zecharia sitchin - regatele pierdute

~ .

-- - -- -.-

- --- ---~

Zecharia SitchinThe Lost Realms

Prefata

Editor Aldo Press, Bucure~ti

In analele Europei, descoperirea Lumii Noi poarta marca EI~orado ~i a neincetatei goane dupa aur. Dar conchistadorii nu ~i-au dat seama ca reluau 0 cautare care avusese loc cu multemilenii inainte in aceste linuturi noi!

Cronicile ~i legendele vorbesc despre zgarcenie, jaf ~i distru-gere din capriciu ~i conlin marturii ale uimirii care i-a incercat pe e-uropeni atunci cand au gasit aici civilizalii atat de asemanatoare cucele din Lumea Veche: regate ~i curti regale, ora~e §i incintesacre, arta ~i poezie, temple inalte pana la cer, preoli - ~i simbolulcrucii, credinla intr-un Atoatecreator. $i mai erau ~i legendeledespre zeii albi cu barba care plecasera, dar care promisesera case vor intoarce.

Enigmaticii maya§i, azteci si inca§i §i misterio~ii lor stramo§ii-au uimit pe conchistadori ~i ii mai uimesc inca pe speciali~ti §i peprofani, 5 secole mai tarziu.

Cum, cand §i unde au aparut astfel de civilizalii in Lumea No-ua? Sa fie doar 0 coincidenla taptul ca, pe masura ce aflam maimult despre aceste civilizalii, ele par sa ti tost modelate dupa celedin Orientul Apropiat?

Opinia noastra este ca nu vom gasi raspuns la aceasta intre-bare decat daca acceptam ca pe un tapt, nu ca pe un mit, prezenlape pamant a zeilor Anunnaki, "Cei Care S-au Pogorat Din Cer PePamant".

Aceasta carte prezinta dovezile.

Copyright ~ 1990 by Zecharia Sitchin

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale,ZECHARIA, SITCHIN

Regatele pierdute / Zeeharia Sitehin;trad.: Claudia Rada. - Bueure~ti:Aldo Press304 p.; 20 em

Bibliogr.ISBN 973-9307-87-6

I. Rada, Claudia (trad.)

001.94

r

\I\'

I

II.

"

I

1

1EI Dorado

1nzilele noastre Toledo este un ora§ lini§tit de provincie, situ-at cam la 0 ora de merscu ma§ina la sud de Madrid;cu toate aces-tea, rar se intAmplaca turi§tii ce vln in Spanla sa-I rateze, deoareceinauntrul zldurilor sale s-au pastrat monumente ale unar diverseculturl §llectii de istorie.

Conform legendelor locale, Istoria sa incepe cu dous mileniiinainte de Chrlstos, iar intemelerea sa este atrlbultadescendentllorbibllci ai lul Noe. Multi sunt de parere ca numele sau vine din cu-vAntul ebralc toledoth ("Istoriile generatillor"); vechlle sale case §Imagnificele temple sunt marturli ale cre§tlnlzariiSpaniel -ascenslu-nea §i caderea maurllor, stapAnirea lor musulmana §I nlmicireasplendidei mo§tenirlevrele§ti.

Pentru Toledo, ca §I pentru Spania §i toate celelalte terltorii,1492 a fost un an crucial, deoarece atuncl au avut loc trel eveni-mente istorice, §i toate trei in Spania. Denumirea geograflca a a-cestui pamAntera "Iberia" -iar slnguraexpllcatieposlbilaa acestuitermen se gase§tein cuvAntulibri(ebraic), sub care erau cunoscutlprimii colonl§tl. Regatele macinate de razboale au plerdut mareamajorltate a teritoriulul Penlnsulel Iberlce in favoarea musulmanllor,§I au fost unite pentru prima oara cu adevarat atuncl cA.ndFerdi-nand de Aragon §i Izabelade Castilla s-au casatorit in 1469. La ze-~A Rni riA IR ~j!hu'!\tnriA ~II l~nC!~t n l"!:Imn..ni.. lIIt~r~ .."' ..I. .-....-

rea maurilor §i Instaurarea catoliclsmulul in Spania. in lanuarle1492 mauril au fost deflnit!v invin§i, 0 data cu cAderea Granadel, iarSpania a devenlt pam Ant cre§tln. in luna martle a acelula§1 an re-gele !}I reglna au semnat un edict pentru expulzarea din Spanls, pA.-na la 31 lulle in acela!}i an, a tuturor evrellor care nu se vor fl con-vert!t la cre!}tlnlsm pAna la acea data. lar in luna august din acela!}1an, Crlstofor Columb - Cristobal Colon pentru span loll - a pornit pe

marl sub pavilion spaniol pentru a gasi 0 cale spre India pe Is vest.

I

~

I

IIIJI

II

I

I

I

I

J

r

8 Zecharia Sitchin

A zarit pamant in ziua de 12 octombrie 1492. S-a intors inSpania in ianuarie 1493.Ca dovada a reu§itei sale a aduspatru "in-dieni"; pentru a demonstra ca solicitarea lui, de a se organiza 0 adoua expeditie, mai importanta, sub comanda sa, era justificata, aadus cu el nenumarate fleacuri de aur luate de la localnici §i 0 su-

. medenie de pove§ti despre un ora§, un ora§ aurit, unde oameniipurtau bratari de aur la maini §i la picioare §i i§i impodobeau gatul,urechile §i nasurile tot cu aur, tot acest aur provenind dintr-o minafabuloasa de langa ora§.

Din primele cantitati de aur aduse din lumea noua, Izabela -care era atat de pioasa,incat i se spunea "cea catolica" -a poruncitsa se construiasca 0 CUSTODY sofisticata §i a donat-o Catedraleidin Toledo, sediul traditional al clericilor Spaniei catolice.A§a se fa-ce ca astazi oamenii care viziteaza Trezoreria catedralei -0 sala in-

conjurata de un grilaj masiv §i plina cu obiecte pretioasedonate Bi-sericii de-a lungul secolelor - pot sa vada. dar nu sa §i atinga, pri-mul aur pe care Columb I-a adus din America.

In zilele noastre se recunoa§teca expeditia avea §i alte sco-puri, pe langa aflarea unui nou drum spre India. Conform unor do-vezi convingatoare. Columb ar fi fost un evreu fortat sa se conver-teasca; e posibil ca sustinatorii sai financiari, la randullor convertiti,sa fi vazut in expeditie0 modalitate de a evada catre pamanturimailibere. Ferdinand §i Izabelavisau sa descopere raurile Paradisului§i tineretea ve§nica. Columbinsu§i avea ambitii secretepe care nule-a divulgat decat in parte in jurnalele sale personale.Se conside-ra omul care va adeveri vechile profetii cu privire la 0 nouaera careva incepe cu descoperirea unor pamanturi noi "Ia marginealumii".

. Era totu§i suficient de realist pentru a recunoa§teca, dintretoate informatiile pe care Ie adusese in urma primei calatorii, celereTernoarela aur se Ducurauae cea mal mare atenlle. A spus ca"Domnul ii va arata" locul misterios "unde s-a nascut aurul", §i, ast-fel, a reu§it sa-i convingape Ferdinand§i pe Izabelasa-j ofere 0 flo-ta mult mai mare pentru a doua expeditie, apoi pentru a treia. Cutoate acestea, cei doi monarhi trimisesera deja tot felul de functio-nari §i oameni mai putinvizionari, dar mai inclinati catre actiune,ca-re supravegheau mersul lucrurilor §i se amestecau in operatiunile§i deciziile amiralului. Conflictele inevitabile au culminat cu aduce-

~-

,

REGATELE PIERDUTE 9

rea lui Columb in Spania in lanturi, sub pretextul ca nu se purtasebine cu oamenii lui. De§iregele §i regina I-au eliberat imediat §i i-audespagubitcu bani, ei imparta§eaupunctul de vedere potrivit caruiaColumbera un bun amiral, dar un guvernator ineficient,care nu pu-tea smulgede la indieni informatiileprivind locul unde se afla de faptOra§ulde Aur.

Columb a luptat impotriva acestorobstacole tot cu ajutorul ve-chilor profetii §i al citatelor biblice.A strans toate textele intr-o carte,Cartea Profetiilor, pe care a prezentat-o regelui §i reginei. Doreasa-i convinga ca menirea Spaniei era aceea de a domni peste le-rusalim, §i ca el, Columb, e cel ales pentru a duce destinul la iride-plinire, prin aflarea locului unde s-a nascut aurul.

Ferdinand §i Izabelacredeau cu tarie in Sfanta Scriptura, a§aca au fost de acord sa-I lase pe Columb sa porneasca inca 0 datape mare, convin§i mai ales de argumentullui ca gura fluviului pecare il descoperise (fluviul Orinoco in zilele noastre) era a unuiadintre cele patru rauri ale Paradisului,§i, dupa cum spuneau Scrip-turile, unul dintre acele rauri inconjura pamantul Havila, "de undevenea aurul."Aceasta ultimacalatorie a fost presarata cu mai multegreutati §i dezamagiri decat oricare dintre celelalte trei.

Chinuit de artrita, 0 umbra a omului care fusese odinioara, Co-lumb s-a intors in Spania in ziua de 7 noiembrie 1504. Inainte desfar§itul acelei luni, regina Izabela a murit, §i, cu toate ca regeleFerdinandavea 0 slabiciune pentru Columb, a luat hotararea ca al-tii sa treaca la actiune pe baza ultimului raport intocmit de el, in ca-re fusesera adunate toate dovezile referitoare la prezenta unei sur-se importantede aur in lumea noua.

"Hispaniola va darui majestatilorvoastre atotputernice tot au-rill riA ~::IrQ ::III ng\lnig" ii ~c:in'lr~~Q ~nhlmh no ~n"'"t"'"...H ~;(i :. . -in privinta insulei pe care §i-o impart astazi Haiti §i Republica Do-minicana.Intr-adevar, coloni§tii spanioli i-au folosit pe indienii ba§-tina§ica muncitorisclavi §i au reu§itsa extraga aur in cantitati fabu-loase: in mai putin de doua decenii, trezoreria Spaniei a primit dinHispaniolaaur in valoare de 500.000 de qucati.

Se pare ca experien1aSpanieiin Hispaniolaavea sa se repetela nesfar§itpe teritoriul unui continent imens. In decursul acelor do-

----......-- ~

--I

10 Zecharia Sitchin

uAdecenll, pe mAsurAce bA§tina§1Imureau sau fugeau §I minelede aur se epuizau, euforla spaniolllors-a transformat in dezamAgl-re §Idisperare, §iau ancorat cu §Imai multAindrAznealApe coastedin ce in ce mal putln cunoscute, in cAutarede bogAtii.Una dlntredestlnatille timpurilera peninsula Yucatan. Primlispanioli care auajunsacoloin 151"1erausupravletultoriiunuinaufragiu;dar in 1517un convol special format din trei vapoare sub conducerea lul Fran-cisco Hernandez de Cordoba a pornIt din Cuba spre Yucatan cuscopul de a face rost de sclavl. Spre uimirealor, au gAsitclAdiridinplatrA,temple §Istatui de zeite; spre nenorocullocalnlcilor(care dinc~te au inteles spaniolili§1spuneau "maya' spaniolil"au gAsit§iu-nele oblecte de aur pe care Ie-au luat."

Informatiile referitoare la venirea spanlolilor §I cucerireaYucatan-uluise bazeazA in principalpe raportul intltulatRe/acionde /as cosas de Yucatan,intocmltde cAlugArulDiego de Landa inanul1566 (traducerea in limbaenglezAil apar1lneluiWilliamGates~Ipoarta tltlul Yucatan fnainte§i dupAcucerire).Dinc~te spune Di-ego de Landa, Hernandez §Ioamenillui au vAzutin decursul aces-tel expedltli0 piramidAin trepte impozantl, idoli§Istatui de anima-Ie §i un mare ora§ in Interior.Cu toate acestea, Indienilpe care auincercat sA-icaptureze au opus 0 rezistenta ind~rjita§i nu au fostinspAim~ntatinici de tunurile de pe vapoare. Spaniolil au suferltpierderi grele -Hernandez insu§i a fost rAnit -§i au fost nevoitl sAse retragA. $1 totu§i, pe drumul de intoarcere spre Cuba, Hernan-dez a recomandat organlzarea altor expeditii, deoarece "acel pl-m~nt e bun §i bogat, av~nd aur."

Un an mal t~rziu 0 alte. expedltie a porn it din Cuba spreYucatan. Au debarcat pe insula lul Cozumel §i au descoperit NouaSpanie, Panuco §i provincia Tabasco (a§a au fost denumlte noileD~mAnturi\.inarmati cu diverse mArfurlDentru a face schimb si nudoar cu arme, spanlolil au int~lnit de aceastA datA aUit indleni ostili,cAt §i prieteno§l. Au vAzut mai multe edlficii §i monumente de pla-trA, au slmtlt sAgetile §i sulltele cu v~rfuri ascutite din platrA obsidi-anA §I au privlt obiecte reallzate cu mAiestrie, multe din piatre, obi§-nulte sau semipretloase; altele strAluceau ca aurul, dar la 0 exami-nare mai atentA s-au dovedlt a fi din alamA. Contrar a§teptArllor lor,oblectele din aur erau foarte pUline, iar in zonA nu se afla nicl 0 mi-

- -------

REGATELE PIERDUTE 11

na sau vreo alta sursl de aur sau de alte metale.De unde provenea atunci aurul, a§a putin c~t era? Din sehim-

burile eomerclale, spuneau maya, din nord-vest. Acolo,in pAm~n-tul azteeilor, se gAse§teaur din plin.

Descoperirea §icucerirea plm~ntulul aztecilor, situat in zonamuntoasl din inima Mexiculul,se leaga de numele lui HernandoCortes. Tn1519, aeesta a plecat din Cuba in fruntea unei veritabilearmada aleAtuitedin 11 vapoare, §ase sute de oameni §i un marenumArde eai de rasa. Ainalntat incet de-a lungulcoastei penlnsu-lei Yucatan, oprindu-se, debarcand §i porninddin nou. Tnzona un-de influentaMayapalea incetulcu incetul §i incepea stapanirea az-tecA§i-a instalat tabAra§ia denumit loculVeracruz (nume sub careeste cunoscut §Iastazi).

Tnacest loc, spre marea uluialAa spaniolilor,au aparuttrimi§iiregelui aztec, prezent~nd salutAri§IincArcaticu daruri nemaivAzu-te. Conform spuselor unui martor ocular, Bernal Diazdel Castillo(Historia verdadera de/a conquista de la Nueva Espana, tradusl inlimbaenglezl de A.P. Maudslay),printredarurise afla"undisc a-semenea soarelui,marec~t0 roatl de clrutl, pe care se aflau totfelul de imagini, toate din aur fin, §i un alt lucru mlnunat, despre ca-re cei ce I-au cantlrit mai t~rziuspuneau cl valora peste zece milde dolari.1IVenea apoi a aM roatl, §i mal mare, "reprezentand lu-na, facutl din arglnt foarte strllucitor", un coif pUncu boabe de aur§ia pAlariedinpeneleuneiplslrl rare quetzal(plesl care inca seplstreaza la MuseumfOrV61kerkundedin Viena).

Trimi§lIle-auexplicatca acestea erau cadourileconducAtoru-lui lor, Moctezuma, pentru Quetzalcoatl, zeul sub forma de "§arpeinaripat" al aztecilor;un bineflcator cu suflet mare care fusese 0-bllgatcu multtimpin urml de cltre Zeul Rlzboiului sa parAseascanlimantld ~..,to,..lIt'\r 1,..,..,,,,,,..,.u,..;(, 1'_ ..1- _n__!.. I' ,.. .. "" . ... 0'-_.' _ _ 1' ,.., ,

spre Yucatan, apoi a pornitpe mare catre est, flgaduind cl se vaintoarce in zlua sa de na§tere in anul "1 trestie." In calendarul az-tec, un ciclu de ani lua sfar§ita data la clncizeci§idoi de ani, prinurmare anul intoarceriipromise, IIAnul1al trestiel",nu putea sa a-para dec~t a data la clnclzeci§i dol de ani. in calendarul cre§tin a-ce§tia erau anii 1363, 1415, 1467 §i 1519, exact anul in care Cor-tes §i-a flcut aparitia la poarta regatului aztec venlnd dinspre est.

I_--1

--

12Zecharia Sitchin

Cortes avea barba §i purta coif, ca §i Ouetzalcoatl (unii pretindeau§i ca zeul ar fi avut pielea alba), astlel incat se pare a ca profetiiles-au adeverit.

Cadourlleoferitede conducatorulaztec nu erau alese la in-talTlplare.Eleerau mai degraba incarcate de semnificatii.Gramadade boabe de aur fusese daruita deGarece aurul era un metal nobil,care Ie apartinea zeilor. Disculde argint reprezentand luna fusesedaruit deoarece unele legende pretindeau ca Ouetzalcoatl a pornitpe mari §i s-a intors in ceruri, facand din luna sala§ul sau. Palariacu pene §i ve§mintele bogat impodobite trebuiau purtate de zeulcare se intorsese. 'ar discul aurit era un calendar sacru reprezen-tand ciclulde cincizeci §i doi de ani, care infati§a Anulintoarcerii.$tim ca era un astfel de calendar, deoarece au fost descoperite §ialtele, asemanatoare lui,facute insa dinpiatra, nu dinaur curat (fig.1).

Nu §timdaca spanioliiau inteles tot acest simbolism.$i chiardaca I-au inte1es, nu I-au respectat. Pentru ei, obiectele reprezen-tau un singur lucru, §i anume dovada bogatiilorcare ii a§teptau inregatul aztec. Aceste obiecte de neinlocuits-au aflat printrecomori-Ie nepretuite aduse in Sevilla din Mexic in ziua de 9 decembrie

-- , -- .......---.-

- -


1519, la bordul primului vapor incarcat cu bogatii pe care I-a trimisCortes in Spania. Regele spaniol Carlos I, nepotullui Ferdinand §isuveran peste alte teritorii europene, asemenea imparatului CarolV peste Sfantullmperiu Roman, se afla pe atunci in Flandra, iar va-porul a fost trimis mai de parte spre Bruxelles. Comoara mai inclu-dea, pe langa darurile simbolice, §i figurine au rite reprezentand ra-te, caini, tigri, lei §i maimute, precum §i un arc de aur §i sageti. Dareel mai impresionant dintre toate era "discul soarelui", avand 195cm in diametru §i gros cat patru monede autentice. Marele pictor §iartist Albrecht DOrer, care a vazut tezaurul adus din Lumea Noua aAurului, scria ca "aceste lucruri erau toate atat de pretioase, incatau fost evaluate la 100.000 de guldeni. N-am vazut de cand sunt 0-biecte care sa-mi bucure sufletul mai mult decat acestea. Deoareceam vazut printre ele uimitoare obiecte de arta §i m-a uluit ingeniozi-tatea subtila a oamenilor din acele pamanturi indepartate. Pur §isimplu nu pot sa exprim in cuvinte ce am simtit cand am vazut ace-Ie lucruri cu ochii mei."

Dar oricare ar fi fost valoarea unica artistica, religioasa, cultu-rala sau istorica a "acelor lucruri", pentru regele Carol ele reprezen-tau in primul §i in primul rand aur -aur cu care i§i putea finanta raz-boaieleimpotrivadu§manilorinterni§i externi.A§aca nu a maipierdut timpul §i a ordonat ca acestea §i toate celelalte obiecte vii-toare facute din metale pretioase sa fie topite la sosire §i transfor-mate in lingouri de aur sau argint.

Tn Mexic, Cortes §i oamenii lui au adoptat aceea§i atitudine.Tnaintand incet §i invingand rezistenta pe care au intalnit-o in cale,fie prin armele superioare, fie prin diplomatie §i tradare, spaniolii auajuns in capitala azteca Tenochtitlan - astazi ora§ul Ciudad de Me-xico - in noiembrie 1519. Ora§ul se afla in mijlocul unui lac §i nu seputea ajunge la el decat pe niste drumuri usar de CII~AritTnt! Ic::iin_(;r~za(on mca In proreJla Leului ce urma sa se intoarca, Moctezu-ma §i nobiliisai au ie§it in intampinarea lui Cortes §i a alaiului sau.Doar Moctezuma purta sandale; toti ceilalti erau desculti, aratandu-se astfel umili in fata zeului alb. Moctezuma i-a pottit pe spanioli insplendidul sau palat; numai aur unde vedeai cu ochii, pana ~i taca-murile §i vesela erau din aur, iar spaniolilor Iis-a aratat §i un depo-zit plin cu obiecte de arta din auf. Spaniolii au recurs la un §iretlic,

--- .---- j

--

14 Zecharia S/~chin

I-au capturat pe Moctezuma §I I-autinut prizonier, cerand 0 rAscum-parare in aur pentru eliberarea lui. Nobllii au trim is atunci emlsariprin tot regatul sA colecteze rAscumpArarea; s-au strans suficienteobiecte de aur pentru a umple un vapor care a ridicat panzele spreSpania (vapor care a fost ulterior capturat de francezl, ceea ce adus la izbucnirea rAzboiului.)

Dupa ce obtinuse aur prin in§elAciune §i ii slabise pe azteci,semanand neintelegerea intre ei, Cortes planuia sa iI elibereze peMoctezuma §i sA-I lase sa guverneze in continuare ca omullui depaie. Oar adjunctullui §i-a plerdut rAbdarea §i a ordonat masacra-rea tuturor nobililor §i comandantilor azteci. Tninvalma§eala care aurmat Moctezuma a fost omorat, iar spaniolii s-au trezi in mijloculunei lupte pe viata §i pe moarte. Cortes s-a retras din ora§ dupA cea suferit pierderi grele; a revenit abia in august 1521, cu intArlri dinCuba §i dupA lupte indelungate. Atunci stApanirea spaniolA s-a Im-pus definitiv asupra aztecilor zdrobiti, de la care s-a luat aur de600.000 pesos care a fost toplt §i transformat in lingouri.

E posibil ca Mexicul, in timpul cuceririi, sa fi fost Lumea Nouaa Aurului; dar, 0 data ce obiectele de aur create §i stranse de-a lun-gul secolelor, chiar al mileniilor, au fost Juate, a devenit limpede caMexic nu era pamantul biblic al Havilei, §I nici Tenochtitlan legenda-rul Ora§ al Aurulul. $i astfel, fuga dupA aur, la care nici aventurlerli,nici regele nu erau pregatlti sa renunte, s-a indreptat spre alte locuridin Lumea NouA.

Spaniolii i§i stabilisera 0 baza in Panama,pe coasta Pacificu-Jui,§i de acolo organizau expeditii §i trimiteau agenti in AmericaCentralA §i de Sud. Acolo au auzit legenda fascinantA despre EIDorado - prescurtare de la "el hombre dorado", Omul Aurit. Era unM:~ ftl ",~p,,;pO':''''.or'" ",t~t no nnn::!t in ~1Ir in~~UAra uns in fiecaredimineatA din cap pana-n picioare cu 0 pasta sau un ulei in care seamestecase praf de aur. Seara se scalda in lac §i se spala de aur§i de ulei, iar dimlneata lua totul de la capAt. Domnea intr-un ora§care se afla pe 0 insulA de aur, in mijlocul unullac.

Conform unei cronicl intltulate EIeiias de Varones /lustres deIndias, Francisco Pizarro, aflat in Panama, a auzlt prima relatarecon creta despre EI Dorado de la unul dintre capitanli lul, in varianta

-------

REGATELEPIERDUTE 15

urmatoare: se spunea ca un Indian din Columbia a auzit de 0 tara"bogata in aur §i smaralde. Prlntre oblceiurlle lor se numara §iacesta: regele lor i§i da jos ve§mlntele §i se urea pe 0 pluta, seoprea in mljlocullaculul §i aducea ofrande zel/or. Corpul sau erauns de sus pana jos cu ulei parfumat in care se amestecase pul-bere flna de aur, astfel incat stralucea ca 0 raza de soare." Multipelerinl veneau sa vada ritualul §i sa aduca drept ofrande bijuteriiprelioase din aur §i smaralde rare, precum §I alte podoabe de-alelor, pe care Ie aruncau in lacul sfant.

Tntr-oalta varianta se sugera ca lacul sfant e undeva in nordulCOlumbiel,lar regele aurlt ar fl cel care duce "imensa cantitate deaur §i smaralde" in mijlocul lacului. Acolo, actlonand in numelemultim/i aflate pe mal care ovatlona §i canta la instrumente muzi-cale, azvarlea comoara in lac, ca ofranda adusa zeulullaculul. 0alta versiune atrlbula lacului numele de Manoa, sustinand ca soarafla in pamantul Blru - Peru pentru spanloll.

Vestea despre EI Dorado sMaraspandit ca fulgerul printre eu-ropenli din Lumea Noua §i cu timpul §i in Europa. Zvonurile s-autransformat repede in cuvant scris; prin Europaau inceput sa circu-Ie tot felul de bro§uri §i carti, descrlind pamantul §llacul, ora!}ul §iregale pe care nimeni nu Ie vazuse inca, !}I chiar ritualul de aurirea regelui in fiecare dlmineata -(flgura 2).

Tntimp ce unli, precum Cor-tes, care a porn it spre Californiasau altli, care au porn It spre Ve-nezuela, cautasera doar in locurl

alese de el, Francisco Pizarro §Isubalternillul s-au bazat in intre-gime pe relatarile indienilor. Un/i

QU I"' QL 1I1L1-QUtfVi;U tifJltt VO-lumbia, rascolind adancurlle la-culul Guatav/ta - cautare care adurat cu intreruperi aproape pa- Fig.2

tru secole; au scos la iveala oblecte de cult din aur §I au lasat inurma lor generat/i de cautatori de comori, ferm convin!}i ci, dacalacul ar putea fi complet secat, bogall11edin aur ar fl recuperate.

-',-', "~I"': {" ,'-', .f- 1f.o:i.':~E~\\~"Io.. ." I -, _ ',- '-

~'~~f'~

- -- "--"- "-~_._._-.-

.16 . Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 17

Altii, printre care Pizarro inswji, au luat Perl! drept locul cupricina. in urma a doua expeditii lansate de la baza din Panama ~idesfa~urate de-a lungul coastei Pacificuluis-au descoperit destuleobiecte din aur care sa justifice 0 ampia desfa~urarede forte in Pe-ru. Dupa ce a obtinut in acest scop un hrisov regal, precum ~i titlu-rile de Capitan general ~i Guvernator (al provinciei care urma sa fiecucerite), Pizarro a pornit spre Peru in fruntea a doua sute de oa-meni. Toate acestea se intamplau in 1530.

Cum se a~teptau ei sa cucereasca cu 0 forta atat de mica 0. tara intinsa, aparata de mii de razboinici credincio~i stapanului lor,

Inca, pe care n considerau intruparea unui zeu? Planul'ui Pizarroera sa repete strategia folosita cu succes de Cortes: sa-I in~ele peconducator, sa-I captureze, sa obtina aur drept rascumparare,apoisa-I elibereze ca rege de forma.

Spaniolii au fost placut surprin~isa descopere, dupa ce au de-barcat, ca inca~ii - a~acum Ii se spunea acum ~i locuitorilor - se a-flau in mijlocul unui razboi civil. Au aflatca, dupa moartea Stapanu-lui Inca, primul nascut al"celei de-a doua sotii" a atacat legitimita-tea la succesiune a unui fiu nascut de prima sotie a lui Inca. Candfiul celei de-a doua sotii, pe nume Atahualpa, a aflat de spanioliiCqreinaintau, a hotarat sa-i lase sa avanseze spre interior (~i ast-fel departe de vapoare ~i intariri), pentru a duce la bun sfar~itcuce-rirea capitalei, Cuzco. in clipa in care au ajuns intr-un ora~ maredinAnzi, spaniolii au trimis la el soli incarcati cu daruri ~i insarcinati sapoarte negocieri de pace. Ace~tia au propus ca cei doi conducatorisa se intalneasca in piata ora~ului,neinarmati ~i fara paza, ca ma-nifestare a bunei lor vointe. Atahualpa a fost de acord. Dar atuncicand a ajuns in piata, spaniolii i-au atacat escorta ~i I-au lu~t pri-zonier.

SDanioliiau cerut 0 rascumparare importanta pentru a-I elibe-ra: 0 camera mare sa tie umpluta cu aur, mal exact pana unae arputea ajunge un om care ar tine mana intinsa spre tavan. Atahual-pa a inteles ca trebuie umpluta cu obiecte din aur, ~i a fost deacord. La ordinele sale, tot felul de obiecteau fost scoase din tem-ple ~i palate: pahare, ulcioare, tavi, vaze de toate formele ~i marimi-Ie, podoabe printre care imitatii de plante ~i animale, precum ~i pla-cutele de pe peretii cladirilor publice.Timp de cateva saptamani,au

fost aduse comori pentru a umple camera. Dar atunci spaniolii aupretins ca incaperea trebuia de fapt umpluta cu aur in stare bruta,nu cu obiecte care ocupau atat de mult spatiu; astlel incat mai binede 0 luna fierarii inca~i s-au ocupat cu topirea obiectelor de arta inlingouri.

De parca istoria insista sa se repete, Atahualpaa avut aceea~isoarta ca Mc;>ctezuma.Pizarro a vrut sa-i dea drumul ~i sa-I lase incontinuare sa domneasca;dar subordonatii zelo~i ~i reprezentantiiBisericii cre~tine au organizat un simulacru de proces in care Ata-hualpa a fost acuzat de idolatrie ~i de uciderea fratelui sau, celalaltpretendent la tron, ~i condamnat la moarte.

Conform unei cronici din acea vreme, rascumparareaobtinutapentru regele inca~ reprezenta echivalentul a 1.326.539 de pesosde oro ("greutati de aur") - aproximativ 5.600 kg - avere care a fostrapid impartita intre Pizarro~i oamenii lui, dupa ce au pus deopartea cincea parte, care i se cuvenea regelui. $i, cu toate ca fiecare omprimise mai mult decat sperase vreodata, nu era nimic in compara-tie cu ceea ce avea sa urmeze.

Atunci cand invadatorii au intrat in capitala Cuzco, au vazuttemple ~i palate care erau literalmente acoperite ~i umplute cu aur.in palatul regalse aflau trei camere pline cu podoabe de aur ~i cincicu podoabe de argint, precum ~i 0 comoara de 100.000 de lingouride aur cantarind in jur de 2,25 kg fiecare; 0 parte din pretiosul me-tal a~tepta sa fie transformata in obiecte de arta. Jiltul de aur, pre-vazut cu 0 rezematoarede picioare din aur, era rabatabil, astfel in-cat regele putea sta intins, ~i cantarea 25.000 de pesos (aproxima-tiv 112 kg); pana §i bratele jiltului erau poleite cu aur. Peste tot saaflau capele ~i incaperi funerare ridicate in amintirea stramo~ilor,pline cu statuete §i reprezentari de pasari, pe~ti ~i animale mici,I"'orl"'.ai nontrll Ilro,...hi ~. nl~tnr-oo Dorotii +nrn I..llli ",,,,,II Ii t'¥\ 1_;::...1:....

- - .

spaniolii Ii spuneau Templul Soarelui) erau acoperiticu placute dinaur. Gradina templuluiera 0 gradina artificiala, unde toate - copacii,tufi~urile, fiorile, pasarile, fantana - erau din aur. in curte se afla unIan de porul11bunde fiecare tulpina era facuta din argint ~i fiecare~tiulete din aur; lanul se intindea pe 0 suprafata de 90 x 180 demetri - 16.200de metri patratide porumb din aur!

in Peru,victoriileobtinute cu u§urintade cuceritoriispanioli au

18 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 19

II;

III.

I

i

Ii

fost curand inlocuite de lupte crancene cu populalia Inca, iar boga-lia iniliala de inflalia nimicitoare. Pentru inca§i, ca §i pentru azteci,aurul era un dar sau un bun al zeilor, nu un mijloc de schimb. Nu IIfoloseau niciodata ca pe 0 marta sau in loc de bani. Pentru spani-oli, aurul era un mijloc prin care puteau obline tot ce Ie pottea inima.Doldora de aur, dar lipsili de articole de folosinla zilnica §i chiar debunuri elementare, spaniolii au inceput curand sa dea §aizeci depesos de aur pe 0 sticla de vin, 100 de pesos pe 0 haina §i 10.000de pesos pe uncal.

Cu toate acestea, in Europa, cantitali1ede aur, argint §i pietreprelioase au dus la 0 febra a aurului §i au incurajat §i mai mult spe-culaliile referitoare la EI Dorado. Indiferentcat de multe comori s-arfi adus, se incetalenise convingerea ca EI Dorado nu fusese incagasit, dar ca cineva avea sa-I gaseasca, cu condilia sa fie perseve-rent, norocos §i sa interpreteze corect indiciile §i hartile enigmaticeale indienilor. Exploratorii germani erau convin§i ca ora§ul de aurse aM pe cursul superior al fluviului Orinoco in Venezuela, saupeate in Columbia. Allii erau de parere ca trebuia mers de-a lungulaltui fluviu, poate chiar Amazonul din Brazilia. Probabil eel mai ro-mantic dintre toli a fost Sir Walter Raleigh, care a pornit din Ply-mouth in anul 1595 pentru a gasi legendarul Manoa §i a impodobicu aurullui glorios coroana Reginei Elisabeta.

Tnviziunea sa, Manoa era un

$i totu§i, acei visatori, acei aventurieri au fost cei care, in goa-na lor dupa aur, au dezvaluit omului din Occident popoarele §icivi-Iizalii1enecunoscute din cele doua Americi, §i au reinnodat asttel,fara sa §tie, legaturi care existasera in vremuri de mult uitate.

EI Dorado imperia" acoperit cu aur!Umbre de care -

In pofida schimbarilor framantate,

Toate, manifestari ale sOrJiicapricioase -Oamenii se agaJa cu arzatoare speranJaCR nt I vrR::t .t:::¥ni::tr:¥

De ce cautarea lui EI Doradoa continuat cu atata inver§unareatat de multa vreme, chiar dupa descoperirea incredibilelor comoride aur §i argint din Mexic §i Peru, pentru a nu mai aminti linuturilemai mici care au fost jefuite? Aceasta cautare permanenta §i neos-toM se poate pune pe seamaconvingerii ca sursa acelor bogatii nufusese descoperita inca.

Spaniolii i-au chestionat in detaliu pe ba§tina§i cu privire lasursa comorilor acumulate §i au urmat neobosili fiecare indiciu. Auinleles destul de repede ca aceasta nu se afla in Caraibe §i nici inYucatan;Maya Ie spusesera,de alttet, ca cea mai mare parte a au-rului au oblinut-o prin schimburicu vecinii lor de la sud §i de la vest,§i Ie-auexplicat ca au invalat arta prelucrarii aurului de la populalii-Ie stabilite inaintea lor (pe care savanlii din zilele noastre Ie-au i-dentificat sub numele de toltecl). Tndialectele locale, aurului i sespunea teocuitlatl, cuvant a carui semnificalie literala era "secretiazeilor", adica sudoarea §i lacrimile lor:

Tncapitala azteca, spaniolii au aflat ca aurul era intr-adevarconsideratmetalul zeilor §i ca cine il fura comitea 0 fapta foarte gra-va. Aztecii i-au indicat tot pe tolteci ca fiind cei care i-au initiat in ar-ta prelucrariiaurului. $i pe tolteci cine ii invatase? Marele zeu Que-tzalcoatl, au raspuns aztecii. Tnrapoartele destinate regelui Spa-niei, Cortes scria ca II chestionase indelung pe regele aztec Moc-tezuma cu privire la sursa aurului. Moctezuma i-a spus ca aurulprovine din trei provincii din imperiul sau, una de pe coasta Pacifi-,",U'UI, U"" 1"" ,",V";>,,, ~VIIUIUI '1' Uf lei '" II "~IIVI, ::01-'1" ::.UU-Vt::l::il, UII-

de se aflau minele. Cortes §i-a trimis oamenii sa cerceteze cele treisurse indicate. Peste tot au descoperit ca indienii oblineau de faptaurul din albia raurilor sau culegeaupepitele raspandite pe pamantin urma ploilor care aduceau aurulla vale. Acolo unde existau mi-ne, acestea se pare ca functionaseradoar in trecut; indienii pe carei-au intalnit spaniolii nu lucrau in mine. "Nu mai erau mine active",scria Cortes in raportul sau. "S-au gasit pepite pe pamant; sursa

La fel ca allii inaintea lui §i dupa el, inca vedea EI Dorado - peregele acestuia, ora§ul, pamantul - ca pe un vis ce trebuia implin-it, "0 speranta arzatoare ce nu vrea sa piara". Tnacea~ta privinta,toli cei care plecau in cautarea lui EI Dorado erau 0 veriga dintr-unlant care s-a format inainte de faraoni §i continua §i astazi cu ve-righetele noastre §i tezaurele nalionale.

"., ,-~- ------ - - --1


III.

i

principala era nisipul din albia raurilor. Aurul era pastrat sub formade praf in tuburi mici de nuia sau de panza, sau era topit in oalemici §i transformat in lingouri." Dupace efa gata, era trimis mai de-parte in capitala §i inapoiat zeilor carora Ie apartinuse dintotdeau-na.

De§i majoritatea expertilor in minerit §i metalurgie acceptaconcluziile lui Cortes - respectiv ca aztecii nu se ocupau decat cuexploatarea la suprafa1a(adunand pepite de aur §i praf de aur depe pamant §i din albiile raurilor) §i nu cu mineritul propriu-zis, carepresupune saparea de pu1uri§i tuneluri in crestele mun1i1or- pro-blema este departe de a fi rezolvata. Invadatorii spanioli §i inginer-ii minieri din secolele urmatoare pomeneaumereu de minelede aurpreistorice descoperite in diverse zone din Mexic. De vreme ce pa-re de necrezut ca reprezentan1iiprimei popula1iistabilite in Mexic,toltecii, ale carei inceputuri se situeazacu cateva secole inainte deCristos, sa fi avut 0 tehnica miniera superioara tehnicii popula1ieiaztece stabilite mai tarziu (deci presupusa a fi mai avansata), a§a-zisele "mine preistorice"au fost consideratede cercetatori drept pu-luri vechi incepute §i abandonate de spanioli. Exprimand punctulde vedere de la inceputul acestui secol, Alexander del Mar afirmain cartea sa 0 istoriea metalelorpreJioaseca "in ceea ce prive§temineritul preistoric, trebuie sa plecam de la premisa ca aztecii nucuno§teau fierul, prin urmare mineritul subteran... nici nu intra indiscu1ie."De§i asUelde rapoarte reu§iserasa se strecoare §i in pu-blica1iileoficiale, Del Mar credea ca pu1urileerau "vechi lucrari situ-ate langa locul unor erup1iivulcanicesau depozite de lava, conside-ra~emarturii ale unei istorii bogate." "Aceasta concluzie, suslineael, nu estedelocintemeiata". ,

Cu toate acestea, aztecii nu erau de aceea§i parere. Ei

toate. Au descoperit pietrele prelioase verzi, turcoazele;cuno§teauturcoazele §i minele de turcoaze. Au gasit minele de turcoaze §imun1iicare ascundeau argint §i aur, cupru §i cositor §i metalul lu-nii."

Majoritatea istoricilor sunt de acord ca toltecii au venit in 1inu-tul muntos din centrul Mexicului in secolele dinaintea erei cre§tine- cu cel pu1in0 mie de ani, poate cu 0 mie cinci sute de ani inaintede venirea aztecilor. Cum era posibil ca ei sa cunoasca§i sa extra-ga prin minerit aur §i alte metale §i pietre pre1ioaseprecum turcoa-zele, iar cei care au venit dupa ei - aztecii - sa nu faca altceva de-cat sa adune pepite de pe pamant? $i cine Ie destainuise toltecilorsecretele mineritului?

Raspunsul,dupacum am vazut, este QuetzalcoatJ,zeul repre-zentat ca un §arpe inaripat.

Misterul comorilor de aur stranse §i capacitatea limitata a az-lecilor de a Ie extrage aveau sa se repete pe pamantul inca§.

in Peru, ca §i in Mexic, ba§tina§iiob1ineauaur adunand praful§i pepitele aduse la vale de rauri. Dar produc1iaanualaoblinuta prinaceste metode nu putea in nici un caz sa explice imensele comorigasite la inca§i. Ne putem face 0 idee despre dimensiunea acestorcomori din registrele spaniole linute fa Sevilla, portul oficial prin ca-re intrau in Spania boga1ii1eaduse din Lumea Noua.Arhivele Indi-ilor - care mai pot fi consultate - consemneaza intrarea, in decursula cinci ani, intre 1521 - 1525, a 134.000 de pesos de aur. In urma-torii cinci ani (pradadin Mexic!) cantitatea era de 1.038.000 pesos.Intre 1531 - 1535, cand transporturile din Peru au inceput sa Ie fiesuperioare celor din Mexic, cantitatea a crescut la 1 650 000 depesos. intre 1536 - 1540,cand Peru a reprezentatsursa principala,

tJ ",,'___ __ "'''I_I'I_~II ___ ,,-,1 __II_Y"___ 1'- "_I II n__ 1"'1_'\,01 aUI UI QUU~ "''''I ny. 'QUo '-'...,10..1, .vvv yQ t"v~v~, I~I UUI \AI uuu~ Uti I .vv'"crarii aurului, ci §i locul ascuns unde se afla acesta §i II puteau ex-trage din mun1ii stanco§i. Manuscrisul aztec cunsocut drept CodiceMatritense de la Real Academia (volumul VIII), tradus de Miguel,Leon-Portilla (Giindirea $i cultura azteca) Ii descrie astlel pe tolte-ci: "Toltecii erau oameni indemanatici; toate lucrarile lor eraume§te§ugite, exacte, bine facute §i admirabile... Erau pictori, sculp-tori, lucratori in pietre pre1ioase, in pene, olari, 1esatori, priceputi la

pe parcursul a zece ani a cantarit in total aproximativ 11.000.000de pesos.

Unul dintre cronicarii de seama ai acelei perioade, Pedro deCieza de Leon (Cronicidin Peru) raporta ca in anii care au urmatcuceririi, spaniolii au "extras" din imperiul inca§ in jur de 15.000 dearrobas de aur in fiecare an §i 50.000 de arrobas de argint; echiva-land cu peste 16,8 tone de aur §i peste 560 tone de argint anual!

--,-_. .-.-.- --+---- ----.-

~~I

22Zecharia Sitchin

De§i Cieza de Leon nu mentioneaza in decursul cator ani s-au"extras" aceste cantitati fabuloase, cifrele prezentate de el ne dauo idee despre cantitatile de metale pretioase pe care spaniolii Ieputeau jefui din tinuturile inca§e.

Cronicarii relateaza ca, dupa rascumpararea initiala obtinutade la regele inca§, dupa jefuirea bogatiilor din Cuzco §i distrugereaunui templu sacru din Pachacamac situat pe coasta, spaniolii audevenit experti in "extragerea"aurului §i din alte provincii, in canti-tati la fel de mari. Pe tot cuprinsul teritoriuJuiinca§, palatele §i tem-plele erau bogat decorate cu aur. 0 alta sursa erau morminteleca-re contineau obiecte din aur. Spaniolii au at/atca inca§ii aveau obi-ceiul sa sigileze casele nobililor §i conducatorilor decedati, lasandacolo corpurile lor mumificate inconjurate de toate obiectele preti-oase care Ie apartinusera in timpul vietii. Spaniolii mai credeau, §icu temei, ca indienii dusesera in ascunzatoridiversecomori de aur;unele erau ingramadite in pe§teri,altele erau ingropate, altele fuse-sera aruncate In lacuri. $i mai erau §i a§a-numitele huacas,locurivenerate unde se desfa§urau ritualurile religioase §i unde aurul erastrans In gramezi §i pus la dispozitia adevaratilor lui stapani, zeii.

Cronicile tinute la cincizeci de ani dupa cucerire, §i chiar celedin secolele §aptesprezece§i optsprezece abunda In pove§ti des-pre comori, ale caror ascunzatori, de cele mai multe ori, au fost di-vulgate de indieni subtortura. A§a a gasit Gonzalo Pizarrocomoaraascunsa a unui nobil inca§ce domnisecu un secol in urma. Un oa-recare Garcia Gutierrez de Toledo a dat peste 0 serie de movileca-re acopereau comori sacre, din care s-a extras aur in valoare depeste un milion de pesos Intre 1566 - 1592.lar in 1602,EscobarCorchuelo obtinea din huaca LaTosca aur evaluat fa 60.000 de pe-sos. Mai mult. c~nrl ;m",l", r~lIllIi fIiI",..ho"," I,..~. "'~,,:_'_, :- =-.:::__

perit 0 comoara In valoare de 600.000 de pesos, cronicarii sustinca printre obiecte se afla §i "un idol mare din aur".

Doi exploratori care au scris in urma cu un secol §i jumatate(M.A. Ribero §i J.J. von Tschudi, AntichitaJiperuviene), §i care dinacest motiv cuno§teau mai bine Intamplarile decat cei de astazi,descriau astfellucrurile: "In a doua jumatate a secolului al §aispre-zecelea, Intr-un interval scurt de douazeci §i cinci de ani, spanioliiau dus din Peru in tara nataJapeste patru sute de milioane de du-

._- ,.--- _..

..~~~~-~" ~ .,.~..-~~ ~.,... , >~. 4,r~r~;..;...~~, <:.;..;. _ . 1


cati de aur §i argint §i putem fi siguri ca cea mai mare parte din a-ceastacantitate nu reprezintadecat prada luata de cuceritori; nu lu-am In calcul cantitatile imense de metale pretioase Ingropate deba§tina§ipentru a Ie ascunde de lacomia cotropitorilor straini, pre-cum faimosul lant de aur pe care Huayna Capac I-a comandat Incinstea primului sau nascut, Inti Cusi Huallapa Huascar, 9i desprecare se spune ca a fost aruncat In lacul Urcos." (Despre lant sespunea ca e lung de 210 metri §i gros cat Incheietura mainii.) "Nusunt luate In calcul nici cele unsprezece mii de lame Incarcate cuvaze de aur, pline la randullor cu praf de aur, cu care nefericitul A-tahualpa a vrut sa-§i cumpere viata §i libertatea, §i pe care §efiiconvoiului Ie-au Ingropat In Puna de Indata ce au at/at de noua pe-deapsa la care fusese condamnat in chip mi§elesc monarhul loradoral."

Faptul ca aceste imense cantitati erau rezultatul jefuirii boga-tiilor acumulate, §i nu al productiei continue este confirmat nu doarde cronici, ci §i de cifre. In cateva decenii, dupa ce comorile vizibile§i ascunse au fost epuizate, cantitatile de aur care intrau In Sevillaau scazut la doar 2,7-3,15 tone de aur pe an. In acel moment spa-niolii, cu ajutorul uneltelor lor de fi~r, au Inceput sa-i recruteze peba§tina§ipentru lucrul in mine. Muncaera atat de aspra, Incat panafa sfar§itulsecolului pamantul a fost aproape depopulat, iar CurteaSpaniolaa impus restrictiiasupra exploatarii fortei de munca locale.Au fost descoperite §i exploatate zacaminte importante de argint,precum cele de la Potosi, dar cantitatea obtinuta nu a mai egalatniciodata §i nici nu poate explica bogatiile imense stranse inaintede venirea spaniolilor.

Cautand un raspuns la aceasta enigma, Ribero §i yon Tschu-_I~ _.. !__ "".nh.' u . If' . .00. ...-. -- -_"_' . _0- __I 111_' , ): _I , ""., &.ace§tia II aveau intr-o cantitate mai mare decat oricine altcineva.Comparand abundenta sa din perioada inca§a cu cantitatea pecare, In decursul a patru secole spaniolii au extras-o din mine §irauri, devine limpede ca indienii aveau §tiinta de filoane din acestpretios metal pe care cuceritorii §i urma§ii lor nu au reu§it niciodatasa Ie descopere." (Au prezis §i ca "va veni ziua In care Peru va dala 0 parte valul care acopera bogatii mai minunate decat cele caresunt oferite in prezent In California.II lar cand febra aurului de la

-.-.-


II; I: I

sfan~itulsecolului al nouasprezecelea a pus din nou stapanire peEuropa, multi experti in minerit au ajuns sa creada ca a§a-numitul"filon-mama", cea mai importanta sursa de aur de pe Pamant, va figasit in Peru.)

Ca §i in Mexic, opinia general imparta§ita cu privire la tinutulAnzilor era (in cuvintele lui Del Mar) ca "metalelepretioaseobtinutede peruani inainte de cucerirea spaniola fuseseradobandite aproa-pe in intregime din aur adus de rauri. Nu au fost gasite puturi. S-au

. facut cateva sapaturi in crestele dealurilor cu bucati ascutite din aursau argint." Aceasta afirmatie este adevarata in ceea ce-i prive§tepe inca§ii din Anzi (§i pe aztecii din Mexic); darpe pamantulAnziioLca §i in Mexic, problema mineritului preistoric - scoaterea metaluluidin stanci bogate in vane de aur - nu a fost rezolvata.

Posibilitateaca, in urma cu mult timp inainte de inca§icinevasa fi avut acces la filoanele importante de aur (aflatein locuri pe ca-re inca§ii nu Ie-audezvaluit sau pe care nici nu Ie §tiau)ofera 0 ex--plicatie plauzibila pentru bogatiile acumulate. Intr-adevar, conformunuia dintre studiilecontemporanecele maidocumentatein aceas-ta privinta, (S.K. Lothrop, Comoara inca§8descrisa de istoriciispa-nioll), "minele modernesunt amplasate pe locul unor mine aborige-ne. S-a relatat de multe ori despre puturi vechi §i s-au gasit unelteprimitive §i chiar cadavrele unor mineri decedati in mina."

Acumularea de aur de catre ba§tina§ii americani, indiferentprin ce metoda, ridica 0 alta intrebare fundamentala: De ce?

Cronicarii §i cercetatorii contemporani, dupa secole de studii,au cazut de acord asupra faptului ca acele popoarenu foloseau au-rul in viata de toate zilele, ci doar pentru a impodobi templele zeilor§i pe cei care Ii conduceau pe oameni in numelezeilor. Aztecii de-

In ruinele unei culturi preinca§e,la Chimu, pe coasta peruana,marele explorator din secolul al nouasprezecelea Alexander yonHumboldt (de profesie inginer minier) a descoperit 0 gramada deaur ingropata alaturi de morti in morminte. Descoperirea metaluluiI-a facut sa-§i puna intrebarea de ce a fost aurul ingropat alaturi decei morti, daca se credea ca nu are nici 0 intrebuintare practica. Safie pentru ca ar fi avut nevoie de el intr-o alta viata - sau pentru caIi se alaturau stramo§ilor lor §i puteau folosi aurul a§acum facuserastramo§ii lor candva?

