03 memoriu tehnic consolidare dn 28b botosani

7/29/2019 03 Memoriu Tehnic Consolidare DN 28B Botosani

http://slidepdf.com/reader/full/03-memoriu-tehnic-consolidare-dn-28b-botosani 1/32

CONSOLIDARE VERSANT PE DN 28B

KM 63+800 – 64+200 FAZA: P.Th.+D.D.E.

VOL. I - PIESE SCRISE SI PIESE DESENATE

Beneficiar: C.N.A.D.N.R. - S.A. – DIREC Ţ IA REGIONAL Ă DE DRUMURI ŞI PODURI IAŞI

Obiectiv: Consolidare versant pe DN 28B km 63+800 – 64+200 Proiectant: S.C. PROEXROM S.R.L. Ia şi

Nr/Data: 680/10.10.2011

Exemplar nr. Revizie nr. Beneficiar Întocmit Verificat

- C.N.A.D.N.R. S.A. –D.R.D.P. IAŞI S.C PROEXROM S.R.L.



S.C. PROEXROM S.R.L. 2

FOAIE DE SEMNĂTURI

1. Ing. DAN CARASTOIAN ..........................................

2. Ing. MAFTEI GEORGE ..........................................

3. Ing. OPREA STEFAN ..........................................

4. Ing. ANTONESCU ALEXANDRU ..........................................

Verificator tehnic atestat M.L.P.A.T

Dr. Ing. Nicolae BOŢU ......................................




B O R D E R O U

A. PIESE SCRISE

I. MEMORIU TEHNIC

1. Date generale.2. Descrierea generală a lucrărilor.3. Situaţia lucrărilor existente.4. Lucrări proiectate.

I. Zid de sprijin din beton armat pe piloţi foraţi de diametrumare;

II. Lucrări de eliminare a excesului de apă de adâncime -Drenuri sifon;

III. Chesoane din beton armat;IV. Lucrări de întreţinere/remediere a drumului.V. Canale de colectare şi de debuşare a apelor pe

versantul stânga al drumului;VI. Sistematizarea şi vegetalizarea versantului stânga al

drumului.5. Organizarea de şantier.6. Căile de acces, căile de telecomunicaţii.7. Programul de execuţie al lucrărilor. Grafice de execuţie.8. Trasarea lucrărilor.9. Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor de şantier;10. Măsurarea lucrărilor.11. Laboratoarele contractantului şi testele care cad în sarcina sa.12. Curăţenia pe şantier.13. Relaţii între contractant, consultant şi entitatea achizitoare.14. Protecţia muncii şi măsuri pentru paza şi stingerea incendiilor.

ANEXA I. Breviar de calcul privind re ţ eaua de pilo ţ i fora ţ i de dimetru mare din beton armat, dispu şi spa ţ ial, rigidiza ţ i la partea superioar ă cu un radier sub forma unui zid de sprijin din beton armat

ANEXA II. Breviar de calcul privind dimensionarea chesoanelor din beton armat

ANEXA III. Grafic de execu ţ ie a lucr ărilor

ANEXA IV. Program de urm ărire a execu ţ iei în faze determinante

ANEXA V. Program de urmarire a comportarii in timp




ANEXA VI. Program de între ţ inere, monitorizare şi exploatare a canalelor deschise

ANEXA VII. Program de între ţ inere, monitorizare şi exploatare a re ţ elelor de drenuri sifon şi a re ţ elelor de evacuare

ANEXA VIII. Antem ăsur ătoare

B. PIESE DESENATE

1. Plan de amplasare în zonă P002. Plan de situaţie cu soluţii proiectate P013. Profil logitudinal zid de sprijin din beton armat P024. Profile transversale 1-1’, 2-2’, 3-3’ P035. Profile transversale 4-4’, 5-5’, 6-6’ P046. Profile transversale 7-7’, 8-8’, 9-9’ P05

7. Profile transversale 10-10’, 11-11’, 12-12’ P068. Profile transversale 13-13’, 14-14’, 15-15’ P079. Plan cofraj și armare rigolă ranforsată monolit P0810. Profile longitudinale rețele drenuri sifon D0111. Detalii constructive cămine de vizitare drenuri sifon D0212. Detalii armare cămine de vizitare drenuri sifon D0313. Profile longitudinale debușeu și canale de coastă D0414. Detalii constructive chesoane C0115. Plan cofrare și armare pereți cheson circulardin beton armat C02

16. Plan cofrare și armare placă chesondin beton armat C0317. Detalii de execuție foraje orizontale C0418. Plan cofraj și armare piloți L=20.00 m R0119. Plan cofraj și armare zid de sprijin R02




I. MEMORIU TEHNIC

CONSOLIDARE VERSANT PE DN 28BKM 63+800 – 64+200Faza: P.Th.+D.D.E.

1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii: "CONSOLIDARE VERSANTPE DN 28B, KM 63+800 – 64+200"

1.2. Amplasamentul:Judeţul: BOTOŞANILocalitatea: DN 28B, KM 63+800 – 64+200Comuna: COP ĂL ĂU

1.3. Titularul investiţiei: C.N.A.D.N.R. – S.A. – DIRECŢIAREGIONAL Ă DE DRUMURI ŞIPODURI IAŞI

1.4. Beneficiarul investiţiei: C.N.A.D.N.R. – S.A. – DIRECŢIAREGIONAL Ă DE DRUMURI ŞI PODURIIAŞI

1.5. Peoiectant de specialitate: S.C. PROEXROM S.R.L. IAŞI

2. DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR

2.1. Amplasamentul lucr ării.

Amplasamentul studiat este situat pe DN 28B la kilometrul 63+800 – km 64+200 stânga în extravilanul comunei Copălău, judetul Botoşani.




Drumul Naţional 28B asigură legătura între judeţul Botoşani şi judeţulIaşi, respectiv între oraşul Târgu Frumos şi municipiul Botoşani.

În urma ploilor torenţiale din perioada 2005 – 2011, pe sectorulcuprins între km 63+800 – 64+200, pe partea stângă a drumului s-adezvoltat o amplă alunecare de teren a versantului de SV al colinei pe

care se desfăşoară traseul drumului.

Fig. 2.1. Încadrarea în zon ă a DN 28B km 63+800 – 64+200

Alunecarea de teren se desfăşoară pe o lungime de aproximativ400 m, prima treaptă de desprindere fiind la o distanţă de 5–10 m faţă demarginea părţii carosabile. Pe unele zone, faţa de desprindere prezintă înclinări de 90º, diferenţa de nivel între coronamentul alunecării şi primaterasă fiind cuprinsă între 3,50 și 6,00 m.

Pe zona afectată de alunecare drumul prezintă acostamente şişanţuri neimpermeabilizate, iar îmbracămintea părţii carosabile din betonde ciment prezintă fisuri şi crăpături. Pe suprafaţa terenului din corpulalunecării s-au identificat numeroase fisuri şi zone de băltire a apeipluviale cu vegetaţie specifică.

Pe partea stângă a drumului este amplasată conducta deaducţiune a apei potabile care deserveşte oraşul Flămânzi. Datorită producerii alunecării de teren, aceasta a rămas descoperită /suspendată pe o lungime de aproximativ 4,00 m. Ulterior, conducta a fost scoasă din




uz, alimentarea realizându-se printr-o nouă conductă amplasată subşanţul de pe partea stângă a drumului.

Evoluţia vegetaţiei de la suprafaţa versantului indică faptul că alunecarea de teren de pe amplasamentul analizat este mai veche, iar înultima perioadă cu precipitaţii abundente, aceasta s-a reactivat.

