa dea poporulul libertatea, nu pe aceea care osustine pasiunea, acesta este o sarcina, nu pe aceea careprovOce. revolta contra monarchilor, popOrele trebue sa as-culte, de libertatea legilor; legea trebue se o respecte, se.domnesce, peste un popor Tiber Sa nu cera nimic ce e con-

lsi

pentrudilele si

www.dacoromanica.ro

560 MASSILLON

trar legil, cad alt-fel sunt apasatorii. Comparatii se gasescasemenea rani: c Ca o scantee pretiOsa in cenu§a, mana lulDumnedet a vivificat'o in mijlocul mortil). «tin rege am-bitios este ca un torent care pustiesce tarile, nu ca unfluviu majestos care aduce bucurie §i abondenta in tare.)).Ludovic al XV este ca Moise, copilul care a fost mantuitdin cadavrele Intregulul sell neam*. «Cand splend6rea Orne-nilor a atins punctul cel mal Insemnat, atunci se acoperacu norIx,. cCel ale0 sunt ape, de rant, ca strugurii dupe cu-les sail ca spicele care au scapat din mana seceratorulul)..A Dumnedet sufle. In posteritatea celor fare, Dumnedet, caventul In literile pe care cine-va le-a facut pe nisip). «Po-porul englez e bray, Insa e a§a de impetuos, ca marea careII inconjOre.).

Dad, caracterul oratoriel Jul Massillon pOte A fie numitmaret, sunt multe pasagil care in adever Nee, acest ca-ratter In sine. Ins& sunt 5i unele care nu merits acest nume.A§a, el dice: (Lingu§itorul ye atribue titluri de ontre, scri-torul profan le cants, artistul le Imultesce, Natan insu§Itare. Cei mart sunt o privel4le eterna dire care eel-I-alpOmeni I§I Indrepte, ochil lor. «Ilb,nile resboIulul trec, tim-purile fericite readuc lare,§1 abondenta, inse plaga lingu§i-.ril esclude t6te timpurile cele bune, notiunile cele fundatese chlams aid, cutezante, imposibilitate, a asculta se chime.revolts. «CeI d'intal Invetatorl al religiunil n'aU fost trimi§1ca leil in lume ca se respandesca mOrtea, ci ca mieil carltrebulat injunghiati. Dumnedet a suflat In gramada bogg-tiilor for nedrepte §i le-a risipit ca praful, §i, resturile ;,?at remas sunt monumente eterne ale resbunarii sale. 4-'este Domnul cedrilor din Liban i al Isopulul, care cresdIn vane adancl. Mandria ambitiosulul se inalta la c' r, ca-;pul set. atinge norii, inse intrega acesta onOre nu e nimidalt-ceva de cat o grenade, de murdarie. 4 Totul trebue se,.servesca religiunil, virtutea i vitiul, cel marl §i cel mid,decadenta ca i Inflorirea unul regat, tiranil o curatesc, li-berif cugetatorl o Interest, dreptii o marturisesc, principiio Bustin. «Lasatl stancile A se rostogolesca, gropile se, sedeschidg, mortil se, lase dare, s6rele se. se intunece, insaIisus, tare mOre e singura minune; El mOre pentru ca yelubesce, mOre, pentru ca, vol nu-1 lubitTo. Massillon in pre-

www.dacoromanica.ro

MASSILLON 561

dicile lui face cate °data ditatiuni din scriitorii vechl i di-verse compargiuni. In cuvintarea lui asupra 1uT Ludovidal XIV, citea. din Florus: «jam caesar tantua fuit; ut possset triumphos contemnere,. Numesce pe marplul Villeroyun Camillus. De timpul lui Lirdovic XIV dice: «Parisul eratot a§a de renumit ca §i Roma In timpul Jul Hortensius§i al lui Cicero,-, vorbesce: «de Inchipuirile paganilor inOrcus) §i dice: «pagftnii adorau pe bine-flicAtorri lor, ii nu-miall del, adoraii sOrele, care 111 lumina, pe Jupiter, Osiris,Mhos, pentru cA ei alcatuiserk legi bune, condamnara peSocrate, pentru cl el nu aratase destul respect pentru gel).Or care Achilles are pe Omerul seilv. Roma §i Grecia ri-dicase altare principilor Jon>. Daca Socrates §i Plato n'arfi predicat Intelepclunea inaintea lui Christos, omul ar fiatribuit virtutea puteril ratiunii sale).

Judecand cuvIntarile Jul Massillon este necesar sA le se-param, ele sunt forte diferite unele de altele, §i dupestilul for pot fi Impartite in superiOre, tnijlocii §i inferiere.In categoria a doua si a trela apartin s. e. cuvIntarea des-pre ruglciune, despre post, despre respectul datorit biseri-cilor, despre pregAtirea pentru ctunenicatura, cuvintArileasupra Jul Villars, Villeroy. In tote aceste cuvintari predo,mina o uniformitate in cugetari ca si in expunere, periOdelung!, reflexiuni abstracte maresce §i mai mult lipsa deviata, nu se vede nici o 'figura, nici o Intorsaturanici o schimbare In culorl, totul e monoton. Rar Intrebu-intAza cate o esclamatie ca: 4Dumnecleule mare! Ah! cesperanta pot sl alba ace§tial El cade apol din noti In acelton de predicator in care nici o constructie nu are maimulta pompa ca nici o intorsAtura noun nu In-trerupe mersul monoton. In aceste cuvintari se observe, maideparte o lips& de varietate In cugetAri, de Ore-ce aceeasicugetare e desvoltata mai departe §i se repeta cu alte cu-vinte, sail c& grAmadesce prea multi, materie In una §iacea§1 cugetare: «and carnea se revolt& contra corpuluT,cand forma lumil orbesce, and ocasiunea to rApesce, andzelul nostru se paraliseza, cand nol simtim desgust de ser-viciul divin, add InvetAturile nebunilor orbesce Inima ndsp

Biserica Ortodimit Nomftni 6.

caci

noun,

cea-l-alts,

www.dacoromanica.ro

662 MASSILLON

tra, cand singuratatea ne inspaimanta, cand jocurile ne parnecesare, cand crucea si suferinta ne nelinistesc, and not sus-pinam sub greutatea legaturilor, and ne aflam in adanci-mea prS.pastiei, cand gresalele nOstre ne rapesce sperantamantuirel, cand simtim in not miscarea penitentil, candnedreptatea ne-a rapit bunurile nOstre, and calomnia ne-ainegrit, cand b6la ne-a causat dared, and am plerdut petatal nostruatuncl alergam la rugaclune). Ast-fel de pa-sagil nu escita pe auditor ci, prin monotonia dictiunit siprin expunerea linistita a cugetarilor, 41 legana in o som-nolenta placuta.

Cu total alt-fel se intimpla cu cuvintarile din prima ca-tegorie. Intrega dispunere si executare e plina de o gran-&re imposanta, construcpile sunt aci scurte, legate si ener-gice, aci se rostogolesc !meet sustinute de greutatea forproprie si produc sentimental determinat al majestatil. Inacelast timp el se feresce, in ast-fel de cugetart, de toteerorile in care ar putea sa cada cu usurinta, unul care arseri in un stil majestos. Cugetarile de n6pte ale tut Youngport in sine prin escelenta caracterul majestos, insa pe catde admirabila e alegerea cuvintelor si demnitatea expresiu-net, pe atat de umflata devine expunerea in unele parp,prin aceea ca nu se vede nici o schimbare in cugetarl, sicuvintarea, and ar trebui sa ating puntul cel mat insem-nat, se pierde in lucrurl cart nu mat sunt demne de felul cumfusese inceputa. La all scriitorl expresiunile majestOse suntintru cat-va exagerate, ca la Milton, la care unele pasagilse pot Mee bine compara cu figurile grotesci, care n'aiinici un caracter omenesc sail natural, ci apartin mat multfantasiet fara, frail. Aid inceteza simplitatea plastics.; ce artrebui sa para natural devine nenatural; ce ar trebui sa fieartistic, e desfigurat, frumosul pare ingrozitor. Massillon nucade In nici una din aceste gresell. Dupe cum la Omer ceeace e majestos remane circumscris in marginile sale, si chlarcugetarea exagerate e mesurata cu cuvinte naturale « dis-cordia are capul In cer si piclOrele pe pament), «spatiuldintre cer si pament it care cu o saritur5. call cleesci cucopitele tunatOre), tot asa procedeza si Massillon. Dintrecuvintarile sale apartin aid: Cuvintarea asupra miculut nu-mer al celor alest, asupra judecatil celei din urma, partea

www.dacoromanica.ro

MASSILLON 663

din urma a cuvintaril asupra suferintilor lui Christos, mOr-tea pacatosulul si a dreptulul, zelul primilor crestin1 siLudovic XIV. In cuvintarea sa asupra micului numer alcelor alesi predomina o cutezanta nobila in idel. «Cerul,dice el, it dobandesc numal cel nevinovati si cel car' adfacut penitent& nevinovatia este prerogativul a putini, pe-nitenta este o gratie rare fats cu moravurile cele conrupteale timpulul. In primele timpurl ale Bisericil s'at veclutexemple inalte de penitent& acum !ma atat orasul cat sicurtea sunt cu totul conrupte, cu totil abatut Obice-Inrile vOstre ye impledica de la penitent& Cine ye conducela conruptiune? Evanghelia ? Biserica ? Christos ? Niel odatp...Vol ye scusatl cu slsbiclunile vOstre, fuse nu dupe acesteaveil fi judecatI, ci dupe Evanghelie; vol (peep, ca nu facetsnimic mai mult ca insa tot asa au perit tot! intimpul WI Noe si al lu! Nabucudonosor; na facetl nimic,de cat ceea ce fac si altil, vetI fi judecatl frisa tot asa cumvor fi judecall si acela. Nu tot ast-fel fac, si cel piost Volclicetl acestia fac esceptiune. Cum ? A fi pios este odatorie numal a cator-va? Nimic nu ye scuseza, top yecondamna, cad atl jurat ss parasitl lumea, sa renuntati lacarne si la operile lui Satan, v6! Insa facetl ceea ce e con-traria. Dupe parerea vOstra nimenl nu p6te s& se mantu-lasca. Cine se pOte mantui? Vol nu. Cine ins& ? Un omcinstit, drept, zelos, plin de lubire si umilit. Cine- se pOtemantui? Vol, dace. 11 vet! imita. Vol insa persistatl in in-dolenta vOstra, ye comparatI in tot-d'auna cu altil. Presu-

-puneti 1nsa ca acesta ar fi ora vOstra cea din urma, siaceea va fi ca si acesta, ye va gasi tot asa de nepreparati,presupunetl ce. Christos vine in mijlocul vostru si incepesa judece. Cine vor fi cel ales! ? Eti nu sciu, insa nits vol.In tot casul nu vor fi alesi ceI pacatosi, arl nu voesc sase mantuesca, carl nu primesc convertirea, carl se conver-tesc pentru ca sa cads %AV, carl cred c& n'au nevoe depenitents. Unde sunt cel alesi ? Cel mal multi vor fi con-damnatT, inse. chlar dace. numal unul apartine aid, tinevrea se. fie? Tremuiati, descurageati-ve, frisk' nu ye despe-rat!, et nu voesc de cat se ye convertitl. piceti acelesicuvinte ca si Iudeil In Babilon cuvinte pe care le-a spusfor Profetul la plecarea din Ierusaiem: «Cand lumea vrea

insa:

s'ad

www.dacoromanica.ro

564 MASSILLON

sa ye conrupa diced, Winne, tu trebue sa fit adorat, vreai .

s& suspin si sä pla.ng pecatele mele, Winne tu trebue saflu adorat; tu Ins& Demme me vet lerta Si 'ml vet acordagratie, DOmne tu trebue O. fit adorat#. Acestea sunt cuge-tarile cele tnalte, care sunt puse in acesta cuvintare; a-cesta este dispositia geniala a acestel cuvtntarl, care laInceput expune pasiunile Omenilor, aratt cum ele se opunvietel crestine si II Inlatura de la mantuire; puntul culmi-nant al cuvintarit it formeza tnsusl aparitiunea lut IisusChristos. De si -se 'Area ca cele spuse mat sus II rapIauon -ce speranta de mantuire, ins& totul se schimba prin a-paritiunea lul Christos. Descrierea facuta escitase In fie-careauditor temerea, cad fie-care era chemat sa'st dea socotelade faptele sale, trebula tusk sa- vie si Impacarea, spalmase schimba in bucurie, desperarea in speranta, cuvIntulmaniel nimieitOre in cuvintul atragetor al iubiril. Sfirsitulcuvintaril produce liniscea necesara prin cugetarile i cu-vintele pline de jubire. Cu. ideile cele Waite se legs aid sio inspiratie nobila. Cu ce foc, cu ce vioiciune, cu ce sentimente desvoltata fie-care idee, cats, lubire nu arata el fat& de audi-toril sel si de ce dorinta fierbinte e plin sufletul sea ca nimenlsa nu pIara! Cuvintele sale severe nu ail de scop de a producespaima si desperare, ci sa indemne spre penitenta. Cand ju-deck pe altil nu se esclude de sine, vorbesce catre sine ca sicatre altil, si ast-fel cuvintarea nu p6te sa ramae fara efect.Pentru ca notiunea sublimulut sa fie deplina, s'a servit deo limbs infiorita si a intrebuintat cu succes figurile ora-torice. PeriOdele lul sunt pline de Inversiunl, intrebari, frasescurte fara cuvinte de Iegatura intre dinsele, cu scop caprin acestea, Intocmal ca si la alergarl, sa nu se plardanimic nicl din for(a nict din lutela: «Cine pOte s& se man-tuesca? Vol nu. Cine pOte sa se muntuesca? Vol. Nu vo-esc sa clic de alp, dad, ast voi sa vorbesc despre acesta,cat de putinl s'ail putut mantui, ar trebui sa ye reamin-tesc numal timpurile trecute, insa ell me ocup de vol, vole scusatl cu obicinuinta, tine ye tndemna pe vol Insa la

jocurT si la destrabalad ? Cine? Christos? Sfintil? Biserica?Nu. Ve scusatl pe vol cu alp, en ve socotesc aparte; yescusatl cu viitorul, Christos apare acum). Apol apofrasele:«Inaintatl vol cel alest, tu grail al lilt Christos separa-te,

www.dacoromanica.ro

MASSILLON 565

veniti aid, vol pacato§ii treceti de cea-l-alts parte. Ce v6deti? Cat de multi pe partea celor ale§1? Nici unul! Putini!Multi! ChTar topafara de unul singur. Cine vrea s6 fieacesta ?)