Cine adusese aceste obiceiuri §i credinte, §i cfmd?Cine inradacinase aceasta credinta in valoarea aurului §i ple-

case apoi in cautarea surselor sale?Singurul raspuns pe care I-au primit spaniolii a fost: "zeii".Aurul s-a format din lacrimile zeilor, spuneau inca§ii.Indicandu-i pe zei, evocau fara sa §tie cuvintele Domnului bi-

blic prin gura profetului Haggai:

"

Argintut este at meu§i aurut este at meu,A§a spune Domnut Atotputernic. .

Noi credem ca aceasta afirmatie detine secretele zeilor, oa-menilor §i vechilor civilizatii din America.

nllno,,",..I "":,,:""' ""1"" :_1:1__ A._A. t.. ., ___ __,, _._,._ """'II.III~vl'C'Q ICI'"

ma ca ace§tia erau zeii care se intorsesera. Inca§ii, care la inceput. au vazut §i ei in venirea spaniolilor implinirea promisiunii zeilor de

a se intoarce de peste mari, nu puteau intelege mai tarziu de cespaniolii ajunsesera atat de departe §i se purtau atat de rau in nu-mele unui metal pe care Omul nu II putea folosi la nimic. Toti cer-cetatorii sustin ca aztecii nu foloseau aurul in scopuri monetare §inici nu ii ata§au0 valoarecomerciala. Cu toate acestea,percepeaude la popoarele supuse lor un tribut in aur. De ce?

; I

I.i I'I

,,I

~ - ~. ,.~ ..~~'..,. ~ ~ .., ~..". , .~'._.__.-- ~_.-

2Pamantulpierdutal luiCain?


Atunci cand spaniolii au intrat in capitala azteca Tenochtitlan,aceasta era 0 metropola impresionanta. Din relatarile lor se des-prinde imaginea unui ora§ mare, daca nu chiar mai mare decat ma-joritatea ora§elor europene din acea vreme, bine organizat §i admi-nistrat. Situat pe 0 insula de pe Lacul Texcoco, in valea centrala dintinutul muntos, era inconjurat de apa §i strabatut de canale - 0 ade-varata Venetie din Lumea Noua. Drumurile lungi §i late care legauora§ul de continent i-au impresionat puternic pe spanioli, §i la felnumeroasele canoe care navigau pe canale, strazile mi§unanddebameni, pietele pline de negustori§i marfuri din toate colturile rega-tului.

Palatul regal avea multe ca-mere, era plin de bogatii §iinconjurat de gradini undese aflau colivii pentru pasari§i 0 gradinazoologica. Festi-vitatile §i parazile militare se .desfa§urau intr-o piata ma-re, care zumzaia de activita-te.

Oar inima ora§ului §i aimperiului era vastul saucentru religios - un dreptun-ghi imens cu 0 suprafata depeste 90.000 mp, inconjuratde un zid construitsub forma ~ Fig.3unor §erpi incolaciti. in interi-orul acestei incinte erau zeci de edificii; cel mai impresionant dintreele era Marele Templu, cu cele doua turnuri ale sale §i templul se-micircular din Quetzalcoatl.in zilele noastremarea piata §i catedra-la din Mexico City sunt amplasate pe locul vechii incinte sacre, a-semenea multor altor strazi §i cladiri alaturate. in urma unor sapa-turi efectuate in 1978 s-au descoperit multe portiuni din MareleTemplu, care astazi pot fi vizitate, iar in ultimii ani s-au obtinut sufi-ciente informatiipentru a permite 0 reconstructiefidela a incintei a-§a cum era in perioada sa de glorie.

Marele Templu avea forma unei piramide in trepte, ridicandu-se treptat pana la 0 inaltime de aproximativ48 de metri. Baza ma-sura 45 m lungimepe 45 m latime. Templul reprezenta 0 culminare!:II rn-!:li milltnr f..,.,,.. ""_ __~ :_ A ! ...

~ . _0'_' .--r-~' y.,'structura exterioarafusese construita peste una anterioara mai mi-ca, iar aceasta ingloba la randul ei 0 alta. in total erau §apte asUelde structuri care se inglobau una pe alta. Arheologii au identificatstraturile pana la Templul II, care fusese construit in jurul anului1400 inainte de Christos.Acela, la fel ca ultimul,avea deja cele do-ua turnuri gemenecaracteristice in varf.

Reprezentand 0 adorare duala stranie, turnul din partea denord era un altar inchinat lui Tlaloc, zeul furtunilor §i al cutremurelor(figura 3a). Turnul de la sud era inchinat zeitatii tribale aztece Hui-

a

'"

- -.-.- "-~- .-." - - .----.

28 Zecharia Sitchin

tzilopochtli, zeul razboiului. in general era infali§at linand in manaarma magica numita $arpele de Foc (figura 3b), cu care biruise pa-tru sute de zei marunli.

Doua scari monumentaleduceau in varful piramidei pe parteasa de vest, cate una pentru fiecare turn-altar. Fiecareera decoratala baza cu doua capete inspaimantatoare de §erpi, cioplite din pia-tra, unul fiind §arpelede Foc allui Huitzilopochtli, iar celalalt $arpe-Ie de Apa, care il simboliza pe Tlaloc. La baza piramidei oameniicare au facut sapaturile au gasit un disc mare §i gros de piatra, pecare era reprezentat corpul dezmembrat al zeilei Coyolxauhqui(figura 3c). Conform folclorului aztec, ea era sora lui Huitzilopochtli§i fusese astfel pedepsita chiar de mana acestuia, in timpul ras-coalei celor patru sute de zei la care participase §i ea. Se pare casoarta ei a stat la baza credinlei aztece conform careiaHuitzilopochtli trebuie domolit prin jertfirea inimilor smulse din pieptale victimelor omene§ti.

Motivul turnurilorgemene a fost continuat in incintasacra, prinridicarea a doua piramide terminate cu turnuri, cate una pe fiecareparte a Marelui Templu, §i a altor doua mai in spate, spre vest. UI-timele doua flancau templullui Quetzalcoatl. Acesta avea 0 formaneobi§nuitade piramida in trepte in partea din fala, dar 0 structuracirculara in trepte in partea din spate care urca in spirala §i se ter-mina intr-un turn circular cu dom conic (figura 4). Mulli sunt de pa-rere ca acest templu era folosit ca observator solar. A.F. Aveni (As-tronomyin Ancient Mesoamerica)a stabilit in 1974ca in momente-Ie echinocliului (21 martie §i 21 septembrie), atunci cand soarele

rasare la est e.

~ , xact la Ecuator,- ~ ._ / , , J ~P. nlltp.~ VAriA::!

~.s...~~ -//=>/~\~ rasaritul de pe

~~ ~~ turnul templului, lui Quetzalcoatla-~ ~: j;:... ", flat intre cele dc,~ - ua turnuri ale Ma

relui Templu. larFig.4 . ace~t. lucru era

poslbll doar pen-


tru ca arhiteclii incintei sacre au con-

struit templele de-a lungul unei axe arhi- ~ Fig.5tecturale care nu se alinia conformpunctelor cardinale, ci devia spre sud-est cu T; aceasta devialie compensapozitia geografica a ora§ului Tenochti-tlan (Ia nord de Ecuator) §i permiteacontemplarea rasaritului soarelui intrecele doua turnuri in acele date impor-tante.

De§i este posibil ca spaniolii sa nufi fost con§tienli de aceasta caracteristi-ca sofisticata a incintei sacre, scrierile pe care Ie-au lasat stau mar-turie despre uimirea lor atunci cand au gasit nu doar un popor cu 0cultura, dar §i cu 0 civilizalie atat de asemanatoare cu a lor. Aici,dincolo de oceanul inspaimantator, intr-un linut dupa toate aparen-tele izolat de lumea civilizata, se afla un stat condus de un rege - e-xact ca in Europa. Curtea regala era plina de nobili, funclionari §icurtezani.Trimi§ii veneau §i plecau. De la triburile vasale se perce-pea tribut, iar cetalenii cinstili plateau impozite. Arhivele regale in-registrauin scris istoriile triburilor, dinastiile, averile. Aveau 0 arma-ta cu organ de comanda ierarhic §i cu arme perfeclionate. Aveauarte §i me§te§uguri,muzica §i dans. Aveau festivaluri legate de a-notimpuri §i zile sfinte impamantenite prin religie - 0 religie de stat,la fel ca in Europa. $i mai aveau 0 incinta sacra cu temple §i cape-Ie §i rezidenle, inconjurata de un zid - la fel ca Vaticanul din Roma- condusa de 0 ierarhie de preoli care, la fel ca in Europa acelorvremuri, nu erau numai pastratoriicredinlei §i interprelii voinlei divi-np..ci ~i n;J~tr;'Hnrii t;tinAlnr c:tiintoi nintro ",,,o,,tO':l "" 1 ;.., ,

nomia §i misterele calendaristiceerau cele mai de seama.Unii cronicari spanioli din acea vreme, vrand sa contracareze

stanjenitoareleimpresii favorabiledespre cei care ar fi trebuit sa fieindienisalbatici, i-au atribuit lui Cortes0 mustrarepe care acesta i-arfi facut-o lui Moctezuma pentruca adorau "idoli care nu sunt zei, cidemoni";0 influenla maleficape care Cortes s-a oferit sa 0 contra-careze construind in varful unei piramide un altar cu 0 cruce §i cu"imaginea Maicii noastre" (Bernal Diaz del Castillo, Historiaverda-

.J

-, ~ ~"::;1"d~

30 Zeeharia Sitehin REGATELE PIERDUTE 31

dera). Dar spre uimirea spaniolilor, aztecii cuno§teau pana §i sim-bolul crucii, despre care credeau ca poseda 0 semnificatie celesta,infati§andu-I drept emblema scutului lui Quetzalcoatl (figura 5).

Mai mult, prin labirintul acestui panteon cu numeroase zeitatise intrezarea 0 credinta intr-un Zeu suprem, Creatorul a tot ce e-xista. Unele dintre rugaciunile adresate lui sunau chiar familiar; iatacateva versete dintr-o rugaciune azteca, traduse in spaniola dinlimba ba§tina§a nahuatf.

Tu e§ti In eeruri,Tu sus/ii mun/ii...Tv e§ti peste tot, ve§nie.Tu e§ti eel implorat, tu e§ti eel rugat.Gloria ta este nemarginita.

care Ii se smulgea prizonier-ilor inima din piept...).

intrucat s-a presupus cacelelalte popoare din cele do-ua Americi nu aveau un sis-tern de scriere, aztecii pareaumai avansati eel putin din a-cest punct de vedere, deoare-ce aveau unul. Dar scrierealor nu era nici alfabetica, nicifonetica; era 0 serie de imagi-ni, precum desenele dintr-obanda desenata (figura 6a).Prin comparatie, in Orientulapropiat antic scrierea aparuta cu aproximativ 3800 de ani inaintede Cristos (in Sumer) sub forma pictogramelor a suferit rapidemodificari, prin stilizare, devenind 0 scriere cuneiforma; aceasta aevoluat catre 0 scriere in care semnele inlocuiau silabele, jar lasfar§itul mileniului 2 inainte de Cristos intr-un alfabet complet. Scri-erea hieroglifica a aparut in Egipt la inceputul regatului de acolo,aproximativ 3100 inainte de Cristos, §i a evoluat rapid intr-un sis-tern de scriere hieroglifica.

Studiile de specialitate,precum eel al Amelie; Hertz (Revue deSyntl1ese Historique, vol. 35), au ajuns la concluzia ca sistemul az-tec de scriere prin imagini era similar cu cea mal timpurie scriere e-gipteana, precum cea gasita pe tableta de piatra a regelui Narmer(figura 6b), pe care unii II considera primul rege care a intemeiat 0dinastie in Egipt, in urma cu patru milenii §i jumatate. Amelia HertzQ ~Q"'n u c:metet:>t#llIetlldlt#\;IUUCtICtIrm9 azteCIl am MeXIC§I pnmeledinastii din Egipt: in ambele cazuri metalurgia cuprului nu se dez-voltase inca, pe cand prelucrarea aurului era atat de avansata, in-cat me§teriiputeau sa incrusteze turcoaze (0 piatra semipretioasaapreciata in ambele tari) in obiectele de aur.