2.2. Clima şi fenomenele naturale specifice zonei.

Clima zonei este temperat-continentală cu puternice influenţeexercitate de masele de aer continentale, dinspre E, care imprimă climatului un caracter continental cu nuanţe excesive.

Acest caracter excesiv este evidenţiat atât vara, când circulaţiamaselor de aer continental dinspre E-NE condiţionează, împreună culipsa precipitaţiilor, călduri mari şi o secetă accentuată, cât şi iarna, cândinvaziile de aer subarctic sau cele provenite din dorsala anticiclonului

euro-asiatic provoacă scăderi pronunţate ale temperaturii sau viscoleviolente.

Temperatura medie anuală variază între 8,3°C în NV jude ţului, laDorohoi, şi 9,2°C în E-SE, la Stef ăneşti (între vară şi iarnă se înregistrează amplitudini termice mari, de 25°C – în iulie valor i medii de20,5°C, iar în ianuarie de -4,5°C).

Temperatura maximă absolută (39,4°C) s-a înregistrat la Boto şani,la 17 august 1952, iar minima absolută (-32,5°C) la Dorohoi, în datelede 15 februarie 1911, 1 februarie 1937 şi 11 şi 12 ianuarie 1940.




Fig. 2.2. Harta cu reparti ţ ia tipurilor climatice

Precipitaţiile înregistrează cantităţi relativ mici pe întreg arealul judeţului Botoşani, însumând 569 mm anual (în medie) la Botoşani şi452 mm la Avrămeni.

Vânturile predominante bat dinspre NV, cu o frecvenţă medie de

3,8 m/s, urmate de cele dinspre SE, cu o frecvenţă de 18,7% şi o viteză medie de 2,8m/s.

Frecvenţa mare şi abundenţa precipitaţiilor atmosferice din ultimii2-3 ani, au constituit cauza principală a unor fenomene destructive cumar fi: alunecări de teren, creşteri ale nivelului apelor subterane şi desuprafaţă, inundaţii, eroziunea solurilor... Pe de altă parte au fost şi lungiperioade de secetă cauzate de procesele atmosferice anticiclonice şiadvecţia aerului cald de origine tropical-continentală sărac în vapori deapă.

Din punct de vedere tehnic, raionarea climatică a teritoriului

naţional, încadrează amplasamentul studiat în următoarele zone: presiunea de referinţă a vântului, mediată pe 10 minute qref

= 0,7 kPa, conform NP–082–04 „Cod de proiectare. Bazeleproiectării şi acţiuni asupra construcţiilor. Acţiunea vântului.”

valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol s0,k =2,5 kN/m2, conform CR 1–1–3–2005 „Cod de proiectare.Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor.”

Adâncimea de îngheţ se consideră la -1,10 m, de la cota terenuluinatural sau amenajat, conform STAS 6054-77.




Fig. 2.3. Valori caracteristice ale presiunii de referinta a

vantului, mediata pe 10 min., avand 50 de ani interval mediu de

recurenta

Fig. 2.4. Harta cu adâncimile de înghe ţ

2.3. Hidrografia

Reţeaua hidrografică prezintă o densitate slabă (în medie 0,43–

0,62km/km

2

), teritoriul judeţului Botoşani fiind delimitat, la V şi E, decursurile superioare ale râurilor Siret şi Prut, care colectează toate râurilemai mici ce drenează suprafaţa judeţului.

Spre valea Siretului îşi îndreaptă cursurile Molniţa, Bahna, Vorona,Pleşu, iar spre Prut, câteva râuri cu debite mai mari, printre care Volovăţ,Başeu şi cursul superior al Jijiei cu afluenţii săi Ibăneasa, Sitna, Miletinş.a.

Din cauza variaţiilor mari de debit, au fost construite peste 150 deiazuri, atât pentru regularizarea cursurilor apelor, cât şi pentrupiscicultură, irigaţii şi alimentării cu apă a localităţilor, cele mai multeaflându-se în luncile v

ăilor Jijia, Sitna

şi Ba

şeu.

Apele freatice sunt dependente de regimul precipitaţiilor şi detemperaturile ridicate din sezonul cald. Cele care apar la baza crestelorşi a frunţilor de terasă au debite mari şi calităţi ce permit folosirea pe planlocal. Izvoarele din dealurile joase au debite reduse şi un grad demineralizare la limita de potabilitate acceptat.




2.4. Geologia specific ă amplasamentului.

Din punct de vedere geomorfologic zona amplasamentului se încadrează în Podişul Moldovei, în extremitatea sudică a CâmpieiMoldovei. Privit în întregul său, Podişul Moldovei se prezintă ca un

ansamblu de platouri, dealuri şi coline ale căror suprafaţă coboară spreS-SE.Podişul Moldovei, relief de dealuri şi coline, s-a format pe fondul

litologic al depozitelor sarmaţiene (constituite predominant din argile sinisipuri cu unele intercalaţii de calcare şi gresii) şi al aranjamentuluistructural cvasiorizontal (uşoară înclinare NV-SE).

Majoritatea dealurilor se prezinta ca platouri, formate pe seamarocilor mai dure (calcare si gresii), cum sunt platourile: Tansa-Repedea,Dealul Mare, Fălticeni etc. (cu înălţimea medie de 400 m). Uşoara înclinare spre spre SE şi intercalaţiile grezo-calcaroase au favorizat, sub

acţiunea apelor curgătoare, apariţia de cueste.Din punct de vedere geologic, zona se află pe unitatea structurală majoră, Platforma Moldovenească.

Platforma Moldovenească este unitatea geologică situată în faţaCarpaţilor Orientali, de care este delimitată la suprafaţă de faliapericarpatică. Are o serie de trăsături de relief imprimate de litologiadepozitelor constituente. Pe cea mai mare parte a platformei relieful afost sculptat în formaţiuni Sarmaţiene (argile şi nisipuri cu intercalaţii decalcare şi gresii).

Soclul este alcătuit din paragnaise plagioclazice şi ortognaise roşii

sau cenuşii cu microclin. Totul este străbătut de filoane cu pegmatite. Peaceste probe s-au făcut datări de vârstă absolută rezultând vârstecuprinse între 1390-1583 milioane de ani (Proterozoic).

Cuvertura are o grosime însumată stratigrafic 2500-6000 m.Depozitele constituente au vârste de la Vendian superior, apoiPaleozoică, Mezozoică şi Neozoică (Meoţian). Pe intervalul Vendiansuperior – Meoţian procesul de acumulare a evoluat în diverse bazine desedimentare. Pe intervalul menţionat procesul de sedimentare nu a fostcontinuu existând unele întreruperi. Funcţie de acestea, care au generatlacune de sedimentare, au fost separate 3 cicluri mari de sedimentare: 1)

ciclul Vendian – Devonian; 2) ciclul Berriassian – Paleocen (?Eocen); 3)ciclul Badenian – Meoţian.La acestea se adaugă depozite Cuaternare, mai ales terasele ce

însoţesc arterele hidrografice. Platforma Moldovenească este oplatformă tipică la care fundamentul este acoperit cu o cuvertură groasă de câţiva mii de metri. Din întreaga cuvertura aflorează numai depoziteCenomaniene, Badeniene, Sarmaţiene şi Meoţiene.




Formaţiunile întâlnite în zonă amplasamentului studiat aparţinSarmaţianului şi Cuaternarului.