Din descrierile remase se spune ca aceste cuvintari aAavut efecte extraordinare. La unele cuvinte intreg audito-riul se punea in mi§care, se ridica in sus §i se nasceapentru cat-va timp o confusiune complecta, care maria §imat mult impresia, §i cugetarea exprimata ca§tiga In pu-tere §i majestate.

e.

M. P.

www.dacoromanica.ro

TESA DE LICENTA.

Intre licentiatii facultatil de teologie al anulul acestuiaeste si pr. M. Popescu institutor din Capita la. Subjectul cesi-a ales de tratat e urmItorul : «Incerearl asupra originiladministratiel in Biserica crestinN, In secolele primare).

Sf. Sa imparte acest subject in mai multe capitole, au-tand sã lamuresca cat se p5te mal bine tOte punctele malinsemnate, si s6. presinte cititorilor un stadia complect. S.vedem acum continutul tesel.

Inainte -de a intra In materia ce s1 -a propus a o trata,face 13 mica Introducere, in care arata a ordinea si armo-nia In lume e stabilitI de Insusl Dumneclefi, si nu e produsulgandiril omulul ci al prisosintel divine. El a Wit in omsociabilitatea si sentimentul religios. Biserica crestina esteo institutiune divin Intemeata de Iisus Christos si are destop de a nutri si desvolta In om acest sentiment; ea estesocietatea acelor ce cred In adeverurile revelate de El. Bi-serica urmaresce doue scopuri care stab In legatura Intredinsele. Ea are chemarea de a administra isvOrele ce haruldivin le pune la dispositia fiilor set Tar ca societate orga-nisata, reunesce pe membrif ce o compun In un singurcorp, si e destinat/ pentru tOte popOrele si pentru t6tetimpurile. Biserica represinta un organism v6clut, si capul

www.dacoromanica.ro

TEA DE LIC1NTA 567

el este insu0 intemeetorul el Iisus Christos, tar scopul pecare 11 urmaresce este sfintirea omului prin cunOscerea per-fecta a Fiului lui Dumneget 0 prin perfectionarea spiritualsdupe cum ea este in Iisus Christos.

Biserica nu trebue sa tinda nici °data ca sa ajunga pu-lere lnmesca, ci ea trebue sa urmaresca tot-d'auna numaladev6rurile religiOse gi sa caute a le introduce In inimacredincio0lor set. Statul insa trebue a ajute Biserica In-opera mantuiril i sa o protega, inlaturand tot ce ar hn-piedica-o de la chemarea sa.

Biserica crestina are §i organele sale administrative a§acum le-a mo0enit de la Apostoli §i acestea ati ca stop dea mentine intacte inv6taturile lui Christos coprinse In scrip-tura qi In traditia bisericil cre0ine. Tocmai despre acesteorgane ale Bisericil 10 propune a trata autorul In tesa sa.

Scrierea de fat& i impartita In 11 capitole, care suntanuntate In introducere. Acestea sunt: a) Dreptul IndatinatIn Biserica cretins; b) Origina i desvoltarea puterel ad-ministrative spirituale In Biserica In secolele primare; c) E-parchiile locale In Biserica antics; d) Despre Intletatea unoradintre episcopi, originea numiril Mitropolitilor, Archiepisco-pilor i Exarchilor; e) Instituirea. Patriarchatulut Intindereacircumscriptiunilor antice patriarchate §i drepturile Patriar-chilor; f) Episcopii neatarnati, Chorepiscopi, Archipresbiteri§i Archidiaconi; g) In.secolele primare Orile locuite de notRomanii de asta-di in circumscriptiunea carui dintre Patri-archl cadea, al Rome sail al Constantinopolului ? h) Ori-gina §i desvoltarea puteril spirituale in Romania; i) Admi-nistratiunea bisericesca la Romani in secolul XVII §i XVIII;j) Privire generals, asupra administratiunil bisericesci laRomani dupe legea organics. a Bisericil de la 1872 §i legea-clerului mirean de la 1893; k) Administratiunea bisericescala Romano-Catolici i Protestant!.

In primul capitol, vorbind despre dreptul indatinat cjusnon scriptum., arata ca de §i acesta n'a fost stabilit de au-toritatea legall, s'a facut insa cunoscut prin aplicarea sain viata juridica a Bisericil &ii Intrunesce tote conditiunile-ca sa aiba putere de drept. Dintre vechile reguli ale Bise-zricii, multe din acestea de la inceput n'au fost aplicate de,M in virtutea unui drept Indatinat §i tocmal mai tarclill ail

www.dacoromanica.ro

668 TESL DE LIMO

ajuns objectul legilor formate. De la dreptul Indatinat se cereurmatOrele conditiunl: 1) Objectul sa fie rational farg. a con-traqice credinta sat. constitutiunea Bisericil; 2) Sa se dove-desca ca o asemenea practici de drept Indatinat e isvorglgdin- o trebuinta. juridica; 3) Obiceiul sa fie observat custatornicie.

Dreptul Indatinat depinde §i de consimtimIntul legiuito-rulul bisericesc. Multe din Invetaturl perpetuat In so-cietatea cresting., Insg, nu tote sau consemnat In legI scrise.Cand Biserica lug o forma legala, legea fu substituitg. prac-ticel, Ins& acesta nu s'a putut efectua peste tot in acela§1timp. Obiceiurile diteritelor popOre trebueail Implcate cuInvetaturile cre§tine si de aceea ate odata s'a sin flit ne-voea a se adopta institutiunl care nu. craft nici de cumconvenabile. Moravurile nationale ale popOrelor numal ast-fel au putut fi Inlocuite cu idel cre§tine, facend pe poporsa socotesca cre§tinismul ca pe o afacere a for proprie sipresentg.ndu44 sub forme vechl, pentru care el avea simpatil.

Dreptul bisericesc a, fost molt influentat de obiceluri §idreptul Indatinat a servit printre isvOrele dreptulul bisericesc.

In capitolul al doilea aratg c.. autoritatea conducetOre inBiserica In tot-d'auna a fost legata de trepta sfintitg. §i aapartinut treptel archierescI-episcopale, precum §i sin odululprovincial representat print episcopl, Germenile organisatiu-Del bisericescl se vede in societatea formatA de Iisus Christos§i al carer cap era El. Christos dupe Inviere dete discipo-lilor sel legile §i preceptele cart au servit la constituirea §iorganisarea Bisericil. Dupe Ingltarea sa Apostolil au remasInvestiti cu putere administrative, judiciarg. §i executive.Ace§tia au transmis autoritatea for episcopilor, succesorillor.

Datoria ad ministratiunei Bisericil este educatiunea morals§i religiOsa a poporulul cre0n, §i pentru a putea Indepliniacesta Indatorire are dreptul de a face legl §i de a stabilio ordine legala.

In primele timpurl episcopil aplanau neintelegerile dintremembril bisericilor, el combateek schismele §i eresiile §ipedepsIatk pe cel vinovatl. DecI, In acesta calitate, totl epis-copit aunt egall Intre dln§il. Autorul arata mal departe cums'a fundat primele episcopate,, §i cum bisericile mums aveau

sail

www.dacoromanica.ro

TESA BE Lic Elva 569

preadere asupra celor Infiintate de= ele; arata asa dar ac-tiunea organisatOre a Apostolilor ci urmacilor lor. Din felulcum elf infiintasera diferitele biseriel, se vede bisericilegrupate imprejurul unel biseriel principale, de unde elederivasera, se considerad ca formand cu acesta un cerc dejurisdictiune; lar episcopul acestel provincil ca primul intre

episcopi al celor-l-alte bisericY. La inceput n'az'iexistat titlurl de Archiepiscopi, Mitropolii, 1xarchi ci Pa-triarchi, ci numai de anpro*To; rf Tta04, cel I al cetatii, siuumal tarciu, acomodandu-se fmpartirel politice a imperiululroman ci dupe ce crectinismul a fost recunoscut ca reli-giune de stat. Conciliul I Ecumenic, prin canonul al 6i Conciliul al II-lea Ecumenic prin cAnonul al 3-lea, sta-

bilesce in modul urmator ordinea scaunelor in lerarchiainalte. a Bisericil: I) al Romel, II) Constantinopole, III) An-tiochia si IV) Alexandria. Exarchatele ate dispard dupe pu-tin Limp i s'ad contopit in Patriarchate. Intaietatea unoradin episcopi fata de cel-l-alp, cu care se aflad In relatiuni,In limbagiul bisericesc era exprimatl prin denumirea dePatriarch, sail mai des Mitropolit. Aceste denumiri cape.-tar& cu timpul, flint& real& i representa de fapt autoritateaepiscopulul, care purta acest& denumire, asupra episcopilordin jurisdictiunea sa. Acest drept pe care i -1 castigasera ela lost intarit de cele doue prime concilil ecumenice. Or-ganisatia metropolitan& e o lerarchie administrative. si ju-diciar& ci nu numai o simple. lerarchie de onOre. In Bisericaoriental& sfera de jurisdictiune a Patriarchulul si Exarchululse numea diecesa, acea a Archiepiscopulul, eparchie aepiscopului, parochie si episcopie.

Capitolul al treilea trateza despre eparchiile locale in Bi-serica antic, si -aid arata cum in secolul Apostolic biseri-cile locale nu avead Inca limite determinate. Centrul admi-nistrativ bisericesc era lerusalimul, cad de aid porniatidecisiunile apostolice si tot de aid cerealt esplicatiunl di-feritele biserici. Pe la marginile ludeil se forrnasera cibiserici locale, cari, de ci sub supravegherea Apostolilor,Ins& avead administratia for local& separate.. La constituirea-eparchiilor s'a luat de bas& impartirea civil& a provin-ciilor si oracelor din imperiul roman, asa unele purtaftnumirea a unel Intregl circomscriptil, alta a unel provincil,

ca

si

cf

www.dacoromanica.ro

570 TES? . DE LICENTA

sate a vre-unul ora§ insemnat qi tOte avead episcopil forstabilill de Apostoll. Administratia principal& era concen-trata in oraple de cepetenie sail in capitalele circumscrip-tiilor. Administratia eparchiilor o conducead persOne impu-ternicite de Insq1Apostolil; §i chiar el 41 a§ezati scaunele-lor In capitalele sati oraple principale ale provincfilor ro-mane. Regulele stabilite de Apostoll ate remas neatinse §isuccesoril Apostolilor s'ad condus in totul dupe canOneleapostolice.

Fie-care popor salt tare. representa o bisericit local& aparte, ea avea mal multe circumscriptil, lar circumscriptiama! multe sate mai putine episcopil, la delimitarea caroraa servit fOrte mult Impartirea facuta de Constantin cel Mare.Cu acesta imp/hike s'aq conformat sinodul al IV-lea §icele-l-alte la stabilirea scaunelor episcopale i administra-iune a Bisericil.

In capitolul al patrulea vorbesce despre Intaletatea unoradintre episcopi §i despre origina numiril Mitropolitilor, Ar-chiepiscopilor i Exarchilor. Pentru, ca se. se stabilesciordine administrative. in Biserica, a trebuit se. se determinegradele episcopilor, cart de alt-fel se socotlau ca egall, fiedupe Insemnatatea fie-caruia, fie dupe. rangul scaunelor ce-el ocupal Cu modul acesta unil dintre episcopi obtinur&diferite drepturl de jurisdictiune asupra altor episcopi. Inunele par t, cu deosebire in Africa, episcopil eel mal vechl,in hirotonie, sate cu renume de sfintenie, avead Inte.letaieinaintea CanOnele Apostolice, vorbind despreIntaletatea episcopilor, opresce pe Intaiul episcop se. la vre-o-hotarIre far& socotinta celor- l -alti §i ast-fel stabilesce forma.administrative. sinodala.

In secolele primare scaunele apostolice se bucurati de omare sum& i insemnatate bisericesca. Cestiunile privitOrela dogme discipline. aid erad deslegate. Acesta a contri-buit ca urmatoril episcopilor se. capete prerogative maI marl,fate de cel-l-alti episcopi. De acesta insemnatate se bucurati/scaunele dip Roma, Antiochia, Efes §i Smirna. Nu mgPutin a contribuit la prerogativele unor episcopi §i insem-natatea civil& a ora§elor. Aceste prerogative ail primit cuttimpul nisce forme determinate sub deosebite titlurI, Primultitlu de superioritate administrative. a fost acel de Mitropolit.

lerarchice

celor-l-altI.

§i

www.dacoromanica.ro

VISA DE LICEATA 571

-i acestA, numire a inceput A se dea episcopilor ora§elorprincipale numal din secolul al IV:lea. Episcopul cu acesttitlu avea nu numal intaietatea ca rang, dar qi autoritateaadministrative asupra unel intinderi Ere -care; acesta se ob-_serva cu stricteta la unele scaune din secolele primare.Sinodul ecumenic de la Nicea confirms prerogativele acestor-episcopl si le atribue qi titlul de Mitropoliti. In canOnele-acestul concilia se si enumera scaunele carora le apartine-acest titlu. Ast-fel in Biserica antics, sunt cunoscute peMug altele, patru mitropolil mal insemnate: Alexandria,Antiochia, Roma si Cesarea. Numele si intinderea mitro-poliilor, le stabilesce sinodul dupe positiunea civil/ a cir-cumscriptiilor §i a ora§elor. Sin6dele ce all urmat dupe celde la Nicea all confirmat prerogativele vi drepturile Mitro-politilor. Limitele circumscriptiunilor bisericesci n'ati Postdeterminate pan& in timpul lui Constantin. El a facut onoua Impartire a imperiulul si a schimbat resedinta de laRoma la Bisant. Sinodul al II lea ecumenic stabilesce intin-,derea mitropoliilor in conformitate cu noua Impartire a im-periulul §i hotathsce ca Episcopul de Constantinopole Aalba intaletatea on6rel dupe Episcopul Romel; acesta o face-de Ore-ce Constantin cel Mare alesese Constantinopolul care§edinta vi prin. urmate vi episcopul de aid trebuea iniiltatle un rang deosebit in lerarchia bisericesca.

Sinodul al II-lea ecumenic, procedand cu mull/ bagarede sema in recundscerea drepturilor Mitropolitilor, drepturlpe care le aveati de mutts vreme, a cautat sa se feresca-de a supune unora dintre Mitropolitl circumscriptil intregl-cu alti Mitropoliti vi a stabilit ca cestiunile insemnate bise-ricesci sti se reguleze de sinodul tuturor episcopilor din fie-,care circumscriptie. Continuand mat departe, autorul aratti.drepturile Mitropolitilor in urma decisiunilor sinodale, dincare se pOte vedea in ce consta puterea §i responsabilitateaacestora cu privire la afacerile administrative §i judiciare.

