004_zoologia vertebratelor_cyclostomata
TRANSCRIPT
Supraclasa AGNATHAClasa CYCLOSTOMATA
ÎNCRENGĂTURA CHORDATASubîncrengătura VERTEBRATA
Lampetrafluviailis
Caracteristica generalăCyclostomata - cei mai primitivi reprezentanţi ai subîncrengăturii. Sunt caracteristiceurmătoarele particularităţi: 1. - Corp alungit, vermiform în secţiune transversală - rotundă sauovală. 2. - Piele nudă, acoperită cu un mucilagiu secretat de către glandele tegumentare.3. - Organele de locomoţie reprezentate prin înotători (dorsală anterioară şi posterioară;înotătoarea caudală de tip protocircar; înotătoarea anală. 4. - Cavitatea bucală este situată îninteriorul pâlniei bucale de formă rotundă. Maxilarele adevărate lipsesc, fiind înlocuite prin plăcidentare cornoase. 5. - Sistemul circulator este de tip închis. Inima formată dintr-un atriu şi unventricul. 6. - Aparat respirator specific, adaptat pa modul parazitar. Ductele respiratorii nucomunică cu cavitatea bucală şi faringele. 7. - Scheletul cartilaginos, cutia cranială simplificată,formată din cartilaje bine delimitate. Scheletul axial reprezentat prin coardă. 8. Sistemul nervosreprezentat prin creier şi tubul nervos dispus dorsal şi paralel cu coarda. 9. Organele de simţsimplificate. Orificiul nazal impar. Organul acustic este reprezentat prin urechea internă cu unulsau două canale semicirculare. Organul optic este pereche, ochi sânt relativ bine formaţi.
Ordo Myxiniformes – cu aproximativ 30 specii ce populează râurile şi mările.Ordo Petromyzoniformes – cu aproximativ 20 specii întâlnite numai în mări şi oceane.
Myxineglutinosa
Aspectul exterior al ciclostomatelor.
1. - cap; 2. - pâlnia bucală; 3. - orificiul bucal; 4. - ochi; 5. - orificiulolfactiv; 6. - organul pineal; 7. - trunchiul; 8. - fante branhiale;9. - înotătoarea dorsală anterioară; 10. - înotătoarea dorsalăposterioară; 11. - pedunculul caudal; 12. - Înotătoarea caudală;13. - papila urogenitală; 14. - linia laterală.
STRUCTURA INTERNĂTEGUMENTUL ciclostomateloreste format din epiderm şi derm(cutis). Epiderma estetransparentă. Din cauza prezenţeipigmenţilor în celulele dermicecorpul ciclostomatelor areo culoare brun – întunecată,uneori cu nuanţe de negru. Înderm se află celule glandularesecretul mucilaginos al căroraumectează pielea. Pe lângăfuncţia de lubrifiant (micşoreazăforţa de frecare între corp şimediul acvatic în timpul mişcării)secretul mucilaginos mai posedăşi proprietăţi bactericideprotejând organismul animaluluide pătrunderea diferitor infecţii
Structura tegumentului la Cyclostomata.
1 – epiderm; 2 – derm; 3 – celule granularesecretorii; 4 – melanofori (celule pigmentare).
MUSCULATURA. În comparaţie cu acraniatele, musculatura ciclostomatelor este multmai bine dezvoltată. Numărul segmentelor musculare (miomerilor) este cu mult maimare. Pot fi divizate segmentele musculare ale ventuzei, regiunii viscerale ale capului,segmentele musculare ale trunchiului şi regiunii caudale, cât şi segmentele musculareale înotătoarelor impare.
Scheletul ciclostomatelor este în întregime format din cartilaje. Convenţional,scheletul poate fi divizat în două regiuni: regiunea cranială şi regiunea axială. Scheletulaxial este format din coardă alcătuită dintr-un ţesut cartilaginos spongios. Coardaîmpreună cu tubul nervos este înconjurată de o membrană conjunctivă ce joacă rol deprotecţie. Dorsal, pe coardă, se formează nişte excrescenţe numite primordiilearcurilor superioare ale vertebrelor. Din punct de vedere evolutiv acestea reprezintăun început de arcuri neurale ale vertebrelor cordatelor superioare.
