,, managementul activitĂŢii de voluntariat - … · 2020. 3. 22. · managementul activitĂŢii...
TRANSCRIPT
-
COORDONATORI
Alina Mariana Acsinte Mona Elena Cozma
Lucrările Simpozionului
,, MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢII DE
VOLUNTARIAT - OPORTUNITĂŢI ALE
SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT”
PIATRA-NEAMȚ
2019
ISBN 978-973-0-28127-9
-
PROIECT EDUCAȚIONAL
„EMINESCU- CULOARE ȘI CUVÂNT”
EDIȚIA a IV-a
Iunie 2019
LUCRĂRILE SIMPOZIONULUI INTERNAȚIONAL
,, MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢII DE VOLUNTARIAT -
OPORTUNITĂŢI ALE SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT”
În parteneriat cu:
Inspectoratul Şcolar al Judeţului Neamţ
Biblioteca Județeană ,, G.T.Kirileanu” Piatra- Neamț
Instituto Piccole Ancelle di Cristo Re, Napoli
Asociația Interculturală Româno- Elena ,, Dacia” Atena
Asociația Pedagogică „Educatoarea” Neamț
Centre de la Petite Enfence St. Georges &St. Joseph-
Service de Garde en Milieu
Coordonatori: Prof. Mona Cozma
Prof. Alina Mariana Acsinte
Redactori principali:
Prof. Liliana Irofte
Tehnoredactare: Mihuț Irina Elena
ISBN 978-973-0-28127-9
-
A.T.O.R. Banatul de Munte
SÂRBU VIORICA ALINA
C.Ş.E.I. „AURORA”, REŞIŢA, CARAŞ-SEVERIN
Este absolut impresionantă şi îmbucurătoare amploarea pe care au luat-o activităţile de
voluntariat în cele mai diverse domenii. Ceea ce este cu adevărat remarcabil – este dorinţa cât mai
multor tineri de a se implica în tot mai multe activităţi de voluntariat şi de a aduce bucurie în
sufletele celor mai puţin norocoşi. Când se vorbeşte despre acţiunile de voluntariat primul meu
gând zboară la Asociaţia Tinerilor Ortodocşi din Banatul de Munte din care face parte şi fiul meu
de 19 ani.
Voi aminti doar câteva dintre acţiunilr acestor tineri cu sufletul frumos:
„Ghiozdanul cu bucurii” a ajuns în această toamnă la peste 450 de elevi cu situație materială
precară din județul Caraș-Severin. Proiectul se încadrează în parteneriatul Biserică – Școală,
ghiozdanele fiind complet echipate cu rechizite.
Campania „Ghiozdanul cu bucurii”, cel mai amplu proiect umanitar de acest fel implementat
la nivelul județului Caraș-Severin, s-a desfășurat în Episcopia Caransebeșului de la începutul
anului școlar 2018-2019, până în octombrie 2018. Campania umanitară și-a propus să sprijine
copiii aflați în dificultate să meargă la școală. Concluziile voluntarilor implicați în proiect au avut
loc la Casa Corpului Didactic din Reșița. 48.626 de lei au fost costurile ce au bucurat 463 de copii
la început de an școlar, motivându-i pe aceștia, așa cum au afirmat voluntarii campaniei, să
continue școala. Acțiunea a fost inițiată de Asociația Tinerilor Ortodocși din Banatul de Munte și
a fost sprijinită de Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin, unități de învățământ din județ și
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin. Colectarea fondurilor s-a realizat în toate bisericile
Eparhiei Banatului Montan. „În cifre este o creștere evidentă a campaniei în ceea ce privește
valoarea ei, dar noi credem că, câștigul mai important și cert pe termen mediu și lung este
implicarea a cât mai multor categorii sociale, practic comunitatea a venit alături de Biserică și
de Școală. De asemenea, la fel de importantă este contribuția remarcabilă a tinerilor la această
campanie, ei au înțeles că au posibilitatea să-și ajute colegii. Cifrele nu sunt neapărat
extraordinare, dar dacă raportăm la ceea ce este județul Caraș-Severin ca și potențial social, eu
zic că este o reușită”, a menționat părintele Mihai Ciucur, inspector eparhial în cadrul
Departamentului de tineret al Episcopiei Caransebeșului.
„Ghiozdanul cu bucurii” a fost împărțit de echipe mixte de tineri voluntari ai ATOR Banatul
de Munte, alături de preoți, cadre didactice și reprezentanți ai Jandarmeriei Române. Aceștia au
vizitat mai multe școli și au împărțit ghiozdane cu rechizite elevilor din clasele primare și
gimnaziale. O parte din aceste ghiozdane au fost duse și la beneficiarii centrelor de zi „ABC” și
„Maria” din subordinea Primăriei municipiului Reșița.
Au fost organizate tabere pentru copiii cu situaţii materiale precare. În perioada 1-7 iulie
2018, la Complexul „Baba Caia” de la Coronini, județul Caraș Severin, s-a desfășurat cea de-a
unsprezecea ediție a taberei de creație „Credință și artă pentru toți”. Au participat 30 de copii, cu
vârste între 7 și 14 ani de pe întreg cuprinsul eparhiei, atât copii proveniți din familii cu risc de
excluziune socială, cât și copii cu rezultate foarte bune la învățătură. O parte dintre participanți,
respectiv 10 de copii proveniți din familii cu posibilități reduse, sunt beneficiarii proiectului
„Împreună pentru copiii noștri” derulat cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Lucian,
Episcopul Caransebeșului, de Centrul de tineret Moniom în parteneriat cu Primăria Municipiului
-
Reșița, în perioada iunie - septembrie 2018. Profilul taberei a fost, încă de la început - din vara
anului 2012, unul social și educativ, deopotrivă, programul axându-se pe trei direcții principale:
formare duhovnicească, dobândirea sau exersarea abilităților artistice, precum și socializare și
incluziune socială.
Alături de formatorii cu experiență în organizarea de tabere, au fost prezenți și 8 voluntari,
membri ai Asociației Tinerilor Ortodocși din Banatul de Munte, care au sprijinit, în calitate de
asistenți de tabără, activităţile desfășurate. „Cei mai mulți dintre cei care sunt voluntari în această
tabără sunt foști beneficiari ai taberelor noastre din anii trecuți, care, iată, au rămas în lucrarea
Bisericii și care, ca și recunoștință, vin și ajută, la rândul lor, pe cei mai mici decât ei”, a mai
adăugat părintele Mihai Ciucur. Pe parcursul întregii săptămâni copiii iau parte la atelierul de
iconografie „Sfinții - prietenii noștri”, coordonat de prof. Georgiana Ciucur, în cadrul căruia
participanții sunt inițiați în tainele pictării icoanelor, fiecare copil având posibilitatea să realizeze
icoana sfântului ocrotitor. De asemenea, în cadrul atelierului de jocuri și concursuri desfășurate în
aer liber, coordonat de prof. Gheorghe Szeneszy, copiii au posibilitatea să socializeze, să exerseze
lucrul în echipă și să-și pună în valoare îndemânarea și abilitățile sportive.
Programul de rugăciune este, desigur, una dintre preocupările constante ale organizatorilor,
copiii luând parte zilnic la rugăciunile de dimineață și de seară și având posibilitatea să poarte
discuții pe teme duhovnicești. Serile sunt, de asemenea, animate de către voluntari prin
desfășurarea de activități tematice cu profil cultural-artistic și de divertisment, în cadrul cărora
copiii au posibilitatea să-și etaleze talentele în diverse domenii: muzică, dans, cultură generală și
altele. Programul mai cuprinde drumeții, plimbări pe Dunăre, precum și participarea la Sfânta
Liturghie care va fi oficiată vineri, 6 iulie, la Mănăstirea Gornea din Clisura Dunării. De asemenea,
sâmbătă, 7 iulie, la festivitatea de încheiere a taberei este așteptat să fie prezent în mijlocul copiilor
Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, alături de alți invitați.
În localitatea Marga din județul Caraș-Severin a debutat în luna aceasta sesiunea de formare
a voluntarilor din cadrul proiectului „Tabăra din inima satului”. Tabăra de formare a voluntarilor
se desfășoară cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului. “Tabăra
din inima satului” este organizată de Departamentul de tineret al Episcopiei Caransebeșului, în
parteneriat cu Casa Corpului Didactic Caraș-Severin și cu sprijinul Asociației Tinerilor Ortodocși
din Banatul de Munte, al Centrului de tineret Moniom, al Pensiunii ANA din Marga și face parte
din manifestările organizate în cadrul Anului omagial al satului românesc (al preoților,
învățătorilor și primarilor gospodari) în Patriarhia Română. Voluntarii care vor fi formați în această
tabără se vor implica în organizarea mai multor tabere în comunitățile rurale din județul Caraș-
Severin în vara acestui an. Deschiderea festivă a „Taberei din inima satului” a început cu o slujbă
de binecuvântare oficiată de părintele Mihai Ciucur, inspector social și pentru activitățile cu tinerii,
împreună cu părintele Viorel-Daniel Daia, preot paroh la Parohia Marga. La sfârșitul rugăciunii
de binecuvântare, pr. Mihai Ciucur s-a adresat tinerilor spunându-le: „Sunteți parte din acest
proiect care se va dovedi istoric nu numai pentru județul Caraș-Severin, cât și pentru viața și
comunitatea fiecăruia dintre voi. «Tabăra din inima satului» va fi un proiect care va deschide
inimile multor oameni care stau încă departe de Dumnezeu. Va fi cheia care va desface lacătele
multor suflete. Par cuvinte mari, dar faptele noastre vor vorbi”. În continuare a luat cuvântul
Nicoleta Marcu, directoarea Casei Corpului Didactic Caraș-Severin, care coordonează echipa de
formatori a proiectului. Aceasta a vorbit despre valoarea educației, spunând că „educația adevărată
este aceasta: educația făcută cu dragoste, cu credință în Dumnezeu, cu răbdare pentru ceilalți și cu
aplecare spre nevoile lor. Ceea ce se petrece în această tabără va crește frumos în vacanța de vară,
atunci când vom merge în sate și vom aduce bucurie în sufletele copiilor”. Din partea autorităților
-
locale participante la festivitate a luat cuvântul viceprimarul comunei Marga, Romulus Bărbescu,
iar din partea tinerilor din ATOR Banatul de Munte a vorbit George Lăpădat: „Când am început
în 2016 cu Caravana ATOR am ajuns să vorbim cu tinerii din tot județul despre implicarea de după
școală, despre cum vrem să schimbăm lucrurile în jurul nostru. Mulți au crezut și ni s-au alăturat.