Titlul de Mitropolit exprima nu ata gradul treptel spiri--tuale, ci locul unde exarhul 10 avea scaunul sea. Pentruexprimarea gradulul de ordine spirituall se intrebuinta titlu-de Archiepiscop. Acesta, numire nu era ass des tntrebuin--tat/ ca cea de Mitropolit, si pentru prima &A e intrebu-intatii. de Sf. Atanasie. In tot timpul din urma sub numele.

www.dacoromanica.ro

572 TEA DE Licsisra

de Archiepiscop se intelegea un ierarch a cArui autoritatese Intindea asupra unet circumscriptil intregi §i de aceeadupe infiintarea patriarchatulul, acesta, Patriarchul, unia cutitlurile sale §i pe acela de Archiepiscop. Patriarchil de re-sarit i mai cu semi cel de Constantinopole pina asta-iiiadaogA la, titlurile sale §i pe acela de Archiepiscop.

Episcopil-mitropolitl din ora§ele cele mai principale aleimperiulul, ca: Alexandria, Antiochia, Efes §i Cesarea, spredeosebire de cei-l-alts Mitropoliti din acela§! circuinscriptie,fatA de care aveai drepturi mai marl, a1 inceput sA pOrte§i numirea de Exarchi. Acestit expresiune arata ca acelepiscop are autoritate asupra unul num& mai mare deepiscopi §i mai apol se dete acesta numire numal episco-pilor dieceselor; acetia ocupai primul rang in Biserica dupecel din Roma, Constantinopole, Alexandria, AntiochiaIerusalim, cart primith denumirea de Patriarch!. Cu timpultitlul de exarch s'a acordat tuturor Mitropolitilor de frunte,precum i loctiitorilor Patriarchilor. In Occident acestnu era tntrebuintat, ci era inlocuit prin expresiunea dePrimat.

In paragraful al V-lea, ce urmezA, autorul se ocupa cuinstituirea patriarchatulul, cu intinderea circumscriptiilor an-tice patriarchale §i cu drepturile Patriarchilor. Aici aratacum In decursul timpului autoritatea Exarchilor asupra cir-cumscriptiilor s'a intArit §i cum sinOdele ecumenice at re-cunoscut asetnenea drepturl celor dintal dintreCu modal acesta s'a format o noun instants de admi-nistratid bisericesca, Patriarchatul. Acesta demnitate s'a a-cordat la Inceput numal episcopilor Romel, Alexandriel §iAntiochiel. Numerul patriarchatelor a diferit de acel al die-ceselor civile, cici trel din diecesele de resarit, Asia, Pontul

Tracia au fost supuse Patriarchulul de Constantinopole.La Inceput acest titlu -se Intrebuinta spre a arata insem-natatea celul mai betran dintre lerarchl fie dupe etate, satlservicil aduse Bisericil, sail dupe virtutile sale pastorale.Unit scriitorl atribue sinodulul al II-lea instituirea Patriar-chatuluY, alit sinodului I ecumenic. In adever unit episcoplaveau chiar in timpurile antice ale Bisericil autoritate pa-triarchali, a§a episcopal de Alexandria vi Roma. Sinodutal IV-lea ecumenic confirms acesta denumire ca un grad

si

-titlu

,Mitropoliti.

i

www.dacoromanica.ro

TEA DE LicENTI. 573

particular in Yerarchie, prin acea ea Intrebuinteza acesf titluimpreuna eu cel de Archiepiscop. Patriarchil se deosibescde Mitropoliti prin aceea ca aveat sub jurisdictiunea forcircumscriptil intregi. Imperatoril de resarit ai. confirmatdrepturile acestora. Scaunele Rome!, Alexandriel, Antiochiei,Constantinopolulul §i Ierusalimului au foSt ridicate la rangulde patriarchate. Ordinea scaunelor patriarchale recunoscutadefinitiv de sinodul al IV-lea ecumenic e urrnatOrea Roma,Constantinopole, Alexandria, Antiochia §i Ierusalim. Acestsinod a confirmat egalitatea deplina a ierarchului de Con-stantinopole cu a acelul de Roma. Autorul continua maideparte a arata intinderea circumscriptiel fie-carui Patriarch,dupe datele ce ne-au remas pang, acum, precum §i drep-turile Patriarchilor §i 'Ana uncle se tntindeau acestea. Totin capitolul acesta descrie §i prerogativele Papel de Romafat& de cel -l-alti Patriarchy, aratand ca acesta nu consta decat in intaletatea loculul §i a onOrei §i nu era nici de cumprimatia saiz primatul In intelesul Bisericil -romane de as-

Expune mai departe intru cat autoritatea Papilor afost recunoscuta to Biserica de resarit cu privire la credinta,dreptul de a primi apelatil si alte afacerl bisericesci, §i cumBiserica de resarit conservat intacte drepturile §i inde-pendenta sa.

In secolul al V-lea Patriarchatul de Constantinopole ainceput sa se Inalte mai presus de cat tote cele-l-alte pa-triarchate din resarit. Patriarchul de Constantinopole aveadreptul de judecata chiar §i afara de circumscriptia sa; lael apelaii episcopi si din alte patriarchate. In secolul alVI-lea i s'a dat titlul de Patriarch ecumenic, prin careera considerat ca cel dintal episcop din imperiul roman.Patriarchil t§1 administrati circumscriptfile for cu concursulsin6delor de pe- langa el, Pe cata vreme sinOdele mit'ropo-litane se adunatl de done ori pe an, cele patriarchale eradpermanente. In sinodul patriarchal luau parte Mltropolitildin orwle cele mai apropiate de repdinta Patriarchului,precum §i ace! episcopi, cars din 6re-care imprejurari lo-culat may mult in orapl de reedinta.

Terminand capitolul cu privire la patriarchate autorulmerge mai departe, sa In capitolul al VI-lea vorbegce despreepisc opil neatarnati (autocefall) i despre chorepiscopl, ar-

ta-cll..

www.dacoromanica.ro

574 TESA DE LICENTA

chipresbiterl si archidiaconi. Aid arata cum superiQril maimultor biserici §i-a6 pastrat independents, chiar §i dupeinstituirea patriarchatului; acWia purtat titlu deosebit deautocefall. In resarit pana in secolul al V-lea top Mitropo-litil erau independenp si numal dupe instituirea Patriarcha-tului de Constantinopole pierdut'o. Au remas Ins. §ibiserici autocefale ca acelea ale Bulgariel, lberiei §i Cipruluial caror Mitropolitl erau ales §i hirotonisiti de episcopillor, lar administratia interiera era condusa de sinedele forprovinciale.

In ce privesce pe episcopil coajutori, ace§tia ere' oran-duiti la acele biserici unde administratia bisericil era grea,sau episcopul titular era Mean §i neputincios cu corpul;ei insa erau supu§i episcopilor principall. In secolul al IV-lease pomenesce si despre Chorepiscopi cars pacleaa ordineabisericesca prin ora§ele mici, prin sate §i hirotoniseau, peipodiaconi §i pe clericil inferiors acestora; pe presbiterl §idiaconl II hirotoniseati numal cu permisiunea deosebita aepiscopulul. El luau parte ci la sin6de, §i subscrieaa sauin numele episcopilor for sati chiar in numele for decisiu-nile luate. Multi episcopi alegeau ca ajut6re in administratiecu preferinta preotl, §i a§a se formeza grade superi6re dejurisdictiune printre preoti §i diaconl, ace0a erau: proto-presbiteril sail archipresbiterii. El jail locul chorepiscopilorprin secolul al X-lea. Ca ajutor at episcopulul se ridica cuvremea- §i unil din diaconii episcopilor, primind numireade archidiaconi. Ace§tia puteaa sa represinte chiar §i Insin6de pe Patriarchl, Exarchi i Mitropolitl; Iar in afacerileadministrative dobandira cu timpul o putere forte mare.

In patru capitole de la sfax§it autorul se ocupa cu Bise-rica romans §i arata in ce circumscriptiune cadeati tarilelocuite de Romani, origina §i desvoltarea puteril spiritualein Romania, administratia bisericesca in sec. XVII §i XVIII,precum- §i administratia bisericesca actuala dupe legile dela 1872 §i 1893.

Autorul arata ca. pana in secolul al IV-lea Poi am fostsaa independent' bisericesce sat sub jurisdictiunea Papii,soar in urma am facut parte din circumscriptiunea Patriar-chatului de Constantinopole, dupe cum se vede din can. 28al sinodulul din Chalcedon. Inceraxile facute mai tarciu

www.dacoromanica.ro

TEA DE LICENTA 575

de Papi de a ne atrage sub jurisdictiunea Bisericei occi-dentals nu ad reu§it.

Vorbind despre origina i desvoltarea puterei spiritualespune ca acesta nu Se pete cunOsce in amanuntime. Aratacum s'a propagat cre§tiuismul in terile romane, care a fostinfluenta bisericil bulgare asupra bisericil nestre, precum§i incercarile regilor Unguet de a face pe Romani sit trecala catolicism. Alexandra Basarab organiseza Biserica inMuntenia, o scOte de sub dependinta Patriarchulul de 0-chrida §i o pune sub a Patriarchului de Constantinopole,care inflinteza aid doue mitropolii, una cu rqedinta inCurtea de Arge, care avea §i primatia, §i alta in Oltenia.Primul purta numirea de Mitropolit al Ungro-Vlachiel, larcel-l-alt al Oltenia Acesta din urma mitropolie 'nu a duratde cat putin timp. Biserica Moldovei .se afla supusa Mitro-politului din Haliciu pe vremea 1ui Latcu Voda. Patriarchulvoesce sa se amestice §i In afacerile acestel Biserici §i tri-mete aid un Mitropolit strein. Poporul qi episcopil terii,care von(' un Mitropolit pamintean, nu primesce pe celstrein §i atund Patriarchul pronunta anetema asupra terii§i episcopilor. La 1395 Stefan Voda ridica anatema de a-supra teril. La 1401 Alexandru cel Bun ridica si pe cea pro-nuntata asupra episcopilor, lar episcopul Iosif e recunoscutca Mitropolit al Ora cu revdinta la Suceva. Atat MitropoliaMunteniel cat Si a Moldovei au stat in referinta de atar-nare de Patriarchatul de Constantinopole pans la 1865.Prin secolul al XV-lea dad. mitropoliile romane s'ati desfa-cut de Constantinopole §i supus Archiepiscopiei de A-chrida, acesta a fost numal pentru puffin timp, cad la sfar-§itul secolulul al XV-lea depindeau lug* de Patriarchie.Re§edinta Mitropoliel Munteniel a fost la Arge§, apol laTargovisce §i in urma la Bucuresci. Radii cel Mare inflintaepiscopiile de Rimnic §i Buzeti, care depindeaa de Mitropolit.Mitropolia Moldovel a trecut de la Suceva la Ia0 §i aveape Tanga sine episcopiile Romanulul, Radauti §i Hu§1. Amal existat o mitropolie a Proilavei (Braile1), care s'astins o data cu alungarea Turcilor din aceste parti. La1861 and Basarabia era a nOstra s'a inflintat episcopiaDunarii de jos cu reedinta in Ismail, Ian dupe luarea Ba-sarabiel -s'a stramutat la Galati.

s'ad

§i

www.dacoromanica.ro

.576 TESA DE LICENTA

Alexandru I. Cuza numesce prin decret domnesc atat peMitropolitul Moldovel cat pe eel-I-alp episcopi, nesocotindalegerea- El secularisez . averile monastiresci Si in 1865,

invoirea corpurilor legluitere, declara Biserica Romanie1ale autocefala. Prin aceste reforme starea Bisericil deveniseuecanonica. Carol 1,, Regele Romaniel, intra, in 1870, inlratative de impacare cu. Patriarchul Grigoriu, si la 14 De-cembre 1872 fu sanctionata legea organic& pentru Bisericaortodox& romans. Prin acesta lege Biserica nestra e de-clarata autocefala si in legatura dogmatica si canonica cutOta Patriarchate le Bisericil ortodoxe, Ca autoritate supreme

mijiocitOre pentru unitate dogmatica i canonica cu cele,1-alte Bisericl ortodoxe e instituit Sfintul Sinod al Roma-niei, compus din ambit Mitropolip si top Episcopil eparhiopsi titular! at ter& Oare-cars drepturl ce mat remasesera Pa-triarchatului all fost sterse cu desavirsire i In 1885 i s'arecunoscut Bisericil nestre deplina autocefalie. Sinodul s'ahotarit sal, se adune de done or! pe an sub presedentia Mi-tropolitului Munteniel, care e i Primatul tern; tar alegereade Mitropolip episcopi eparchiop sa se fad, de marelecolegill electoral, compus din membril sinodului si top mem-brit ortodox! at Camerel i Senatulul. Cel ales cu majori-tate se intaresce de Rege si se instaleza conform datinilor.Tot prin acesta lege se stabilesce ca Mitropolitil i Epis-copii sa albs cate un archierell loctiitor ales de Sinod in

siptelegere cu Guvernul.In secolul al XVIL -lea si al XVIII-lea in ce privesce ad-

ministratia bisericesca privigherea supremti o avea Domni-torul teril. El ingrijea, ca faptele i invetaturile preotilor sOcorespunda preceptelor religiunel ortodoxe si sa deanascere la scandal prin exemplele sale. In afacerile bise-ricesci interne dispunea Mitropolitul. A pune si a depunepe Episcopl acesta era un drept al Domnulul, tar Mitro-politul avea numal dreptul de a'I hirotoni. Episcopil admi-nistratt eparchiile for in deplina libertate,. In administratieepiscopii erall ajutap de protoleret, avend cate unul de ju-des. Constantin Mavrocordat stabilesce mat multe regulerelativ la administratia bisericesca, tar Gr. Alexandru Ghicastabilesce regule privitere la disciplina clerului i conditiu-.nile ce trebue ss indeplinesca cel ce voesce a se preoti.

si

si

nu

ca

gi

www.dacoromanica.ro

SESA DE LICENTA 577

Nu mal putin si Niculae Mavrogheni de ordinele ,cele malsevere cu privire la disciplina clerului.

grin constitutia de Ja 1866 Biserica romans. e declarata'de neatarnata, Iar sub domnia Regelul Carol I, adminis-tratia bisericesca se stabilesce pe base canonice.