Musculus supraocularis
Musculus constrictor
Miosepte MiomeriMusculus cornealis
Scheletul Ciclostomatelor
coarda
primordiilearcurilor superioare
canalulneural
capsulaauditivă
capsulaolfactivă
cartilajultrabecular
cartilajuldorsal anterior
cartilajulinelar cartilajul
lateralcartilajul
romboidal
cartilajulsublingval cartilajele
arcurilor branhialecartilajul
peribranhial
SISTEMUL DIGESTIV. Ciclostomatele sânt reprezentate prin forme parazitare şi semiparazitare. Înmarea majoritate se nutresc cu ţesuturile şi lichidele interstiţiale ale peştilor. În cazul înmulţirii înmasă pot produce daune esenţiale pisciculturii. Tractul digestiv începe cu pâlnia (ventuza)bucală înconjurată de papile bucale cu rol de fixare. În adâncul pâlniei se găseşte orificiul bucalînconjurat de plăcile maxilare cornoase. La ciclostomate lipsesc maxilarele adevărate. Acesteasânt înlocuite prin placa maxilară cornoasă superioară situată pe partea superioară a orificiuluibucal şi de placa maxilară cornoasă inferioară situată ventral de acelaşi orificiu. Pe părţilelaterale ale orificiului bucal se află trei perechi de dinţi labiali laterali. Suprafaţa ventuzei bucaleeste acoperită de dinţi labiali cornoşi mici. În cavitatea bucală se află limba înarmată cu douăplăci cornoase laterale şi una centrală numită placa cornoasă dentară.
pâlnia bucală
orificiul bucal
papile bucale
placa maxilarăcornoasă inferioară
placa maxilarăcornoasă superioară
dinţi labiali laterali
dinţii buzeisuperioare
limba cu placa cornoasădentară
dinţii buzeiinferioare
Stomacul este situat în regiunea ultimei fante branhiale reprezentând o dilatare slabproeminentă a intestinului posterior. Tractul digestiv comunică cu intestinul nediferenţiat.Peretele intern al intestinului formează o cută spiralată ce poartă denumirea de valvulăspiralată ce contribuie la micşorarea vitezei de deplasare a hemului alimentar şi la mărireasuprafeţei de absorbţie. Spre posterior, în regiunea pedunculului caudal, intestinul formează odilatare numită sinusul uro – genital care trece în papila uro – genitală. Din exterior papila uro –genitală are forma unei excrescenţe la extremitatea posterioară a căreia se află orificiul anal. Dinglandele digestive este prezent numai ficatul. Acesta se dezvoltă ca o proeminenţă a părţiianterioare a intestinului. Vezica biliară este prezentă numai la formele marine. Pancreasul esterudimentar.
Structura tractului digestiv la ciclostomate (secţiune sagitală).
1. – pâlnia bucală; 2. – faringe (sectorul digestiv); 3. – saci branhiali (sectorulrespirator); 4. – stomac; 5. – ficat; 6. – intestinul cu valvula spiralată;7. – rinichi; 8. – gonade; 9. – orificiul anal ce se deschide în papila uro-genitală.
SISTEMUL RESPIRATOR. Respiraţia se efectuează prin regiunea inferioară a faringelui denumitărespiratorie, ce nu comunică cu regiunea digestivă fiind separată de ultima printr-un sept.Ductele externe se deschid in sacii branhiali unde pe septele branhiale se află lamelelebranhiale. Lamelele branhiale, la ciclostomate, din punct de vedere ontogenetic, sânt de origineendodermală. Sacii branhiali continuă cu ductele branhiale interne prin unirea cărora seformează ductul branhial comun (propriu – zis partea respiratorie a faringelui). Apa, din ductulrespirator intern pe aceiaşi cale este evacuată în mediul extern. Astfel pătrunderea şi evacuareaapei are loc pe aceiaşi cale – prin fantele branhiale. Schimbul de gaze se efectuează parţial şiprin toată suprafaţa corpului.
Fante branhiale
Ducte branhiale externe
Fante branhialeDucte branhiale interne
Duct branhial comun
Structura sistemului respirator la ciclostomate
Sistemul circulator. Sistemul circulator al ciclostomatelor este închis. Structura sistemuluicirculator, în linii generale, se aseamănă cu cel al acraniatelor. Dar, spre deosebire de acestea, laciclostomate este prezentă inima formată din un atriu şi un ventricul. Ea este situată antero –ventral în regiunea ultimei fante branhiale. Ca şi la majoritatea vertebratelor inferioare, laciclostomate prin inimă circulă sânge venos. Ventriculul trece în bulbul arterial de la care spreanterior pleacă aorta ventrală.