Muzeul National de Antropologie din Mexico City - unul dintrecele mai bune din lume in acest domeniu -prezinta mo§tenirea ar-heologica a tarii intr-o cladire in forma de U. Aceasta consta dinportiuni sau coridoare conectate §i II poarta pe vizitator in timp §i

~~~ !WW~~I

a

Fig.6

I.

$1totu§i, in pofida asemanarilor uimitoare, civilizatia azteca secaracteriza printr-o partlcularitate tulburatoare. Nu era doar "idola-tria", din care multimea de calugari §i de padres faceau un easusbelli,§i nici macarobicelulbarbarde a smulgeinimiledin pieptulprizonierilor, oferindu-Iedrept sacrificiu lui Huitzilopochtli(obiceica-re din cate se pare fusese introdus abia in 1486 de regele dinain-tea lui Moctezuma). Era, mai degraba, toata aceasta civilizatie, ca§i cum ar fi fost rezultatul unui progres a carui inaintare fusese 0-prita, sau 0 cultura superioara importata acoperind,ca 0 spoiala, 0structura de baza primitiva.

Edificiile erau impresionante §i ingenios dispuse, dar nu erauconstruite din pietre finisate, ci din caramizi nearse,simple pietre ti-nute laolalta de mortar. Comertul era infloritor, dar se baza peschimb. Tributul se percepea in natura; impozitele se plateau inservicii Der~on::lIA - nil ~llnnc:t",~" h~nii ~o..Jr;t"ra ~ ~~ :--gherghefuri rudimentare, bumbacul era tors pe fusuri de argila ase-manatoare celor gasite in Lumea Antica, in ruinele Troiei (2000 i-nainte de Cristos) §i in §antierele arheologice din Palestina (3000de ani inainte de Cristos). Prin uneltele §i armele lor, aztecjj seaf/au in epoca de piatra, fiind lipsiti cu desavar§ire de unelte demetal, de§i cuno§teau me§te§ugulprelucrariiauruluj. Pentru a taiafoloseau a§chii de piatra obsidiana asemanatoare sticlei (iar unuldintre obiectele aztece descoperite frecvent era cutitul obsidian, cu

32 Zecharia Sitchin

spatiu, din originile preistoricepana in timpurile aztece,§i de la sud§i nord la est §i vest. Portiuneacentrala este rezervata aztecilor §ireprezinta mandriaarheologilormexicani, deoarece numelede "az-teci" Ii s-a dat acestor locuitoriabia mai tarziu. Ei i§i spuneau mexi-ca, imprumutand acest nume nu doar capitalei (construitape locufvechii capitaIe aztece Tenochtitlan), ci §i intregii tari.

Sala Mexica, dupa cum este denumita, este prezentata in mu-leu ca fiind "cea mai importanta sala... Dimensiunilesale grandi-oase au rolul de a oferi un cadru maret pentru cultura poporului me-xican." Printre sculpturile monumentale de piatra se numara §i j-mensul Calendar de Piatra (vezi figura 1), cu 0 greutate de aproxi-mativ 25 de tone, statui uria§e ale diferitilor zei §i zeite, §i un discde piatra greu §i gros de forma rotunda. Etigii mai mici din piatra §iargila, unelte de ceramica, arme, ornamente din aur §i alte obiecteramase de la azteci, precum §i modelulla scara redusa al incinteisacre umplu aceasta sala impresionanta.

Contrastul dintre obiecteleprimitive de argila §i lemn §i etigiilegrote§ti, pe de 0 parte, §i sculpturile impresionante din piatra §i mo-numentala incinta sacra, pe de alta, este uimitor §i inexplicabil, a-vand in vedere ca aztecii venisera in Mexic in urma cu doar patrusecole. Cum se poate explica prezenta laolalta"a doua asemeneacivilizatii? Cautand raspunsul in istoria cunoscuta, descoperim caaztecii erau un trib nomad, relativ inapoiat care a invadat 0 vale 10-cuita de triburi cu 0 cultura mai avansata. La inceput §i-au ca§tigatexistenta servind triburile locale, mai ales in calitate de mercenari.Cu timpul au reu§it sa Ie supuna, imprumutand de la ele nu doarcultura, ci §i pe me§teri.Aztecii II venerau §i ei pe zeul Huitzilopo-chtli §i au adoptat tot panteonul vecinilor lor, inclusiv pe zeul ploii-.. .I ,""V,", 'i' t"" LOU' UII 'O'O"'OlU' \.oIUI:1LLOI\.Vdll, Lt:UI IIIt::jU:I:juguruor, al

. scrisului, matematicilor, astronomiei §i masurarii timpului.Tnsalegendele sau ceea ce oamenii de §tiinta numesc "mitu-

rile migrarii" pun evenimentele intr-o lumina diferita - in principalstabilind originea intamplarilor mult mai devreme. Aceste informatiinu se bazeaza doar pe traditiile orale, ci §i pe diverse carti denumi-te codice. Unele, precum Codex Boturini, relateazaca stravecheavatra a triburilor aztece era Azt-Ian (Locul Alb). Acesta a fost sala-§ul primului cuplu patriarhal, reprezentatde Itzac-mixcoatl($arpele

REGATELEPIERDUTE 33

alb din nori) §i sotia sa nan-cue (Batrana). Din copiii lor au descinstriburile care vorbeau limba nahuatl, printre care §i aztecii. ~i tolte-cii descindeaudin Itzac-mixcoatl,dar mama lor era alta femeie; ast-fel ca ei nu erau decat pe jumatate frati cu aztecii.

Nimeni nu poate spune cu exactitateunde se afla Aztlan. Din-tre numeroaselestudii care trateaza acest aspect, (§i care includ §iteorii ce II situeaza pe teritoriullegendarei Atlantide) unul dintre ce-Ie mai bune este allui Eduard Seier, Wolag Aztlan die Heimat derAzteken?Se pare ca era un loc asociat cu cifra §apte, deoarece ca-teodata i se spunea Aztlan al celor §aPtepe§teri. Tncodice se spu-nea despre el §i ca putea fi recunoscutprin cele §apte temple: 0 pi-ramidain trepte impozantadispusacentral inconjurata de alte §asemai mici.

Tn ampla sa lucrare Historia de las cosas de la Nueva Espana,calugarul Bernardino de Sahagun, cu ajutorul unor texte originalescrise in limba locala nahuatldupacucerire, se ocupa de migratiamultitribaladin Aztlan. Erau §apte triburi in total, care au plecat dinAztlan in barci. Cartile cu poze ii infati§eaza trecand pe langa unsemn de hotar a carui pictograma ramane 0 enigma. Sahagun ofe-ra diverse nume pentru punctele de popas de-a lungul drumului §inume§te destinatia "Panotlan". Aceasta inseamna, pur ~i simplu,"Locul Sosirii de pe Mare", dar, multumita unor diverse indicii, oa-menii de §tiintaau conchis ca era ceea ce numim noi azi Guatema-la.

Triburilecare au venit aveau patru intelepti care sa-I indrume§i sa-I conduca deoarece adusesera cu ei manuscriserituale ~i §ti-au §i secretele calendarului. De acolo triburile s-a indreptat spreSala§ul §arpelui - Nor ~i se pare ca in timpul drumului s-au impra§-lieU. 111(,;1:111:1UIII Ulllla, UlIII ulrnre el, pflmre care §I azIecll ~I IOIIeCII,au ajuns intr-un loc, pe numele sau Teotihuacan, unde erau douapiramide, una in cinstea Soarelui §i cealalta in cinstea Lunii.

Regiiguvernau din Teotihuacan§i erau ingropati acolo, deoa-rece insemna alaturarea de zei in viala de apoi. Nu se §tiecu exac-titate cat timp a trecut pana la urmatoarea migralie, dar la un mo-ment dat triburileau inceput sa paraseascaora§ul sfant. Primii careau plecat au fost toltecii, care s-au apucat sa-§i construiasca pro-priul ora§, Tollan. Ultimii care au plecat au fost aztecii. Tnpere-

I

,I

I

'1

,I.

'I

I

I

:1

III

: I

I

,

I

!"~~.c:~ -- ---


grinarile lor au ajuns in multe locuri, dar nu s-au stabilit nicaieri. intimpul ultimei lor migratii aveau un §ef al carui nume era Mexitli,care insemna "Cel Uns". Aici, conform unor oameni de §tiinta (deexemplu Manuel Orozoco y Berra, Ojeada sobre cronologia Mexi-cana) se aM originea denumirii tribale Mexica ("Poporul uns").

Aztecii/Mexicaau primit semnalul pentru pornirea in ultima mi-gratie de la zeullor Huitzilopochtli, care le-a promis ca vor gasi unpamant unde sunt "casecu aur §iargint, bumbacmulticolor§i0 miede feluri de cacao." Trebuiau doar sa mearga in directia indicata,pana cand vor vedea un vultur catarat pe un cactuscare cre§te din-tr-o stancainconjuratade apa.Trebuiausasestabileascaacolo§isa-§i spuna "Mexica", deoarece erau un popor ales, ursit sa dom-neasca peste alte triburi.

$i a§a au ajuns aztecii - conform legendelor, pentru a douaoara - in valea din Mexic. Au ajuns la Tollan, cunoscut §i ca "Loculdin mijloc". De§i ba§tina§iierau stramo§ii lor, nu i-au intampinat cubratele deschise. Timp de aproape doua secole aztecii au trait pemalurile mla§tinoaseale lacului central. Dupa ce au acumulat maimulte cuno§tinte§i au devenit mai puternici,§i-au construit propriulora§, Tenochtitlan.

Semnificatia numelui era "Ora§ullui Tenoch." Unii cred ca i sespunea astlel deoarece pe conducatorulaztec din acea vreme, in-temeietorul de fapt al ora§ului, II chema Tenoch. Dar se §tie ca az-tecii se considerau deja a fi tenochas, adica descendentii lui Te-noch, astlel incat altii sunt de parere ca Tenoch este numele unuistramo§ tribal, 0 figura paternala legendara care existase in urmacu foarte multa vreme.

Oameniide §tiintasustin in prezentca poporul Mexica sau Te-"""',..h ,,__:.. 'i'....,_1_':'_:. 1__. .f..~4'" ~'" I ..,- . .. _0_n . . .- --,..- ":f' 'lg,Tenochtitlan in 1325. §i-au stabilit suprematia dupa 0 serie de ali-ante cu unele triburi §i de razboaie cu altele. Unii cercetatori se in-doiesc de faptul ca aztecii ar fi pus bazele unui imperiu veritabil.Cert este ca, atunci cand au venit spaniolii, aztecii reprezentau pu-terea dominanta in Mexicul central, domnind peste aliati §i subju-gand du§manii. Ultimii serveau drept sursa de prizonieri pentru sa-crificii; cucerireaspaniola a fost u§uratade rascoala lor impotriva 0-presorilor azteci.

Asemenea evreilor biblici, care i§i stabileau originile pana lacuplurile patriarhale §i chiarla inceputul omenirii, aztecii, toltecii §icelelalte triburi care vorbeau limba nahuatlau legende ale creatieicu teme similare. Dar, in timp ce Vechiul Testament condensa sur-sele sumeriene detaliateprin desemnarea unei singure entitati mul-tiple (Elohim) din multimeade divinitati participante ia procesul decreatie, pove§tile in limba nahuatl pastrau conceptele egiptene §isumeriene referitoarela mai multe divinitati actionand fie impreuna,fie separat.

Credintele tribale, care predominau din sud-vestul Statelor U-nite in partea de nord a statului Nicaragua de azi, pana in sud - Me-soamerica - spuneau ca la inceputul inceputului a fost un zeu ba-tran, Creator al Tuturor Lucrurilor, al Cerului §i Pamantului, al caruisala§ se afla in cerul eel mai inalt, al doisprezecelea cer. Surselelui Sahagun ii indicau pe tolteci ca initiatori ai acestei legende:

lar toltecii ~tiauCa cerurile sunt multe.Ei spuneau ca sunt douasprezece ceruri suprapuse;Acolo domne~teadevaratul zeu fmpreuna cu soa/a saEI este Zeul Ceresc,Stapanul Dualita/ii;Soa/a sa este Stapana Dualita/ii.lata ce fnseamna:EI este rege, el este stapan, el este deasupra celordouasprezece ceruri.

Aceasta strota seamana uimitor cu credintele religioase me-sopotamiene referitoare la cer, care 1'1a§aza in fruntea panteonului._ _ A.. , . - . ~

r- . \ , I' """'''''..,,""'" 1111fJlc:nAIIQ \",U ~U}ICI. ;:,a I"\lllU

("Stapana Cerului") locuiape cea mai indepartata planeta, a doua-sprezecea din sistemul nostru solar. Sumerienii 0 intati§au ca pe 0planeta incandescenta,al carei simbol era crucea (figura 7a). Sim-bolul a fost apoi adoptat de toate popoarele din lumea antica §i adevenit in timp emblemaomniprezenta a discului inaripat (figura 7b, c). Scutullui Quetzalcoatl (figura 7d) §i simbolurile infati§ate pemonumentele mexicanetimpurii (figura 7e) seamana in mod bizar.

Zeii Stravechi despre care existau legende in limba nahuatl

--- 'J

~j., ~.....-----. --

tii lor au ajuns in Grecia prin Asia Mica. Canaanitii semiti §i fenicie-nii au consemnatrazboaiele duse de Baal cu fratii sai, in timpul ca-rora Baal a ucis sute de "fii mai marunti ai zeilor", dupa ce I-a mo-mit sa vina la un banchet dat in cinstea victoriei sale.

lar in tara lui Ham din Africa textele egiptene vorbeau despredezmembrarea lui Osiris de caire fratele sau Seth §i despre raz-boaiele lungi §i grele care au urmat intre Seth §i Horus, fiul §i raz-bunatorullui Osiris.

Erau oare zeii mexicanilor propria creatie sau erau ei amintiriale unor credinte §i pove§ti care i§i aveau sursa in Orientul Apro-piat? Raspunsulva veni pe masura ce yom examina §i alte aspec-te referitoarela pove§tile Nahuatl despre creatie §i preistorie.

Pentru a duce mai departe comparatia noastra, Creatorul tu-turor lucrurilorera un zeu care "daruie§teviata §i moarte,soarta bu-na §i soarta rea." Cronicarul Antonio de Herreray Tordesillas (His-toriagenera~ scria ca "indienii iI invoca atunci cand au vreun ne-caz, ridicandu-§iprivirea spre cer acolo unde cred ca sala§luie§teel." Acest zeu a creat mai intai Cerul §i Pamantul;apoi a faurit dinlut un barbat §i 0 femeie, dar ace§tianu au rezistat. Dupa multa tru-da, a creat0 perechede oameni din cenu§a§i metale,§i cu urma§iilor a fost populata lumea. Dar toti~ce§ti barbati §i femei au fost ni-miciti intr-un potop, in afara de un oarecarepreot §i sotia sa care s-au salvat intr-un trunchi de copac scobit, luand cu ei seminte §i a-nimale. Preotula descoperit pamant trimitand inainte pasarile. Du-pa spuselealtui cronicar, calugarul GrigorioGarcia, potopul a durat un an §i 0 zi; in totacest timp pamantul a fost acoperit de ape§i lumea intreaga era un haos.

~

36 Zecharia Sitchin REGATELEPIERDUTE

"

erau reprezentati ca oamenicu barba (figura 8), a§a cumse cuveneau sa fie stramo§iilui Quetzalcoatl cel cu barba.Ca §i in teogoniile din Mesopo-tamia §i Egipt, erau tot felul depove§ti despre perechi cere§ti§i frati care se insurau cu suro-rile lor. De cea mai mare im-portanta pentru azteci erau ceipatru frati cere§ti Tlatlauhqui,Tezcatlipoca- Yaotl, Quetzal-coati §i Huitzilopochtli, in ordi-nea na§terii lor. Ei reprezentaucele patru puncte cardinale §icele patru elemente primor-diale: Pamantul, Vantul, Focul,Apa - 0 teorie asupra "originiituturor lucrurilor" bine cunos-cuta in toate cele patru colturiale lumii antice. Ace§ti patruzei reprezentau §i culorile ro-

§u, negru, alb §i albastru, §i cele patru rase ale omenirii, care erauadesea infati§ate (ca pe prima pagina a Codex Ferjervary-Mayet)in culori adecvate laolalta cu simbolurile lor, copaci §i animale.

Aceasta recunoa§terea celor patru ramuri separate ale Ome-nirii este interesanta §i poate chiar semnificativa avand in vederediferenta dintre ea §i conceptul mesopotamianbiblic al impartirii in-tre asiatici - africani - euroDenL ~~UAi~i ::u~ nrinin..", in rlo.,.,.o,.,,.1,,...~;;lui Noe:Shem-Ham-Japher.TriburileNahuatlau adaugatunal pa-trulea popor, de culoare ro§ie- poporul din cele doua Americi.

Pove§tile in limba nahuatlpomeneau de certuri §i chiar raz-boaie intre zei; printre acestea se numara §i 0 confruntare in timpulcareia Huitzilopochtlia invins patru sute de zei mai marunti§i 0 lup-ta intre Tezcatlipoea-Yaotl§i Quetzalcoatl.Astfel de razboaie pen-tru a pune stapanire pe Pamant§i pe resursele sale au fost descri-se in folclorul ("miturile") tuturor popoarelor antice. Pove§tilehitite§i indoeuropene despre razboaieledintre Teshub sau Indracu fra-

I ",,..,,,ru..,.,,I_ = :-:1- _: - _. .1._. .. ,.

" 9b

a

~c

&d"

37

- . ~. ...piatra precum Piatra calendarului impar-1eau intamplarile istorice indepartate saupreistorice care au afectat omenirea §i pestramo§ii triburilor Nahuatl in patru epocisau "Sori". Aztecii considerau ca epoca lorera cea mai recenta dintre cele cinci, Vars-ta celui de-al Cincilea Soare. Fiecaredintre

cei patru sori precedenti i§i aflase sfar§itul F' 8in urma unei catastrofe, fie naturala (de Ig.

Ii1-

--~-

38 Zecharia Sitchin

II'II

II.I

:,

exemplu potopul), fie pricinuita de razboaiele dintre zei.Despre marea Piatra azteca a Calendarului (descoperita in in-

teriorul incintei sacre) se crede ca reprezinta 0 consemnare in pia-tra a celor cinci epoci. Simbolurile de jur-imprejurul modelului cen-tral §i imaginea central a insa§i au constituit subiectul a numeroasestudii. Primul inel interior infati§eaza in mod clar cele douazeci desemne pentru cele douazeci de zile din calendarul aztec. Cele pa-tru figuri dreptunghiulare care inconjoara modelul central sunt recu-noscute ca fiind glifele reprezentand cele patru epoci trecute, pre-cum §i nenorocirile care au pus capat fiecareia dintre ele: Apa, Van-tul, Cutremurele §i Furtunile, §i Jaguarul.

Pove§tile despre cele patru epoci sunt valoroase pentru infor-matiile pe care Ie ofera despre lungimea acestora §i principalele e-venimente din timpullor. De§i versiunile difera, sugerand 0 lungatraditie orala, toate sunt de acord asupra unui lucru: prima epoca aluatsfar§itin urmaunei inundatii,a unuipotopcare a inghititPa-mantul.Omenireaa supravietuitdoar pentruca un cuplu,Nene§isotialui,Tata,au reu§itsa se salvezeintr-untrunchide copacsco-bit.

Aceasta epoca a fost epoca Uria§ilorcu Parul Alb. AIdoileaSoare era cunoscut sub numele de "Tzoncuztique","Varsta deAur",careia i-a pus capat $arpele Vantului.In fruntea celui de-alTreilea Soare s-a aflat $arpele de Foc; a fost varsta OamenilorcuParulRo§u.Conform cronicarului Ixtlilxochitl,erau supravietuitori aicelei de-a doua ere, care ajunsesera cu corabia de la rasaritul Lu-mii Noi, stabilindu-se intr-o zona denumita Botonchan. Acolo I-auintalnit pe uria§iicare de asemeneasupravietuiseraprimei ere §iaudevenit sclavii lor.

AI Patrulea Soare a fost al Poporului cu Cap Negru. In timpul___:_:~. ~ :..."" ;"uall ,>,,-a IQI"UL QI-'dlllid III IVltlXIC. era malt, aveaun chip luminos, barba §i purta 0 haina lunga. Bastonullui, de for-ma unui §arpe, era vopsit in negru, alb §i ro§u;era incrustat cu pie-tre pretioase §i impodobit cu §ase stele. (Poate nu este 0 coinci-denta faptul ca bastonulepiscopuluiZumarraga,primul episcop dinMexic, a fost astfellucrat incat sa semene cu allui Quetzalcoatl.)In timpul acestei epoci a fost construita capitala toltecilor, Tollan.Quetzalcoatl, cel mai mare intelept §i invatat, a introdus invatatura,


me§te§ugurile,legile §i socotirea timpului conform ciclului de cinci-zeci §i doi de ani.

Spre sfar§itulcelui de-al Patrulea Soare au inceput razboaieleintre zei: Quetzalcoatl a plecat, luand-o spre rasarit, spre locul deunde venise candva. Razboaieledintre zei au adus haosul pe pa-mant; numarul animalelor salbatice II depa§ea pe cel al oamenilor,iar Tollan a fost abandonat. Pestecinci ani au venit triburile Chichi-meca, alias aztece; §i a inceput AI Cincilea Soare, epoca azteca.

De ce Ii se spunea epocilor"Sori" §i cat timp au dUrat?Motivuleste neclar, iar lungimeadiverselorepoci fie nu este mentionata, fiedifera in functie de versiune. 0 varianta care pare corecta §i careeste uimitor de plauzibila, dupa cum yom demonstra, este CodexVaticano-Latino3738. Conform acestuia, primul soare a durat4.008 ani, al doilea 4.010, al treilea 4.081. AI patrulea "a inceput inurma cu 5.042 de ani," nespecificandmomentul cand a luat sfar§it.Chiar de ar fi a§a, conform acestei surse evenimentele au avut loc17.141 de ani inainte de momentulconsemnarii lor in scris.

Pentru un popor presupusprimitiv, acesta reprezinta un inter-val de timp destul de mare, iar oamenii de §tiinta, de§i sunt de a-cord ca evenimentele din al Patrulea Soare contin elemente istori-ce, au tendinta de a lua drept mituri epocile mai indepartate. Cumse explica atunci pove§tiledespreAdam §i Eva,despre potopul pla-netar, supravietuirea unui cuplu - episoade (in cuvintele lui H.B. A-lexander, Latin-American Mythologj)"care amintesc in chip izbitorde povestea creatiei din a doua carte a Genezei §i de cosmogoniababiloniana similara?" Unii savanti sugereaza ca textele scrise inlimba nahuatloglindesc oarecum ceea ce indienii auzisera deja dela spaniolii cucernici. Dar nu toate codicele au fost scrise dupa cu-

: _.:_ 11"__"_ ~_~_:I_L~LI~__ .. . ... . . ., _._u__ ."-__""___1111_11-11- t'''''''1explicatedecat daca presupunemca triburile mexicaneaveau une-Ie legaturi ancestrale cu Mesopotamia.

Mai mult, orarul mexicanin nahuatlcoreleaza evenimentele §imomentele cu 0 precizie §tiintifica §i istorica uimitoare. Plaseazapotopulla sfar§itul PrimuluiSoare, cu 13.133 de ani inainte de mo-mentul scrierii codicelui, respectiv in jurul anului 11600 inainte deCristos. In cartea meaA douasprezeceaplanetaam tras concluziaca un potop planetar a inghitit intr-adevar Pamantul in jurul anului

--,,",

40 Zecharia Sitchin REGATELEPIERDUTE 41

11000 inainte de Cristos. 0 astfel de coincidenta, nu doar asupraevenimentului in sine, ci §i asupra datei, sugereazaca pove§tileaz-tece nu se bazeaza exclusiv pe mituri.

Suntem nedumeriti in egala masura de unele afirmatii din a-ceste istorisiri, conform carora a patra era a fost era "poporului cucapete negre" (epocile anterioare fusesera denumite epoca uria§i-for cu parul alb §i epoca poporului cu parul ro§u). Acesta este ter-menul exact pe care il foloseau sumerienii in textele lor pentru a sedescrie pe ei in§i§i. Sa considere oare cronicile aztece AI PatruleaSoare drept epoca in care sumerienii au aparut pe scena mondia-la? Inceputurile civilizatiei sumeriene.se situeaza in jurul anului3800 inainte de Cristos; se pare ca nu ar trebui sa mai fim surprin§iacum de faptul ca, prin stabilirea inceputului celei de-a Patra Epociin anul 5026 inainte de propria epoca, aztecii 0 situeaza de fapt injurul anului 3500 inainte de Cristos - data uimitor de exacta pentruinceputul epocii "oamenilor cu capetele negre".

Explicalia prin feedback sugerata (conformcareia aztecii (e-arfi spus spaniolilor ceea ce auzisera prima oara tot de la spanioli) nuse dovede§te valabila in cazul sumerienilor. Lumea occidentala adescoperit mo§tenireamarii civilizalii sumeriene la patru secole du..pa cucerirea spaniola.

Trebuie sa conchidem ca triburile Nahuatl cuno§teau aceste. pove§ti atat de asemanatoare cu Geneza chiar de Ia.sursa. Dar

cum?

Tntrebareaii preocupase foarte mult pe spanioli in§i§i. Ei audescoperit cu uimire in Lumea Noua nu doar 0 civilizatie, foarte a-semanatoare cu a Europei, dar §i "un mare numar de oameni", "Aufostinsa de-adreptululuitidealuziilAhihlir.~liin t~vtolo ",..,tnM ",'

Incercat sa gaseasca0 explicatie, iar raspunsula fost simplu: ace§-tia erau urma§ii celor Zece Triburi Pierdute ale lui Israel, care aufost exilate de asirieni in 722 dupa Cristos §i au disparut apoi faraurma (in Regatulludeilor nu au mai ramas decat doua triburi, luda§i Beniamin).

Primul care a prezentat aceasta explicatie in mod detaliat intr-un manuscris- chiardacanueraautorulei -a fost calugarul domi-nican Diego Duran, care a venit in Noua Spanie in 1542, la varsta

de cinci ani. Cele doua carti ale sale, una cunoscuta sub titlul inlimba engleza Book of the Gods and Rites and the Ancient Calen-dar §i Historiade las Indias de Nueva Espana au fost traduse inengleza de D. Heyden §i F. Horcasitas. Tnaceasta a doua carte,Duran, dupa ce expune numeroasele asemanari, i§i prezinta con-vins concluzia cu privire la ba§tina§ii "din Indii §i din partea conti-nentala a acestei Noi Lumi", respectiv ca ace§tia "sunt evrei §i isra-eliti". Teoria sa era confirmata, spune el, "de firea lor. Ace§ti ba§ti-na§i fac parte din cele zece triburi afe lui Israel pe care Shalmana-ser, regele asirienilor, le-a capturat §i le-a dus in Asiria."

Duran relateaza despre conversalii1epurtate cu indiani ba-trani, in cursul carora a aflat traditii tribale dintr-o vreme cand exis-tau "barbali inalli cat muntelecare au aparut §i au pus stapanire pelara... Ace§ti uria§i, negasind nici un mod de a ajunge la Soare, auhotarat sa construiascaun turn atat de inalt, incat vartullui sa atin-ga Cerul." 0 astfel de poveste, atat de asemanatoarecu povesteabiblica a Turnului lui Babel, este semnificativa ca §i cea referitoarefa 0 migratie asemanatoare unui exod.

Nu este de mirare ca, pe masurace astfel de relatarise inmul-leau, teoria celor zece triburi pierdutedevenea principalafavorita insecolele §aisprezece§i §aptesprezece.Se presupuneaca israelitii,in peregrinarealor spre rasarit, prin pamanturile asiriene §i dincolode ele, au ajuns in America.

Teoria celor zece triburi pierdute, sustinuta in perioada sa deglorie §i de curtile regale din Europa, a fost ridiculizatade oameniide §tiinta de mai tarziu. Conform teoriilor actuale, omul a sosit pri-ma oara in Lumea Noua venind din Asia, pe un pod de gheata for-mat peste Alaska in urma cu aproximativ 20.000 - 30.000 de ani inx ~___':'::_.a.!~__'..__ &. "' . ..

~ "'" --3 -- - - ...-.-"-" -,... - ""_. ,"W.II",,,, ,.,,,,QIQUilICI',,-,VII-

stand din unelte,evaluari lingvistice,etnologice §iantropologice su-gereaza influentede dincolo de Pacific, din India, Asia de sud-est,China, Japonia, Polinezia.Savanlii Ie explica prin sosirea periodicaa acestor popoarein cele douaAmerici; dar afirmacu tarieca aces-te migralii au avut loc in timpul epocHcre§tine,cu numaicateva se-cole inainte de cucerire §i in nici un caz inainte de era noastra.

De§i savantiide renume continua sa minimalizezeorice mar-turii ale unor contacte transatlantice intre Lumea Veche §i Lumea

42 Zecharia Sitchin

Noua, ei nu exclud complet niciposibilitatea unor contacte cu po-poarele de dincolo de Pacific,0 eventuala explicatie pentru legen-dele dincele doua Americiatat de asemanatoare cu cele biblice.Tn-tr-adevar, legendele despre un potopglobal§idespre crearea omu-luidin lut sau alta materie asemanatoare sunt teme mitologiceuni-versale §i un posibiltraseu spre cele douaAmericiveninddinspreOrientulApropiat(unde i§iaveau originea legendele) ar fiputut fiA-sia de sud-est §i insulele din Pacific.

Oar in versiunea in limbanahuatlexista elemente care indicamai degraba 0 sursa indepartata decat una relativ recenta inaintede cucerire. Unuldintre aceste elemente iI reprezinta faptul ca le-gendele in nahuatl despre facerea omuluicorespund unei versiunimesopotamiene foarte vechi care nu a fost mentionata nicimacarin Cartea Genezei!

Tnfapt, in Biblienu exista una, ci doua versiuniasupra aparitieiomului; ambele pleaca de la variante mesopotamiene anterioare.Oar ambele ignora 0 a treia versiune §i probabilcea mai veche, incare omul nu era alcatuit din lut, ci din sangele unui zeu. Tntextulsumerian pe care se bazeaza aceasta versiune, zeul Ea impreuna

. cu zeita Ninti "au pregatit 0 baie purificatoare." "Un singur zeu safie amestecat in ea",a poruncit el; "dincarnea §i sangele lui, Nintisa amestece lutul."Dinacest amestec au fost creati barbatii §i fe-meile.

Ni se pare foarte semnificativ ca aceasta versiune - care nueste inclusain Biblie- este cea care a fostreluataintr-unmitaztec.Textul este cunoscut drept Manuscrisul din 1558§i conform lui, du-pa sfar§itul dezastruos al celui de-al Patrulea Soare, zeii s-au adu-nat in Teotihuacan:

- .~... 0;<..."""''''''' ~-au aUUfli:tt,i:tUspus:"Cine va locui pe Pamant?

Cerul a fost deja dat fn stapanire~i pamantul a fost dat fn stapanire;Oar cine, 0 zei, cine va locui pe Pamant?"

Zeii adunati acolo erau "preocupati". Oar lui Quetzalcoatl, zeulintelepciunii §i al §tiintei, i-a venit 0 idee. A plecat spre Mictlan, Ta-

~... - p

REGATELE PIEROUTE 43

ramul Mortilor, §i i-a in§tiintat pe cei doi zei care iI guvernau: "Amvenit dupa oasele pretioase pe care Ie lineli aicL" Quetzalcoatl bi-ruie incercarile §i vicleniile §i pune in cefe din urma mana pe "oase-Ie prelioase":

A adunat oasele pre/ioase;Oasele barbatului au fost puse laolalta de 0 parte,Oasele femeii au fost puse laolalta de cealalta parte.Quetzalcoatlle-a luat ~i le-a pus intr-o desaga.

A dus oasele uscate pana la Tamoanchan, "Locul originiinoastre" sau "Locul de unde ne tragem". Acolo a daruit oasele ze-ilei Cihuacoatl ("Femeia §arpe"), zeila vrajilor.

Ea a macinat oasele

~i le-a pus fntr-un tub sub/ire de pamant.Quetzalcoatl ~i-a sacrificat barba/ia peste ele.

Sub privirile celorlalli zel, ea a amestecatoasele macinate cusangele zeului ; din amestecul asemanator lutului a fost creat Ma-cehuales. Omenirea a fost recreatal

Tnlegendele sumeriene, creatorul Omului era zeul Ea ("Cel acarui casa este apa"), cunoscut §i sub numele de Enki ("ZeulPamant"), la care toate epitetele §i simbolurile faceau aluzie ca laun artizan, un fauritor - toate cuvintele care i§i gaseau echivalentlingvistic in termenul "§arpe".Tovara§a sa in acest ritual, Ninti ("Eacea care da viala"), era zeita medicinei - un me§te§ug al carui sim-bol a fost inca din antichitate §arpele incolacit. Imaginilesumerienede pe siQiliilesulurilorIeore7int~nA ~AI~ nnlli!i '7",it~ti i"tr_"" , ,.Ir',asemanator cu un laborator, inconjurate de sticle §i de tot felul dealte obiecte (figura 9a).

Este cu adevarat uimitor ca aceste detalii se regasesc in le-gendele in limba nahuatl-un zeu al cunoa§terii,§arpele inaripat, 0zei1acu puteri magice, Femeia §arpe; 0 baie de huma in care tara-na este amestecatacu substanta esen1ialaa unui zeu (sangele) §icrearea Omului, a barbatului§i a femeii din acest amestec. ~i maiuimitor este faptul ca mitul a fost descris intr-o cronica nahuatl

----

~_.-

44 Zecharia Sitchin

gasita in zona locuita de tribul mixtec.Tnfati§eazaun zeu §i 0 zeita ameste-cand un element care curge intr-o sti-cia uria§a sau intr-un vas cu sangeleunui zeu care curge in sticla; din a-mestec, rezulta un om (figura 9b).

Tnurma corelarii acestor date cucelelalte date referitoare la sumerieni§i cu terminologia, apar indicii privindlegaturi ce dateaza dintr-o epoca fo-arte indepartata. Se pare ca acestemarturii pun sub semnul intrebarii te-oriile actuale despre primele migratiiale omului spre cele doua Americi.Prin aceasta nu vrem doar sa suge-ram - a§a cum s-a sugerat la incepu-tul secolului XX la Congresele inter-nationale ale americanologilor - ca

migratia nu a avut loc dinspre Asia prin stramtoarea Bering, ci maiales sa afirmam ca a avut loc din Australia/Noua Zeelanda via An-tarctica spre America de Sud - idee reluata recent dupa descoperi-rea in nordul statului Chile, langa granita cu Peru, a unor mumii u-mane vechi de 9.000 de ani.

Problema pe care 0 ridica ambele teorii se refera in speciallamodul in care barbati, femei §i copii au strabatut mii de kilometridepamant inghetat. Ne intrebam cum ar fi fost posibil acest lucru inurma cu 20.000 - 30.000 de ani; mai mult, ne intrebam de ce soarfi intreprins 0 asemeneacalatorie. Ce motiv ar fi putut ayea barbatii,femeile §i copiii sa strabata mii de kilometri de pamant inghetat, in-;---::-::~. ~:.: _I""_._"~_~- w ~,:",,; \Jvwu, ~a""a IIU LVL III~lt:: fJdlllcUlLun

inghetate - in afara de cazul in care ar fi §tiutde existenta unui tinutal fagaduintei dincolo de gheata?

Dar cum ar fi putut ei sa §tie ce se afla dincolo de gheata nesfar§ita, daca nu fusesera inainte acolo, nici ei, nici altcineva inain-tea lor - deoarece ei erau primii care traversau oceanul in America?

Tn legenda biblica a exodului din Egipt, Domnul descrie Pa-mantul Fagaduintei ca pe un "pamant cultivat cu grau ~i orz, vita,

a

b

Fig.9

~ ~ --- """-


smochini §i rodii, un pamant cu maslini §i miere... Un pamant alecarui pietre sunt din fier §i din ai earui munti nu poti scoate arama."Zeul aztec Ie descria supu§ilor lui Pamantul Fagaduintei ca pe untinut unde se gaseau "case cu aur §i argint, bumbac multicolor §i 0mie de feluri de cacao". Soarfi incumetat primii ealatori spre Ame-rica sa porneasca intr-0 aventura nemaiintalnita daca nu i-ar fi in-demnat cineva - zeullor - sa se duca §i nu le-ar fi spus ce vor gasiacolo? lar daca acea zeitate nu ar fi fost 0 simpla entitate teologica,ci una prezenta fizic, ar fi reu§it sa-i ajute pe drumeti sa infrunte di-ficultatile calatoriei, tot a§a cum Domnul biblic ii ajutase pe israeliti?

Cu aceste ganduri in minte, privind motivele pentru care soarfi pornit intr-o asemenea calatorie imposibila, am citit §i recitit le-gendele nahuatldespre migratie §i cei Patru Sori. De vreme ce Pri-mul Soare luase sfar§it 0 data cu potopul, acea epoca trebuie sa fifost perioada finala a ultimei Ere Glaciare, deoarece am tras con-cluzia in cartea noastra A douasprezecea planeta ca potopul a fostcauzat de alunecarea blocului de gheata antarctic in oceane, ceeace a dus la sfar§itul brusc al ultimei ere glaciare, in jurul anului11000 inainte de Cristos.

Oare legendarului loc de origine al triburilor nahuatli se spu-nea "Sala§~1 Alb" din simplul motiv ea a§a §i era - un pamant aco-perit cu gheata?Oare de aceea Primul Soare a fost considerat tim-pul "uria§ilorcu parul alb"? Oare relatarile aztece despre epoca Pri-muluiSoarein urmacu 17.141 de ani se refera de fapt la 0 migraliecare a avut loc in America in jurul anului 15000 inainte de Cristos,cand gheata forma un pod care unea America de Lumea Veche?Mai mult, sa nu fi traversat ei podul de gheata, ci sa fi venit, con-form legendelortriburilor nahuatl, cu barcile de-a curmezi§ul Ocea-nului Pacific?

L.~~~IIUI:lIt:! reremoare la venirea preistorica de peste mari §iancorarea pe coasta Pacificului nu se intalnesc doar la popoarelemexicane. Mai la sud popoarele din Anzi aveau amintiri asemana-toare, care circulau sub forma de legende. Una dintre aceslea, le-genda lui Namylap, poate fi pusa in legatura cu prima stabilire peacele coaste a popoarelor venite din aM parte. Aici ni se poveste§-te despre 0 flota mare alcatuita din ambarcatiuni construite dinlemn de pluta§i stuf (in genul celor folosite de Thor Heyerdahl pen-

-.. ------ ~ ,,~-- ~-~.~ ...~..~


I'

tru a sugera ambarcaliunilede razboi sumeriene din stuf). Tnbarcadin fruntea floteise afla0 piatra verde care putea rosticuvinteleze-ului oamenilor §i care il ghida pe §eful migranli1or,Namylap,spreplaja aleasa. Zeitatea care vorbea prin intermediulidoluluiverde i-ainvalat pe oameni sa lucreze pamantul, sa construiasca §i sa me§-tereasca.

Unele versiuni ale legendei idoluluiverde propuneau CapulSanta Elena din Ecuador drept loc de ancorare; acolo, continentulsud-american inainteaza spre vest in Oceanul Pacific. Uniicroni-cari, printre care Juan de Velasco, menlioneaza tradilii1e locale, po-tri~.'!tcarora primii coloni§ti din regiunea ecuatoriala erau giganli.Oamenii care au venit dupa ei venerau un panteon alcatuit din doi-

sprezece zei, in fruntea carora se aflau Soarele §i Luna. Pe loculunde se afla astazi capital a Ecuadorului, scria Velasco, coloni§tii auridicat doua temple, fala in fala. Templul inchinat Soarelui avea infala portii doua coloane de piatra, §i in curtea din fala un cerc dindoisprezece stalpi de piatra.

Apoi a venit §i vremea ca §efullor, Namylap, sa piece odatamisiunea sa indeplinita. Spre deosebire de inainta§ii sai, nu a murit;i-au fost daruite aripi, cu care a zburat departe, fara sa se mai in-toarca vreodata - luat la cer de zeul din piatra vorbitoare.

Indienii americani nu erau nici pe departe singurii care erau de

parere ca poruncile divine pot fi auzite printr-o Piatra Vorbitoare.Toate popoarele din Lumea Veche aveau oracole de piatra in carecredeau. Arca pe care israelilii au purtat-o in timpul Exodului din E-gipt avea in varf un dvir- literal, "vorbitor" - un fel de dispozitiv mo-bil cu ajutorul caruia Moise auzea poruncile Domnului. Plecarea luiNamylap prin ridicarea sa la ceruri este un alt eveniment care areo paralela biblica. Citim in capitolul 5 al Genezei ca in a §aptea ge-:_ __L__A...X-1:___~__ I..: A -1_____!_ ""1-_aL .- ...~ .. ,..

.", .__. _n._r-"---' , r , , -.--noch; dupa ce a atins varsta de 365 de ani "a disparut" de pe Pa-mant, deoarece Domnull-a luat la cer.

Savanlii nu accepta cu u§urinlateoria referitoare la traversa-rea oceanului cu barcile in urma cu 15.000 sau 20.000 de ani. 0-mul, suslin ei, era 0 fiinlaprea inapoiata pentru a construivase caresa reziste unei calatoriipe ocean §i sa navigheze pe marile plan-etei. Omul a reu§it abia in pragul civilizaliei sumeriene, la inceputul

mileniulu patru inainte de Cristos sa inventeze mijloace de trans-port pe distanle mai lungi: carula cu roli pentru transportul terestru§i barca pentru transportul pe mare.

Dar sumerienii in§i§i au considerat ca a§a s-au petrecut lucru-rile dupa potop. Sumerienii au spus de nenumarate ori ca pe pa-mant existase 0 civilizalie foarte avansata inainte de potop - civili-zalie intemeiata de cei care au venit de pe planeta lui Anu §i carea continuat printr-o linie de "semizei" longevivi, copii rezultali in ur-ma casatoriei dintre extratere§tri(termenul biblic este netilim) §i "fii-cele omului". Cronicile egiptene, cum ar fi scrierile preotului Mane-tho, au intrebuinlat acela§i concept. Aceasta abordare se regase§-te, bineinleles, §i in Biblie, care descrie atat viala rurala (muncacampului, cre§terea animalelor), cat §i civilizalia urbana (ora§ele,metalurgia) dinaintea potopului. Toate aceste lucruri insa -conformacelora§i surse antice - au fost rase de pe fala pamantului de po-top, §i totul a trebuit luat de la inceput.

Cartea Genezei incepecu legende despre crealie, care suntversiuni ale unor texte sumerienemult mai detaliate. Tnacestea es-te menlionat mereu Adam-ulliteral. Dar apoi se menlioneaza gene-alogia unui stramo§unic numitAdam: "Aceastaeste cartea genera-lii10rlui Adam." (Geneza 5:1) Mai intai a avut doi fii, Cain §i Abel.Cain §i-a omorat fratele §i a fost alungat de lahve. "Iar Adam s-aimpreunat cu nevasta lui din nou, iar ea a nascut un alt baiat caruiai-a dat numele Sheth." Biblia urmare§teaceasta descendenta alluiSheth printr-un §ir de patriarhipana la Noe, eroullegendei potopu-lui. Dupa aceea legenda pune accentul pe popoarele asiatice, afri-cane §i europene.

Dar ce s-a ales de Cain §i urma§ii lui? TnBiblie sunt menlio-nalidoarin catevaversete.lahveI-aosanditDeCainsa Rillnni!lIinIIUIIIClU,un Tugar §IunvagaDondpe Pamant."

lar Cain a tugit deprezen/a lui lahve~i s-a adapostit fn pamantullui Nod, la est de Eden.lar Cain s-a fmpreunat cu temeia lui, ~i ea I-a conceput ~i I-anascutpe Enoch;lar el a construit un ora~$i I-a dat numele fiului sau, Enoch.

-- -.--

48 Zecharia Sitchin

Cateva generatii mai tarziu, se na§tea Lamech. A avut douasotii. Una dintre ele i-a dat na§tere lui Jabal. Acesta a fost "Tatal tu-turor celor care locuiesc in corturi §i cresc vite." Cealalta a nascutdoi baieti. Unul dintre ei, Jubal, "a fost tatal tuturor celor care cantadin lira §i din fluier." Celalalt fiu, Tubal-Kain, a fost "un me§ter al a-urului, aramei §i fieruluL"

Aceste succinte informatii biblice sunt oarecum completate depseudoepigrafica Carte a Jubileelor, despre care se crede ca ar fifost scrisa in secolul 2 inainte de Cristos conform unor surse maivechi. Aceasta carte raporteazaevenimentelela trecerea Jubileelor§i spune: "Cain a luat-o pe sora lui Awansa-i fie sotie, iar ea I-a nas-cut pe Enoch la sfar§itul celui de-al patruleajubileu. lar in primul anal primei saptamfmi din cel de-al cincilea jubileu pe Pamant s-auconstruitcase iar Cain a construitun ora§§i i-a dat numelefiului sau,Enoch." .

Savantii bibliologi au fost multavreme intrigati de faptul ca atatun descendent allui Adam, prin Sheth, cat §i unul allui Cain aveauacela§i nume: "Enoclt' (care inseamna "intemeiere", "fondare"),dar §i de alte asemanari din numele descendentilor. Oricare ar fifost motivul, este limpede ca sursele din care s-au inspirat autoriiBibliei Ie atribuiau ambilor Enoch - care erau probabil una §i ace-ea§i persoana preistorica - fapte extraordinare. In Cartea Jubileelorse spune despre Enoch ca "a fost primul dintre oamenii care s-aunascut pe pam ant care a invatat scrisul, cunoa§terea §i intelepciu-nea §i care a consemnat semnele cerului dupa lunile lor intr-o car-te." Conform CarJiilui Enoch, in timpul calatoriei sale cere§ti aces-tui patriarh is-au predat matematicile,§tiinta planetelor §i a calen-darului, §i i s-a aratat locul unde se aflacei "§apte Munti de Metal",

"Iaapus.II . . . . . .' .Tavtala COil",,"""'''''''''' n.LI._ _ , __I u,'"' "'I"'t'LI-1,,;)1.C11f:T

regelui, povestescla randullordespreun conducatorcarea dom-nit in epoca dinaintea potopului §i pe care zeii I-au invatat tot ce sepoate cunoa§te. Numele sau era EN.ME.DURAN.KI-"Stapanul Cu-noa§terii Temeliilor Cerului §i Pamantului"- un foarte probabil modelal biblicului Enoch.

Oare toate aceste legende nahuatl referitoare la migratie §i


sosirea la 0 destinatie finala §i la 0 stabilire marcata prin construi-rea unui ora§, la un patriarh cu doua sotii ~i doi fii din care descindtoate triburile, la un om renumit prin priceperea sa de a prelucrametalele - nu seamana foarte mult cu textele biblice? Pana§i im-portanta pe care textele in limba nahuatlo acorda cifrei ~apte se re-gase§te in Biblie; al ~apteleadescendent prin ramura lui Cain, La-mech, a proclamat enigmatic: "Cain va fi razbunat de ~apte ori, iarLamech de ~aptezeci~i ~apte."

Sa se regaseasca oare in traditiile celor §apte triburi Nahuatlecouri - amintiri indepartate - ale descendentilor izgoniti ai lui Cain§i ai fiului lui, Enoch?

Aztecii ~i-au numit capitala Tenochtitlan, Ora§ullui Tenoch, a-§adar i-au dat numelestramo~uluilor. Avand in vedere ca in dialec-tullor aztecii aveau multe cuvinte care incepeau cu sunetul T, Te-noch, daca se inlatura T, ar fi putut insemna Enoch.

Un text babilonian care se bazeaza, in opinia speciali§tilor, peun text sumerian anterior, din mileniul trei inainte de Cristos rela-teaza enigmatic conflictul dintre un agricultor §i fratele sau pastorcare sfar~e~tein crima, asemenea conflictului dintre Cain §i Abel.Osandit sa "hoinareasca amarnic", stapanul vinovat, pe numelesau Ka'in, s-a indreptat spre pamantullui Dunnu, iar acolo "a con-struit un ora~ cu turnuri gemene."

Turnurile gemene ridicate in varful piramidelor-temple repre-zentau un semn distinctiv al arhitecturii aztece. Sa fi cinstit azteciiin acest mod construirea unui "ora§ cu turnuri gemene" de catreCain? Sa fi fost Tenochtitlan, "ora§ullui Tenoch", numit astfel de-oarece Cain, in urma cu milenii, "construise un ora§ caruia ii dadu-se numele fiului sau, Enoch"?

Sa fie America Centrala pamantul pierdut allui Cain, sa fi des-coperit orasul care poarta numele lui Enoch?ACA::!!::ti'inn!::ihilit::JtAn-fera cu siguranta raspunsuriplauzibile privind enigma prezentei 0-mului pe aceste meleaguri §i poate lamuri §i alt mister - acela al"Semnului lui Cain" §i trasatura ereditara comuna tuturor amerindi-enilor: absenta parului facial.

Conform legendei biblice, dupa ce Domnull-a izgonit pe Caindin pamanturile locuitede oameni ~i I-a osandit sa rataceasca sprerasarit, Cain era ingrijorat ca va fi injunghiat de cei care doreau sa

- -- --

50 Zecharia Sitchin

se razbune. Astfel incat Domnul, pentru a arata ca il are pe Cainsub protectia Lui, ,,/-ainsemnat pe acesta, astfel incat oricine II ve-de sa nu IIloveasca". De§i nimeni nu §tie exact care a fost acest"semn" distinctiv, s-a presupus ca era un fel de tatuaj pe fruntea luiCain. Dar din povestirea biblica ce urmeaza se inlelege ca proble-ma razbunarii §i protectia impotriva ei au continuat sa fie 0 preocu-pare §i pentru a §aptea generatie §i urma§ii ei. Un tatuaj pe fruntenu putea rezista atat, nici nu putea fi transmis de la 0 generalie laalta. Doar 0 trasatura genetica transmisa pe cale ereditara poatecorespunde datelor biblice.

Avand in vedere trasatura genetica a popoarelor amerindiene- absenta pilozitalii faciale -, ne intrebam daca nu cumva acestaera "semnullui Cain" §i al urma§ilor lui. Daca presupunerea noas-tra se dovede§tecorecta, atunci America Centra/a,nucleufde undeamerindienii s-au raspandit spre nord §i spre sud in Lumea Noua,era intr-adevar tinutul pierdut allui Cain.

3TinutulZeilor§erpiAtunci cand Tenochtitlan a ajuns in culmea maretiei, capitala

tolteca Tula fusese deja recunoscuta drept legendarul Tollan. laratunci cand toltecii i§i construisera ora§ul,Teotihuacan era deja unmil. Numele sau insemna "Sala§ul zeilor" §i, conform legendelor,se pare ca §i-I merita pe deplin.

Se spune ca era 0 vreme cand pe pamant s-au intamplat totsoiul de nenorociri,astfel incat Pamantul s-a cufundat in intuneric,deoarece soarele nu a mai aparut. Doar la Teotihuacan mai era lu-mina, deoarece 0 flacara divina ramasese arzand acolo. Zeii ingri-jorati s-au adunat la Teotihuacan, intrebandu-sece e de facut. "Da-ca nu mai e soarele, cine va stapani §i va conduce lumea". se in-trebau unul pe celalalt.

Au cerutca un zeu sa se ofere voluntar sa se arunce in flacaradivina pentru ca, prin sacrificiullui,- sa aduca soarele inapoi. S-a 0-ferit zeul Tecuciztecatl. $i-a pus ve§mantul stralucitor §i a pa§itspre foc; dar de fiecare data cand se apropia de el dadea inapoi,lipsit de curaj. Atunci s-a oferit zeul Nanauatzin,care a sarit fara e-zitare in foc. Cuprins de ru§ine, Tecuciztecatl i-a urmat exemplul,dar a ajuns doar la margineafocului. Pe masurace zeii erau mistu-iti de flacari, Soarele §i Luna au reaparut pe cer.

Dar, cu toate ca acum puteau fi zariti, cei do; a§tri au ramasnemi§cati pe cer. Conform unei versiuni, Soarele s-a pus in mi§ca-re dupa ce un zeu a aruncat 0 sageata spre el; 0 alta versiune sus-tine ca acest lucru s-a Intamplat aupa ce LeUI VantulUla sutlat Indireclia lui. Dupace Soarele s-a pus in mi§care,Luna a inceput §iea sa se urneasca;§i astfel s-a reluat alternantazi-noapte, iar Pa-mantul a fost salvat.

Legenda este indeaproape legata de monumentelecele mairenumite din Teotihuacan, Piramida Soarelui §i Piramida Lunii. 0versiune sustine ca zeii au construit cele doua piramide pentru a-i

_J

~ ~._~.'---

52 Zecharia Sitchin

comemora pe cei doi zei care s-au sacrificat; 0 alta versiune afirmaca piramidele existau deja cand aveau loc aceste evenimente §i cazeii au sarit In focul divin din varful unor piramide.

Indiferent de legenda, ramane realitatea, §i anume ca Pira-mida Soarelui §i Piramida Lunii se Inalla maiestuos spre cer §i Inziua de azi. Ceea ce In urma cu doar cateva decenii pareau ni§temovile acoperite de vegetalie au devenit acum obiective turisticefoarte importante, aflate la doar 48 km nord de Ciudad de Mexico.Cele doua piramide se ridica din mjlocul unei vai Inconjurate demunli care formeaza acela§i cadru etern (figura 10)§i II forleaza peprivitcr <..3.Ie urmareasca panta abrupta catre munlii dimprejur §i

Fig.10

cerurile de deasupra. Monumentele sugereaza putere, cunoa§tere.atenlie; cadrul vorbe§te despre 0 legatura realizata con§tient IntrePamant §i Rai. Nu se poate sa nu simli pulsul istoriei, prezenla unuitrecut care impune respect.

Cat de Indepartateste acest trecut? Arheologii au presupus laInceput ca Teotihuacan a fost Intemeiat In primele secole ale ereicre§tine, Insa datele continua sa duca mai Inapoi. Lucrarile efectu-

ate au aratat ca centrul ceremonial al ora§ului avea deja 0 suprafa-ta de 11,5km patratiIn iurulanului200 in::JintA riA r.ric:tnc: In ::mii

'bU un arheolog de frunte, M. Covarrubias a admis fara prea mareconvingere ca datarea cu carbon radioactiv Ii atribuie locului "dataaproape imposibila de 900 Inainte de Cristos" (IndianArt of Mexicoand CentralAmerica).De fapt, testele ulterioarecu carbon radioac-tiv au indicat anul1474 Inainte de Cristos (cu 0 posibila eroare demasurare cu minus sau cu plus). Tnzilele noastre anul1400 Inain~!-"~e Cristos a ajuns sa fie general acceptat: este anul cand olmec::

--

REGATELEPIERDUTE

probabil poporul care a trudit la ridicarea structurilor monumentaledin Teotihuacan, Infiinlau "centreceremoniale" pe tot cuprinsul Me-xicului.

Teotihuacan trecuse In mod clar prin cateva etape de dezvol-tare, iar piramidele sale evidenliaza prezenla unor structuri interi-oare timpurii. Unii savanli consideraca acestea sunt mMurii ale u-nei istorii care a Inceput In urma cu 6000 de ani - In mileniul patruinainte de Cristos, ceea ce ar corespunde cu siguranta legendeloraztece care vorbeau de acest Sala§ al zeilor In al Patrulea Soare.Apoi, cand s-a lasat Ziua Intunericului, In urma cu 1400 de ani In-ainte de Cristos, cele doua mari piramide au ajuns la dimensiunilelor monumentale.

Piramida Lunii se Inaltala capatul dinspre nord al cen-trului ceremonial §i este flan-cata de doua structuri adia-cente similare, iar In fata sedeschide spre 0 piata mare.Din piata se desprinde undrum lat, care 0 ia spre sud,pierzandu-se In departare. Deo parte §i de alta a sa se afladoua altare modeste, temple§i alte constructii despre carese crede ca erau morminte;caurmare, acestui drum i s-aspus Drumul Mortilor. La apro-ximativ 600 m la sud de Dru-mul Mortilor se Inalta PiramidaSoarelui. care se ridica De

partea de rasarit a drumului (fi- --.J LI d

b-- ~

gura 11) dincolo de piata §i In I . . 'I

0 ~1~

spatele unui §ir de altare §i 9 11 ~ n '1J0

constructii. ~ 0-Dincolode PiramidaSoa- : --

relui, mai la sud cu 900 m, se Fig.11ajunge la Ciudadela, un drep-

~]~~u"~

~..0 JJ

..-,~r)'

,-..,I

53

54 Zeeharia Site/IIi!

tunghi care are in partea dinspre rasarit a treia piramida din Teoti-huacan, numita §i Piramida /ui Quetza/eoatl.Astazise §tieca fatain fata cu Ciudadela §i cu Drumul Mortilor se afla un dreptunghisimilar care servea de centru administrativ §i comercial. Drumul 0lua In continuare spre sud. Proiectul de elaborare a hartiiora§uluiTeotihuacan, condus de Rene Milton in anii '60, a stabilit ca aceas-ta §osea nord-sud avea 0 lungime de aproximativ 1468 de metri _

fiind mai lunga decat cele mai lungi piste din aeroporturile moderne.Tnpofida acestei lungimi ie§ite din comun, §oseaua este dreapta cao sageata - 0 adevarata realizare tehnologica in toate epocile.

. . La 33t de Ciudadela §i fa vest de centrul administrativ Incepeao axa est-vest, perpendiculara pe ~oseauanord-sud. Membrii pro-iectului de Elaborare a Hartii ora§ului Teotihuacan au descoperit lasud de Piramida Soarelui un semn gravat In stanca de forma uneicruci In interiorul a doua cercuri concentrice; un semn asemanatora fost gasit doua mile mai la vest, pe creasta unui munte. Linia ima-ginara care une§tecele doua semne indica cu precizie directia axeiest-vest, iar celelalte brate ale crucii indica axa nord-sud. Savantiiau tras coneluzia ca au gasit semnele folosite de primii arhitecti aiora§ului, dar nu au oferit 0 explicatie privind modul In care se puteatrage in Antichitate 0 linie atat de dreapta Intre doua puncte aflatela 0 asemenea distanta.

Multe alte dovezi vin In sprijinul ideii ca planificarea §i orienta-rea centrului ceremonial au fost alese In mod con§tient. Prima din-tre ele 0 reprezintafaptul ca raul San Juancare curge prin valea Te-otihuacan a fost in mod deliberat deviat In locul unde traverseazacentrul ceremonial: canale artificiale abat cursul raului prin Ciuda-dela §i de-a lungul dreptunghiuluiaflat In fata acesteia, paralel cu a-xa est-vest; raul descrie doua unghiuri drepte, dupa care 0 ia de-alunaul sose/ei ce duce !,;DrA VA!':t

A doua dovada care argumenteaza In favoarea unei orientarideliberate 0 reprezinta faptul ca cele doua axe nu indica punctelecardinale, ci sunt inclinate spre sud-est cu 15 grade (figura 11).Studiile demonstreaza ca nu e vorba de un accident sau de vreogre§eala de calcul a stravechilor arhitecti. A.F. Aveni, in cartea saAstronomy in Ancient Mesoamerica considera aceasta orientare"sacra" ~i atrage atentia asupra faptului ca centreleceremoniale de


mai tarziu, (precum cele de la Tula §i chiar mai departe) aveau a-ceea§i orientare, chiar daca amplasarea lor §i locul unde erau con-struite nu justificau deloc 0 asemenea optiune. Cercetatorul a trasconcluzia ca la Teotihuacan rostul orientarii era acela de a permiteobservarea cerului in anumite momente calendaristice esentiale.

Tntr-olucrare prezentata la cel de-al XXII-lea Congres interna-tional al americani§tilor (Roma, 1926), Zelia Nuttal sugera ca orien-tarea are legatura cu trecerea Soarelui la zenitul observatorului, fe-nomen care are loc de doua ori pe an pe masura ce soarele senii§ca de la nord la sud §iinapoi. Daca aceste piramideaveau dreptscop observatiilecere§ti, forma lor - piramide In trepte prevazute cuscari ce duceau la platforma din varf, presupus punct de contem-plare - ar avea sens. Cu toate acestea, avem dovezi puternice caresugereazaca ceea ce vedem noi astazi nu sunt decat ultimele stra-turi exterioare ale celor doua piramide principale (~i descoperite Inmod arbitrar de catre savanti, pe deasupra) §i nu se poate afirmacu certitudine ca scopul acestor piramide nu era altul. Posibilitatea,ba chiar probabilitateaca scarile sa fi reprezentat0 construc1ieulte-

rioara ne este sugerata de faptulca prima treapta a scarii principa-Ie a Piramidei Soarelui este incli-nata ~i aliniata necorespunzatorcu orientarea piramidei (figura12).

Dintre cele trei piramide dela Teotihuacan, cea mai mica es-te piramida lui Ouetzalcoatl din"Citadela". 0 constructie ulterioa-ra a fost excavata partial, dand faiveala piramida initiala in trepte.t-atada partial expusa scoate la j-veala decoratiuni sculptate in ca-re simbolul lui Ouetzalcoatl, §ar-pele, alterneaza cu fata stilizata alui Tlaloc pe un fundal de valuri(figura 13). Se considera ca a-ceasta piramida dateaza din peri-

i

Fig.12

..J

:56 Zecharia Sitchin

i;II

\

\

\

IiiI

Fig.13

oada toltecilor §i este Inrudita cu multe alte piramide mexicane.Oimpotriva,cele doua piramide mari sunt complet nedecorate.

Au forme §i marimi diferite §i se disting prin masivitatea§i vechimealor. Prin toate aceste aspecte ele seamana cu cele doua piramidemari de la Gizeh, care difera la randullor de toate celelalte piramideegiptene ulterioare; ultimele au fost construite de faraoni, pe candcele unice de la Gizeh au fost construite de catre "zei".'Poate ace-la§i lucru s-a Intamplat §i la Teotihuacan. Tneventualitatea ca ar fia§a, dovezile arheologice ar veni In sprijinullegendelor referitoarela apari!ia Piramidei Soarelui §i a Piramidei Lunii.

Pentru a-§i putea Indeplini rolul de observatoare,cele doua pi-ramide mari de la Teotihuacan au fost construite In trepte In varfulcarora se afla platforme §i sunt prevazutecu scari (precum ziggura-tele mesopotamiene). Nu Incape nici 0 Indoiala ca arhitectul carele-a com:truit I"lInn~tn...:--:p-_:...:~_..:_:_ :.;..."';,un' a:;~II-'I:j1s-a stra-duit sa Ie depa§easca, ajustandu-Ie,ce-j drept, forma. 0 alta ase-manare uimitoare: de§i a doua piramida de la Gizeh este mai micadecat Marea Piramida, varfurile lor se afla la aceea§i Inal!ime dea-

.spura nivelului marii, deoarece A OouaPiramidaeste construita peun nivel mai Inalt. Acela§i lucru este valabil §i pentru Teotihuacan,unde piramida mai mica, cea a Lunii, este construita pe un teren cuaproximativ 9 metri mai Inalt decat eel pe care se afla Piramida


Soarelui, astfel Incat se aM la aceea§i Inal!ime deasupra niveluluimarii.

Asemanarile sunt evidente mai ales Intre cele doua piramidemai mari. Ambele sunt construite pe platforme artificiale. Ui!imealor este aceea§i: aproximativ 226,2 m la Gizeh, aproximativ 225 mla Teotihuacan, iar cea de-a doua s-ar Incorpora foarte bine In pri-ma (figura 14).

Oe§iaceste asemanari §i coresponden!e dezvaluie 0 legaturaascunsa Intre cele doua grupe de piramide, nu trebuie sa neglijamanumite diferen!e Insemnate. Marea Piramida de la Gizeh e con-struita din blocuri mari de piatra, §Iefuite§i dispuse cu grija, §i !inutelaolalta fara mortar, cantarind In total 7.000.000 de tone §i avandun volum de 2.511.000 metri cubi. PiramidaSoarelui era construitadin caramizi de lut, chirpici §i pietri§, !inute laolalta de un Invali§ depietre ne§lefuite§i ghips, cu 0 volum total de numai 270.000 metricubi. Piramidade la Gizeh are un labirint interior de coridoare, ga-lerii §i camere cu 0 construc!ie precisa §i complicata. Piramida dela Teotihuacannu pare sa aiba astfel de structuri interioare. Cea dela Gizeh are 0 Inal!ime de 144 m, p9 cand PiramidaSoarelui (inclu-siv templul care se afla odinioaradeasupra sa) are doar 75 de me-trioMarea Piramidaare patru par!itriunghiulare care se ridica la ununghi deosebit de 52'; cele douade la Teotihuacan constau dintrepte suprapuse,cu par!i lateraleIndreptate spre interior pentrumai multa stabilitate, Incepand cu Fig,14o panta de 43'.