Prin legea organica de la 1872 se institue, cum am ve-clut maI sus, un sinod compus din dol mitropoliti, vaseepiscopI si opt archierel titular!, care are jurisdictiunea a-supra Bisericil. Hotaraxile sinodulul se dail cu majori-tate si la sedinte trebue se la parte pel putin 12, DacaMinistrul Cultelor e ortodox la parte 01 vot consultativ lalucrarile sinodulul, contrar e lnlocuit Cu un alt ministru.Sinodul e convocat cu deer-et regal si tine sedinte prima-vara si temna. Sinodul a votat mal multe regulamente pH-vitere la bunul mers al administratiei bisericescl. Episcopileparchiotl In persOna, sat. prin organele tor, revisoril epar-chiotI si protoiereil, privegheza ca adeverurile Bisericil safie profesate si aplicate de cler si poporul ortodox. Prinlegea de la 1893 statul si-a reservat si pentru sine o partedin control stabilind marginile puterel laipe si acele! bise-ricescI. ,Acesta lege fixeze si numerul parochiilor : 375 ur-bane si 3031 rurale. Avutul bisericilor se administreza deparoh si de epitropi! bisericil. Ca organe ale Ministerululs'au preveclut defensoril eclesiastict, cart represinta pe Mi-nistru in atributiunile for fixate prin regulament; numerulfor variaza dupe trebuinte.

Acesta este continutul -celor patru capitole privitOre laadministratia Bisericil romane si istoricul el.

In capitolul din urma al acestel lucrarI, autorul se ocupacu. administratia bisericesca la Romano-Catolici si la Pro-testant!. Aicl arata ca acesta administratie In Biserica Ro-mano-Catolica e concentrate in mana Papil i el este capulveclut al Bisericil si are Intrega autoritate: Thte cele-l-alteorgane lucreza pe basa autorisgiunil date de el. Papa sesocotesce mal pre sus de sinodu1 episcopilor atat local catsi ecumenic; mal pre sus ajar si de cat legea bisericesca.El are dreptul de a Infiinta episcopii si a dispune de cine-trebue se fie ocupata o episcopie vacanta. Episcopil ales!

Biserica Ortodoxii Romani 7.

www.dacoromanica.ro

578 TEA DE LICENTA

sunt confirmatf de dinsul mime dupe ce aft fost pull laprobe si dupe ce au depus juramint vor fi credinclosisi ascultatori. El judeca si pedepsesce in cea din urmainstanta. Acesta concentrare a puterii In mana sa a facutca sin6dele provinciale piarda insemnatatea, lar nu.-mirile de Patriarch, Mitropolit, Archiepiscop, se fie numalnisce simple titlurl onorifice. Consilierii Papil sunt Cardi-nalil, alesl dintre episcopi, presbiterl si diaconi, far& deose-bire de trepta lerarchica; acestia aft numal vot consultativ.Papa e ales de cardinall dintre dinsil si el formeza consis-toriul papal.

La protestantl In ce privesce administratia acesta estein cea mai mare parte lasata in mana 'statului. Capul sta-tulul este si Episcopul comunitatil bisericesci. Organele ad-ministrative. sunt instituite de stat, care numesce si perso-nalul administrativ. Acestia sunt: superintendentil, consis-toriile provinciale si generale compuse din clerid si laid, etc..Capul statului este cea mal mare autoritate administrativeprin Ministrul afacerilor spirituale. In unele Berl protestantes'a pastrat si episcopatul cu mai multe drepturl adminis-trative, asa e in Danemarca, Suedia, Norvegia, Islanda siAnglia.

Intrega lucrare sa termina prin o mica conclusiune, caree un resumat al celor aratate pana aid si autorul si In a-cesta cauta sa arate sUperioritatea Bisericil ortodoxe asu-pra celor-l-alte Biserici.

Din expunere, 'argumentare si stil se vede lamurit caautorul a produs cu mult -mat mult de cat ne asteptam dela dinsul. Dace va continua a ne da monografil tot asade substantiate ca acesta, va aduce un servicit. real Bise-ricii si va servi de exemplu si celor-1-alji preotl teologl,carl In mare parte s'ai'l marginit numal la scrierea teselfor de licenta. Acesta scriere merits sa fie citita de orl-eine, care are dorinta de a cun6sce felul cum s'a organisatBiserica crestina in timpurile vechi, precum si care e or-ganisatiunea el in timpul de fats.

Introducerea e bine facuta si la locul el. Limba camgreoae, frasa scurta, ideile fOrte concise si nu asa usor depriceput pentru cel ce nu vor avea cunoscinte mat intinseleologice. Ideea de capetenie reese in totul din text si au-

.

ca,1

sa'al

www.dacoromanica.ro

TESA DE LICENTA 579

lorul nu face apa multe deviatiunl care si obosesca minteasa faca pe cititor, sa plarda subjectul principal al tesel. Intote cele-l-alte capitole stilul e curg6tor §i lesne de price-put, cad §i aid autorul se marginesce numal la subjectulce §i-1 propune a-1 trata.

Cel ce a scris acesta tesa probeza ca are cunoscinte in-tinse §i solide teologice, §i tot ceea ce a spus in acestecate-va pagini pare a fi un prisos al numer6selor sale cunos-cinte de istorie Si de drept bisericesc. Descrierea pe careo face la pag. 22-29, in care arata intru cat judaismul§i paganismul a influentat asupra constituiril administrativea Bisericil cre§tine, Intrece cunoscintele unul diletant.

M6 grabesc sa aduc felicitarile mele noulul licentiat alfacultatil nOstre de teologie *i sa.-1 tndemn sa lucreze §imat departe tot cu atata tragere de inima, cad numal ast-lel va proba ca cunoscintele depuse aid sunt in adeverproprietatea sa §i sunt produsul adeveratei sale mind.

M. P.

www.dacoromanica.ro

Copie dupe ordinul Si Mitropolii No. 2399 din- 12Iunie198 catre P. C. Protoereil a1 plasii de sus dinCapitala.

Am lnat cuno0intft an multumire de darea de sera& ce o faceti P.C. Vbstrit prin raportul general sub No. 270/97, cu privire la stareamoral& yi material. a bisericilor din cuprinsul acelei pentru caremultumindu-0 pentru modal inteligent on care a 0 achita de mi-siunea P. C. V6stre, vg bine-onvintez pitrinte§te gi fao indemn ca

pe viitor cn aceeaqi rivna se. oitutag a aduce indreptari'e cuveniteacolo undo trebninta va cere, Imbr5,ciind misiunea P. C. Vostre admi-nistrative, in mantia dragostei frate$1.

Prin blind* prin dragoste stt tindeti a pane pe tale bunit yi bineplitcutit Domnulni tote trebile 'bisericeyti si ale cacernicilor preoti.

Constat on malt& multumire sufletesee, 06, in general inbitil mei flusufletqaPreotilfi fao datoria In marginile puterel lor. II bine-on-vintez pentrn acest9. 11 Indemn tot maI mult a so Intorno unit pealVii In rivna duhovnicesoft pentru casa Domnulul, unul pe altul cudragoste imbrittigend, unul pe altul on cinstea mai mare racend, ea ast-fel Inc'6,1441 la sinul maloel comuneBiserioa--sft inrilde.cineze In an-fletele pitstoritilor for inbirea catre cele sfinte interesul pentrn pro-pria for mentuire in Domnul.

Prea Cucernicia Vdstri yeti aduoe la ounoctinta fie-citruia dintre en-cernicii pres41 acestit multumire a mea, impert1 yindu-le blagosloveniamea prtrintescg.

In privinta trebnintei oe avE41 pentru tablonl de confinele parohielor,-

041

qi

gi

si

pile,

vti

Qi

www.dacoromanica.ro

COPIE DUPE ORD. ST. MITROP. 581

vets cunayte a tot aopm en adresa No. 2401, am rngat pe D-1 Primerse, vg pne la dispositie e copie dupe aceste tablouri ea ast-fel se. le a-yeti la indemino. pentru on trebninte administrative. Tot in acestfi.adrese am rngat pa D-1 Primer pe de o parte siti ia mesuri pentru re-pararea biserieilor care a1, nevoe de a fi reparate, cum yi se atragg a-tentia Epitropiilor mirene din sfatul parohial ca se. se oonforme legalyi regulamentelor in vigOre on privire la atributinnile lor, ca ast-f el sitinceteze casnrile regretabile ce leam intlimpinat in unele imprejurerrin richt& privintit sper ca Onor. Primerie va educe indreptarea en-venita, fate de starea actualfi de lucrurl.

ITnele dorinti, ale P. C. Vostre cum de exempla regulates serviciululdivin in biserici s'a resolvit deja dupe cum ye este ennoseut. Spar oaaceste. regule intoemite se va aplioa, pentru care ye indemn a fi cutote luarea aminte.

Cu privire la registrele matriculare, P. C. Vesta ati procedat f6rtebine, pentru care ye invit ca yi pe parohul de la Cu ibu cu barzeobligati a se conforma regulei generale. De asemenea aprob hoterese

buletinele atit de nascere oat yi de cununie ce le elibereza preotil,se se iipeseil bine de eel ale oficerulni stand eivile ri$a se se res-titue odor in drept.

Ffind dat ea in predicarea cuvintului Domnului attune tOte, ne,dejdean6strit pentru punere pe bun& cale duhovnicesco, a creytinilor yi carese le asigure sfinta mantuire in Domnul, P. C. TOstri veil avea totegrija ca preotii sa predice tot-d'anna envintul Domnulul cel ce nuvor fi in stare se'yi aleetnesce predicile lor, be vets pane in ve-dere a afi la indemana destule cams de predici bun° pe care le potutilise In biserici.

Nu e destul ca tine -va in ycOle a capatat ounoytintele trebuithre teo-logice. Aceste cunoytinte in fie-care 4i trebnese inmultite, indepliniteyi. inprospetate, cad alt-fel yi ceea ce a cepetat se evaporeze, i la nrme,Amine numal cu suvenirul ca odini6re a avnt ceva cunoytinte dar a-cuma numal are. Dorinta fie-cerui om yi deci a preotulul tTebne sa evo-lueze necontenit atm deseviryit, cad yi spiritul ins 'I reelame, acesta.A. stationa in aceea ce a cepatat °date, insemnit a lucre in sans inversevolutiunei fireyti a spiritulni sefi efitre tot mai bine yi mai desiviryit.In casnrile sta %ionare genfile se plerd gi omul rerailne inapoi ISOde eels mai elementare ennoytinte ale unel culturi generale absolut in-dispensabile on -cal dar mai ales preotulul. El este pus acolo ca se stre.-lucesee FA in cunoytinte dar mai ales in virtute, lar o virtute se prae-tiert cu molt mai bine de un om intreg yi deseviryit, de silt de altul.

ci.ca

ci

ci

ci

pi

ingipe

www.dacoromanica.ro

582 CONE DUPA ORD. ST. MITROP.

ce nu se silegte a ajnnge la o ast-fel tie situatie. In report drept inseon cunositintele trebue se fie gi moralitatea. Preotul este icona vie amoralulul omenirei. Intrinsul se oglindeqte intrega viate religiose mo-rale a pastoritilor sel. Prin urmare exemplul yield Jul se se plarde inadmiratinnea dreptilor i sfintilor Biserieel neznind a ',01 apropia pe cateste on putinta o desevirgith incredere sub tote raporturile a cresitini-lor on care vin in contact.

Pentru acest sfirciit s'a hoterit infaintarea bibliotecelor parohiale giP. C. Vostre veti face bine dace ye Veti da tote sarguinta pentrn in-fiintarea for cat mai urgent.

In privin4a propunerel Manta pentrn catehisarea sti primirea proseli-tilor in sfinta nostre biserice, ve indatorez a face tin regnlament pecare mi-1 yeti presents la reintOrcerea mea fn tare, spre a-1 supine a-proberel Sfintului Sinod ca ast-fel se avem o norms de nrmat pentrntote tars; pane atund se va nrma dupe prescriptiile actualulni regula..ment al S-tulni Sinod, cu privire la aceeavi cestiune.

De asemenea in cestiunea corurilor mixte aveti deja ordinal No. /98pe care din net Tg invit a-1 educe la intooma indeplinire cat mai nr1gent posibil ava cum a hoterit Stul Sinod.

Nedejdnesc ca cele ce 'ml ve1i Impertevi anul acesta tate de stereo,generale a clerulni bisericilor, va fi nn progres fate de cele ce am

-aflat pentrn anal trecut.gi

QO

www.dacoromanica.ro

Copie dupe raportul P. C. Protoerea al pla9ii de.jos din Capitala, sub .No. 392 din 15 Decembre 189Tcatre Sf. .Ifitropolie.

.malt Prea Sfinfite Stapane,

Potrivit art. 46 din regulamentul pentru punerea in aplicare a legetclerului mink, sub- sorisul fa'cend inspectil bisericilor din cuprinsul a-sesta p15.0, cu cel mal profund respect v5 supun la cunostintii ode ceam intimpinat si observat in decursul anului corent cn privire la mer-sul for moral si material,

1) Mai tote bisericile oa zidurl Bunt solide si in acelasi timp bine-intretinute de Epitropiile respective, afar& de biserica Barbittescu Vechitircare este vechie i orgpatil pentrn care in anul. 1896 on ocasia inspeo-tiel ce am fault pentrn prima 6r5, am Maas atentinnea parohulul siepitropiel respective de a Ina seriose masnri pentru a o repara sett aoladi in loon-I alta float, earl la rindu-le mean asigurat c6 vor stgruia se oonstrui o nonft biserioa, adgogand oil biserica, deja are o sum5,6re-care de bent pe ling& ajutorul ce qi Onor. PrimKrie a Capitalel -edispusg, a da yi in care stop a obtinut i o pantacuz5, de la Sfinta Mi-tropolie sub No. 250/97 spre a mai sauna ajutOre si de pe la piosil ores-tini si dup5 cilte mi s'a, spus de prointele paroh respectiv, la prima-vara viit6re se va pune incepnt luero.rilor. Biserica Popa-Nan oa con-strnctie de si pare a mai dura find grouse zidirea, ins& se v541 ore -careoripitturi dup5 oat se observ'6, este forte veohe, s5 las c5. In interiorpicture find atilt de invechita si afnmatg, able se mal pots distingesfintil, oeea ce m'a recut ca on de ate orl am avnt ocasie pentrn two.care in localitate s5, atrag deosebith hare aminte Parohulul si Epitrepiel respective (notind si in condioa de inspectie) ca sa is mksurilecnvenite pentrn a repara radical cid contrarif se va inchide, rSspun

si

www.dacoromanica.ro

.584 RAPORT

sul ce am primit a fost ca biserica eyelid un be pe care l'a lnat Onor.Primarie. en banil ce vor primi ca plats pentru acest be gi on ceea oedie ea mai are biserica, se vor sill sit construasca o alts biserica nouipang, acum insa, nu ved nici o roiycare.