Sarmaţianul este reprezentat prin depozite variate, cupredominarea argilelor, siltitelor, marne si nisipuri, dar se mai întâlnescgrezocalcare şi calcare, dintre care calcarele oolitice constituie un

element frecvent şi specific. Prima entitate stratigrafică a Basarabianuluisunt considerate Argilele cu Cryptomactra, ca urmare a caracteruluiregresiv al Sarmaţianului, şi a căror parte inferioară apare la zi în zonaTodireni – Santa Mare unde coincide cu limita Volhinian – Basarabian.Limita superioară a acestora este greu de precizat datorită lipseipunctelor fosilifere, aşa cum este la sud de municipiul Iaşi.

Cuaternarul Sedimentele cuaternare din Moldova sunt constituite în cea mai mare parte din depozite loessoide puternic transformate, cuintercalaţii de pietrişuri, soluri fosile si aglomerări de şiroire.

Loessul este o rocă de culoare galbenă, gălbuie sau brun roşcată,

slab compactă şi neomogenă cu zone carbonatate, cu zone prăfoase şicu intercalaţii nisipoase.Loessul brun roşcat, datorită plantelor care s-au dezvoltat din

abundenţă, este mai bogat în oxizi de fier şi carbonaţi de calciu şi are ostructura granulară care îl apropie de podzol.

Loessul cleios, care se găseşte în zonele mlăştinoase, este lipsitde carbonat de calciu şi se prezintă ca o argilă plastică gălbuie.

Pe crestele dealurilor, şi pe tot întinsul platourilor mai înalte,loessul este omogen, pe când în văi şi pe pante est neomogen.

2.5. Zona seismic ă

Din punct de vedere al macrozonării seismice, conform P100/2006,zona studiată se încadreză în următorii parametri:

• acceleraţia terenului: ag=0,16g• perioada de colţ: Tc=0,7 s




Fig. 2.5. Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioadade control (colt), Tc a spectrului de raspuns

Fig. 2.6. Harta zonarii teritoriului Romaniei in termeni de valori

de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag, pentru

cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani.




3. SITUAŢIA LUCRĂRILOR EXISTENTE

Ca documentaţie de referinţă s-au folosit:- “Expertiză tehnică – Consolidare versant pe DN 28B, km 63+800

– 64+200”, nr. 416/15.06.2011, întocmită de S.C. PROEXROM S.R.L.

Iaşi. - “Studiu geotehnic – Consolidare versant pe DN 28B, km 63+800 –64+200”, nr. 414 / 14.06.2011, întocmit de S.C. PROEXROM S.R.L. Iaşi.

În urma ploilor torenţiale din perioada 2005 – 2011, pe sectorulcuprins între km 63+800 – 64+200, pe partea stângă a drumului s-adezvoltat o amplă alunecare de teren a versantului sud-vestic al colineipe care se desfăşoară traseul drumului.

Alunecarea de teren se desfăşoară pe o lungime de aproximativ400 m, prima treaptă de desprindere fiind la o distanţă de 5–10 m faţă demarginea părţii carosabile. Pe unele zone, faţa de desprindere prezintă

înclinări de 90º, diferenţa de nivel între coronamentul alunecării şi primaterasă fiind cuprinsă între 3,50 şi 6,00 m.Pe zona afectată de alunecare drumul prezintă acostamente şi

şanţuri neimpermeabilizate, iar îmbracămintea părţii carosabile din betonde ciment prezintă fisuri şi crăpături. Pe suprafaţa terenului din corpulalunecării s-au identificat numeroase fisuri şi zone de băltire a apeipluviale cu vegetaţie specifică.

Pe partea stângă a drumului este amplasată conducta deaducţiune a apei potabile care deserveşte oraşul Flămânzi. Datorită producerii alunecării de teren, aceasta a rămas descoperită pe o lungime

de aproximativ 4,00 m. Ulterior, conducta a fost scoasă din uz,alimentarea realizându-se printr-o nouă conductă amplasată sub şanţulde pe partea stângă a drumului.

Evoluţia vegetaţiei de la suprafaţa versantului indică faptul că alunecarea de teren de pe amplasamentul analizat este mai veche, iar înultima perioadă cu precipitaţii abundente, aceasta s-a reactivat. Pentru oimagine mai clară a evoluţiei alunecării de teren se prezintă mai jos unortofotoplan din anul 2008, peste care s-a suprapus ridicarea topografică actuală.




Fig. 1. Evolutia alunecării de teren 2008 – 2011

4. LUCRĂRI PROIECTATE

Stabilitatea versantului este afectată de mişcarea apei subterane,atât direct, prin presiunea hidrostatică, cât şi indirect, în urma proceselorde antrenare hidrodinamică a pământurilor necoezive care intră în

alcătuirea versantului. Cauza principală care a dus la producereaalunecării de teren pe tronsonul de drum studiat o constituie prezen ţafilmelor şi straturilor centimetrice de nisip, care în prezenţa apei, trec înstare de curgere, cu pierderea completă a rezistenţei la forfecare.

Au fost întâlnite două niveluri freatice cu caracter ascensional: unulla -5,00 m faţă de cota terenului natural, cu stabilizare la -4,60 m şi unulla -10,50 m faţă de cota terenului natural, cu stabilizare la -10,00 m.Ambele niveluri s-au interceptat în zona unor straturi centimetrice saufilmelor de nisip. Corelând cu analiza de stabilitate a versantului laaceste două adâncimi se găsesc şi suprafeţele cu potenţial ridicat de

alunecare.În vederea consolidării versantului, precum şi a eliminării cauzelor

care favorizează instabilitatea acestuia s-au proiectat următoarelelucrări:

I. Zid de sprijin din beton armat pe piloţi foraţi de diametru mare;II. Lucrări de eliminare a excesului de apă de adâncime - Drenuri

sifon;

Contur alunecare de teren 2011

Contur alunecare de teren 2008

spre Iasi

s re Botosani




III. Chesoane din beton armatIV. Lucrări de întreţinere/remediere a drumului.V. Canale de colectare şi de debuşare a apelor pe versantul stânga al

drumului.VI. Sistematizarea şi vegetalizarea versantului stânga al drumului.

I. Zid de sprijin din beton armat pe piloţi foraţi de diametrumare (coloane)

Zidul de sprijin din beton armat pe piloţi foraţi de diametru mareø880mm, are ca scop, împreună cu celelalte soluţii, să consolidezedrumul naţional DN 28B în zona afectată de alunecări.

Pentru o mai buna discretizare a liniei terenului şi pentru o cât maibună eficientizare a muncii, atât în proiectare cât și în executie, zidurilede sprijin au fost concepute pe tronsoane de 10,50 m (37 tronsoane), cu

înălţimea de 4.00 m.Pentru a nu se produce fisurări din cauza temperaturii şi pentru

schimbarea de aliniament, s-au prevăzut între tronsoane rosturi de 5 cm.Zidul de sprijin este de tip cornier, compus din două părţi: talpa şi un

perete frontal, a carui faţă în contact cu pamântul este verticală, iar ceaexterioară are o înclinaţie de aprox. 90. În urma calculelor efectuate,pentru a se îndeplini condiţiile de rezistenţă şi de stabilitate, estenecesară fundarea zidului de sprijin pe o reţea de piloţi foraţi dediametru mare (coloane) ø880mm, dispuşi spaţial în fundaţie.