Cred că acest proiect, care țintește o nevoie foarte mare a comunităților rurale din jurul nostru, este
unul dintre motivele pentru care merită să ne implicăm în activități de voluntariat”. În continuare,
Alexandra Nadane de la Centrul de consiliere „Sfânta Alexandra Împărăteasa” din București a
vorbit despre necesitatea atelierelor de educație pentru viață în taberele de tineri: „Educația pentru
viață este o componentă foarte importantă în orice tabără dedicată tinerilor. Indiferent de mediul
din care provin, de nivelul de educație sau statutul social, adolescenții și tinerii au întrebări, au
căutări și au nevoie să învețe cum să dezvolte relații sănătoase și cum să facă alegeri corecte”. În
cadrul manifestării, trei dintre membrii ATOR Banatul de Munte au primit statutul de formator
pentru implicarea în activități de voluntariat, iar alți trei membri statutul de formator asistent.
La finalul evenimentului, pr. Mihai Ciucur a prezentat aspectele organizatorice ale
proiectului și planul de dezvoltare al taberelor din comunitățile rurale. Pe parcursul taberei,
voluntarii vor fi pregătiți să susțină cele cinci ateliere în taberele din comunitățile rurale: dezvoltare
personală, educație pentru viață, ateliere artistice, jocuri, concursuri și seri tematice și noțiuni de
organizare, monitorizare și evaluare.
Aceşti tineri au înţeles că rămânem numai cu ceea ce dăruim.
Bibliografie:
1. Cornelia Vlaicu, Express de Banat, 22 octombrie 2018;
2. Diac. Pavel Canea, Darius Herea, Ziarul „Lumina”, 06 Iulie 2018;
3. Diac. Pavel Canea, Darius Herea, Ziarul „Lumina”, 09 Februarie 2019.
-
MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢILOR DE VOLUNTARIAT_
OPORTUNITĂŢI ALE SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
BRADEA IRINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR 5 REŞIŢA, structură a
COLEGIULUI NAŢIONAL,,DIACONOVICI- TIETZ”
Prima parte a anului şcolar 2018-2019 pentru mine personal a fost bogată în diverse activităţi
de voluntariat_ activităţi pe care le-am ales ca şi dascăl pentru formarea unor deprinderi şi abilităţi
la elevii mei. Practic la început am analizat grupul elevilor din clasa mea, le-am identificat nevoile
şi am început demersurile în accesarea unor programe de voluntariat.
Partea bună a lucrurilor este aceea că de data aceasta, spre deosebire de alţi ani, aceste
activităţi de voluntariat pe care le-am ales în mod liber eu (pentru că sunt convinsă că e necesar ca
fiecare om să poată alege dacă să se implice sau nu şi fiecare formă de constrângere nu e
compatibilă cu spiritul voluntariatului) au avut şi o recunoaştere oficială a meritelor celor implicaţi
activ.
Partea frumoasă a lucrurilor este satisfacţia pe care o am atunci când văd schimbări de
comportament, în bine, la elevii mei. Mărturisesc că sunt dascăl într-o şcoală mică dintr-o margine
de oraş la fel de mic. Elevii mei provin în mare parte din medii defavorizate şi primul lucru pe care
trebuie să îl fac cu ei la şcoală e să le arăt lucruri normale pe care noi le facem în viaţa de zi cu zi:
de la periajul corect al dinţilor la colectarea selectivă a deşeurilor, de la adoptarea unei atitudini
empatice faţă de colegul de bancă până la inhibarea tuturor pornirilor violente, de la comunicarea
prietenoasă din viaţa de zi cu zi până la comunicarea nepericuloasă din mediul virtual.
Bineînţeles că aceste activităţi au fost mari consumatoare de timp şi energie. Unele au
necesitat o pregătire temeinică a mea, pe care am făcut-o prealabil în timpul meu liber. Altele au
necesitat eforturi de a-mi asigura baza materială pentru desfăşurarea acestor activităţi (mulaje
dentare, reviste, planşe, videoproiector etc). Pentru a-mi asigura succesul acestor acţiuni am apelat
în repetate rânduri la diverşi experţi în domeniu şi am avut bucuria de a mi se onora invitaţiile.
Astfel, în funcţie de activitate:
De la reprezentanţii poliţiei locale elevii mei au aflat ce înseamnă,,Bullying-ul” şi care pot
fi repercursiunile grave la care se poate ajunge dacă se împinge mult prea departe limita bunului
simţ în jocurile pe care ei le practică în grupul lor de prieteni. Deasemenea li s-a mai explicat faptul
că există instituţii care ne apără în cazul în care suntem victimele unei agresiuni (fie ea: verbală,
fizică, emoţională sau economică) şi există pedepse pentru agresori. Astfel, încă de la vârsta de 14
ani dacă este dovedit a fi cu discernământ, agresorul poate fi trimis în sistemul de detenţie. Li s-a
creionat apoi elevilor şi adevărata faţă a acestui sistem de detenţie pentru a nu se creea confuzia
că arată ca o cameră de hotel de lux.
-
De la directorul şcolii nostre au
aflat care este atitudinea pe care o
adoptă şcoala vis-a-vis de elevii agresivi
şi care sunt măsurile care se impun
atunci când un elev îşi agresează un
coleg, un profesor sau pe oricine
altcineva în spaţiul arondat şcolii. S-a
subliniat apoi motivul real pentru care ei
se trezesc dimineaţa şi vin la şcoală.
De la medicul şcolar au aflat
care sunt măsurile de păstrare a
stării de sănătate a organismului, ce
înseamnă o alimentaţie sănătosă,
care sunt substanţele interzise şi cât
de nociv este consumul acestora, al
ţigărilor şi al alcoolului.
Împreună cu doamna
profesoară consilier-şcolar au
exersat jocuri de empatie. Şi-au
deschis sufletul şi au discutat sincer
despre unele momente din viaţa de elev în care s-au simţit şicanaţi, batjocoriţi, ironizaţi şi chiar
agresaţi cu intenţie. În tot acest timp eu ca un fin psiholog mi-am notat reacţiile celor care rând pe
rând erau nominalizaţi ca şi agresori. De multe ori pentru aceştia era o surpriză (neplăcută, desigur)
acestă nominalizare_lucru ce denotă că ei nici nu conştientizau că prin glumele lor sau prin joaca
lor făceau rău unui alt copil.
Doamna psiholog invitată la o altă oră de curs, le-a explicat copiilor că violenţa din mediul
virtual face pe zi ce trece mai multe victime. Vizionând filmuleţele puse la dispoziţie de organizaţia
non profit care a demarat amplul proiect prin care cei mici află cum să se protejeze de agresorii on
line, copiii au înţeles că într-adevăr, toţi cei implicaţi într-o formă de abuz în mediul virtual, suferă.
-
De la absolut tot personalul didactic şi nedidactic al şcolii, copiii au învăţat să preţuiască
mediul şi să îl cureţe ori de câte ori au ocazia, fără nici o ruşine. Protejarea mediului este de mult
pentru noi un obicei nu doar un simplu titlu de proiecte. Ne-am obişnuit să îi acordăm mediului
înconjurător atenţie la fel cum îi acordăm corpului nostru atenţie.
Şcoala noastră oferă elevilor cea mai solidă dovadă de colectare selectivă a deşeurilor. Cu
timpul părinţii au observat şi dumnealor că urmând sfaturile primite la şcoală au reuşit să
diminueze cantitatea de deşeuri, eliminând din acestea peturile pe care le colectăm la şcoală.
Suntem la început de drum în toate aceste activităţi dar paşii sunt într-o direcţie bună şi
feedback-ul pe care îl primim de la elevi, de la familie şi chiar de la comunitatea din jurul şcolii
ne încurajează să mergem mai departe.
Voluntariatul înseamnă să socializăm mai mult, să-i ajutăm mai mult pe semeni noştri dând
dovadă de compasiune, înţelegere şi dragoste.
Pentru că toate activităţile de voluntariat sunt atractive şi pot conduce la obţinerea de abilităţi
şi cunoştinţe noi, dar mai ales pentru că ele se desfăşoară printr-un proces al flexibilităţii şi al
alegerii libere consider că ar fi grozav să fie practicate cât mai des.
-
ACTIVITATE DE VOLUNTARIAT – „COPACUL DORINȚELOR”
Prof. Gabor Elisabeta
Liceul Tehnologic „Ion Creangă”, localitatea Pipirig, județul Neamț
An școlar 2018-2019
Prof. Gabor Elisabeta.
Activitate: Plantare de puieți
Locația: Oglinzi, județul Neamț
Elevi: clasa a VIII-a de la Liceul Tehnologic Pipirig
Data: 9.04.2019
Argument:
În ultimii ani, efectele nocive ale activităților omului modern își pun accentul pe cum arată
planeta noastră, Terra. Astfel, creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră, defrişarile necontrolate
şi masive, poluarea cu substanţe toxice (pesticide, insecticide, îngrăşăminte chimice, etc),
exploatarea intensă a resurselor pământului și multe altele, duc la producerea dezechilibrelor
ecologice şi la distrugerea biosferei.
De cele mai multe ori, comportamentul nostru este dictat de mentalitatea pe care o avem şi
depinde de gradul şi felul educaţiei pe care am primit-o din familie, şcoală sau societate şi de
gradul nostru de responsabilitate. Şcoala trebuie să producă această schimbare, atât din punct de
-
vedere conceptual,cât şi din punct de vedere comportamental. Dacă reuşim să-i determinăm pe
oameni să le pese că “natura este bolnavă”, atunci există şanse.
Planeta are un sistem propriu, natural de apărare, care reciclează dioxidul de carbon prin
plantele care eliberează în atmosferă oxigenul necesar vieţii şi asta prin intermediul pădurilor.
Scăderea masei verzi conduce la incapacitatea pământului de a se regenera, cauză ce duce la
dispariţia multor specii de plante şi animale, cu implicaţii extrem de grave asupra celui care le-a
determinat, omul. În loc să contribuim la păstrarea factorilor naturali, care determină condiţiile de
viaţă pentru mediu, chiar exponentul raţional - omul distruge componentele naturale - elementele
abiotice: apa, aerul, solul, substratul geologic, relieful etc. - omul fiind „component” al mediului
natural şi „consumator”, beneficiar al mediului.
Colaboratori:
1. Liceul Tehnologic „Arhimandrit Chiriac Nicolau” Vânători-Neamț
2. Ocolul Silvic Târgu Neamț
Planul activității: “Copacul dorințelor”
Scopul activității:
Stimularea interesului elevilor pentru cunoașterea și ocrotirea pădurii, în vederea formării
unei atitudini responsabile față de mediul înconjurător.
Obiective:
1. cercetarea modalităților de reabilitare a stării mediului înconjurător prin antrenarea
elevilor în activitate de plantare de pomi;
2. însușirea unor norme de comportament pentru asigurarea echilibrului dintre sănătatea
individului și a mediului;
3. creșterea dorinței de a proteja natura prin implicarea copiilor în activități cu caracter
practic.