2) Biserica pronumiti Urea filiala la parohia Foiyor de ffi ca con-structie presents mare soliditate, in interior insa, picture afumata yiinvechita; la acesta biserica insa serveyte Preotul Gheorghe Ionescu,care, mi-a declarat ca serveyte apr6pe gratnit, cad salariul leginit n'aprimit de la Onor. Primgrie de oat pe trel trimestre, la inceput duds'a pus in aplicare legea clernlni mirean, ler de atunci Inc 6ce Onor.Primarie n'a mai voit a da pentru personalul gi intretinerea acestel bi-serial nici un ban, pretextand ca numita biserica este ctitoricasca gi as-ta-di se gasesc in viata membri descendenti al fondatorilor cum de exem--plu D6mna Eufrosina Pancescu, care urmazo. sit Intretie sa platescapersonalul bisericel in oestiune. Gasindu-se in o asemenea positinne, preo-tul a cerut voe Sfintel Mitropolil i s'a Acordatca sa theme in ju-decati pe Onor. Primarie, ceea oe facend la oea din urmg, infatiyare cea avut la Onor. Tribunal in Mina de 20 Octombrie a. o. Preotul a per-dut. Vgdendu-se ast-fel, a chemat in judecata pe D-na Eufrosina Pau-cescu, cad la rinds -i yi D-sa refusg, a intretine gi plati personalul (pro-cesul pendinte la judele ocolulni respectiv) pang, mum, ast-fel se ga-sesce bigerica. Nu cred de prisos a adaoga ca in cestinnea, acesta, sub-scrisul am supus la ounocitinta Inaltel Loeotenente Mitropolitane cu ra-portul No. 286 din anul trecut i dacg. nu am mai revenit motivul, a-foot ca am ateptat pronuntarea Onor. Tribunal, ceea ce dupg cum ft--rata s'a ificut in defavorul preotulul.

3) La oimitirul Serban-Voda (Bela) aunt doi ant aprope, de dad s'a,terminat capela ce s'a cladit in mijlocul-timitirului, care oa construe-tie yi stil presintg, o estetica, demnit de admirat cti negrecdt urma ca a-cest cimitir eta de des visitat de lume sa aiba o asemenea capela; insade atunci stii, inohisa, mcrtivul fiind dupg cum m'am informat, ca, in in-terior mal necesitrt poleitul timplei yi -alte mid montari; ar fi de do-rit ea Onor4 Primarie Capitalel (In sarcina carela oade) sa activeze yi-cu acestea, ca in urmg, sfintindn-se sa path deveni yroprie diferitelor-cerinti din partea famililor decedatilor.

4) Reparatiuni la biserici at fost trel anume la biserica Barba-tescu Not, Alexe gi Sfintul Nicolae (Brogteni) insa la acesta din urma,-piotura a reams a se face la prima-vara, nemal fiind timp. Biserica RadaVas on ocaziunea cladirei internatului teologic a fost vapsita pe dinthug. S'a mal ob %inut invoire de reparatie radicall ci pentru BisericaVergu, insa pang ammo, nu s'at inceput

5) Pe cat- mi-a stet In putinta micile neintelegeri ivite intre nullprgoti le-am trangat la reyeclinta protoeriel; aci este local ored a adgoga-ca din partea nnora am Inti'mpinat reclame pentru inertleari de enoril,pretindend i unil i al %il ca aii dreptate, precnm an fost cu parintilde la biserica Delea Nona call at reclamat pe colegil for de la bi-eerie(' S-ta Treime (crucea de platra) in asemenea imprejurari en greti40 pate lua o solu%iune, de ore ce in arhiva cancelariel protoeriel nu

$i

$i

a

$i

Incrarile.

www.dacoromanica.ro

RAPORT 585,

se gasesce o oopie dup6 tabloul ea s'a format- de comisiunea intocmita,la timp, ou ocasia punerel in aplicare a legel clernlui miren in carese coprindea limits fie -caret enoril i numeral poporenilor ce o corn-pun. Intr'o asemenea situatie imi permit a ruga inalta bunatate a InaltPrea Sfintid VOstre, ea sa bine-void dace credeg a admits sit se fad).intervenire la ()nor. Primarie a Oapitalei ca -s6 trimeti pentrn can-oelaria acelei protoeril un tablot identic, fiind neaparat trebuincios la.resolvarea maws asemeni neintelegeri.

6) La biseriea Sf. Nioolae (Jignita) servege Preotul Mihail Steffinesonavend o enorie forte mica (cea mai mare parte Ebrel) care mi-a recta-mat -verbal ca la spitalul Xenocrat situat In apropiere de a sa bisericarse gasesee de mai mult timp servind ca confesor Preotul Gheorghe Eco-nomul de la biserica Zlatari plasa de sus, en tote ca in tot-d'anna laacest spital, din timp fost deeerventi preotii de la biserica Sf. Ni-coke (Jignita) fiind in coprinsul acestel enoril, rugandu-se a i se Inain consideratie plangerea, care este de ast-fel forte juste, pe catssubscrisnl o supun inaltef aprecieri a Jnalt Prea Sfintiel V6stre.

7) Cu prilejul inspec %iunilor, la oele mal multe biserici am fost gi in Milede sgrbatori, en care ocasiune am observat ca la tele mai multe, am-vonul eta in Were, afara de putine esceptii cum la bisericile Lund,Delea Nona, Slobozia, S-ta Vinery (Herasea) ai Domnita Maga/ uncleclericil propoveduese din °and in sand, aqa fiind, ordinul dat de MaltPrea Sfinjia V6stra, scum de ourind, este forte bine sifenit, fiind un in-demn- pentru eel mai multi din fratil preog, care, pentru a fi esecu-tat, subscrisul am credut mai nemerit a'l tipari in tots, copriuderea In-credintand fie -carol preot &ate un exemplar spre a-1 avea in -vedere, neNei trimitend un ordin circular in care sa subserie fie-care de vedere,de Ore-ce am observat din trecut 06, -unil din -preog iscaliat fare sa.gie ce coprinde ordinul in cestinne. De alt-fel in coprinsul acestel plagaunt fOrte pu((ini preog gi diaconi licentiati in teologie prin -nrmareapti a propovedui, totug cei-l-alg paring care n'att instructie teolo-gica mai superiOra, avend ins& numal patina buniivointa, pot sa aka-tuesca o predict, de Ore-ce et la indemana ream carp de predict

8) In conformitate en dispozigunile iegei clerulul, am observat ai amvizat pe anul trecut tote registrele de stare civila gasindu-le mai petote inute onrat gi in bung orinduela, afara de acelea ale biserieei Sf.Panteleimon, care, nefiind in regula ai abservand on alts ocasia, elaarlips& de ennogtint'a in ale biroueratiei din partea, parohnlui respectiv-preotul C. Angeleseu, conducend Tau afacerile- parohiale, am observatnumitului neglijenta, ineheind in -acelaig timp envenitul proem verbalgi a carol judecare este insa pendinte la Onor. Consistorifi Eparhial.Mid erorl am gasit in acele ale biserioil Papa Nan, dais abservandu-i-seiparohnlui resnectiv s'a indreptat.

0) In privinta buletinelor de naseere, inc6, am observat .6rweare Ile-17nil preo%i Dri min d asethenea buletine dupO oficierea botezulni

Is regneati, liberandu-le in loon le numai certificate din registru ar soucheea a ()Mat .botezul, in aoasta am oredut de eirviinta a le reeomanda ea a-seiteni buletine as se restitue Jailor in drept hipretani certifioatn1

si

si

afi

ci

si$i

regale...

'ea

www.dacoromanica.ro

586 RAPORT

liberat de paroh, spre a se evita incurcatura, gi reclame in urma, dupecum am intimpinat o D6mna, care botezand o fetid la bisericaPops Nan, n'a primit buletinul la timp i. tocmal taraifi &and a intim-pinat diflcultati la insorierea copilulni in 'cola, s'a presentat carecare (din intimplare) gasindu-se i s'a redat.

10) Mai tote Epitropiile bisericilor merg in perfecta armonie on en--cernicii parohi respectivi, cantina a se respecta in totul dispositiunilelegei, afara de Epitropia biserica Slobozia, ai tarns membri departe dea satisface oerinele legit gi regulamentelor in vig6re, afi depaqit de labona orandulala, mergand 5u absoluth neintelegere on cucernicta paroh

-respectiv, ceea ce a dat naqtere la mai multe anchete in localitate qicare afi lost supuse la timp onnostincei malt Prea Sintiel V6stre, ag-teptandu-se o solutiune in acesta spre a se curia ran] qi a se resta-bili linistea qi armonia, de mat dorite, lira de care lucrarile sufer inmersul lor, ba Inca ce e mai mult dupe cat m'am informat personalnlclerical csi functionari alt suferit din canza neprimir91 salarii-lor, care en multi greutate able s'a efectuat acnm in aiva de 11 De-sembre corent pentrn lung Noembrie.

11) Conform art. 30 din regulamentul pentrn pnnerea in aplicare alegei derulni, aub- sorisul en ocaziunea inspectiilor, am rngat gi am trasatentinnea cucernioilor parohi respectiii ca sa infiinteze treptat biblio-teca parohiala staruind pe Naga epitropiile respective ca sa se prevadaprin budgetile ce alcatueso, sumele necesare pentrn procurarea scrierilorreligiose aparute, insa multi din cncerniciele for declarat

afi cea mai mare bane-vointa pentrn acesta, prevaend anpa pnteriEre -care same; Onor. Primarie insa, la aprobarea for gasesce cu cale ale- sterge. Nu pot tram on vederea pe unele din biserici, care fat in-flintat asemenea biblioteci, Intre acestea pot cite S-ta Vineri(Herasca), Laced, Verge, Haefi, Delea Nona, Olari Domnila Bales&

12) De la 1 Iannarie/97 i pang, in present in coprinsul acestei playis'aft efectuat zees convertiri de Ebrei be cresitinism gi qese-spre-aece Ro-mano.Catolici.

13) Cu ocazia und inspectii Silents la biserica Sf. Pantelimon, flindIntr'o Sambatil am gasit pe Preotul Stefan Penesou, care servia SfintaLiturgie; veaand insa cite -va parastase in biserica,', am intrebat pe nu.-maul preot, de ce nu servesce si colegul sf. sale Preotul C. Angelescu?mi-a respuns ca asa e obiceinl, ca al II-lea preot care nu e de rindse Imbraca, be sfiroit, nnmai la parastas, east& procedare gasind'o outotul greqita, constituind o abatere de la regnlele statornicite, le-am re-comandat ca pe viitor sa savirsasci ambii Sfinta Liturgie, cancl all a-semenea ponaeniri; be- Inca pe cat am putut afla pe la undo biserioimarginase, °and se °ere de familie a se face slujba pentru parastas, ontrei preoti si la biserica Deflina de cat dot sat, chiar un singer preot,pe II &lama de la bisericile cele mai invecinate, cars viind,se imbraca, on telonul qi Epitrahil numal la parastas, ne servind Stints.Liturgie. Pe nude am aflat °ate age, ceva le-am observat, recomandin-du-le on strict*, ca pe viitor asemenea slujbe sa se fedi on tote bane-.cuviinVa, imbracindu-se in tote vesmintele chiar de la inceputul servi-

Cu

a'l

cei-l-alti

ca de$i

cei-l-alti

gi

www.dacoromanica.ro

RAPORT,

587

ciulni ai pomenind fie-care la Sfinta Proscomidie, conform prescriptiunilorTar nu, viind pe la sfirffitul slujbel veamintele in subtiOrd ai. intriindIn altar pe dinaintea enoriaailor familiilor decedatilor, producend eelmai nrit efect chiar desgust oelor asistenti.

Acestea le supnn cn eel mai proftuid respect la ennoatinta halt PreaSfintiilor Vbstre cu rugdminte sd bine-voiti a decide, cele oe yeti crede-de cuviintii.

Sunt al halt Prea Sfintiei Vbstreprea plecat prea supns sere.

(as) Protoeret Econom A. Protopopescu.

Copie dupe ordinul Sf. Mitropolit No. 2400 din 12Iunie198, catre P. C. Protoereil a,1 plash' de jos dinCapitals.

Prea Cucernice Ptirinte,

Am luat cunoatintit cu multumire de darea de seams ce o faceti P.C. 'Posted prin raportul general sub No. 392/97 cu privire la stareamorale materiald a bisericel din coprinsul acelel pldaT, pentru caremultumindu-ve pentru modal, inteligent en care atiti a ve achita demisiunea P. C. Vbstre.

Ve bine-cuvintez pdrinteate i ve fao 3ndemn ca ai pe viitor cu a-ceeitai rivnit srt cdutatl a educe indreptdrile cuvenite acolo nnde trebn-inta va cere, imbracind misiunea P. C. Vbstre administrativit In man.-tia dragostel

Prin blind* ai prin dragoste se tindeti a pune pe cale bundsine plitcntd Domnului tote trebile bisericeati ai ale oucernicilor preoti:

Constat cn multumire sufletescii ce in general iubitii mei El sufle-teatiPreotii, ill fee datoria in marginile puteril lor. 11 bine-cuvintezpentru acesta II indemn tot mai molt a se intOrce unit pe altii inrivna duhovnicescit pentru case Domnului, unul pre altul cu dragosteimbrdtiaand, unul pe altul on cinstea mai mare facend ca ast-fel in.-oll4iti la sinul maicel comuneBisericase inradacineze in sufletele-pdstoritilor for iubirea catre cele sfinte interesnl pentru propia formiintuire in domnul.

P. C. VOstre, yeti educe la cunoatinta fie-cdruia dintre cucernicil preotiacesta multumire a mea impextindu-le blagoslovenia mea pdrintescii.

In privinta tebuintel ce o aveti pentru tabloul de confiniele parohie-lor, vets cunOate &I tot on acea adrese, No. 2401, am rugat pe D-nulPrimar sit ye pund la dispositie o copie dupe acegte tablouri, ca est-fel se le aveti. la indemand pentru Ori-ce trebuintd administrativd.

Tot in acestii adresd am rugat pe D-1 Primar pe de o parte se, is.masurT pentru repararea bisericilor care all nevoe a fi reparate, cum se.