Elementele zidului de sprijin sunt:

A) Zidul propriu-zis compus din elevatie si talpa de fundaţie;B) Coloanele din beton armat;C) Filtru drenant din pietris şi geotextil;

A) Zidul de sprijin propriu-zis

Zidul de spijin propriu-zis este alcătuit din 37 de tronsoane, culungimea L=10,50. Rezultă în total o lungime a zidului de 390,30 m,cuprinsă între km 63+750 şi 64+135. Între aceste trei tronsoane suntprevăzute rosturi de 5 cm.

Zidul este realizat din beton clasa C25/30, armat cu bare

independente de tip PC52 Şi OB37. Acoperirea de beton a armăturiloreste ab=(5÷10) cm.Dimensiunile geometrice au fost alese din considerente de

rezistenţă şi stabilitate. Înăltimea zidului este de 4,00 m, iar lăţimea tălpiieste de 2,90m.

Elevaţia are o lăţime de 45 cm la coronament, iar la contactul cupartea superioară a tălpii are o lătime de 90 cm, rezultând o înclinatie de90; talpa este orizontală cu o grosime de 110 cm. Talpa fundaţiei este




aşezată pe un strat de beton de egalizare în grosime de 10 cm, marcaC8/10.

B) Pilo ţ ii fora ţ i de diametru mare (coloane) din beton armat

Coloanele forate din beton armat au rol de fundaţ ie a zidului de

sprijin dar de asemeni şi rolul de a consolida versantul în zonaalunecării. Coloanele sunt dispuse spaţ ial, pe două rânduri, în sistem"şah", distanţ a interax dintre piloţ ii de pe acelaşi rând fiind de 3.00 m.Diametrul coloanelor este ø880mm.

Un tronson de zid de sprijin cu lungimea L=10.50 m, va aveadispuse 4 coloane pe rândul din spate şi 3 pe cel din faţă, rezultând unnumăr total de 7 coloane. Astfel se obţ ine un total de 259 piloţ i foraţ i dediametru mare pe toată lungimea zidului de sprijin.

Betonul folosit pentru realizarea piloţ ilor foraţ i de diametru mare estede clasa C25/30.

Armarea piloţ ilor foraţ i se face cu carcase de armătură formate dinbare longitudinale, fretă, inele de rigidizare şi distanţ ieri. Barelelongitudinale sunt de tip PC52. Acestea se sudează pe inele derigidizare. Armarea transversală se face cu fretă continuă din oţ el tipOB37.

Pentru asigurarea centrării carcasei de armătură în gaura de foraj,pe barele longitudinale ale carcasei, la exterior, se montează distanţ ierisub forma unor patine de oţ el de tip OB 37. Aceşti distanţ ieri se dispuncâte trei pe circumferinţă.

Încastrarea intre talpa zidului şi coloană se realizeaza prin capetelebarelor din aceasta, care rezultă după spargerea capului pilotului pe olungime de aprox. 1,10 m. Aceste capete de bară rezultate se vor evaza

în interiorul tălpii fundaţ iei zidului de sprijin, fară ca ele să depăşească limitele tălpii fundaţ iei.

C) Filtru drenant din pietris si geotextil

Pentru reducerea presiunii hidrostatice în terenul din spatele zidului,se execută un dren vertical din piatra brută, cu lăţimea de 60 cm şiinălţimea de 1.60 m. La baza drenului se va turna un strat de betonsimplu cu lăţimea de 60 cm şi grosimea de 10 cm, din beton clasaC8/10, cu o panta de 2%. Filtrul este realizat din pietriş sort 7-16, învelit

in geotextil, cu o suprapunere la partea superioara de 20 cm.La partea superioară a drenului Şi la bază este prevăzut câte unstrat de argilă bătută, cu lăţimea de 0,60 m, care are rolul de a opripătrunderea apelor de suprafaţă şi de a nu permite infiltrarea apeicolectate de dren sub fundaţia zidului.

Zidul de sprijin este prevăzut cu barbacane din PVC ø100 mm, cedescarcă apa colectată în rigola din faţa zidului. Barbacanele sunt




dispuse la distanţa de 1m interax, pe toată lungimea zidului, la cotaprevazută în proiect.

Rigola din fata zidului este realizată din beton simplu clasa C12/15,având grosimea de 7 cm, cu dimensiunile din proiect. Evacuarea apleorcolectate de rigolă se va face în şanţul betonat, în trepte, amplasat în

aval de drum, perpendicular pe direcţia acestuia (vezi plan de situaţie).Geotextilul va fi de tip geocompozit drenaj realizat din polipropilena(PP) sau polietilenă de înaltă densitate (HDPE), cu rol de filtrare peambele feţe, simplu.

Săpăturile se vor realiza mecanizat şi manual şi vor fi sprijinite cudulapi, popi şi şpraiţuri. Săpăturile vor fi verificate şi supravegheate de opersoană special instruită şi desemnată.

Verificările se vor efectua la începutul şi sfârşitul programului delucru, şi ori de câte ori persoana instruita va considera necesar.

În cazul cedării şpraiţurilor, muncitorii vor fi îndepărtaţi din incinta

săpăturii şi se vor lua măsuri de suplimentare a acestora.II. Lucrări de eliminare a excesului de apă de adâncime –

Drenuri Sifon

Conform studiilor preliminare efectuate, profilele litologice aleterenului ilustrează două strate acvifere cu nivel freatic ascendent,situate la adâncimea de 4,50 m, respectiv 11,00 m. De asemenea,pachetele de argile cu permeabilitate redusă prezintă intercalaţii de nisip,care favorizează intensificarea infiltraţiilor izolate până la adâncimea de

12,00 m. Aceste infiltraţii coroborate cu scurgerile din orizonturileacvifere, au o influenţă directă asupra declanşării alunecărilor de terence afecteaza versantul stânga al DN 28B, km 63+800 – km 64+200.Astfel, se impune execuţia unui sistem de drenaj de adâncime care să realizeze captarea scurgerilor subterane până la adâncimea de 9,00-11,00 m faţă de cota drumului. Soluţia optimă este cea cu drenuri sifon.

Se va realiza un front de captare de 85 de drenuri sifon dispuse pepartea dreaptă a drumului pe lungimea de 420,00 m cu 5,00 m interax.Frontul de captare va fi împărţit în 5 reţele notate de la A la E, a cărorcaracteristici sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Centralizator retele drenuri sifon

RETEA

Nr.

Cami

ne

Nr.

Fora

je

Camine

sasuri

(buc.)

Lungim

e retea

(m)

Lung.

Subtrav.

(m)

Lung.

Retea

ev.(m)

Gura de

evacuare

(buc.)

Lung.

Sant

ev.(m)

A 17 17 Cheson1 80,0 95,0 7,5 1 160,0B 17 17 Cheson2 85,0 - 97,0 - -C 17 17 Cheson2 85,0 72,0 15,0 1 208,0




D 17 17 Cheson3 85,0 - 89,0 - -E 17 17 Cheson3 85,0 110,0 6,5 1 103,0

Total 85 85 - 420,0 277,0 215,0 3 471,0

Fiecare reţea este compusă din:- puţuri drenante forate până la adâncimea de 14.00 m față decota terenului

- cămine de vizitare pentru protecţia fiecărui foraj;- chesoane pentru amplasarea sasurilor;- sasuri automate amplasate în chesoane;- reţeaua de legătură dintre cămine formată din conductă PVC

Φ315 mm- subtraversări ale drumului realizate prin foraj orizontal- reţeaua de evacuare prevăzută cu gură finală de canalizare şi

rigolă de scurgere către emisar.Pentru obţinerea diferenţei de nivel necesară funcţionării optime asistemului de drenaj se vor construi 3 chesoane forate până laadâncimea de 14,00 m. În incinta chesoanelor vor fi instalate sasurileautomate, dispozitive care evacuează apa captată de forajele reţelei.