Desfășurarea activității:
1. deplasarea elevilor cu microbuzul școlar la Oglinzi, alături de coordonator,
conform orarului întocmit de comun acord.
2. implicarea elevilor din clasa a VIII-a, alături de coordonator, la plantarea a
100 de puieți pe dealul de lângă stațiunea turistică Oglinzi, puieți asigurați de Ocolul Silvic
Tg. Neamț. Copiii sunt îndrumați de muncitori și ingineri silvici.
3. stabilirea dorințelor de către fiecare copil;
4. realizarea unui schimb de opinii, dorințe și idei între participanții la această
activitate, în legatură cu extinderea spațiilor verzi și întreținerea acestora;
5. exprimarea propriilor păreri referitoare la educarea societății cu privire la
protecția mediului.
Evaluarea activității:
- prin observarea directă a activității desfășurate și a schimbării atitudinii elevilor față
de mediu;
- publicarea de articole în presa locală;
- părerile elevilor participanți, exprimate în discuții la nivelul clasei;
- aplicarea următorului chestionar:
Răspunde la întrebări și exprimă-ți opinia:
a. Ești de acord cu defrișările? De ce?
………………………………....………………………………………………………..
b. Dacă vezi o persoană care distruge spațiile verzi, cum procedezi?
………………………………………………………………………………....................
-
c. De ce crezi că unii oameni nu protejează natura?
……………………………………………………………..............................................
d. Crezi ca se va îndeplini dorința pe care ți-ai pus-o la plantare?
…………………………………………………………………..................................…
-
ECO-ȘCOALA DE LA PIPIRIG
prof. Gramadă Elisabeta
Liceul Tehnologic „Ion Creangă”, localitatea Pipirig, județul Neamț
Problema mediului, a ocrotirii acestuia, este o necesitate dată de situaţia tot mai gravă cu
care se confruntă planeta, mai ales din cauza faptului că intervenţia nocivă a omului, din
inconştienţă sau nepăsare, îi afectează fiecare părticică.
Prin implementarea proiectului „Eco-Școala” la Liceul Tehnologic „Ion Creangă” Pipirig,
echipa de proiect va avea ca beneficii:
*conducerea elevilor, a viitorilor cetăţeni, spre formarea unui punct de vedere obiectiv al
realităţii, al cărei fundament e relaţia om-oameni-mediu, să-l incite la participare, să devină
conştient de viitor, de faptul că viaţa generaţiilor viitoare, calitatea ei, depind într-o mare măsură
de opţiunile sale;
*antrenarea elevilor în timpul lor liber în diverse acţiuni: acţiuni practice de îngrijire a
pomilor, de distrugere a buruienilor, plantări de pomi şi de flori, întreţinerea spaţiilor verzi,
hrănirea păsărilor pe timp de iarnă, acţiuni de ecologizare, excursii tematice,refolosirea deseurilor;
*conştietizarea comunităţii că omul nu are dreptul să distrugă o specie animală sau vegetală,
fără o motivaţie, invocând pretextul că aceasta nu foloseşte la nimic. Nu avem dreptul de a distruge
ceva ce nu am creat. O plantă umilă, o insectă minusculă cuprind mai multă frumuseţe şi
perfecţiune şi ascund mai multe mistere decât cea mai minunată creaţie umană
*colaborarea cu comunitatea locală şi stabilirea unor parteneriate cu alte şcoli din ţară care
implementează acest program;
*introducerea în cadrul Curriculum-ului la decizia şcolii a disciplinelor ce privesc educaţia
ecologică
*înfrumuseţarrea spaţiilor verzi din apropierea şcolii, a sălilor de clasă, precum şi a holurilor.
*certificarea şcolii cu stegul verde ca urmare a implicării acesteia în problemele de mediu.
La nivelul unităţii noastre şcolare s-a constituit comitetul Eco- Şcoala, care a fost aprobat în
cadrul şedinţelor Consiliului de Administraţie şi Consiliului Profesoral din data de 8 noiembrie
2018. Elevii şcolii, îndrumaţi de colectivele de cadre didactice au efectuat vizite şi drumeţii în
zonele apropiate şcolii în vederea stabilirii principalelor probleme ale mediului încojurător din
apropiertea şcolii.
S-a organizat o sedinţă de lucru în care au participat reprezentanţi ai elevilor, cadre didactice,
primarul comunei şi reprezentantul Gărzii Naţionale de Mediu la ninelul judeţului Neamţ.
În urma discuţiilor purtate s-au constatat următoarele:
atât şcoala cât şi comunitatea se confruntă cu probleme privind poluarea. De aceea
datoria noastră este de a-i conştientiza despre poluare, deseuri, risipa de energie, apa.
îmbunătăţirea spaţiului verde al şcolii;
găsirea unor măsuri optime de protecţie a mediului înconjurător;
colectarea deşurilor menajere şi valorificarea acestora.
La toate aceste probleme atât elevii şcolii cât şi reprezentaţi ai comunităţii locale au venit cu
o serie de soluţii la o parte din problemele dezbătute:
*informarea şi conţietizarea populaţiei despre repercursiunile poluării şi cum putem combate
acest lucru:prin fluturaşi, pliante,afişe, simpozion de informare la nivelul şcolii:
*curăţarea curţii şcolii, holurilor, sălilor de clasă şi zonele din imediata apropiere a şcolii.
-
* colectarea deseurilor menajere, depozitarea in centrele speciale, iar resursele finaciare
obţinute utilizate în activităţile extraşcolare.
*lectii de dirigenţie, activităţi optionale, concurs judetean care are ca tema educaţia
ecologică.
*carnavalul personajelor din poveşti, cu ţinute realizate din materiale reciclabile;
*un imn al şcolii care să sensilizeze comunitatea locală, să le schimbe mentalitatea., să
stopeze poluarea şi să acorde mai multă atenţie protejării conservării mediului înconjurător
Fără mediu suntem lipsiţi de aer, apă, hrană. Pentru anul școlar curent, proiectul pe care ni
l-am propus spre derulare are ca obiective principale:
*cultivarea interesului copiilor faţă de protejarea mediului înconjurător şi necesitatea
adoptării unui comportament adecvat îmbunătăţirii relaţiei om-natură;
* cunoşterea şi înţelegerea unor componente şi procese ale lumii vii;
*sensibilizarea comunităţii locale pentru protecţia mediului.
*activităţi de ecologizare a zonelor din apropierea şcolii şi albiei râului Ozana.
Monitorizarea şi evaluarea activitălor se va realiza până la finalul proiectului de echipe
formate din cadre didactice, elevi, reprezentanţi ai comunităţii şi care vor urmări: întreţinerea şi
păstrarea curăţeniei din sălile de clasă, curtea, şcolii, zonele apropiate, cantitatea de deşeuri
colectată lunar, informează comunitatea locală despre rezultatele obţinute, constată numărul
puietilor plantaţi atât în curtea şcolii cât şi pe loturile puse la dispoziţie de Ocolul Silvic
Pipirig.Sunt monitorizate şi premiate echipele şi clasele câştigătoare la concursuri sau activităţi.
Modalităţile de evaluare folosite cuprind: evaluări curente (convorbiri, activităţi practice,
fotografii;procese verbale), evaluări intermediare (chestionare, desene, pliante, realizarea unor
spaţii personalizate), evaluări finale (concursuri, albume cu fotografii, numărul de excursii şi
drumeţii realizate, procese verbale, tabele de înregistrare a rezultatelor).
Membrii echipei de proiect au propus în cadrul activităţilor metodice, ca la fiecare arie
curriculară să existe activităţi opţionale prin care putem ajuta la stoparea poluării şi la protejarea
şi conservarea mediului înconjurător.
LIMBĂ ŞI COMUNICARE:
* Dramatizări;
* Texte literare ale unor mari scriitori ce elogiază natura: Mihai Eminescu, Ion Creangă,
Calistrat Hogaş, etc
* Cerc de creaţie literară „Natura – prietena mea”
MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE:
* exerciţii de cântărire a deşurilor reciclate
* realizarea unor afişe pe teme ecologice
* cunoaşterea principalilor factori care pot duce la poluarea aerului, apei, solului.
* activităţi practice de plantare a puietilor, copacilor, florilor din curtea şcolii.
OM ŞI SOCIETATE:
*exerciţii în orizontul local pentru a studia categoriile de păduri plantate în zonă, evoluţia în
timp
ARTE:
* realizarea de desene, picturi inspirate din natură, concursuri pe teme ecologice.
EDUCAŢIE MUZICALĂ:
* însuşirea unor cîntece în care se vorbeşte despre natură, compunerea unui imn al micului
ecologist:
TEHNOLOGII:
-
* realizarea de diferite obiecte utilizând materiale reciclabile.
EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT:
* Exerciţii variate pentru fortificarea organismului în vederea realizarii unor activităţi
precum: deplasarea prin padure pe un teren mai abrupt, transportarea de resturi ale copacilor, etc.
CONSILIERE ŞI ORIENTARE:
* Lecţii privind educarea copiilor,a membrilor comunităţii în vederea apărării naturii a
protejării mediului înconjurător., chestionare aplicative, studiu de caz.
Pentru ca proiectul să aibă rezultatul dorit este absolut necesară implicarea şi informarea
comunităţii locale . Acest lucru se va realiza prin:
*fluturaşi, pliante, anunţuri pe postul local de televiziune, conferinţa de presă ce va fi
desfăşurată la finalul proiectului, revista „Eco Mlădiţe”, panoul ECO ce se va afla permanent la
intrarea în şcoală.
Eco-codul școlii noastre este „Vrem şi noi un viitor verde!”. Dacă comunitatea vrea să
supravieţuiască pe planetă într-un mediu sănătos, ea poate conta pe noi numai:
*Dacă adunăm gunoaiele, le ardem, nu le aruncam în albie sau pe marginea râului, natura ne
va zâmbi.
*Noi îţi suntem alături! Plantează un pom! El îţi dă oxigen!
*Coşurile de gunoi te aşteaptă! Foloseşte-le!
*Dacă păstrezi curăţenia în clasa şi în şcoala ta şi o vei îmbrăca în haine eco, te vei opri din
drum ca să admiri frumuseţea lor.
Natura poate să-ţi slujească de carte, familie, de profesor de povăţuitor. Ea te cheamă, îţi
procură cu mici mijloace tot ceea ce vei avea nevoie mai târziu. Nu închide această mare carte
plină de lucruri înţelepte, nu o neglija pentru celelalte cărţi.