"ou

si

si

fratiei.ci

ci

pipi

pi

www.dacoromanica.ro

588 CONE DUPE ORD. ST. MITROP.

tragit atentia Epitropilor mireni din sfatul parohial ca al se conformelegii vi regulamentelor in vig6re, on- privire la atributiunile lor, ca ast-

inceteze cazurile regretabil ce le-am intampinat in unele im-prejurari in acesta privintfi i spar a Onor. Primfirie va educe indrep-tarea ouvenita feta de starea actual& de luoruri,

Ffind. dat c& In predicarea cuvintului Domnului atirnfi totil nrtdejdean6strfi pentru punerea pe buna tale duhovnicesol a ore0inilor qi careWI le asigure sfinta mantuire in Domnul, P. C. V6strit yeti avea totitgrija ca preatil sa predice tot-d'auna cuvintul Domnului cei on nuvor fi in stare sfi'el alcatuiascfi 11100 predicile lor, le yeti pune invedere cfi, at la indemanit destule carti de prediol buna pe care be potutilise In bisericfi.

Nu e destul ca cine-va in Wait a capatat ounogtintele trebnit6re teo-logice, aceste cunoqtinti in fie-care trebue inmultite, indepliniteimprospfitate, cfici ast-fel ceea ce a ortpittat sa evaporezi gi la urmfiremane numal cti suvenirul ca odini6ra a avut ceva cunoetinta, dar s-cum in mai -are. Dorinta fie -carul om qi deci i a preothlui trebue säevolueze necontenit catre destvireit,cfici spiritul lul II reclama a-caste. A stationa in ceea ce a capatat <idea insemnit -a lucre in sensrovers evolutiunel .fire0i a spiritului sea catre tot mai bine 0 mai de-sfivirgit. In cazurile stationare ei geniile se perd ei omul Amine ina-poY de cele mar elementare conoytinte, ale unel culturl generaleabsolut indispensabile ori mai dar mai ales preotulul. El este pus acoloca sa strrducescit in cunoetinte, dar mai ales in virtute, Tar o virtutese practicit cu malt mai bine de un em intreg qi desfivircit de cat al-tul ce nu se sile0e a ajunge la o ast-fel de situatie. In report dredtinsfi cu ounoetintele trebue sa fie ei moralitatea.

Preotul este icona vie a moralului omeniril. Intrinsul as oglindeeteint:raga viat5, religitsfi moralit a pfistoritilor .sti. Orin urmare exemplulvietei lui sa, se piardfi. in admiratiunea dreptilor ei sfurtilor bisericeT,nfizuind &cif apropia pe eat este ell putinca.o fiesfivir0tfi incredere subtote raporturile a creetinilor on care vin in contact.

Pentru acest sfir0t s'a lotfirit infiintarea bibliotecilor parohialeP. C. 1T6strit veti face bine dacit vt yeti da t6tfi sirguinta pentru in-fiintarea lor cat mai urgent.

Nfidajduesc, ca cele ce'ml vets imparta0 anul acesta feta de stareagenerali a clernlui bisericilor, va fi un progres fatfi de cele ce s'att

-aflat pentru anal treout.

fel. sa

4i &3i

feta

pi

#

pi

pi

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI.

Li se ache multnmirl publics loonitorilor Evdoohim Cozma, Cond.Galiti din parohia Manjeilti, imprennt on Meer. Preot Petra Ignatparohnl respeotiv, pentrn ol all oontribnit eel kW on 25 lel la onm-pararea anal rind vestminte preoteritl la biserioa din clisa parohie.

D-na Elena G. Angheleson, Botta Dlul General G, Angheleson, di-Tuind tin rind de perdele pentrn tote io6nele bisericil finale Stint-alDumitzra din parohia Clolanl, jadetul Mehedintl, i Be adnoe malVtimirlpublics.

D-na Profira Harhas qi tiara Maria E. Saveson ail dArnit pentrn-salba Maloil Domain! din biserioa on patronal 8f. Prea Cavi6sa Parrasoheva, oea d'intal nn ban in valor° de 80 banl, lar Ileb, a Bonartui broil In valor° de 5 lel; D1 Cheorghie Hahaz a Wait acelelaill

nn sfegnio de lemn on 11 fofeze in valor° de 50 lel. Pentraa for multamire safietesol, Qi pentra inourajarea simtnini religios Qia altor bine-voitorl oreiltinl donator!, li se adao mnlcnmiri,pnblioe.

Se adao maltamirl D nql Elena Fooa, care a binevoit a &trill nn'rind vestminte preote4t1 oompleote de rips do lanai% alb& on for! Qi.fir, in valor° de 400 lel, pentra biserioa CatedralA sf. Ierarh Nico-la° din parohia MihSilenl, plasa Berhometele, jude%-al Dorohol.

Gheorghe Calapod si Casandra Calapod din comma Britila,plasa Twilit de jos-Trottiq, judetal Buda, d.rnind biserioil par Aisle

biseriol

gi piol!

Sotil

www.dacoromanica.ro

590 DONAT1UNI

Adormirea Maki! Domnulul" din mentionata comane, un rind vest-.mints preoteritl, In valor°, de 150 lel, li se aduo multumirl pnblioepiogilor donator!, pentrn asemenea faptl lindabill.

Se adno multumirl public() D-lul Barba I. 1llihail proprietar care a U-nlit bisericil §ifieet1 din parohia Vddeni, judetul Gorj, un poll-oandrn de alami on 12 sfelnice, lumlnerl necesare pentrn impodobiros intregel biseriol.

D-1 Dino& Rosen lean sotia sa Stana, diraind biserice! parohi-ale on bramul Sf. Nioolae din parohia Bresnita, plasa Motruil de josjudetul Mehedintl, nn rind de oarti legate, 'wise on liters strabune,in valOre de lel 339 ban! 50, It se adno multnmirl publics.

Se aduo multnmirl publics preotuln! paroh din parohia Podovali-§tea, judetul Gorj, pentrn ostenela se depns, inflintand bibliotedparohial& in aces parohie.

D-1 Dimitrie Protopopeson doctor veterinar din Bnouregt! §1 somasa Elena, bins -voind a dona biserioe! din comnna Petrbia judetn1 Dem-bovita nn ioonostas soulptat in valere de lel 38, done sand& de me-tal in valor° de lel 50 si done acopereminte pentra (Jima iconostasbrodate in valor° de le! 20, precum $i D na Gherghina Pr. Marinesena oferit done perdele mute on diferite brodarii in valor° de lel 20.Pentrn aceste, fapte landabile Epitropia snsiisel bisericl le adnce mul-tamirl publice.

D-1 Eagi Hristea Vasilin din orapl Pitegtl, a dlruit bisericel Bo-harl Toplita din jadetal Argeri, nn policandru on 18 flan! In valor°de 200 lel. nna ()anthill In valOre de 30 lel, nna cldelnite, de broiizIn val6re de 20 1. done sfeenioe portative poleite in valore de 20 1.

nn epitaf de stole, galben& in valore tot de 20 lei. Pentrn acestepi6se landabile fapte crestine§t1 'I se ache publics multumirl.

Se adno multnmirl publics D -luI C. Grigora§ din. parohia Arama,oomuna judetn1 Ia°1 care a Unlit bisericel din sus 4isa paro-hei TM rind vestminte preotefti complecte, in volOre de 230 ItI; IsrD-neleMaria Chita °I. Natalia C. Emandi o perdea Impodobitt on ouslturlfrumtse; locuitorul Gh. Gilt din p.4rohia Cinrea tot judetul Ia§! adarnit o candela, de reoltz, in valore de 10 le!, bisericel din paro-hia Clnrea.

Se aduo multumirl publics nrmktorilor crefitinl earl at bine-volt a derni biserioel parohiale on hramul Sf. Gheorghe din nom. Va-lea Ursulul plasa Motrn de jos jnd. Mehedintl cert1 Eli °bleat° dupe,cum se specific& la nnmele fieolrula: Alexandrina Ion Th. Popescu nnaperdea de m&tase la utlile imperltefitT, trel pr000ve1e de m&tase on fru-

filial°

qi

plod

ei

¢i -a

ei9i

Baloesti,

www.dacoromanica.ro

DONATliTNT 591

m6se onsiturl pentrn slintele daruri ql un prosop, tote In val6re de30 10; Maria 0. Nicolololti nna Evanghelie editia Sf. Sinod legati inmarochin qi nu mirnitor de argint tote in val6re de 30 lei; StanoaOh. Popeson nna liturghle editta Sf. Sinod legati in pand In valor°de 8 lel; Anica Grigorie Priotesoin 2 perdele de Omit pentru ulilealtartilui qi nu prosop in valor(' de 8 lel.

Epitropia bisericel Sf. M. M. Voevocil, urbea Botoqanl, educe mul-tnmirl publice ielor Eoaterina V. Timnq qi Raluoa Cfltnisohl, pre-onm *11 Dior C. Bnzilli qi N. Built surorl qi frail a defunotel SofiaStihl potrivit dorintel sale oa eseontorl testamentulul, din soma de1000 lel lAsati Elise! 1)seriol parohiale at onmplfrat nu Epitaf de laOdesa in valor° de 360 lel, all flout nn rind oompleot de veqtmintepreotelt de ItoP, banti in valor') de 365 le1, nu alt rind necomplect

o pdrdea la Maim Domnulul in valor() de 175 lel preoum qi nu &f-lap pentrn aqeq.area epitafalnl (Aeralnl) fn Biserlet in valor° de 100lel, pe care Epitropia biserioil pe tote le-a Insane in inventar.

Li se adno mul%nmirl publice urnittorelor persOne din comma To-porn, judetul Vlaqoa earl at bine-voit a dona biserioil din acea co-muff& ogle o carte bisericesot editura Si'. Sinod legate on pang qipiele qi annme: Preotul Stoian Dahovnionl mined pe Ianuarie;Oantilretul Mita Popeson minelul pe luna Februarie; Volon Sttnesonminelul pe Martie; Loonitorul Barbra Mass:min minelul pe Aprilie; DinnBoulenn minelul pe Mal; Dap Constantin minelul pe Inule, precum qiD-1 Nae Popeson a donat 2 oandele de niohel pentru lo6nele impilra-te01 in val6re de lel 20.

Chiriarchia Du Are! de jos adnoe multumirl publice loonitorilor maljos numitl, earl all Unfit bisericel din eltuna Peqtera, judetul Con-stanta mal multe cirti de ritual bisericese, dnpre cum se aratt indreptul fie-otrula 1)1 annme, Dinn Cool nna Evangelic' legatt on pielemaroehin ; Vasile I. §tefan nna Liturgie ; 16n }lima nu Tipie 41 nuTriod; Dumitru. Staniqo-n un Pentioostar, Neagn nna Pan-hid., Vasil() Bnour nna carte Te-Deum, Rada Gheorghe, Bnonr Caneq

Nicola') Olteann un Octoih mare, Ni t& Sofcea nna Psaltire. Aseme-nea mal adno publice el personelor mal jos notate earl alloontribuit la eumpirarea unel cidelnite cn sama arittatti in dreptulfle-drula, ql Nicola(' Nio15nQ 11 lel; Heinrio kr9canion 10 lel;Stoioa Preda 5 1. I. Spiridon 2 1. Stan Dobrea 1 1. Marin Preda 1let. Constantin Vein 1 L Stana Baur 1 1, Preda 1 1. PetroTudor 1 L Dinn C000q 11.

Chiriarehia Danarel de jos exprimii mnitamirl loonitorilor mai josnotatl pentru obieotele oe ati bine volt a dona biserioel cu serbarea13-411 Voevo4l din parohia Fagitraqui-Voti,jadetul Constauta dupi oumurmezk: Dl. Darstarn nna 1o6n1 Sf. IOn in valor° de 120 lel,

ei

Inna

Merano

imultamirl

aflame:

Ghlitsi

Nina

www.dacoromanica.ro

592 PONATIIINI

uua candela de argint In valoree de' 3I lel; Noise Rada nna ben&Sill Voevodf In val6re de 120 let ei nna candela de argint In Va,16re de 3f let; Gh. Romnicenr, ulna- lmparateritt in val6re- de 12let; Nioolae Soporta nna Mena St Treime ftt val6re de 50 let; GIV.

Gh. Popa nna icon& S-ta Inviere fn val6re de 50 lel; Nicolas Gh.Maier nna ;chi Sf. Nioo lae In val6re de 35 lel; Trim a Lupu tin sferrnio de argint In val6re de 40 lel tar Marin Stanicel 'Ina carte Litur-ghla legate on piele maroohin In val6re de 9 let.

Din partm Sfintel Episoopit a Hu§ilor se adno endures° multlimirlDal Stefan Dobrescu, profesor la Hoed din Bided, pentru ca, t &t-rait biblioteoel paroobiel St din ormul Barlad oartI In valetade 20 lel °I D-lor Petra Petro Qi Petra Condrea, pentru el a-8 metri covor In valor° de 40 lei; D -ln! N. Bujorenu, pentru oi adat aural necesar la poleirea afintelor vase altor obieote 'more deargint In val6re de 40 let; D-net E. Fogtberg pentru ca a oontribu.tou sum de 20 lel la oumpararea unel orlstelnite de amnia, tote pen-.tru biserica Sf. Ills din °rapt' Barlad.

Chirlarohili Dunarel de jos exprima multamir D-lul Ralli G. Ralliproprietarnl mo§iel Orlesoa din Metal Braila, care a- bine-volt a da-rni biserioel Sfintil Voevoc)I din parochia Urlesoa un polioandru debronz on 18 laminar! In valor° de 1000; preonm D-nel CoraliaRail! G. Ralli, care a bine volt a darni tot die- I b eerie! 5 pereohlperdele brodate pentru io6nele Iaaparatesol o imbrioaminte pentru Sf.Mash, alta pentru Iconostas tete In val6re de 300 lel,

Se ache multimirI per8Onelor de mat jos, cart ail flout donatinntbisericet parochial° Adormirea Mabel Domnulul, din oomuna Crumde Jos, Jnd. Patna.

