分かりやすい日本語 - editurauniversitara.ro · lectia 1 hiragana hiragana ... no jink ō...
TRANSCRIPT
JAPONEZA, UŞOR DE ÎNŢELES.
分かりやすい日本語
�
�������������������� �� ��������� � ���� ������������������������
�������� ������ ������ ������ ! ������� "��#���� � �������
������ ��!���� �� �$% & ��������� ������� � ��������� '� (����
"��#���� ��)
SANDRA-LUCIA ISTRATE
JAPONEZA, UŞOR DE ÎNŢELES.
分かりやすい日本語
EDITURA UNIVERSITARĂ
Bucureşti, 2013
�
�������� �� � ���
��������� �������� �����
��������������������������
���������������� !�!�"��
������!������"���!�����"�����#���������������!���$������%���&�'#'�'(')�������"!�����"�����
#������������"���������������*+����������������%��������,�����"�����&�'#'�'�'+'�',')-����������
���������������"�����������"���'
. ����������������"�������"��� ����!��"�����/������*�����������������"�!��������������
%� ������! %!�! ������� ��������,�����"�����
���0�����.1234
�������,�����"����!
+����������"��� �"����
56���'#'5!���"����'17644*(�����3*5��������
���'�2138439'41':7;43<'=7'17
>>>'�������������"�����'��
�6�������������?�������������"�����'��
+�"���@��������'� 2136439'41':7;43<'=7'17;27::�+�� �;27137�����
�����/�?�������������"�����'��
'A'39*�'A'49*5��������
>>>'�������������"�����'��
����������������� ������������������� ����������
������������������
���������� ���!����"#���$��%������;(�����6������"�����'8
5����������������,�����"����!*1234
BBBB �(5#<7C6=2=69<36C:=67
C33'913
+ ��&+������ @D���������%���)�32'9=C1;<7C=2=9<3C:=7
��%������������%���
CU
PR
INS/
MO
KU
JI
SU
BIE
CT
L
ECŢ
IA
VO
CA
BU
LA
R
/ M
OD
DE
SC
RIE
RE
/ K
AN
JI
GR
AM
AT
ICĂ
ŞI
EX
PR
ESI
I D
E B
AZĂ
ÎN
C
OM
UN
ICA
RE
CIT
IRE
SC
RIE
RE
SI
EX
ER
CIT
II
OB
IEC
TIV
I.
L
IMB
A
JAP
ON
EZ
A
HIR
AG
AN
A Ş
I K
AT
AK
AN
A
N
IHO
NG
O
HIR
AG
AN
A T
O
KA
TA
KA
NA
Soci
o-co
mun
icar
e cu
ltur
ală
Lec
tia
1 H
irag
ana
Hir
agan
a
Hir
agan
a a,
i, u
,e,o
...
あ、い
、う
、
え、お
・・
・
Oha
yō g
ozai
mas
u/
konn
ichi
wa/
kon
ban
wa/
Sa
yōna
ra
Oya
sum
inas
ai;
Ari
gatō
goz
aim
asu;
/ Dō
itash
imas
hite
. Su
mim
asen
.
Hir
agan
a H
irag
ana
Hir
agan
a H
irag
ana
Salu
turi
; Sc
rier
ea s
i citi
rea
în h
irag
ana.
Lec
tia
2
Kat
akan
a K
atak
ana
Kat
akan
a a,
i,u,e
,o...
ア、イ
、ウ
、
エ、オ
・・
・
Tor
i-sa
n, im
asu
ka.
Kiit
e ku
dasa
i/
Itte
kud
asai
/ K
urik
aesh
ite k
udas
ai;
Nih
ongo
de
nan
to ii
mas
u ka
/-tte
dō
iū im
i des
u ka
.
Kat
akan
a K
atak
ana
Kat
akan
a K
atak
ana
Scri
erea
si c
itire
a în
kat
akan
a.
Exp
resi
i de
bază
ut
iliza
te la
ora
de
curs
.
Japo
nia.
Şti
aţi că…
.?
II.
EU
ŞI
FA
MIL
IA
W
AT
ASH
I T
O
KA
ZO
KU
Lecţia
3
Încâ
ntat
de
cunoşt
inţă
! H
ajim
emas
hite
Num
e st
răin
e/
Ţări
/ N
aţio
nalităţ
i
Haj
imem
ashi
te/ Y
oros
hiku
on
egai
shi
mas
u.
O-n
amae
wa
nan
desu
ka.