Educaţia ecologică de bază oferită elevilor,fie ca parte integrantă a programelor de
învăţământ la toate nivelurile,dar mai ales prin dezvoltarea educaţiei relative de mediu ca o
disciplină transcurriculară,este bazată pe integrarea disciplinelor tradiţionale şi centrată pe
probleme ale mediului înconjurător.Experienţa ultimilor ani a scos în evidenţă faptul că obiectivele
unei educaţii eficiente pentru mediu pot fi atinse prin activităţi practice, care să implice colaborarea
dintre unităţile de învăţămant, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, instituţii de
specialitate, mass media etc
Educatia pentru mediu este eficientă cand antrenează colectivităţi umane;omul ecologic
reprezintă idealul de aspiraţie şi cu cât începe în formarea deprinderilor de conduită ecologică de
timpuriu,cu atât atitudinea de protecţie a mediului va deveni o componentă a celor 7 ani de
acasă,constituind temelia primelor deprinderi civice ale elevului.
Programa Eco-Şcoală promovează forme de învăţare activ-participative bazate pe
investigarea mediului local şi acţiuni menite să protejeze mediul înconjurător. Eco-Şcoala, fiind
un proiect la nivel european menit să încurajeze acţiunile de protecţia mediului înconjurător este
un program proiectat să ajute la conştientizarea principalelor probleme de mediu şi să funcţioneze
ca o parte intrinsecă a vieţii unei şcoli. Acest program are ca scop principal: realizarea educaţiei
ecologice în şcoli, implicarea directă a elevilor în cunoaşterea problemelor de mediu şi mai ales în
soluţionarea acestora atât la nivel şcolar cât şi al comunităţii locale.
Flexibilitatea schemei se manifesta prin faptul că fiecare şcoala îşi propune tema şi
activităţile pe care le va derula,este stimulata creativitatea elevilor,, se dezvoltă învăţarea prin
cooperare, se respectă sarcinile specifice pentru realizarea unui proiect comun, este promovat
schimbul de experienţă între cadrele didactice în scopul creşterii eficienţei activităţilor şi
implicarea elevilor ca factor activ.
-
Copilul manifestă o curiozitate senzorială în plină dezvcoltare, şi dacă ştim să-i prelungim
această curiozitate, ea devine suportul setei de cunoaştere. Mediul de viaţă oferă mari posibilităţi
elevilor de cunoaştere a naturii de observare a diferitelor procese şi fenomene din mediul
înconjurător, de însuşire a unor priceperi şi deprinderi de îngrijire a plantelor şi animalelor, de
sensibilizare a copilului în faţa realităţii înconjurătoare.
Participarea la acest proiect va avea ca rezultate pe termen lung:
*colectarea şi valorificarea deşeurilor;
*schimbarea mentalităţii oamenilor că mediul trebuie protejat.
*plantarea unui număr cât mai mare de pomi;
*ingrijirea spaţiilor verzi;
*respect şi înţelegere faţă de biodiversitate;
*înfrumuseţarea şcolii;
*recunoaşterea surselor de poluare a apei şi cunoaşterea unor aspecte privnd utilizarea
prudentă şi raţională a acestei resurse,.
*verificare produselor cumpărate în ceea ce priveşte garanţia produsului şi dacă sunt produse
ecologice sau nu.
Prin toate activităţile pe care programul Eco - Şcoala le propune constituie un plan special,
de lungă durată pentru educaţia ecologică. Să ne gândim cu toţii, că noi oamenii, suntem parte a
unei părţi din univers. Terra. Pământul ce ne hrăneşte şi adăposteşte, cu frumoasa-i haină vie, este
rezultatul unui lung proces de evoluţie. Pământul este tezaurul ce cuprinde atâtea peisaje minunate,
fiinţe minunate, fiinţe deosebite şi fenomene ascunse.Şi ca să demonstrăm că este de ajuns ne
gândim la albastrul apelor, din râurile ce străbat, la verdele pădurilor, la curcubeul ce-l încinge ca
un brâu minunat de culori.
Apoi să ne amintim sunetul lin al vântului în frunzişul arborilor şi în ierburile câmpiilor.Să
nu uităm că pe Pământ răsună cântecul păsărilor, că adâncul oceanelor sale adăposteşte imense
covoare colorate de corali.De câte ori ne-a uimit aici, pe Pământ, culorile din penajul păsărilor şi
de pe aripile fluturilor? Ne-au uimit prin frumuseţe micile gângănii, dar şi graţioasele feline.
Pământul este locul unde se deschid petalele florilor. Oare şi din alt loc al Universului se emană
mirosuri atât de plăcute, precum cele ale crinului? Unde mai răsare Luceafărul de dimineaţă? Unde
Luna mai veghează în serile senine perechile de îndrăgostiţi? Unde mai înfloresc tei şi unde-s
fructe ce adună-n ele atâtea licori? E tezaurul pe care noi îl putem afla alături de programul Eco –
Şcoala şi pe care îl pot descoperi cu arme proprii şi copii noştri, prin alte activităţi decât cele
propuse de programa şcolară.
-
IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR DE VOLUNTARIAT
Dumitraşcu Nicoleta Alina, prof.înv.primar, Şc.Gimnazială nr. 1
Bumbeşti-Jiu, jud Gorj
Voluntariatul a cunoscut în ultimul timp o ascensiune rapidă în domenii
diverse.Voluntariatul înseamnă să socializăm mai mult, să-i ajutăm pe semenii noștri dând dovadă
de compasiune, înțelegere, dragoste . Prin acțiunile de voluntariat putem obține abilități și
cunoștințe noi, dar și competențe sociale . Voluntariatul rămâne o activitate demnă de a fi
practicată și sprijinită în școală .
În România, activitatea de voluntariat a cunoscut în ultimul timp o dezvoltare rapidă,
începând de la nivel local, până la nivel național și international, în domenii extrem de diferite
(asistență și serviciile sociale, cultural, medico-sanitar, educativ etc). Prin urmare, această mișcare
se desfășoară într-un cadru legal și este susținută de Legea nr. 78/2014 privind reglementarea
activității de voluntariat în România . Se știe că voluntariatul este un element însemnat în
dezvoltarea educației și formării profesionale . Criteriul de bază al acestuia este responsabilitatea
obținută efectiv numai prin muncă, din care derivă respectul, la care se adaugă și alți factori
importanți, respectiv comunicarea și socializarea . De asemenea, activitatea de voluntariat
presupune interacțiune, spirit civic și organizatoric, curaj, încredere, colaborare, inițiativă,
responsabilitate și dinamism . Participând la această mișcare, înveți să promovezi într-o formă
creativă ideile personale și să lupți pentru realizarea lor până la final . Așadar, prin acțiuni de
voluntariat poți dezvolta sau obține abilități și cunoștințe noi, dar și competențe sociale (încredere,
solidaritate, toleranță, etc), devenind astfel mai conștienți de ceea ce se întâmplă în jurul nostru.
Este clar că această activitate non-profit, nu înseamnă numai investiție în tine însuți,
înseamnă să te conectezi la colectivitate, să socializezi mai mult, să fii activ într-un mod util și
distractiv, înseamnă apartenența la un grup pe care să-l ajuți necondiționat în timpul liber.
“Voluntar” înseamnă conform explicațiilor din DEX, – “care acționează de bunăvoie, din proprie
inițiativă, nesilit de nimeni în mod conștient; (despre acțiuni) care se face de bunăvoie, fără
constrângere”.
A fi voluntar înseamnă să dai dovadă de compasiune, de răbdare și înțelegere, de grijă
nemăsurată și de dragoste pentru cei pe care îi sprijinim, înseamnă să fii uman și să ai valoare
pentru că aceste calități sunt de neprețuit. Activitatea de voluntariat îți dă posibilitatea să cunoști
oameni din domenii variate, să colaborezi și să închei relații de prietenie cu ei .
Cu siguranță voluntariatul rămâne o activitate atractivă și demnă de a fi practicată și sprijinită
de copii sau adulți, deoarece se desfășoară printr-un proces al flexibilității și al alegerii
libere.Valoarea activității de voluntariat, dar și a voluntarului este incontestabilă în societatea
românească de astăzi și este doar o problemă de timp ca aceasta să fie prețuită cu adevărat.
Voluntariatul înseamnă să-ţi dedici o parte din timpul tău altor tipuri de activităţi, fără să fii plătit
pentru ceea ce faci .Voluntariatul este cea mai simplă activitate pe care o putem face. Voluntariatul
înseamnă să îţi dedici o parte din timpul tău altor tipuri de activităţi, fără să fi plătit pentru ceea ce
faci . În schimb, ce nu se ştie despre activităţile de voluntariat este că,,, răsplata,, vine odată cu
sentimentul de satisfacţie al timpului şi al eforturilor pe care le depune orice persoană doritoare să
se implice voluntar . Voluntariatul deschide noi orizonturi şi este un prilej bun să cunoşti persoane
noi, să stăpâneşti mai bine abilităţile personale, şi nu în ultimul rând, să capeţi experienţă în viaţă
-
. Când vine vorba de voluntariat, există o singură problemă cu care se confruntă cei mai mulţi
dintre noi, şi anume lipsa timpului . Se adaugă la aceasta şi lipsa educaţiei atît în familie cât şi la
şcoală, şi astfel, se obţine rezultatul,, perfect,, pentru un eşec al intenţiei de voluntariat . Drept
urmare, mai avem nevoie să lucrăm la o cultură a voluntariatului . Sunt intenţii timide de a iniţia
şi organiza în grădiniţe şi şcoli acţiuni de voluntariat, şi chiar se fac sporadic, dar este o nevoie
mai mare de astfel de activităţi .
De ce trebuie să facem voluntariat în şcoli? Iată câteva motive şi soluţii:
- Prin voluntariat, elevul îşi creionează mai bine setul de valori după care se conduce în viaţă
- Învaţă să aprecieze lucrurile pe care le au şi le găsesc o altă utilitate
- Îşi setează obiective mai realiste în viaţă
- Capătă abilităţi de comunicare şi abilităţi de relaţionare socială care îi vor ajuta pe viitor ,
şi chiar în cariera lor profesională
- Pot descoperi în activităile de voluntariat realizate, hobby-uri şi îşi pot forma orientări
profesionale pe această linie
- Îşi formează abilităţi de lider, dobândind o capacitate mai bună de a lua decizii
- Îşi formează prieteni noi
- Le creşte încrederea în sine şi se simt utili în societate
- Îşi petrec timpul într-un mod plăcut, învăţând lucruri noi, în acelaşi timp .