D-na Tasiioa V. Piled ou spesele sale bluest)! ajutorul demunci al poporenilor bisericel ctt patroaul Adormirea Maloof Domnu-lnl din corn. Cruoea-de Jos, Ili on lemnele neoesare oferite de D1,-V,Apostolenn,_ mare proprietar, din nrba Pandit, s'aii Mint un mn-m5r do oaramida, din oar! ail donat bisericel Adorn rea Maim!Domnulut de 80 mil oftramidl de zid. spre a se Intrebnin0 la cons-truirea din not h. sus died biseriol. Dl. Dimitrie Filip, proprietar dinnrba Panoit, ht donat biserioelAdo:mirea Maio! Domnulul un epitaf1)1 o poncho sfefinice mid de alama, In valor° de 120 lel t6te acestea.Dl Ien Pasoaln. paroohian al sna din! bisertol, asemenea donand opereohe efe§nioe de argint de pus pe sf. Prestol, fn valor° de 50 lelamandoni. Dl. Gh. Pupa, a donat biserioel un steag piotorat pe tablein valor° de 60 lel Dl. Constantin Nistor, a donat biserioelSt. Nioolae o drum mica on pedestatz de rout pe at Prestol, de ar-gint,1 In val6re de 70 leld Dl. Iordaobe Mooann a (Wait bis. filial°St Maoist o pereohe doglike de argint plaohei de pus pe a1 PrestolIn valere de 30 lel Mr Dimitrie Filipit din nrba Fault a mat donat

qi

tilediruit

qi

qi

qi

el on

dilate

www.dacoromanica.ro

DONAT1UNI 593

biserioei flliale Sf. Nioolae pendinte de biserioa paroohiala AdormireaMake! Domnulni nn Biopic on trey lamini de alami de pus pe af.Prestol in valor° de 60 lei.

Se adno multumirl pnblice epitropiel paroohiel Isvom-Anestilor, ja-dotal Mehedinti, pentra di a confeqionat no rind vestminte preqesticum $i 3 aoopereminte pentrn Adele dame pentrn biserioa aoeleiparoohiL

D-na Victoria Papazol a daruit bisericel S-tul Ion din Valen! jud.Prahova o candela de argint plaohe in val6re de 60 lei, i se aduoemu4nmirl publics pentrn aoesta pi6s5. fapta.

Se adno multumiri publice pers6nelor pi6se care au daruit obiectesi ban! la biserioa parohiala si illiala din oomnna Amarastil de josdin pl. Balta, jud. Romanali si anume: Petre I6n Begu care a ofritauma de le! 90 pentra un dop de pamInt ramas de la ma! multi eno-riall a! biserioil Sill Voevo41. llie Mitrache Mazilul lei no! 5, lar na-tal pan& la 150 lei s'a dat din banil produsi din vinclarea inmana-rilor de cora curate; on acesti ban! s'a onmparat un stag, val6rea lui150 lei. Theodor Ion Amarason proprietar, o pereche oununil brilantela biserioa filialg, S-tnl Nicolae in val6re de 30 lei. Ilia Mitrica Cin-rel o oovertura de Una la biserica Sill Voevocji in val6re de lel 10.

D-1 Ion S. Parapenn on cheltniala D-sale, oare se ridica la sumade 12,000 lei, a reoonstruit biserica filial& on patronul S-tul Ion Bo-tezatord din oatnnul Baraitarul; lar urmatOrele pera6ne all contri-buit la infrumnsetarea ei on nrmatorele obleote: D-1 num Dumitresondin Mizil a (limit biserioel un polioandru de &lama in grentate de150 kgr. on 18 lnmini in val6re de 500 lei. D-1 .Alexe R. PopesouSub-Directorul fabrics! Letea si D-1 Costioa P. Ionesou, oats nna can-dela in val6re de 35 lel. D-s6rele Musson din Ploesoi un rind de ef.Aoopereminte si o invelithe brodati pe S-ta Masa in valore de 50lei. D-1 Capital' in retragere Constantin Vasilovschi din Ploesol o can-dela si tin potir In val6re de 80 lei. D-1 Gh. Padurara ajutor de Pri-mar un disc, o steluta si o copie in val6re de 30 lei. D-1 Primar N.Ruse; D-nil D. Gheorghin. T. Nicolal, Gh. SicriOnn si Safta Va-duva din Baraitarn We o candela de 20 lei. Dl. Lazar Bogorod dinPloesoi o candela de 40 lel. Stanica hanul Taroadati Ploesoi si Lazardin Tomsani, 2 °amble in val6re de 26 lei. Ion I. Drighicitt 10 leisi Tudor Ion 4 10, on car! s'a cumparat un rind de Sf. Acopereminte.Obstea loouitorilor din oatnnul Baraitarn1 300 lei si preotnl supra-nnmerar Gh. Gheorghioenn 40 lel, on care s'a turnat nu olopot ingrentate de 117 kgr. Pentra care li se adno mulOmiri pnblioe.

Biserica Ortodox& Romani, 8.

www.dacoromanica.ro

594 DONATItIN1-

Pentrn facerea nnut olo pot la biserioa parohiala on hramnl 8-01Trot Ierarhl din oomnna Islaz, at oontribnit D-nil Principal° Alexan-dra Bibesett qi solia sa D-na Elena Bibeson, proprietar, on 500 let,Ion Polite arendaq, en 60 let, preotul Panteleimon Pr000peson on 20let. D-1 Gh. Dannleson qi Simion Petrov oa Gate 10 let qi alp 216parohient de la 5 let pant la 50 WA, adunitndu-se in total sum, de1034 let, onm qi D-1 Nicola° Spirenn fabrioant de olopote din Ben-reset, pentrn buna Anqitti. qi a ofertel de aliagin oe a flout In va-16re de let 175. Tuturor II se adno multamirl publics.

Se adtio multumirl publioe enoriaqilor din parohia ZaboIntent jnd.Iaql cart at onmparat nu rind vestminte preoteqt1 de matase roll° inval6re de 220 let. Asemenea enoriaqilor din parohia Bivolart de ettreEpitropia respeotivi cart alts eumparat un rind oompleot de vestmintepreoteqt1 in val6re de 160 lot, tar urmatorele poise persona: D-1 T.Diamant qi Vasi le Cklineson, at Unlit oel dintlti una oadelnitg, In va-lor° de 35 let, tar oel al doile una candela in valor° de 6 let. Idembisericel din parohia Tarp]. Podnl-D6e1 loonitornl Vasile Cojoearn adaruit nn sferinie mare de alami on tret fofeze, in val6re de 120 lei.

Epitropia biserkel Tome-Cosma" din oraqal tall, adnee multumirlpublic:a poporenilor earl at dkrait diferite obieote de val6re sus O-mit biseriol qi annme : D-1 I. V. Praja, un felon en Epitrahil, nara-elite qi poise, tote nonit Mute de btofti de matasa qi on fir galben.D-1 D. Borqa una °rue mare de lemn, zngritviti 111 poleitk. D1 I. Gh.Praja, una lama miott de argint poleitk Sill Trot Ierarhl" qi unacarte Brmologhion. D-1 Gh. Stamatopol on sopa sa Eoaterina una per-dea la Males, Domnulnl qi una la prosohinetar, tote de plist, muteon mktlisnri. Onor. Primkrie a oomunet hott a dat 185 let on oare s'aMont nn felon on Epitrahir, nn stihar diaconeso qi pr000vete din a-d5,masok de mtase albastrk on galben qi s'ati reparat tote vestminteleyacht. D-na Anioa Pavlov a ImbrAoat biserioa on luminkr1 de Steleskrbitorl ale Paqtelor din anal onrent.

Se adno multamiri pnblioe din partea Epitropiei, parohiei Draosin,comma Drawn', kid. Boto§ani, of la biserioa parohialk on patronulS-lit m M. Voevodl din jisa parohie, s'aii donat de oktre D-1 lie Ma-ki Mare din comma Copt151 don& prapore de paradli, In valor° de70 let qi de D-na Zoita Gh. &An din nrbea Botoffani, nn rind own-pleat de vestminte preoteqt1 de adamant on mitase In val6re de 150let. Idem, Epitropia oomnnet Tuslura on patronul Sill Imperap dindin parohie s'a donat de °titre D-na Soltana Manole Vatamanu nnWeer In val6re de 8 let. Idem Epitropia biserioil din comuna §1 pa-rohia Dumbrtiven1 of la oapela oimttirnIni on patronul Isvorul Mai-m! Domunlut de la aoea parohie Epitropia a Nod donft efefinioe martde alamk In val6re de 50 let.

MIMEO MINIM.

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI 595

D-1 Colonel Soreson si sotia sa Penelopi dilrnit biserioel Albedin Capita 15, nu olopot In grentato de 192 child EA In val6re de 768lei. Pentru aoestil fapti demnli de lands, Epitropia numitel bisericladuce cAldnr6se multtuniri donatorilor.

Li se adne multumiri public* urmktorilor piosl orestint earl ail oon-tribnit la deoorarea biserioil filiale en hra,mul Adormirea din cAtnnnlNisipi-Ureohesti parohia Dobrotestl. D-1 Diaoonnl Enache Vaomtstrnpentrn policandrn 100 lei; Nicolae Bonin Comeroiant pentrn polioan-drn 114 lei; D. P. Dobrotesen cantaret si D. Borazescu notar un 0o-toih mare in val6re de 28 1. 30 b. I6n Vasi lean easier oomnnal QiI. Dobroteson consilier, tin Triod 28 L 30 b. G-h. Marineanu oftntAret,nn apostol Qi o scar& dnblit In val6re de 19 1. 40 b. Toma PannesoninvAtAtor, Predict le 1nl Mutat in val6re de 11 1. 50 b. Ion Enlohesounna tavk olopotel si o piele cdpri6ra 10 1. 50 b. Gh. Stefan Tara-ban jandarn nn aghiasmatar 9 1. 60 b. the M. Diaoonn 16n din co-mnna Bnoinisn nna oandell la catapetesmit 10 1. Marin Dnmitresondin Caraoal o °andel& de argint la Sf. mir 13 1. Pr. C. Potrescu dinown. Dobrotestl patrn Evanghelisti 4 1. Oprea Stain primal', Ion SanduQi I6n Boruz agrionitor un pentioostar 14 1. Maria Diaoonn Flinn a-jutor de primer nna panshida 2 1. 10 b. Stoian Marineson, agrionl-tor, Rio dulala Proscomidiel 70 b. I6n D. Ivan, corn. Amarlstil de suso tea la olopotnitl 7 1. Gheorghe Pluneson Sergent-Major, nna Evan-ghelie 19 1. Ion Vasileson deco to! tiniohea la olopotniti Nita MihalG. Gonta oomeroiant Dobrotestl blani de brad pentrn invelitOrea clo-potnitel.

D-nil Epitropl al Biserioel on patronnl S -tulul ierarh Nioolae pa-rohia ZberAnil judetn1 Iasi, adue multnmirl publice preotulul PetraFiliorenn parohnl parohiel care a donat biserioel din aoea parobie maimune obleote si anume. Irn rind oompleot de vestminte in valor° de130 lei. IIn potir, o copie, o linguritA, o steluta si discosnl In val6rede 70 1. 0 cadelnitl de whit rplaohe In val6re de 25 lei ed unMeer de 16,1)11, in valor° de 15 lel. Tot numitul preot sir nnire onD-1 Vasil° Sumanarinl at pus dnsumena fn biserid in val6re de 80lel. Aped D-1 Petraohe Chelan a oferit nn Meer de oftnepi In val6rede 8 lel. I6n Antohi nn Dicer asemenea In val6re de 8 1. I6n °he-°lea un llicer de canepi In val6re de 6 lel si in emit D-na Sma-randa Tudose o oandeli de argint plaoh6 in val6re de 1 1.

Se adno multumirl publice personelor car! all Mont donatinni Bi-seriall filial() en patronagiul sfintil Martirl Gheorghie si Dimitrie dincomnna Gorgaun plasa Podgoria indetul Mnsoel: D-nil Epitropl al ad-ministratiel aseztimintelor spitalnlnl Branooveneso si sfinta BiseriogDomnita Masa. din Buourestl at. dArnit biserioil o crate pentrn sf.prastol, o olden* de argint, ambele snfiate on am in val6re de lel300; asemenea un rind de odAjdil preotestl compleote do mare val6re.12 minee vechl, nn predicator si mai mnite cart! bisericestl. D-1 Ni-

at

www.dacoromanica.ro

596 DONATIUNI

colae D. Chiriac din Bncurefitt a dgruit nu policandrn de metal gal-ben en opt lumangrl in valore de lei 200. Preotul titular parohDimitrie Stgnescu Sachelarie all plgtit zugravela din noti a tamplelbisericel nude aunt in iconite mid 12 apostoll, 12 prasnice impUrg-tent, prooroct Qi mat mull sling in val6re de lei 130 ; asemenea unaicons, mare imporAtescg, sfintta Gheorghe §i Dimitrie hramul Biseri-eel in valore de let 25; Idem imptirate§tt din mijloc care pingaonm, nu all Post let 20 paste tot let 175 plus alte imbungtatirl. D-1Constantin Ionid avocat on sotia sa Elisaveta all Unlit trot Tooneimp6rgte§t1 Maim Domnulut, D-1 Christos Qi sfintil imphatt in val6rede let 90. Micolao Van Transilvgnenn on sotia sa Llena una icontlsfintu Nieolae in val6re de let 20. Ionitg Colea skim on sotia saEcaterina, una hong giant I6n Botagtorul lei 20. Ilie Wean pro-prietar on sotia sa Firica una kola sfintu Ilie let 28. Nicola() C. Geo-glovan ail zugrgvit din not cruces de sus de la tampli r6stignirealet 20. Constantin C. Vlad on sotia sa Ana all Unlit steagul on hra-mul botezul tut in valore de lei 25 let. D-1 Alecn Emanoil mareproprietar Qi epitrop al biserioil at darnit, nude §ed femeile patraiaone impergte§t1, Maim Domnulut, sfinta Filofteea sfinta Ecaterina,

Varvara inteun tabloti, un epatrahir, tret candela de metal gal-bone, Ic6na Domnulut Christos Qf alte inbungttitirt in valore de lei129. Aleon N. Gioglovanu on sotia sa Teodora asemenea o icong. impgratescg uncle §ed femeile, sfintal Teodor Tiron §i Haralambie in va-l6re de let 20. D-na Pirko, sotia D-lut Ilie Menu on ajutorul altorfame! asemenea all Unlit pe cuvi6sa Paraschiva in val6re de lei 20.D6mna Elena G. Mclean patrn perdele la ignele imp6rItelt1 natio-nal° lucrate on fir §i borangic in valore de let 24.