/ W
atas
hi w
a E
nrik
a de
su.
Wat
ashi
wa
gaku
sei d
esu.
D
ochi
ra k
ara?
/ Wat
ashi
wa
Itar
ia k
ara
kim
ashi
ta.
Încâ
ntat
de
cunoşt
inţă
! H
ajim
emas
hite
Prez
enta
re
pers
onală.
Ji
ko-s
hōka
i
Scur
tă
conv
ersaţie
-
prez
enta
re
pers
onală.
Pr
onum
ele
pers
onal
.
Pag
. 13
18
28
5
Soci
o-co
mun
icar
e cu
ltur
ală
Wat
ashi
wa
itar
iajin
des
u.
Wat
ashi
wa
itar
iago
ga
de
kim
asu.
Lecţia
4
Fam
ilia
mea
es
te m
are.
K
azok
u w
a ōi
de
su.
Fam
ilia
N
umer
ele
一、二
、三
、
四、五
、六
、
七、八
、九
、
十、人
、男
、
女、子
、母
、
父
Kaz
oku
wa
nann
in d
esu
ka./
Kaz
oku
wa
go n
in d
esu.
D
oko
ni s
unde
imas
uka.
/ B
ukar
esut
o ni
sun
de im
asu.
O
ikut
su d
esu
ka./
Nijū
nisa
i de
su.
Kon
o hi
to w
a da
re d
esu
ka.
Kor
e w
a na
n de
su k
a.
Fam
ilia
mea
. W
atas
hi n
o ka
zoku
.
Num
erel
e
Sūji
Num
erel
e./
Cla
sifi
cato
ri I
. D
escr
iere
a fa
mili
ei.
Kan
ji –
in
trod
ucer
e.
Pre
zent
are
pers
onală
III.
M
ÂN
CA
RE
ŞI
BĂ
UT
URĂ
TA
BE
MO
NO
T
O
NO
MIM
ON
O
Lecţia
5
Ce
mân
care
/ bă
utură
îţi
plac
e?
Suki
na
tabe
mon
o/
nom
imon
o w
a na
n de
su k
a.
Mân
care
Bău
turi
食、飲
、物
Kud
amon
o ga
suk
i des
u.
Kōhī w
a su
ki d
ewa
arim
asen
/ suk
ijana
i des
u.
Nan
i o ta
bem
asu/
nom
imas
u
ka.
Goh
an o
tabe
mas
u./ O
cha
o no
mim
asu.
Mân
căru
rile
pr
efer
ate
ale
celo
r de
aca
să.
Uch
i no
suki
na
tabe
mon
o.
Mân
care
a pr
efer
ată.
Su
kina
tabe
mon
o.
Bău
tura
pre
fera
tă
Suki
na n
omim
ono.
Ver
b I.
Pa
rtic
ule
I.
Mân
care
a
pref
erată.
Bău
tura
pr
efer
ată.
Lecţia
6
Und
e es
ti?
Dok
o ni
im
asu
ka.
Und
e măn
ânci
? D
oko
de
tabe
mas
uka.
Loc
uri î
n ca
re
pute
m lu
a m
asa
屋、店
、何
Uch
i ni i
mas
u.
Uch
i de
tabe
mas
u.
Kis
sate
n de
och
a o
nom
imas
u.
Karē·
rais
u o
hito
tsu
kuda
sai.
Iau
mas
a îm
preu
nă c
u fa
mili
a la
un
rest
aura
nt d
e su
shi.
Kaz
oku
to is
sho
ni
sush
iya
de
tabe
mas
u.
Und
e es
ti?
Dok
o ni
imas
u ka
. U
nde
măn
ânci
? D
oko
de ta
bem
asu
ka.
Part
icul
e II
. L
ocur
i în
care
pu
tem
lua
mas
a.
Citi
rea
unui
m
enu.
C
oman
da la
re
stau
rant
.
32
44
50
6
So
cio-
com
unic
are
cult
urală
Cul
orile
.
Gas
tron
omie
japo
neză
IV.
CA
SA M
EA
WA
TA
SHI
NO
IE
So
cio-
com
unic
are
cult
urală
Lecţia
7
Cas
a m
ea e
ste
mar
e.
Wat
ashi
no
ie
wa ōk
ii d
esu.
Cam
ere
Mob
ilă
家、大
、小
、
Ie n
i kag
u ga
ari
mas
u.
Ie n
i pet
to g
a im
asu.