Voluntariatul, privit din perspectiva celor enumerate mai sus, poate fi considerat ca făcând
parte din educaţia non – formală . Încă de la grădiniţă, apoi la şcoală, copiii trebuie îndrumaţi,
educaţi în spirit civic, prin activităţi extracurriculare, prin proiecte realizate în strânsă legătură cu
ONG-urile . Cadrul didactic, prin însăşi exemplul lui, le deschide inima, le formează deprinderi şi
le educă gândirea copiilor . Copilul, cu cât va fi lăsat să observe, să cunoască, să exploreze, şi cu
cât va fi învăţat de mic că este important să-i ajuţi pe alţii, să te implici în activităţi de pe urma
cărora să nu aştepţi neapărat beneficii materiale, cu atât el va tinde să introducă ideea şi dorinţa de
voluntariat în viaţa lui .
Vizitele la centre de bătrâni sau copii cu dizabilităţi, spectacole caritabile, târguri caritabile
cu vânzare de produse hand-made realizate de beneficiari, şi alte evenimente organizate (în care
se pot strânge donaţii), pot fi ocaziile potrivite pentru a-i implica pe copii şi şcolari, şi de a-i obişnui
să se acomodeze cu rolul de voluntari .Cu cât se începe mai repede în instituţii şcolare să se
realizeze astfel de activităţi de voluntariat, cu atât copilul – elevul îşi va creiona un traseu clar în
viaţă . Asfel de evenimente şi activităţi civic-educative îi formează pe aceştia ca oameni şi îi
pregătesc pentru viaţa de adult.
De ce voluntariat în educaţie? – o întrebare care îşi găseşte răspunsul în chiar definirea
conceptului: ca acţiune cu motivaţie intrinsecă şi fără aşteptări de recompense, de a veni în sprijinul
celui care se află într-o situaţie de criză, o situaţie-problemă . În domeniul educaţiei pot fi
identificate anumite crize, limite şi blocaje care intervin (generate de probleme economice sau de
ordin social ce apar de-a lungul timpului) în vastul proces instructiv-educativ din şcoli şi care, în
mod implicit, au rezonanţă în viaţa social şi profesională a comunităţii de mai tȃrziu . Rata mare a
absenteismului şi abandonului şcolar, situaţii materiale precare şi imposibilitatea familiei de a
susţine pregătirea educaţională a copilului, lipsa unor condiţii şi dotări materiale şi tehnice
moderne în unităţile şcolare, lipsa de informare şi consiliere parentală, posibilităţi limitate ale
comunităţilor locale de a spijini actul educational, de a stimula şi recompensa eforturile celor
implicaţi, etc – sunt doar cȃteva exemple de factori/probleme care frȃnează succesul în educaţie.
Odată identificate aceste situaţii-problemă, putem contura şi formula şi ţintele pe care
voluntariatul şi le propune: susţinerea egalităţii şanselor educaţionale a tuturor copiilor, sprijin în
-
educarea şi consilierea familiei, dezvoltarea instituţională a unităţilor furnizoare de educaţie,
susţinerea educaţiei pe tot parcursul vieţii pentru o dezvoltare integrală a personalităţii individului,
promovarea şi susţinerea educaţiei de tip incluziv ş.a. Pentru a soluţiona problemele la care se
raportează şi a-şi realiza scopurile fixate, voluntariatul trebuie să funcţioneze pe mai multe planuri
şi să fie exersat de către toţi factorii implicaţi în educaţie, şi anume familie-şcoală-comunitate . “
Într-o comunitate, mediul educaţional nu se rezumă la mediul şcolar (...) mediul educaţional
comunitar are posibilitatea să se cristalizeze şi să se coalizeze în procesul de educaţie continuă a
cetăţenilor”.
Aşadar, cine sunt voluntarii şi cine sunt beneficiarii? Pentru a răspunde nevoilor şi cerinţelor
educaţiei şi pentru a obţine succesul, acest demers de voluntariat trebuie să realizeze permanent
schimbul de roluri astfel ca fiecare să îşi asume atȃt rolul de voluntar, cȃt şi pe cel de beneficiar .
Familia şi comunitatea îşi vor asuma responsabilităţi de susţinere (ca voluntari) a educaţiei din
şcoală şi sprijin în soluţionarea şi depăşirea limitelor procesului instuctiv-educativ desfăşurat aici
(şcoala= beneficiar), şi, invers, şcoala (ca voluntar) trebuie să răspundă şi să susţină nevoile
societăţii (=beneficiar) de dezvoltare durabilă . În urma unor asemenea interacţiuni şi forme de
voluntariat exersate pe rȃnd de actanţii principali din educaţie, rezultatele nu pot fi altele decȃt de
un real cȃştig pentru toate părţile implicate . Dacă educaţia în spiritul voluntariatului începe din
familie (chiar şi în formele ei cele mai simpliste) şi este complementată apoi de demersul educativ
formal din cadrul instituţiilor de învăţămȃnt (implicit prin educaţia de tip nonformal), în mod cert
va fi exersată ulterior, în cadrul comunitar al societăţii, de către adultul responsabil, capabil de
acţiune şi schimbare .
În primul rȃnd subliniem, deci, importanţa şi nevoia de implicare a familiei în traseul
educaţional al copiilor, întrucȃt plecȃnd dintr-un cadru familial centrat pe reuşita şcolară a
copilului, se asigură baza pe care va interveni ulterior şcoala. S-a demonstrat prin riguroase studii
de cercetare că reuşita şcolară a copilului este strȃns legată de concepţia asupra educaţiei a
părinţilor, aşa cum şi insuccesul copilului, care creşte într-o familie ai cărei membri nu au
beneficiat de servicii educaţionale şi prin urmare nu acordă interes nici în cazul educaţiei copilului
.Şi într-un caz şi în altul, şcoala se află în obligaţia de a lansa părinţilor invitaţia la cooperare, la
implicare în educaţie, oferind şanse egale tuturor: o bună informare, o strategie de consiliere a
părinţilor inactivi initial, un program de sprijin alături de fundaţii sau organizaţii non-profit,
şedinţe, întȃlniri, ateliere de lucru în comun etc., toate acestea pot aduce alături, ca parteneri şi
voluntari părinţii .
Amintim aici formula celor şapte modalităţi de implicare a părinţilor în spaţiul educational,
elaborată de Joiyse Epstein, între care se regăseşte voluntariatul, ca manieră de implicare
productivă a familiei în activităţile şcolii . Pornind de la premisa că în cadrul familiei copilul
beneficiază de primele experienţe educative – iar dacă nu este aşa, şcoala şi comunitatea trebuie
să intervină ca voluntari în acţiuni de educaţie a părinţilor şi consiliere – şcoala are apoi, rolul de
a forma la elevi spiritul de receptivitate, capacitatea de iniţiativă, angajarea responsabilă în
identificarea problemelor comunităţii şi proiectarea de direcţii de acţiune pentru soluţionarea
acestora . Iar cadrele didactice, ca “facilitatori”/ “moderatori”, “ trebuie să manifeste foarte multă
receptivitate, îngăduinţă şi să ofere mereu un răspuns la solicitările elevilor şi ale comunităţii”.
Aşadar, profesorii sunt cei care conduc şi orientează actele de voluntariat ale elevilor/şcolii
în comunitate şi tot ei trebuie să aducă soluţii la problemele şcolii prin atragerea de sponsori/
parteneri, demararea de proiecte educaţionale, înfiinţarea de asociaţii de părinţi, atragere de
fonduri de la comunitatea locală, implicarea ONG-urilor etc. Practicȃnd alături de cadrele didactice
primele practici de sprijin, de voluntariat, elevii/tinerii vor realiza tranziţia de la şcoală la o viaţă
-
activă social . Ca voluntari pentru obţinerea succesului şcolar, factorii sociali de bază –
administraţia locală, instituţiile de cultură, ONG-urile, agenţii economici – pot susţine eforturile
şcolii de dezvoltare prin acţiuni de amenajare/dotări cu material, echipamente tehnice modern,
extinderi ale spaţiilor şcolare, finanţarea de programe after-school, înfiinţarea unor centre de
recreere, cluburi de dezvoltare a abilităţilor şi talentelor copiilor . De asemenea pot fi aplicate
programe de finanţare prin atragere de fonduri, sponsorizări, prin care să fie promovată educaţia
incluzivă, soluţionȃnd o parte din problemele identificate la nivelul grupurilor vulnerabile: grupuri
dezavantajate din punct de vedere material şi social, copii cu nevoi speciale de educaţie, a căror
integrare în învăţămȃntul de masă este necesară, şi de multe ori condiţionată de prezenţa şi sprijinul
permanent al unei persoane specializate în acest domeniu, care să lucreze alături de profesorul de
la clasă .
Pentru a asigura un mediu cu condiţii optime de formare a abilităţilor elevilor şi care să
răspundă intereselor lor de dezvoltare, este necesară o implicare din partea reprezentanţilor
comunităţii . De exemplu, învăţarea şi exersarea rolurilor profesionale poate fi realizată în cadrul
unor activităţi la care să participe şi să împărtăşească impresii specialişti din diverse domenii de
activitate: cadre din domeniul medical, ingineri, manageri de companii . O astfel de experienţă va
fi un punct de referinţă în orientarea profesională a elevilor, iar activităţile extraşcolare, şi
parteneriatele educaţionale, răspund cu succes acestor nevoi . La rȃndul lor, elevii/tinerii îşi pot
asuma rolul de voluntar în acţiuni pe care învaţă să le gestioneze pe cont propriu, pornind de la
probleme pe care le vor identifica ei înşişi . De la acţiuni ce se pot iniţia chiar de la vȃrstele
şcolarilor mici – problema mediului înconjurător care necesită ecologizare, şi pȃnă la activităţi de
voluntariat mai ample, elevii/tinerii sunt antrenaţi în veritabile exerciţii de interacţiune cu
comunitatea într-un spaţiu de acţiune pe care învaţă să-l observe, să-l investigheze, pentru ca mai
tȃrziu, ca adulţi respnsabili, să-l poată gestiona şi dezvolta .
Un exemplu de acţiune voluntară, care dă răspuns, pe de altă parte şi provocărilor educaţiei
intergeneraţionale, este sprijinul acordat de tineri generaţiilor vȃrstnice în a înţelege şi învăţa să
utilizeze mijlocele şi tehnologiile moderne de comunicare din present . Sunt vizate astfel două
grupuri ţintă: tinerii, care se implică în probleme actuale ale societăţii şi vȃrstnicii, care sunt
reintegraţi în viaţa comunităţii modern . Astfel de exemple pot fi completate de numeroase alte
oportunităţi pe care atȃt şcoala cȃt şi societatea trebuie să le promoveze .