.A :__ _~..~...;;;"',"'''1''' III"'t:llIlIlC:ll~care renecta momentale §iscopurile diferite pentru care au fost construite piramidele. Oar Inultima diferen!a se afla, pana acum neobservata de to!i ceilal!i cer-cetatori, cheia pentru solu!ia celorlaltor enigma.

Unghiul relativ abrupt de 52 de grade se Intalne§te In Egiptdoar la piramidelede la Gizeh,care nu au fost construite nici de Ke-ops, nici de vreun alt faraon (dupa cum am demonstrat In celelalteedi!ii ale car!ii TheEarthChronicles),ci de zeii din vechiul Orient A-

58 Zecharia Sitchm

propiat ca semne pentru aterizare pe aeroportul-port din PeninsulaSinai. Toate celelalte piramide egiptene - mai neinsemnate, maimici, aflate intr-o stare mai avansata de degradare sau chiar prabu-§ite - au fost intr-adevar construite de faraoni, peste cateva milenii,din dorinta de a depa§i in maiestrie "scarile spre cer" construite de

zei. Oar nici una dintre ele nu a reu§it sa ajunga la unghiul perfectde' 52 de grade §i de fiecare data cand reu§eau acest lucru, cons-tructia lor se prabu§ea.

Lectia a fost invatata atunci cand faraonul Sneferu (circa 2650inainte de Cristos) a porn it in lupta sa pentru cucerirea gloriei. Tntr-oanaliza stralucita a aceloj avenimente indepMate, K. Mendelssohn( The Riddle of the Pyramids) a sugerat ca arhitectii lui Sneferu con-struiau 0 a doua piramida la Oahshur, cand prima, construita la Mai-

dum intr-un unghi de 52 de gra-de, s-a prabu§it.

Vazand aceasta, arhitectiiau schimbat degraba unghiulpiramidei de la Oahshur, la mij-

.

. ~locul constructiei, obtinand un

Y:')unghi de 43', care I-a impru-

b mutat piramidei 0 forma incli-~, nata§i chiar un numepe masu-

n ra: Piramida Tnclinata (figuraFig.i5 15a). Hotarat sa lase totu§i in

urma sa 0 piramida adevarata,Sneferu s-a apucat sa mai construiasca una in apropiere; este de-numita Piramida Ro§ie §i se inalta ia un unghi sigur de 43' (figura15b).

, Alegand acest unghi sigur de 43", arhitectii lui Sneferu recur-geau la 0 solutie adoptatacu un secol inainte, in jur de 2700 inainte..;'" VIli:>LVi:>UI::\,;aul:: /i;UClUflUILoser. t'lramlaa IUI,ceamaivechere-alizare faraonicace s-a pastrat (Ia Sakkara), era 0 piramidain trep-te care se inalta in §ase niveluri (figura 15c), fiind construita pe ununghi mai acceptabil de 43'.

Sa fie doar 0 coincidenta faptul ca PiramidaSoarelui ~i MareaPiramida de la Gizeh au acelea~idimensiuni la baza? Probabil.Safie pura intamplare ca planul piramidei in trepte a faraonuluiZoser,


cu un unghi precis de 43' a fost folosit ~i la Teotihuacan? Ne indo-im. Un unghi mai simplu de 45 de grade, sa zicem, putea fi obtinut§i de un arhitect fara pretentii prin simpla impartire in doua a unuiunghi drept (de 90 de grade), pe cand unghiul de 43' era obtinut inEgiptpe baza uneicomplicateajustaria factorului7r (aproximativ3,14), respectiv raportul dintre circumferinta unui cerc §i diametrulsau,

Unghiul de 52 de grade al piramidelor de la Gizeh necesita 0perfecta cunoa~tere a acestui factor. Piramidei i se atribuia 0 inal-time (I) egala cu jumatate din latura sa (L) impartita la 7r ~i inmultitacu patru (226,2 + 2 = 113,1 + 3,14 = 355,134 x 4 = 1420,536 m ininaltime). Unghiul de 43' se obtinea prin reducerea inaltimii de laun multiplu final de patru la un multiplu de trei. Tnambele cazuri, cu-noa~tereanumarului7r era necesara;absolutnimicnu sugereazaca popoarele din America Centrala ar fi avut ~tiinta despre el. Tna-cest caz, cum a fost posibil ca piramidele de la Teotihuacan, unicepentru America Centrala, sa fie construite la un unghi de 43', dacanu prin intermediul cuiva familiarizat cu modul de constructie a pi-ramidelor egiptene?

Cu exceplia Marii Piramide de la Gizeh, piramidele egipteneaveau coridoare interioare destul de joa~e (vezi figura 15a), careincepeau de obicei la sau langa marginea bazei piramidei §i con-tinuau sub ea. Sa punem pe seamapurei coincidente prezenla unuiasUelde coridor sub Piramida Soarelui?

Oescoperirea a fost facuta in mod accidental in 1971, dupani~teploi torentia!e. Tnfata scarii centrale a piramidei a fost dezgro-pata 0 grota subterana. Aici se aflau trepte care coborau aproxima-tiv 6 metri pana la 0 intrare intr-un coridor subteran. Sapatorii autras concluzia ca era 0 grota naturala care fusese largita in mod ar-tificial ~i care trecea pe sub stratul de roca pe care era construita. .. _. .. t.o . .. . .. . ., , _""._ W''"'"~'V."" II 11):1WI"'" "'" IV...,.. ""'"'''''lilt.''''''' \.AlrUI g"UIIIIL

scop, deoarece tavanul e alcatuit din blocuri grele de piatra, iar pe-retii tunelului sunt tencuiti. In diverse puncte traseul acestui pasajsubteran este intretaiat de unghiuri ascutite formate de peretii dinchirpici.

La 0 distanta de aproximativ45 de metri de vechea scara, tu-nelul se ramifica in doua camere alungite, ca doua aripi desfacute:

_ J

60 Zecharia Sitchin

este un punct situat exact sub primul nivel al piramidei in trepte. Deacolo pasajul subteran, avand in general 0 inaltime de 2,1 metri,continua pe 0 distanta de aproximativ 60 de metri. in aceasta porti-une interioara constructia devine mai complexa, 0 multime de ma-teriale sunt utilizate. Podeaua, dispusa in segmente, e lucrata demana; teviJede scurgere aveau scopuri care astazi ne sunt necu-noscute (erau probabillegate de un curs de apa subteran, astazisecat). in cele din urma tunelul se termina sub al patrulea nivel alpiramidei intr-un fel de grota de forma frunzei de trifoi, sustinuta decoloane de chirpici !}i lespezi de bazalt.

Care era destinatia acestei complicate structuri subterane?Deoareceperetii despartitoriau fost daramati inainte de descoperi-rea sa in epoca moderna, nu se poate spune daca rama!}iteledevase de argiJa,lame din piatra obsidiana !}i cenu!}a de carbuni a-partin etapei celei mai timpurii a utilizarii tunelului. Dar la intrebareareferitoare la ce se intampla de fapt la Teotihuacan,in afara de ob-servatiile cere!}ti, se adauga !}i altele.

Aleea Mortilor pare un drum neted !}i lat care se intinde dinpiata Piramidei Lunii spre partea de sud. De fapt, traseul sau netedeste intrerupt intr-o portiune situata intre PiramidaSoarelui §i raulSan Juan. Pantade la PiramidaLunii pana la PiramidaSoareluies-te §i mai accentuata in aceasta portiune a aleii, §i examinareala fa-ta locului indica in mod clar ca panta s-a obtinut prin taiere delibe-rata in stanca. in ansamblu, pantade la PiramidaLunii la 0 zona deIfmga Citadela masoara aproximativ 18 metri. Aici au fost create§ase segmente prin ridicarea unei serii de pereti dubli perpendicu-lar pe traseul aleii. Interiorul aleii este captu§it cu pereti §i structurijoase in urma carora se obtin §asecompartimente semi subteranedeschise spre cer. Peretii perpendicularisunt prevazuticu stavilarela nivelul solului. Se creeaza imorA~i:ld\ intra"..1 M ~I~.. - ~:IUIUt:1a canallza apa care curgea in josul aleii. Apa izvora probabilde la Piramida Lunii (unde a fost gasit un tunel subteran care 0 in-conjoara) !}i era legat intr-un oarecare mod de tunelul subteran dela Piramida Soarelui. Seria de compartimente retineau apa §i apoiIi dadeau drumul de la unulla altul, pana cand in cele din urma apaajungea in canalul raului San Juan.

Sa fi fost aceste cascade (ji ape artificiale motivul pentru care

-.-.----.-.

REGA TELE PIERDUTE 61

fatada piramidei lui Quetzalcoatl a fost decoratacu motive reprezentand valuri - intr-o zona aflatadeparte in interiorul continentului, la sute de milede mare?

Asocierea acestei zone din interior cu apa nemai este sugerata de descoperirea unei statui uri-a§e a lui Chalchiuhtlicue,zeita apei §i sotia lui Tla-loc, zeul ploii. Statuia (figura 16), expusa in pre-zent la Muzeul National de Antropologie din Ciu-dad de Mexico, a fost gasita in centrul pietei aflatein fata Piramidei Lunii. Zeita, al carei nume in- Fig.16seamna "Doamna Apelor", era reprezentata de 0-bicei ca purtand 0 fusta de jad decorata cu scoici. Era impodobitacu cercei din turcoaze !}iun colier de jad sau alte pietre verzi-albas-tre pe un medalion de aur. Aceste elemente de imbracaminte !}i depodoaba se regasesc §i la statuie, care se pare ca mai era impodo-bita !}i cu un pandantiv de aur care a fost furat de hoti. Era adeseareprezentata ca purtand 0 coroana de !}erpisau fiind impodobita cuace§tia, ceea ce sugereazaca era unul dintre zeii-§erpi ai mexica-niJor.

Sa fi fost Teotihuacanconceput !}i construit ca un fel de hidro-centrala, folosind apa pentru un anumit proces tehnologic? inaintede a raspunde la aceasta intrebare, sa mentionam 0 alta descope-rire tulburatoare.

De-a lungul celui de-al treilea segment pornind de la PiramidaSoarelui. s-au sapat §i s-au descoperit 0 serie de camere subte-rane comunicante, iar in unele dintre ele podeaua era acoperita custraturi groase de foi de mica. Aceasta este un silicon cu proprietatispeciale: este impermeabil, nu transmite caldura si curentlll AIAf"'-

::.:~. ::.. _ww ,,'VUY .,..11:1IUIU::i1ll;a Izolatorln diverse procese chimi-ce !}i electrice §i aplicatii electronice, iar mai recent in tehnologiilenucleare §i spatiale.

Proprietatile speciale ale micai depind intr-o anumita masurade continutul sau in alte minerale§ideci de sursa geografica de un-de este extrasa. Conform parerii speciali!}tilor,mica gasita la Teoti-huacan este de tipul celei care se gase§tedoar in indepartata Bra-zilie. Urme din aceasta mica au fost recuperate !}i de pe nivelurile

- - - -- -

_i,.;<~.101

62 Zecharia Sitchin

I.

Piramidei Soarelui, cand a fost scoasa la iveala la inceputul aces-tui secol. Oare ce rol avea acest material izolator la Teotihuacan?

Noi credem ca prezenta zeului §i a zeitei apei impreuna cu ze-itatea principala Quetzalcoatl, aleea inclinata, seria de structuri §icamere subterane §i de tuneluri; raul deviat; compartimentelesemi-subterane cu stavilarele lor §i compartrimentelesubterane captu§i-te cu mica - toate acestea erau componenteale unei uzine specialconcepute pentru separarea, purificarea§i rafinarea mineralelor.

La mijlocul primului mileniu inainte de Cristos sau mai proba-billa mijlocul celui de-al doilea mileniu, cineva care detinea secre-tele cC:1struiriipiramidelor a venit in aceasta vale; la fel de bun cu-noscator al §tiintelor exacte, a creat din materialele locale existenteo uzina de prelucrare sofisticata. Sa fi plecat aceasta persoana incautarea aurului, dupa cum sugereaza pandantivul zeilei ploii, saua altui metal, chiar mai rar decat acesta?

$i daca nu a fost Omul - sa fi fost zeii sai, a§a cum au suge-rat in permanenta legendele despre Teotihuacan §i insu§i numeleora§ului?

in afara de zei, cine mai locuise in Teotihuacan? Cine a caratpietrele §i mortarul§i a ridicat primelepiramide? Cine a canalizat a-pele §i a construit stavilarele?

Aceia care pleaca de la premisa ca Teotihuacan s-a nascutcu. doar cateva secole inainte de Cristos au un raspuns simplu la a-

ceasta intrebare: toltecii. Partizanii teoriei conform careia inceputulse situeaza cu mult timp inainte incep sa-i indice pe olmeci, un po-por misterioscare §i-a facut aparilia pe scena Americii Centrale pela mijlocul celui de-al doilea mileniu inainte de Cristos. Dar olmeciiin§i§i reprezinta.0 enigma, deoarece par sa fi fost negri de origineafricana, ceea ce este absolut inacceptabilpentru aceia care pur §isimplu nu pot concepe 0 traversare transatlantica ce a avut loc inurma cu caleva mllenll.

Chiar daca originea ora§ului Teotihuacan §i a constructorilorlui este invaluita in mister, se §tie cu certitudine ca in secolele di-naintea epocii cre§tine triburile toltecilor au inceput sa-§i faca apa-rilia. La inceput se ocupau cu munci manuale;cu timpul au invatatme§te§ugurileora§ului §i au adoptatcultura locuitorilor sai, inclusivscrierea pictografica, secretele prelucrarii aurului, cuno§tinle1e


astronomice §i calendaristice, venerarea zeilor. in jurul anului 200inainte de Cristos stapanulTeotihuacanului, oricare ar fi fost acela,§i-a strans lucrurile §i dus a fost, iar ora§ul a devenit al toltecilor.Timp de secole a fost renumit pentru uneltele sale, armele §iobiectele din piatra obsidiana, exercitand 0 puternica influenta cul-turala §i religioasa. Dupa aceea, la 0 mie de ani dupa ce sosiseraaici, §i toltecii §i-au strans lucrurile §i au plecat. Nimeni nu §tie dece; dar plecarea a fost definitiva, iar Teotihuacan a devenit un locpustiu, care traia exclusiv din amintirile unui trecut glorios.

Unii sunt de parereca evenimentul a coincis cu stabilirea ora-§ului Tollan drept capitala a toltecilor, in jurul anului 700 dupa Cris-tos. Aceasta era 0 a§ezare milenara de pe malul raului Tula §i afost construita de tolteci ca un Teotihuacan in miniatura. Conformmanuscriselor §i folclorului, Tollan era un ora§ legendar, un centrual artelor §i me§te§ugurilor,cu temple §i palate splendide, stralu-cind de aur §i pietre prelioase... Astazi se §tie mai presus de oriceindoiala ca ora§ul Tollan a existat cu adevarat, pe un loc numit as-tazi Tufa, situat la aproximativ83 km nord-vest de Ciudad de Mexi-co.

Ora§ul Tollan a inceput sa fie redescoperit catre sfar§itul se-colului al nouasprezecelea§i inceputul acestui proces se leaga inprincipal de numele calatorului francez Desire Charnay (Les Anci-ennes Villesdu Nouveau Monde). Dar sapaturile serioase au ince-put prin 1940, sub conducerea arheologului mexican Jorge R. A-costa. Aceste sapaturi §i lucrari de restaurare s-au axat pe comple-xul ceremonial principal, cunoscut sub numele de Marele Tula; lu-crarile ulterioare, cum ar fi cele efectuate de echipele de la Univer-sitatea din Mississippi,au largit zona de explorare a trecutului.

Descoperirileau confirmat nu doar existenla ora§ului, ci $; is-&_-,-::. _"'_ __:_ ._;...,...,g IIIIIUlllt:lIUQ~1:1II!Ci/lUSCnSe, In specialin cel cunoscut sub numelede Analele de la Cuauhtitlan.Astazi se§tie ca Tollan a fost condusde 0 dinastie de regi-preolicare se pre-tindeau descendenlii zeului Quetzalcoatl §i in consecinla, pe langanumele lor, purtau §i numele zeului ca un fel de nume de familie -un obicei al faraonilor egipteni. Unii dintre ace§ti regi-preoti eraurazboinici, dornici sa extinda domnia tolteca; allii erau mai preocu-pati de credinla. in a doua jumatate a secolului al zecelea inainte

-----.--

64 Zecharia Sitchlll

.'

de Cristos conducator era Ce Acatl Topiltzin-Quetzalcoatl. Numele§i epoca in care a domnit sunt sigure, deoarece un portret de-alsau, impreuna cu 0 data echivalenta cu anul 968 dupa Cristos potfi inca vazute gravate intr-o stanca din varful careia se zare§te totora§ul.

In vremea sa a izbucnit un razboi religios printre tolteci; se pa-re ca avea legaturacu cererea unora dintre preoti de a se introducesacrificii umane, pentru domolirea Zeului Razboiului. In anul 987Topiltzin-Quetzalcoatl§i urma§ii sai au parasit Tollan, migrand spreest, intr-o plecare asemanatoarecu cea legendara a lui Quetzalco-atl, ~a;e avusese loc rnai !!1:?!::te.S-au stabilit in Yucatan.

Doua secole mai tarziu dezastrele naturale §i atacurile celor-laltor triburi i-au ingenuncheat pe tolteci. S-a crezut ca aceste ne-norociri erau un semn al maniei divine,prevestind sfar§itul ora§ului.Cronicarul Sahagun scrie ca in cele din urma conducatorul, desprecare multi cred ca se numea Huemac, dar care i§i spunea §iQuetzalcoatl, I-aconvins pe tolteci ca ora§ulTollan trebuie abando-nat. "$i a§a au plecat cu totii la porunca lui, de§i locuisera acolomulti ani §i construisera'case mari §i frumoase, temple §i palate...in cele din urma au fost nevoiti sa piece, sa-§i paraseasca locuin-tele, pamanturile, ora§ul §i bogatiile, §i, cum nu puteau lua cu eitoata averea, au ingropat multe lucruri, §i chiar §i astazi multe din-tre ele ies la iveala de sub pamant, §i starnesc multa admiratie da-torita frumusetii lor §i maiestriei cu care sunt lucrate."

Astfel, in jurul anului 1168, Tollan a fost abandonat, lasat sadecada §i sa putrezeasca. Se spune ca primul capitan aztec care adat cu ochii de ruinele ora§ului a plans amarnic. Fortelor distructiveale naturii Ii s-au alaturat cotropitorii, talharii §i hotii care au pangarittemplele, au rasturnat monumentele§i au distrus tot ce mai ramas-ese in picioare.Astlel,din Tollan,nimicit§i uitat. nu a mai r:im~c:

~.I. 1- '-0:1-..--.

Ceea ce §tim despre Tollan, opt secole mai tarziu, pare sa-iconfirme numele, care inseamna "Locul cu multe vecinatati", deoa-rece se pare ca avea multi vecini §i incinte care se intindeau pe 0suprafata de pana la 20 km2.Ca la Teotihuacan (pe care construc-torii Tollan-ului au incercat sa-I imite), centrul ora§ului era 0 incintasacra care se intindea de-a lungul unei axe nord-sud cu 0 lungilT1e


Fig.17

de 1,65 km. Aceasta era flancata de grupuri ceremoniale constru-ite cu 0 orientare est-vest perpendiculara pe axa nord-sud. Dupacum am afirmat deja, acestor orientari Ii se atribuia "inclinarea sa-cra" de la Teotihuacan, de§i, date fiind perioada §i localizarea geo-grafica a Tollan-ului, nu mai aveau nici 0 semnificatie astronomica,

Acolo unde ar fi putut fi limita de nord a incintei sacre s-au ga-sit rama§itele unei structuri neobi§nuite. In partea frontala era con-struita ca 0 piramida in trepte obi§nuita,cu scara; dar in partea dinspate structura era circulara §i probabil se termina cu un turn. Cla-direa ar fi putut fi un observator;ar fi putut fi cu siguranta un modelpentru templul aztec ulterior allui Quetzalcoatl din Tenochtitlan §ipentru alte piramide-observatoarecirculare din Mexic.

Principalulcomplex religios,aflat cam la 1,65km la sud, a fostdispus in jurul mari piete centrale, in mijlocul careia se afla MareleAltar. Templul principal se ridica in varful unei piramide impozantepe cinci niveluri situata pe partea de est a pietei. 0 piramida mai mi-ca Decinr.i nil,glllri rln :--~: £-- ~_ : ;"""l;VIIQ \.0'" I-'lclllUrmapentru alt templu; era flancata de cladiri cu mai multecamera, undes-au gasit urme de foc, iar multe au fost probabil intrebuintate inscop industrial. Cladiri alungite sau coridoare ale caror acoperi§urise rezemau pe §iruri de stalpi uneau cele doua piramide §i sa intin-deau §i de 0 parte §i de alta a partii de sud a pietei. Piataera com-pletata in partea de vest cu 0 curte pentru jocuri, mai exact pentrujocul sacru tlachtlicu mingea de cauciuc (fig. 17, reconstructia unuiartist conform sugestiilor arheologului P. Salazar Ortegon).

66 Zecharia Sitchin

Este limpede ca Tntreacestcomplex impresionant de la Mare-Ie Tula §i marginea de nord a in-cintei sacre au existat diverse alteconstruclii §i cladiri. S-a dezgro-

- pat 0 alta curte pentru jocul cumingea. Tnmai multe complexe §iTntoata incinta s-u gasit numeroa-se statui din piatra. Acestea inclu-deau nu doar statui de animale,

precum bine cuno::;::;ut~:C;)jot§i necunoscutul tigru, ci §i un fel dezeu Tnc/inat,pe numele sau Chacmool (fig. 18). Toltecii sculptau §istatui ale §efilor lor, Tnfali§adu-icel mai adesea ca pe ni§teoamenimici de statura.

Altii, TmbracaliTnve§minte de razboinici §i linand (Tnmanastanga) arma at/-at/(o lance curbata sau aruncator de sageli), eraureprezentali Tnrelief pe coloane patrate (figura 19a), vazuli din pro-fil §i din spate (fig. 19b).

Atunci cand lucrarilearheologice metodice §isuslinute au TnceputTnanul1940 sub conducerea arhi-tectului Jorge R. Acosta, a-tenlia s-a Tndreptat asupraMarii Piramide, care, situatafiind Tnfala Marelui altar, a-yea un evident rol astrono-mic. La acea vreme arheolo-gii s-au mirat cand au auzitca indienii autohtoni -Tispu-neau acelel mOVlleIzolate "EITesoro" - "comoara"; dar, Tnmomentul Tncare au fost ga-site mai multe obiecte de aurdupa Tnceperea sapaturilor,muncitorii au pretins ca pira-mida s-ar afla pe un "camp

Fig.18

a b-Fig.19

REGATELEPIERDUTE 67

de aur" §i au refuzat samai lucreze. "Realitatesau superstilie", scrieAcosta, "urmarea a fostca lucrarile s-au oprit §inu au mai fost reluateniciodata. "

Lucrarile s-au axatapoi pe piramida mai mi-ca, denumita (Ia Tnce~put) Piramida Lunii, apoiPiramida "B", §i ulteriorPiramida lui Quetzal-coati. Denumirile se da-toreaza Tn primul randnumelui lung sub care e-ra cunoscuta movila res-pectiva, nume care Tn-seamna "StapanulSteleide Dimineata", din cate Fig.20se pare unul dintre nu-mele lui Quetzalcoatl, §i resturilor de tencuiala colorata §i sculptu-rilor Tnrelief care Tmpodobeaunivelurile piramidei, marturie a fap-tului ca bogatele sale ornamente erau dominatede motivul ~arpeluicu pene. Arheologii mai cred ca doua coloane rotunde de piatra dincare s-au gasit mai multe bucali erau gravate cu reprezentari ale§arpelui cu pene §i a§ezateca stalpi ai portii de la intrarea Tntem-plul aflat Tnvarful acestei piramide.

Cea mai maredescoperire arheologicas-a produs atunci candol"'hinolo II Ii b.I"'n<:!t~ d_~11 rl~t <:!o~m~ r.i:i n~rtl'>~ rlinc::nrl'> nnrrl ~ ~r.I'>C::-

tei piramide suferise modificari Tn epoca pre-hispanica. Pe portiu-nea sa din mijloc aparea 0 panta care inlocuise denivelarea Tntrep-te. Arheologii au sapat aici §i au descoperit ca Tninteriorul piramideiera sapata 0 scobitura, care cobora la mare adancime Tninterior; Tnaceasta scobitura, care avea cam aceea§i Tnallime cu a piramidei,se depozitasera numeroase sculpturi de piatra. Cand acestea aufost scoase la lumina, a§ezate §i potrivite una cu cealalta, a devenit

68 Zecharia Silchin

limpede ca erau bucati din cele doua coloane rotunde de la intrare,patru coloane patrate despre'care se crede ca sustineau acoperi§ultemplului piramidei §i patrustatui uria§ereprezentand figuri umane,avand 0 inaltime de peste 4,5 m, cunoscute sub denumirea de a-tlante (fig. 20). Despre ele s-a crezut §i ca serveau drept cariatide(sculpturi folosite ca stalpi pentru sustinerea unui acoperi§ sau agrinzilor acestuia), a§a ca au fost reinstalate de catre arheologi invarful piramidei atunci cand lucrarile de restaurare au luat sfar§it.

Fiecare dintre atlante (dupacum se observa §i din figura 21),consta din patru portiuni care au fost astlel sculptate incat sa fiecomplementare. Portiunea de sus reprQ,;ntt. capul statuii §i ii re-prezinta pe uria§i purtand pe cap 0 basma din pene tinute laolaltade 0 panglica decorata cu simbolurilestelelor; doua obiecte alungi-te Ie acopera urechile. Trasaturilefetei nu sunt u§or de identificat §ipana in prezent nu au putut fi atribuite nici unei rase; dar, cu toateca cele patru fete au aceea§iexpresie distanta, la 0 examinare maiatenta se observa unele diferente §i caracteristici individuale.

Trunchiul este alcatuit din doua portiuni. Partea de sus sauportiunea pieptului este reprezentata de 0 plato§a solida a careiforma a fost comparata cu cea a unui fluture. Partea inferioara atrunchiului este reprezentata mai ales de spate; este un disc cu unchip uman in mijloc, inconjurat de simboluri nedescifrate §i, in opi-nia unora, 0 "incolacire" a doi §erpi.Sectiunea de jos este rezervatacoapselor uria§ului §i picioarelor incaltate cu sandale. Elaboratul

ve§mant este fixat cupanglici: in jurul bratelor,al §oldurilor §i al glezne-lor (figura 21).

Pe cine reprezintaaceste statui? Cei careIth:lU aescoperlt primaoara Ie-au spus "idoli", fi-ind siguri ca reprezentauzeitati. Scriitorii Ie-au ga-sit numele de Atlante,denumire cu dubla impli-catie: pe de 0 parte ele

~

IlilFig.21


ar fi putut fi vlastareleZe-itei Atlatona, "Cea carestraluce§tein apa"; pe dealta, ar fi putut veni dinlegendara Atlantida. Sa-vantii mai putin inventivivad in ele simple repre-zentari ale unor razboi-nici tolteci, care tin in ma-na stanga un pumn desage1i§i in manadreaptaun afl-all Dar acea~ta in-terpretare nu poate fi ceacorecta, deoarece "sage-iile" din mana stanga nusunt drepte, ci curbate;ori arma curbata era toc-mai at/-all Pe de alta pa- .51 _ _pi ~ arte, arma din manadreapta (fig. 22a) nu estedeloc curbata, a§a cumar trebuisa fie un at/-afl, Fig.22ce este, atunci?

Arma seamana mai degraba cu un pistol in toc, 1inutcu douadegete. 0 teorie interesanta avansata de Gerardo Levet (Missionfafa~sugereazaca nu este 0 arma, ci 0 unealta, un "pistol plasma".EI a descoperit ca pe unul dintre stalpii patrati care ii infati§eaza pe§efii tolteci, in col1uldin stanga sus (fig. 22b) este gravata 0 per-soana care are in spate un fel de traista §i care tine in mana uneal-t~ ro~no"ti,,~ f"I",,,,iru-l _ __ -- ",_ ._-~ -'- J:f~- ~ . .. - r - 11'-dela 0 piatra (fig. 22c). Unealta esta, fara indoiala, aceea§i cu ceape care uria§ii0 tin in mana dreapta. Levet sugereazaca este vor-ba de un "pistol" de mare energie, intrebuintat pantru a taia §i cio-pli piatra, §i subliniaza ca astlel de torte termice au fost folosite §iin epoca moderna la sculptarea monumentuluigigantic de pe Mun-tele de piatra din Georgia.

Semnificatia descoperirii lui Levet nu se potrive§te intru totul

~%~':?i~;~~~J~¥d~;.' 0/" 'i '':'''"'''~l

;:~',:r.,~:';1~::'; j >t1t'J/~,--" .i,Jr.' ,""I"" /);. ,..{;';'

~

.----

70 Zecharia Sitchin

cu teoria sa. De vreme ce stelele§i sculpturile din piatra s-au gasitpe tot teritoriul Americii Centrale, fiind produsul arti§tilor ei ba§ti-na§i, nu este nevoie sa cautam mijloace de inalta tehnologie pen-tru a explica sculpturile in piatra. Pe de alta parte, unealta descrisapoate lamuri un alt mister al Tollan-ului.

Pe masura ce examinau adancurile piramidei din care inde-partasera pamantulpantei, arheologiiau descoperitca piramidaex-terna vizibila era construita peste §i ascundea 0 piramida mai ve-che ale carei niveluri in trepte se aflau la 0 distanta de aproximativ2,5 m de fiecare latura. Au mai descoperit resturi din ni§te ziduriverticals care sugereaza existentaunor camere §i coridoare interi-oare inauntrul piramidei mai vechi(dar nu au mers pe firul acestordescoperiri pana la capat). Au facuto descoperire extraordinara: 0 tea-va de piatra alcatuita din bucati tu-bulare perfect egale (figura 23), cuun diametru interior de aproximativ45 cm. Aceasta teava lunga era in-stalata in piramida la acela§i unghica panta sa initiala, §i strabatea pi-ramida pe toata inaltimea sa.

Acosta §i membrii echipei saleau presupus ca teava era folosita pentru scurgerea apei de ploaie,dar aceasta se putea obtine §i fara ajutorul unei instalatii interne a-tat de complicate, cu ni§te simple tevi de argila, nu cu tevi de pia-tra alcatuite din bucati finisate cu precizie. Pozitia §i gradul de incli-nare al acestei tevi neobi§nuite,dacanu chiar unice, faceau in modclar parte din planul initial al piramidei§i corespundeau scopului a-cesteia.

Rj:)c:tll~il", ,.I~ _ _:'::'U'Q~" ~11,;1i:taln cu mai multe etaje, in-dicand un fel de procesare industriala, §i faptul ca, in Antichitate,apa din raul Tula a fost drenata pentru a curge prin aceste cladirine stJgereaza,la fel ca la Teotihuacan,existenta unuiproces de pu-rificare §i rafinare intr-o epoca indepartata.

lata la ce ne gandim: Sa fi fost acea unealta misterioasa 0 u-nealta folosita nu pentru a grava in piatra, ci pentru a sparge piatra

Fig.23

REGATELE PIERDUTE

~--

71

§i a-i smulge minereurile?Cu alte cuvinte, sa fie oare 0 unealta so-fisticata pentru minerit?

Sa fi fost oare acel minereu, aurul?

Faptul ca at/anteeniidetineau unelte peformanteacum mai bi-ne de 0 mie de ani in Mexicul central ne face sa ne punem intreba-rea cine erau ei. Daca e sa ne luam dupa trasaturile fetei, nu erauin mod sigur americanidin America Centrala, §i erau probabil zei §inu oameni, daca marimea statuilor este un simbol al veneratiei, devreme ce alaturi de aceste figuri gigantice se ridicau coloanele pa-trate care ii reprezentaupe §efii tolteci. de marime normalii.

Faptul ca la un moment dat, in perioada prehispanica, uria§e-Ie reprezentari au fost dezasamblate cu grija §i depozitate in adan-curile piramidei nepuce cu gandulla un gest de adoratie. Se confir-ma afirmatia lui Sahagun, amintita mai inainte, conform careia a-tunci cand toltecii au parasitTollan "au ingropat numeroase lucruri",dintre care unele, chiar pe vremea lui Shagun, "ies la ivealii de subpamant, §i starnesc multa admiratie datorita frumusetii lor ~i maies-triei cu care sunt lucrate".

Arheologii cred ca cei patru at/anteenierau a§ezati in varful pi-ramidei lui Quetzalcoatl,sustinand tava-nultemplului din varful pira-midei ca §i cum ar fi sustinut bolta cerului. Acesta este rolul indepli-nit, conform credintelor egiptene, de cei patru fii ai lui Horus, caresustineau cerul in cele patru puncte cardinale. Conform scrierii e-giptene Cartea Mar/i/or, ace§ti patru zei care uneau Cerul cu Pa-mantul il insoteau pe faraonul decedat pana la scara sacra pe careurma sa urce la ceruri pentru a dobandi viata etema. Aceasta "Sca-ra spre Cer" a fost infati§ata in hieroglife fie ca 0 scara simpla, fieca una dubla, ultima repre-..c" uallU U plramlcaln trepte(figura 24 a). Sa fie oare 0simpla coincidenta faptul casimbolul scarii decora peretiidin jurul piramideide la Tollan§i a devenit un simbol icono-grafic aztec foarte important?(fig. 24 b)

Lja6~&b~

Fig.24

72 Zecharia Sitchin

In centrul acestui simbolism §i al acestor credinle religioaseale popoarelor Nahuatl se afla zeul-erou, cel care Ie daruise toata§tiinla pe care 0 aveau, Ouetzalcoatl- "§arpele cu pene". Se poatepune intrebarea, dar ce era, de fapt, un §arpe "cu pene," daca nuun §arpe care, asemenea pasarilor, putea zbura?

$i in acest caz, conceptul Ouetzalcoatlca "§arpecu pene"nueste nimic altceva decat conceptul egiptean al $arpelui inaripat (fig.25), care a inlesnit transfigurarea faraonului decedat catre taramulzeilor nemuritori.

Pe langa Ouetzalcoatl, panteonul poporului Nahuatl era plinde zeitati asociate cu §erpii. Cihuacoatlera "Femeia §arpe". Coatli-cue era "cea cu fusta de §erpi". Chicomecoatl era "AI §aptelea §ar-pe". Ehecacoamixtliera "Norul §erpilorde vant" §i a§a mai departe.Marele zeu Tlaloc era adesea reprezentatcu masca unui §arpe-du-blu.

$i astfel, oricat de inacceptabilli soarputea parea unor savanl;pragmatici, mitologia, arheologia §i simbolismul ne conduc la ace-ea§i concluzie inevitabila: centrul Mexicului,daca nu chiar AmericaCentrala in intregime, a fost taramul Zeilor §erpi - zeii vechiului E-gipt.

. -::t---

4Observatoareledinjungla

Maya.Numele evoca mister, enigma, aventura. 0 civilizalie care a

fost §i nu mai este, care a disparut, de§i poporul sau a ramas. Ora-§e nemaivazute abandonate intacte, inghilite de jungla verde; pira-mide care se ridica pana la cer, vrand sa ajunga la zei; monumentesculptate §i decorate cu grija, care vorbesc in hieroglife me§te§ugi-te a caror semnificalie este in cele mai multe cazuri pierduta in ne-gura vremurilor.

Misterul Maya a pus stapanire pe imaginalia §i curiozitatea e-uropenilor din momentulin care spaniolii au pus piciorul pentru pri-ma oara in peninsulaYucatan §i au vazut vestigiile ora§elor in-ghi-tite de jungla. Era de necrezut, §i totu§i erau chiar acolo, in fala 0-ehilor lor: piramide in trepte, temple cu platforme, palate decorate,stalpi de piatra gravali; in timp ce contemplau vestigiile uimitoareascultau pove§tileba§tina§ilordespre regate, ora§e-state§i victori-ile de odinioara. Unul dintrecei mai cunosculi preoli spanioli care ascris despre Yucatan §i Maya in timpul Cuceririi §i dupa ea, Calu-garul (iar mai tarziu, episcopul) Diego de Landa (Re/acionde /ascosas de Yucatan),relata urmatoarele: "In Yucatan sunt multe edi-ficii de mare frumusele,acesta fiind lucrul cel mai uimitor dintre toa-te cele descoperitein Indii;toate sunt din piatra§i impodobite cu or-namente fine, de§i in toata tara nu s-a gasit nimic din metal care safi servit la §Iefuirealor."

t>pamolll aveau aile preU(;UIJCiII III Ci(;~1 "IV"I~IIl, 1J1I11Ut:: "'c&It::

goana dupa bogalii §i convertirea ba§tina§ilor la cre§tinism, astfelincat Ie-au trebuit aproapedoua secole pentru a acorda atenlie ru-inelor. Abia in 17850 comisie regala a inspectat ruinele descoperi-te atunci la Palenque.Din fericire, 0 copie a raportului ilustrat al co-misiei a ajuns la Londra; un nobil bogat, Lordul Kingsborough, adevenit interesat de enigma Maya §i de posibila publicare a rapor-

74 Zecharia Sitchin

tului. Crezandcu tarie ca locuitoriiAmericii CentraledescindeaudinCele zece triburi pierdute ale lui Israel, §i-a petrecut restul vie1ii§i§i-a cheltuit toata averea in exppeditii §i descrieri ale vechilor mo-numente §i scrieri din Mexic.Cartea sa Antiquities of Mexico (1830-1848},impreuna cu cea a lui Landa, Relacion, a constituit 0 sursanepre1uitade date despre trecutul poporului Maya.

Oar in mintea poporului, onoarea de a fi ini1iatcercetarile ar-heologice in vederea descoperirii civiliza1ieiMaya ii revine unui 10-calnic din New Jersey, John L. Stephens. in calitate de trimis alS.U.A. in Federatia Americii Centrale, a plecat spre 1inutulMayaimpreuna cu prietenullui Frederick Catherwood, un artist realizat.Cele doua carti scrise de Stephens §i ilustrate de Catherwood, In-cidents of Travel in Central America, Chiapas and Yucatan §i Inci-dents of Travelin Yucataninca sunt lecturi recomandate la un se-col §i jumatatede la datala careau fostpublicate(1841 §i 1843).Volumullui Catherwood, ViewsofAnceint Monuments of CentralA-merica, Chiapas and Yucatana starnit §i mai mult interesul pentruaceasta tema. Cand desenele lui Catherwood sunt a§ezate langafotografiile actuale, observam cu uimire cu cata precizie lucrase (§irealizam cu triste1eefectul eroziunii de atunci §i pana astazi).

Rapoartele echipei au fost foarte detaliate mai ales in privintamarilor site-uri de la Palenque, Uxmal, Chichen Itza §i Copan; ulti-mul mai ales este legat de numele lui Stephens, care I-acumparatde la proprietarul sau pe cincizeci de dolari pentru a-I puteacercetain Iini§1e.in total cei doi au explorat aproximativ cincizeci de ora§eMaya; multimea lor nu doar a depa§itorice inchipuire, dar le-a inta-rit §i convingerea ca padurile de smarald nu ascundeau cateva a-vanposturi izolate, ci 0 intreaga civilizatie pierduta. Ei au facut §i 0aM descoperire foarte importanta:unele dintre simbolurile§i glifelegravate pe monumente Ie specificaude fapt data, asUelincat civili-zatiaM::Iv::In".o"" f: I~--I:--'~. ~.. ::..,,.. :"''i' """"" tld "1~rogIlTlCaMa-ya nu a fost descifrata in intregime, oamenii de §tiinta au reu§it saciteasca datele §i sa stabileasca ni§te date paralele in calendarulcre§tin.

Am fi putut §ti mult mai mult despre Maya din propria lor litera-tura bogata - carti scrise pe hartie fabricata din scoarta de copac §inetezita cu var ca suport pentru glifele scrise cu cerneala. Oar su-


te de astlel de carti au fost distruse sistematic de pre01iispanioli -printre care §i de episcopul Landa, care a pastrat totu§i cea maimare parte a informatiilor "pagane" in propriile scrieri.

Au mai ramas doar trei manuscrise (sau patru, daca sa va do-vedi autentic). Sec1iunilepe care cercetatorii Ie considera cele maiinteresantesunt cele referitoare la astronomie. Alte doua opere lite-rare sunt disponibile deoarece au fost rescrise, fie pe baza cartilororiginale, fie plecand de la traditia orala, in limba locala, dar utili-zand grafia latina.

Unadintre acestea este cartealui Chilam Salam, ceea ce inseam-na Oracolsle sau Spusels preotuluiBalam. in multe sate din Yucatan se

gasea 0 copie a acestei carti; ceamai bine pastrata este Book of Chi-lam Balamof Chumayel.Se pare caacest Salam era un fel de "EdgarCayce" al poporului Maya; in cartise gasesc informatii despre trecutul Flg.26mitic §i profetii, despre obiceiuri §i ritualuri, astrologie §i sfaturi me-dicale.

in limba ba§tina§ilor,balam inseamna jaguar, ceea ce a cau-zat consternare printre cercetatori, deoarece nu are nici 0 legaturaaparenta cu oracolele. Totu§i, un lucru ni se pare semnificativ: invechiul Egiptexista 0 clasa de preoti, a§a-numi1iipreoti Shem,'carein timpul unor ceremonii regale rosteau profe1ii§i formule ambigueal caror scop era acela de a "deschidegura", asUelincat un faraondecedat sa Ii se poata alatura zeilor in viata de apoi; ace§ti preotipurtau piei de leopard (fig. 26 a). S-au gasit reprezentari Maya aleIInnrnrantiimhr'::;~-~;~- ---' :-.:::'..:..::_, ~:;~.; "'I'u'" Vltllll~ce InAmerica aceasta trebuie sa fie pielea unui jaguar mai degrab~ de-cat a unui leopardafrican, astlel soarputea explica sensul de jaguaral numelui balam. $i ar mai fi 0 dovada privind influenta ritualuriloregiptene.

Suntem §i mai surprin§i de asemanareadintre acest nume alpreotului-proorocMaya §i numeleclarvazatoruluiSalaam,care, du-pa spusele Bibliei,a fost retinut de regele din Moab in timpul Exilu-

76 Zecharia Sitchin

lui sa-; blesteme pe israelili, dar care a devenit pana la urma proo-rocullor. Sa fie aceasta 0 simlpa coincidenla?

Cealalta carte este PopolVuh,"Cartea Consiliului"a populali-ei Maya care locuia in munli.

Aceasta ofera un rezumatal originilor umane§i divine §i al ge-nealogiilor regale; cosmogoniasa §i tradilii1eprivindgeneza sunt inmare parte asemanatoarecu cele ale popoarelor Nahuatl, indicando sursa iniliala comuna. Referitor la originile Maya, Popol Vuhsus-line ca stramo§iiacestora venisera "din cealalta parte a marii".Lan-da a scrisca indienii"auzisera de la stramo§ii lor ca acest pamantera populat de 0 rasa de oameni care venisera de la rasarit §i pecare Dumnezeu ii indrumase, deschizandu-Ie douasprezece dru-muri pe mare."

Aceste afirmalii confirma 0 legenda Maya cunoscuta sub nu-mele de Legenda lui Votan.Au povestit-o numero§icronicari spani-oli, mai ales calugarul RamonOrdonez y Aguiar§i episcopul Nunezde la Vega. Mai tarziu a fost compilata din diversesurse de abateleE.C. Brasseurde Bourbourg (Histoirede nationscivilisees du mexi-que). Legenda vorbe§te despre sosirea in Yucatan in jurul anului1000 inainte de Cristos, dupa calculele cronicarilor,a "primului ompe care Dumnezeu I-a trimis in acest coil de lume pentru a popula§i imparti pamantul pe care noi il cunoa§tem astazi sub numele deAmerica." Numele sau era Votan (care inseamna necunoscut); se-mnul sau era §arpele. "Era un urma§ al Paznicilor,din rasa lui Can.Era de fel dintr-un loc numit Chivim." A facut in total patru calatorii.Primaoaracanda debarcata infiiinlat0 a§ezarelanga coasta.Du-pa un timp oarecare, a inaintat spre interior §i opeafluentul unuimare rau a construit un ora§ care a fost leaganulacestei civilizalii."Acestui ora§ i-a spus Nachan, "care insemna Locul§erpilor".in tim-pul celei de-a doua vizite a cercetat linutul recent descoperit, i-a e.xaminat zonele subtAr::inA ~i tllnQlllrilo "/0 '"' :--.::_.#: -- -;:-'::-.__ca un asUelde tunel taia de-a curmezi§ul un munte de langa Na-chan. Cand s-a intors in America a patra oara, a gasit zazanie ~.certuri intre oameni, a§a ca a impartit pamantul in patru domenii !?ia stabilit cate un ora§drept capitala a fiecaruia. Unuldintreacesteaera Palenque; un altul se pare ca se afla langa coasta Pacificului.Celelalte nu se cunosc.

-"---


Nunez de la Vega era convins ca pamantul de unde veniseVotan se invecina cu Babilonia.Ordonez a tras concluzia ea Chivimera pamantul hivi/ilor, pe care Biblia (Geneza 10) ii pomene§te cafii ai lui Canaan §i veri§oriai egiptenilor. in vremuri mai recente, Ze-lia Nuttal, scriind in Documentele muzeului Peadbody, Universita-tea Harvard, a demonstrat asemanarea dintre cuvantul Maya pen-tru §arpe, can §i cel ebraic, canaan. Daca lucrurile stau astlel, le-genda Maya, conform careia Votan se tragea din rasa lui Can iarsimbolul sau era §arpele,ar putea folosi un joc de cuvinte pentru aspune de fapt ca Votan venea din Canaan. Astlel se justifiea §i ui-mirea noastra privind asemanareadintre Nachan, "Locul §erpilor" §icuvantul ebraic nachash care inseamna §arpe.

AsUel de legende intaresc curentul de opinie ce consideracoasta Golfului drept locul unde a inceput civilizalia Yueatec - nudoar cea a poporului Maya, ci §i a populaliei dinaintea aeesteia, 01-mecii. Din acest punct de vedere trebuie sa se acorde mai multa a-tenlie unei a§ezari pUlincunoscute de vizitatori, care dateaza de lainceputurilecivilizalieiMaya,"intre2000 §i 1000 inaintede Cristos,daca nu chiar mai inainte", dupa spusele calor care I-au seos la i-veal a, arheologii de la Universitatea Tulane - Societatea nationalade Geografie. Acest loc se nume§te Dzibilchaltun, este amplasatlanga ora§ul port Progresope coasta de nord-vest a peninsulei Yu-catan. Ruinele sale, care se intind pe 0 suprafala de 55 km2,con-firma ca ora§ul a fost locuit din cele mai vechi timpuri panala veni-rea spaniolilor;cladirile sale-au fost construite §i reconstruite de ne-numarate ori, pietrele sale §Iefuite §i decorate au fost folosite camaterial de construclie pentru edificiile spaniole §i cele modeme a-flate mai aproape sau mai departe. Pe langapiramidele §i templeleuria§e,ora§ulse maipoatelaudacu Mareaaleealba,0 §osea pa-vata cu pietre de calcar lunga de 2,5 km, care strabatea orasul ca"" I.4UC;;VQICUQ QAC1 t;f;:)l-Vt:f::»l.

Pe tot cuprinsul nordului peninsulei Yucatan sunt raspanditenumeroase ora§e Maya importante, cu nume binecunoscute nudoar de arheologi, ci §i de milioanele de vizitatori: Uxmal, Izamal,Mayapan, Chichen Itza, Tulum - pentru a nu Ie menliona decat pecele mai faimoase. Fiecaredintre ele a jucat un rol in istoria Maya;Mayapan a fost centrul unei alianle de ora~e-state,Chichen Itza a

-

78 Zecharia Sitchin

ajuns la apogeu datorita imigran1i1ortolteci. Fiecare dintre ele ar fiputut fi capitala din care conform cronicarului spaniol Dieg Garciade Palacio, un mare nobil Maya din Yucatan a plecat sa cucereas-ca teritoriile de la sud §i sa infiinteze cel mai sudic ora§ Maya, Co-pan. Garcia spune ca totul era scris intr-o carte pe care indienii dinCopan i-au aratat-o atunci cand a vizitat acel loc.

Tnpofida tuturor acestor legende§i marturiiarheologice, 0 alta§coala de arheologieeste de parere ca civilizatia Maya - sau cel pu-tin oamenii ca atare - au venit de la sud (din Guatemala de azi), ras-pandindu-se de acolo in tinuturile de la nord. Studiile efectuate a-supra limbii poporului Maya au aratat ca originile sale se afla intr-o"comunitate proto-mayacare cel mai probabil in jurul anului 2600 i-nainte de Cristos traia pe teritoriul de astazi al departamentului Hu-

.ehuetenango in nord-vestul Guatemalei" (D.S. Morales, TheMayaWar/a). Dar oriunde §i oricum soar fi dezvoltat civiliza1iaMaya oa-menii de §tiinta considera al doilea mileniu inainte de Cristos ca re-prezentand etapa sa "preclasica" de dezvoltare, datand inceputulperioadei "clasice" de maxima inflorire in jurul anului 200; in anul900 teritoriul Maya se intindea de la coasta Pacificului la Golful Me-xicului §i Caraibe. Tndecursul tuturor acestor secole maya§ii auconstruit zed de ora§e, ale caror piramide, temple, palate, piele,ornamente, sculpturi §i inscriptii Ii uluiesc atat pe cercetatori, cat §ipe turi§ti, prin abundenta, diversitatea §i frumusetea lor, prin monu-mentele impozante §i arhitectura plina de imaginatie. Cu exceptiacatorva ora§9 inconjurate de ziduri, ora§ele maya§e erau de faptni§te centre ceremoniale deschise in jurul carora i§i aveau locuin-tele functionarii, me§terii §i negustorii, §i erau sustinute de 0 nume-roasa popula1ierurala. Tnaceste centre fiecare conducator a pus sase construiasca noi cladiri sau le-a extins pe cele deja existente,cladindedificiimaimaripesteceleanterioare,ca si cum;:Ii ;lrI~lln<>

o nnlliS fnit~ ,,- ---;:-:. r--~"'" \Jg~c:JIall.'='.

Dupa care, cu cinci secole inainte de venirea spaniolilor, dinmotive necunoscute, maya§ii §i-au abandonat ora§le sacre §i Ie-aulasat prada junglei.

Palenque, unul dintre cele mai vechi ora§e maya§e, situ at lan-. ga grani1a Mexicului cu Guatemala, §i este accesibil dinspre ora§ul

-


modern Villahermo-sa. Tnsecolul al §ap-telea dupa Cristos areprezentat extremi-tatea vestica a impe-riului maya§. Europe-nii aveau §tiinta de e-xistenta sa din 1773;ruinele templelor §ipalatelor sale au fostscoase la iveala, iarbogatele sale decora-tii in gips §i inscriptii .

in hieroglife au fost Flg.27cercetate de arheologi inca din 1920.Cu toate acestea. faima sa c\sporit considerabil abia in anul 1949, cand Alberto Ruiz Lhuillier adescoperit ca piramida in trepte cunoscuta sub numelede TemplulInscriptiilorare 0 scara interioara secreta care duce pana jos. Dupamal multi ani de sapaturi §i dupa ce au fost inlaturate pamantul §iresturile care ascundeauaceasta structura interna, s-a fa-cut0 des-coperire senzationala: 0 camera mortuara (fig.27).

Tncapatul scarii spiralate un bloc de piatra triunghiular mascao intrare prin peretele alb care era inca pazita de scheleteJerazboi-nidlor maya§i. Tnspatele acesteia se afla 0 cripta boltita cu peretiiacoperiti de picturi. Tnauntruse afla un sarcofag de piatra acoperitde 0 lespede dreptunghiularade piatra grea de aproximativcinci to-ne §i lunga de 3,6 m. Cand au ridicat capacul de piatra, au vazutrama§itele unui barbat inalt, impodobit cu perle §i bijuterii de jad.Fata ii era acoperita de 0 masca de jad mozaicat: DrintrA m~rn<:>I<:>lo

u__ :.~_::_: : ,,':'lIuvaUII Wlltlr ae Jaase afla§i un micpandan-tiv de jad purtand imaginea unei zeitati.

Descoperirea era de-a dreptul uluitoare, deoarece pana atun-ci nu se gasise nicaieri in Mexicnici 0 alta piramida sau templu caresa fi servit drept mormant. Misterul mormantului §i al celui care za-cea in el era sporit de imaginea gravata pe capacul de piatra: @raimaginea unui maya§descult care statea pe un jilt din pene sau fla-cari §i manuia ni§te dispozitive mecanice in mijlocul unei camere

80 Zecharia Sitchin

foarte sofisticate (fig. 28). SocietateaVechilor Astronauti §i sponsorul aceste-ia, Erich yon Daniken, au considerat caaceasta imagine reprezinta un astronautinauntrul unei nave spatiale propulsatade §uvoaiede flacari. Ei au sugerat ca a-ici este ingropat un extraterestru.

Arheologii §i alti oameni de §tiintaau luat in ras aceasta idee. Inscriptiilede pe peretii acestui edificiu funerar §idin camerele alaturate i-au convins capersoana ingropata aici este conducato-rul Pacal ("Scut"), care a domnit in Pa-lenque intre anii 615-683. Unii vad in a-ceasta scena 0 reprezentare a momen-tulu; in care Pacal, 0 data decedat, esteluat de Dragonuldin Lumea Cealaltaca-

Fig.28 tre taramul mortilor; faptul ca, in timpulsolstitiului de iarna, soarele apune exact

in spateIe Templului Inscriptiilor este, pentru ei, 0 confirmare sim-bolica a plecarii regelui impreuna cu Zeul Soarelui care apune. Altiis-au grabit sa-§i revizuiasca interpretarile deoarece reprezentareaeste incadrata de 0 Panglica Cereasca, un §ir de gUfecare infati-§eaza corpuri cere§ti §i constelatiile zodiacale. Din acest motiv re-gele ar fi luat la cer de $arpele Ceresc inspre taramul ceresc al ze-ilor. Obiectul in forma de cruce la care se uita regele mort a fost de-terminat ca fiind un Arbore al Vietii stilizat, care sugereaza ca rege-Ie este dus catre viata ve§nica de dupa moarte.

De fapt. un mormant similar, cunoscut sub numele de Mor-mantu/116, a fost descoperit in Marea piata din Tikal, la poalele u-neiadintreimpozantelecir;:lmirlQ",10M~:""':. : : ... ..u...,.,ctJllcun.. Q \:Ict~1lscneletul unui barbat neobi§nuit de inalt. Corpul sau eraa§ezat pe 0 platforma din piatra, era impodobit cu bijuterii de jad §iera inconjurat (Ia fel ca cel descoperit la Palenque) de perle, obiec-

. te de jad §i vase de ceramica. in numeroase §antiere arheologieMaya s-au mai gasit reprezentari ale unor oameni purtati in falcileunor §erpi de foe (carora cercetatorii Ie spun Zeii Cerului), cum ar fi

REGA TELE PIERDUTE81

Fig.29

reprezentareadescoperita la Chichen Itza (fig. 29).Luand in considerare toate aceste lucruri, cercetatorii au fost

nevoiti sa admita ca "nu se poate evita 0 comparatie implicita cucriptele faraonilor egipteni. Asemanarile dntre mormantullui Pacal§i cele ale conducatorilor de pe Nil sunt izbitoare" (H. La Fay, TheMaya, Childrenof Time in National GeographicMagazine).

intr-adevar, reprezentarea de pe sarcofagullui Pacal duee i-mediat cu gandulla cea a unui faraon purtat de catre §arpele inari-pat spreviata ve§nica, printre zeii care auvenit din ceruri. Faraonul,care nu era un astronaut. a devenit unul in clipa mortii; §i aceasta,credem noi,este semnificatiavalabila §i in cazul reprezentarii de pesarcofagullui Pacal.

in junglele din America Centrala §i in zona ecuatoriala a Ame-ricii de Sud nu au fost descoperite doar morminte. in numeroaseranduri, un deal acoperit de vegetatie tropicala s-a dovedit a fi 0 pi-ramida; grupurile de piramide erau varfurile unui ora§ abandonat.Reprezentantii§colii care sustinea ca inceputurile civilizatiei Mayase aM in sud (S.G. Morley, TheAncient Maya)au crezut multa vre-mo "';;TiI,,..,1" +- -.. --~ :-_~.:...~ _ -'-"1 :.: , ' "';-:11,""cnllical vt#-

chi; cu toate acestea, sapaturile efectuate in 19781a EI Mirador, un§antierdin jungla aflat chiar la granita dintre Mexic §i Guatemala auscos la ivealaun ora§ maya§important, datanddin anul 400 inaintede Cristos §i care se intindea pe 0 suprafata de 16 km2.Ora§ul Ti-kal, aflat in nord-estulprovinciei Petendin Guatemala, inca i§i inal-1apiramideledeasupra junglei verzi ca smaraldul. Este atat de ma-re, incat marginilesale par sa se extinda cu fiecare noua descope-

82 Zecharia Sitchin

rire. Doar centrul sau ceremonial acopera 0 suprafata de peste 2,5km2;pamantul pe care se ridica i-a fost smuls junglei, a fost practiccreat prin aplatizarea laborioasa a unui varf muntos. Rapele aflatede 0 parte §i de alta au fost convertite in rezervoare de apa legateprintr-o serie de diguri.

Piramidele de la Tikal, gru-pate laolalta in mai multe serii re-prezinta 0 minune arhitecturala.Inalte §i inguste, ele sunt adeva-rati zgarie-nori, cu inaltimi de pa-nif la 60 m §i peste. Piramidelese inalta in cateva niveluri binedefinite, servind de platforme te-mplelor care se afla in varfullor.Tn varful templelor dreptunghiu-lare care aveau putine camere

F' 30 se aflau alte structuri ornamen-Ig. tale masive care inaltau §i mai

mult piramida (figura 30). Consecinta in plan arhitectural era casanctuarul aparea suspendat intre Cer §i Pamant, §i se ajungea lael prin urcarea acestor trepte abrupte, adevarate scari spre cer. Tnfiecare templu, 0 serie de praguri indicau drumul de urmat, fiecareprag fiind mai inalt decat precedentul. Pragurile de sus erau dinlemn rar, minunat sculptat. Tngeneral erau cinci praguri exterioare§i §apte praguri interioare, in total douasprezece -un numar caruianu i s-a acordat prea multa atentie pana in prezent.

Constructia unuicamp de aterizare langa ruinele de la Tikal agrabit procesul de explorare de dupa 1950; aici au fost efectuateample lucrariarheologice,maialesde echiDeledA 1::1M"'70I,1 II...;

"---'::.::: "::..:-"''''''''I'vc''lid. /"\rneolognau desoperitca marilepietedin Tikal serveau de cimitire, aici fiind ingropati marii nobili §i con-ducatori; de asemenea, multe dintre cladirile mai mici erau de fapttemple funerare, care nu erau construite deasupra mormintelor, cilanga ele, servind ca cenotafe. Tot aici arheologii au dezgropat a-proximativ 0 suta cincizeci de stele, lespezi de piatra cioplite, dis-puse fie spre est, fie sprevest. S-a pretins ca ar infati§a portrete aleconducatorilor, comemorand momente importante din timpul vielii

" --.----.-

§i domniei lor. Hieroglifele gravatepe ele (figura 31) Ie atribuiau ni§tedate precise acestor evenimente, iInumeau pe conducator cu hieroglifasa (aici "Laba §i Cap de Jaguar", a-nul 488) §i precizau evenimentul;cercetatorii sunt astazi siguri ca hie-roglifele textuale nu aveau un simplucaracter pictografic sau ideografic, cireprezentau "0 scriere fonetica in si-labe, asemanatoare celei sumerie-ne, babiloniene §i egiptene" (A.G.-Miller, MayaRulersof Time).

Cu ajutorul acestor lespezi, ar-heologii au reu§it sa identifice 14 ~.~ r j r~':- 1. ' - ...conducatori, care au domnit la Tikal ...

din anul317 pana in 869. Oar se §tie Fig.31cu certitudine ca Tikal era un centru regal maya§ cu mult timp ina-inte: datarea cu carbon a rama§itelordin unele morminte regale si-tueaza inceputurile ora§ului in anul 600 inainte de Cristos.

La 248 km sud-est de Tikal se alia Copan, ora§ul cumparat de

Stephens. Se afla la marginea de sud-est a imperiului maya§, peteritoriul de azi al statului Honduras. De§i nu avea zgarie-norii ora-§ului Tikal, era probabil mai reprezentativ pentru ora§ele maya§e,avand cateva trasaturi tipice acestora, mai ales in privinlasuprafelei §i a alcatuirii. Vastul centru ceremonial ocupa 2,4 km2§iera format din piramide-templegrupate in cateva mari piele (figura32). Piramidele, avand baza mare §i 0 inatime de numai 21 m se

REGATELE PIERDUTE

Fig.32

83

"

--. --'-

--- --

84 Zecharia Sitchin

distingeau prin vastele scari decorate cu sculpturi minutioase §ihieroglife. in piete se aflau nenumarate morminte, altare §i - con-structiile cele mai importante pentru istorici -Iespezite de piatra gra-vate care ii infati§au pe conducatori §i precizau anii intre care dom-nisera. Conform acestor lespezi s-a aflat ca piramida principala afost terminata in anul 756 §i ca ora§ul Copan a ajuns la apogeuldezvoltarii sale in secolul al noualea dupa Cristos - cu putin timpinaintea prabu§irii bru§te a civilizatiei Maya.

Descoperirile neintrerupte §i sapaturiteau scos la iveala, in fi-ecare nou §antier arheologic din Guatemala, Honduras §i Belizemonumente §i lespezi datate inca din anul 600 inainte de Cristoscare demonstreaza existen1aunui sistem de scriere dezvoltat care,conform parerii tuturor speciali§tilor, trebuie sa fi avut 0 etapa sauo sursa anterioara.

Dupa cum yom vedea, Copan a jucat un rol insemnat in viata§i culturamaya§a. .

Cercetatorii civilizatiei Maya au fost impresionati mai ales deprecizia, ingeniozitatea§idiversitateamodurilor in care maya§iical-culau timpul, punandu-Ie pe seama unei astronomii maya§e avan-sate.

Maya§ii aveau nu unul, ci trei calendare; insa cel mai semni-ficativ dintre ele, dupa parerea noastra, nu avea nici 0 legatura cuastronomia. Este a§a-numita numaratoare lunga. Aceasta fixa 0data prin numararea zitelorcare trecusera de la 0 anumita zi de in-ceput pana in ziua evenimentului consemnat pe lespede sau pemonument.Acea enigmatica Zi Unu, conform majoritatii speciali§ti-lor, era 13 august 3113 inainte de Cristos dupa calendarul nostru -un moment §i un eveniment care in mod clar se situeaza inainteainceputului civilizatiei maya§e.

"I.._~_~ I. , I I ... . .. .-..--. 0-'.- .-. -- ""_,",,w"'.."..,g'-log"al"",,ul

al timpului, se baza pe sistemul maya§de calcul vigesimal ("de do-uazeci de ori") §i - ca in Sumerul antic - folosea conceptufde "pozi-tie", conform caruia 1 in prima coloana inseamna unu, in urmatoa-rea coloana inseamna douazeci, apoi patru sute §i a§a mai depar-te. Sistemul de datare maya§ prin Numaratoarea lunga utiliza co-loane verticale in care cele mai mici valori erau dispuse fa baza, de-numea ace§timultipli §i ii identificaprin glife (figura33). Se incepea

----

-..----- -


cu kin pentru unu, uina/pentru doua- II ~ IIzeci §i tot a§a; muftipliiajungeau pana 0la glifa a/au-tun, care identifica fantas- .

ticul numar de 23.040.000.000de zite kin. uinal tun- 0 perioada de 63.080.082 de ani! S 9 iii

'Dar, dupa cum am spus, in data-

reacalendaristicapecare0 efectuau, .

maya§ii nu mergeau inapoi in timp katun baktun pictunpana in era dinozauritor,ci se rapor- iii Iii IItau la 0 zi precisa, un eveniment care 'I

era la fel de important pentru ei cum a .fost na§terea lui Cristos pentru cei ca- calabtun kunchiltunalautunre au pus bazele calendarului cre§tin. Fig.33

Astfel, lespedea 29 de la Tikal (fig. 34), pe care se afla ceamai indepartata data gasita pe un monument funerar in acel loc(292 dupa Cristos) ofera data ob1inuta prin Numaratoarea lunga8.12.14.8.15, folosind puncte pentru numeralul unu §i bare pentrunumeralul cinci:

