1

Recapitularea noţiunilor de la ştiinţele naturii

I. Echilibrul şi cântărirea

Masa corpurilor se măsoară cu balanţa.

Exerciţiu:

Identificaţi pe balanţa din figură :bara orizontală, braţele balanţei, talerele,

suportul balanţei, acul indicator, scala.

Dacă vreun element lipseşte, desenaţi-l!

Unitatea principală de măsură a masei corpurilor este kilogramul.

Multiplii şi submultiplii kilogramului.

Denumirea Valoarea Simbolul

Tonă 1 000 kg t

quintal 100 kg q

decakilogramul 10 kg dakg

kilogramul 1kg kg

hectogram 0,1kg hg

decagram 0,01kg dag

gram 0,001kg g

decigram 0,0001kg dg

centigram 0,00001kg cg

miligram 0,000001kg mg

t

q

dakg

kg

hg

dag

g

dg

cg

mg

Atenţie!!!: La fiecare treaptă urcată împarţi cu 10

La fiecare treaptă coborâtă înmulţeşti cu 10

2

Exerciţii:

Transformă:

3 kg = ____hg= ____dag

6 t = ____q= ____kg

14 g = ____dg= ____cg

2 dg = ____cg= ____mg

4000 kg = ____q= ____t

700 dag = ____hg= ___kg

8000 mg = ____cg= ____dg

900 g = ____dag= ____hg

Calculează:

500kg+4q=?q

5g+3dg=?cg

2t+50hg=?kg

3t+5q=?kg

Alege raspunsul corect:

-un strugure poate avea :

A. 35 dg

B. 200 g

C. 250 cg

- rezultatul cantaririi unei felicitari poate fi:

A. 40 g

B. 40 kg

C. 40 mg

-un camion poate avea:

A. 3 hg

B.30 g

C. 3 t

Pentru prepararea unei prajituri, intr-o

cofetarie s-au folosit 42 kg de faina si cu 9 kg

mai putin zahar.

Cate kilograme de faina si zahar s-au

folosit, in total, in acea cofetarie?

II. Aria

Locul ocupat de o suprafață în spațiu

Aria suprafețelor se măsoară în m2 (metru pătrat)

Aplicație:

a) Calculați aria unui pătrat cu latura de 10 cm.

b) Calculația aria unui dreptunghi la lățimea de 5 cm și lungimea de 15 cm.

III. Volumul

Toate corpurile ocupă un loc în spaţiu. Porţiunea din spaţiu ocupată de un

corp reprezintă volumul corpului.

Volumul corpurilor lichide se măsoară cu ajutorul vaselor gradate.

Litrul este unitatea principală de măsurare a volumului lichidelor.

Multiplii şi submultiplii litrului.

Denumire Valoare Simbol

Kilolitrul 1000 L kL

Hectolitrul 100 L hL

Decalitrul 10 L daL

Litrul 1 L L

Decilitrul 0,1 L dL

Centilitrul 0,01 L cL

Mililitrul 0,001 L mL

3

kL

hL

daL

L

dL

cL

mL

Atenţie!!!: La fiecare treaptă urcată împarţi cu 10

La fiecare treaptă coborâtă înmulţeşti cu 10

1. Transformaţi:

1000 mL =? L

100 mL = ? dL

10 daL = ? L

200 hL = ? L

40 L = ? cL

3. Calculaţi:

400 hL +300 hL = ? kL

500 L +200 L = ? hL

1000 mL + 700 dL = ? L

430 L + 2 hL = ? daL

2. Comparaţi:

l 200 cL.... 9 L

5 kL…… 30 hL ...... 8 kL

13000 mL....13 L

130 L.....13 hL

230 L.......23 daL

200 cL.......20 L

Ştiţi cum a reuşit coţofana să bea mustul din ulcică?

4. Calculați volumul unui cub cu latura de 1000

cm.

5. Calculați volumul unui paralelipiped cu

lungimea de 10 cm, lățimea de 5 cm și înălțimea de

4 cm.