A
ni n
o he
ya w
a ōk
ii de
su
ka, ō
kiku
nai d
esu
ka.
Hah
a no
hey
a w
a ki
rei d
esu
ka, k
irei
dew
a ar
imas
en k
a.
Ane
no
heya
wa
ii de
su k
a,
yoku
nai d
esu
ka.
Cas
a no
astră.
W
atas
hita
chi n
o ie
.
Exi
stă şi
o c
amer
a în
stil
japo
nez.
W
ashi
tsu
mo
hito
tsu
arim
asu.
Cla
sifi
cato
ri I
I.
Adj
ectiv
. D
escr
iere
a ca
sei
şi a
obi
ecte
lor
pers
onal
e.
Lecţia
8
Pe m
asă
se
află
un
com
pute
r.
Tsu
kue
no u
e ni
kon
pyūtā
ga a
rim
asu.
Obi
ecte
pe
rson
ale.
上、下
、中
、
左、右
、外
Tēb
uru
no u
e ni
nan
i ga
arim
asu
ka. /
Tēb
uru
no u
e ni
ka
bin
ga a
rim
asu.
Ie
ni d
are
ga im
asu
ka./
Chi
chi g
a im
asu.
Is
u no
shi
ta n
i nek
o ga
im
asu.
Cam
era
mea
. W
atas
hi n
o he
ya.
În c
ameră
sunt
m
ulte
lucr
uri.
Hey
a ni
taku
san
no
mon
o ga
ari
mas
u.
Des
crie
rea
obie
ctel
or şi
a
locu
rilo
r în
car
e se
află
aces
tea.
Cas
ele
japo
neze
V.
PR
OG
RA
MU
L
ME
U
W
AT
ASH
I N
O
YO
TE
I
Lecţia
9
Cât
est
e ce
asul
acu
m?
Ima
nanj
i de
su k
a.
Tim
pul.
Act
ivităţi
ziln
ice.
今、時
、分
、
半、朝
、昼
、
夕
Ima
nanj
i des
u ka
./ Im
a ic
hiji
desu
. N
an ji
ni o
kim
asu
ka./
Rok
uji n
i oki
mas
u.
Prog
ram
ul m
eu
ziln
ic.
Wat
ashi
no
ichi
nich
i.
Mă
trez
esc
la o
ra 6
. R
okuj
i ni o
kim
asu.
Se
ara
mă
culc
la
ora
10.
Yor
u w
a jū
ji n
i ne
mas
u.
Tim
pul.
Prog
ram
ul u
nei
zile
.
59
67
75
7
Soci
o-co
mun
icar
e cu
ltur
ală
Lecţia
10
Astăz
i de
la
ce o
ră p
ână
la
ce o
ră in
veţi
la li
mba
ja
pone
ză?
Kyō
wa
nanj
i ka
ra n
anji
m
ade
niho
ngo
o be
nkyō
sh
imas
u ka
.
Div
erse
ac
tivităţi.
Z
ilele
luni
i. L
unile
anu
lui.
Ano
tim
puri
le.
日、月
、年
、
読、書
、聞
、
見、話
、言
Kyō
wa
ichi
ji ka
ra s
anji
mad
e ni
hong
o o
benk
yō
shim
asu.
A
shit
a w
a te
rebi
o m
imas
u.
Asa
tte
wa
sōji
o s
him
asen
. R
aishū
mat
suri
ni i
kim
asu.
Prog
ram
ul d
e az
i. K
yō n
o yo
tei.
Prog
ram
ul d
e m
âine
. A
shit
a no
yot
ei.
Ver
b II
D
escr
iere
a un
or
activ
ităţi.
Fes
tiva
luri
japo
neze
VI.
D
IST
RA
CŢI
I
TA
NO
SHII
K
OT
O
So
cio-
com
unic
are
cult
urală
Lecţia
11
Dom
nule
T
anak
a, c
e ho
bby
aveţ
i?
Tan
aka-
san
no s
hum
i wa
nan
desu
ka.
Div
erse
ac
tivităţi.
Z
ilele
să
ptăm
ânii.
火、水
、木
、
金、土
、曜
日
行、山
、川
、
海、勉
、教
Wat
ashi
no
shum
i wa
pian
o de
su.
Pian
o ga
suk
i des
u.
Pian
o ga
jōzu
des
u.
Pian
o ga
dek
imas
u.
Pian
o o
hiku
kot
o ga
de
kim
asu.
Hob
by-u
l meu
. W
atas
hi n
o sh
umi.