Daca impartim cele 1.243.615 zile la nu-marulde ziledintr-unan solar,365 Y4,datadepe lespede sus1ineca evenimentul a aparut inurma cu 3.404 ani §i 304 zile dupa misterioasazi unu, respectiv, 13 august 3113 inainte de

n' : 1 ::"". .-. -, - .,acum acceptate, data de pe lespede este 292dupa Cristos (3.405 - 3.113 = 292). Unii cerce-tatori au gasit dovezi potrivit carora maya§ii arfi inceput sa foloseasca Numaratoarea lungain epoca Baktun 7, echivalenta secolului patrudupa Cristos; al1iinu exclud posibilitatea de a fifost utilizata chiar mai inainte.

8 bak-tun (8x400x360) = 1.152.000 zite

12 ka-tun (12x20x360) = 86.400 zile

14 tun (14x360) = 5.040 zite

8 uinal (8x20) = 160 zite

15 kin (15x1) = 15 zite

86 Zecharia Sitchin

in paralel cu acest calendar continuu functionau doua calen-dare ciclice. Unul dintre acesteaera Haab sau anul solar de 365 dezile, care era impartit in 18 luni a cate 20 de zile plus alte cinci zilela fiecare sfar§it de an. Celalalt era Tzolkin sau calendarul Anului.Sacru, in care cele 20 de zile principaleerau rotite de 13 ori, rezul-tand un an sacru de 260 de zile. Cele doua calendare sacre erauapoi contopite unul cu celalalt pentru a crea Marele Ciclu Sacru de52 de ani solari; deoarece combinatia de 13, 20 §i 365 nu se repe-ta decat 0 data la 18.980 de zile, ceea ce inseamna 52 de ani. A-cest ciclu calendaristic de 52 de ani era sfant pentru toate popoa-rele din America Centrala; la el raportau atat evenimenteletrecute,cat §i pe cele viitoare - cum ar fi a§teptarea mesianica a intoarceriilui Quetzalcoatl.

Cea mai veche data a ciclului sacru a fost gasita in valea Oa-xaca din Mexic §i dateaza din 500 inainte de Cristos. Ambele siste-me de calcul al timpului, atat cel continuu, cat §i ciclul sacru suntdestul de vechi. Unul este istoric, numarandtrecerea timpului scurs(in zile) de la un eveniment foarte important din trecut care pentrunoi ramane deocamdata un mister.Celalalt este un sistem ciclic, fi-xat pe 0 perioada de 260 de zile; cercetatorii inca incearca sa-§idea seama daca s-a intamplat ceva sau daca se intampla ceva 0data la 260 de zile.

Unii sunt de parere ca acest ciclu este pur matematic;de vre-me ce cinci cicluri de 52 de ani inseamna 260 de ani, s-a adoptatun calendar mai scurt de 260 de zile.Oar0 astlel de explica1iepen-tru 260 doar schimba obiectul dilemei, transferandu-I asupra cifrei52; unde i§i are originea cifra 52 §i de ce?

AI1iisugereaza ca perioadade 260 de zile avea legaturacu a-gricultura, de exemplu cu lungimea anotimpului ploios sau a intAr-

;"';"', "",,,,,,,,va~n'. 1'\1111laU 1ft consloerare paslunea maya§ilor pen-

tru astronomie §i incearca sa stabileasca0 legatura intre cele 260de zile §i mi§carile lui Marte sau ale lui Venus. Nu ne mai ramanedecat sa ne intrebam de ce solutia prezentata de Zelia Nuttella celde-al XXII-lea Congres internationalal americani§tilor (care a avutloc la Roma in 1926) nu s-a bucurat de deplina atentie care i soarficuvenit. Ea a aratat ca cel mai simplu mod in care popoarele dinLumea Noua puteau aplica mi§carileSoarelui la propria lor a§ezare

------

-,- ...---


era sa determine zilele zenitului, atunci cand soarele trece exact pedeasupra capului in miezul zilei. Acest lucru se intampla de douaori pe an, atunci cand soarele pare sa 0 ia spre nord,apoi spre sud,trecand pe deasupra capului de doua ori. Ea a sugerat ca indieniiau masurat intervalul dintre cele doua zile ale zenitului, iar numarulde zile rezultat a fost luat ca baza pentru ciclul calendaristic.

Acest intervaleste jumatate din anul solar la ecuator §i se ma-re§te pe masura ce ne indepartam de ecuator, spre nord sau spresud. La 15grade la nord, de exemplu, este de 63 de zile (din 12au-gust pana la 1 mai anul viitor). Acesta este anotimpul ploios §i chiar§i in zilele noastre urma§ii maya§ilor incep semanatul pe 3 mai (deasemenea ziua mexicana a Sfintei Cruci). Intervalul este de exact260 de zile la latitudinea de 14'42' la nord - latitudinea ora§ului

CopanoNuttal a oferit explica1iacorecta referitoare la modul in care a

fost stabilit anul de 260 de zile, iar acest lucru II confirma faptul caora§ul Copan a fost considerat capitala astronomica a maya§ilor.Pe langa orientarea celesta obi§nuita a cladirilor, s-au gasit §i les-pezi astlel aliniate incat permiteau determinareaunor date calenda-ristice esen1iale.intr-un alt loc 0 lespede ("Lespedea A"), pe carese aM 0 data stabilita prin Numaratoarea lunga echivalenta cu a-nul 733 dupa Cristos mai are gravate alte doua date, una mai marecu 200 de zile §i alta mai mica cu 60 de zile (daca impartim un ciclude 260de zile).A. Aveni(Skywatchers of Ancient Mexico) vede inaceasta 0 incercare de a armoniza Numaratoarea lunga (care luain calcul 365 % zitepentru un an) cu sistemul ciclic Haab de 365 dezile. Se pare ca aceasta nevoie de a ajusta sau reformacalendare-

Ie s-a a!lat.Ia baza u- ( ...so..-it<. ir , _ 1'" - ~,vA.!1I~\~---'

milor care a avut loc laCopan in anul 763. Afost comemorata prin-tr-un monument patratcunoscut sub numelede altarul Q pe care aufost fnfa1i§a1icei §ai-sprezece astronomi

Fig.35

I

_1__ --

88 Zecharia Sitchin

care au luat parte la reuniune, cate patru de fiecare parte (figura35). Glifa Tnforma de lacrima din varful nasului - ca Tnreprezenta-rea lui Pacal - avea rolul de a-i identifica drept astronomi.Data gra-vata pe acest monumentapare §i pe monumenteledin alte §antierearheologice maya§e,ceea ce sugereazaca deciziile luate la Copanau fost puse Tnpractica Tntot tinutul.

Reputatia de astronomi priceputi de care se bucurau maya§iia fost sporita de prezenta Tnmanuscrisele lor a unor capitole dedi-cate astronomiei, unde se ocupau mai ales de eclipsele de soare §ide luna §i de planeta Venus. La 0 examinare mai atenta a datelors-a descoperit Tnsaca acestea nu reprezentauconsemnariale unorobservatii facute de astronomii maya§i, ci un fel de almanahuri co-piate din anumite surse anterioare, care Ie ofereau maya§ilordatepe care ei Ie cercetau, Tnsperanta de a gasi fenomene aplicabileciclului de 260 de zile.

Potrivitlui E. Hadingham(EarlyMan and the Cosmos)acestealmanahuri erau "un amestec ciudat de date corecte pe termenlung §i date incorecte pe termen scurt".

Se pare ca principala sarcina a astronomilor locali era aceeade a verifica sau ajusta Tnpermanenta anul sacru de 260 de zile

. prin comparatie cu date-Ie din epocile anterioareprivind mi§carile corpuri-lor cere§ti. Cel mai renu-mit observator din Yuca-tan, §i care a rezistattim-pului, Caracol din Chi-chen Itza (fig. 36) nu a~nnfirm::lt ::I",tonti>rilo "...m .. II)

Y$

lurilor de cercetatori, ca-re au Tncercat in zadarsa gaseasca in orienta-rea sa §i Tn dispunereadeschizaturilor, perspec-tive asupra solstitiilorsaua echinoctiilor. Cu toateacestea, unele perspecti-Fig.36


ve par sa aiba legatura cu ciclul Tzolkin de 260 de zile.Oar de ce numarul260? Doar pentru ca se Tntamplasa fie nu-

marul de zile dintre cele doua momente ale anului cand soarele seafla la zenit la Copan? De ce nu un numar mai u§or, de exemplu300, daca s-ar fi ales un loc aflat la 20. latitudine nordica, precumTeotihuacan?

Se pare ca numarul 260 a fost 0 alegere arbitrara deliberata;explicatia potrivit careia ar rezulta din Tnmultireanumarului natural20 (numarul degetelor de la maini §i de la picioare) cu 13 nu reu-§e§tedecat sa ridice 0 alta Tntrebare,de ce §i cum s-a ajuns la 13?$i Numaratoarea lunga contine un numar arbitrar, 360; Tnmod ab-solut inexplicabil abandoneaza sistemul progresiv vigesimal §i,dupa kin (1) §i uina/(20), introduce Tnsistem numarul tun (360). $icalendarul Haab porne§tede la numarul 360, pe care iI TmparteTn18 "Iuni"a cate 20 de zile §iTncheieanul adaugand 5 "zile rele" pen-tru a completa ciclul solar de 365.

Astfel, toate cele trei calendare se bazeaza pe numere carenu sunt naturale, numere alese Tnmod deliberat. Vom demonstraca atat numarul 260, cat §i numarul 360 au ajuns in America Cen-trala din Mesopotamia, prin Egipt.

Toti cunoa§tem numarul 360; este numarul gradelor dintr-uncerc. Oarputini §tiu ca acest numar se datoreaza sumerienilor §i cai§i are originea Tnsistemul lor matematic sexagesimal ("Tnbaza60"). Primul calendar sumerian cunoscut a fost calendarul Nippur;a fost conceput prin Tmpartireacercului de 360 de grade Tn12 parti,doisprezece fiind numarul sacru celest din care s-au obtinut celedouasprezece Juniale anului, cele douasprezececase ale zodiilor,cei doisprezece zei ai Olimpului §i a§a mai departe. Problema celor_:__:_:1_ .;( ... f + 1"..,+;=;'""",in in+n...,...",I..,r.o- _ Nllt"'\:; +..o"oro~ 11_

nui numar de ani se adauga a treisprezecea luna.De§i egiptenii nu aveau un sistem de calcul sexagesimal, ei

au adoptat calendarul sumeriande 12x 30. Oar nu au §tiut sa efec-tueze calculele foarte complicate pe care Ie implicau intercalarile,a§a ca au simplificat problema §i au stabilit la sfar§itul fiecarui an 0luna "scurta" de cinci zile. Acest sistem a fast adoptat §i TnAmeri-ca Centrala. Calendarul Haab nu era doar similar cu eel egiptean,era pur §i simplu identic. Mai mult, a§a cum populatiile din America

I.j -- -.t...,,.., ~-.,...,.,..... - _.'--._-~.- -"

90 Zecharia Sitchin

Centrala aveau un an ritual in afara anului solar, tot a§a egiptenii a-veau un an ritual care se raporta la rasaritul stelei Sirius §i cre§te-rea in acela§i timp a apelor Nilului.

Influenta calendarului sumerianasupra celui egiptean §i a ce-lui mesopotamian nu s-a limitat la numarul 360 ca multiplu de 60.Diverse studii §i in special acelea ale lui B.P. Reko in primele nu-mere ale revistei EI Mexico Antiguo ne intaresc convingerea ca ce-Ie treisprezece luni ale calendaruluiTzolkin erau de fapt 0 reflectarea sistemului de 12 luni al sumerienilor la care se adauga a treispre-zecea luna intercalata, cu exceptia faptului ca in Egipt (§i de aici inAmerica Centrala) a treisprezecea luna se mic§orase la cele 5 zileanuale. Termenul Tun pentru 360 insemna in limba maya§a "ce-resc", 0 stea sau 0 planeta din cadrulzodiei. Interesanteste ca unui"grup de stele" - 0 constelatie - i se spunea Mool, termen practic i-dentic cu termenul MUL folosit de sumerieni§i care insemna "corpceresc".

Relatia dintre calendarul din America Centrala §i cel din Ori-entul Antic va deveni §i mai clara daca examinam numarul sacru,52, la care se raportau cele mai importanteevenimente ale popoa-retor din America Centrala. incercarile de a-I explica (printre care §icea ca reprezinta rezultatul inmultirii dintre 13 §i 4) ignora sursa saevidenta: cele 52 de saptamani ale calendarului din Orientul Apro-piat (§i prin urmare §i din Europa). Cu toate acestea, acest numarde saptamani se obtine doar daca se adopta saptamana de 7 zile,ceea ce nu s-a intamplat intotdeauna. Origineasaptamanii de 7 zilea constituit obiect de studiu timp de peste doua secole, §i cea maiplauzibila teorie sustine ca ar avea legatura cu cele patru faze alelunii. Se §tie insa cu certitudine ca era 0 perioada socotita divina invremurile biblice, atunci cand Dumnezeule-a poruncit israelitilor. in::..., : : ,,;; ; , UIII~1:l'''''L,~d I~::;'"'ec(ea §aptea Zl ca fiind Sabatul.

Sa fi fost ciclul de 52 de ani sacru deoarece era numitorul co-mun al calendarelor din America Centrala - iar ciclul de 260 de zile

adoptat deoarece era un multiplu de 52, spre deosebire de 300 (52x 5 = 260)?

De§i sumerienii aveau un zeu cunoscut sub numele de,,§apte",acestuia i se inchinase un sala§ (Beer-Sheba, Fantana lui§apte) sau i se atribuiau diverse nume (Elisheva, Dumnezeul Meu


este §apte) mai ales in Canaan. Numarul 7 ca numar venerat i§i fa-ce aparitia in pove§tile patriarhilor evrei numai dupa ce Abrahammerge in Egipt §i popose§te la curtea faraonului. Numarul 7 esteomniprezent in povestireabiblica a lui losif, visul faraonului §i eve-nimentele care au urmat in Egipt. in masura in care 52 porne§te dela numarul 7 ca unitate calendaristica de baza vom demonstra caacest ciclu sacru pentru America Centrala era de sorginte egiptea-na.

l

Mai exact: 52 era un numar magic, asociat cu zeul egipteanThoth, zeul §tiintelor,al scrierii, matematicii §i calendarului.

o veche legenda egipteana cunoscuta sub numele de A ven-turile lui Satni-Khamoiscu mumiile - 0 poveste plina de magie, mis-ter §i aventuri care poate concura cu succes orice thriller modern -asociaza numarul magic 7 cu Thoth §i cu secretele calendaruluipentru momentulprincipalal conflictului. A fost scrisa pe un papirus(Cairo 30646) care a fost gasit intr-un mormant din Teba din sec-oluJ3 inainte de Cristos. Au fost gasite §i fragmente din alte pa-pirusuri cu aceea§i poveste, ceea ce demonstreaza ca era 0 cartede referinta in literatura veche egipteana, apartinand ciclului depove§tidesprezei§ioameni. -

Eroul pove§tii, fiul unui faraon, era "initiat in toate §tiintele". iiplacea sa strabata cimitirul din Memphis (Ia acea vreme capitala),studiind scrierile sacre de pe peretii templelor §i de pe stele, incautarea vechilor carti despre magie. Cu timpul a devenit "un magi-cian care nu avea pereche pe tot cuprinsul Egiptului". intr-o zi unbatran misterios i-a povestit despre un mormant unde "se afla 0carte pe care zeul Thoth a scris-o cu mana lui", in care sunt dezva-luite misterele Pamantului§i secretele Cerurilor, inclusiv $tiinta divi-lIa t"IIVIIIU "ICI~CUILUI "Udl~IUI :';;1aparilia Lunll, ml§carllezellor (pla-netelor) care sunt in ciclul Soarelui" - a§adar secretele astronomiei§i ale masurarii timpului.

Mormantul era allui Nenoferkheptah, fiu al unui faraon de 0-dinioara (despre care cercetatorii cred ca a domnit in jurul anului1250 inainte de Cristos).Atunci cand Satni, foarte interesat de celeauzite, dupa cum era de a§teptat, i-a cerut sa-i spuna unde se aMmormantul, batranul I-a avertizat ca, a§a mumificat cum era,Nenoferkheptah nu era mort §i putea omori pe loc pe oricine ar fi

--I

-- - --..-- -- ~,--

92Zecharia Sifchin

indraznit sa ia cartea de la picioarelesale. Fara sa se inspaimante,Satni a plecat in cautarea mormantului. Oar acest~ nu putea fi ga-sit, deoarece se afla sub pamant. In clipa in care a ajuns in locul cupricina, Satni "a rostit 0 formula deasupra sa §i pamantul s-a des-chis, iar Satni a coborat in locul unde se afla cartea".

Inauntrul mormantului, Satni a vazut mumia lui Nenoferkhep-tah, a sotiei acestuia care-i era §i sora §i a fiului lor. Cartea, ce seafla intr-adevar la picioarele lui Nenoferkheptah ,,impra§tialuminaca un soare". Pe masurace Satni se indrepta spre ea, mumiasotieia inceput sa vorbeasca, avertizandu-Isa nu mai faca nici macar unpas. Ea i-a povestit lui Satni incercarile prin care a trecut Nenofer-kheptah atunci cand a plecat sa ia cartea, deoarece Thoth 0 dus-ese intr-o ascunzatoare, intr-o cutie de aur aflata intr-o cutie deargint aflata la randul ei intr-o serie de alte cutii, dintrecare ultimeleerau de fier ~i de bronz. Nenoferkheptah a ignorat toateamenintarile §i a depa§it toate piedicile, iar in cele din urma a gasitcartea §i a luat-o; §i din acest motiv au fost condamnatiamandoi deThoth sa traiasca pietrificati: de~i vii, erau ingropati; de§i eraumumificati, puteau vedea, auzi §i vorbi. Ea I-a avertizat pe Satni cablestemullui Thoth II va ajunge §i pe el daca atinge cartea.

Oar Satni trecuse prin atatea incercari, incat era hotarat sapuna mana pe carte. Cand a mai facut un pas spre ea, mumia luiNenoferkheptah a inceput sa vorbeasca. Exista un mod in care pu-tea sa intre in posesia cartii fara sa pogoare asupra sa mania luiThoth: trebuia sa joace §i sa ca~tigeJocullui cincizeci~i doi, numa-rul magic allui Thoth.

Satni a fost imediat de acord. A pierdut primul joc ~i a intratpartial in pamant. A pierdut §i jocul urmator, §i s-a afundat §i maimult. Cum ~ rAIlc::it~~tni.,i5 .,,.."'~... (..A"...I _.. _I:: __"'::., :_.:: :.:Ie care is-au intamplat dupa aceea, cum in cele din urma a dus-oinapoi in ascunzatoare, toate aceste intamplari alcatuiescrestul a-cestei legende stravechi.

Morala pove~tii era ca nici un om, oricat de invatat ar fi el, nupoate deslu§i mistereJePamantului, Soarelui, Lunii ~i planetelorfara acordul divinitatii; daca nu are permisiunea JuiThoth, Omul vapierde Jocullui cincizeci §i doi. $i va pierde chiar daca va incercasa afle secreteJedeschizandstraturile protectoare de metale §i mi-nerale ale pamantului.

.,

I

i


Noi credem ca acela§i zeu Thoth, alias Ouetzalcoatl, a aduscalendarullui cincizeci §i doi ~i toate celelalte cuno§tinte in Ameri-ca Centrala. Maya§ii din Yucatan ii spuneau Kukulcan; in regiuniledin Guatemala §i EI Salvador cu ie§ire la Pacific i se spunea Xiuh-tecuhtli; toate numele insemnau acela§i lucru: §arpelecu pene sauinaripat.

Arhitectura maya§a, inscriptiile, iconografia §i monumenteledin ora~ele abandonate Ie-au permis cercetatorilor sa urmareasca§i sa reconstruiasca nu doar istoria lor §i a conducatorilor lor, dar §ipe cea a conceptelor religioase aflate in schimbare. La inceputtemplele erau ridicate in varful piramidelor in trepte pentru a-I vene-ra pe §arpele cu pene, iar cerurile erau examinate in vederea sta-bilirii ciclurilor cere§ti fundamentale. Oara venit 6)vreme cand zeul- sau toti zeii cere§ti - a plecat. Ei nu au mai fost vazuti §i s-a pre-supus ca au fost inghititi de stapanul noptii, jaguarul; de aceea, in-cepand din acel moment imaginea marelui zeu era acoperita de 0masca de jaguar (fig. 37) din care §erpii, simbolul sau etern, incamai ie§eau.

Oar nu promisese Ouetzalcoatlca se va intoarce?Astronomii din jungla consult~u cu pasiune vechile scrieri.

Preotii au venit cu ideea ca zeitatile disparute s-ar intoarce daca Iis-ar jertfi inimile pulsande ale victimelor omene§ti.

Oar la un moment calendaristic crucial din secolul al noualeadupa Cristos, 0 profetie nu s-a implinit. Toate ciclurile s-au contopit§i nu au dus Janici un rezultat. $i astle', centrele ceremoniale §i 0-ra§ele inchinate zeilor au fost abandonate, iar jungla cea verde apus stapanire pe domeniul Zeilor §erpi.

f~ :-itt~\::1V""'m~~'1;I:~ ~~'.T~~) ':"' i"~_"-:"~~

Fig.37

- --.......

5Strainiide pestemariAtunci cand toltecii, sub comanda §efului lor Topiltzin-Quetzal-

coati au plecat din Tollan in anul987 dezgustati de grozaviile religi-oase de acole §i cautand un loc unde sa-§i poata venera zeii ca invremurile vechi, au ajuns in Yucatan. Ar fi putut gasi 0 noua patrieceva mai aproape, ar fi putut intreprinde 0 calatorie mai putin obosi-toare §i intalni triburi mai prietenoase. ~i totu§i, ei au ales sa stra-bata aporape 0 mie de mile, indreptandu-se spre un tinut de §es,

'fara rauri §i cu clima tropicala, diferit in toate privintele de allor. Nus-au oprit pana nu au ajuns la Chichen Itza. De ce? De ce trebuiasa ajunga la ora§ul sacru pe care maya§ii II abandonasera deja?Nu avem decat sa intrebam ruinele pentru a afla raspunsul.

U§oraccesibil dinspre Merida, capitala administrativaa penin-sulei Yucatan, Chichen Itza a fost comparat cu ora§ul Pompei dinItalia, unde, dupa inlaturarea cenu§eivulcanice sub care fusese in-gropat a ie§it la lumina un intreg ora§ roman, cu strazile §i caselesale, cu picturi murale §i graffiti. Aici trebuia data la 0 parte vegeta-tia junglei, insa vizitatorul avea sa primeasca0 dubla rasplata: 0 ca-latorie printr-un ora§ din "vechiul imperiu Maya" §i 0 imagine fidelaa ora§ului Tollan a§a cum locuitorii sai II vazusera ultima oara; de-oarece atunci cand toltecii au sosit la Chichen Itza, ei au construit§i au tot construit, transformand ora§ul dupa imaginea capitalei lorde atunci.

I """'VIV~" ~ltlU l;i;t alCI era 0 rmportantaa§ezareomeneascainca din primul mileniu inainte de Cristos. Cronicile din ChilamSalam atesta ca in anul 450 dupa Cristos era principalul ora§ dinYucatan. Atunci i se spunea Chichen, "Gura fantanii", deoarece u-nul dintre locurile sacre era 0 cenote sau 0 fantana sacra la careveneau pelerini din cele patru colturi ale lumii. Multe dintre rama§i-tele ace/ei epoci de dominatie maya§a se pastreaza in partea desud sau in "Vechiul Chichen". Acolo se gasesc cele mai multe din-ire edificiile descrise §i desenate de Stephens §i Catherwood, a-

I REGATELE PIERDUTE 95II

1I

I

I

vand nume romantice,cum ar fi Akab-Dzib (Sala§ulScrierii Oculte),Gradinita, Templul Pragurilor§i a§a mai departe.

Ultimii care au ocupat (sau mai bine zis au reocupat) ChichenItza inainte de venirea toltecilor au fost poporul itza, un trib desprecare unii cred ca se inrudeau cu toltecii, iar altii ca erau ni§te emi-granti din sud. Ei i-au dat locului numele pe care II are §i in ziua deazi, §i care inseamna "Gura fantanii lui Itza". ~i-au construit propri-ul centru ceremonialla nord de ruinele maya§e; cele mai faimoaseedificii, marea piramida centrala ("EI Castillo") §i observatorul (Ca-racol) au fost construite de ei - dupa aceea au fost cucerite §i re-construite de tolteci, atunci cand au recreat Tollan-ulla ChichenItza.

Descoperireaaccidentalaa unei porti Ii permitevizitatorului deazi sa intre in spatiul dintre piramida Itza §i piramida tolteca ce 0 in-cadreaza, §i sa urce scara anterioara catre sanctuarul Itza, undetoltecii a§ezasera 0 reprezentare a lui Chacmool §i a unui jaguar.Din afara nu se poate vedea decat structura tolteca - 0 piramida in6 niveluri (fig. 38) cu 0 inaltime de aproximativ 56 m. Este inchinata§arpelui cu pene, Quetzalcoatl-Kukulcan,§i II cinste§te nu doar cudecoratii care reiau motivul §arP.sluicu pene, dar §i prin incor-

Flg.38

...,

~---. '-


te scump: capitanul ei era decapitat. Placi de piatra decorate in ba-sorelief au fost puse de-a lungul zidurilor lungi, infati§Andscene dinjoc. Placa centrala de IAngazidul din partea de rasarit (fig. 39) incaiI mai arata pe capitanul echipei invingatoare (in partea stAnga)linAnd in mAnacapul decapitat al capitanului echipei invinse.

Acest sfAr§itdrastic sugereaza ca jocul nu insemna doar dis-tractie §i amuzament. 'c:-,;::

La Chichen Itza, ca §i ~ !~"'~ ,.y~ m:~,~

la Tula, erau cAteva 1Jj((fi ~\ . (lJ --=- ~~terenuri de joc, poate 'f, .) ~)I 11pentru antrenamente 'i;.I". ~ -'. "~ .1

sau partide mai putin "-,=,.importante. Terenul Flg.40principal era unic ca marime §i splendoare, §i importanta joculuicare se disputa aici era subliniata de prezenta a trei temple bogatdecorate cu scene de razboi, intAlniri mitologice,Arborele Vietii §i 0zeitate cu barba, care avea aripi §i doua coarne (fig.40).

Toate acestea, precum §i diversitatea §i nobletea jucatorilorde sAnge regal, ne indeamna sa credem ca acest important eveni-ment politico-religios avea un caracter intertribal, daca nu chiar in-ternational. Numarul de jucatori (§apte),decapitarea §efului echipeiinvinse, intrebuintarea unei mingi de cauciuc, toate par sa imite 0poveste mitologica din Popol Vuha unei lupte dintre zei, lupta dusasub forma unui joc cu 0 mingede cauciuc. In aceasta lupta erau an-gajati zeii §apte-Macao§i cei doi fii ai sai impotriva diver§ilor zei aicerului, incluzAnd aici Soarele, Luna §i Venus. Fiul invins §apte-Huanaphuera decapitat: IICapulIi era desprins de trup §i se rosto-golea, inima Ii era smulsa din piept". Oar,deoarece era un zeu, erar"' ,.IIIr- 1_ ,,: +x : , _1 %

porarea in structura a unor diverse aspecte calendaristice: de e-xemplu, pe fiecare fata a piramidei se gase§te 0 scara cu 91 detrepte, la care, daca se adauga "treapta" cea mai de sus sau plat-forma se obline numarulde zile dintr-un an solar (91 x 4 + 1 = 365).

o structura denumitaTemplul Razboiniciloreste copia fidela a. piramidei Atlantelor din Tufa, in toate privintele: amplasament, ori-

entare, scari, ornamente din piatra ce reiau motivul §arpelui cu pe-ne, decoratii §i sculpturi.

Ca la Tula (Tollan), in fata acestei piramide-templu, in parteaopusa a pietei se afla cAmpulpentru jocul cu mingea. Este un terenrectangular imens, lung de 164 m, cel mai mare din America Cen-trala. De-a lungul celor doua parti se ridica ziduri inalte; in centrulfiecaruia, la treizeci §i cinci de picioare de sol, se observa un inelde piatra decorat cu doi §erpi incolaciti. Pentrua cA§tigajocul, juca-torii trebuiau sa arunce 0 mingede cauciuc tare prin inele. in fiecareechipa erau §apte jucatori; echipa care pierdea platea un prel foar-

~r~\~~B~'~'~~~a~~~~..i'."I '

Fig.39

- - .o asemenea reinterpretare a evenimentelordivine inrudea 0-

biceiul toltec cu alte obiceiuri intAlnite in piesele religioase din Ori-entul Apropiat. in Egipt, dezmembrarea§i reinvierea lui Osiris eraureinterpretatein fiecare an intr-o piesa in care actorii, inclusiv fara-onul, jucau rolurile diver§ilorzei. in Asiria, 0 piesa complexa, jucatain fiecare an, relua 0 lupta dintre doi zei in care invinsul era execu-tat, numai pentru a fi apoi iertat §i readus la viata de Zeul din Ceruri.in Babilon, Enuma EIish,epopeea care descrie facerea sistemului

-.---

98Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 99

solar, era citita anual in cadrul sarbatorilorinchinate NouluiAn; ea descriecoliziuneacelesta care a dus la crearea Pamantului(a §aptea Planeta) sub forma decapitariimonstrului Tiamat de catre zeul babilon-ian suprem Marduk.

Mitul Maya §i reinterpretarea sa sefac ecoul "miturilor" §i interpretarilor dinOrientul Apropiat, parand sa fi pastrat ele-mentele cere§ti ale legendei §i simbolis-mul numarului 7 atunci cand se refera lapJanetaPamant. Este reprezentativ faptul

~~ ca, in imaginile maya§e §i toltece de-a' F--:41 lungul zidurilor terenului de joc unii juca-

Ig. tori au asupra lor emblemeca Discul Soa-relui, iar allii 0 stea in §apteco/luri (fig. 41). Faptulca acesta era unsimbol ceresc §i nu 0 emblema intamplatoare este confirmat, dupaparerea noastra, de faptul ca in alte parti din Chichen Itza se repe-ta imaginea unei stele in patru colluri in combinalie cu simbolul"opt" pentru planeta Venus (fig. 42 a), §i ca in alte locuri din nord-vestul peninsulei Yucatan perelii templelor erau decorali cu sim-bolul stelei in §asecolluri (fig. 42 b).

Infali§area plan-etelor ca stele cu collurieste un lucru atat de 0-

.bi§nuit, incat avem ten-dinla sa uitam cum a a-parut acest obicei: ca

multe alte lucruri, a apa-. ,..u II I '-'''''I 'lOt . I 1t;'-'cU IU

de la ceea ce afJaserade la nefi/im, sumerieniinu numarau planetelea§a cum facem noi as-tazi, de la Soare inspreexterior, ci invers. Ast-fe/, Pluto era prima pla-

neta, Neptun a doua, Uranus a treia, Saturn a patra, Jupiter acincea, Marte a §asea, Pamantula §aptea, iar Venus a opta. Expli-calia oferita in general de oamenii de §tiinla privind numararea deciUremaya§i§i tolteci a lui Venus ca a opta planeta este ca Paman-tului ii trebuie opt ani (8 x 365 = 2.920 zile) sa repete 0 aliniere sin-odica cu Venus dupa cinci orbite ale lui Venus (5 X 584 = 2.920zile). Dar in acest caz" Venus ar fi trebuit sa fie planeta numarul"Cinci", iar Pamantul, planeta "Opt".

Metoda sumeriana ni se pare mult mai eleganta §i mai pre-eisa, §i sugeram ca reprezentarile maya§e .§i toltece erau fideIeiconografiei din Orientul Apropiat; deoarece, dupa cum se poatevedea, simbolurile gasite la Chichen Itza §i in alte zone din Yucatansunt cvasi-identice cu cele prin intermediul carora se reprezentaudiverse planete in Mesopotamia(fig. 42 c).

Simbolul stelei cu colluri, ca in Orientul Apropiat, este utilizatdin ce in ce mai mult pe masura ce inaintam spre nord-vestul pe-ninsulei Yucatan §i coasta.Acolo s-a gasit 0 sculpturaremarcabila, intr-un locdenumit Tzekelna; astazieste expusa la muzeul Me-rida. Sculptata dintr-un blocde piatra uria§, de carespatele statuii inca mai es-te lipit, ea infali§eaza unbarbat cu trasaturi darze,care probabil poarta uncoif. Este imbracat cu un'II.\ ,..,.,~I"'I+ rootrAn""i+ ",in ~1"\1'7i

Sub bralul indoit line un 0- Fig.43 Fig.44biect pe care muzeul II pre-zinta drept "forma geometrica a unei stele in cinci colluri" (fig. 43).De curele ii atarna pe abdomenun dispozitiv circular misterios; cer-cetatorii cred ca acest dispozitiv II identifica pe purtator ca fiind Zeual Apelor.

La Oxkintok, un §antier din apropiere, au fost descoperitesculpturi impunatoare ale unor zeitali, taiate din blocuri masive de

Fig.42

-- -

-. 1~r.- ~=-:-,c -~- ~- ",-"'

100 Zecharia Sitchin

piatra; arheologii presupun ca ar fi fost folosite drept coloane desus1inerein temple. Unul dintre aceste blocuri (fig. 44) pare a fi re-plica feminina a statuii descrise mai sus. Acest ve§mant din solzi a-pare la mai multe statui §i statuete din Jaina, 0 insula aflata in largulpartii de nord-vest a Yucatan-ului, unde existase candva un templuie§it din comun.

Insula fusese folosita drept cimitir deoarece, potrivit legende-lor, era locul de veci allui Itzamna, zeul poporului Itza - un marezeu de demult, care ajunsese la larmul ei cu mare greutate, veninddin mare, §i al carui nume insemna "EI a Carui Casa este Apa".

Toate aceste scrieri, legende §i credinle religioase indica go1-ful peninsulei Yucatan drept locul unde 0 zeitate sau un om zeificata debarcat, punand bazele unei a§ezari civilizate in aceste locuri.Toate aceste legende, toate aceste amintiri colective trebuie sa fireprezentat motivul pentru care toltecii au venit pana in Yucatan,mai exact pana in Chichen Itza, atunci cand au plecat in cautareapuritalii §i reinvierii credin1elorlor de odinioara;0 intoarcere in loculunde a inceput totul §i unde Zeul se va intoarce din nou, venind depeste mari.

Principalul punct de veneralie a lui Itzamna§i Quetzalcoatl, §ipoate §i a amintirii lui Votan era Sacra Cenote din Chichen Itza - 0

fantana uria§a de la care Chichen Itza §i-a luat numele.Situata chiar la nord de piramida principala §i unita de piala

ceremoniala printr-o lunga §osea ceremoniala pavata, fantana areastazi 0 adancime de §aptezecide picioare pana la nivelul apei, §iinca 0 suta de picioare de apa §i mal.Gura fantanii, de forma ovala,este lunga de aproximativ 75 m §i lata de 51. Exista dovezi potrivitcaroraar fi fost extinsaartificial§i ca odinioara0 scar:i r.nhnr~ in:.: :,,;... ,-co ~UI eI IelllieU III Inca se mal pot vedea urmele unei platfor-me §i ale unui altar; Acolo, potrivit episcopului Landa, se lineauritualuri pentru zeul apei §i al ploilor, erau aruncate fecioare pentrusacrificii, iar credincio§ii, venili de peste tot aruncau ofrande preli-oase, in special din aur.

1n1885 Edward H. Thompson, care devenise faimos in urmaunui tratat intitulat AtlantisNota Mytha fost numit consul americanin Mexic. 1nscurt timp a cumparat pe §aptezeci §i clnci de dolari 0


I

\

I!

suta de kilometripatra1ide jungla, teritoriu pe care se aflau !ji ruine-Ie ora§ului Chichen Itza.Acolo, la ruine, §i-a facut casa §i a organi-zat pentru muzeul Peabodyde la Universitatea Harvard scufundarisistematice in fantana pentru a recupera jerftele aduse candva.

Nu au fost gasite decat vreo patruzeci de schelete umane; darscufundarile au scos la iveala mii de obiecte valoroase de arta.Peste 3.400 dintre acestea erau din jad, 0 piatra semiprelioasafoarte preluita de maya§i §i de azteci. Printre obiecte se mai aflau

a

Flg.45 c

§i margele, be1iga§epentru nas, cercei, nasturi, inele, pandantive,globuri, discuri, efigii, figurine. Peste 500 de obiecte aveau gravatereprezentari de animale §i oameni. Dintre ace§tia, unii purtau inmod clar barba (fig.45 a, b), la fel ca in reprezentarilede pe zidurileterenurilor de joc (fig. 45 c).

C': __: :1: :.._ : 1- -8_ __.I._I --1 1- -~ _.. _0 _ .~ "-

fala. Sute dintre ele eraLi din aur, cateva din argint §i cupru - des-coperiri semnificativeintr-o peninsulalipsita de orice metale.

Unele dintre aceste obiecte erau din cupru aurit sau aliaje decupru, inclusiv bronz §i presupuneau 0 maiestrie metalurgica ne-cunoscuta pe pamanturilemaya§e, sugerandca obiectele fuseseraaduse din alte 1inuturi.Cea mai tulburatoare a fost insa descoperi-rea unor discuri din cositor pur, un metal care nu se poate gasi instare pura §i care nu se ob1inedecat printr-o rafinare complexa a

-- - - -- --


a

III

'jII

b

pe diver§icercetatori sa-i considere fenicieni sau"evreicalatori", care probabil se ratacisera§i fus-esera aruncaii de curenIii Atlanticului pe Iar-murile peninsulei Yucatan, participanii la expe-diIiile maritime pe care regele Solomon §i regelefenician Hiram Ie-au organizat Tnjurul Africii Tncautare de aur prin anul1 000 Tnaintede Cristos;sau, cateva secole mai tarziu, cand fenicienii aufast aiungaii din ora§ele lor port din estul Medit-eranei, au TnfiiniatCartagina §i au navigatTnspreAfrica de Vest.

Indiferent cine ar fi fast ace§ti navigatori §icare ar fi fast timpul de traversare sugerat,cerce-tatori universitaricu renume scot din cauza cricenoliune de traversare deliberata. Ei afirma cabarbile fie sunt false §i ca idienii Tn§i§i§i le-ar fipus, fie ca ace§tiasunt simpli supravieIuitoriai u-nor naufragii. Evident, primul argument, (prezen-tat cu multa seriozitate de cercetatori de presti-giu) atrage dupa sine Tntrebareafireasca: daca Fig.47indienii Ii imitau pe alIi oameni cu barba, atuncicine erau aceia?

Nici explicaiia referitoare la supravieIuitorii unor naufragii nusta Tnpicioare. TradiIii1elocale, precum legenda lui Votan, vorbescdespre calatorii repetate, despre explorari urmate de colonizare §iTnfiiniareade ora§e. Marturiilearheologicenuconfirma teoria cator-va supravieIuitoriaruncaii pe un singur Iarm. Oamenii cu barba, Tndiferite ipostaze §i Tmprejurari,au fast TnfaIi§aIiTnlocuri de pe totw~r-':":~:'__M+"; ,:,nlfllilliMAxie.Tnloeuri din interior §i ehiar Tn10-euri foarte Tndepartatedin sud, precum coaSla r-aI;IIII;UIUI.I~" ,,~:::zaIi, nici mitologizali, ci reprezentaii ca ni§te persoane Tncarne §ioase.

Uneledintre cele mai graitoare exemple ale unor astfel de re-prezentariau fast gasite TnVeracruz (fig. 48, a, b). Oamenii pe ca-re Ii imortalizeazasunt identici cu demnitarii semitilor din vest luaiiprizonieride faraonii egipteni Tntimpul campaniilor lor din Asia, a§acum sunt Tnfati§aIide TnvingatoriTninscripIiilelor comemorative de

minereurilor - minereuri care, de altfel, lipsesc cu desavar§ire din A-merica Centrala.

Printre obiectele de metal, lucrate cu a arta extraordinara,seaflau numero§i clopolei, obiecte rituale (ce§ti, bazine), inele, dia-deme, ma§ti, ornamente §i bijuterii, sceptre, obiecte a caror Tntre-buiniare nu se cunoa§te §i, cele mai importante, discuri pe caresunt gravate sau lucrate Tnrelief scene de lupta. Oameni Tmbracaii

Flg.46

Tndiverse ve§minte §i avand trasaturi diferite se TnfruntaTnpre-zenta unor §erpi tere§tri sau cere§ti sau a Zeilor Cerului. Eroulvic-torias sau dominant este Tntotdeaunareprezentatcu barba (fig.46).

Este limpede ca ace§tia nu erau zei, deoarece Zeii Cerului"".1170ii c:omi Ar~'IIJreorezentatiseparat.Alte figuriaseman~itoare,diferite de Zeul Cerului cu aripi §i cu barba {JIg.4U}apar UlltllltllU-rile lucrate pe pereIii §i coloanele din Chichen Itza, Tmpreunacu alIieroi §i razboinici, ca acesta cu barba sa lunga §i Tngusta,pe careunii I-au poreclit "Unchiul Sam" (fig. 47).

Identitatea acestor oamenicu barba ramane un mister; se §tieTnsacu sigurania ca nu erau indieni, deoarece ace§tia nu au pilozi-tate faciala §i nu-§i lasa nici barba. Atunci cine erau ace§ti straini?Trasaturile lor "semite" sau mai degraba mediteraneene (§i maiclare pe obiectele de argila pe care sunt TnfaIi§aIi)i-au determinat

104Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE

. pe peretiitemplelor(fig.49).De ce §i cand au ajuns ace§ti

navigatori mediteraneeni TnAmericaCentrala? Indiciile arheologice suntconfuze, deoarececonduc Tnspre0 e-nigma imposibil de rezolvat:olmedi §ioriginea lor, din cate se pare Africaneagra; deoarece, a§a cum se vedeTnmulte reprezentari - printre care §iaceasta din Alvarado, Veracruz (fig.50) - oamenii cu barba §i olmecii seTntalniserafata Tnfata Tnacelea§i 10-curi §i Tnacela§i timp.

Fig.48 ~ ~intre toate_vechilecivilizatii ?inAmerica Centrala, cea a olmeclloreste cea mai veche §i cea mai miste-

rioasa. Toate sursele 0 indica drept Civilizatia Mama copiata §iadaptata de toate celelalte. A aparut pe coasta golfului Mexic la Tn-ceputul celui de-al doilea mileniu Tnaintede Cristos ; Tnjurul anului1200 (sau 1500,dupa unii) Tnaintede Cristos era TnpUnadezvolta-re, dupa cum 0 demonstreaza aproximativ 40 de §antiere arheolo-gice. S-a raspanditTntoate directiile §i mai ales spre sud §i §i-a pusamprenta asupraAmericii Centrale Tnjurul anului 800 dupa Cristos.

Primul sistem de scriere cu gUfe din America Centrala §iprimul sistem de numarare folosind puncte §i bare apar Tntinutulolmec. Primele inscriptii calendaristice pe baza.Numaratorii lungi,folosind ca data depomire enigmaticul an r~. 1 J:2\;j 11;j mamtede Gris-tos; primele sculpturicu adevarat magnifice§i monumentale; pri-ma utilizare a jadului;primele reprezentariale unor arme manua-Ie sau ale unor unelte;primeJe centre cere- Flg.49

moniale; primele orientari cere§ti - toateapartin olmecilor. Nu e de mirare ca, fiind"primii" Tnatatea domenii, unii oameni de§tiinta (precum J. Soustelle, The Olmecs)au comparat civilizatia olmecadin AmericaCentrala cu cea sumeriana din Mesopota-mia, responsabila pentru toate "primele"lucruri savar§ite TnOrientul Apropiat. Ase-menea sumerienilor, olmecii apareaubrusc, fara un precedent sau 0 perioadaanterioara de progres gradual. in textelelor, sumerienii afirmau ca civilizatia lor esteun dar al zeilor, zei care poposeau pe Pa-mant §i puteau goni prin ceruri, fiind de a-ceea reprezentati sub forma unor fiinteTnaripate (fig. 51a). Olmecii dadeau glas"miturilor" lor Tnsculptura, ca Tnaceastastela din Izapa (fig. 51b) unde un zeu Tna-ripat II decapiteaza pe altul. Povestea Tnpiatra seamana izbitor cu 0 reprezentaresumeriana (fig. 51c)

Cine erau autorii acestorfapte? Li se spunea Olmeca ("Oame-nii de cauciuc") deoarececoasta golfului unde traiau era cunoscutapentru arborii sai de cauciuc. Erau de fapt 0 enigma - straini pe unpamant strain, straini veniti de peste mari, oameni care nu aparti-neau unui cu totul alt tinut, ci §i unui alt continent. intr-o zona decoasta mla§tinoasaunde piatra este rara, ei au creat §i au lasat Tnurma lor monumentede piatracare uimesc pana Tnziua de azi; din-tre acestea, cele mai uluitoaresuntcele care II InTall§eazape olme-ci Tn§i§i.

Unice din toate punctele de vedere sunt capetele de piatra u-ria§e sculptate cu incredibila maiestrie §i cu unelte necunoscute,care Ii,Tnfati§eazape §efii olmeci. Primul care a vi3zutun astfel decap gigantic a fost J.M. Melgary Serrano la Tres Zapotes, in statuiVeracruz. L-a descris TnBuletinul Societatii de Geografie §i Statis-tica (Tn1869)ca pe 0 "opera de arm... 0 sculptura magnifica care,oricat de incredibil ar parea, TnfaV§eazaun etiopian". Desenele fa-

-.J------...--

Fig.50

105

I

iI

I

II

I

...,


cute reproduceaucu fidelitatetrasaturile negroide caracte-ristice ale chipului (fig. 52).

Existenta acestor cape-te de piatra uria§e a fost con-firmata de cercetatorii din Eu-ropa Occidentala abia in1925, cand 0 echipa de arhe-ologi de la Universitatea dinTulane, in fruntea careia seafla Frans Blom a gasit "par-tea de sus dintr-un cap u'ria§care se afundase mult inpamant" la La Venta, langacoasta golfului in statui Ta-basco. Atunci cand capul a

Fig.51 fost dezgropat in intregime(fig. 53), masura 2,4 m inalti-

me, avea 0 circumferinta de 6,3 m §i cantarea in jur de douazeci §ipatru de tone. Incontestabil,reprezinta un negruafrican care poartaun coif special. Cu timpul, in La Venta au fost descoperitemai mul-te capete de acest fel, fiecare infati§and un individ distinct, cu pro-priul sau coif diferit de al celorlalti, dar cu acelea§icaracteristici ra-sia/e.

Cinc;capete uria§esimilare au fost descoperitein 1940 laSanLorenzo, 0 a§ezare olmeca aflata la §aizeci de mile la sud-vest de

La Venta, de 0 echipa de arheologi condusa ~.~~,~~~~.w~~tirli~~ ?i P.~iI~pDrucker. Ech~- £>~t"'~.WJ:~.--'- __ _11"_",conduse de Michael D. Coe, au descoperitalte capete. Datarea cu carbon le-a situat injurul anului 1200 inainte de Cristos. Aceastainseamna ca materia organica (in specialcarbune) gasita in acest loc are aceasta ve-chime, dar a§ezareaca atare §i monumente-Ie pot fi mai vechi. Arheologul mexican Igna-cio Bernal, care a gasit alt cap la Tres Flg.52

Zapotes dateaza acestesculpturi gigantice in anul1500 inainte de Cristos.

Pana astazi au fostgasite §aisprezece astfelde capete, cu 0 inatime dela 1,5 la 3 metri, §i 0 greu-tate de pana la douazeci sicinci de tone. Oricine ar fifost cel care le-a sculptat,avea intentia sa mai sculp-teze, deoarece langa cape-tele finisate s-a gasit 0 ma- Flg.53re cantitate de "materie pri-ma" - blocuri mari de piatra taiate §i §Iefuite intr-o forma rotunda.Pietrele de bazalt, §Iefuite§i ne§lefuite,fusesera aduse de la sursalor in locul respectiv pe 0 distanta de aproximativ §aizeci de milesau chiar mai mult, prin jungla §i mla§tini. Modul in care au fast ta-iate, transportate §i in cele din urma sculptate §i inaltate in desti-natiile respective aceste blocuri uria§e de piatra ramane un mister.in orice caz, este limpede ca 01-mecilor Ii se parea foarte impor-tant sa-§i cinsteasca §efii inacest fel. Dintr-o galerie de por-trete alcatuita din cateva dintreaceste capete se observa cu u-§urintaca toti ace§tioamenieraude origine africana, dar aveau

REGATELE PIERDUTE

.- I:...:::.~: :: _. "",if. n.i "'if~_r -. -

rite (fig. 54).Scenele de intalnire grava-

te pe stelele de piatra (fig. 55a)§i pe alte monumente (fig 55b) iiinfati§eaza pe olmeci ca pe ni§teoameni inalti, bine claditi, cu 0constitutie atletica - adevarati"giganti", fara indoiala, pentru

I-'-

107

.~

Flg.54


ab

Fig.55

indiemi ba§tina§i. Nu putem presupuneca avem de-a face doar cucativa §efi in locul unei intregi populatii de origine africana, inclu-zand'barbati, femei §i copii, deoarece olmecii au lasat in urma lor,risipite pe tot teritoriul Americii Centrale care leaga golful de coas-ta Pacificului sute, daca nu chiar mii de reprezentari. in sculpturi,blocuri de piatra cioplite, basoreliefuri, statuete, dar §i pe obiectelede jad §i pe efigiile de aur din fantanasacra de la Chichen Itza-pes-te tot vedem acelea§i fete africane.

Le vedem in egala masura pe numeroasele obiecte de tera-cota gasite din Jaina (cuplu de indragostiti) pana in zonele din cen-trul §i nordul Mexicului; reliefurilede la EITajin infati§eaza chiar ju-catori cu mingea. in figura 56 sunt prezentate cateva dintre acesteobiecte. Unele obiecte din teracota (fig. 57a) §i numeroase sculp-turi din piatra Ii arata tinand in brate bebelu§i - un gest care trebuiesa fi avut 0 semnificatie speciala pentru ei.

A§ezarile unde au fost gasite capetele uria§e §i alte reprezen-tari ale olmecilor sunt la fel de misterioase; marimea lor, suprafata

..i ,,1.1;rlirilo C!llnt mi!irh Irii

~

wale activitatii unor colo-ni§ti organizati, nu ale u-nor simpli musafiri nau-fragiati. La Venta era 0mica insula in largulcoastei mla§tinoase,ca-re a fost remodelataarti-ficial, acoperita cupamant §i organizata

....,_........

. -.

"<: ",."'.' .

... .:.,1. ~ ,~.,,""::.i ~

Fig.56

- --

'J


conform unui plan conceput dinainte. Edificii importante. printrecare §i 0 neobi§nuitapiramida "conica", movileascutite §i circulare,cladiri, curti pavate, altare, stele §i alte constructii ridicate de manaomului au fost dispuse cu precizie geometrica de-a lungul unei axenord-sudcu 0 lungime de aproximativ trei mile. intr-un loc unde nuse gaseau pietre, s-a folosit 0 mare varietate de pietre -fiecare pen-tru un anume scop - pentru cladiri, monumente §i stele, de§i toatetrebuiau transportate pe distante mari.

Doar pentru piramida conica trebuiau aduse §i depozitatepeste un milion de picioare cubice de pamant. Efqrtul fizic depusera considerabil. De asemenea, erau necesarecuno§tinte avansa-te de arhitectura §i constructii din piatra, pentru care nu exista unprecedent in America Centrala;era evident ca acestecuno§tinte fu-sesera dobandite in alta parte.

Printre descoperirile extraordinare de la La Venta se numara§i 0 ingraditura dreptunghiulara inconjurata sau protejata de coloa-ne de bazalt (acela§i material din care fusesera sculptate capeteleuria§e). ingraditura adapostea unsarcofag de piatra §i 0 cameramortuara dreptunghiulara, la ran-dul ei prev3zuta cu un acoperi§ §iinconjurata de coloane de bazalt.inauntru se aflau cateva scheletea§ezate pe 0 platforma joasa. A-ceasta descoperire unica, inclu-

zand sarcofagulde piatra, pare sa F' 57fi constituit modelul pentru cripta Ig.la fel de neobi§nuitaa lui Pacal de la Palenque. in orice caz, per-u'::---:- -.. rn <:'0 fnlnC!I'>::I1I hlnclJrile mari de piatra, chiar dacatrebuiau aduse de departe, la construirea monumentelor,a SCUlplU-rilor comemorative §i a mormintelor trebuie sa ne serveasca dreptindiciu pentru stabilirea originii enigmatice a olmecilor.

o alta descoperire la fel de tulburatoare a fost facuta la LaVenta; s-au descoperit sute de obiecte de arta din jad rar, printrecare §i topoare neobi§nuite din aceasta piatra semipretioasa carenu se gase§tein zona. Pentru a adanci §i mai mult misterul, toateau fost ingropate in mod deliberat in §anturi lungi §i adanci; aceste


§anturi erau la randullor umplute cu straturi de argila, diferite intreele ca fel §i culoare - mii de tone de pamant adus de la diverse dis-tante. De necrezut, dar aceste §anturi erau pavate pe fund cu miide placi de serpentina, alta piatra semiprelioasa de culoare verde-albastruie. S-a presupus ca §anlurile fusesera sapate pentru a as-cunde prelioasele obiecte de jad; dar podeaua de serpentinaputeasugera §i ca au fost sapate mai inainte, pentru un scop complet di-ferit, dar au fost intrebuintate pentru depozitarea unor obiecte demare valoare, precumtopoarele rare, 0 data ce nevoiapentru aces-te obiecte (§i pentru §anluri) a incetat. Nu incape nici 0 indoiala caa§ezarile olmece au fost abandonate pe la inceputul erei cre§tine§i ca olmecii au incercat chiar sa ascunda cateva dintrecapetele u-ria§e. Oricine ar fi fost cei care au incercat sa intre in a§ezari maitarziu, aveau intentii du§manoase, deoarece unele capete au fost.rasturnate de pe socluri §i rostogolite pana in mla§tini, iar altelepoarta semne de mutilare.

o alta enigma din La Venta: in §anluri au fost descoperite 0-glinzi concave din minereuricristalizate de fier (magnetita§i hema-tita), perfect modelate §i §Iefuite.Dupa numeroasestudii §i experi-mente efectuate la Smithsonian Institute din Washignton D.C. cer-cetatorii au tras concluzia ca oglinzile ar fi putut fi folosite pentru afocaliza razele soarelui, pentru a aprinde focul sau "in scopuri ritu-ale" (modul cercetatorilor de a spune ca nu §tiu la ce era folosit unobiect).

Cea din urma enigma de la La Venta este a§ezarea insa§i,deoarece este orientata cu precizie pe 0 axa nord-sud inclinata cu8 grade fata de nord. Mai multe studii au demonstrat ca aceastaorientare era deliberata §i fusese efectuata pentru a pemite ob-servalllle a5IronU"IIt;~, f..IJUUCtUIl t;11Ii11 UIII VdllUI ~lIdIlIlU'C'1 \,UIII\,'C'

ale carei margini proeminente ar fi putut servi ca indicatori de direc-lie. Un studiu.special efectuat de M.Popenoe-Hatch (Papers on 01-

" mec and MayaArchaeology no. 13, Universitatea din California)conchidea: "genul de observalii efectuate la La Venta in anul 1000iflainte de Cr:istostrimite la 0 masa de cuno§tinte insu§itecu un mi-leniu inainte... A§ezareaLa Venta §iarta sa din anul1000 inaintede Cristos pa~sa ra~ecteo tr~diliecare" se bazeaza in mare partepe traiectoriile meridi~ne~Ie".:ste'el()r'care"i§ifacea~ aparitia la sol-

,) ", -"

- -


stitii §i echinoclii in jurul anului 2000 inainte de Cristos."Daca La Venta dateaza din 2000 inainte de Cristos, atunci ea

este cel mai vechi "centru sacru" din America Centrala, mai vechidecat Teotihuacan, exceptandmomentul istoric in care doar zeii 10-cuiau acolo. $i este posibil ca nici acest an sa nu reprezinte data e-xacta a sosirii olmecilor de peste mari, deoarece Numaratoarealunga incepe din anul 3113 inainte de Cristos; dar ofera 0 idee a-supra avansului pe care iI delinea civilizatia olmeca fata de faimoa-sele civilizalii maya§a §i azteca.

La Tres Zapotes, a§ezare ale carei inceputuri au fost situatede arheologi intre 1500-1200 inainte de Cristos, constructiile depiatra sunt raspandite peste tot (de§i piatra este rara aici): terase,scari, movile care odinioara ar fi putut Ii piramide. Cel putin alte opta§ezari au fost identificate pe 0 raza de 24 kilometri in jurul locali-tatii Tres Zapotes, ceea ce demonstreaza ca era un centru incon-jurat de a§ezari-satelit. Pe langa capete §i alte monumente sculp-tate, aici au mai fost dezgropate §i cateva stele; una dintre ele("Stela C") are inscriplionata 0 data in Numaratoarea lunga:7.16.6.16.18, care echivaleazacu anul31 inainte de Cristos, ates-tand prezenta olmecilor in zona la acea vreme.

La San Lorenzo vestigiile olmece constau din constructii, mo-vile §i diguri, intre care se alia iazuri artificiale. Partea centrala a a-§ezarii era construita pe 0 platformaimprovizatade aproximativ 2,7km2,ridicata cu 55,5 m deasupra terenului inconjurator - un proiectcare umile§te multe construclii moderne. Arheologii au descoperitca iazurile erau legate printr-un sistem de conducte subterane "alcaror rost sau functie nu se cunoa§te inca".

Descrierea a§9zarilor olmece poate continua la nesfar§it -pa-. . I ". ~._~ i C""'_+_ +"'+ ""'"' I~nl"t';

IIQ "' \AIII ""\.01 w'"---y ... ,_.; I ._

arta monumentala §i edificii din piatra se gasesc §i zeci de movile§i de marturii ale unor lucrari de pamant planificate.

Lucrarile din piatra, din pamant,§anturile,iazurile, conductele,oglinzile, toate acestea trebuie sa fi avut §i un alt rost, chiar dacacercetatorii nu I-au putut deslu§i inca. Insa§i prezenta olmecilor inAmerica Centrala trebuie sa fi avut un rost - in afara cazului in carese adopta teoria naufragiatilor supravieluitori, la care noi nu sub-scriem. Istoriciiazteci ii considerape cei pe care i-au poreclit olme-


ca urma§ii unui popor dinvechime care nu vorbealimba nahuatl-prin urmare,un popor, nu cativa indivizi- §i care a pus bazele celeimai vechi civilizatii dinMexic. Marturiile arheolog-

F" 58 ice vin in sprijinul acestei a-Ig. firmatii §i descriu a zona de

colonizare §i influenta olmeca ce i§i are baza in zona "metropoli-tana" din Golful Mexicului, unde La Venta, Tres lapotes §i SanLo~enzoformau un triunghi central, §i se extinde spre sud, respec-tiv spre coasta Pacificului din Mexic §i Guatemala.

Speciali§ti in lucrari de pamant, in prelucrarea pietrei, sapatoride §anturi, de canale de apa, fabric anti de oglinzi - ce cautau ace§tiolmeci, atat de invatati, in America Centrala? Stelele ii infati§eazaie§ind din "altare" care reprezinta intrari in adancimile painantului(fig. 58), sau in pe§teri, tinand in mana un impresionant numar deunelte, cum se observa de pe aceasta stela din La Venta (fig. 59)in care se pot distinge oglinzile enigmatice prinse de coifurilelucra-torilor.

Toate aceste aptitudini, toate aceste reprezentari §i unelte nedetermina sa tragem urmatoareaconcluzie: olmecii erau mineri 50-siti in Lumea Noua pentru a extrage met-ale pretioase - poate aur, poate alte min-erale rare.

Legendele despre Votan, care po-menesc de tuneluri sapate prin munti, vinIII "'tJ'IJ"IUI <1\,"''''1'''' \,UII\,IULII. L.<1 1"'1, lafollUI

ca printre Vechii lei imprumutati de po-porul Nahuatl de la olmeci se afla §i zeulTepeyolloti, ceea ce inseamna "Inim~Muntelui". Era un leu al Pe§terilor cubarba; templul sau trebuia sa fie din pia-

. tra §i sa fie de preferinta construit in inte-riorul unui munte. Glifa sa era un muntespintecat; era infati§at (fig. 60 a) tinand

in mana a unealta, un a-runcator de flacari - la felca cel descoperit la Tula!

Teoria noastra, po-trivit careia aruncatorulde flacari vazut aid (tinutde Atlante §i infati§at pea coloana) era probabilutilizat pentru a taia prinpiatra, nu doar pentru asculpta in ea, este confir-mata de un relief in pia-tra cunoscut sub numelede Daizu nr. 40, dupa a-§ezarea din Valea Oaxa-ca din Mexic, unde a fastdescoperit. Pe acest reli-ef se distinge cu claritatea persoana inchisa intr-un spatiu ingust care in- Fig.GOdreapta aruncatorul deflacari spre zidul din fata sa (fig. GOb)."Diamantul" de pe peretesemnifica probabil un mineral; este un simbol care nu a fast incadescifrat.

A§a cum atesta numeroase reprezentari,enigma olmecilor "a-fricani" este strans legata de cea a oamenilor cu barba din estulMediteranei.Ace§tiaerau reperzentati pe monumenteledin toate a-§ezarile olmece, in portrete individuale sau in scene de grup. Tn~ . ,.. , ," . --moa SeIlUIIIIl,;CtllV, Ullt::n:: UIIIUQ avv~L,,", 111""""1111 1.'3' -- --

vand lac in pe§teri;una dintre ele, de la Tres lapotes (fig. 61) pre-zinta chiar un servitorcare lumineaza cu ajutorul unei lanterne (in-tr-o perioada cand se presupune ca nu se utilizau decat tortele). 0stela nu mai putin uimitoarede la Chalcatzingo(fig. 62) infati§eazaa femeie "caucaziana"utilizand ni§te echipamentedestul de sofis-ticate; la baza stelei, mai sus mentionatul diamant. Totul vorbe§tedespre a legatura cu mineralele.

Sa fi venit oamenii cu barba mediteraneeni in America Cen-Fig.59


trala in acela§i timp cu olmecii africani?Erau aliati, se ajutau - sau dimpotriva,erau du§mani, pornili in cautarea acelo-ra§i metale§i minereuripretioase? Nimeninu poate spune cu siguranta, dar noi cre-dem ca olmecii africani au ajuns primii, iarcauzele sosirii lor trebuie cautate in aceamisterioasa data de la care incepe Nu-maratoarea lunga - 3113 inainte de Cris-tos.

Indiferentcand §i de ce au fost stabi-lite aceste relatii, ele par sa fi avut un sfar-§it framantat.

Fig.61 Cercetatorii s-au intrebat carui faptse datoreaza, in toate a§ezarile olmece,

aceIe marturii ale unor actuni de distrugeredeliberata: monumentemutilate, inclusiv capetele uria§e,obiecte de arta sfaramate, mon-umente rasturnate - actiuni violente§i parca ghidate de 0 dorinta derazbunare. Distrugerile par sa se fi produstreptat; se pare ca a§ezarile olmeceau fostabandonate in timp: mai intai a fost a-bandonat vechiul "centru metropolitan" delanga golf, in jurul anului 300 inainte deCristos, iar mai tarziu §i alte a§ezari dinsud. Am pomenit mai sus despre 0 inscrip-tie purtand 0 data echivalenta cu anul 31inainte de Cristos la Tres Zapotes; aceasta: :_4:_ x ;( ""._,.._,..111 "',..,n;:;..';C'i_

. ~ . .

re a centrelor olmece, urmat de distrugeriplil)e de razbunare, a durat cateva secole,pe masura ce olmecii plecau din tot maimulte a§ezari, indreptandu-se spre sud.

Reprezentariledin acea perioada agi-tata §idin zona de sud a teritoriuluiolmec iiinfali§eaza din ce in ce mai mult in calitatede razboinici, purtand ma§ti infrico§atoarede vulturi sau jaguari. 0 astfel de sculpturain piatra din zonele de sud arata. trei

Fig.62


razboinici olmeci (dintre care doi cu ma§ti de vultur) cu sulile inmaini. Reprezentarea infati§eaza §i un prizonier gol, care arebarba. Din reprezentare nu se inlelege clar daca olmecii il ame-ninla pe captiv sau tocmai il salveaza. Astfel, intrebarea daca olme-cii africani §i oamenii cu barba mediteraneeni se aflau de aceea§iparte a baricadei, atunci cand vremurile au nimicit prima civilizaliea Americii Centrale, ramane fara raspuns.

Ei par sa fi impMa§it, totu§i, aceea§i soarta.