Con arterial
Ventricul
Auricul
Vena hepatică
Vena cardinală posterioarăSinus venos
Valvula atrio-ventriculară
Vena cardinală anterioarăventrală comună
Vena jugulară comună
Valvula sino-atrială
Structura inimii la ciclostomate
Structura sistemului circulator la ciclostomate
Inima
v. cardinală anterioară comună
vv. cardinale anterioarede stânga şi dreapta
Artereaferente
Lamelebranhiale
aa. carotide interne
aa. carotide externe
vv. jugulare de stângaşi dreapta
ao. dorsală anterioară
ao. dorsală posterioară
a. caudală
v. caudală
vv. cardinale posterioare
v. subintestinală
v.hepatică
v. port-hepatică
Sinushepatic
SISTEMUL NERVOS. Sistemul nervos central este format din encefal şi măduva spinării. Plafonulcreierului este format din ţesut epitelial lipsit de celule nervoase.
Creierul este format din următoarele regiuni:Telencefalon (Creierul anterior) formează două emisfere. Partea anterioară a emisferelor sealungeşte trecând în lobii olfactivi de la care pleacă nervii olfactivi (I pereche de nervi cranieni).Diencefalon (Creierul intermediar). Anterior - telencefalonul, posterior - mezencefalon.Formează o cavitate denumită de ventriculul al treilea (ventriculus tertium). Dorsal se află oexcrescenţă numită organul pineal (numit şi ochi parietal sau epifiză). Funcţional acest organreprezintă „al treilea ochi”. Antero – ventral de la diencefal pleacă nervii optici (II pereche denervi cranieni) care inervează organele optice. Pe partea ventrală a diencefalului se află unorgan numit infundibulul. În regiunea posterioară a infundibulului se află hipofiza (glandă cusecreţie internă).Mezencefalul (creierul mediu). Este situat între diencefal şi metencefal în acelaşi plan cuultimele două regiuni. Părţile laterale ale mezencefalului, mărite în dimensiuni formează lobiioptici (numiţi şi emisferele mezencefalului). Pe partea dorsală, sub epiteliul neural, se află oadâncitură numită fosa mezencefalului. Pe partea ventrală a mezencefalului, sub epiteliulneural, se află o adâncitură numită apeductul lui Sylvius. Din regiunea antero – laterală aapeductului lui Silviul pleacă nervii oculomotori care inervează muşchii globului ocular(perechea a III de nervi cranieni).Metencefalonul (cerebelum sau creieraşul) ciclostomatelor este rudimentar, lucru este legat dediversitatea mică a mişcărilor efectuate de aceste organisme.Mielencefalonul (bulbul rahidian) - regiunea posterioară a creierului care trece în măduvaspinării. În interiorul bulbului rahidian se află o cavitate numită ventriculul al patrulea(ventriculus quatrus). La exterior cavitatea mielencefalonului este conturată de o fosă sub formăde romb numită fosa romboidală.