Hob
by-u
l dom
nulu
i T
anak
a.
Tan
aka-
san
no
shum
i.
Exp
rim
area
ab
ilităţil
or.
Des
crie
rea
lucr
uril
or c
are
ne
plac
si p
e ca
re le
pu
tem
fac
e sa
u nu
.
Lecţia
12
Ce
faci
în
tim
pul l
iber
? H
ima
na to
ki
nani
o
shim
asu
ka.
Div
erse
ac
tivităţi.
L
ocur
i de
desfăş
urar
e a
even
imen
telo
r cu
ltura
le.
明、週
、時
、
間、来
、乗
、
降、起
、寝
Him
a na
toki
e o
kak
imas
u.
Tok
idok
i supōt
su o
ya
rim
asu.
G
ekijō
de
Mak
ubes
u (M
acbe
th)
ga a
rim
asu.
E
iga
o m
i ni i
kim
asen
ka.
Nu
mer
gem
să
vede
m u
n fi
lm
dise
ară?
K
onya
eig
a o
mi
ni ik
imas
en k
a.
Ce
faci
în ti
mpu
l li
ber?
H
ima
na to
ki n
ani o
sh
imas
u ka
.
Des
crie
rea
activ
ităţil
or p
e ca
re le
put
em
desfăş
ura
în
tim
pul l
iber
. D
escr
iere
a lo
curi
lor
în c
are
au lo
c ev
enim
ente
cu
ltura
le.
Kar
aoke
, man
ga, a
nim
e
79
92
97
8
VII
. ŢA
RA
ME
A,
OR
AŞU
L M
EU
WA
TA
SHI
NO
K
UN
I,
WA
TA
SHI
NO
M
AC
HI
So
cio-
com
unic
are
cult
urală
Lecţia
13
Ţara
mea
. W
atas
hi n
o ku
ni.
Loc
uri
faim
oase
. Po
pulaţie
. Pr
odus
e sp
ecif
ice.
Pu
ncte
le
card
inal
e.
国、北
、南
、
東、西
、京
、
本、前
、後
Wat
ashi
no
kuni
wa
o-te
ra
ga yūm
ei d
esu.
N
ihon
no
mei
buts
u w
a su
shi
desu
. N
ihon
no
shut
o w
a Tōk
yō
desu
. Tōk
yō w
a hi
gash
i ni
arim
asu.
Tōk
yō n
o jin
kō w
a is
sen
man
ijō
de a
ru.
Japo
nia
Nih
on
Ţara
mea
. W
atas
hi n
o ku
ni.
Des
crie
rea ţă
rii.
Lecţia
14
Oraşu
l meu
. W
atas
hi n
o m
achi
.
Tra
nspo
rt.
Har
tă.
Loc
aţii.
口、町
、駅
、
有、電
、歩
、
曲
Ura
wa
mad
e dō
yat
te
ikim
asu
ka.
Kūkō
mad
e de
nsha
de
ikim
asu.
K
yōto
wa
shin
kans
en g
a ii
desu
. N
ikkō
-tte
dok
o ni
aru
no?
C
hizu
de
saga
shim
ashō
!
Tok
yo
Tōk
yō
Oraşu
l meu
nat
al.
Wat
ashi
no
furu
sato
.
Des
crie
rea
oraş
ului
nat
al.
Mijl
oace
de
tran
spor
t. O
rien
tare
a pe
ha
rtă.
Fuj
isan
V
III.
E
XC
UR
SII
R
YO
KŌ
Lecţia
15
În J
apon
ia
sunt
mul
te
oraş
e ve
chi
isto
rice
. N
ihon
ni w
a re
kish
i no
furu
i mac
hi
Oraşe
isto
rice
. Pe
rioa
de
isto
rice
. T
empl
e şi
alt
e ob
iect
ive
turi
stic
e.
Tōk
yō n
i tsu
ite
yond
e ku
dasa
i. Tōk
yō w
a E
do ji
dai k
ara
yūm
ei n
a m
achi
des
u.
Kam
akur
a w
a re
kish
i no
furu
i mac
hi d
esu.
Ace
st o
raş,
fiin
d ve
chi,
este
foa
rte
inte
resa
nt, n
u-i
aşa?
K
ono
mac
hi w
a fu
ruku
te to
tem
o om
oshi
roi d
esu
ne.
Exc
ursi
a de
să
ptăm
âna
trec
ută
a fo
st d
istr
activă.