Pentru eficientizarea drenajului, în fiecare cheson, la nivelul celordouă acvifere întâlnite, se vor executa câte 6 foraje suborizontale.

Evacuarea apelor captate în chesoane se face gravitaţional princonducte realizate prin foraj orizontal până pe versantul din stângadrumului.

Gurile de evacuare ale conductelor de subtraversare sunt preluatede o reţea de şanţuri care concentrează apa drenată către emisarul aflatla baza versantului.

II.1. Descrierea generală a tehnologiei.Tehnologia de creştere a siguranţei la alunecare a pantelor (taluze,

versanţi), prin coborârea pânzei de apă freatică, utilizând drenurile sifoneste brevetată internaţional şi a fost pus la punct de specialiştii GrupuluiRESS din Franţa.

Tehnologia implică utilizarea unui sistem de “drenuri sifon”verticale, ce lucrează pe principiul sifonării gravitaţionale. Nivelul apei

subterane poate fi coborât până la adâncimea de 9,00-11,00 m faţă deCTA.Acest sistem de drenare funcţionează fără energie, iar fiecare dren

sifon poare fi considerat ca fiind nedezamorsabil datorită rezervoruluiamonte permanent umplut cu apă şi a sasului automatic.

II.2. Principiul sifonăriiPrincipiul legat de dezamorsarea sifonului este descris în Fig. 1.




a. sifon dezamorsabil b. sifon nedezamorsabil c.extremităţile tubuluiFig.1. Principiul sifonării

Astfel în Fig.1a se arată de ce un tub de sifonaj nu poate rămâneamorsat, cu toate că diferenţa de înălţime între punctul cel mai înalt altubului şi extremitatea sa inferioară este mai mică decât înălţimeaeficace de sifonaj H, determinată cu relaţia:

6,731000

x16,1pH a

Θ−

⋅−=

unde:

- pa – presiunea atmosferică cea mai scăzută (la nivelul mării pa≈ 9,50mCA);- x – altitudinea amplasamentului analizat, în metri;- Θ – temperatura apei în interiorul tubului de sifonaj, în grade celsius.

La 200 m altitudine, H ≈ 8,50 m.Aerul fiind mai uşor decât apa va avea tendinţa să urce în tubul de

sifonaj ajungând astfel sa dezamorseze sistemul. Pentru a împiedicaacest lucru, trebuie ca presiunea atmosferică să acţioneze de sus în jos.Realizarea acestei propuneri se poate face în două moduri (Fig. 1b):- Introducând fiecare extremitate a tubului de sifonaj în recipiente pline

de apă.- Dând o formă în U celor două extremităţi ale tubului de sifonaj;Pentru realizarea drenurilor sifon nedezamorsabile s-au folosit

ambele metode: prima pentru extremitatea amonte si a doua pentru ceaaval (Fig. 1c). Astfel extremitatea amonte a tubului de sifonaj esteintrodusă în rezervorul permanent umplut cu apă plasat în interiorulforajului. Extremitatea aval este curbată sub formă de U prin conectareatubului de sifonaj la sasului automatic montat într-un cămin de vizitare.Pentru ca sistemul să rămână nedezamorsabil, este necesar ca lamontare să se respecte planul de referinţă dintre limita superioară a

rezervorului de apă din foraj şi orificiul de eliminare a apei din sasulautomatic.

apă

aer

Plan de referinţă

apă apă

aeraer




1 dren la

fiecare 3..5

Camin de intersectie dren J

Nivel

initia

Camin devizitare

drenul J+1

Dren

Nivel

rabatut

Rezervor

permanent cu

apa

H<H C Tuburi d e

sifonare asociate drenurilo

Evacuare apa

Sasuri

asociate

Camin de schimbare de d irectie

PVC Φ 300mm protectie tuburi de sifonare

Camin aval cu “n”sasuri

Plan de

referinta

II.3. Mod de funcţionare

Principiul care a stat la baza întregului sistem este cel al vaselorcomunicanteApa colectată de puţuri va fi sifonată profitând de pantă, prin tuburi

din poliamida, coborâte până la baza fiecărui dren. Apa este transportată către elementele numite sasuri automate (câte unul pentru fiecare tub desifonaj), care sunt amplasate în chesoanele din beton armat. Sasurile aurolul de a împiedica dezamorsarea sistemului pe toată perioadaexploatării drenurilor. Condiţia esenţială este ca limita superioară arezervorului de apă din drenul vertical să fie la aceeaşi cotă cu orificiulde eliminare a apei din sasul automatic corespunzător (plan de referinţă -

Fig.2).II.4. Sasul automatDeoarece elementul principal al tehnologiei de drenuri sifon este

acumulatorul de sarcină hidraulică, s-a considerat necesară o detaliereprivind realizărea şi funcţionărea acestui dispozitiv (Fig.3).

Tubul de sifonaj principal poate să funcţioneze picătură cu picătură dacă alimentarea drenului este redusă. Această situaţie nu este

Fig.2. Schema de principiu a

unei reţele de drenuri sifon




favorabilă în cazul prezenţei apelor mineralizate ce pot genera depozitede oxizi sau de calcit.

Apa, în drumul ei către partea superioară a sifonului, degajă ocantitate de aer sub formă de microbule. Acestea se unesc, formândbule mai mari la partea superioară a sifonului, creându-se astfel o

subpresiune care favorizează ruperea coloanei de lichid (dezamorsarea).Sasul automat are rolul de a antrena aceste bule spre orificiul deieşire a apei dacă debitul este suficient (de exemplu superior valorii de30l/h pentru un tub de sifonaj de 10/12 mm).

Dacă însă debitul devine inferior aşa numutului “debit critic”, bulelede aer urcă la partea superioară a sifonului, dezamorsând întregulsistem.

După oprirea sifonării, apa continuă să urce în foraj. Reamorsareatrebuie să se facă atunci când debitul de apă este suficient de marepentru a evacua bulele de aer din zona cea mai înaltă a sifonării, până la

eliminare.Construcţia sasului automatic:Schema de construcţie a acumulatorului de sarcină hidraulică este

indicată în Fig.3. Acesta este alcătuit din:- Un tub PVC Φ 63 x 3,2 exterior cu rolul de acumulator de

sarcină hidraulică (1) în care se branşează tubul de sifonajprincipal;

- Un tub PVC Φ 40 x 3,2 format clopot (2) cu orificii de intrare aapei (3) la partea inferioară;

- Un tub PVC Φ 16 x 1,8 interior (4) ce traversează un capac deplastic - aflat la baza sasului - şi se termină în formă de U. Acesttub este tot timpul umplut cu apă şi asigură amorsarea regulată a sasului;

- Un orificiu (5) practicat în tubul formă de U ce permite golireasasului în 2 viteze;

- Un tub PVC Φ10, (6) introdus în capacul de plastic până latubul (4) şi curbat la partea superioară sub formă de U în aşafel încât să intre în tubul (1) până la o adâncime (7), ce vapermite reglarea cotei de amorsare a sasului.




Tub PVC acumulator desarcina hidraulica ( 1 )

Tub PVC ( 2 )clopot

Catre foraj

Sifon principal

Tub PVCinterior( 4 )

Tub circulatie aer ( 6 )

Orificiu deintrare a apeiin clopot ( 3 )

Orificiu eliminareapa ( 5 )

Tub U deregularizareamorsaj

( 7 )

( 9 )

( 8 )

Fig.3. Schema de construcţie a acumulatorului de sarcină hidraulică

II.5. Funcţionarea acumulatorului de sarcină hidraulică:Acumulatorul de sarcină hidraulică este amplasat într-unul din

chesoanele din beton armat. Montarea lui se face respectând planul dereferinţă.