Prin toate aspectele pe care le-am pus în discuţie, putem concluziona că posibilităţile de
interacţiuni şi exerciţii de voluntariat în spaţiul educaţional pot fi multiple şi variate . Iar dacă
aplicăm o abordare pe termen lung, avȃnd perspectiva durabilităţii, putem observa că, deşi vorbim
de voluntariat – acţiune care nu urmăreşte un cȃştig – beneficiile sunt multiple: o şcoală care
investeşte voluntari în societate, va beneficia în viitor de un spaţiu social mai bine dezvoltat, şi
care îi va garanta condiţii mai bune de desfăşurare a actului educative, aşa cum, o societate care
este partener voluntar în educaţie, va dispune mai tȃrziu de generaţii responsabile şi capabile de
acţiune, de forţă de muncă în raport cu cerinţele şi dezvoltarea social . Astfel, avȃnd aceeaşi ţintă
– şcoala, familia şi comunitatea acţionează una în favoarea celeilalte, exersȃnd şi aplicȃnd practica
voluntariatului .
Bibliografie:
‐ Velea, L.S., Toderaş, N., Ionescu, M., 2006, - “Participarea elevilor în şcoală şi în
comunitate . Ghid pentru profesori şi elevi”, Ed . Agata, Botoşani .
‐ Godfrey, C., 2007-,, Parteneriat şcoală-familie-comunitate. Ghid pentru cadrele didactice,
Proiect PHARE 2004. Acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate”, Ed. Didactică şi
Pedagogică, R.A., Bucureşti,
-
6
MANAEMGEMENTUL ACTIVITĂȚII DE VOLUNTARIAT –
OPORTUNITĂȚI ALE SISTEMULUI DE INVĂȚĂMÂNT
ȘCOALA GIMNAZIALĂ IOSIF VULCAN “HOLOD”
PROF.INV.PREȘCOLAR:CARȚIȘ CORINA
Motto:
”Voluntariatul este un factor important în crearea unei pieţe europene competitive a
muncii şi totodată, în dezvoltarea educaţiei şi formării profesionale, precum şi pentru
creşterea solidarităţii sociale”
Organizațiile nonprofit s-au dezvoltat considerabil în ultimele decenii, oferind fiecărui
cetățean șansa să se implice în activități de susținere socială, de grijă față de mediu și nu numai
(Hall, 2006; Wymer et al. 2011.
Activitatea voluntarilor reprezintă o suplimentare a eforturilor depuse de profesorii de la
clasă, în strânsă coordonare cu aceştia şi sub atenta lor îndrumare.
Voluntarii care fac parte din acest program provin din medii non-conexe celui pedagogic,
dar şi-au manifestat dorinţa de a oferi nu numai asistenţă şcolară, ci şi îndrumare, sprijin şi
motivaţie unor copii care întâmpină dificultăţi la învăţătură.
Obiectivele propuse în cadrul acestui proiect sunt următoarele:
- Creşterea promovabilităţii la examenele naţionale şi continuarea parcursului şcolar a
copiilor după finalizarea ciclului gimnazial;
- Asistarea copiilor în situaţii şcolare critice, atunci când aceștia au dificultăţi în
promovarea claselor gimnaziale;
- Îmbunătăţirea performanţei şcolare a copiilor cu rezultate modeste;
- Oferirea unor modele de adulţi de succes copiilor implicaţi în program;
- Oferirea unei oportunităţi de implicare în dezvoltarea comunităţii acelor tineri care
sunt dispuşi să voluntarieze o parte din timpul lor liber;
- Familiarizarea copiilor implicaţi în program cu ideea de voluntariat; cultivarea în
rândul copiilor a unor valori precum toleranţa, onestitatea, incluziunea, responsabilitatea.
Disponibilitatea imediată a şcolilor de a se alătura unui astfel de proiect nu trebuie luată ca
atare. Participarea în proiectul de meditaţii prin voluntariat presupune osustinere şi implicare
constantă din partea şcolii pe întreg parcurs al anului şcolar. Resursele pe care şcoala le poate oferi
sunt de neînlocuit, începând cu timpul profesorilor - care funcţionează ca mediatori între copii şi
voluntari, până la resursele materiale de tipul sălilor de clasă sau rechizitelor şcolare.
Recrutarea unor voluntari adecvaţi acestei activităţi este o etapă decisivă pentru funcţionarea
programului. Nu există nicio altă sursă de motivare şi impulsionare a rezultatelor pe care aceştia le
au decât motivarea şi satisfacţia personală pe care le obţin din această activitate. Lucrul cu copiii este
dificil, uneori frustrant, iar rezultatele sunt observabile, de obicei, târziu. Acestea sunt considerente
pe care voluntarii trebuie să le cunoască, să le înţeleaga şi să le accepte.
Este important ca grupul să fie alcătuit din copii cu un nivel similar de cunoştinţe la materia
respectivă. Diferenţele între nivelul copiilor chiar şi aceeaşi grupă sunt inevitabile şi chiar benefice,
cu condiţia ca ele să nu fie prea mari. În caz contrar, după o perioadă, fie cei slabi, fie cei avansaţi
vor abandona. Pentru cei mai slabi va fi dificil să ţină pasul cu explicaţiile oferite, iar pentru cei
mai avansaţi, ora va fi plictisitoare şi vor încerca să îndrepte atenţia voluntarului asupra lor.
-
Acesta este profilul robot al voluntarului implicat în programul Educaţie pentru toţi:
- este interesat de educaţie şi i se pare importantă îmbunătăţirea performanţei şcolare
a copiilor cu perspective academice slabe;
- este consecvent, credibil şi arată angajament (în caz contrar, copiii nu vor mai veni
la ore);
- este ferm, se impune în faţa copiilor, impune reguli, pe care în primul rând le
respectă el însuşi;
- este respectuos, tratează copiii că pe niste oameni responsabili şi le câştigă
respectul; este deschis, oferă reciprocitate, este disponibil pentru nevoile copiilor, este
prietenos şi iubitor.
O soluţie alternativă este folosirea unor formulare pentru înregistrarea progresului fiecărui
copil. Acest instrument trebuie să fie folosit în acelaşi timp de voluntari şi de profesori şi să
constituie o formulă de dialog. Formularul poate să fie nominal, pentru fiecare elev în parte şi
trebuie să conţină informaţii referitoare la:
- ce s-a lucrat la ora de meditaţii;
- care au fost dificultăţile, unde ar fi bine să mai insistăm;
- ce s-a lucrat la orele de matematică de la clasă pe parcursul săptămânii; ce noţiuni
nu s-au înţeles foarte bine la clasă;
- exerciţii recomandate.
Atunci când un voluntar este selectat să intre în program, recrutatorii se bazează pe
capacitatea sa de a-şi autoevalua disponibilitatea şi gradul de angajament pe care acesta este dispus
să le dedice proiectului. Este important ca fiecare voluntar să conştientizeze că, în ciuda dorinţei
sincere de a ajuta, disponibilitatea sa, poate produce daune semnificative proiectului.
De ce facem un gest caritabil? De ce facem acest gest caritabil? Trebuie să avem un răspuns
clar și confortabil la aceste întrebări, pe care să ni-l asumăm pe deplin înainte de a începe lucrul
cu copiii. Munca de voluntariat prin natura sa poate fi frustrantă, beneficiarii cărora le punem la
dispoziţie resursele noastre se prea poate să nu aprecieze întotdeauna munca noastră în felul la care
ne aşteptăm. De aceea, ca voluntar, trebuie să ne asumăm faptul că facem voluntariat pentru că ne
dorim rezultate şi nu pentru că ne dorim validare şi recunoştinţă. Din experienţa anului trecut, am
observant că, cel puţin la început, copiii nu vor arăta recunoştinţă, vor avea tendinţa să trateze fără
seriozitate acest proiect. Schimbarea acestei atitudini stă aproape exclusiv în mâna voluntarului.
Orice copil poate să înveţe, orice copil poate fi responsabilizat şi aproape orice copil poate fi
atent şi receptiv. Aceasta este provocarea pe care ne-o asumăm ca voluntari: să facem tot ce ne stă în
putinţă ca în timpul celor două ore din fiecare săptămână să reuşim să îi sprijinim pe copii, să le
captăm atenţia şi să folosim în mod cât mai eficient resursele pe care le avem la dispoziţie. Încercarea
este foarte dificilă şi trebuie ca voluntarii să îşi ajusteze aşteptările în conformitate. Prin natura sa,
proiectul acesta nu poate avea un succes de 100%. În 2012-2013 peste 30% dintre copii au părăsit
programul înaintea de finalul anului şcolar. Nu toţi copiii au performat în cel mai bun mod în care ar
fi putut, nu toţi copiii şi-au făcut temele, au existat copiii care nu anunţau că nu pot sosi la meditaţii,
au existat cazuri în care voluntarul a ajuns singur la şcoală, fără grupă. Trebuie să acceptăm faptul că
un astfel de proiect de voluntariat se va confrunta cu probleme de acest tip, iar voluntarii trebuie să
realizeze că munca lor nu va fi întotdeauna răsplătită sau apreciată în mod corespunzător, desigur
acest fapt neimplicând asumpţia că nu ar trebui să îi responsabilizăm pe copii şi să le arătăm faptul
că acţiunile lor nu sunt lipsite de consecinţe. O motivaţie fermă poate ajuta, însă, pentru a trece peste
aceste dificultăți.
-
Bibliografie:
‐ Velea, L.S., Toderaş, N., Ionescu, M., “Participarea elevilor în şcoală şi în
comunitate. Ghid pentru profesori şi elevi”, TEHNE Centrul pentru Inovare şi dezvoltare
în educaţie, ed. Agata, Botoşani, 2006
‐ Godfrey, C., Parteneriat şcoală-familie-comunitate. Ghid pentru cadrele
didactice, Proiect PHARE 2004. Acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate, Ed.
Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2007
-
„Managementul activităţii de voluntariat - oportunităţi ale sistemului de
învăţământ”
Prof. ȋnv. primar Radu Elena
Școala Gimnazialã,,Ion Ghica”, Iași
Muncã voluntarã presupune, teoretic, realizarea unei activitãți fãrã ca cel ce o îndeplineşte sã
urmãreascã o recompense.
Voluntariatul reprezintã, în primul rând, un interes fațã de problemele societãții sau fațã de una dintre
acestea. O persoanã poate fi preocupatã de un anumit aspect al lumii în care trãieşte, ȋnsã existã o diferențã
între interesul pasiv şi cel activ. A fi voluntar înseamnã, în primul rând, cã îţi pasã de o problemã cu care
semenii tãi se confruntã.
Prin muncã de voluntariat înseamnã, ȋn primul rând dorinţa de a ajuta, de a face ceva pentru societate,
de a o sprijini. Este un semn al implicãrii în realizarea acelui mai bine pe care îl dorim cu toţii, dar pe care
puţini sunt dispuşi sã-l transforme în faptã. A face o muncã de voluntariat echivaleazã cu renunţarea la
pasivitatea tradiţionalã. Munca de voluntariat o pot face şi membrii organizaţiei, nu doar voluntarii.