Se
nshū
no
ryokō
wa
tano
shik
atta
de
su.
Des
crie
rea
oraş
elor
vec
hi.
Scur
tă p
oves
tire
de
spre
vac
anţă
. D
ate
isto
rice
in
trod
uctiv
e.
103
107
114
9
So
cio-
com
unic
are
cult
urală
ga ta
kusa
n ar
imas
u.
代、寺
、古
、
新、面
白
、
楽、建
、神
、
社
Nar
a w
a 71
0 ne
n ka
ra 7
84
nen
mad
e N
ihon
no
shut
o de
shit
a.
Kon
o o-
tera
wa
500
nen
gura
i mae
no
tate
mon
o de
su.
Nik
kō n
o Tōs
hōgū
wa
17
seik
i no
gōka
na
tate
mon
o de
su.
Lecţia
16
Vre
au să
vizi
tez
oraş
ele
vech
i. F
urui
mac
hi o
ke
nbut
su
shit
ai d
esu.
休、春
、夏
、
秋、冬
、会
、
森、村
Kam
akur
a ni
itta
kot
o ga
ar
imas
u ka
. D
aibu
tsu
wa
niho
njin
to
gaik
okuj
in n
i nin
ki g
a ar
imas
u.
Nik
kō o
ken
buts
u sh
itai
desu
. H
akon
e de
ons
en n
i hai
rita
i de
su.
Chi
chi w
a O
kina
wa
no u
mi
o oy
ogita
gatte
imas
u!
Fuji-
san
ni h
aiki
ngu
ni ik
u yo
tei d
esu.
Ai f
ost v
reod
ată
la
Hak
one?
H
akon
e ni
itta
ko
to g
a ar
imas
u ka
.
Săpt
amân
a vi
itoa
re
este
pro
gram
at să
mer
g în
exc
ursi
e.
Rai
shū
ryokō
ni ik
u yo
tei d
esu.
Prog
ram
area
une
i ex
curs
ii şi
a
activ
ităţil
or
posi
bile
de
sfăş
urat
e în
tr-o
va
canţă.
Kyō
to, N
ara,
Kam
akur
a, N
ikkō
, Hak
one.
IX.
CU
MPĂ
RĂ
-T
UR
I
KA
IMO
NO
Lecţia
17
Îmbrăcăm
inte
şi
acc
esor
ii.
F
uku
to
akus
esarī
Îmbrăcăm
inte
şi
încă
lţăm
inte
. V
erbe
spe
cifi
ce.
着、脱
、服
、
靴、高
、安
、
円、色
、黒
、
Shir
oi u
wag
i o k
ite im
asu.
/ C
hair
o no
kut
su o
hai
te
imas
u./
Aka
i nek
utai
o s
him
ete
imas
u.
Kite
mite
mo
ii d
esu
ka.
Kim
ono
Kim
ono
Hai
nele
do
mnişo
arei
M
idor
i.
Mid
ori-
san
no
yōfu
ku.
Des
crie
rea
vest
imen
taţie
i şi
a ac
ceso
riilo
r.
121
130
10
So
cio-
com
unic
are
cult
urală
赤、青
、茶
Ane
ni r
ingu
o a
gem
ashi
ta.
Ane
wa
wat
ashi
ni r
ingu
o
mor
aim
ashi
ta.
Hah
a ga
wat
ashi
ni n
ingyō
o ku
rem
ashi
ta.
Lecţia
18
Mer
g la
m
agaz
in
pent
ru
cum
pără
turi
. D
epāt
o e
kaim
ono
ni
iku.
Num
e de
m
agaz
ine.
Pr
eţur
i. 買、牛
、乳
、
卵、肉
、豚
、
鳥、魚
、野
、
菜、果
、薬
Sush
iya
de s
ushi
o k
aim
asu.
K
usur
iya
de k
usur
i o
kaim
asu.
Ik
ura
desu
ka.
M
otto
yas
ui n
o, a
rim
asu
ka.
Kam
era
ga h
oshi
i des
u.
Ziu
a de
cu
mpă
rătu
ri.
Kai
mon
o no
hi.
Ce
ai c
umpă
rat a
zi
de la
mag
azin
? K
yō w
a de
pāto
de
nani
o k
aim
ashi
ta
ka.
Cum
pără
turi
: lo
curi
, pro
duse
, pr
eţur
i.
Suve
nire
X.