La amorsare, tubul în U este plin cu apă până la nivelul orificiului(5). Sifonul alimentează acumulatorul de sarcină hidraulică (1). Apa intră în clopotul (2) prin orificiile (3), aerul fiind prins în zona tuburilor (4) şi (6).

Când apa atinge extremitatea (7) a tubului (6), aerul nu mai poatesă se ridice în partea superioară a clopotului. Datorită presiunii, aerul împinge apa în tubul în formă de U. In acest moment apa începe să picure prin orificiul (5).

Apa continuă să urce în acumulatorul (1).Presiunea aerului continuă să crească până în momentul în care

apa din tubul în U ajunge în poziţia (8).




În acel moment aerul sub presiune nu mai poate să refuleze dintubul în U; fiind mai uşor decât apa, aerul va pătrunde în masa de apă,detensionând brusc aerul comprimat din partea superioară a clopotului şidin tubul (4). Se ceează astfel un surplus de apă ce amorsează tubul (4)şi sasul. Apa începe să curgă, sasul golindu-se rapid până când apa

atinge un nivel echivalent cu nivelul superior al tubului în U (9).Ea coboară apoi mai lent, până când ajunge la nivelul orificiilorsituate la baza clopotului (3), unde o priză de aer dezamorsează clopotul.

În acest moment nivelul de apă în acumulatorul de sarcină hidraulică şi orificiul (5) permit un debit puţin mai mare decât cel critic.

Când acumulatorul de sarcină hidraulică se opreşte, clopotul segoleşte (1), umplându-l până la nivelul iniţial. Înălţimea de ascensiune aapei în acumulatorul de sarcină hidraulică în momentul reamorsării (îngeneral de cel puţin 1 m), este determinată de poziţia orificiului (7).

II.6. Curăţirea şi amorsarea acumulatorului de sarcină hidraulică Pentru o bună funcţionare în timpul exploatării, întregul sistemtrebuie întreţinut în mod regulat (în general de 2-4 ori pe an). Spălarea şiamorsarea acumulatoarelor de sarcină hidraulică nu durează mai multde o zi.

Spălarea se face cu apă curată introdusă în tubul de sifonaj dindreptul acumulatorului de sarcină hidraulică, cu ajutorul unei pompe deapă. Amorsarea se face instantaneu, după branşarea tubului plin cu apă curată la tubul acumulator de sarcină hidraulică (1).

Execuţia întregii lucrări de drenare comportă 3 etape distincte după

cum urmează:Lucr ări de terasamente.- Lucrările vor începe cu accesul la zona de amplasament a

forajelor;- Platformele de lucru se amennajează prin lucrări de săpătură sau

umplutură.- Pe aliniamentul ales pentru execuţia drenurilor se realizează o

săpătură cu lăţimea de 1,00 m si cu adâncimea de minim 2,00m. În zonele în care vor fi amplasate căminele de vizitaresăpatura se va extinde astfel încât să permita execuţia acestora;

- Pe locurile unde vor fi executate drenurile se realizează căminede vizitare, acoperite cu capace de fontă. Fiecare cămin esteprevăzut la bază cu un radier din beton simplu în care este lasatun gol vertical cu Φ = 400 mm. Pereţii căminelor sunt prevăzuţicu goluri longitudinale prin care va trece conducta PVC Φ = 315mm de serviciu. Acest tub va face legătura între drenuri.

- După montarea căminelor şi a tuburilor de legătură, săpătura seumple cu pământ compactat. Dacă este necesară realizarea




unui dren longitudinal de suprafaţă pentru preluarea apelorpluviale, umplerea săpăturii se va realiza cu geotextil şi pietriş de filtrare. În acest ultim caz la baza săpăturii se va monta untub PVC crepinat, pentru preluarea apelor drenate.

- Se va realiza săpătura necesară montării tubului PVC de la

reţeaua de drenuri până la chesoane, unde vor fi montatesasurile automatice. Se va umple săpătura cu pământcompactat, sau cu geotextil şi pietriş în cazul executării drenuluide suprafaţă.

- Săpătura se va executa manual sau mecanizat cu utilaj uşornumai la adăpostul sprijinirilor. Sprijinirile vor fi verificate şisupravegheate de o persoană special instruită şi desemnată.Verificările se vor efectua la începutul şi sfârşitul programului delucru, şi ori de câte ori persoana instruita va considera necesar.În cazul cedării şpraiţurilor, muncitorii vor fi îndepărtaţi din

incinta săpăturii şi se vor lua măsuri de suplimentare a acestora.Lucr ări de forare .- Se va monta foreza deasupra fiecărui cămin în aşa fel încât tija

de forare să pătrundă prin golul cu Φ = 400 mm lăsat iniţial înradierul căminului

- Se execută forajul cu diametrul de minim 300 mm până laadâncimea de 14 m. Forajul va fi tubat sau netubat în func ţie denatura stratificaţiei terenului.

- Primii 3,00 m de la talpa forajul se vor echipa cu coloana PVC Φ = 110 mm lis cu capac de fund, acesta reprezentând de fapt

decantorul puţului. Zona filtrului se extinde de la 0,50 madâncime sub radierul căminului de vizitare până la limitasuperioară a decantorului şi va fi echipată cu coloană PVC Φ =110 mm crepinat cu fante de 1 mm grosime.

- Între tub şi peretele forajului se introduce pietriş cu Φ = 2-4 mmnoncalcar pentru zona filtrului, respectiv bentonită pe zonadecantorului şi pe zona de 0,50 m adâncime sub radierulcăminului de vizitare.

- Înainte de începerea lucrărilor de montaj a elementelorcomponente, se face o decolmatare a drenului de apa murdară

rezultată după forare şi ulterior o deznisipare .- Odată cu execuţia fiecărui foraj se impune întocmirea unei fişecaracteristice care să cuprindă:

- analizarea sau reanalizarea litologiei, funcţie de care se vorstabili zonele finale de dispunere a coloanelor filtrante în foraje;

- o evaluare sau reevaluare a debitelor de aflux freatic,funcţie de care se va adopta diametrul şi/sau numărul de tuburi desifonaj.




- Se va executa decolmatarea si deznisiparea fiecarui put pana lalimpezirea completa a apei. Deznisiparea se va executa prinpompare cu instalatia air-lift cu un debit cu circa 25% mai maredecat cel optim si nu mai putin de 4 ore.- Se vor executa lucrările de foraj orizontal pentru evacuarea apei

din chesoaneMontarea drenului .- Se introduc tuburile PVC de drenaj cu Φ = 10÷14 mm în funcţie

de debitul pânzei de apă freatică. Aceste tuburi vor avea uncapăt la 0,50 m faţă de baza drenului, iar celălalt va fi legat lasasul automatic corespunzător (Fig.2).

- În foraje se montează tuburile "rezervor" Φ 50 mm de la 0,50 mdeasupra fundului forajului până la gura acestuia. Rezervoarelevor avea o zonă şliţată pentru accesul apei. Fantele se vorrealiza astfel încât limită inferioară a zonei şliţate să coincidă cu

cota planului referinţă de drenare (9,00-9,50 m adâncime faţă de cota terenului).- Se montează sasurile automate în chesoane. Numărul acestora

va fi egal cu cel al tuburilor de drenare a apei (nu neapărat cucel al drenurilor pentru că un dren poate fi dotat cu 2 tuburi dedrenare dacă debitul este mai mare). Cota de montare estecalculată în aşa fel încât orificiul de eliminare a apei să fie laacelaşi nivel cu limita superioară a rezervorului de apă din dren.Acest nivel poartă denumirea de plan de referinţă (Fig.2).