La 0 a§ezare foarte interesanta de pe coasta Pacificului, Mon-te Alban - ridicata pe un §ir de platforme improvizate §i presaratacu .structuri neobi§nuite cu rol de observator astronomic - se aflazeci de lespezi de piatra unite intr-un fel de zid comemorativ, pe ca-re se afla gravate imagini ale olmecilor africani in pozitii contorsio-nate (fig. 63). Multa vreme Ii s-a spus Danzantes, "dansatorii"; darcercetatorii sunt astazi de acord ca lespezile infali§eaza de fapt tru-purile goale ale olmecilor mutilati -dincatesepareuci§iin urmau-nei revolte a indienilor locali. Printre trupurile olmecilor se afla §i celat unui om cu barba, cu nas semit (fig. 64), care a avut aceea§isoarta.

Despre Monte Alban se cr..edeca a fost 0 a§ezare din anul1500 inainte de Cristos §i un ora§ important din 500 inainte de Cris-tos. Astfel, in doar cateva secole de glorie, fondatorii sai au sfar§itmutilati §i comemorali pe lespezi de piatra -victime ale celor pe ca-re ii indrumasera.

$i astfel din miile de ani, din varsta de aur a Strainilor de Pes-te Mari ~u a mai ramas decat legenda.

Fig.63 Flg.64

-

6Taramulbagheteide aurIstoria civilizatiei pe pamantul Anzilor este invaluita in mister,

un mister adancit §i mai mult de absenta dovezilor scrise sau astelelor purtand inscriptii cu glife; dar miturile §i legendele umplugolul cu pove§ti despre zei §i uria§i,§i despre regi care descindeaudin ace§tia.

Oamenii de pe coasta cuno§teau legende despre ni§te zeicare Ie-au indrumat stramo§ii spre pamantul fagaduintei §i despreuria§i care Ie-au distrus recoltele §i Ie-au batjcocorit femeile. Locu-itorii muntilor, dintre care cei mai numero§ierau inca§ii in perioadacuceririi spaniole, spuneau ca zeii ii invatasera totul, toate activita-tile §i meseriile, sa cultive pamantul §i sa construiasca ora§e. Po-vesteau despre inceputuri - despre geneza, despre rascoale, des-pre un potop devastator, §i puneau inceputurile regatului §i infiinta-rea capitalei lor pe seama unei baghete magice din aur.

Cronicarii spanioli, dar §i cei autohtoni care invatasera spani-ola au ajuns la concluzia ca tatal celor doi regi Inca la vremeacuceririi, Huayna Capac, era al doisprezecelea Inca (titlu careinseamna stapan, suveran) dintr-o dinastie ale carei inceputuri sesitueaza in capitala Cuzco, in jurul anului 1020 dupa Cristos. Cudoar cateva secole inainte de cucerirea spaniola, inca§iicoborase-ra din fortaretele lor din munti §i se indreptasera spre zonele devVCO'>LCO, UIIUC cmc IC~CUt:l 11I1I1i::tU UIII 1,;\::111::1mal vecnl rrmpurl. I-'e ma-sura ce §;-au extins stapanirea spre nord, spre statuI Ecuador deazi §i spre sud, catre Chile, cu ajutorul faimoasei Autostrazi a Soa-relui, inca§ii au impus Jegile§i organizarea lor administrativa unorculturi §i societati cu 0 experienta de cateva milenii in acele do-menii. Ultimul teritoriu care a cazut sub stapanirea spaniola a fostimperiul poporului Chimu; capitala lor, Chan-Chan,era 0 metropolaale carei incinte sacre, piramide in trepte §i complexe de locuintese intindeau pe 0 suprafata de peste opt mile patrate.

-'

REGATELE PIERDUTE .. 117

G

..oN......IS

Peru §i vecinii sa;

ATlatlanga ora§UI IrUJIlioam Zllele noastre, acolo unae raUiMoche se varsa in OceanulPacific, vechea capitala Ie amintea ex-ploratorilor de Egipt §i Mesopotamia.Exploratoruldin secolul al no-uasprezeceleaE.G. Squier(Peru Illustrated: Incidents of Traveland Explorations in the land of the Incas) a vazut vestigii impresio-nantecare I-au uluit, chiar daca erau practic ni§te ruinecare nici nufusesera dezgropate. A vazut u§irurilungi de pereti gro§i, piramidegigantice - huacas - impartite in camere, ruine de palate, locuinte,apeducte, rezervoare,granare... §i morminte, in§irandu-se pe cati-

-.-----.-- J

- --- -

REGATELE PIERDUTE 119118 Zecharia Sitchin

va km, in toate partile." Imaginileacestei a§ezari luate din avion seintindeau pe catev a mile de-a lungul coastei netede, amintind de 0perspectiva moderna asupra ora§ului Los Angeles.

Zonele de coasta aflate intre lanlul Anzilor de Vest §i Ocean-ul Pacific sunt din punct de vedere climateric zone unde nu ploua.Oamenii au putut locui aici, iar civilizatia a putut inflori deoareceapele care izvorasc din munlii inalli §i se varsa in ocean formeazani§te rauri late §i mici care strabat campiile coastei la fiecare cin-cizeci sau 0 suta de mile. Aceste rauri dau na§tere unor zone fer-tile §i pline de verdeala care separa 0 fa§ie de§ertica de alta. Prinurmare, a§ezarile au aparut pe malurile§i la gura acestor rauri, iarmarturiile arheologice demonstreaza ca poporul Chimu a sporitaceste surse de apa cu ajutorul apeductelor, care aduceau apadirect din munli. Ei au unit zonele fertile §ipopulate succesivecu undrum care avea in medie cincisprezece picioare in lalime - stra-1T}0§ulfaimoasei Autostrazi a Soareluia inca§ilor.

La marginea zonei locuite, unde vaile verzi se termina §i undeincepe de§ertul arid se ridica piramide impunatoare chiar din nisi-pul de§ertic, aflate fala in fata de-a lungul raului Moche. Erau con-struite din caramizi de noroi uscat la soare, amintindu-Ie unor ex-ploratori precum V.W. yon Hage (Highway of the Sun §i alte carti)de turnurile amelitor de inalte ale templelor (zigguratelor) din Meso-potamia,careerau la randullor construitedin caramizide noroi§iaveau, la fel ca acelea de pe malul raului Moche, 0 forma u§orcon-vexa.

In decursul celor patru secole de inflorire a civilizaliei Chimu,intre 1000-1400, tehnica prelucrariiaurului a ajuns la 0 perfecliunecare nu avea sa mai fie egalata ulterior de inca§i. Conchistadorii

Acele cantita1ilegendare §i descoperirile facute acolo continua sareprezinte un misterpentru oamenii de §tiinla, deoarece sursele deaur in Peru nu se ana in zona de coasta, ci in mun1i.

Cultura statului Chimu era la randul ei mo§tenitoareaaltor cul-turi §i societali organizate. Nimeni nu §tie cum i§i spuneau acelepopoare, cum s-a intamplat §i cu poporul Chimu. Numele care Ii sedau in zilele noastre sunt de fapt denumirile unor §antiere arheolo-gice in jurul carora s-au organizat aceste societati§i culturile lor ca-racteristice. In zona din nordul §i centrul coastei a fost identificatpoporul Mochica; ace§tia sunt cunoscuti pentru ceramica lor deo-sebita §i tesaturiledelicate; dar cum §i cand §i-auinsu§it aceste ar-te ramane un mister. Ornamentele de pe vasele de ceramica infa-1i§eazazei inaripali §i uria§i amenintatori, §i sugereaza0 religie cuun panteon in fruntea caruia se afla Zeul Lunii,pe numele lui Si sauSi-An, avand drept simbol Semiluna.

Obiectele poporului Mochica demonstreaza cu claritate ca eidelineau, cu cateva secole inainte de Chimu, secretele prelucrariiaurului, utilizau caramizilede noroi in construclii §i concepeau com-plexe de temple care abundau in ziggurate. La 0 a§ezaredenumitaPacatnamua fost excavat de c~tre 0 echipa de arheologi germaniun ora§ sacru in care se aflau nici mai mult nici mai pulin de trei-zeci §i unu de piramide (H. Ubbelohde-Doering, Auf den Koenig-sstrassen der Inka). Ei au stabilit ca multe dintre piramidele maimici erau cu aproximativ 0 mie de ani mai vechi decat piramidelemai mari care aveau laturi de 60 m §i 0 inallime de 12 m.

Granila de sud a imperiului Chimu era raul Rimae,de la carespaniolii au format cuvantul Lima, denumirea capitalei. Dincolo deaceasta frontiera zonele de coasta erau populate, inainte de veni-rea inca§ilor,de triburileChincha;"in mun11tralau popoare care vor-beau limba aymara.Astazi se §tie ca inca§ii au imprumutat no1iu-nea de panteon de la primele §i legendele despre Geneza §i ince-puturi de la celelalte.

Regiunea Rimac era un centru foarte important in antichitate,ca §i astazi de altfel. Chiar la sud de Lima se inalla cel mai maretemplu inchinat unei zeitali peruane. Inca se mai vad ruinele saledin perioada cand a fost refacut §i extins de inca§i.Era inchinat luiPacha-Camac. ceea ce inseamna "Creatorul Lumii", zeu aflat in

. I' I . ._,-_'''_00 __~_~'II_ '-4111""1 ",,,,.n.,,,,, VIIIIIIU \"'Ilial ~uu ~lafJc:allllt:S'

inca§a) nemaivazute. Imprejmuirea de aur a unui ora§ pe numeTumbes, in care plantele §i animalele erau din aur pare sa fi fostmodelul principal pe care I-au urmat inca§iiatunci cand au constru-it imprejmuirea pentru altarul principal din Cuzco. In apropierea u-nui alt ora§, Tucume, s-a gasit cea mai mare cantitate de obiectede aur din Peru in secolele ulterioarecuceririi spaniole (obiectega-site in morminte). Intr-adevar, atuneicand inca§ii au invadat zonade coasta au fost uluili de aurul pe care il aveau ba§tina§iiChimu.

---

se intindea pe cativa km2.Structurile finale ale complexului de tem-ple ofereau din sanctuarul principal §i cu ajutorul pietelor scufunda-te 0 perspectiva totala asupra oceanului intins.

Nu doar cei vii veneau sa se roage §i sa venereze aici. $i ceimorti erau adu§i in valea Rimac §i in campiile aflate la sud de ea,pentru a-§ipetrece viata de dincolo in umbra zeilor profeti; poate segandeau §i la 0 eventuala reinviere, deoarece se credea ca Rimacii readucela viata pe cei morti. Tnunele locuri cunoscute astazi subdenumirica Lurin, Pisco, Nazca, Paracas,Ancon, Ica, arheologii augasit in "ora§e ale mortilor" nenumaratepe§teri §i grote subteraneTncare erau ingropate trupurile neinsufletite§i mumificate ale nobi-liIor§i preotilor. Mumiile, in pozitiea§ezata, avand mainile §i picioa-rele indoite, erau legate §i varate intr-un fel de saci; dar in interiorulsacului cel decedat era imbracat in cele maibune haine ale sale. Climatul uscat §i saculexterior Ie protejau ve§mintele superb tesute,§alurile,turbanele §i pelerinele§i Ieconservauculorile stralucitoare.Tesaturile, a caror lucra-tura extraordinara Ie amintea arheologilor decele mai fine tapiterii Gobelin erau brodate cusimboluri religioase §i cosmologice.

Figura centrala de pe aceste tesaturi, ca§i de pe vasele de ceramica, era intotdeaunacea a unui zeu care tine 0 bagheta intr-o ma- Flg.65na §i un aruncator de trasnete in cealalta §icare poarta 0 coroana cu coarne sau cu raze (fig. 65). Indienii Iispuneau Rimac, asemenea raului.

Erau Rimac §i Pachacamacdoua zeitati separate sau una §i_u__:;.,('nrt'otiStnrii ~II nninii diferite in aceasta privinta, deoarecemarturiile sunt neconcludente. Ei sunt totu§i de acora asupra lap-tului ca lanturile de munti din apropiere Ii erau inchinate in exclusi-vitate lui Rimac. Numele lui insemna "Cel Care Arunca Tunete" §ica atare, atat din punct de vedere semantic, cat §i fonetic, seam a-na cu numele Raman, numele sub care iI cuno§teau popoarele se-mite pe Adad - epitet care vine de la verbul "a tuna".

Potrivit cronicarului Garcilaso, in ace§ti munti se aflase, intr-unaltar inchinat lui Rimac, "un idol, de forma unui om". E posibil sa se

120REGATELEPIERDUTE

Zecharia Sitchin

fruntea unui panteoncare includeacuplurile divine Vis §iMa!TIa-Pa-cha ("Stapanul Pamant" §i "Stapana Pamant")§i Ni §i Mama-Cocha("Stapanul Apei" §i "Stapana Apei"), leul Lunii Si, leul SoareluilIIa-Ra§i leur Erou Kon sau Con, cunoscut §i ca Ira-Ya,nume careevoca 0 multime de apelative ale zeitatilor din Orientul Apropiat.

Templullui Pachacamacera un fel de "Mecca" pentru popoa-rele din antichitate care locuiau in zona coastelor din sud. Peleriniiveneau din toate colturile lumii. Pelerinajulera respectat intr-o ase-menea masura,incat, chiar §i atunci cand triburile se aflau in raz-boi, pelerinilor din tabara du§mana Ii se garanta trecerea in deplinasiguranta. Pelerinii veneau §i aduceau drept ofrande obiecte dinaur, deoarece acesta era metalul zeilor. Doar preotii ale§i puteauintra in Cel mai Sfant Templu, unde, in anumite zile de sarbatoare,imaginea zeului rostea profetii pe care preotii Ie comunicau mai de-parte poporului. Oar incinta templului era considerata sacra; peleri-nii trebuiau sa se descalte atunci cand intrau - a§a cum i s-a porun-cit §i lui Moise in Sinai §i a§a cum musulmanii fac §i in ziua de azicand intra intr-o moschee.

Cantitatile fabuloase de aur din templu nu puteau scapa neob-servate de spaniolii invadatori. FranciscoPizzaro I-a trimis pe frate-Ie sau Hernandez sa jefuiasca templul. A gasit ni§te aur, argint §ipietre pretioase, dar nu bogatiilecu pricina, deoarece preotii ascun-sesera comoara. Nici 0 amenintare§i nici 0 tortura nu i-a putut de-termina pe preoti sa divulge ascunzatoarea (despre care inca semai zvone§te ca soarafla undeva, intre Lima §i Lurin). Atunci Her-nandez a sfaramat statuia de aur a zeului ca sa ia metalul §i asmuls din pereti unghiile de argint care sustineau placile de aur §i .~.~;...+ ~... ...~'"'+, '''0'''' ,",orotii tomnh ,I..i t.h Im~i Ilnnhiill'> r.Anti'irA~11 A~n- .de kilograme!

Legendele locale ii indica pe "uria§i" ca fiind cei care au con-struit templul. Ceea ce se §tiecu sigurantaeste ca inca§iiau impru-mutat cultullui Pachacamacde la triburile pe care Ie cucerisera,auinfrumusetat §i extins templul. Templul se inalta pe 0 creasta mun-toasa de care se spargeau valurile oceanului §i se ridica pe patruplatforme care sustineau 0 terasa aflata la 150 de metri deasuprapamantului. Cele patru platforme fusesera create prin inaltareaunor ziduri construite din imense blocuri de piatra. Terasa din varf

121


Flg.66

fi referit la oricare dintre a§ezarile situate Tnmunlii care Tncadreazaraul Rimac. Tnacele locuri, ruinele unor foste piramide, conformarheologilor (fig 66, conceplia apartineartistului)domina zona panaTnzilele noastre, deconcertand spectatorul,care T§iimagineaza cavede un ziggurat Tn§apte terase din Mesopotamiaantica.

Sa fi fost Rimac zeul caruia uneori i se spunea Kon sau Ira-Va, respectiv Viracocha in folclorul inca§? De§i nimeni nu poatesustine aceasta cu siguranta, nu Tncapenici 0 Tndoialaca Viraco-cha era reprezentat asemenea zeitalii de pe vasele de ceramicadin zona coastei -tinand Tntr-omana furca §i Tnalta bagheta magi-ca.

Cu acea bagheta - 0 bagheta de aur - Tnceptoate legendeledespre origini din Anzi; pe malul Lacului Titicaca, intr-un loc pe nu-me Tiahuanacu.

La venirea spaniofilor, Anzii faceau parte din imperiul Inca,condus din capitala Cuzco aflata Tnmunti. Legendeleinca spuneau"'... VI"'~"'" I ;>"'.;>'" IlIillll}Ql U,=, VUJJIII vUCtJ~IUI, creall §I InslrUll1 la La-cui Titicaca de Zeul Creator, Viracocha.

Conform legendelor Inca, Viracocha era un maret Zeu al Ce-rului care venise pe pamant Tnurmacu foarte multa vreme, alegandAnzii ca scena a creatiei sale. Tncuvinteleunuicronicar spaniol, pa-rintele Cristobal de Molina, "din spusele lor, Creatorul a fost laTiahuanacu, iar acolo se afla sala§ullui principaL A§a se explicasuperbele edificii, demne de toata admiratia,care se gasesc Tnacel

;::-.::::!!:'.:=~======:=:=:~~.,.,...,...---_.


loc."Unul dintre primii parinti care a consemnat legendele ba§ti-

na§ilor referitoare la istoria §i preistoria lor era Bias Valera.; din ne-fericire, nu se cunosc decat fragmente din scrierile sale §i aceastadin rapoartele altora, deoarece manuscrisul original a ars 0 data cujefuirea Cadiz-ului de catre englezi 1n1587. A consemnat legendainca potrivit careia primul monarh, Manco Capac, a ie§it din LaculTiticaca printr-un drum subteran. EI era fiul soarelui, de la care aprimit 0 bagheta de aur cu care sa gaseasca ora§ul Cuzco. Atuncicand mama sa a fost cuprinsa de durerile facerii, Tnlume s-a facutTntuneric.Cand s-a nascut, s-a luminat din nou §i goarnele ausunat, iar zeul Pachacamaca spus: "Ziua cea frumoasa a lui Man-co Capac a rasarit".

Oar Bias Valera a consemnat §i alte versiuni ce sugereaza cainca§ii transferau asupra neamului lor persoana §i legenda lui Man-

_co Capac, §i ca adevaratii lor stramo§i erau imigranti din alte particare ajunseseraTnPerupe mare. Conform acestei versiuni, monar-hul caruia inca§ii Ii spuneau Manco Capac era fiul unui rege pe nu-me Atau, care sosise pe coasta peruviana cu doua sute de barbati§i femei §i debarcase la Rimac. De acolo au luat-o spre Ica §i de a-cola spre Lacul Titicaca, locul d~ unde Fiii Soarelui stapanisera Pa-mantul. Manco Capac §i-a trimis supu§ii Tndoua directii pentru a-igasi pe legendarii fii ai soarelui. EI Tnsu§ia ratacit multe zile panaa ajuns Tntr-unloc unde se afla 0 pe§tera sacra. Era 0 pe§tera arti-ficiala, taiata de manaomului §i Tmpodobitacu aur §i argint. MancoCapac a ie§it din pe§tera sacra §i s-a Tndreptatspre 0 fereastradenumita "Fereastra Regala". Cand a ie§it din pe§tera purta ve§-minte tesute cu fir de aur, ve§minte pe care Ie gasise Tnpe§tera.Dupa ce le-a Tmbracat,a fost ales regele statului Peru.

I

...,11' ""''''''''''''"" V.VIIiV. "il WII' ""' v . _IV"""" ..I I',..,""'''.",..."""'" """'t''''1 \AI ""III

Anzi cuno§tea diferiteversiuni. Unii T§iaminteau de un Tnceputcre-ator langa Lacul Titicaca,§i de Tnceputuldinastiei regale Tntr-unloccu 0 pe§tera sacra §i 0 fereastra regala; potrivit inca§ilor, eveni-mentele avusesera loc Tnacela§i timp §i stateau la baza dinastieilor. Potrivit altor versiuni, evenimentele avusesera loc Tnmomentediferite.

Tnuna dintre variantelepove§tilordespre inceput, marele zeu,


Creatorul tuturor lucrurilor,Viracocha,a poruncit ca patru frati §i pa-tru surori sa cutreiere imparatia §i sa daruiasca civilizatia popoa-relor primitive care 0 locuiau; unul dintre aceste cupluri frate-sora /sot-sotie a pus bazele regalitatii in Cuzco. intr-o alta varianta Ma-rele Zeu, din palatullui din Titicaca, a creat primul cuplu regal, pri-vindu-I ca pe copiii lui §i le-a daruit un obiect din aur. Le-a spus sase duca spre nord §i sa constriasca un ora§ acolo unde obiectul deaur se va afunda in pamant; Joculunde s-a infaptuit acest miracol

. a fost Cuzco. Din acest motiv regii Inca puteau sustine ca descinddirect din Fiii Soarelui, cu conditia sa fi fost nascuti dintr-o succe-siune de cupluri regale frate-sora.

Amintirile despre Potoperau prezente in aproapetoateversiu-nile despre inceput. Potrivitparintelui Molina (Relacion de las fabu-las y de los riteos de los Yngas)"incadin vremea lui MancoCapac,primullnca, eel de la care toti au inceput sa-§i spuna Copiii Soare-lui... existau primele relatari despre Potop. Se spunea ca toti oa-menii §i toate lucrurile create disparusera in el §i ca apele au aco-perit cei mai inalti munti din lume. Nimeni nu a supravietuit, cu ex-ceptia unui barbat §i a unei femei care au ramas intr-o cutie; iaratunci cand apele s-au retras, vantull-a purtat la Huanaco, la vreo130 km de Cuzco. Creatorul tuturor lucrurilor le-a poruncit sa rama-na acoloin calitatede mitimas, §i acolo, in Tiahuanacu, Creatorula format popoarele care se gasesc in acea regiune". Creatorula in-ceput sa repopuleze pamantul §i sa creeze din lut cate un om pen-tru fiecare natiune; "apoi a dat viata §i un suflet fiecaruia dintre ei,barbati §i femei deopotriva, §i i-a indrumat spre locurile lor de pePamant". Cei care nu s-au supus poruncilor, nu au adorat zeii §i nus-au purtat a§a cum trebuia au fost prefacuti in pietre.

Creatorul a mai luat cu el pe insula Tlticaca Luna §i Soarele,. . - . .. ..

a carui putere se afla toate lucrurile"), a raspandit civilizatia in ran-dul popoarelor din munti; fiul eel mic, Topaco Viracocha ("creatorullucrurilor"), a ascultat porunca parinteasca §i s-a dus in zonele de§es de langa coasta. Dupa ce fratii §i-au indeplinit datoria s-auintalnit la malul marii, "de unde s-au ridicat la cer".

Garcilaso de la Vega, nascut in Cuzco dintr-un tata spaniol §io mama inca imediat dupa cucerire, i§i aminte§tede doua legende.Conform uneia din ele, Marele Zeu a coborat din ceruri pe Pamantpentru a-I invata pe oameni, daruindu-Ie legi §i precepte. EI ,,§i-aa§ezat cei doi copii pe malul Lacului Titicaca", le-a dat 0 "pana deaur" §i le-a spus sa se stabileasca acolo pana unde se va afundain Pamant, adica in Cuzco. Cealalta legenda spune ca "dupa ceapele potopului s-au retras, un om §i-a facut aparitia in tara lui Tia-huanacu, la sud de Cuzco. Acest om era atat de puternic, incat aimpartit lumea in patru §i a dat fiecare parte cate unui barbat pecare I-a distins cu titlul de rege." Unul dintre ace§tia, cunoscut subnumele de Manco Capac ("rege §i stapan" in limba quecha a in-ca§ilor) a pus bazele dinastiei regale in Cuzco.

Diversele versiuni vorbesc de doua faze ale creatiei. Juan deBetanoz (Suma y Narracion de los Incas) consemneaza 0 legenda

quechain care Zeul Creator, "cu prima ocazie, a facut cerul §i pa-mantul"; el a mai creat popoarele - Omenirea.Dar"ace§tioamenii-au facut un mare rau lui Viracocha §i I-au maniat... astfel incat,drept pedeapsa, primii oameni, impreuna cu regele lor au fost pre-facuti in pietre." Dupa 0 perioada de intuneric, a creat alti bcirbati §ialte femei in Tiahuanacu, din pietre. Le-a dat sarcini §i aptitudini §ile-a spus unde sa se duca. Ramanandcu numai doua ajutoare, I-atrimis pe unulla nord §i pe celalalt la sud, iar el insu§i s-a indreptatspre Cuzco. Acolo i-a spus unui §ef sa vina; §i astfel a pus bazeleA _

, ""1'_- ._, ,""'._ _\,4 . 11'''''''t'II''''''''''W',,",u.t-'VIUIIVIIQ. Vc;U'U t'aIIIQIILUIUI

i s.au daruit toate lucrurile de care avea nevoie, Soarele §i Lunas-au ridicat la cer.

Cele doua ajutoare divine ale Creatorului sunt prezentate intr-oalta versiune ca fiind cei doi fii ai lui. Parintele Molina scrie: "Dupa cea creat triburile §i natiunile, dand fiecareia ve§mantul §i graiul sau,Creatorulle-a poruncit celor doi fii ai sai sa 0 ia in direetii diferite §i saraspandeasca civilizatia". Fiul eel mare, Ymaymana Viracocha, ("in

._~_II"-1:I.III .. 1'_"""""""'1- "j' '"" VVIILIII'-U"&L """"CA\VIIQ., aJUII~ClIIU

"pana la coasta Ecuadorului, unde cei doi tovara§i is-au alaturat.Apoi au inceput sa mearga impreuna pe apele marii §i au disparut."

Unele dintre legendele oamenilor din munti se axau pe ince-puturile ora§ului Cuzco §i destinul sau hotarat de zei de a fi capi-tala. Potrivit unor versiuni, lui Manco Capac i s-ar fi dat (pentru agasi locul potrivit unde sa intemeieze ora§ul) un baston sau 0 ba-gheta din aur curat, careia i se spunea Tupacyauri, insemnand

.~~.


"splendidul sceptru". EI a plecat Tncautarea locului desemnat Tntovara§ia celor doi frati §i a celor doua surori. Cand au ajuns Tndreptul unei stanci, tovara§ii sai au fost cuprin§i de 0 mole§eala.A-tunci Manco Capac a lovit piatra cu bastonul magic, iar aceasta aTnceputsa graiasca si sa Ii spuna ca fusese ales rege al tarii. Unurma§ al unui §ef indian care se convertise la cre§tinism dupa ve-nirea spaniolilor pretinde Tnmemoriile sale ca indienii arata aceastanca pana Tnziua de azi. "Inca Manco Capacs-a casatorit cu unadin surorile lui, pe nume Mama Oello... §i au TnceputTmpreunasadea legi bune pentru poporullor".

Aceasta legenda, careia i se mai spune §i legenda celor patrufrati Ayar, face referire, ca toate celelalte legendedespre Tntemeie-rea ora§ului Cuzco, la un obiect magic din aur masiv. Este un indi-ciu care noua ni se pare relevant §i fundamental pentru Tntelegereaenigmelor tuturor civilizatiilor din America.

ra§ului '-au dus cu gandulla unele aspecte ale cunoa§terii cerului(de unde §i numele cartii). Raurile care flancau centrul ora§ului e-rau dirijate prin canale artificiale care imitau cursul sinuos al CaiiLactee, iar cele douasprezece sectoare imitau TmpartireacerurilorTncele douasprezececase ale zodiacului. Concluziile formulate deHagar sunt semnificative pentru studiile noastre referitoare la e-venimente §i perioadeleTncare s-au produs: primul §i eel mai vechisector reprezenta zodia Berbecului.

Squier §i alti exploratoridin secolul al nouasprezecelea.descri-au un Cuzco partial colonizat§i reconstruit de spanioli peste vechiulora§ al inca§ilor. A§adar, pentru 0 descriere a ora§ului a§a cum 1-au gasit spaniolii §i pentru a ne face 0 idee asupra modului Tncarese prezenta Tnepocile din vechime, trebuie sa citim lucrarile croni-cariler stravechi. Pedro de Cieza de Leon (Chronicles of Peru, Tntraducerea engleza) descria capitala inca§ilor,edificiile, podurile §ipietele sale Tncuvintelecele mai alese, ca fiind un ora§ "foarte Tm-podobit" din centrul caruia se desprindeau patru drumuri care du-ceau Tncolturile cele mai Tndepartateale imperiului §i punea boga-tiile sale nu doar pe seama obiceiului de a pastra intacte palateleregilor decedati,ci §i a fegii care cerea ca Tnora§sa se aduca dreptofrande obiecte de aur §i argint, dar care interzicea scoaterea lordin ora§, pedepsind-o cu moartea. EI scrie, Tncuvinte pline de lau-da: "Cuzco este un ora§ mare §i impunator, §i a fost, fara Tndoiala,fondat de un popor foarte inteligent.Avea strazi foarte bune, iar ca-sele erau construite din pietre solide tinute laolalta cu me§te§ug.A-ceste pietre erau foarte mari §i corect taiate. Celelalte parti ale ca-selor erau din lemn §ipaie; nu au ramas nici tigle, nici caramizi, nicivar."

Garcilasode la Veaa(careDurtanurneletat~llIi !,:;:JII!':n~ninl

dar §i titlul de Inca, deoarece mama sa facea parte din familia re-gala), dupa ce descrie cele douasprezece sectoare, afirma ca, ex-ceptand palatul primului Incadin primul sector,pe panta Sacsahua-man, celelalte palate Inca erau grupate Tnjurul centrului ora§ului,langa marele templu. Pe vremea sa Tncamai existau templele ce-lui de-al doilea, al §aselea,al noualea, al unsprezecelea §i al dois-prezecelea Inca. Uneledin ele flancau piata principala a capitalei,denumita Huacay-Pata.Acolo domnitorul Inca statea a§ezat pe 0

Cand spaniolii au intrat TnCuzco, capitala inca§ilor, au gasit a-ici 0 metropola cu aproximativ 100.000 de locuinte, dispuse Tnjurulunui centru religios regal cu temple magnifice, palate, gradini, piete§i targuri. Situat Tntre doua rauri (Tullumayo §i Rodadero), la 0 Tnal-time de 3450 m, Cuzco Tncepe de la baza promontoriului Sacsa-huaman. Ora§ul era Tmpartit Tndouasprezece sectoare - numar ca-re i-a naucit pe spanioli - , dispuse Tntr-un oval. Primul §i eel mai ve-chi dintre acestea, caruia i se spunea cu temei Terasa de Tngenun-chere, se afla pe creasta promontoriului Tnpartea de nord-vest. A-colo §i-au ridicat palate Ie primii inca§i, printre care, se pare, §i le-gendarul Manco Capac. Toate sectoarele aveau nume pitore§ti(Palatul Vorbitor, Terasa cu Flori, Poarta Sacra §i altele aseme-nea), care mentionau de fapt atributele lor principale.

unUi clmre speclall§III ae seama al acestUi secOlln pnvlnta 0-ra§ului Cuzco, Stansbury Hagar (Cuzco, the Celestial CitIJ, puneaccentul pe credinta conform careia Cuzco a fost Tnfiintat §i conce-put dupa un plan desenat pentru Manco Capac Tn locul preistoricsacru unde Tncepuse migratia Fondatorilor, la Tiahuanacu, pe LaculTiticaca. EI a vazut Tn numele ora§ului - "Nava pamantului" - §i TnTmpartirea sa Tnpatru parti, corespunzatoare celor patru colturi aletumii, 0 expresie a conceptelor terestre.Alte trasaturi ale planului 0-


platforma impunatoare §i, impreuna cu familia, curtea sa §i preoti,asista §i conducea festivalurile §i ceremoniile religioase, dintre ca-re patru aveau legatura cu solstitiile de vara si de iarna §i cu celedoua echinoctii, de toamna §i de primavara~

Dupa cum atesta si cronicarii din vechime, cea mai faimoasa§i mai minunata constructie din ora§ul Cuzco in perioada prehis-panica era Cori-Gancha (imprejmuirea de Aur), cel mai importanttemplu din ora§ §i din tot imperiul. Spaniolii ii spuneau TemplulSoarelui, crezand ca Soarele era zeitatea suprema a inca§ilor.Ceicare au vazut templul inainte sa fi fost jefuit, demolat §i reconstruitde spanioli spun ca era alcatuit din mai multe parti. Templul princi-pal ii era inchinat lui Viracocha; capelele adiacente sau separateerau inchinate Lunii (Quilla), lui Venus (Chasca), unei stele misteri-oase pe nume Coyllor §i lui lIIa-pa,zeul Tunetelor §i Fulgerelor. E-xista §i un altar inchinat Curcubeului.Acolo, in Coricancha, au ga-sit spaniolii bunurile de aur pe care Ie-au jefuit.

Langa Coricancha se gasea 0 imprejmuire careia i se spuneaAclla-Huassi - "Casa FemeiiAlese".Consta din locuinte aflate in ju-rul unorgradini§i livezi,dar §i din atelierepentrutorsul,tesutul§icusutul ve§mintelor regilor §i preotilor; era un fel de manastire izo-lata unde traiau fecioarele inchinate Marelui Zeu. Printre sarcinilelor era §i aceea de a intretine Focul Etern atribuit zeului.

Dupa ce au jefuit ora§ul de bogatii, invadatorii spanioli au in-ceput sa puna stapanire §i pe edificiile sale, pe care §i Ie-au impar-tit intre ei prin tragere fa sorti. Majoritateaau fost dislocate piatra cupiatra; ici §i cola 0 poarta sau 0 parte dintr-un zid a fost incorpora-ta intr-o cladire spaniola noua.Altarele cele mai importante au fostfolosite ca temelii pentru biserici §i manastiri. Primii veniti, domi-nicanii. au ocuDatTemDlulSoarelui si au demolat structura exteri-oara, pastrand cateva parti din temelie §i din ziduri pentru biserica-manastire. Una dintre cele mai interesante portiuni care s-a pastratin acest mod intacta este un pereteexterior semicircular care faceaparte din imprejmuirea MareluiAltar inca§ (fig. 67). Aici spaniolii augasit un disc mare de aur care infati§a Soarele (cel putin asta aupresupus ei); sortii ii-au dat conchistadorului Leguizano care I-ajucat in noaptea urmatoare; ca§tigatorula dispus ca obiectul vene-rat sa fie topit §i transformat in lingouri.

Fig.67

Dupa dominicani au venit franciscanii, augustinii, mercedari-otii, iezuitii; toti §i-au construit altarele lor, inclusiv marea catedraladin Cuzco, pe locul unde se aflaseraaltarele inca§e.Dupa preoti auvenit calugaritele; in mod deloc surprinzator,manastirea lor se aflape locul Casei inca§e a Femeilor Alese. Au urmat guvernatorii §idemnitarii spanioli, care §i-au construit edificiile §i casele pe case-Ie din piatra ale inca§ilor sau folosind pietre din casele lor.

Unii credeau ca ora§ul Cuzco, cuvant care inseamna "nava,centru", avea aceaSla aenumlre oeoar~c~ ~I i::I\';i::Il-'lldld, UII IUv ClIICO;:)

pentru un avanpost. Conform unei alte teorii, care are multi adepti,denumirea inseamna "Sala§ul Pietrelor Ridicate". Daca a§a stau lu-crurile, numele i se potrive§te foarte bine, deoarece trimite la princi-pal a atractie a ora§ului: pietrele sale megalitice uria§e.

De§i majoritatea locuintelor" din Cuzco erau construite din pie-tre ne§lefuite tinute laolalta de mortar, sau din pietre taiate grosolansau caramizi aparente, existau §i unele construite din pietre perfecttaiate §i §Iefuite (a§/an), precum cele gasite in peretele semicircu-

Flg.68

lar care s-a pastrat la Corieancha.Frumusetea~i maiestriaacestuiperete ~i a altora construiti in aceea~iperioada au uimit ~i entuzias-mat nenumarati calatori. Clemens Markham a scris: ..Tntimp eecontemplam aceasta neegalatacapodopera de zidarie, suntem co-ple§iti de admiratie §i de frumuseteaextraordinaraa constructiei §i,mal presus de orice, de tenacitatea neobosita §i de priceperea decare era nevoie pentru a §Iefui fiecare piatra cu asemenea preci-zie."

Squier, mai putin arhitect§i mai mult colectionar de antichitati,era mai impresionat de eelelalte pietre din Cuzco, cele de marimi

.mari §i cu forme ciudate, care se potriveau una intre unghiurilece-leilalte cu extraordinara precizie §i fara sa fie tinute da mortar. A-ceste pietre din trahtita neagra Anda huaylilastrebuie sa fi fost spe-cial selectate, sustinea ai, din cauza structurii lor granulare, deoa-rece, "fiind dure, duc la 0 adeziune mai mare intre piatre decat ar

130Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 131

a

putea fi obtinuta prin folosirea oricarui alt tip de piatra". EJa confir-mat cele spuse de cronicarii spanioli: pietrele poligonale (eu multefete) erau intr-adevar imbinate cu atata exactitate, "incat nu puteaiintroduce niei eel mai subtire eutit sau cel mai fin ac intre ele" (fig.6Ba). 0 astfel de piatra, preferata de turi~ti, are douasprezeee fete~i unghiuri (fig. 6Bb).

Toate aeeste blocuri masive din cea mai grea piatra au fost a-duse in Cuzeo §i taiate de zidari necunoscuti cu foarte muM u§u-rinta, de parea ar fi fost cel mai u§or lucru din lume.

Fiecare fata a pietrei a fost ~Iefuita pana s-a obtinut 0 supra-fata neteda §i u§or concava. Cum, nimeni nu §tie, deoarece pe elenu se vad niei un fel de urme de crestaturi sau de dalta. Cum aufost ridicate aceste pietre grele §i dispuse una deasupra celeilalte,astfel incat unghiurile lor sa se potriveasca, atat cele de dedesubt,cat §i cele din lateral, este un alt mister. Pentru a adanei §i mai multmisterul, toate aceste pietresunt tinute ferm laolalta fara mortar, re-zistand nu doar in fata oricarei actiuni distruetive omene§ti, ci ~i afrecventelor cutremure din zona.

Toti savantii sunt astazi de acord asupra unui lucru: a~/ariia-partin une! etape "clasice" a culturii Inca, in timp ce peretii giganti-ci apartin unei perioada mai veebi. in lipsa unor raspunsuri adecva-te, aceasta perioada a fost denumita Era Megalitica.

Este 0 enigma care i§i a§teapta rezolvarea §i care se adan-ce§te pe masura ce urcam promontoriul Sacsahuaman. Alci vizita-torul se confrunta cu 0 enigma inca ~i mai mare.

Denumirea promontoriului inseamna Locul §oimului. Are for-ma unui triunghi, cu varfulla nord-vest, iar varfullui se ridica la a-proximativ 240 m deasupra ora§ului de la poale. Laturile sunt alea-tuite de defilee care iI separa de lantul de munti earuia ii apartine §i...u ...al'" ;:0'" U 11"'9L'" ICI UCILCI.

Promontoriul poate fi impartit in trei parti. Marea sa baza estedominata de bucati de stanca ce ies la suprafata, pe care cineva le-ataiat §i le-a transformat in trepte uria§e sau in platforme §i le-a stra-puns cu tuneluri §i ni§e. Mijlocul promontoriului consta dintr-o zonaplata lunga §i lata de cateva zeci de metri. lar marginea mai ingusta,ridicata deasupra restului promontoriului, contine marturii desprestrueturile rectangulare §i circulare sub care se aM coridoare,

~--~JM::':_... m=c=: -------

132 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE133

§Iefuite in mod artificial pentru a se ajunge la netezimea perfecta §isunt taiate oblicla margini,ceea ce inseamna ca nu sunt pietregasite la intamplare, folosite in forma pe care 0 aveau de la natura,ci mai degraba opera me§terilor zidari.

Blocurile masive de piatra se aM unul deasupra celuilalt, se-

parate cateodata dintr-un motiv structural necunoscut de 0 placasublire de piatra. Peste tot pietrele au 0 forma poligonala, marginileneregulate §i unghiurile se potrivesc unele cu celelalte fara ajutorulmortarului. Stilul §i perioada trimit fara putinla de tagada la aceea§iera megalitica in care au fost situate §i vestigiile din Cuzco, numaica aici se afla intr-o cantitate mult mai mare.

Pe tot cuprinsul acestei zone, intre pereli se aM resturi ale u-nor construclii care au fost ridicate din pietre §Iefuite in cunoscutul"stil inca" Dupa cum arata munca efectuata pe teren, dar §i fotogra-fiile din avion, in varful promontoriului se aflasera diverse structuri.

Totul s-a facut farame sau a fost distrus in razboaiele care auurmat intre inca§i §i spanioli dupa cucerire. Doar perelii colosali au

. Flg.69

tuneluri §i alte deschizaturi intr-un labirint naucitor taiat in stanca.Trei pereli masivi care merg in paralel unul cu celalalt in zig-

zag separa sau protejeaza aceasta zona "dezvoltata"de restul pro-montoriului(fig.69).

Cele trei §iruride pereli sunt construite din pietre masive §i seridica una deasupra celeilalte, fiecare aflandu-se la un nivel relativm::liin::lltrlFlr.:'itf:A3din tata ei: inaltimea la care aiunQimpreunaeste de aproximativ 18 metri. In spatele tiecarui perete, au aparutgramezi de pamant care au format ni§teterase; se presupune ca a-ceste terase serveau la apararea promontoriuluipe post de parape-te. Tnspecial primuldintrecele treieste construitdinbolovaniuria§i,care cantaresc intre zece §idouazeci de tone. De exemplu, un sin-gur bolovan inalt de 8,1 m cantare§te peste 300 de tone (fig.70).Multepietre sunt inalte de 4,5 m §i au intre 3 §i 4,2 m in latime §igrosime. Ca §iin ora§ul de la poale, fetele acestor bolovaniau fost Fig.70

--.

Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 135134

ramas neatin§i, martori muti care vorbesc despre 0 epoca misteri-oasa §i despre constructori misterio§i. Deoarece, a§a cum au ara-tat toate studiile, blocurile gigantice de piatra au fost luate de la 0distanta de cativa kilometri §i transportate la locul constructieipestemunti, vai, defilee §i izvoare de apa.

Cum §i de catre cine, §i de ce?

putem inchipui cum au fost extrase, carate §i a§ezate aceste pie-tre... in afara cazului in care s-a folosit arta diavolului."

Squier, care a spus despre pietrele care formeaza cei trei pe-reti ca erau, "fara indoiala, cea mai stralucita reprezentare a stiluluidenumit ciclopic existent in America" a fost fermecat §i nedumeritde multe alte caracteristici ale acestor colo§i de piatra §i ale altorpietre din zona. 0 astlel de caracteristica era reprezentata de celetrei porti dintre §irurilede pereti, dintrecare uneia i se spunea Poar-ta lui Viracocha. Aceasta poarta era 0 minune inginereasca sofisti-cata; in centrul peretelui frontal blocurile de piatra erau astlel pla-sate, incat formau 0 suprafata dreptunghiulara care ducea spre 0deschizatura de aproximativ 1,2 m in perete. Dupa aceea, trepteleduceau la 0 terasa intre primul §i al doilea perete, din care un cori-dor complicat se deschidea intr-un perete transversal in unghidrept, ducand spre a doua terasa. Aici erau plasate doua intrari,care formau un unghi §i care duceau spre §i prin al treilea perete.

Toti cronicarii relateaza ca aceasta poarta centrala, la fel cacelelalte doua la extremitatileperetilor, putea fi blocata prin cobora-rea in deschizaturi a unor blocuri mari de piatra, special concepute.Aceste blocuri de piatra §i mecanismeIe de ridicare §i coborare alor (pentru a deschide §i bloca portile) au fost inlaturate intr-o peri-oada din vechime, dar §anturile lasate de ele inca se pot vedea. Peplatoul din apropiere, unde rocile au fost taiate in forme geometriceprecise care nu inseamna nimic pentru spectatorul zilelor noastre(fig. 71a), apare un loc (fig. 71b) unde stanca taiata pare sa fi fostmodelataastlel incat sa sustina 0 nascocire mecanica

H. Ubbelohde-Doering (Kunst im Reiche der Inca) spuneadespre aceste enigmatice roci daltuite ca sunt "un model in carefiecare colt inseamna ceva".

': .._ _.1._1_1:_:_: ~a_.. __ ?".;...~O~ nrnmnntnrhd c:~I::I~lllllnAi...-r-~.-' I" .

aglomerari de structuri, unele construite, fara indoiala, in perioadainca§a. E foarte probabil sa fi fost construite pe ruinele unor cladirimai vechi; este sigur ca nu aveau nici 0 legatura cu vreun labirintde tuneluri subterane. Coridoare subterane incep §i se terminabrusc dupa modelul labirintului. Unul duce spre 0 pe§tera adancade 12metri; altul se sfar§e§tein fetele stancilor,astlel §Iefuite incatsa semenecu ni§te trepte care par sa nu duca nicaieri.

Cronicarii din perioada cuceririi spaniole, calatorii din epocilerecente §i cercetatorii contemporani, toti ajung la aceea§i con-cluzie: nu au fost inca§ii,ci enigmaticii lor stramo§i,care aveau pu-teri supranaturale.. Dar nimeninu are nici 0 teorie in acest sens. Dece?

Garcilaso de la Vega a scris, in legatura cu aceste fortificatii,ca nu avea nimeni nici 0 alta solutie, decat sa creada ca fuseseraconstruite "prin vraji, cu ajutorul demonilor, §i nu al oamenilor, da-torita numarului §i marimii pietrelor a§ezate in cei trei pereti... $ieste imposibil de crezut ca acestea ar fi fost scoase din cariere, devreme ce indienii nu cuno§teau nici fierul, nici otelul cu care sa Ieextraga §i sa Ie §Iefuiasca. $i cum au fost ele aduse? lata 0 altaproblema, avand in vedere ca indienii nu aveau nici carute, nici a-nimale de povara §i nici franghii cu care sa Ie traga. Mai mult, nu a-veau de strabatut ni§tedrumuri netede,ci dimpotriva, muntii abrupti§i crestele inclinate.

lata ce scria Garcilaso: "Multedintre pietre au fost aduse de lazece §i de fa 35 de kilometri, mai ales piatra sau roca denumita say-cusa sau Piatra Obosita, despre care se §tie ca era adusa de la 0distanta de peste 35 de kilometri de dincolo de raul Yucay... Loculcel mai apropiat de unde erau aduse pietre era Muyna, la 11 kilo-metri de Cuzco. Modul in care ni§tepietre atat de numeroase§i de___: I I L_!..:.L LO.L_._u__!_!_ ~ t 0 .0. I' ....

-. - -. r ..- -.. - , .. -. .-. --"... ,....-

trunde intre ele, reprezinta 0 provocare pentru imaginatia oricaruiom. Multe sunt intr-adevar potrivite cu atata precizie, incat cu greuse poate descoperi rostul. $i aceasta este cu atat mai uimitor, cucat ei nu aveau piete sau alte terenuri mai plate pe care sa a§ezepietrele pentru a vedea daca se potrivesc sau nu... Nu aveau nicimacarale, scripeti sau alte ma§inarii, de orice fel ar fi fast ele." EIciteaza mai apoi un numar de preoti catolici, care ar fi spus: "Nu ne

136 Zecharia Sitchin REGATELE PIEROUTE 137

a

Fig.71

§i Tnclinate,deschizaturi, crestaturi, ni§e - toate taiate Tn unghiuriprecise §i forme geometrice.

Vizitatorul modern nu poate descrie peisajul mai bine decat afacut-o Squier in secolul trecut: "Rocilede pe tot cuprinsul platoului,din spatele fortaretei §i mai ales cele de calcar sunt taiate §i daltu-ite Tntr-omie de forme. Aici este 0 ni§asau 0 serie de ni§e; dincoa-ce 0 lespede mare, ca 0 canapea sau 0 serie de canapele mai mici;langa ele ni§te scari; apoi un ciorchine de bazine rotunde sau pa-trate sau octagonale; §anturi lungi, cateodata gauri perforate... fi-suri largite Tnmod artificial§i prefacute Tncamere -§i toate acesteataiate cu exactitatea §i finisajul celui mai price put muncitor",

Faptul ca inca§ii foloseau promontoriul ca pe ultimul bastionTmpotriva spaniolilor este un adevar evident, cum tot evident estefaptul ca ridicasera constructii Tnvarfullui. Oar exista toto data §i do-vezi potrivit carora nu ei erau primii constructori, datorita incapaci-tatii lor consemnate de a transporta fie §i 0 singura piatra megaliti-ca.

Incercarea care a e§uat ne-a fost transmisa de Garcilaso §i a-re legatura cu Piatra Obosita. Conform acestui cronicar, unul dintrezidarii de seama ai inca§ilor, ca sa-§i sporeasca faima, a hotarat saridice piatra din locul unde 0 lasasera constructorii ei §i sa 0 utili-zeze Tnstructura sa defensiva. "Peste 20.000 de indieni au ridicatpiatra, tragand-o cu franghii lungi. Inaintau foarte Tncet, deoarecedrumul pe care venisera era anevoios §i era plin de trepte abruptecare trebuiau urcate §i coborate. Pe una dintre aceste pante, ca ur-mare a neatentiei oamenilor, care nu au mai tras cu aceea§i putere,greutatea rocii s-a dovedit prea mare pentru fortele celor care 0 tra-geau, astlel Tncats-a rostogolit pe panta, omorand trei sau patru miide indieni."

Potrivit acestei legende, Tnsingura ocazie cand inca§ii au Tn-cercat sa ridice §I sa potrlveasca Imr-o ana conslruclle U plcUlallltl-galitica ace§tia au dat gre§. Este limpede ca nu ei au fost cei careau adus, au extras, au modelat §i au potrivit la locurile lor fara mor-tar sute de alte pietre ciclopice.

Nu e de mirare ca Erich von Oaniken, care a popularizat teo-ria astronautilor din antichitate, dupa ce a vizitat aceasta a§ezare in1980 a scris (Reise NachKiribati sau Pathways to the Gods, in tra-

b

In fata peretilor ciclopici din aceasta zona plata se ridica mo-vile de piatra cu nume pitore§ti:Rodadero(tobogan),pe creasta ca-ro;..., """niii ~n ,",,,,,,,,n~ '" II" +_h c: I :__ 1_: __,,_-IX, __

. . - " ,. Icare Squier 0 descrisese ca fiind "crestata, ca §i cum roca ar fi fost

stransa pe cand era inca moale" - ca plastilina - , iar apoi TnchegataTnacea forma, pastrand 0 suprafata neteda §i stralucitoare"; iar lan-ga ele Chingana (Iabirint), 0 stanca ale carei fisuri naturale au fost

largite Tnmod artificial §i transformate Tncoridoare, coridoare joase,camere mici, ni§e §i alte spalii scobite. In spatele acestor varfuri segasesc peste tot roci §Iefuite §i modelate in fete orizontale, verticale

.- ---.-------- .---.---

j"o Zecharia Sitchin

ducerea in limba engleza) ca nici "mama natura", nici inca§ii, ci nu-mai astronautii din antichitate ar fi putut ridica aceste structuri mo-numentale §i stanci cioplite ciudat. Un alt calator dinaintea lui, W.Bryford Jones (four Facesof Peru, 1967) a afirmat, cuprins de ui-mire in fata blocurilor de piatra: "Cred ca nu ar fi putut fi urnite de-cat de un neam de uria§i de pe celalalt taram." lar Hans Helfriz, cucativa ani inaintea lui, sustinea: "iti lasa impresia ca se afla aici dela inceputullumii".

Cu mult timp inaintea lor, Hiram Bingham (AcrossSouthAme-rica) consemna una dintre legendele locale referitoare la modul incare aparusera aceste incredibile sculpturi in stanca §i ace§ti pe-reti: "in una dintre legendele lor favorite se spune ca Inca §tia 0planta ale carei sucuri faceau suprafata unui bloc de piatra atat demoale, incat isprava nemaivazuta era infaptuita imediat prin freca-rea pietrelor cu sucul magic al acestei plante." Dar cine ar fi pututsa ridice §i sa sustina aceste pietre, pentru a Ie freca unele de alte-Ie?

Evident, Bingham nu a acceptat raspunsul batina§ilor, iarenigma a continuat sa-I roada. ,Am vizitat Sacsahuamande multeori", afirma el in Inca Land; "de fiecare data ma cople§e§te§i ma ui-me§te. Unui indian superstitios, care vede ace§ti pereti pentru pri-ma oara, trebuie sa-i fi parut construiti de zei". De ce a facut Bing-ham aceasta afirmatie? Oare nu pentru a exprima 0 "credinta" in-gropata undeva, in adancul sufletului sau?

$i astfel ne intoarcem de unde am plecat in studiullegendelorpopoarelor din Anzi; doar ca ei pun constructiiJemegaliticepe sea-ma unor zei §i uria§icare ar fi trait in aceste tinuturi §i a unui Impe-riu Stravechi §i a unui regat care a inceput cu 0 bagheta divina deaur.

7Ziuain caresoareles-a opritLa inceput, pofta de aur a spaniolilor a fost mai mare decat ui-

mirea in fata descoperirii Peru-ului, un pamant necunoscut de lacapatul lumii, 0 civilizatie avansata cu ora§e §i drumuri, palate §itemple, regi §i preoti, §i 0 religie. Primii preoti care i-au insotit peconchistadori nu aveau in minte decat sa distruga orice avea de-aface cu "idolatria" indienilor. Dar preotii care au venit dupa ei - sa-vantii tarii lor la acea vreme - au auzit explicatii ale obiceiurilor §icredintelor localnicilor din gura unor nobili indieni care se converti-sera la cre§tinism.

Curiozitatea preotilor spanioli a sporit atunci cand §i-au datseama ca indienii din Anzi credeau intr-un Creator suprem §i ca le-gendele lor pomeneau de un Potop. Dupa aceea au aflat ea multeamanunte din acele legende locale erau ciudat de asemanatoarecu istoriile biblice ale Genezei. Prin_urmare,era inevitabil ea printreteoriile cele mai vechi referitoare la originea "indienilor"§i a credin-telor lor sa se strecoare una care sa-i asocieze cu pamanturile §ipopoarele din Biblie, teorie care avea sa ca§tige teren.

Ca in Mexic, dupa ce au fost examinate alte posibilitati, ceamai plauzibila teorie a parut cea a israelitilor celor Zece Triburi pier-dute, nu doar datorita asemanariidintre legendele locale §i cele bi-blice, ci §i existentei unor obiceiuri printre indienii peruani, precum:oferirea primelor fructe, 0 Sarbatoare a Ispa§irii la sfar§itullui sep-tembrie ce isi avea corespondent.ca moment in timp, in Ziua Ispa-§irii de la evrei, alte ordine biblice, precum ntul clrcumclziel, aDstl-nenta de la consumul de carne de animale, interdictia de a consu-ma pe§te fara solzi. in timpul Sarbatorii Primelor Fructe, indieniirosteau cuvintele mistice yo meshica, he meshica, va meshica; iarunii savanti spanioli au vazut in cuvantul meshicatermenul evre-iesc mashiach - Mesia.

(Cercetatorii din zilele noastre sunt de parere ca particula Irain numele zeilor andeeni poate fi comparata cu cea mesopotami-


ana Ira/ilia, din care provine biblicul EI; ca numele Malquis, cu careinca§ii T§ivenerau idolul este echivalent cu acela al zeitatii din Ca-naan Molekh (nStapanuln); §i ca titlul regal Manco provine din ace-ea§i radacina semita, unde Tnseamna "regen.)

Datorita acestor teorii care Ie atribuiau indienilor origini isra-elite §i biblice, preotii catolici din Peru, dupa perioada initiala de ig-norare, au Tnceput sa consemneze §i sa pastreze mo§tenirea indi-ana. Preoti locali, precum parintele Bias Valera, fiul unui spaniol §ial unei indience, erau Tncurajati sa consemneze Tn scris ceea ce

.auzeau §i §tiau. La sfar§itul secolului al §aisprezecelea, Tnurma u-nu! efort sustinut al episcopului din Quito, pove§tile locale au fostcom pilate, toate vechile a§ezari §tiute au fost evaluate §i toate ma-nuscrisele relevante stranse Tntr-o singura biblioteca. Multe lucruriaflate Tntre timp se bazeaza pe datele culese atunci.

Nedumerit de toate aceste teorii §i profitand de manuscriselestranse laolalta, un spaniol, pe numele sau Fernando Montesinos,a sosit Tn Peru Tn 1628 §i §i-a petrecut tot restul vietii com piland 0istorie §i 0 preistorie cronologica §i comprehensiva a peruanilor.Peste douazeci de ani avea sa Tncheie 0 lucrare de referinta, intitu-lata Memorias Antiguas Historiales del Peru, pe care a depus-o Tnbiblioteca unei manastiri din San Jose de Sevilla. Acolo a zacut, ui-tata §i nepublicata, timp de doua secole, pana cand fragmente dinea au fost incluse Tntr-o istorie franceza a celor doua Americi. Tex-

tul spaniol integral a vazut lumina tiparului abia Tn1882 (0 traducereTnlimba engleza a fost publicata de Societatea Hakluyt din Londra,Tn 1920).

Montesinos pleaca de la un punct comun istoriilor biblice §i ce-lor, povestea potopului. A urmat Tndeaproape indicatiile din Biblie §ia reconstituit repopularea pamantului dupa Potop, Tncepand din"'U,,'O'<:>n, a,a. YIII r\1111I:I1net ;;>1~VI 1111IUi::IllU l;U I i::IDla I~allunlloramCartea 10 a Genezei. EI a vazut Tnnumele Peru (sau Piru/Pirua Tnlimba indienilor) 0 redare fonetica a numelui biblic Ophir, nepotullui

. Eber (stramo§ulevreilor), care era la randullui stra-stranepotulluiShem. Ophir era §i denumirea faimosului Pamant al aurului, deunde fenicienii adusesera aur pentru templul din lerusalim pe careTI construia regele Solomon. In povestea biblica a natiunilor,numele lui Ophir este pomenit langa cel al fratelui sau Havilah- un


nume care a fost Tmprumutat de faimosul tinut al aurului, Tnpovestea biblica a celor patru rauri ale Paradisului:

lar numele unuia era Pishon;Este raul care inconjoara intregulPamant allui Havilah,unde se gasegte aurul.

Montesinos afirma ca oamenii de pe pamanturile biblice veni-sera TnAnzi cu mult timp Tnainte de regatele lui luda §i Israel, Tna-inte ca Cele Zece Triburi sa fie exilate de asirieni. Ophir Tnsu§i, sug-era Montesinos, ar fi fost cel care s-a aflat Tnfruhtea primilor co-loni§ti care s-au stabilit TnPeru, dupa ce omenirea s-a raspandit pePamant dupa Potop.

Legendele inca§e pe care le-a strans Montesinos atesta ca

Tnaintea ultimei dinastii Inca existase un imperiu stravechi. Dupa 0perioada de progres §i prosperitate au Tnceput dintr-o data rascoa-lele; pe cer au aparut comete, pamantul a fost zguduit de cutremu-re, au izbucnit razboaie. Regele care domnea la acea vreme a ple-cat din Cuzco §i §i-a dus supu§ii Tntr-un loc de refugiu izolat dinmunti, Tampu-Tocco; doar cativa preoti au ramas TnCuzco, pentrua Tntretine altaruJ. Tntimpul acelei epoci de nenorociri s-a pierdut §ti-inta scrisului.

Au trecut cateva secole. Regii veneau Tn mod regulat dinTampu-Tocco Tn Cuzco, pentru a consulta oracolele divine. Tntr-ozi, 0 femeie nobila a anuntat ca fiul ei Rocca a fost dus departe deZeul Soarelui. Peste cateva zile tanarul a reaparut, Tnve§mantat Tnhaine de aur. EI a spus ca a venit vremea iertarii, dar ca oameniitrebuie sa respecte unele porunci: mo§tenirea tronului Tiva reveniunui fiu pe care i-I va na$te reQeluisora sa vitreo:'t r.hi;u n::l,.::\ nl'

l::I~ltlpnmUi nascut; lar oamenii nu trebuiau sa scrie din nou. Popo-rul a fost de acord §i s-a Tntors la Cuzco, avandu-I pe Rocca dreptrege; i s-a dat titlullnca - suveran.

Atunci cand i-au dat acestui Inca numele de Manco Capac,cronicarii inca§i TI asemanau cu legendarul fondator al ora§uluiCuzco, Manco Capac descendent din cei patru frati Ayar. Montesi-nos a separat §i a distantat corect dinastia inca§a contemporana cuspaniolii (care §i-a inceput domnia abia Tnsecolul al unsprezecelea

----


dupa Cristos), de predecesorii ei. Concluzia lui, potrivitcareia di-nastia Inca era formata din paisprezece regi, inclusivHuayna Ca-pac, care murise la venirea spaniolilor,cu cei doi fii ai sai, a fostconfirmatade toli cercetatorii.

EIa tras concluzia ca ora§ulCuzco a fost intr-adevar abando-nat inainte ca acea dinastie Inca sa preia tronul.Tntot timpulcat 0-

. ra§ul Cuzco a fost pustiu, douazeci §i opt de regi au domnitdintr-ostanca izolata careia i se spunea Tampu-Tocco. lar inainte de aceaepoca existase un imperiucare avea capitala la Cuzco. ~aizeci §idoi de regi au domnit atunci; dintre ei, patruzeci §i §ase erau regi-preoli ~j§aisprezece erau semi-zei,fiiai zeului Soare. lar inainte deei, zeii in§i§idomneau pe pamant.

Se crede ca Montesinos a gasit 0 copie a manuscrisului luiBias Valera in La paz §ia oblinutpermisiunea preoli1oriezuilide a-cola sa copieze din ea. EIa recurs §i la scrierile parintelui MiguelCabellode Balboa,care avea la randullui 0 versiune, potrivitcareiaprimulsuveran, Manco Capac, venise in Cuzco nu direct de la la-cui Titicaca,ci dintr-unloc ascuns pe nume Tampo-Tocco(/oculdeodihna cu terestre). Acolo Manco Capac "a abuzat de sora luiMama Occllo",de la care a avut un fiu.

Dupa ce a oblinutconfirmareaacestei informaliidin toate sur-sele pe care Ie avea la disozilie,Montesinosa acceptat-o ca pe unadevar §i a inceput cronicileperuane cu aventura celor patru fraliAyar §i a celor patru surori care au fost trimi§iin cautarea ora§uluiCuzco cu ajutorulobiectuluidin aur. Dar el a consemnat §i0 versi-une conformcareia primulcare a fost ales conducator a fost un fra-te care purta numele stramo§uluicare ii indrumase pe oamenisprePeru, Pirua Manco (de unde §i numele de Peru). EI a fost cel care,dupa ce a ajuns la locul ales, a dat de §tire ca intenlionasa ridice_=:': ..- ---: A ~:. ,~~ ...~"I" 1nC!ntit riA nAVA!::tA!::i!::lJrori (mai binezis, de surori-neveste); una dintre ele fiind insarcinata cu un fiu de-allui care va purta numele de Manco Capac. Acest fiu va construiin Cuzco templul inchinat MareluiZeu Viracocha; prin urmare, dinacea vreme a inceput istoria acelui imperiu vechi §i au inceput §icronicile. Manco Capac a fost venerat ca Fiu al Soarelui, primul din§aisprezeceregi considerat astfel. in epoca sa erau venerate§ialtezeitali, printre care Pamantul-Mama,§i un alt zeu al carui nume

REGATELEPIERDUTE 143

insemna Foe; era reprezentat sub forma unei pietre care rosteaprofelii.

Principala §tiinla in acea vreme, afirma Montesino, era astro-logia; iar scrisul era §i el cunoscut §i se facea pe frunze §i pe pietre.AI cincilea Capac "a reinnoit masurareatimpului" §ia inceput sa in-registrezescurgerea timpului §i domniile predecesorilor saL EI a in-trodus numaratoarea la 0 mie de ani considerata Perioada Mare,precum§i secolele §i perioadelede cincizeci de ani, echivalente Ju-bileului biblic. Inti CapacYupanqui a pus bazele acestui calendar §iale acestei filozofii; el a terminat templul §i a introdusvenerarea u-nui zeu ilia Tici Vira Cocha, adica "Stramo§Neasemuit,Creator dinApe".. in timpul domniei celui de-al doisprezecelea Capac, in CUZCQau ajuns ve§ti despre debarcarea pe coasta a unor "Barbali inallide statura" §i care se foloseau de uneltele lor de metal pentru a je-fui pamantul. Dupa 0 vreme au ajuns in munli; din fericire, au star-nit mania Marelui Zeu, care i-a nimicit cu focul ceresc.