ME
SER
IA
ME
A
W
AT
ASH
I N
O
SHIG
OT
O
So
cio-
com
unic
are
cult
urală
Lecţia
19
Serv
iciu
l meu
es
te p
lăcu
t. W
atas
hi n
o sh
igot
o w
a ta
nosh
ii d
esu.
Mes
erii,
pro
fesi
i şi
act
ivităţi
spec
ific
e ac
esto
ra.
私、彼
、仕
、
事、先
、生
、
学、医
、者
、
働、直
、作
、
課、長
、短
、
部
Ōki
i kai
sha
de h
atar
aite
im
asu.
/ R
yokō
gais
ha n
i tsu
tom
ete
imas
u.
Wat
ashi
wa
mō
tais
hoku
sh
imas
hita
. W
atas
hi w
a bo
rant
ia o
shi
te
imas
u.
Yar
u ko
to g
a ta
kusa
n ar
imas
u.
Serv
iciu
l meu
. W
atas
hi n
o sh
igot
o.
Prof
esiu
nea
mea
. W
atas
hi n
o sh
okug
yō.
Act
ivităţi
desfăs
urat
e
într
-un
anum
it
dom
eniu
.
Lecţia
20
Călăt
oria
de
afac
eri
Shuc
chō
歌、弾
、入
、
出、張
、先
、
去、送
、旅
、
帰、住
、死
、
待、持
、売
Rob
otto
ga
uret
e im
asu.
H
anba
i ga
fue
te im
asu.
Se
isha
in n
o ka
zu g
a he
tte
imas
u.
Info
rmar
e as
upra
că
lăto
riei
de
afac
eri.
Shuc
chō
no
hōko
ku.
Să s
crie
m u
n
e-
mai
l!
Mēr
u o
kaki
mas
hō.
A i
nfor
ma/
a
rapo
rta
ceva
Sc
rier
ea u
nui
e-m
ail.
Mes
erii
neo
bişn
uite
KA
NJI
136
152
157
11
13
I.LIMBA JAPONEZA. HIRAGANA ŞI KATAKANA
NIHONGO. HIRAGANA TO KATAKANA
Limba japoneză prezintă anumite asemănări sintactice cu limbile altaice, răspândite în special
în Asia Centrală şi de Est (limbile mongolice, turcice şi tunguze). Aceste asemănări au la bază, pe lângă armonia vocalică şi lipsa genului gramatical, şi tipologia aglutinativă (formează cuvinte şi expresii prin alăturarea de morfeme şi se distinge printr-un sistem complex de forme de exprimare onorifică, reflectând structura ierarhică, a societăţii japoneze). În acelaşi timp, putem spune că limba japoneză a suferit şi influenţe de vocabular şi morfologie provenite din limbile malaio-polineziene, care reprezintă un subgrup al familiei mai largi de limbi austroneziene, fiind răspîndite pe o arie largă din Asia de Sud-Est şi Pacific, cărora li se pot adăuga şi unele regiuni din Asia continentală (în partea vestică avem limbi precum indoneziană, javaneză, malaieză etc., iar în cea central estică, tahitiană, hawaiană etc.). Aceste limbi au în comun, de exemplu, procesul de reduplicare (adică formarea pluralului prin repetarea cuvîntului sau a unei părţi din acesta), lipsa grupurilor consonantice, numărul mic de vocale (în general, 5) şi entropia (care se manifestă prin caracterul repetitiv al sunetelor). Deşi sunt persoane care consideră în mod eronat că limbile japoneză şi chineză sunt înrudite, apropierea dintre acestea constă în faptul că în ultimele 15 secole, ca urmare a contactului şi legăturilor culturale intensive cu China, împreună cu scrierea ideografică, un număr impresionant de cuvinte a pătruns în limba japoneză. Alte limbi care stau la originea a numeroase cuvinte japoneze sunt limbile coreeană şi ainu. De asemenea, din călătoriile portughezilor din secolul al XVI-lea au rezultat şi numeroase împrumuturi din limba portugheză, iar în urma redeschiderii Japoniei care a vut loc în secolul al XIX-lea o altă serie de cuvinte a rezultat şi din limba olandeză. În Era Meiji (1868-1912) contactele cu civilizaţia europeană au început să devină tot mai dese şi de aceea putem întâlni şi multe cuvinte din limbile germană, franceză şi engleză, cuvinte care formează şi ele un adevărat izvor de gairaigo (cuvinte de origine străină) şi tot în acea perioadă japonezii au produs o serie de neologisme scrise de altfel în kanji care echivalau cuvinte străine şi care au fost preluate şi în limbile chineză şi/sau coreeană. O serie de cuvinte din limba japoneză a intrat în mod natural şi în limba română, acestea fiind cuvinte care exprimă noţiuni de cultură, civilizaţie şi tradiţii japoneze (haiku, karate, sushi, karaoke, kimono).