Munca de voluntariat contribuie la ameliorarea calitãții vieții, precum şi la dezvoltarea unei mai mari
solidaritãți între oameni. De asemenea, contribuie la o dezvoltare economicã și socialã mai echilibratã și
oferă posibilitatea de a crea noi profesiuni şi noi locuri de muncã.
Activitãție de voluntariat se pot manifesta prin: participarea activã a cetãțenilor la viaţa comunitãții
şi a societãții, prin mişcarea organizatã în sânul unei asociaţii.
De aceea, datoria voluntarului este: sã încurajeze angajarea individualã în viaţa comunitãții şi a
societãții; sã se angajeze în îndrumarea noilor veniţi, definindu-le responsabilitãțile, în funcţie de
aptitudinile lor, timpul de care dispun, precum şi de ceea ce-i intereseazã și ȋntr-un spirit de înţelegere
mutualã şi stimã reciprocã, sã coopereze cu toţi membrii organizaţiei
Atunci când decizi sã faci voluntariat, trebuie sã alegi acel sector care ți se potriveşte mai mult. Existã
numeroase de organizații și instituții care au nevoie de sprijin din partea voluntarilor și poți sã începi prin
a ţine cont de următoarele lucruri: sã cauți informaţii despre problema care te preocupã, sã gãseşti
organizaţii sau voluntari care au încercat sã soluţioneze astfel de probleme. Dacã nu există un asemenea
grup, poți sã-l formezi chiar tu în liceu, la facultate sau în cartierul în care locuieşti, alãturi de colegii şi
prietenii tăi. Existã ONG-uri care au nevoie de voluntari și poți sã-ți oferi cunoștințele dintr-un domeniu la
care te pricepi lucrând ȋn echipã. De fiecare datã trebuie sã creezi un echilibru între activitãțile de
voluntariat, studii şi alte activitãți în care eşti angajat, gândindu-te la programul tãu şi la timpul liber pe
care îl ai. Poți sã te implici ȋn proiecte de lungã duratã sau doar în ceva temporar, te poți implica zilnic,
sãptãmânal sau chiar lunar. De asemenea, poţi participa la proiectele unei organizaţii neguvernamentale şi
în cursul anului de învãțãmânt sau doar în vacanțã.
Ȋn calitatea mea de cadru didactic, am realizat la clasã activitãți de voluntariat propuse de
Organizația,,Salvați copiii”, Iași, care au fost de un real folos pentru consolidarea relațiilor intercolegiale,
a sintalitãții grupului de elevii. Prin activitatea,,Drepturile copilului”, elevii și-au ȋnsușit drepturile, dar au
gãsit și responsabilitãțile ce le revin. Fiecare copil a scris câte un drept fundamental pe un balon, apoi au
fãcut lansarea acestora, bucurându-se ȋmpreunã.
-
O altã activitate cu impact puternic asupra elevilor a fost,,Trimite-mi prietenul la școalã!”. Pe lângã
faptul cã elevii și-au cunoscut drepturile, conform Convenției ONU, aceștia au discutat modalitãțile de
prevenire și combatere a lipsei realizãrii accesului la educație, la care sunt expuși copiii ce provin din familii
sãrace sau familii monoparentale. Elevii au realizat eseuri/minieseuri prin care și-au exprimat propriile
pãreri, sentimente, acorduri/dezacorduri cu privire la modurile ȋn care se pot acorda șanse egale la educație
tuturor copiilor.
Am marcat,,Ziua mondialã a toleranței” când s-au dat exemple concrete de manifestare violențã
din mediul școlar, precizându-se cauzele care au dus la aceste manifestãri, dar și a modalitãților de rezolvare
a conflictului. De asemenea s-au discutat posibilitãțile pe care le avem toți la ȋndemânã pentru a evita
conflictele/violența, atât fizicã cât și verbalã, care nu aduc nimic bun ȋn viața noastrã.
De asemenea m-am implicat ȋn Proiectul educațional Campania,,19 Zile de prevenire a abuzurilor
și violențelor asupra copiilor și tinerilor” organizat de Federația Internațională a Comunităților Educative
– Secțiunea România, susținutã de Ministerul Educației Naționale. Ȋn cadrul acestui proiect național, am
organizat acțiuni de implicare a elevilor și cadrelor didactice în prevenirea abuzului, inclusiv a bullying-
ului, neglijării fizice și emoționale, abandonului și absenteismului școlar, consumului de droguri, traficului
de persoane etc.
-
Am participat și la Programul european,,Ora de Net”, coordonat la nivel național de
Organizația,,Salvați copiii”, membrã a rețelelor internaționale INSAFE și INHOPE, sprijinitã de MEN,
IGPR, Autoritatea pentru protecția drepturilor copilului și adopției.
Am discutat atât cu elevii cât și cu pãrinții și am reușit de fiecare data sã venim ȋn ajutorul semenilor
noștri oferind, din puținul nostru, și celor aflati ȋn nevoi.
Astfel, am reușit:
Implicarea ȋn activitãți de parteneriat cu CJRAE Iași, cum ar fi: Proiectul,,Succes la școalã!”
(confecționarea de felicitãri și mãrțișoare pentru a fi oferite copiilor ce provin din familii defavorizate),
Proiectul,,Ȋmplinește un vis! Schimbã o lume!”(donații pentru a fi cumpãrate rechizite copiilor din zone
defavorizate).
Aplicarea unor proiecte cu Centrul de zi pentru copii,,Sfântul Stelian” ȋn parteneriat cu
Fundația,,Solidaritate și Speranțã” din Iași prin care am donat ȋn semestrul I- rechizite școlare, iar ȋn
semestrul II- produse de curãțenie pentru copiii aflați ȋn acest centru.
Implicarea pãrinților și elevilor ȋn Activitatea filantropicã,,Să dăruim din suflet”- donație de haine
pentru enoriașii defavorizați din Parohia,,Sf. Lazăr”, în parteneriat cu Biserica”Sfântul Lazăr” din Iași, dar
și realizarea Proiectului,,O jucãrie, o bucurie de Crãciun”, când elevii noștri au adus un strop de bucurie
pe chipurile copiilor din Școala Gimnazialã Slobozia, comuna Voinești, Iași.
-
Activitãțile din cadrul Proiectului Național,,ABC-ul emoțiilor”, desfãșurate sub directa ȋndrumare
a CPECA Iași, au avut un impact deosebit asupra elevilor, ȋnvãțându-i sã-și gestioneze emoțiile negative,
sã facã alegeri responsabile, sã comunice asertiv.
Am implicat pãrinții ȋn organizarea excursiilor școlare din cadrul,,Sãptãmânii altfel”. A fost un mod
bun de a se cunoaște mai bine pãrinții și copiii ȋntre ei, de a socializa, de a se ajuta.
Organizarea Serbãrilor școlare a fost de fiecare
datã un priej de a fi ȋmpreunã, de a cânta, de a recita, de a se bucura.
O necesitate a epocii noastre este educația pentru toți. Lucru realizabil, dacã fiecare
cadru didactic se implicã cu responsabilitate și știe cum sã gãseascã metodele, modalitãțile cele
mai bune de atragere a familiei și a elevului ȋn diverse activitãți, determinându-i sã
conștientizeze importanța școlii ȋn viața fiecãruia dintre noi.
Bibliografie:
Clerget, Stephane, Criza adolescenţei, Editura Trei, Bucureşti, 2008;
Moisin, Anton, Arta educării copiilor şi adolescenţilor în familie şi în şcoală, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007;
Băban, A., Consiliere educaţională, Ed. Psinet, Cluj – Napoca, 2001;
Cosmovici, A., Iacob, L., Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 1998;
-
VOLUNTARIATUL – ACTIVITATE IMPORTANTĂ
PENTRU EDUCAȚIE
Prof. Maroiu Manuela
Centrul Școlar de Educație Incluzivă”Aurora”Reșița
A face muncă voluntară presupune, teoretic, realizarea unei activităţi fără ca cel ce o
îndeplineşte să urmărească o recompensă, de orice natură ar fi ea. Voluntariatul reprezintă, în
primul rând, un interes faţă de problemele societăţii sau faţă de una dintre acestea. Desigur, o
persoană poate fi preocupată de un anumit aspect al lumii în care trăieşte, dar există o diferenţă
între interesul pasiv şi cel activ. A face ceva ca voluntar înseamnă, în primul rând, că îţi pasă de o
problemă cu care ceilalţi se confruntă. Munca de voluntariat înseamnă dorinţa de a ajuta, de a face
ceva pentru societate, de a o sprijini. Este un semn al implicării în realizarea acelui mai bine pe
care îl dorim cu toţii, dar pe care puţini sunt dispuşi să-l transforme în fapt. A face o astfel de
muncă echivalează cu renunţarea la pasivitatea tradiţională. Munca de voluntariat o pot face şi
membrii organizaţiei, nu doar voluntarii.
Conceptul de voluntariat:
- Voluntariatul contribuie la ameliorarea calităţii vieţii, precum şi la dezvoltarea unei mai
mari solidarităţi între oameni.
- Voluntariatul contribuie la o dezvoltare economică şi socială mai echilibrată.
- Voluntariatul oferă posibilitatea de a crea noi profesiuni şi noi locuri de muncă.
El se poate manifesta prin:
- Participarea activă a cetăţenilor la viaţa comunităţii şi a societăţii.
- Mişcare organizată în sânul unei asociaţii.
Reieşind din aceste principii, datoria voluntarului este:
- Să încurajeze angajarea individuală în viaţa comunităţii şi a societăţii.
- Să se angajeze în îndrumarea noilor veniţi, definindu-le responsabilităţile, în funcţie de
aptitudinile lor, timpul de care dispun, precum şi de ceea ce-i interesează.
I. Dacă aţi decis să faceţi voluntariat, alegeţi acel sector care vi se potriveşte mai mult.
În jurul nostru, există un mare număr de organizaţii şi instituţii care au nevoie de sprijin din
partea voluntarilor. Puteţi începe prin a ţine cont de următoarele sfaturi şi să răspunde la întrebările
ce vi le propunem:
1. Informează-te privitor la problemele care te preocupă!
Caută informaţii despre problema care te preocupă, găseşte organizaţii sau voluntari care au
încercat să soluţioneze astfel de probleme. Daca nu există un asemenea grup, de ce să nu-l formezi
chiar tu? Preia iniţiativa în liceu, la facultate sau în cartierul în care locuieşti, alături de colegii şi
prietenii tăi!
2. Gândeşte-te la deprinderile pe care le poţi oferi!
Dacă îţi plac activităţile în aer liber, să lucrezi la computer sau în echipă, încearcă sa găseşti
acţiuni de voluntariat care să includă aceste aspecte ale personalităţii tale. Multe ONG-uri au
nevoie de voluntari energici ca tine care să posede diferite calităţi, precum ar fi uşurinţă în
comunicare, creativitate, spirit de echipă.