Scapali de pericol, oamenii au dat uitarii poruncile §i ritualurilede venerare. "Legile §iobiceiurile" stramo§e§tinu au mai fost res-pectate, iar Creatorul insu§i a aflat de aceste incalcari. Drept pe-deapsa, a ascuns soarele; "timp de.douazeci de ore nu a mai fostsoare". Poporul a fost cuprins de spaima, au rostit rugaciuni §i auadus sacrificii in temple, pana cand soarele a reaparut. Imediat du-pa aceea, regele a reintrodus vechile legi §i ritualurile de venerare.

AI patruzecilea Capac care a venit pe tronul din Cuzco a infi-inlat 0 academie pentru studiul astronomiei §i astrologiei §i pentrudeterminarea echinoclii1or.Montesinos a calculat ca in al cincileaan de domniese implineau doua mii cinci sute de ani de la Momen-tul Zero, care ar fi fost Potopul, din cate presupunea Montesinos.De asemenea, se implineau doua mii de ani de cand regii incepu-sera sa aomneasca peSltf \.IUL\;U,UcUVllLQ Q ,..; ...,I: w':.:, .wt/-lui i s-a conferit un nou titlu, Pachacuti (Reformatorul). Urrna§ii saila tron au incurajat la randullor studiul astronomiei;unul dintre ei aintrodus un an bisect, care avea 0 zi in plus la fiecare palru ani §iun intreg an in plus la fiecare patru sute de.ani.

Tn timpul domniei celui de-al cincizeci §i optulea monarh,"Cands-a Tncheiatal PatruleaSoare",se implineau 2 900 de ani.de


la "Potop". Conform calculelor lui Montesinos, era anul na§terii luiCristos.

Acel intai imperiu din Cuzco, infiintat de Fiii Soarelui §i conti-nuat de regii-preoti, a avut un sfar§it groaznic in timpul domnieicelui de-al §aizeci§idoileamonarh. Tnvremea lui au aparut tot felulde "semne §i minuni". Pamantul era zguduit de nenumaratecutre-mure, cerul era plin de comete, prevestind 0 distrugere viitoare. Tri-burile §i oamenii au inceput sa fuga in toate partile, luptand cu ve-cinii lor. Dinspre coasta §i chiar.de dincolo de Anzi au aparut inva-datorii. Auurmatbatalii sangeroase; in una dintre ele regele a fostdoborat de 0 sageata, iar armata lui a luat-o la goana curpinsa depanica. Doar cinci sute de razboinici au supravietuit acelor batalii.

"A§a a fost nimicitadinastia regilor peruani",scrie Montesinos,"iar §tiinta scrisului s-a pierdut". .

Putinii supravietuitori au plecat din Cuzco, lasand in urmadoar 0 mana de preoti sa ingrijeasca templele. L-au luat cu ei §i petanarul fiu al ultimului rege, pe atunci doar un baiat, §i s-au refugiatintr-o ascunzatoaredin munti, Tampu-Tocco. De acolo, dintr-o pe§-tera, avea sa iasa primul cuplu de semizei care va infiinta regatulAnzilor. Cand baiatul a ajuns la maturitate, a fost proclamat primulmonarh din dinastia Tampu-Tocco.Aceasta dinastie a durat aprox-imativ 0 mie de ani, intre secolul al doilea §i secolul al unsprezece-lea dupa Cristos.

Datorita acelor secole de exil, cuno§tintele§tiintificeau scazutsimtitor, iar §tiintascrisului a fost data uitarii.Tntimpul domniei celuide-al §aptezeci§ioptuleamonarh,cand se implineacifra rotunda de3500 de ani de la inceputuri, cineva a inceput sa revigoreze artascrisului. Atunci regele a primit un avertisment de la preoti referitorla inventia literelor. Tnmesajul lor se spunea ca §tiinta scrisului afost cauza bolilor §i blestemelor care au dus la sfar§itul regatului- -. . . . .

__0"0.1- -.- ,,__ .UIII_III ."'." IVIV,","'"""""""",,, Iltglglg ~au

sa Ie nascoceasca,deoarece folosirea lor nu ar aduce decat marinenorociri inca 0 data". Prin urmare, regele a ordonat "prin lege,sub amenintarea pedepsei cu moartea,ca nimeni sa nu faca negotcu qui/cas, adica pergamentul §i frunzele pe care se scria odin-ioara, §i sa nu foloseasca nici un fel de litere."Tnlocullor a introdusquippos, bucati coloratede franghii, intrebuintate pentru masurarea


timpului.Tntimpul domniei celui de-al nouazecilea rege s-a incheiat al

patrulea mileniuincepand din MomentulZero. Monarhia de la Tam-pu-Toccoera slabita §i ineficienta la acea vreme. Triburile care ii e-rau credincioase erau ve§nicatacate'detriburile vecine. §efii de tribnu au mai platit tribut autoritatii centrale. Obiceiurileau fost corupte,au inceput sa se faca auzite blasfemii. Tnaceste condi~i,0 printesacare descindea din Fiii Soarelui, Mama Ciboca, a salvat dinastia.Ea a dat de §tire ca tanarul ei fiu, care era atat de chipe§ incat ad-miratorii lui ii spuneau Inca, era destinat sa urce pe tronul din ve-chea capitala, Cuzco.EI a disparut in chip m!raculos §i s-a intorsinve§mantat in haine de aur, spunand ca Zeul Soarelui II ridicasela cer, II inzestrase cu §tiinteiesecrete §i Ii spusese sa-§i duca po-porul inapoi in Cuzco. Numele lui era Rocca; a fast primul din di-nastia Inca care a sfar§it ru§inos,in mainiie spaniolilor.

Montesinosa incercat sa puna aceste evenimentein ordine §ia afirmat ca trecuse sau incepuse 0 perioada numita "Soarele". Nuse §tiecu siguranta la ce perioada (in ani) se gandea el, dar se pa-re ca se raporta la unele legendeandine referitoare la unii "sori" dintrecutulpoporului. .

De§i oamenii de §tiinta au suslinut in repetate randuri - darintr-o masura mai mica in zilele noastre - ca rjUa existat nici un felde contact intre civilizaliile din America Centrala §i cele din Ameri-ca de Sud, ultimele aveau concepte foarte asemanatoare cu celeaztece §i maya§e despre cei cinci Sori. Toate civilizatiile din An-tichitate aveau amintiri despre epoci trecute, cand zeii au domnitsinguri, urmati de semizei §i eroi, §i abia apoi de muritori. Textelesumeriene denumite Listeie Regelui conssmnau 0 generatie destapani cere§ti, urmati de semizei care au domnit-intoal 432.000de ani inainte de Potop, apoi in§irau regii care au domnit dupa a-ceea, In vremun care aSlaZIsum conSlaeraIt~ ISlUll1;e ~I Ctle carurdate au fost verificate, stabilindu-se ca sunt corecte. Listele despreregii egipteni, a§a cum au fost alcatuite de istoricul-preot Manetho,in§irau 0 dinastie de doisprezece zei, care a inceput cam cu 10.000de ani inainte de potop; au urmat zeii §i semizeii pana in 3100 in a-inte de Cristos, cand faraonii s-au urcat pe tronul Egiptului. Acolounde s-a putut, datele sale au fost verificate prin comparare cu

146Z6charia Sitchin

datele istorice, stabilindu-se exactitatea lor.

Montesinos a gasit astfel de notiuni in folclorul peruan, confir-

mand relatarile altor cronicari, potrivit carora inca§ii credeau ca pe-rioada lor era a Cincea Varsta a Soarelui. Prima Varsta a fost ceaa zeilor Viracocha, zei care aveau pielea alba §i purtau barba. ADoua Varsta a fost varsta uria§ilor; unii dintre ei nu erau binevoitori§i s-au ivit §i conflicte intre uria§i §i zei. A urmat Varsta Omului Pri-mitiv, a fiintelor umane needucate. A Patra Varsta a fost cea a ero-ilor, oameni cu statut de semizei. A urmat A Cincea Varsta, varstaregilor descendenti din oameni, ai carei ultimi reprezentanti erau re-gii Inca.

Montesinos a plasat cronoJogia andeeana in context euro-pean, raportand-o la un anumit Moment Zero (el a crezut ca trebuie

sa fie PotopuJ) §i, deci, la na§terea lui Cristos. Cele doua secventetemporale, scrie el, coincid in timpul domniei celui de-al cincizeci §ioptulea monarh: anul dcua mii noua sute de la Momentul Zero era

"primuJ an allui Isus Cristos". Dinastia monarhilor peruani a inceputla 500 de ani dupa Momentul zero, adica in 2400 inainte de Cris-tos.

Prin urmare, oamenii de §tiin!a nu pun in disculie lipsa de cla-ritate a dateJor istorice §i cronologice prezentate de Montesinos, ciconcluzia sa, ca dinastia regala §i civilizalia urbana din Cuzco ince-pusera cu apr~ximativ 3.500 de ani inainte de venirea inca§ilor. Po-trivit informaliilor cuJese de Montesinos §i .de cei ale caror lucrari le-

a consultat, acea civilizalJe cUllo§tea scrisul, §tiinla astronomiei §iavea un calendar suficient de lung pentru a-i reforma in mod pe-riodic. Toate acestea (!?i IT!ult9alfe!9)erau caracteristici ale civiliza-tiei sumeriene, care a inflorit in jurul anului 3800 inainte de Cristos,§i ale civilizatiei egiptene, care i-a urmat, in anul 3100 inainte riA

:.:_:__. .: ...;,~ IQIIIIII\"C11ItfCI(;IVlllzaJlel sumenene a fost cea dinValea Indului, care a atins apogeul in jurul anului 2900 inainte deCristos.

Ds ce nu ar fi fost posibil ca aceasta civilizalie sa apara §i inAnzi? Pentru ca nu soar fiputut, in absenta unor contacte intre Lu-mea Antica §i Lumea Noua. Dar ar fi fost posibil, daca aceia care

au daruit §tjjnl~le au tost zeii, care erau la acea vreme raspanditi petot Pamantul.


De§i concluzia noastra poate parea incredibila,din tericire eapoatefi dovedita. .

Primul test cu privire Javeridicitatea evenimentelor !}i datelorcompilate de Montesinosa avut deja loc.

Un elementde baza in prezentarea lui Montesinosif reprezin-ta existenta unui stravechi imperiu condus de 0 dinastie regala dinCuzco, regi care au fost in cefe din urma obligati sa paraseascacapitala ~i sa caute retugiu intr-un loc izolat din munti, pe numeTampu-Tocco. Refugiula durat 0 mie de ani; in cele din urma, untanar de origine nobilaa fost ales sa-I conduca pe oameni inapoi inCuzco §i sa puna bazele une; dinastii Inca.

A existat un loc pe nume'Tampu-Tocco §i putea fi el identiti-cat cu ajutoruldatelor turnizate de Montesinos?Intrebarea sMaaflatpe buzele multora.In 1911, in timp ce cauta ora§elepierdute ale in-ca§ilor, HiramBinghamde la UniversitateaYale a gasit locul: astazii se spune Machu Picchu.

Binghamnu plecasein cautarea lui Tampu-Toccoatunci canda pornit in prima s,: expeditie: dar dupa sapaturi care au durat maibine de doua decenii §i dupa ce a revenit in locul respectiv de ne-numarate ori, a conchis ca Machu Picchu era intr-adevar capitalatemporara pierdutaa Vechiului-'mperiu. Descriereape care el 0 fa-ce acestui loc este completa §i sa gase§te in cartile sale MachuPicchu, a Citadel of the /.'7cas§i The Lost City of the Incas.

Principalul motiv care I-a indreptatit sa creada ca Machu Pic-chu este legendarulTampu-Tocco a fost indiciul celor Trei Feres-tre. Montesinos a scris urmatoarele: "In locul na§terii sale, IncaRocca a poruncit sa se ridice un zid cu trei ferestre,emblema caseistramo§ilor lui, din care descindea." Numele locului unde se refugi-a;:,,,, \"a;:,a I "'\:Iala JJIt:\';CllCl UIII \JU.L\,;U 1I1:>t:lIIIIICI r CtrCtUISUI l"e,or I reiFerestre".

Nu este nimic surprinzator in faptul ca un loc a devenit cunos-cut pentru terestrele sale, de vreme ce in Cuzco nic; 0 casa, de lacea mai umila pana la cea mai luxoasa, nu avea terestre. Faptul caun loc a devenit cunoscut pentru ca avea un anumit numar de tere-stre - tre; - se datoreaza unicitatii sale, vechimii sale sau caracteru-Jui sacru al unei structuri de acest tel. Aceasta afirmatie este vala-

.


bih1in cazul ora§ului Tampu-Toeco, unde, potrivit legendelor, 0construc~e cu trei ferestre a jucat un rol in aparitia unor triburi§i avechiului imperiu la inceputurile statului Peru. Ca urmare, aceaconstructie devenise "emblema casei stramo§ilor luidin care el §i[Inca Rocca] descindea".

Legenda §i loeullegendar figurau §i in povestea fratilorAyar.Pedro Sarmiento de Gamboa (Historiageneralllamada yndica) §ialti cronicaridinvechime relateaza cum cei patru fratiAyar§isurori-Ie lor, dupa ce au fost creati de zeul Viracocha la LaculTiticaca,auajuns sau au fost du§i de zeu in Tampu-Tocco, de unde "au ie§itprin fereastra la porunca luiTici-Viracocha,spunand ca Viracochai-a sortit sa fie stapani".

Cel mai mare dintre frati,MancoCapac, ducea cu el emblemasacra sub forma unui §oim §i 0 vergea de aur pe care i-o da~usezeul, cu care sa afle loeul potrivitpentru viitoarea capitala Cuzco.Calatoria celor patru frati §i a celor patru surori a inceput pa§nic,dar in curand au aparut invidii.Sub pretextul ca au uitat ni§te co-mori intr-o pe§tera din Tampu-Tocco, ceilaltifrati I-au trimis pe aldoilea frate, AyarCachi, sa Ieaduca inapoi. Acesta nu era decat un§iretlicpentru a-I inchide in pe§tera, unde a fost prefacut intr-o pia-tra.

Potrivitacestor pove§ti,Tampu-Tocco se situeaza foarte de-parte in timp. H.B.Alexander scrie in Latin American Mythology."mitulfratilorAyar ne trimitein perioada megalitica,in era cosmo-goniilorasociatecu Lacul Titicaca".Cand exilatiiau plecat din Cuz-co, ei s-au indreptat spre un loe ce exista deja, un loc unde 0 con-structie cu trei ferestre jucase deja un rol insemnat in epoci inca §imai indepartate. Abia dupa ce am inteles acest lucru putem vizitaMachu Picchu, deoarece aici s-a descoperit 0 constructie care nu a. ~ .. . . . ~- -- :: _~_ n_ . ... concopaIL!::.UII.LIUt;UIreITerestre.

"Machu Picchu sau Marele Picchu, este denumirea in limbaquichua a unui varf ascutit care se inalta la zece mii de picioaredeasupra marii §i la patru mii de picioare deasupra apelor involbu-rate ale raului Urubamba, langa podul din San Miguel, la doua zilede mers sustinut la nord de Cuzco", scrie Bingham. "La nord-vestde Machu Picchu se ridica un alt varf impunator inconjurat deprapastii ametitoare, caruia i se spune Huayna Picchu sau Micul

Picchu. Pe creasta ingusta dintre cele doua varfuri se afla ruineleunui ora§ inca§, al carui nume s-a pierdut in negura timpului... Nueste exclus ca ele sa reprezinte doua a§ezari stravechi, Tampu-Tocco, locul de ba§tina al primului Inca, §i Vileabamba Viejo."

In zilele noastre nu mai este nevoie de doua zile de mers sus-

tinut, potrivit lui Bingham, pentru a strabate distanta de 120 de kilo-metri de la Cuzco la Machu Picchu. Se poate ajunge acolo in maiputin de patru ore, cu trenul, in susul §i in josul muntilor, trecandprin tuneluri §i peste poduri §i de-a lungul crestelor muntoase afla-te de 0 parte §i de alta a raului Urubamba. De la gara trebuie sa ieiautobuzul §i, dupa un drum de 0 jumatate de ora peste stanci aiajuns In ora§. Priveli§teaiti taie rasuflarea§i este exact a§a cum adescris-o Bingham. Pe fa§ia dintre cele doua varfuri se Intind case,palate, temple - ramase fara acoperi§-, inconjurate de terase carese agata de pantele muntilor, gata de a fi cultivate. VarfulHuaynaPicchuse inalta in partea de nord-vestca 0 santinela (fig. 72), din-colo de el §i de jur-Imprejur, cat vezi cu ochii, numai varfuri, unelemai ascutite §i mai inalte ca altele. Dedesubt raul Urubamba for-

Fig.72

REGATElE PIERDUTE151150 Zecharia Sitchin

meaza un defileu in forma de potcoavacare inconjoara pe jumatatebaza muntelui, apele sale involburate taind un drum alb prin junglade smarald.

A§a cum se cuvenea pentru un ora§ care mai int~i a servit camodel pentru Guzco, iar apoi I-a imitat, Machu Picchu era §i el im-partit in douasprezece sectoare sau grupe de constructii. Gladiriledestinate preotilor-regi se afla pe partea de vest, iar cele reziden-tial-functionale (ocupate in special de fecioare §i de §efii triburilor)pe partea de est, fiind separate de 0 serie de terase intinse. Oame-nii din popor, care lucrau pam~ntul §i cultivau terasele aflate pepante!e muntilor traiau in afara ora§ului §i in zona dimprejur (de ladescoperirea initiala a lui Bingham s-au gasit multe asemenea ca-tune).

Mai multe stiluri de constructie, ca la Guzco §i in alte §antierearheologice, sugereaza diferite etape in istoria ora§ului. Locuintelesunt construite din pietre gasite la int~mplare, care sunt tinute lao-lalta fara mortar. Re§edintele regale sunt construite din ashlaridis-

.pu§i cu aceea§i atentie §i §Iefuiti la fel ca in Guzco. Apoi mai esteo constructie inegalabila unde se arata cu adevarat toata maiestriaconstructorului §i blocurile megaliticede piatra de forma poligonala.In unele cazuri, ruinete din epoca megalitica§i din Vechiullmperiuau fost lasate ca atare; in alte cazuri, se viid clar constructiile ridi-cate pe alte temelii, mai vechi.

In timp ce sectoarele de la rasarit ocupau fiecare metru patratde pam~nt disponibil §i se intindeau de la peretele de sud al ora-§ului spre nord, at~t c~t 0 permitea terenul, iar spre est p~na in te-rasele destinate agriculturii §i cimitirelor,sectoarelede la apuscareincepeau tot in dreptul peretelui se intindeau spre nord numai pa-na fa limitacu PiataSacra- ca §i cum 0 linie nevazuta ar fi marcat~",,,I f"\X_A_" -- -.. . ....

I ..- -- ...,_."""w.Dincolo de acea linie invizibila de demarcaj, §i fata in fatacu

intinsa piata terasata de la sud se afla vestigiile Pietei Sacre, dupacum a numit-o Bingham, mai ales pentru ca "pe ambele parti alepietei se afla cele mai mari temple", unuldintreele av~ndacele cru-ciale trei ferestre. Aici, in constructia pe care Bingham a denumit-oTemplul celor Trei Ferestre §i in constructia alaturata ei din piatasacra, Templul Principal, s-au folosit uria§ele blocuri de piatra de

Fig.73

forma poligonala. Datoritamodului in care sunt taiate, §Iefuite §i po-trivite fara mortar pot fi dispuse in aceea§i clasa cu blocurile uria§ede piatra §i constructiile megalitice de la Sacsahuaman; mai mult,unul dintre blocurile de aici are 0 forma poligonala care intrece totceea ce am vazut in Guzco, avand treizeci §i doua de unghiuri.

Templul celor Trei Ferestre se afla in partea de est a PieteiSacre; blocurile uria§e de piatra care formeaza peretele de la ra-sarit il inalta cu mult deasupra teraselor de la vest (fig 73), in timpce perspectivaasupra partii de est se desfa§oaranestingherita, da-torita celor trei ferestre (fig. 74). Pervazul ferestrelor are forma tra-pezoidala §i a fost fasonat din blocurile uria§e de piatra care for-meaza peretele. Ga §i la Sacsahuaman§i Guzco,taierea, §Iefuirea

Fig.74

tana, 0 piatra taiata cufoarte mare precizle pen-tru a observa §i masurami§carile Soarelui (fig.76). Numele ei inseamna"Aceea Care Leaga Soa-rele" §i se presupune caajuta la determinarea sol-stitiilor, cand se inregis-treaza cea mai rapidami§care a Soarelui sprenord sau spre sud, mo-ment in care ritualuriletrebuiau "sa lege Soarele"§isa IIdetermine sa se in-toarca. Daca Soarele ar ficontinuat sa se indeparte-ze §isa dispara, pamantular fi fost din nou cufundatintr-un intuneric in care se mai cufundase 0 data, potrivit legen-delor. _

La celalalt capat al partii sacre de vest a ora§ului Machu Pic-chu, la sud de sectorul regal, se ridica un alt edificiu magnific §i ne-obi§nuit. I se spune Torreon datorita formei sale semicirculare, es-te construit din ashlari -pietre taiate §i §Iefuite de 0 rara perfecti-une, care nu-§i gasesc corespondent decat, poate, decat in ash/ariperetelui semicircular care inconjura Cel Mal Sfant Templu din Cu-zco. Peretele semicircular, la care conduc §apte trepte (fig. 77) arepropria imprejmuiresacra in centrul careia se aflR n ~t;!lnr.::it::ii:d~§18Tuna§I crestata. !:Singhama gasit marturii potrivit carora pe a-ceasta stanca §i pe peretii din jurul ei se aprindeau focuri regulate,§i a tras concluzia ca atat piatra, cat §i imprejmuirea sa erau folositepentru sacrificii §i pentru alte ritualuri legate de venerarea stancii.

(Aceasta stanca sacra amplasata in mijlocul unei structurispeciale aminte§te de stanca sacra care constituie centrul MunteluiTemplu din lerusalim, dar §i de Qua'abah, piatra neagra ascunsa ininteriorul celei mai sfinte imprejmuiri musulmane din Mecca.)

152 REGATELE PIERDUTEZecharia Sitchin

§i aranjarea tuturor acestor pietre pare sa fi fost floare la urechepentru constructori; blocurilemari de granit alb au fost aduse de ladistante foarte mari, peste teren accidentat §i rauri, strabatandmunti§i vai.

Templulcalor Trei Ferestre nu are decat trei pere!i, fiindcom-plet deschis spre partea de vest; pe acea parte, fata in fata cu el seinalta un stalp de piatra, inalt de aproximativ2,1 m (vezifigura74).Binghampresupunea ca rolulsau ar fifost acela de a sustine un a-coperi§, ceea ce ar fi reprezentat (conformspuselor lui) "0 con-structie nemaiintalnita la alte cladiri".Dupa parerea noastra, stal-pul, impreuna cu cele trei ferestre, era folositpentru observatii as-tronomice.

In fata Pietei Sacre, spre nord, se inalta cladirea botezata deBinghamTemplulPrincipal;§i aceasta are doar trei pereti §i0 inal-time de aproximativ3,6 m. La baza 0 parte a sa consta din blocuriuria§e de piatra; peretele de la vest, de exemplu, este construitdinnumai doua blocuriu-ria§e de piatra tinutelaolalta de 0 piatra informa de T. Unsingurbloc imens, care ma-soara 4,2 m lungime,1,5 m !atime§i 90 cmin inaltime, se reaze-ma de peretele cen-tral de la nord, in care§apte ni§e imita fe-restrele. trapezoidale(fig.75).

Trontn ,..:_..____

-" ,'i)\":~:-'::0i,: ,'. ,';;C? . </'f :~.;.~}>

.. ~:rt')11'''' J,... '.' .' ." "- ':?t:t'1!'.~.:J'., T.'- ' '/,:,:' , . ','~' :~

. . '.u'" ., :r.I1L~.;J-. , -. ';, '" " .

;;~*~;J~Y,i:i~f~}17:}!?'.. ,,', ,i'"''''''1;.: ',1 ''''<..b1''''~1;''''..' I,. <10"".~.\'1~f'/ .~:-::,'.;;..''',_,~ . -~.~~1::.."__ .' ~_ --J:~-~"."::"!1

f "11!' ,.1 'f I ~i4lJ£':A~'.~ 0\ Y.:{ :.~I ~, ~_ ". :. '~. r;J",

::-~;;. "~~;:':~.:~~(/;~:?;:j:';:;f.~~Y:;>:'.:.::'-:',:>~:;.;'~~"t.Jr ,'4-:.,._.t"'..~~,.. ..,'~\:"_~-:~'>::C.:'. .~~~~:r.~.:..~f...~nI.~~ _ ..',.,.,' .. .,.r.1 ')..,?-,.,.~: ~...~':~ ::!1..~,~J\';"~"~;~~' ..":;'" '\'. . t"".

i1;fS::'~' . </11~,.' ..

j,

~... ,. '. r.JJ ~~':. "~?..I.'",,,,, iii I_,.: ~ .

;)tJ;;':~":~'~?:::::.,~_ ":.~:~~':;~:; :"" ,..: .', '. -_" " ". ..:.,...;' .oi.I.. . .' .,,,~- ~.W'i ~_l""" ,/,,. _ ''''''--:t....."'

~'It.

~ *i:::~.(. , ,'( :,_.. !.J.. :""'-.\'~";~i.A~': .

'.~"/II ~i\ ~.." ,. ,.~.' . ...j~~' ~ 1""~1~'~t"~:~~~":'l~"~";""~':";.'~'I"I';~""- l6. .'.-:' :., v ~~., ,;I' tJl". ~I,

due de Ja margineadinspre nord a PieteiSacre in susul unuideal al carui v&rfafost aplatizat pentru afi intrebuintat ca plat-form4 pentru Intihua- Fig.75

153

Fig.76

~ - ~ ,--

154 Zecharia Sitchin REGATELE PIEROUTE 155

Fig.77

Caracterul sacru al pietrei din Machu Picchu nu se datoreazavarfului ei ascutit, ci constructiilor din interior. Inauntrul acesteistanciuria!':A;Ifnc:tc:<>n<>t);:.~.'" --.:': _ ~__:::,~;,... ;;/llIluut#Ii:Uaar-tificial pentru a se obtine forme geometrice precise care seamana,dar nu sunt identice: scari, buturugi, margini §i stalpi (fig. 78). Pelanga aceasta, interiorul a fost impodoblt cu lucrari din granit alb §iashlad din cea mal pura culoare §i de cea mai buna calitate. Com-plexitatea interiorului este sporita de ni§elede piatra. Binghampre-supuneea ca grota naturala initiala a fost largita pentru a adapostimumiile regilor, care erau aduse aici deoarece locul era sacru. Oar

de ce era acest loc sacru.§i de ce trupurile neinsuflelite ale regilordecedali trebuiau ingropate aiel?

Intrebarea ne readuce la legenda frali10rAyar; unul dintre elfusese inchis in grota de la Paradisul celor Trei Ferestre. OacaTemplul celor Trei Ferestre este acel templu legendar ~i daca a-ceasta este acea grota, atunci legendele confirma presupunereaconform careia aceasta a§ezareeste legendarul Tampu-Tocco.

Cronicarul spaniol Sarmiento, el insu§i conchistador, rela-teaza in cartea sa History of the Incas- 0 tradilie locala inea§a: alnoualea Inca (1340 dupa Cristos), "vrand sa afle cat mai multe des-pre intamplarile de odinioara §i sa-§i perpetueze numele, s-a duspersonalla muntele pe care se afla Tampu-Tocco... §i a intrat inpe§terade unde se zieeca ar fi ie§itManco Capae impreuna eu fra-Iii sai pentru a intra in Cuzco pentru prima data... Oupaee a cerce-tat totul cu atenlie, a pus sa se venereze locul cu ritualuri §i sacri-

Fig.78

---


ficii §i a a§ezat 0 u§a de aur peste .fe-reastra din Capac Tocco §i a poruncitca, incepAnd din acel moment, locali-tatea sa fie venerata de toti, facAnd dinea un loc sacru destinat rugaciunilor,sacrificiilor §i oracolelor. Dupa ce a fap-tuit toate acestea, s-a intors in Cuzco."

Personajul care se afla in centrulacestei relatari,al noualea Inca,era Titu

Fig.79 Manco Capac; lui i s-a conferit §i titlul dePachacutec("Reformatorul"),deoarece,

dupa ce s-a intors din Tampu-Tocco,a adus schimbari importantecalendarului. La fel ca cele Trei Ferestre §i Intihuatana, StAncaSacra §i Torreon confirma existenta lui Tampu-Tocco, ora§ul dinpovestea fratilor Ayar, a domniilor preinca§e din timpul vechiuluiimperiu §i a calendarului; elemente-cheieale istoriei §i cronologieiintocmite de Montesinos.

Datele propuse de Montesinos ar putea cA§tiga §i mai multacredibilitate, daca soarputea confirmateoria referitoare la existentascrisului in perioada vechiului imperiu. Cieza de Leon avea un 'punct de vedere similar, afirmAndca "in epoca dinaintea"imparatilorInca s-a scris in Peru... pe frunze, peie, pAnze §i pietre".

Multi cercetatori din America de Sud imparta§esc opiniile cro-nicarilor din vechime, conform carora ba§tina§iicuno§teauunul saumai multe sisteme de scriere.

Numeroase studii vorbesc despre "pietroglife" ("inscriptii pepiatra"), gasite pe tot cuprinsul acestorpamanturi, care prezinta, in-tr-o anumita masura, caracteristicile pictogramelorsau ale glifelor.RafaelLarcoHnvlQ ri.. ..v "',, ~~ ~ -- .:..:::: :'_._ "",.""",Pre-Incana, sugera, sprijinindu-se pe ilustratii, ca popoarele de pecoasta, inclusiv cele din Paracas, cuno§teauun sistem de scrierecu glife asemanator cu cel al maya§ilor.Arthur Posnansky,cel maide seama explorator al ora§ului Tiahuanacu,a realizat studii volu-minoase care demonstreaza ca inscriptiilede pe monumenteledinacest ora§ cantin elemente de scrierepictografica §i ideografica.- 0scriere care preceda scrierea fonetica.b alta descoperire bine cu-

'-~ ~ , ~--~


noscuta, Piatrade la Calango, expusa astazi la Muzeul din Lima(fig. 79), sugereaza 0 combinatie de pictograme §i elemente descriere fonetica, poate chiar alfabetica.

Unul dintre cei mai cunsoculi exploratori ai Americii de Sud,Alexander de Humboldt, a abordat acest subiect in opera sa fun-damentala Vues de Cordil/creset Monuments des Peuples Indige-nes de l'Amerique (1824). "Recent a aparut un semn de inrebarereferitor la cunoa§tereade catre peruani, pe IAngaQuippus, a unuialt sistem de scriere. Un fragment din L 'origin de los Indios del Nu-evo Mundo (Valencia, 1610),pagina 91, risipe§te orice indoiala inaceasta privinla". Dupa ce analizeaza hieroglifele mexicane, parin-tele Garcia adauga: "La inceputul campaniei de cucerire indienii dinPeru se confesaupictAndcaractere care infali§au celeZece Porun-ci §i incalcarile pe care Iecomisesera." Se poate trage concluzia caindienii din Peruse aflau in posesia unui sistem de scriere ale caruisimboluri erau insa mai grosolane decat hieroglifele mexicane; ingeneral, oamenii se foloseau de quippus.

Humboldt relateaza §i 0 alta intAmplare: pe cand se afla inLima, a auzit de un misionar pe nume Narcisse Gilbar,care gasise,printre bunurile indienilor Panos, de pe malurile raului Ucayale lanord de Lima, 0 carte din frunze indoite, asemanatoarecu cele uti-lizate de azteci in Mexic; dar nimeni din Lima nu a putut sa 0 des-lu§easca. "Indienii i-ar fi spus misionarului ca in carte se povesteadespre razboaie §i calatorii de demult.."

Tn1885, Ribero §i yon Tschudi au povestit despre alte desco-periri §i au conchis ca in Peru existase un sistem de scriere, Tna-fara de quippus. Von Tschudi, in relatarea pe care 0 face desprecalatoriile sale (ReisendurchSudamerika)vorbe§tedespre uimireana ~~ro ~ ~irnti. '" , : _A_..I I _ _ _ r. #0 '_

_ _ ~._I'''''' ""'" 10..1 II.all

uscris din piele in muzeul din La Paz, Bolivia, §i a facut 0 copie ascrierii direct pe ea (fig. 80a). "Aceste simboluri m-au uimit pestemasura,§i am stat ore in §ir in fala acelei bucati de piele, incercandsa descifrez acele semne enigmatice". EI a stabilit ca scrisul ince-pea de la stanga,continua in al doilea rand de la dreapta, iar in altreilea rand incepea din nou de la stAnga, intr-o manierasinuoasa.A mai conchis ca data din vremea cand Soarele era venerat; darasta a fast tot ce a putut afla.

.


.~ . .,~~1~7/" ~'1tr.1A;;I;'I';;;;'~"'"r ,r.~rto"~'~I~flfJ tt~.~1.:~m;rjx.;'~lh"I..I-"II~~~.l /" III"f" If .&iu", ""11I 1H""~11JI\~1 ~ I,\.A!t 04.tJ."Io-lf:t .:,If/I" , r-rt W."., ",,~~o..t""II"

\ 'l'lltA7't.",g(f 11,,"'t Jf\..a/l1:Ul-.'''(l~~I~ttfX m""'lk~"","t:a';:~:~f}-JI"" n~111/'

11~~;:'~IJIIIII~:'ttuJllJv'e,.d'f't.A .ls~uCI :IG6' RhI;!:." It.':;I""'I"1J "tntal"'" 6c!LLI/I'oIOf~,.'.~iD ~ ~IIII"IIIIIf/'/I/r.rmlll"t."~.I\III"I",IU"II.:\"'-t,} ts "«,,,j)&\WlU"IIIU'18' 11/',lid" "

.. .- .rt"'I-t&/'t,,~IUAJI\.'''''*I.blll1A'f.$ltA sa1 "'lI.lfllsClO'''1,ltIu'n:':''N.'1t ~Sllligl~"'£lr~''''a':III\1f'$''1II ;'~"tIIl,«&""!:I"..".,'.. ~.s""+'-AWllllhS-!SU~~"'X-,.""" .

.'tfU.M.tY"~"'tl,1tt~ ,ItU't.~I',.\:It.,;: a-.n" 'I\/i'-f .(I r,.. t ot1'\.~~.!:..'L"'iMt...~ L. ~")1 '::L..-..'L__ -

1:1Ut:i\tf)" InIE"'~OU~" r u"*1.tJ5.~," "11f~lIJi"'1f1t J.&k'

~""t4'

JUUN' f:f\fAU f{.f,rJ'lft !I~RI'IIM1JI.i'1~1111\111~Wrlltt"~1'J!'~f-, bX'Ul3IQW"L!lfull~t "'"""UUW-!ItitH1

c

Flg.SO

A plecatpe urmeleinscriptiei,in loculundefusesedescope-rita. resDectivDe m;!h all;!~lIllIi Titi,.",,.,,, C'>;r;ft+~I~""~'- L::: :.:__"::..satul Copacabana, aflat pe malullacului, a confirmat ca scrierea e-

ra cunoscuta prin partea locului, dar a sustinut ca data din perioa-da de dupa cucerire. Explicatia nu era deloc satisfacatoare, avandin vedere ca, daca indienii nu ar fi avut propriul sistem de scriere,ar fi adoptat alfabetullatin 0 data cu venirea spaniolilor pentru a seexprima. Chiar daca aceasta scriere hieroglifica soar fi dezvoltat du-pa cucerire, scria Jorge Cornejo Bouroncle (La Idolatria en elantiguo Peru), "originile sale trebuie sa fi fost mai indepartate in

-" --- -.--


timp".Arthur Posnansky (Guia General //Iustradade Tiahuanacli)a

gasit §i alte inscriptii pe pietre in cele doua insule sacre de pe laculTiticaca. EIa subliniatca erau identicecu celegasite pe Insula Pa§-telui (fig.80b), concluzie pe care 0 imparta§escastazi foarte multicercetatori.Oarse §tieca scrierea din InsulaPa§teluiapartine fami-liei sistemelorde scriere indoeuropenedin Valea Indului§i de la hi-titi. 0 trasaturacomuna tuturor acestor scrieri (incluzandu-Iepe ce-Ie de pe malullacului Titicaca) este sistemullor "ca vita la arat"; peprimul rand, scrierea incepe de la stanga §i se termina la dreapta;pe al doilea rand, incepe de la dreapta §i se termina la stAnga; perandul al treilea, incepe de la stanga, §i a§a mai departe.

Nu intram acum in detalii privind modul in care 0 scriere ase-manatoarecu cea hitita (fig. 80c) a ajuns pe malullacului Titicaca,ci dorim doar sa subliniem ca s-a confirmat existenta unuia sau amai multor sistemede scriere in Peru-ulantic. ~i din acest punct devedere, informatiilefurnizate de Montesinoss-au dovedit corecte.

in pofidatuturor acestor dovezi, cititorului ii vine inca greu saaccepte concluzia inevitabila, respectivexistentain Anzi, in jurul a-nului 2400 inainte de Cristos, a unei civilizatii similare celei din Eu-ropa antica; exista totu§i dovezi suplimentarein acest sens.

Cercetatoriiau ignorat cu desavar§ireafirmatiile repetate dinlegendeleandine referitoare la un intuneric infrico§ator survenit invremurile de demult. Nimeni nu s-a intrebat daca nu cumva acestintuneric - soarele nu mai apare atunci cand ii este dat - este ace-la§icu cel mentionatin legendele mexicanedespre Teotihuacan §ipiramidele sale. Daca ar fi survenit un asemenea fenomen - soa-rele sa nu mai rasara, iar noaptea sa nu aiM sfar§it -, el ar fi fostintr-adevar observat in cele doua Americi.

n~r I"'hi~r rI~t"'~ !3~oC!'t~ nl' n~,.o II" "",.,.11""" "' .t__x .---. - -.apela la Biblie, §i la losua pentru a veni in sprijinul celor afirmate denoi.

Potrivit lui Montesinos §i altor cronicari spanioli, in timpul dom-niei lui Titu Yupanqui Pachacuti XI, al cincisprezecelea monarh alVechiului Imperiu, a avut loc un eveniment ie§it din comun. in altreilea an al domniei lui "bunele obiceiuri au fost date uitarii, iar oa-menii s-au dedat la tot felul de purtari desfranate", incat "nu au mai


fost zori timp de douazeci de ore." Cu alte cuvinte, noaptea nu s-aterminat atunci cand trebuia, iar rasaritul a intarziat timp de doua-zeci de ore. Oamenii au fost cuprin§i de spaima, §i-aumarturisit pa-catele, au adus sacrificii §i rugaciuni, §i soarele in sfar§it a rasarit.

Nu avea cum sa fie 0 eclipsa, nici soarele nu a fost acoperitde vreo umbra. Mai mult, nici 0 eclipsa nu dureaza atat, iar peruaniicuno§teau aceste evenimente periodice. Povestea nu spune casoarele a disparut; spune doar ca nu a rasarit - "nu au fost zori" -timp de douazeci §i patru de ore.

Ca §i cum soarele, oriunde s-ar fi ascuns, s-ar fi oprit dintr-odata.

Daca povestirile din Anzi sunt adevarate, atunci in alta parte -in cealalta parte a lumii - ziua trebuia sa dureze la fel de mult, sanu se termine atunci cand ar fi trebuit sa se termine, ci sa durezecu douazeci de ore mai mull.

Oricat de incredibil ar putea parea, un astfel de eveniment es-te consemnat, §i chiar in Biblie, §i a avut loc atunci cand israelitii,sub conducerea lui losua, au trecut raul lordanului spre PamantulFagaduintei §i au luat cu succes ora§ele fortificate lerihon §i AI. A-tunci regii amoriti au format 0 alianta pentru a-i invinge pe israeliti.A urmat 0 mare batalie in valea Ajalon, langa ora§ul Gibeon. A in-ceput cu un atac de noapte al israelitilor care i-a pus pe fuga pe 10-cuitorii Canaan-ului. La rasaritul soarelui, in timp ce fortele Canaa-nului se regrupau langa Beth-Horon, Stapanul Dumnezeu "apravalit ni§te pietre uria§e din cer peste capetele lor... iar ei aumurit; au murit mai multi sub loviturile pietrelor, decat au ucisisraelitii cu sabia."

Apoi losua I-a vorbit lui lahve,In ziua cand lahve i-a eliberaf rlRt:/lh !:;J,""rW

'-8 TIllJUlISrael, spunand:"Pentru toli israeli/ii,opregte Soarele In Gibeongi Luna in valea Ajalon-ului. "

gi Soarele s-a opril, gi Luna a stal,Pana cand poporul s-a razbunat pe dugmani.


.....

Totul este scris in Cartea lui Jashar;Soarele s-a oprit In mijlocul cerurilorgi nu s-a grabit sa mai coboareo zi intreaga. .

Cercetatorii auincercatmultavremesadescifrezeaceastale-genda din Capitolul1 0 al Cartii lui losua. Unii 0 considera pura fic-tiune, altii vad in ea ecourile unui mit, iar altii 0 pun pe seama uneieclipse de soare neobi§nuitde lungi. Oarastfel de eclipse nu se cu-nosc, iar legenda nu vorbe§te despre disparitia soarelui. Dimpotri-va, se raporteaza la un eveniment cand soarele a mai fost inca va-zut §i a stralucit pe cer "0 zi intreaga" - de exemplu douazeci deore.

Incidentul, a carui unicitate esie consemnata in Biblie, ("nu amai fost 0 zi asemanatoareinainte sau dupa"), a avut loc in parteade pe glob opusa Anzilor §i descrie un fenomen opus celui care aavut loc in Anzi. in Canaan soarele nu a apus timp de douazeci deore, iar in Anzi nu a rasarit 0 perioada la fel de lunga.

Oare cele doua legende nu descriuacela§i eveniment, iar fap-tul ca vin din doua colturi diferite ale planetei nu sta marturie pen-tru veridicitatea lui?

Ce s-a intamplat atunci ramaneun mister. Singurul indiciu bib-lic 11reprezinta pietrele uria§e cazute din cer. De vreme ce §tim calegendele nu descriu 0 stagnare a soarelui (§i a lunii), ci 0 pertur-bare a mi§cariide rotatie a Pamantului in jurul axei sale, am puteapresupuneca 0 cometa s-a apropiat prea mult de Pamant, dezinte-grandu-se in aer. Unelecometese rotesc in jurul Soarelui intr-o di-rectie opusa orbitei Pamantului§i celorlaltor planete, prin urmare 0asemenea forta kinetica ar fi Dutllt ~nntr~(".;Ir~ tAmnnror mi.,, ""...

ae rotalle a Pamantului, incetinind-o.Oricare ar fi fost cauza precisa a fenomenului, pe noi ne inte-

reseaza sincronizarea sa. Data general acceptata a Exodului estesecolul al treisprezecelea inainte de Cristos (circa 1230 inainte deCristos), iar cercetatorii care au adus argumente in favoarea uneidate cu doua secole mai inainte sunt in inferioritate.Am conchis inscrierile noastre anterioare (Razboaiele zeilor cu oameni~, ca anul1433 inainte de Cristos ar situa acest eveniment, precum §i pove§-

"'. : --'

:;; ;;:~~~..;;


tile biblice despre patriarhii evrei intr-un context mai larg de eveni-mente cunoscute din Mesopotamia §i Egipt.Tnurma publicarii con-cluziilor noastre (in 1985), doi arheologi, cercetatori eminenli ai Bi-bliei, John J. Bimson§i David Livingstonau efectuatun studiu apro-fundat(BiblicalArcheologicalReview, septembrie octombrie 1987)§i au ajuns la concluzia ca Exodul a avut loc in jurul anului 1460 i-nainte de Cristos. Pe IAngapropriile descopeririarheologice §i ana-liza unor perioade din epoca bronzului in Orientul Apropiat, datelebiblice §i metoda de calcul folosita au fost acelea§icu cele utilizatede noi acum doi ani. (Atunci am explicat §i de ce am ales sa recon-ciliem cele doua surse de date biblice, datand Exodul in anul 1433inainte de Cristos mai degraba decat in 1460inainte de Cristos).

De vreme ce israelilii au ratacit prin de§ertulSinai timp de pa-truzeci de ani, intrarea in Canaan a avut loc in 1393inainte de Cris-tos; intamplarea la care a asistat losua a avut loc curand dupa a-ceea.

Tntrebarea care se ridica acum este urmatoarea: oare fenome-

nul opus, noaptea prelungita, a avut loc in Anzi in acela§i timp?Din nefericire, scrierile lui Montesinos care au ajuns in mainile

cercetatorilor moderni nu precizeaza anii intre care au domnit regii.Montesinos ne spune doar ca evenimentul a avut loc in al treilea anal domniei lui Titu Yupanqui Pachacuti II. Pentru a afla anul, va tre-bui sa calculam in ambele sensuri. Ni s-a spus ca primii 1.000 de anide la Momentul Zero au fost incheiali in timpul domniei celui de-alpatrulea monarh, adica in 1900 inainte de Cristos, §i ca al treize-ci§idoilea rege a domnit 2.070 de ani din MomenulZero, adica in830 inainte de Cristos.

CAnd a domnit al cincisprezecelea monarh? Datele de carerli~nllnom eoIII"'lOrn ,.~ ",x, ,...""= x --_! - . .. ._ ..,,- - -- 11".011.._ 1"''''''trulea §i al cincisprezecelea monarh au domnit in total in jur de 500de ani, plasand domnia lui Titu Yupanqui Pachacuti in jurul anului1400 inainte de Cristos. Daca facem un calcul in sens invers, por-nind de la al treizeci §i doilea rege (830 inainte de Cristos), oblinem564 ca fiind numarul de ani intre domniile monarhilor al patrulea §ial cincisprezecelea, deci obtinem anul 1394 pentru domnia lui TituYupanqui Pachacuti II.

Oricum am lua-o, evenimentul care a fost observat in Anzi a


avut loc la 0 data care coincidecu datele biblice §i cu cele din Teoti-huacan.

Concluzia care se impuneeste cat se poate de clara:ZIUA TN CARE SOARELE S-A OPRIT TN CANAAN COIN-

CIDE CU NOAPTEA FARASFAR$IT DIN CELE DouA AMERICI.Evenimentulastlel confirmatreprezinta 0 dovada indiscutabila

a veridicitatii legendelor andine despre Vechiul Imperiu, infiintatatunci cand zeii Ie-au daruit oamenilor 0 bagheta de aur, pe malullacului Titicaca.

--,-..,_.----.1(,

8Caile ceruluiCerurile vorbesedespre gloria Domnuluilar bolta Ii dezvaluie luerarea me§te§ugita.a zi Ii §opte§te alteiaNoaptea sta la stat eu noapteaFara euvinte, tara sa vorbeaseaFara sa Ii se auda voeea.Pe tot Pamantullinia lor s-a dus,Pana la eapatullumii ajunge mesajullorIn ele a pus EI Soarele sa-§i instaleze eorful

AsUelsunt descrise in Psalmi minunile din ceruri §i miraculoa-sele zile §i nopti care se succed pe masura ce Pamantul se rote§tein jurul axei sale (biblica "linie" care strapunge Pamantul)§i descrieorbita sa in jurul SoareJui,aflat in centrul tuturor (ca un stapan incortul sau). ,,Ziuaeste a ta §i noapteade asemenea; tu ai dat lumi-na §i soarele... Vara §i iarna de tine au fost create."

Timp de cateva milenii, de cand omul a cunoscut civilizatia,preotii-astronomi au privit spre cer cautand indrumare pentru oa-meni sau pentru Pamant; de la zigguratele din Sumer §i Babilon,pana la templele din Egipt, cercul de piatra de la Stonehenge sauCaracol din Chichen Itza. Mi§carilecere§ticomplicate ale stelelor§iplanetelor au fost observate, calculate §i consemnate; §i, pentru afacA aCA~tA nh~Arv::ltii nnc::ihilA 7innllr:1tAI.. t..mnl..l.. ",i "h"o."...t,.....

rele au fost aliniate pe directii precise §i prevazute cu deschizaturi§i alte caracteristici structuralecare lasa lumina Soarelui sau a alteistele sa intre ca raza la echinoctii sau la solstitii.

De ce a facut omul atatea eforturi? Ca sa vada ce, ca sa de-termine ce?

Cercetatorii obi§nuiesc sa puna aceste preocupari legate deastronomie ale oamenilor din antichitate pe seama cerintelor unei

REGATELE PIERDUTE I165t:,

societati agricole, in care trebuia sa se §tie exact cand sa se facasemanatul §i culesul. Aceasta explicatie a fost considerata apriorica fiind adevarata prea multa vreme. Un taran care cultiva paman-tul ani la rand poate evalua corect schimbarileanotimpului §i poateanticipa venirea ploii mai bine decat un astronom, ba chiar poate

. sa-i dea sfaturi. Fapt este ca in a§ezarile din perioada primitiva (acaror existentase baza in special pe agricultura)descoperite pestetot oameniiau trait §i s-au hranit§i fara astronomi§i un calendarprecis. Un alt adevar este acela ca societatea urbana, nu cea rura-la, a fost cea care a inventat calendarul.

in cazul in care cineva nu ar fi putut supravietuifara a§a ceva,un simplu ceas solar, un gnomon, putea oferi suficiente informatiidespre ziua §i anotimpul respectiv. Cu toate acestea, oamenii dinantichitatestudiau cerul §i i§i amplasau templele in directia steleJor§ia planeteJor,§i i§i raportaucalendarul §i sarbatorilenu la paman-tul pe care stateau, ci la evenimentele celeste. De ce? Deoarececalendarul nu servea unui scop agricol, ci religios. Nu pentru a-iservi pe oameni,ci pentru a-I venera pe zei. lar zeii §i poporul carene-a daruit calendarul, spune prima religie consemnata, au venitdin cer.

Ar trebui sa citim §i sa recitini versurile psalmului,pentru a neda seamaca observarea minunilorcere§ti nu avea nimic de-a facecu aratul pamantului sau cu cre§terea animalelor, ci cu venerareaStapanuluituturor.$i nu putem intelege aceastamai bine decat du-candu-ne inapoi In Sumer; deoarece acoJo,In urma cu 6.000 deani, i§i au inceputul astronomia, calendarul §i 0 religie care leagaPamantulcu Cerul. Sumerienii spuneau ca aceste cuno§tinte Ie fu-seseradatede c~itreAnunnaki ("Aceiacare Au Venitdin Cer pe Pa-mant"),care s-au pogorat pe Pamant venind de pe planeta lor Ni-._! ..!I_! _I! _. _! _u.,.. I "!!_._h ,. _- .._h_' , -., -.- --. r -. -.-.-mului Solar §i de aceea fa§ia celesta a fost Impartita In douaspre-zece case §i ~nulln douasprezece luni. Pamantul a fost a ~apteaplaneta (numaranddin afara spre Inauntru); prin urmare, avand Invedere ca doisprezeceera un numar celest venerat, §apte era unnumar terestru sacru.

Sumerieniiau scris pe numeroasetablite de argila ca Anunna-ki a venit pe Pamant cu mult timp Inaintea Potopului. in cartea A

,.. -.-----


doussprezecea planets noi am determinat ca acest lucru s-a intam-plat cu 432.000 de ani inainte de Potop - 0 perioada echivalenta cu120 de orbit-a ale lui Nibiru, orbite care pentru Anunnaki reprezintaun singur an, dar pentru pamanteni reprezinta 3600 de ani paman-teni. Ei veneau §i plecau intre Nibiru §i Pamant de fiecare data candplaneta lor se apropia de Soare (§i de Pamant), cand trecea intreJupiter §i Marte; §i nu avem nici 0 indoiala ca sumerienii au inceputsa fie preocupati de astronomie nu pentru a §ti cand sa semene, cipentru a vedea §i sarbatori intoarcerea Stapanului Ceresc.

De aceea, credem noi, au devenit oamenii astronomi. De a-ceea, pe masura ce timpul a trecut §i Nibiru nu a mai fost vSzuta,Omul a oautat semne bune §i rele in fenomenele care puteau fi va-zute, iar 0 observatie astronomica a condus la alta. $i se pot aducedovezi indiscutabile in sprijinul ideii ca orientarile astronomice, ali-nlerile §i impartirile cere§ti care au inceput in Sumer pot fi intalnite§i in Anzi.

in urma cu patru mii de ani inainte de Cristos, potrivit textelorsumeriene, conducatorul din Nibiru, Anu, §i sotia lui, Antu, au facuto vizita pe Pamant. in onoarea lor a fost ridicata 0 incinta sacra no-ua, intr-un loc care mai tarziu avea sa fie cunoscut sub numele deUruk (Erech in Biblie). Pe tablitele de argila s-a pastrat un text caredescrie noaptea pe care au petrecut-o aici. Seara masa ceremoni-ala a inceput cu ritualul spalarii mainilor 0 data cu ivirea unui semnceresc: aparitia lui Jupiter, Venus, Mercur, Saturn, Marte §i a Lunii.Apoi s-a servit prima parte a mesei, dupa care a urmat 0 pauza. intimp ce un grup de preoti a inceput sa cante imnul Kakkab Anu E-tellu Shamame ("Planeta lui Anu apare pe cer"), un preot-astronom,'aflat "pe cea mai de sus treapta a turnului din templu", veghea apa-ritia Planetei lui Anu, Nibiru. Cand planeta a fost vazuta, preotii au':'-- _!!!' - ~ .

._ _,___ __ ,, __,..., -IV,:/'''' "'''''''''''''1'''', foIla.,gLg

cereasca a stapanului Anu", §i psalmul "Imaginea creatorului aaparut". Au aprins un foc sub cerulliber, pentru a marca momentul§i a da de §tire ora§elorvecine. inainte de venirea zorilor, tot pa-mantul era presarat cu astfel de focuri; iar dimineata se rosteau ru-gaciuni de multumire.

Grija §i precisele cuno§tinte astronomice de care era nevoiepentru a construi temple in Sumer sunt evidente din inscriptiile


regeluisumerianGudea (circa 2200 inainte de Cristos). Mai intai i-aaparut"unbarbatcare straluceaca cerul",care statea "Ianga0 pasa-re divina".Aceastafiinta, scria Gudea, "carejudecanddupa coroanapecare 0 purta,eracu sigurantaun zeu", s-a dovedit a fi zeul Ningir-suoEra insotit de 0 zeita care "tineatalita steleiei favorite din ceruri".in alta mana tinea "un betiga§sfant",cu care i-a aratat regelui "plan-etafavorabila".AI treilea zeu cu aspect de pamanteantinea in mainio tablita facuta dintr-o piatra pretioasa,pe care era desenat planultemplului;una dintrestatuile lui Gudea il infati§austand jos ~i tinandtablitape genunchi. Desenul se vede cu claritate; prezinta un planal templului §i 0 scara cu care sa se ridice cele §apte trepte, unamai scurta decat alta pe masura ce se inalta. lar textul indica fap-tul ca nu era un templu inchinat Soarelui, ci unul Stea + Planeta.

Cuno§tintele astronomice sofisticate de care au dat dovadasumerieniinu s-au limitat doar la construirea de temple. in volumelenoastre precedente am demonstrat 0 teorie care astazi este una-nim recunoscuta: toate conceptele§i principiile astronomiei sfericemodeme au fost schitate in Sumer. Usta poate incepe cu impar-tirea cercului in 360 de grade, conceperea zenitului, a orizontului,§i alte concepte §i termeni astronomici,§i se poate inchela cu gru-pareastelelor in constelatii, conceperea,denumirea §i reprezenta-rea in imagini a zodiacului §i a celor douasprezece case ale sale,precum §i cu recunoa§terea fenomenului de precesiune: intarzie-reacu aproximativ un grad la fiecare §aptezeci§i doi de ani a mi§-carii Pamantului in jurul Soarelui.

intrucat planeta zeilor, Nibiru, aparea §i disparea in decursulorbitei sale de 3.600 de ani pamanteni, oamenii nu puteau socotitrecerea timpului decat in functie de orbita descrisa de Pamant injurul Soarelui. Dupa fenomene precum ziua §i noaptea, cel mai u-\lUI Uti ItlI.,;UIIU:;I.,;UI :;UIIl i:UlUUlllfJUllltI. UUfJCt I.,;UIII CtU::J::>ICtc~rcuruH

simple de piatra care abunda, se puteau stabili cu u§urinta patrupuncte in cadrul relatiei Pamant-Soare.Aparenta inaltare §i zabo-vire mai indelungata a soarelui pe cer pe masura ce iarna face locprimaverii; un punct in care ziua §i noaptea par egale, apoi trepta-ta departarea soarelui, in timp ce zilele devin mai SCUrte§i tempe-ratura incepe sa scada. Pe masura ce frigul §i intunericul sporesc~ise pare ca soarele va dispareapentru totdeauna, acesta §ovaie,

if'.


se opre§te §i incepe sa se intoarca, §i intregul ciclu se repeta - ainceput un nou an. Astlel au fost stabilite cele patru puncte in ciclulPamant-Soare; solstitiile de vara §i de iarna ("opriri solare"), candsoarele ajunge in pozitiile extreme de la nord §i de la sud, §i echi-noctiile de toamna §i de primavara, (cand ziua §i noaptea sunt e-gale).

Pentru a stabili aceasta aparenta mi§carea Soarelui in raportcu Pamantul,cand, de fapt, Pamantuleste cel care se rote§tein ju-rul Soarelui - fapt cunoscut §i reprezentatde sumerieni, observato-rul de pe Pamant trebuia sa aiM un punct de referinta. Acest punctsa ob;inea prin impartirea cerurilor, a marelui cerc format de Pa-mant in jurul Soarelui, in douasprezece parti - cele douasprezececase ale zodiacului, fiecare cu propriulsau grup de stele identifica-bile (constelatiile). A fost ales un punct - echinoctiul de primavara,iar casa zodiacului in care Soarele a fost vazut in acel moment afost proclamata prima zi a primei luni a nouluian. Aceasta a fost zo-dia Taurului, dupa cum demonstreazatoate cercetarile recente.

A venit insa precesiunea, care a dat calculele peste cap. De-oarece axa Pamantuluieste inclinata in raportcu planul sau orbitalin jurul Soarelui (astazi cu 23 grade), ea indica un punct celestschimMtor, care formeaza un mare cerc imaginar in cer pentruparcurgerea caruia e nevoie de 25.920de ani. A§adar, "punctul fix"selectat se modifica cu un grad la fiecare §aptezeci§i doi de ani §ise muta in intregime de la un zodiac la altulla fiecare .2.160de ani.La doua milenii dupa ce calendarul a fost inventat in Sumer, a fostnecesara 0 reforma a calendarului, §i selectareaca punct fix a ca-sei Berbecului. Astrologii no§tri i§i fixeaza inca horoscoapele pebaza primului punct al Berbecului, de§i astronomii §tiu astazi casuntem de aproape doua mii de ani in zodia Pe§tilor (§i vom intrain curand in ~A~ ~ Vi5r.,;;;tnr"I,,;~

Diviziunea marelui cerc celest in douasprezece parti, in onoa-rea celor douasprezece planete ale sistemului nostru solar §i a pan-teonului de douasprezece zei a determiant §i stabilirea unei core-latii stranse intre anul solar §i periodicitatea Lunii. Dar luna lunaranu este cuprinsa de douasprezece ori in anul solar, astlel incat aufost inventate metode intercalate complexe prin care sa se adaugezile din cand in cand, astlel incat cele douasprezece luni lunare sa


poata corespunde unui ansolar.

in vremurile babiloniene,in al doilea mileniu inainte deCristos,templele aveau nevoiede0 tripla aliniere: fata de noulzodiac, (Berbecul), fata de ce-Ie patru puncte solare (dintrecarecel mai important in Babi-Ionera echinoctiul de primava-ra), §i fata de perioada lunara.Principalultemplu din Babilon,care iI onora pe zeul national Marduk, ale carui oseminte s-au pas-trat destul de bine, ilustreaza aceste principii astronomice. S-augasit de asemenea texte care decriu in termeni arhiecturali celedpuasprezeceporti §icele §aptetrepte, permitandu-Ieoamenilor de§tiintasa ii reconstruiascafunctia initiala: aceea de sofisticat obser-vator solar, lunar, planetar§i stelar (fig. 81).

Faptul ca astronomiacombinata cu arheologia poate ajuta ladatarea unor monumente,explica evenimente istorice,§i defini ori-ginilecere§ti ale credintelorreligioase nu a fost admis pe deplin de-cat in ultima vreme. A trebuit sa treaca aproape un secol pentru carealizareaacestui fapt sa duca §i la intemeierea unei discipline, penumele sau arheoastronomie,deoarece in 1894 Sir Norman Lock-yer ( The Dawn of Astronomj} a demonstrat in mod convingator cain toate timpurile §i aproape peste tot - de la cele mai vechi altarepana la cele mai impunatoare catedrale - templele au fost orientatedupa criterii astronomice.Trebuie remarcat ca ideea i-a venit da-torita"unuilucruremarcabil:in A~hilnn in,..;S1'1",I", 1""": 11..____mor, semnUi pentru Dumnezeu era 0 stea"; la fel, in Egipt, in "texte-Ie hieroglifice, trei stele reprezentau mai multi zei". EI a mai obser-vat ca in panteonul hindu, zeii cei mai venerati in temple erau Indra(,,liua adusa de soare") §i Ushas (,Zori"), zei care aveau legaturacu rasaritul soarelui.

Privind spre Egipt, unde vechile temple inca se inalta iar arhi-tectura lor poate fi studiata in detaliu, Lockyer a admis ca in anti-chitate templele erau fie temple ale Soarelui, fie temple ale stelelor.

.,.........., .",I : '...,I I '

L' , "" I 1 .. .....

'" I '.._ , \ ",' 1 J-",' \ .." I.. , , , \

" 1." :,' \:~1 " I

"" '

Y;A · I' , . ,, , , , .," I _~' I ___,,

Fig.81

- _. .- .~._--


Primele erau temple a caror axa §i ale caror funclii calendaristice §irituale erau dispuse in funclie de solstilii sau de echinoclii; ultimeletemple nu aveau legatura cu nici unul dintre punctele Soarelui, ci e-rau concepute pentru a observa §i venera aparilia unei anumite ste-le intr-o anumita zi intr-un anumit punct al orizontului. Lockyer a f~-cut plin de uimire urmiUoarea descoperire: cu cat templele erau maivechi, cu atat astronomia lor era mai sofisticata. AsUel, la inceputulcivilizaliei lor, egiptenii au reu§it sa combine un eveniment stelar(aparilia celei mai stralucitoare stele, Sirius) cu un eveniment solar,(solstiliul de vara), §i cu fluxul anual al Nilului. Lockyer a calculat caaceasta tripla coincidenla nu putea surveni decat 0 data la 1.460 deani, §i ca Momentul Zero al Egiptenilor, atunci cand incepea numa-ratoarea calendarului lor, era circa 3200 inainte de Cristos.

Dar principala contribulie a lui Lockyer la ceea ce (dupa a-proape un secol!) a evoluat in §tiinla arheoastronomiei a fost con-§tientizarea faptului ca orientarea vechilor temple putea fi un indiciual momentului exact al construcliei lor. Exemplul oferit de el a fostcomplexul de temple din Teba, din Egiptul Superior (Karnak). Aco-

at wwr..8DLJT'C& tt -II:I.., III

..., UOOI.C. II I;: I.G.'c

--. ¥'~::('t, -

I..

-'

IB'--It' - '.II: =:.g oM!

Illlil!JIiI'I. ~ C .. ~

'!!~Flg.82

.REGATELE PIERDUTE 171

10,orientarea mai veche §i mai complicata a vechilor ora§e sacre,catreechinoclii, a fost inlocuita de orientarea mai u§oara catre 501-stitii. in Karnak, Marele Templu, inchinat lui Amon-Ra, consta dindoua structuri rectangulare care aveau un perete comun, constru-ite de-a lungul unei axe est-vest cu inclinare spre sud (fig. 82). Da-torita acestei orientari, in timpul solstiliului 0 raza de soare parcur-gea intreaga lungime a coridorului (lung de aproximativ 150 m),mutandu-sede la 0 parte a templului la alta intre doua obeliscuri.Pentrucateva minute, raza cadea pe Cel Mai Sacru dintre temple,lacapatulcoridorului, anunland asUelinceputul noii zile din noul an,

Dar acel momentprecis nu era acela§i intotdeauna; se modifi-ca in permanenla, asUelca se construiau noi temple cu orientarimodificate.Cand orientarea se baza pe echinoclii, modificarea erareprezentatade peisajul stelar variabil pe care se distingea Soarele- mutarea in casele "zodiacale", datorita precesiunii. Dar se pare caintervenea§i 0 alta modificare importantacare afecta solstitiile: un-ghiul dintre extremitali1ela care soarele putea fi vazut se diminuamereu!Cu timpul, mi§carileSoareluipareau influenlate de un alt e-lement in relatia Pamant-Soare.

Astronomii au descoperit ca oblicitatea Pamantului, inclinareaaxei sale in raport cu orbitasa in jurul soarelui nu a fost intotdeau-nacea prezenta (undeva sub 23'30'). Tnclinareasa variaza cu l' lafiecare 7.000 de ani, scazand la 21' inainte sa inceapa sa creascadin nou peste valoarea de 24'. Rolf MOiler,care a aplicat acest faptla arheologia andeeana (Der Himmel uber dem Menschen derSteinzeit§i alte studii) a calculat ca, daca vestigiile arheologice arfi orientate cu 0 inclinare de 24', ar insemna ca au fost construitein urma cu cel pUlin4.000 de ani.

Anli~~rg~ !:Il"o~toi ,"",.,..,.1",""- - :~::::__:_ _IW': :_ ;,,; U\:l

importanta ca datarea cu carbon radioactiv, - poate chiar maiimportantadecat aceasta, deoarecetestele cu carbon radioactiv nupot fi efectuate decat pe materialeorganice (precum lemn sau car-bune)gasite langa sau in cladiri, neputand data cladirea din piatra,dar arheoastronomia poate data cladirea ca atare §i chiarmomentelecand au fost ridicate diferite parti ale sale.

ProfesorulMOiler,a carui opera 0 yom analiza cu mai niulta a-tentie, a conchis ca structurile perfecte de ashlaride la Machu Pi-