În afară de caracterele de provenienţă chineză (kanji, în limba japoneză) japoneza foloseşte în prezent şi hiragana (utilizată în special pentru scrierea terminaţiilor gramaticale, prepoziţiilor şi conjuncţiilor, precum şi altor cuvinte care prezintă ideograme puţin folosite şi/sau complicate), katakana (utilizată pentru scrierea numelor străine – provenite din limbi care nu au kanji, cuvintelor de origine străină, sau stilistic pentru accentuarea unor cuvinte) şi ocazional, rōmaji (caracterele latine).
LECŢIA 1
HIRAGANA HIRAGANA
Hiragana este unul dintre cele trei sisteme de scriere folosite în limbă japoneză şi este
compus din 46 de caractere principale. Celor 46 de caractere de bază li se mai adauga încă 25, formate prin simplă adăugare a unor semne speciale, dakuten (sau ten ten) şi handakuten (sau maru).
1.SCRI Silabarcu cele toate vpronunţPronunţcaracte
1.
2. 3. 4. 5.
6.
7.
8.
9.
IERE ŞI P
rul hiragana5 vocale, p
vocalele ci nţându-se înţia celorlalere latine,
Combinaţiromană); CombinaţiCombinaţiÎn combinPronunţia pronunţia Deşi “n” afoloseşte poate proz), “ng” (înexistă cuvDakuten (tabelul prDin consoasonore “g”Pronunţia
PRONUNŢI
a cuprinde:precum şi cnumai cu a,nsă la fel cate silabe ecu câteva eia lui s + i n
ia lui t + i, ni lui t + u, nnaţia lui h+u
consoanei japoneză e
apare şi în cşi indepennunţa fie cnaintea convinte care s(sau ten tenrincipal. anele surd”, “z”, “d” şcaracteru
IE
: 5 vocale, aconsoana na, u şi o, în a şi vocala
este naturaexcepţii: nu va fi [şi]
nu va rezulnu va fi [tuu, “h” se a“r” tinde, î
el nu se decombinaţie ndent, fără ca un “m” (însoanelor ksă înceapă
en) este un
de “k”, “s”, şi, respectilui “gi” ぎn
a, i, u, e azală n ; cotimp ce peo .
ală şi se pro
] (ca în “sila
lta în [ti], (] ca pronumpropie mai în vorbireaosebeşte.; cu toate vvocală; în
înaintea cok, w, y şi a vcu “n”. semn spec
“t” şi “h”, pv “b”. u este ca î
14
şi o, combombinaţiile entru w exis
onunţă apro
abar”), ci [s
(ca în “tipamele persomult de “f
a unui japon
vocalele, refuncţie de nsoanelor bvocalelor),
ial utilizat
prin adăuga
n “gimnast
binaţiile consemivocale
sta combin
oape la fel
shi] (ca în c
r”), ci în [cnal “tu”, ci
f” ca în [fu]nez, să se c
eprezintă scontexul f
b, m, p), “nfie ca un “
pentru son
area dakute
ică”, ci [gh
nsoanelor kelor y şi w naţiile cu a
cum indică
conjuncţia
chi] (ca în “[tsu] (ca în
]; confunde c
ingura consfonetic în c” (înaintea “n” nazaliza
norizarea u
ten-ului, se
i] ca în “gh
k, s, t, n,nu se realişi cu o, cea
ă transcrie
“şi”) din lim
cinema”); n “ţânţar”)
u “l”, faţă
soana carecare se găsconsoanelo
at ca în fra
unor caract
e obţin cons
hinion”.
h, m şi rizează cu a din urmă
erea lor cu
mba
);
de care în
e se seşte, se or d, r, t, anceză; nu
tere din
soanele
15
10. Sonorizările caracterelor shi し/ chi ち nu sunt [zi] / [di] în modul în care se formează sonorizarile celorlaltor caractere, ci au o pronunţie identică, redată în sistem Hepburn prin [ji], echivalent din limba română a lui [gi], ca în “gimnastică”. [ji] provenit din [shi] este mai utilizat decât cel provenit din [chi] pe care nu prea îl întâlnim.