- Se face amorsarea intregii reţele cu ajutorul unei pompe de apă.

Se introduce apă curată sub presiune, pe circuitul invers, de lasas către dren. Se montează apoi tubul de drenaj la orificiul deintrare a apei în sas. Reţeaua va începe să lucreze imediat.

III. Chesoane din beton armat

S-au proiectat 3 chesoane din beton armat, care pe lângă consolidarea locală a versantului dreapta al drumului, îndeplinesc şiurmătoarele roluri:

- asigură diferenţa de nivel necesară funcţionării drenurilor sifon

- asigură camera de vizitare pentru sasurile automate- asigură legătura cu reţeaua de evacuare din aval- asigură drenajul local al versantului dreapta al drumului.Chesoanele vor fi realizate în 5 tronsoane, cu înălţimi de 2 şi 3 m,

iar pentru înaintarea lor se va lăsa o lungime de arc de cerc de 1.13 m,aceasta putând fi modificată funcţie de comportarea în teren.

Se va acorda o deosebita atentie verticalitatii chesonului, pentru ase evita blocarea chesonului.




Pe masura saparii, chesonul coboara. Daca greutatea proprie nueste suficienta pentru a asigura coborarea chesonului deasuprachesonului se aseaza o platforma pe care se pune un lest.

Săpătura pentru cheson se va realiza manual sau mecanizat,funcţie de condiţiile de acces şi de procurare a utilajelor, pământul fiind

depozitat la cel puţin 15 m depărtare.Chesoanele au secţiune circulară, cu diametrul interior de 4.00 m şicel exterior (având formă tronconică) de la 4,90m la 5.90m. Cotainferioară a cuţitului ajunge până la adâncimea de 14.00 m faţă de CTN.La partea superioară, chesoanele sunt prevăzute cu o placă din betonarmat ce are o trapa cu diametrul de 80 cm. Pentru acces se vor montascări pe pereţii chesoanelor

Un cheson este compus din următoarele componente:1. Pereţii chesonului2. Radierul chesonului

3. Placa chesonului4. Forajele orizontale

1. Pereţii chesonuluiÎn interior peretele este perfect vertical. Pentru a înlesni înaintarea

chesonului, faţa exterioară a pereţilor este înclinată cu un unghi de 2 0 faţă de verticală. Acest lucru face ca secţiunea inelară a peretelui să varieze de la grosimea minimă de 45 cm (la suprafaţă), până la valoareamaximă de 90 cm (la radier). Forma tronconică prevăzută are rolul să

micşoreze suprafaţa de contact perete/pământ, reducând asrfel forţa defrecare la lansarea chesonului.Pereţii chesonului sunt realizaţi din beton C25/30, armat cu plasă

sudată STPB şi STNB, şi bare independente PC52 şi OB37.Accesul în chesoane se va face pe trepte de acces montate din 30

în 30 cm. Treptele vor fi confecţionate din oţel beton Ø 20 mm şi vor fiprotejate împotriva coroziunii prin vopsire cu minimum de plumb.




2. Radierul chesonuluiCoborârea cuţitului la cota de fundare proiectată se va face prin

săpătură de la interior sub influenţa greutăţii proprii.Radierul chesonului este realizat monolit din beton simplu C8/10,

având grosimea minimă de 1,30 m. Fundul chesonului va fi neapărat

realizat cu pantă de curgere spre conducta de evacuare. Panta minimă este de 2%.

3. Placa chesonuluiEste de formă circulară, cu grosimea de 20 cm, realizată din beton

C25/30, armat cu bare independente PC52 şi prezintă o gura de accescu diamentrul de 80 cm.

Dacă prin gura de acces nu este asigurată ventilarea optimă, se vadota chesonul cu conducte suplimentare de aerisire.

4. Forajele orizontalea. Forajele suborizontale drenante Φ100 mm, care vor fi amplasateastfel:

- în plan vertical pe 2 rânduri. Fiecare rând va fi dispus în dreptulstratelor acvifere (la 4,50 m, respectiv 11,00 m).

- în plan orizontal forajele vor fi amplasate la cca. 2,00 m interax,nivelurile consecutive alternând sub forma de sah (intercalat). Unghiulfăcut de axele a două foraje consecutive de la acelaşi nivel este de 200.

- înclinarea faţă de orizontală a forajelor va fi de cca. 5°, iarlungimea lor de cca. 15,00 m faţă de peretele chesonului.

Dacă în urma săpăturilor se interceptează alte straturi acviferedecât cele indicate, se va anunţa proiectantul de specialitate.b. Reţeaua de evacuare a apelor drenateReţeaua se va realiza prin foraj orizontal Φ 200 mm echipat cu

conductă metalică protejată la coroziune. Panta minimă la care vor firealizate este de 1%, conform profilelor longitudinale

Forarea se va face din cheson, iar capătul aval va fi prevăzut cu ogură de evacuare către şanşurile colectoare proiectate.

Accesul în cheson se va face prin treptele din oţel beton, iar placachesonului va fi realizată după execuţia în prealabil a forajelor orizontale

de colectare şi evacuare.IV. Lucrări de întreţinere/remediere a drumului.

Pe partea dreaptă a drumului, pentru preluarea şi evacuarea apelorpluviale de pe platforma drumului, dar şi a scurgerii hipodermice de peversant, preluată de drenul din balast amplasat în amonte, se realizează




o rigolă din beton armat, clasa C25/30. Aceasta se realizează pe un patde nisip sort 0,1-1, de 10 cm grosime.

Pe lângă rolurile precizate mai sus, datorită geometriei ei (subformă de zid de sprijin), aceasta are şi rol de sprijinire a taluzului dinamonte de drum.

Rigola este prevăzută cu barbacane φ70 mm, prin care seevacuează apa colectată de drenul din spatele acesteia. Înălţ imea rigoleieste de 1,90 m, iar lăţ imea tălpii este de arpox. 1,95 m. Lungimea totală a rigolei este de aprox. 390 ml.

Pe partea stângă a drumului se prevede, de asemeni, o rigolă dinbeton simplu, clasa C12/15, în grosime de 7 cm, care se dispune pe unstrat de nisip cu aceeaşi grosime. Înălţ imea rigolei este de 30 cm, iar celedouă pante sunt de 1:1 respectiv 1:3.

Pe partea stângă a drumului, se va proteja acostamentul cu unparapet semigreu amplasat după rigola din beton simplu.

Matarea fisurilor apărute în structura rutieră se va executa, înconformitate cu „Normativul pentru prevenirea şi remedierea defecţiunilorla îmbrăcăminţile rutiere moderne" - ind. AND 547-98, după cumurmează:

- cu mastic bituminos, în cazul celor cu deschiderea de până la 5mm;

- cu mixtură asfaltică, în cazul crăpăturilor cu deschidere maimare de 5 mm.

V. Canale de colectare şi de debuşare a apelor pe versantul

stânga al drumului.Apa pluvială sau rezultată din topirea zăpezilor reprezintă un factor

principal în evoluţia versanţilor cu energie de relief ridicată. Acţiunea apeiasupra stabilităţii versantului se manifestă în două moduri:

- prin scurgere de suprafaţă care prin depăşirea vitezelor criticeduce la dezvoltarea fenomenelor de eroziune, antrenare şitransport a aluviunilor;- prin scurgere hipodermică, rezultată din infiltrarea parţială aapelor de suprafaţă în teren.