3. Ţi-ar place să înveţi ceva nou?
-
Poate vrei să înveţi ceva nou, să cunoşti oameni şi situaţii noi. Încadrează-te în acţiuni de
voluntariat care să-ţi ofere experienţe noi, prin intermediul cărora să-ţi aprofundezi cunoştinţele în
diferite domenii.
4. Îmbină utilul cu plăcutul!
Implică-te în acţiuni de voluntariat care te vor ajuta să-ţi atingi noi idealuri. De exemplu,
dacă vrei să slăbeşti, antrenează-te în activităţi în aer liber, care necesită efort fizic, cum ar fi
excursiile în afara localităţii pentru curăţirea unor poteci sau programele de plantat pomi într-un
parc. Dacă vrei să-ţi aprofundezi cunoştinţele în engleză, creează un club de engleză în instituţia
în care înveţi.
5. Nu te suprasolicita!
Creează un echilibru între activităţile de voluntariat, studii şi alte activităţi în care eşti
angajat. Gândeşte-te la programul tău şi la timpul liber pe care îl ai. Vrei să te implici în ceva de
lungă durată sau doar în ceva temporar? Te poţi implica zilnic, săptămânal sau chiar lunar? Poţi
participa la proiectele unei organizaţii neguvernamentale şi în cursul anului de învăţământ sau doar
în vacanţă?
Ca voluntar, poți sa te implici într-o varietate de proiecte ale unor organizații sau instituții
din diferite domenii de interes comunitar, ca de exemplu:
Educație
promovarea șanselor copiilor cu abilități deosebite, evenimente de premiere a
copiilor sau persoanelor cu realizări deosebite;
organizarea de activități educative alternative pentru elevii din învățământul de
masă – cluburi de literatură, astronomie, ecologie, cluburi de dezbateri și oratorie,
cunoaștere interculturală, organizarea de tabere tematice, etc;
educație anti-drog/alcool;
formarea de abilități de auto-prezentare, leadership, antreprenoriat;
amenajarea de spații de joacă sau de petrecere a timpului liber pe lângă școli;
orientare în carieră;
lecții de utilizare a computerului (pentru copii cu handicap, copii instituționalizați,
șamd, pentru persoane din mediul rural sau pentru vârstnici);
organizarea de diverse competiții pe teme școlare, sportive sau extrașcolare.
Beneficiile voluntariatului
Atunci când te implici în proiecte în beneficiul unei cauze sau al comunității tale, nu
contribui doar la dezvoltarea comunității, ci și la dezvoltarea ta personală și profesională.
Voluntarii învață, voluntarii experimentează, voluntarii lucrează în echipă.
Cum te dezvolţi când te implici în programe şi acţiuni de voluntariat?
căștigi experiență de muncă, înveți lucruri noi și deprinderi utile;
îți menții "în uz" cunoștințe, abilități sau vreun talent pe care nu ai ocazia să le
folosești în viața de zi cu zi;
ești mai activ în timpul tău liber și-l petreci în mod util, provocator și, de ce nu,
distractiv;
socializezi mai mult: îți faci noi prieteni, cunoștințe și contacte care îți pot fi utile
în viață;
te alături și tu prietenilor tăi care sunt deja implicați în acțiuni sau programe de
voluntariat;
-
dai înapoi comunității și celor din jur o parte din ajutorul primit la rândaul tău în
viață;
devii parte a unei echipe sau organizații a cărei muncă și viziune o respecți și vrei
să o sprijini;
dacă tocmai te-ai mutat într-un oraș nou sau ai trecut printr-o schimbare de viață,
voluntariatul te ajută să te conectezi la comunitate și să faci tranziția spre noua ta viață;
poți testa practic dacă ai abilitățile necesare pentru a urma o anumită carieră sau
pentru o reorientare în carieră;
ai ocazia să îi ajuți pe cei mai puțin norocoși ca tine sau, dimpotrivă, poți fi alături
de cei care trec prin aceleași probleme ca tine;
poți realiza ceva ce ți-ai dorit întotdeauna;
ai oportunitatea de a lucra cu o categorie de persoane cu care ți-ai dorit să ai
contact sau ai ocazia de a întâlni persoane importante din comunitate;
înveți să îți asumi o responsabilitate și să realizezi ceva cu propriile tale mâini;
contribui la dezvoltarea comunității în care trăiești și a înțelege mai îndeaproape
problemele comunității în care trăiești.
Cu siguranță, voluntariatul rămâne o activitate atractivă și demnă de a fi practicată și
sprijinită de copii sau adulți, deoarece se desfășoară printr-un proces al flexibilității și al alegerii
libere.
În concluzie, valoarea activității de voluntariat, dar și a voluntarului este incontestabilă în
societatea românească de astăzi și este doar o problemă de timp ca aceasta să fie prețuită cu
adevărat.
BIBLIOGRAFIE:
1. Băban A. (coord.)- Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de
dirigenţie şi de consiliere, Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 2001
2. Theodosiu, D. – Mai aproape de elevi, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1972
3. Tomşa G.- Consilierea şi orientarea în şcoală, Casa de Editură şi Presă Viaţa
Românească, Bucureşti, 1999
-
VOLUNTARIATUL – ACTIVITATE PENTRU ASIGURAREA
UNEI CONDUITE CIVICE CORESPUNZĂTOARE
Prof.Racu Semenica
C.S.E.I,,AURORA,, Reşiţa
Există o arie largă de noţiuni, definiţii şi tradiţii în ceea ce priveşte voluntariatul. Totuşi,
ceea ce este comun în Europa este că oriunde oamenii se implică împreună în activităţi pentru a se
ajuta reciproc, pentru a îi susţine pe cei cu nevoi, pentru a conserva mediul înconjurător, pentru a
participa în campanii pentru drepturile omului, sau pentru a iniţia acţiuni menite a asigura fiecăruia
o viaţă decentă – atât societatea în ansamblu, cât şi fiecare voluntar ies în câştig, iar coeziunea
socială este semnificativ întărită.
Voluntariatul nu este o notiune nouă românilor asa cum nu este nouă pentru niciun popor,
pentru nicio colectivitate. Oamenii s-au ajutat mereu între ei, sau au muncit împreună pentru
atingerea scopurilor pe care si le-au propus, fie că-si strângeau recoltele, îsi construiau o casă,
ridicau o biserică sau o scoală în comunitatea lor. Din păcate însă deceniile de totalitarism au
marcat felul în care românii percep ideea de muncă voluntară. Adesea, în special după Revolutia
din 1989, voluntariatul era confundat cu munca patriotică pe care multi dintre români erau obligati
să o facă în timpul regimului comunist, si în urma căreia nimeni nu era câstigat nici din punct de
vedere material nici din punct de vedere spiritual. Iată motivul pentru care primele organizatii
nonguvernamentale care implicau voluntari au fost privite la început cu suspiciune. Românii
trebuiau să-si descopere identitatea, să-si descopere valorile, să-si pretuiască semenii si să
muncească împreună pentru construirea a ceea ce se doreste a fi o Românie modernă, tară a Uniunii
Europene a secolului XXI.
Voluntarii reflectă diversitatea societăţii europene, având implicate persoane de diferite
vârste, femei şi bărbaţi, angajaţi şi şomeri, oameni cu diferite origini etnice, credinţe, cetăţeni de
toate naţionalităţile
Voluntarii sunt implicaţi într-o mare varietate de activităţi, cum ar fi furnizarea de activităţi
educative şi servicii, ajutor reciproc sau auto-ajutor, campanii,, acţiune comunitară şi pentru
mediul înconjurător. Voluntariatul este unul dintre modurile în care persoane cu orice tip de
abilităţi şi profil, pot contribui la schimbări pozitive.
Voluntariatul este un mod de incluziune şi coeziune socială. Contribuie la crearea unei
societăţi coerente, cu legături bazate pe încredere şi solidaritate, şi prin aceasta, la crearea de
capital social. Este o sursă puternică de reconciliere şi reconstrucţie
Voluntariatul joacă un rol important în identificarea de soluţii pentru problemele societăţii.
Voluntarii şi organizaţiile lor sunt adesea primii în dezvoltarea de acţiuni inovatoare pentru a
identifica, a da voce şi a răspunde nevoilor care se ivesc în societate. Voluntarii ajută la
îmbunătăţirea calităţii şi cantităţii de servicii şi la dezvoltarea creativă de noi servicii
Voluntariatul este un factor economic semnificativ. Sectorul de voluntariat contribuie
estimativ cu 5% în PIB-ul economiilor naţionale şi multe dintre oranizaţiile non profit depind
puternic de munca voluntarilor pentru a-şi susţine activităţile
Voluntariatul sprijină crearea de parteneriate inovatoare între sectorul profit, autorităţile
publice şi sectorul non profit. Asemenea parteneriate, dublate de natura iniţiatică a multor
dintre activităţile de voluntariat, pot conduce la crearea de noi oportunităţi de angajare
Voluntariatul oferă oportunităţi de educaţie formală şi non-formală şi este, prin urmare un
instrument esenţial în formarea continuă. Prin voluntariat, oamenii dobândesc cunoştinţe, îşi
-
exersează abilităţi şi îşi extind reţelele sociale, ceea ce adesea poate conduce la diversificarea şi
îmbunătăţirea ofertelor de angajare la dezvoltare personală şi socială.
În timp ce unii participă cu interes la actiunile de voluntariat, altii nu fac voluntariat. Aceasta
se întâmplă pentru că întâmpină bariere în ceea ce priveşte activităţile voluntare, cum ar fi lipsa
informaţiilor, contrângeri legate de timp; resurse economice precare şi sentimentul că “nu îşi pot
permite” să facă voluntariat; o imagine negativă a voluntariatului; discriminare; lipsa unui cadru
legal; lipsa protecţiei împotriva riscurilor pe care le implică; vizele şi alte bariere pentru cetăţeni
din afara UE. Voluntariatul este oferit gratuit, dar nu este lipsit de costuri – are nevoie şi merită
sprijin adresat din partea tuturor celor implicaţi – organizaţii, guvern, sectorul de afaceri şi un
mediu politic favorabil, inclusiv infrastructuri pentru voluntariat. În timp ce UE a acordat din ce
în ce mai mare importanţă voluntariatului în toate formele sale, de-a lungul ultimilor ani, România
se află încă departe de a avea o strategie la nivel european de a promova, recunoaşte, facilita şi
sprijini voluntariatul pentru a acţiona la întregul potenţial. Ceea ce trebuie să ştim este că oricine
poate să devină voluntar şi să aducă o contributie, oricât de mică, la lumea care ne înconjoară.
Important este doar să îţi doreşti acest lucru! "Faptul că nu poti să faci totul nu e o scuză pentru a
nu face nimic." Important este să n