IV. Densitatea. Plutirea corpurilor

Masele corpurilor depind de materialele din care ele sunt confecţionate, de concentrarea masei.

Astfel, dacă raportăm masa corpului la volumul pe care el îl ocupă, obţinem densitatea

materialelor.

Dacă densitatea unui corp care se află într-un lichid este mai mică decât densitatea lichidului,

corpul pluteşte la suprafaţa lichidului.

Exerciţii:

Spuneţi care din corpurile prezentate mai jos vor pluti şi care se vor scufunda în vasul cu apă?

Explicaţi cauza.

Pe doi ciobani i-a prins ploaia pe drum. Unul şi-a adăpostit oile în peşteră, celălalt le-a lăsat

sub cerul liber. După ce ploaia a stat, turma primului cioban şi-a continuat drumul fără

greutăţi. Ce greşeală a făcut al doilea cioban? Ce consecinţe a avut întâmplarea?

V. Durata

4

VI. Proprietăţi ale metalelor. Circuite electrice simple.

Magnetul este un minereu de fier care are proprietatea de a atrage numai obiecte care conţin fier

(fero-magnetice).

Atracţia este mai puternică la capetele magnetului, adică la poli. Polii unui magnet se numesc

polul nord şi polul sud.

Polii cu acelaşi nume se resping iar polii cu nume diferite se trag.

Magnetizarea este proprietatea pe care o capătă un corp aflat în apropierea unei surse magnetice.

Generatorul electric este un corp care produce energie electrică (o baterie electrică).

Un corp care funcţionează pe baza curentului electric este un consumator de curent electric (de

exemplu un bec).

Daca se leagă o baterie electrică cu un consumator prin intermediul a două fire de metal , se

obţine un circuit electric simplu.

Materialele care conduc curentul electric se numesc materiale conductoare.

Materialele care nu conduc curentul electric se numesc materiale izolatoare.

Explicaţi:

De ce nu există prize în baie

De ce se poate pune degetul pe bornele unei baterii

De ce este interzis jocul la priză

Cum vă puteţi feri de pericolul electrocutării.

Precizaţi enunţurile adevărate (A) şi false (F)

Fierul este un material magnetic

Sticla este un bun conducător de electricitate

Întrerupătorul închide şi deschide circuitul electric.

Completaţi pe caiet:

B

B

M

Ş

P

Î

5

C E

C E

B E

VII. Surse de lumină. Comportamentul luminii

Corpurile care emit lumină se numesc surse de lumină.

Sursele de lumină pot fi naturale sau artificiale.

Corpurile prin care poate trece lumina se numesc corpuri transparente.

Culorile curcubeului formează un spectru. (ROGVAIV).

VIII. Încălzire şi răcire

Corpurile care emit căldură se numesc surse de căldură.

Când vorbim despre starea de încălzire a unui corp ne referim la temperatura corpului.

Termometrul este instrumentul cu care măsurăm temperatura unui corp.

Corpurile care lasă să treacă căldura prin ele se numesc conducătoare de căldură

Corpurile care nu lasă să treacă căldura se numesc corpuri izolatoare termice.

IX. Forţe care determină mişcarea corpurilor

Spunem că acţionăm asupra unui corp în cazurile în care: lovim o minge, împingem o bancă,

tragem o sanie, batem un cui cu ciocanul.

Un corp se pune în mişcare sub acţiunea unei forţe.

Forţa de atracţie pe care o are Pământul asupra corpurilor se numeşte forţă gravitaţională sau

greutate.

X. Mişcare şi repaus

Dacă un corp îşi schimbă poziţia faţă de un reper, spunem despre el că este în stare de mişcare

faţă de reperul ales.

Dacă poziţia unui corp nu se schimbă faţă de un reper, spunem că este în repaus.

Distanţele se măsoare în metrii cu ajutorul unei rigle sau rulete.

Multiplii şi submultiplii metrului.

Duratele se măsoară cu ajutorul ceasornicului.

Unitățile de timp.

XI. Stările de agregare ale substanței