11. Caracterelor de pe linia lui [h] li se poate adauga şi un alt semn, pe lângă dakuten, si anume handakuten (sau maru) obtinându-se astfel silabele cu [p] – pa, pe, pi, po, pu.
12. Grupurile [yi] şi [ye] nu există. 13. [Ya], [yu], [yo] în combinaţie cu ki, gi, shi, ji, chi, hi, bi, pi, mi, ni, ri se trec “mic”, în
partea dreaptă, jos, când formează împreună o silabă. 14. Grupurile [wi], [wu], [we] nu sunt reprezentate. 15. [Ha] se citeşte [ha] în cuvinte de sine stătătoare, dar se citeşte [wa] ca particulă care
marchează tematizarea. 16. [He] se citeşte [he] în cuvinte de sine stătătoare, dar se citeşte [e] ca particulă care
marchează direcţia. 17. [Wo] se citeşte [o] ca particulă care marchează complementul direct.
2.LUNGIREA VOCALEI ŞI DUBLAREA CONSOANEI Lungirea vocalei şi dublarea consoanei sunt două procedee prin intermediul cărora structura şi valoarea unei silabe pot fi modificate. Lungirea vocalei:
- Repetarea aceleiaşi vocale. Okāsan (mamă) – おかあさん Onēsan (soră mai mare) – おねえさん !!! Trebuie acordată atenţie mărită, să nu lungim vocala acolo unde nu este cazul, deoarece poate fi modificat sensul cuvântului: Obasan (mătuşă) - おばさん; Obāsan (bunică) - おばあさん Ojisan (unchi) – おじさん; Ojīsan (bunic) – おじいさん
- Vocala [o] va fi redata prin [u] Byōin (spital) – びょういん Sōji (curăţenie) – そうじ !!! Există câteva exceptii prin care lungirea vocalei [o] va fi redată prin [o] ci nu prin [u]. Ōi (mulţi, multe) – おおい Ōkii (mare) – おおきい Tō (zece) – とお Tōri (stradă) – とおり Tōi (departe) – とおい
Dublarea consoanei:
- Consoana se dubleză în scris prin adăugarea unui [tsu] “mic” (sokuon) înaintea consoanei dublate. Kitte (timbru) – きって Motto (mai mult) – もっと !!! Trebuie acordată atenţie mărită, să nu dublăm consoana acolo unde nu este cazul, deoarece poate fi modificat sensul cuvântului: Oto (sunet) - おと; Otto (soţ) - おっと
16
!!! Pentru o înţelegere adecvată suntem obligaţi să pronunţăm atât vocalele lungi cât şi consoanele duble.
MONOGRAFE-GOJŪON DIAGRAFE-YŌON あ a い i う u え e お o (ya) (yu) (yo)
か ka き ki く ku け ke こ ko きゃ kya きゅ kyu きょ kyo さ sa し shi す su せ se そ so しゃ sha しゅ shu しょ sho た ta ち chi つ tsu て te と to ちゃ cha ちゅ chu ちょ cho な na に ni ぬ nu ね ne の no にゃ nya にゅ nyu にょ nyo は ha ひ hi ふ fu へ he ほ ho ひゃ hya ひゅ hyu ひょ hyo ま ma み mi む mu め me も mo みゃ mya みゅ myu みょ myo や ya ゆ yu よ yo
ら ra り ri る ru れ re ろ ro りゃ rya りゅ ryu りょ ryo わ wa ゐ wi ゑ we を o/wo
ん n
が ga ぎ gi ぐ gu げ ge ご go ぎゃ gya ぎゅ gyu ぎょ gyo ざ za じ ji ず zu ぜ ze ぞ zo じゃ ja じゅ ju じょ jo だ da ぢ (ji) づ (zu) で de ど do ぢゃ (ja) ぢゅ (ju) ぢょ (jo) ば ba び bi ぶ bu べ be ぼ bo びゃ bya びゅ byu びょ byo ぱ pa ぴ pi ぷ pu ぺ pe ぽ po ぴゃ pya ぴゅ pyu ぴょ pyo
VOCABULAR: Ohayō gozaimasu おはようございます Bună dimineaţa. Konnichi wa こんにちは Bună ziua. Konban wa こんばんは Bună seara. Sayōnara さようなら La revedere. O-yasuminasai おやすみなさい Noapte bună. Arigatō gozaimasu ありがとうございます Mulţumesc. Dō itashimashite どういたしまして Cu plăcere. Sumimasen すみません Mă scuzaţi.