Vedere dorsală Vedere ventrală
Lobi olfactivi
Emisferele telencefalonului
Nervii olfactiviNervii olfactivi
Diencephalon
Ganglioni habenulari
Organul pineal
Nervii optici
INFUNDIBILULhipofiza
hipotalamusulEpifiza
Lobi optici
Nervi oculomotori
Telencefalon
Mesencefalon
Mielencefalon
Metencefalonrudimentar
Nervul trohlear
Nervul trigemen
Nervul liniei laterale
Nervul auditiv
Nervul facial
Nervii vagi
Nervul trigemen
Nervul abducens
Nervul liniei lateraleNervii vagi
Nervul liniei lateraleNervul
glossofaringian
Nervul glossofaringian
Structura creerului la CYCLOSTOMATA
Chiasma optică
Fosa romboidală
Perechi de nervi ce pleacă de la encefal:
Nr. Denumirea Locul de plecare Inervare
I Nervul olfactiv lobii telencefalonului epiteliul sacului olfactiv
II Nervul optic antero – ventral de ladiencefal retina globilor oculari
III Nervuloculomotor
antero – lateral de lamezencefal muşchii globului ocular
IV Nervul trohlear limita dintre mezencefal şimielencefal muşchii globului ocular
V Nervul trigemen sectorul anterior almielencefalului
a). I ramură: linia laterală ; b). II ramură:epiteliul regiunii anterioare a corpului, ventuzabucală şi pâlnia acesteia ; c). III ramură:musculatura bucală şi limba
VI Nervul abducens sectorul anterior almielencefalului
musculatura regiunii anterioare a corpului şi acavităţii bucale
VII Nervul facial sectorul anterior almielencefalului linia laterală, sistemul branhial
VIII Nervul acustic regiunea medio – laterală amielencefalului organele acustice (urechea internă)
IX Nervulglosofaringian
regiunea medio – laterală amielencefalului organele regiunii faringiene
X Nervul vag regiunea medio – laterală amielencefalului linia laterală şi organele interne
Linia laterală este reprezentată prin fosete situate în câteva rânduri pe părţile laterale alecorpului în regiunea fantelor branhiale. Fosetele liniei laterale sânt inervate de terminaţiilenervului vag (perechea a X de nervi cranieni). Rolul liniei laterale - determinarea compoziţieichimice, temperaturii, salinităţii, vitezei curenţilor de apă.
Organele de simţ
Organul olfactiv – impar, situat antero-dorsal, pe cap. Capsula olfactivă este unită cu orificiulnazal printr-un tub olfactiv. În interiorul capsulei olfactive (cartilagiul olfactiv) se află saculolfactiv propriu zis. Cu toate că ciclostomatele dispun doar de un singur orificiu nazal nerviiolfactivi sânt perechi. Capsula olfactivă, spre posterior, continuă cu sacul pituitar unit cumusculatura fantelor branhiale. Această formaţiune joacă rol de „pompă hidraulică”. În timpulmişcărilor respiratorii are loc contractarea sau dilatarea sacului pituitar. Concomitent are locabsorbirea sau expulzarea apei din ductele nazale.Organul acustic. Se caracterizează prin prezenţa urechii interne reprezentată prin labirintulmembranos şi sacul acustic oval. La mixiniforme este prezent doar un singur canal semicircular,iar la petromizoniforme – două canale semicirculare. Sacul acustic oval este umplut cuendolimfă în care în stare de suspensie se află otoliţii. Cavitatea internă a sacului acustic estetapetată de epiteliul senzitiv în care se află terminaţiile nervoase ale nervului acustic. De la saculacustic spre creier pleacă nervul acustic pereche.Organul optic. Ochii relativ slab dezvoltaţi sunt situaţi pe părţile laterale ale „capului”. Structuraacestui organ este tipică pentru toate vertebratele. Globul ocular, în exterior, este acoperit cu omembrană fibroasă numită scleră. Partea anterioară a sclerei este transparentă formândcorneea. Sub scleră se află o peliculă de culoare neagră numită membrană pigmentară. Anterior,în regiunea corneei, membrana pigmentară formează irisul care are forma unui orificiu rotund.Suprafaţa internă a globului ocular este formată de retină.
Sistemul uro-genitalÎn calitate de organe excretorii funcţionează rinichii mezonefrotici situaţi dorso-posterior, în
cavitatea internă având forma unor panglici. La larva ciclostomatelor funcţionează rinichiulpronefrotic. De la rinichi, spre posterior pleacă două uretere care se deschid separat în sinusulurogenital (omoloagele canalelor Volf).
Din cavitatea corpului, prin poriisinusului urogenital spermatozoizii şiovulele sânt eliminate în mediulacvatic unde şi are loc fecundarea. Lamixiniforme dezvoltarea embrionarăeste directă, fără stadiul de larvă. Lapetromizoniforme dezvoltarea are locprin metamorfoză, larvele purtândnume de pescoroică. Pentruciclostomate sunt caracteristicemigraţiile reproductive.
Sistemul genital este format din gonade lipsite de ducte. Ciclostomatele sânt unisexuate.Gonadele sunt impare. Gonadele, sub formă de panglică, sunt situate în cavitatea corpului pepartea dorsală a acesteia. În timpul reproducerii gonadele ocupă aproape toată cavitateainternă a corpului. Produsele sexuale maturizate sânt eliminate în cavitatea corpului prinruperea pereţilor gonadelor.