Se aduc multumiri publice enoria§ilor cart at font damt biseri-oilor din clituna Chipere§t! filiala parohiel Opri§anil judetul Nal pre-cum §i a color ce at bins -voit a veni in ajutorul reparatiel bisericelfilial° din clitnnul Chipere§t1 parohia Opri§enii, en dlferite sumo §1 a-nnum D-1 Tgnase Chiriac din olituna Opri§enit, comuna Tutora all bine-voit a dona bisericel parohiale din (lin ootung nna perdea de stagde lank pentru u§ile imp6rtite§t1 nn acoperAmint de creton la jert-feint° ambele costand suma de 12 lei. D-na Maria I. blioarescu dinlag a bine-voit a doua aceleeell biserid nu stihar adgmascli de lingcostand suma de 38 let D-na Maria Zamfir Preot din 'all a bine-voita dona biserioil din oltuna Chiperegti aces parohie un epitrabil. D-naAna Petrea Odoba§1 din comuna Tome§tit a bine-voit a dona aceleea§1biseriel dou6 perdele albe pentru ickele Imptirgte§tl. Vasile Trn§ 21. 50 b. Catrina I. Agapi 5 1. Gheorghe Agapi 5 1. Costache Gogol3 1. Gh. NicolaA 2 1. Gh. Ciuntin 5 1. Ion BarlOnn 5 1. V. ChirilgCrete 5 1. N. Blihlitg 5 1. V. PastrIvam 2 1. Gr. Anisiet 2 1. Th,BarlOnn 2 1. Gh. Bistrioenn 2 L Th. Brndea 5 1. Ilie alscaleson 20let. I6n Petroviel 4 1. Ilie Petroviot, Bnour Dan, Const. Trn ki D.Ungurenn fie -pare oftte 2 L Gh. Stan 50 b.

Ili

*le

qi

flI

of

www.dacoromanica.ro

DoNariuNI 597

Chiriarhia Dunirel de jos educe multumirl pnblloe D -ne! Po lixeniPaspati din nrbea Braila, care a oferit biserioel Cu serbarea Whitt!Apostoli Petra. Qi Pavel din rpm urbe nn Epitaf In valor° de 500 1.Prom' qi loonitornlui fitefan Obrocara, on sotia, din parohia Ceacirnjudetul Braila, earl all oferit biserioel din aoea parohie o faVt pen-tru Sfinta Masa alta pentru ieonostas, ambele de etamini borateon lank in val6re de lel 20. 1

Se adno moltumiri public° D-lul V. Busoviol Qi sotiel sale Mariaoar! ail darn it bisericel on patronnl Sf. Nicolas din parohia Aronenn,oemuna judo %ul Iaol an st Potir nu Discos ambele de argintimitate on anr; far Mint° le Protosinghel Victor Constantine= Preotservitor Biserieel Catedrale a of. Mitropoli! Moldovel, asemenea a &t-rait acelel biseriol, nna :true imbrioati on argint Qi suilatit en anr.

Chiriarhia Dnnarel de jos lance mnl#tmirl publiee pers6nelor mal josnotate, oar! at bins -volt a dona biserioel on serbarea Sf. Apostoll dinparohia Potur, judetul Taloa, oblectele mat jos notate, dupe cum ar-med: D-nil Dimitrie Tanasof ic6na Maid' Nu! in val6re de 150 lei;Dimitrie Ceased igna Sf Apostoll impodobita en o perdea de dan-tell In val6re de 115 1. ambit din nrbea Tnlnea; Wein S. Chinof dinPotur iobna Si. Nicolas fn val6re de 90 lei; Costache Dimir loona Sf.Gheorghe in val6re de 110 lel; Tinase Mita bona Sf. Atanasie 30lel; Dimitrie Pan ait icon St Apostoll format mio 20 lel; Petri It.Gheorghe io6na SL Ion Botezatorn1 in val6re de 90 lel; Nicolae I6nemu la oatapetesma val6re 20 lei; Gheorghe Sultan io6na Mutattorah!, val6re 90 Id; Colin niev o truce mare valor° 25 lel qi Mon'mot o perdea 3 1.

Chiriarhia Danarel de jos adnoe multamire publioa D -lu! I6n Do-brieann, care a oferit biserioel Sf. Dimitrie din parohia Casimcea ju-detul Taloa, nn Epitaf in valor(' de lel 120; prom D-In! PeninMichal, oars a oferit, tot pentru 4.tsa, biseriel, nn polioandru in va-16re de 100 let

Chiriarohia Duniril de jos adnoe multnmirl publice personelor ma!jos numite, oar! all oferit biserioel of. prof. I6n Botezatorul din Ga-latl oblectele lee se 'grata fn dreptut fie-otireia aflame: D-1 Loon Ma-team functionar. nn eeasornic de perete, in val6re de lel 25; Gh.N. Iorga Cu sotia -ea Antonia an polieandru de alami 7nasiv on 55lumini in 'val6re de 400 1&; D-1 Locotenent I6n Fantanaru on sotiasa Ecaterina o candela de argint de China, in valor° de lel 25; 1)-1P. Gheorghift, meseriav, nn lan% de der, in val6re de lel 11 D-1 LD. Argintesou vantaret, o stingit6re de oandele, val6re de 5 lei.

D-1 Mihail ferigorie Brideson, ooriati al blooded Popa-Tatu prig

qi

Fit

qi

qi

Eli

In

ei

www.dacoromanica.ro

598 DoNAT1uNi

testament &and danie ens ginl biseriol soma de lel 2000, pentrnaoesti fapti pi6s4 i se adnoe multttrairl pablioe.

Li se adno mult-nmir! pnblioe Dial Iovan Zana qi sotie! sale Sto-lana oar! at onmpirat si &Limit biserioel ou hramnl St Nioolae, dinparohia neap-de-ens jnd. Dolj, un polioandrn de alamit in val6re delel 480.

Din partea albite! Episoopil a Husilor se adna e8,ldur6se multrimirlD-lul Antip Brotio din attune, 1:Incest% oomuna Bnhiestil, jade a1 Va-slut pentrn 435 a donat biserioel on hramul Adormirea Maloil Dom-mile" a parohie! Unoestl nn clopot in val6re de 300 lel.

Familia Ghioa din Iasi, In memoria roposatel sale mame D-na Agri-pina A. Jora nisonUt aiieleson, a donat biserioel St Nioolae" dinoomuna Trifestl jutletul Roman, nn rind de vestminte preotestl, deatoll mItase on fir si un rind de pr000vete in val6re de 350 lel. D-1Ion Grigorin din Roman, a darnit biserioel S-til Voevotlia din urbeaRoman, un rind de vestminte preotesti si un rind de pr000vete, totede stela de m5,tase on fir, in val6re de 300 lel, si D-1 Ernest Gr.Virnov, proprietarnl moqiel Soft/teasel din judetul Roman, a darnitbiserioel parohia1e St Nioolae" din Sofraoest! oomuna Trifestl, nnaoristelnitl, de metal, pentrn botez, In val6re de 60 let Tutnror aces-tor donator! li se adno olldnrese multumirl.

Stolan §tefan grldinarn, oare a oontribuit la pardosela Biserioelfinale, on hramul St I6n Botezittorul, din oltunul Olooveni, oomunaValea Dragulul, plasa Negoestl, jndetul Ilfov, on soandurl de -brad,in val6re de 177 lel, Epitropia it adnoe multnmirl pentrn.aoestit 'apt&lindabill.

D-1 Ianon Antoneson proprietarnl mosiel Obedeni on ooasinnea sfin-telor s5r1Atorl ale nasterel Domnulal Ilene Christos, a Unlit ace-lel Iliseriel nn aooperimint pentrn sfintni prastol own si 4 ohilogramelumin5.r1 de polioandru okra ourati, pentrn oare i se adnoe multnmirlprin pnblioitate spre indemnnl qi al altora.

D-1 C. Vasilovschi olpitan in retragere din Ploestl, on ooasinneaboteznlul unul fill al s5ti In (Curd Bitriltar oomuna Drietnestil aUnit biserioel flliale din met qatun un rind oompleot de vestmintepreotestl de atlas min qi on bante de fir alb, in val6re de 180 lel.Pentrn oare i se adnoe multnmirl publioe.

D.1 Mihal St. Pornmbitg, comersant qi epitrop al Biseriell on hra-mill sf. I6n BotezItorul, comnna Pntinelti, jridetn1 Vlasoa, impreunkon soda sa Teodora all darnit aoelel biseriol cloud oandele de argint

1.

www.dacoromanica.ro

Ym.boNAT1UNY 599

suilate on am In valor° de 240 le', pentra care li se adno mulVumirlpublics.

IM1,O

D4 Teodor I. Minuet( antreprenor de plidure a Unit biserioildin comma Cop bent judqul una sobi de fler Qi lemnele ne-oesare pentra 131(31141W Biserioel. De asemenea D-1 G. Catigera admi-nistratorul moqiel Copal:du a Unit biserioel nn epitrahir de mitaseIn color!, pentra oars R se adno numiWor donator! multumirl prinpublicitate. .

Se adno mulpmirl public(' persdnelor earl alt avut bona-vointi, dea contribui la onmpirarea noel sobs de for la biserioa parohiall dincomma Obedenl. D4 Grigore Radu leson 2 1. Nioolae Brtinduq, 1 1. P.D. Colfesou 1 L Dr. C. Constantineson 1 L 50 b. C. Ionesen 2 1. N.Lixandrn 1 1. Dumitru Ghebarn 50 b. M. DeptiriOna 1 1. Pr. N. St n-°Meson 3 1.

D-1 Nit, L. Gog6(ie proprietar In Ploeso! a &trait bisericel din co-mma Cornetn Cuib o evangelie, ediVa Sf. Sinod on garniturl de ar-gint In valor° de 30 lel, pentru care i se mince multiunit! public°.

Preotul parch I. time a Unlit biserioel parohiale din parohia Corbnjudo ul Buzg i, nn epitaf In valbre de 40 lel qi nna Evangelie cos-Mud 20 leL D-na Maria Pr. Untie dono perdele In val6re de 15 lel.D-na Victoria Pr. .Angelesen, an aooperemint o p615, pe of. Mastcostand 15 lel. D-na Elisavet9, Boolneson a dat nna sveri la n§ileplrfitegt1 oostand 15 lel. D-na Andriana I. Popeson nna perdea valo-rand 5 1. D-na Sultana S. Popeson asemenea nna perdea la tim-

pentrn care li se adno mnAumirl publioe.

D-1 Epitrop Ion G. Stinson a d&rnit bisericel parohiale Adormirea" din Una Mizil, dou5 perdele de 1314 ousnte on lanurl, pentruio6nele Imp5rate§t1 In valor° de 40 lel. Asemenea Qi preotul P. Io-nesea a flout on spesele sale un geamlic In fata biserioel parohialedin parohia Qi comnna radina oostand 1P5 leL Pentrn care li se a-adno mulOmirl publice.

Chiriarhia Dun5,rel de jos aduce multumirl publics piolilor °refit-in!mal jos notati, enoria°1 al biserioel on serbarea Isvorul Mabel Dom-nulul" din Galatl, earl alt contribnit la oump5,rarea nnul olopot pen-tru numita biserid, on suma aratati In dreptul fie-earth, anume;Alexandra Elefterie, tiefal statiel 400 1. Nicola° Manta §eful depo-situlul 300 lel; Hagi I. §tenneson 40 1. .Alexe OaprOnu 40 1. §tefa-naohe N. CD,rniel 20 1. Manole Lefter 20 1. Saohelar C. Perjn 20 lel;Ghip, Zaharia 20 1. N. Melisarata 20 1. Ion T5,r5,buO 20 1. Gh Smen10 1. Th. Lefter 10 1. Vasil° Brilnzi 10 L Ghip, Hag! Ioneson 10 1.Carol Robert 10 1. Tine°, Gheorghin 10 1. Andre! Nioolat. 10 1. Ste-

Vlagoa,

giIm-

gipla

gi

www.dacoromanica.ro

60G DONA/111Ni

rea Wallin 10 1. N. Danilesen 10 1. Marin Oheorghiti 10 1. I6n A-postoleson 10 L qi Constantin Mani 10 1.

D-1 Colonel I. 11. Papadopol, proprietarnl Moqiel tielliresoa pendintede area parohie, a Unit bisericel parohiale Adormirea M. Domnulul,nu rind de vestminte preoteqt1 In val6re de 130 lel, pentrn care ise ulnae multumirl publiee. IN

D 1 Ion* Raduleson, f'doOnd donatinne biserioel parohiale on pa-tronnl Sf. Treime din parohia Virttqa judetul Ialomi a, nn Epitrahir,trel procovete qi o polit pentrn ioonostas- tote de mdse qi In val6rede lel 100 i se adnoe tultumirl publics.11.

Chiriarehia Dnnirel de jos adnoe multnmirl public° perm:Snell:Jr maijos nnmite earl all bine-voit a oferi biserieil on serbarea Acoperamin,tul Maid! Domnulul din parohia Pelitlia, judetul Constanta, obleotelearitate In dreptn1 annme: Dibrel Elena Minculeson, In-vet§,t6re din numita parohie, care a oferit doni sfesnice pentrn Sf.Prestol, In val6re de 30 lel; o Imbrielminte pe Tetrapod doo fetepentrn Sf. Prestol brodate in val6re de 25 L Eoaterina Hagi Lazardin nrbea Constants, care a oferit a oandeli de argint, in val6re de30 lel; D-lul Gh. Cain din cotana Trajan, care a oferit io6nele: Nas-cores Mitntaitornlul qi Botezn1 Mintnitorulul In val6re de 50 lel. D-nelEoaterina Marinesen pentru darairea unel fete pentru proscomidie inval6re de 15 lel; D -lu! Alexandra P. Lunge, tare a dirnit nn aco-per5.mint pentrn Ioonostas ; D-lor Gheorghe qi Nicolae Popa earl alldirait tote sfintele vase in valor° de 200 lel,

,,O.D-1 Bliluti Gh. Stingi, din oraqnl Cralova, a darnit o eolimvitri

de emelt In val6re de 45 lel, bisericel filiale on hramul Sflntul Ni-colas, din oomuna Drgoteqtii, judetul Romans*, pentrn acesta of randy.i se adne maltumirl publics pentru Indemnul qi al altora.

D-lor Mna Anastasio Dutesen, Mafia ilia Cojocarn, B5.1aqa R, Iorga,Barba Galceson, Marin M. Militarul I6n B. Ciontesou din °minaMimosa, judetul God luorind EA darnind bisericel parohiale din a-cea looalitate un rind vestmintete bisericesti nationals In val6re de100 lel, Epitropia Is educe multumirl pnblice.

Dq6ra Maria Istratie a Incrat brodat un vesmint pentrn aft-tele vase, In val6re de 10115 qi d/ruit bisericel din parohialin jud, Dolj. Pentra acestl ofrand5, Epitropia &duce multumirl publioe.

fie-care% qi

qi

§i

qi'La Calara-

'I

www.dacoromanica.ro