Lucrările hidroameliorative proiectate au dublu rol:- de interceptare a apei care se scurge neregulat pe versant şi deevacuare dirijată spre un emisar natural

- de transport şi evacuare a apelor preluate din chesoanele dinamonte şi rezultate din drenaj.

Lucrările proiectate cuprind:1. un debuşeu din beton dispus conform planului de situaţie, astfel

încât să preia apa evacuată din Chesonul2. Pe traseul său




debuşeul va prelua şi apele transportate de canalele de coastă de la evacuările Chesonului1 şi Chesonului3. Debuşeul asigură şi colectarea şi transportul apelor pe toată suprafaţa versantuluistânga al drumului. Având în vedere panta mare a versantului,atât pentru reducerea consumului de material şi manopera, cât

şi pentru respectarea condiţilor optime hidraulice de curgere aapei, se impune consolidarea debuşeului fie în trepte, fie cumacrorugozităţi artificiale. Lungimea debuşeului este de 209 ml.

2. Două canale de coasta consolidate cu dale din beton, cu dublurol:- de intercepţie a scurgerilor şi zonelor de băltire din partea avalde drum- de transport a apelor rezultate din drenaj de la evacuărileChesonului1, respectiv Chesonului3 (veyi planul de situaţie).Canalele de coastă vor urmări în general curbele de nivel şi vor

avea descărcare în debuşeul proiectat (conform planului desituaţie). Pentru respectarea regimului de viteza a apei, pantagenerala a canalelor va fi de minim 0,1% şi de maxim 3%.Lungimea totală a canalelor de coastă proiectate este de 602ml.

3. Descărcarea debuşeului se va face în emisarul natural de labaza versantului. În cazul în care condiţiile în amplasament oimpun, se va realiza consolidarea acestui canal de colectareastfel încât să se asigure în timp util transportul şi evacuareaapelor.

VI. Sistematizarea şi vegetalizarea versantului stânga aldrumului.

Lucrările vor cuprinde:- Terasarea în trepte a zonei alunecate, cu suprafeţe în pantă, în

aşa fel încât să nu fie posibilă staţionarea apei prin băltire. Pământul va ficompactat cu mijloace mecanice, în momentul de faţă fiind foarte afânatca urmare a mişcărilor de teren.

- Amenajarea zonele mlăştinoase din vecinătate, cu lucrări de

eliminare a excesului de umiditate de la suprafaţa terenului. Lucrărilespecifice în acest sens sunt: nivelarea şi modelarea terenului, canale dinpământ cu fundul consolidat prin compactare sau înierbare, îmbunătăţirea terenului

- Vegetalizarea întregului versant cu plante perene cu rădăciniadânci şi creştere rapidă. Această vegetalizare are ca scop consumarea




apei de infiltrare înainte ca aceasta să ajungă la suprafeţele cu potenţialde alunecare.

5. ORGANIZAREA DE ŞANTIER

Organizarea de şantier va fi analizată şi fixată de constructorul careva câştiga licitaţia de execuţie, conform legislaţiei în vigoare.

6. CĂILE DE ACCES, CĂILE DE TELECOMUNICAŢII

Accesul la obiectiv se face prin DN 28B fără a mai fi nevoie de ruteocolitoare sau provizorii. Constructorul are obligaţia de a obţineCertificatul de Urbanism şi Autorizaţia de Construcţie şi de a respectatoate dispoziţiile cuprinse în aceste documente, sau în alte disoziţii dateemise de autorităţile locale şi proprietarii de terenuri şi utilităţi.

7. PROGRAMUL DE EXECUŢIE AL LUCRĂRILOR. GRAFICEDE EXECUŢIE

Programul de execuţie respectiv graficul de execuţie a lucrărilor destabilizare este anexat la proiect (vezi Anexa III).

8. TRASAREA LUCRĂRILOR

Pentru întocmirea prezentei documentaţii au fost realizate studii

topografice în sistemul local X,Y,Z. Proiectantul va preda constructoruluiaxele principale (baza de trasare, reperi, etc). Constructorul are obligaţiade a indesi reperii şi de a se îngriji de integritatea acestora.

9. PROTEJAREA LUCRĂRILOR EXECUTATE ŞI AMATERIALELOR DE ŞANTIER.

În “Caietul de Sarcini” se prevăd toate măsurile necesare pentruprotejarea lucrărilor în execuţie, inclusiv a materialelor.

10. MĂSURAREA LUCRĂRILOR.

Cantităţile de lucrări cu unităţile lor de măsură şi descriereapreţurilor se prezintă în documentaţia economică.




11. LABORATOARELE CONTRACTANTULUI(OFERTANTULUI) ŞI TESTELE CARE CAD ÎN SARCINA SA.

Antreprenorul general ce va căştiga licitaţia va organizalaboratoarele de şantier şi va asigura verificarea calităţii tuturor

materialelor puse în operă precum şi a calităţii lucrărilor executateconform “Caietului de Sarcini”.

12. CURĂŢENIA PE ŞANTIER

În vederea asigurării unui flux normal al lucrărilor antreprenorulgeneral al lucrării va asigura ordinea şi curăţenia atât în incintaorganizării de şantier cât şi în zona lucrărilor. Se vor respecta condiţiiledin avize.

La terminarea lucrărilor se vor demonta toate lucrările de organizare

de şantier şi se va curăţa terenul din zonă.13. RELAŢII ÎNTRE CONTRACTANT (OFERTANT),CONSULTANT ŞI ENTITATEA ACHIZITOARE

Relaţiile dintre aceşti factori sunt cele stabilite prin lege. Controlulcalităţii lucrărilor se va realiza permanent conform “Programului deinspecţii pe faze” ce se va prezenta în documentaţiile de specialitatepentru fiecare specialitate în parte.

La începerea execuţiei lucrărilor beneficiarul va stabili modalitatea

de urmărire tehnică şi economică a execuţiei.14. PROTECŢIA MUNCII ŞI MĂSURI PENTRU PREVENIREA ŞI

STINGEREA INCENDIILOR.

La execuţia lucrărilor se vor respecta şi următoarele prescripţii şinorme de tehnică a securităţii şi protecţiei muncii:

- Codul muncii;- Legea 5;- Legea 90/1996;

- Normele republicane de protecţie a muncii aprobate deMinisterul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu Ordinele nr. 34/1975şi 60/1975;

- Regulamentul privind Normele de protecţie a muncii MLPAT9/N15.III.1993;

- “Normele de protecţie a muncii specifice activităţii de construcţii-montaj pentru transporturi feroviare, rutiere şi navale” ediţia1982;



La proiectarea şi execuţia lucrărilor se vor avea în vedererespectarea măsurilor privind prevenirea incendiilor prevăzute în:

- Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şirealizarea construcţiilor şi instalaţiilor aprobate cu Decretul290/16.VIII.1977;

- Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privindprotecţia la acţiunea focului P 118/1983;- Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor – Ministerul

de Interne şi MLPAT 1994;- Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi de dotare cu

mijloace tehnice de stingere pentru unităţi MT nr.12/8.XII.1980

Întocmit,

Ing. DAN CARASTOIANIng. OPREA ŞTEFAN

Ing. MAFTEI GEORGE

03 memoriu tehnic consolidare dn 28b botosani

Documents