~~~ ,~.:"L. ---


cchu §i Cuzco (diferite de cele megalitice poligonale) sunt vechi depeste 4.000 de ani, confirmand astlel cronologia lui Montesinos.0astlel de aplicare a arheoastronomieila vestigiile andine, dupacumyom vedea, a avut 0 puternica influenta asupra notiunilor cu privirela vechimea civilizatiei din cele doua Americi.

Astronomilor moderni le-a luat ceva timp pana s-au hotaratsavina la Machu Picchu, dar in cele din urma au venit. In 1930 RolfMOiler, profesor de astronomie la Universitatea din Potsdam, §i-apublicat primele studii referitoare la aspectele astronomice ale rui-nelor din Tiahuanacu, Cuzco §i Machu Picchu. Concluziile sale.conform carora aceste vestigii §i in special monumentelede la Tia-huanacu dateaza de foarte multa vreme, aproape i-au distrus ca-riera.

La Machu Picchu MOiler§i-a concentrat atentia asupra pietreiIntihuatana de pe varful din partea de nord-vest a ora§ului §i pestructura din varful stancii sacre, deoarece in ambele locuri a iden-tificat ni§te caracteristici precise care I-au ajutat sa determine sco-pul §i utilitatea lor (Die /ntiwatana- Sonnenwarten im A/ten Peru §ialte scrieri).

Intihuatana era a§ezatape cel mai inalt loc din ora§. Din var-ful ei se putea contempla tot orizontul, dar peretii de ash/ad mega-litici limitau perspectiva in directia dorita de constructori. Intihua-tana §i baza ei erau taiate dintr-o singura piatra naturala, ridicandinaltimea stalpului sau a obiectului acolo unde dorea constructorul.Atat stalpul, cat §i baza erau orientate cu precizie (fig.76). MOileradeterminat ca diferitele suprafete inclinate §i laturi erau astlel con-cepute incat sa permita determinareaapusului in timpul solstitiuluide vara, a rasaritului in timpul solstitiuluide iarna, §i a echinoctiilor__ 1 ~I __ ,..,.IIIIQVC;ua.

Inainte de cercetarile sale de la Machu Picchu, MOilera inves-tigat in detaliu caracteristicile arheoastronomicede la Tiahuanacu§i Cuzco. 0 veche gravura spaniola in lemn (fig.83 a) i-a sugeratca Marele Templu al Soareluide la Cuzco era astlel construit, incatrazele soarelui cadeau direct pe Cel mai sfant dintre cele sfinte lamomentul rasaritului in ziua solstitiuluide iarna. Aplicand teoriile luiLockyer la Coricancha, MOiler a putut calcula §i demonstra ca


.. "

.' ,r, /.\'~>~"'";~ ~

..,,:"',, . . hI';':;f':~".~:~. ~r.." . _!~~;::"Jli 'j ,I

' ,:. .'.,,',,'. ,~~ "~;""1

f~i.;'C' ~j ,'~.;~:::<:':_',i'I'~:' .:i:.;.,,',.~

t

l:.':.:p

. ,..f 1'.l"{l:(.I,.t~'t":".-'~1'(';.r;. ' .,. . . . , .'. ~~:,."\c.. - \, I 'I. -', . "

..,

~ , "~., !iM~' \"~.,' ~,.:'.!..'"(~' ,.:.,,.~. .~lJ{;-.:. II

,

):, ~ ,!,,~-~~ _.II;'>I~~ ~. " : '. '.,.: ,:-'-" .:.,.,__~_._,.._,.,.-: u.rl'..:.~..:'_;",.'.4:

a " o

b

,....

Fig.83vest

peretii precolumbieni, impreuna cu peretele circular cel mai sfantputeau sluji aceluia§i scop ca templele din Egipt. (fig. 83 b).

Primul aspect evident al structurii din varful stancii sacre de laMachu Picchu este forma sa semicirculara §i ash/adi perfecti dincare este construita. Exista asemanari evidente cu peretale semi-circular Cel mai sfant din Cuzco (ne-am exprimat deja opinia, con-form r::'!ir",i~c:tn,('tllr.. rlo I", u.., " c:,.,.~..- ; :'~_;:.:. ___ "::..Cuzco); acest aspect i-a sugerat lui MOiler0 functie similara, aceeade determinare a solstitiului de iarna. Dupa ce a stabilit ca peretiidrepli ai acestei structuri erau orientati de arhitecti in conformitatecu pozitia geografica§i altitudineafata de nivelul marii a a§ezarii, ela determinat ca prin cele doua ferestre trapezoidale din portiuneacirculara (fig. 84) un observator putea vedea rasaritul in timpul sol-stitiilor de vara §i de iarna - in urma cu 4.000 de ani!

In anii '80 doi astronomi de la ObservatorulSteward, Univer-

- --..


sitateaArizona,D.S. Dearbon §IR.E. White (Archaeoastronomyat Machu Picchu)au investigatacelea§i obiectivecu instrumen-te multmai precise. Eiau confir-mat orientarile astronomice alepietrei Intihuatana §i ale celordoua ferestre din Torreon (undeperspectiva se desfa§oara din

varful pietrei sacre, prin crestaturile §i marginilesale). Nu s-au im-plica!, totu§i, in discutia deschisa de Mullerasupra datel structuriLNiciei, niciMullernu au incercat sa stabileasca rolulcelor Trei Fe-restre, cea mai veche structura megalitica,in observarea astrono-mica. Parerea noastra este ca rezultatele ar fifost §imaisurprinza-toare.

Cu toate acestea, Mullera studiat orientarea peretilor mega-liticidin Cuzco. Concluzia sa a avut implicatiihotaratoare care aufost ignorate "Ace§tipereti au fost ridicatiintre anii4000 inainte deCristos §i 2000 inainte de Cristos" (Sonne, Mond und Sterne uberdem Recih der Inka). Consecinta este ca structurilemegalitice(dela Cuzco, Sacsahuaman §i Machu Picchu, cel putin)dateaza dina-inte de anul 2000 inainte de Cristos, perioada cand au fost ridicateIntihuatana §i Torreon la Machu Picchu. Cu alte cuvinte, pentruMullerstructuriledin epoca preinca§a fusesera realizate pe parcur-sui a doua ere zodiacale: cele megaliticeapartineau zodiei Tauru-lui, cele din timpulVechiuluiImperiu§i de la Tampu-Toccoaparti-neau zodiei Berbecului.

in OrientulAntic,schimbarea cauzata de precesiune necesitareformarea periodica a calendaruluisumerian initial.in anul 2000 i-nainte de Cristos, 0 data cu trecerea ciA1;:17nnb T,,"r"l,,; 1- --- -OtllUtll,;UIUIa avut 10C0 schimbare majora, insotitade mari mi§carireligioase. Spre uimirea multora (dar nu §i a noastra), astlel deschimbari §i reforme s-au produs §iin Anzi.

Faptulca popoarele dinAnziaveau un calendar ar fitrebuit sase impuna de la sine in urma scrierilorluiMontesinos§ia altor cro-nicari, care mentionau repetate reforme ale calendaruluiefectuatede numero§i regi. Cu toate acestea, numai dupa ce au fost efectu-

::J'

L__ul_'__'_' · ,

,~-~. :,~\..J

FI9.84" ~


ate mai multe studii, incepandcu anii'30, s-a confirmatca acestepopoare nu doar aveau un calendar, dar iI §i consemnau (de§i sepresupune ca nu §tiau sa scrie). Un adevarat pionier in acest do-meniu, Fritz Buck (Inscripciones Calendarias del Peru Preincaico §ialte scrieri),a prezentat dovezi arheologice in sprijinulacestor con-cluzii:un toiag, instrumentde masurare a timpului,§i0 vaza, gasitein ruinele templului Pachacamac, pe care erau marcate patru pe-rioade a cate douasprezece diviziunicu ajutorulunei linii§i al unorpuncte, similare cu cele ale maya§ilor§i olmecilor.

PotrivitparinteluiMolina,inca§ii"incepeau sa numere anullamijloculluimai, cu cateva zilein plus sau in minus, in prima faza alunii",in timpulsacrificiilor,preotiicantau imnuri:,,0, Creatorule, 0,Soare, 0, Tunet, sa ramai ve§nic tanar §i sa nu imbatrane§ti; ve-gheaza ca lucrurilesa fie in pace; vegheaza ca oamenii sa se in-multeasca §i ca hrana lor §i toate lucrurile lor sa fie din bel§ug.1I

Calendarul gregorian a fost introdus in Cuzco abia dupamoartea lui Molina, deci ziua de Anul Nou despre care vorbea eltrebuie sa fi fost 25 mai sau in jurul acelei date. Tumurile de obser-vare descrise de Garcilaso au fost descoperite recent de astronomi

de la universitatiledin Texas §i Illinois;ei au descoperit ca liniile deobservare corespundeau datei de 25 mal. Potrivit cronicarilor, in-ca§ii considerauca anulincepe in momentulsolstitiuluide iama (e-chivalent cu solstitiul de varain emisferanordica).Dar acest eveni-ment nu se produce pe 25 mai, ci pe... 21 iunie; 0 diferenta de a-proximativ 0 luna!

Singura explicatie plauzibilaa acestui fapt ar fi ca sistemul deobservare §i calendarul care se baza pe acest sistem fuseseramo§tenitede inca§idintr-o perioada mai veche; 0 decalare de 0 lu-na rezulta din schimbareaprecesiunii,care dureaza2610 ani in fie-

I'I

""' OJ"""£.v "''''UIQ.

Dupa cum am aratat, piatra Intihuatana de la Machu Picchu a-juta nu doar la determinarea solstitiilor, ci §i a echinoctiilor (cand zi-ua §i noaptea sunt egale cand soarele se afla deasupra Ecuato-rului,in martie§i septembrie). Cronicarii §i cercetatorii din zilelenoastre (cum ar fi L.E. Valcarel, The Andean Calendat) sustincainca§ii depuneau eforturi deosebite pentru a stabili data exacta aechinoctiilor, pe care Ie venerau. Acest obicei trebuie sa fi avut la

_. -- -


I .

randullui radacini in vremurile indepartate, deoarece in rapoarteletimpurii se spunea ca monarhii din Vechiullmperiu erau preocupatide determinarea echinoctiilor.

Montesinos ne informeaza ca al patruzecilea rege al Vechiu-lui Imperiu a infiintat 0 academie pentru studiul astronomiei §iastrologiei §i determinarea exacta a echinoctiilor. Acestui rege i seconferise titlul de Pachacutec; prin urmare, calendarul era atat dedesincronizat la acea vreme in raport cu fenomenele cere§ti, incatse impunea reformarea sa imediata. Aceasta informatie foarteinteresanta a fost trecuta cu vederea. Potrivit lui Montesinos, in alcincHeaan al domniei acestui rege s-au implinit 2500 de ani de laMomentul Zero §i 2000 de ani de la inceputul Vechiului Imperiu.

Oare ce s-a intamplat in jurul anului 400 inainte de Cristos, dea fost nevoie de 0 reforma a calendarului? Lungimea intervaluluitemporal, de 2000 de ani, corespunde intervalului modificarilor zo-diacale datorate precesiunii. in Orientul Antic, unde calendarul afost inventat la Nippur in jurul anului 4000 inainte de Cristos, echi-noctiul de primavara aparea in Casa sau in Varsta Taurului. in anul2000 inainte de Cristos a fost intarziat pana la Casa Berbecului, iarin epoca lui Isus Cristos pana in Casa Pe§tilor.

Reforma andeeana, survenita in 400 inainte de Cristos con-stituie 0 confirmare a presupuneriica Vechiullmperiu §i calendarulsau au inceput in urma cu circa 2500 de ani inainte de Cristos. Easugereaza §i ca acei regi cuno§teaubine zodiacul; dar zodiacul erao impartire pur artificiala §iarbitraraa boltii cere§ti in douasprezeceparti. 0 inventie sumeriana adoptatain toata antichitateade popoa-rele care au urmat. Era acest lucru posibil? Raspunsul este: da.

Unul dintre intemeietorii acestuidomeniu, S.Hagar, intr-o con-ferinta sustinuta la cel de-al XIV-leaCongres al americani§tilordin1904intitulatConstelatiileDeruanesi lena/liraInr roll rifll<'/"/ ... ,.,~

lIIunSlrat ca Inca§1Inu erau doar familiarizati cu zodiacul (§i cu lu-nile corespunzatoare zodiilor), dar aveau §i denumiri diferite pentruele. Spre surprinderea cercetatorilor (nu §i a noastra), denumirileseamana izbitor cu cele pe care Iecunoa§temfoarte bine §i care i§iau originea in Sumer. Astlel, ianuarie, luna Varsatorului, era inchi-nata lui Mama Cocha §i lui Capac Cocha, Apei Mame §i Stapanu-lui Apei. Martie, luna Berbecului, cand prima faza a astrului lunii


marca inceputul Anului Nou, eradenumita Katu Quilla, Luna Pietei.Lunii aprilie, luna Taurului, i sespunea Tupa Taruca, Cerbul carepa§te (in America delSud nu erautauri). Zodia Fecioarei era cunos-cuta sub numele Sara Mama(Mama Porumb), iar simbolul ei erafemeia, §i a§a mai departe.

Cuzco in sine reprezenta 0marturie a cuno§tintelordespre zo-diac §i a vechimii acestor cuno§-tinte. Am afirmat deja ca ora§ul eraimpartit in douasprezece sectoare,fiecare fiind asociat cu 0 casa zo-

diacala.Estesemnificativca primul ~ - mS!0ElIl~ .sector,situatpe pantadin Sacsa- \~. '., - ~.!h..,_.,or"huaman, era asociat cu Berbecul, ~f~, , '. ',__,deoarece pentru ca aceasta zodie' ." .~.,," 'sa fie raportata la echinoctiul de "iJ ll~,primav~ra trebuie sa ne intoarcemcu 4000 de ani in urma. Fig.8S

Ne intrebam daca aceste cuno§tinte despre astronomie §ireformelecalendaruluiar fi putut fi retinute §i transmise de-a lungulmileniilor fara a fi consemnate in scris in nici un fel. Codicele ma-ya§e contineau, dupa cum am vazut, date astronomice copiate §iobtinute din surse mai vechi. Arheologii au stabilit ca barele drep-tunghiulare cu care erau infati§ati conducatorii maya§ipe stele e-rau de fapt "bare ale cerului", continand glifele pentru anumite con-::;1~lalll ale ZOClaCUlUI \cum era, ae exemplu, sena clegUtece inca-dra imaginea lui Pacal pe capacul sicriului lui, la Palenque.) Sa fifost aceste reprezentari artistice ale perioadei clasice copiate dinreprezentari calendaristice mai vechi, probabil mai putin realizatedin punct de vedere artistic? Acest fapt este sugeratde 0 piatra ro-tunda gasita la Tikal (fig. 85a) pe care imaginea Zeului Soare (cubarba §i cu limba scoasa) este inconjurata de glife celeste.'

Astlel de pietre circulare zodiacal-calendaristice "primitive"

a

--,..~~~..~


sunt stramo§ii "pietrelorcalendaristice" aztece perfectionate,dintrecare s-au gasit cateva, printre care §i una din aur; aceasta era ceamai sacra §i i~afost daruita lui Cortes de catre Moctezumape candacesta credea ca ii inapoiaza Zeului $arpe cu Pene ceea ce iiapartinea de drept.

Sa fi existat astlel de inregistrari - in aur - §i in Peru? In pofi-da tratamentului la care au supus spaniolii tot ce aducea a "idol",mai ales daca obiectul era din aur (topindu-Ie foarte repede, a§acum s-a intamplat cu imagineasoarelui de la Coricancha),cel putinun asUeide obiect s-a pastrat.

Este un disc de aur, cu un diametru de aproximativ15cm (fig.85b).

A fost descoperit in Cuzco, iar in prezent este expus in Muze-ullndienilor Americani din New York; a fost descris in urma cu maibine de un secol de Sir Clemens Markham (Cuzco and Lima;TheIncas of Pe~. EI a tras concluzia ca in centrul discului era repre-zentat soarele, inconjurat de douazeci de simboluridistincte; a cre-zut ca acestea erau lunile,dupa modelul calendaruluimaya§de do-uazeci de luni. W. Bollaert, intr-o conferinta sustinuta la SocietateaRegala a Anticarilor in 1860§i in scrierile sale ulterioare,a consid-erat ca discul este "un calendar pe luni sau un zodiac". M.H. Sav-ille (A Golden Breastplate from Cuzco, in publicatiadin 1921a Mu-zeului), a subliniat ca §asedintre semne se repeta de doua ori, iardoua se repeta de patru ori (Ie-a marcat de la A la H) §i ca atare apus la indoiala teoria lui Markham privind calendarul cu douazecide luni.

Simplul fapt ca §ase inmultit cu doi este egal cu doisprezecene determina sa fim de acord cu Bollaert §i sa sugeram ca acea~-+- --"- -::.: ":_;:"_:": OJ''';'''O,Q LUUld\,;i:Ua cecal unaa luniloranului.Toti cercetatorii sunt de acord ca acest obiect dateaza din perioa-da preinca§a. Nici unul nu a demonstat, totu§i,cat de mult seama-na cu piatra calendaristica descoperita fa Tikal - poate pentru caastlel ar pune §i mai mult in dificultate teoria conform careia intreAmerica Centrala §i America de Sud nu a existat nici un contact.

La inceputullui 1533un mic grup de soldati din armata lui Pi-


zarro a intrat in Cuzco, capitala inca§a. Grosul fortelor lui Pizarro seafla inca la Cajamarca, unde iltineau captiv pe Atahualpa, preten-dentulla tron. Misiunea grupului era de a obtine contributia capitaleila rascumpararea in aur pe care 0 cereau spaniolii in schimbul eli-berarii lui Atahualpa.

In Cuzco, generalullui Atahualpa, Quizquiz, i-a lasat pe spani-oli sa intre §i sa cerceteze cateva cladiri importante. printre care §iTemplul Soarelui. Inca§ii ii spuneau Coricancha, Imprejmuirea deAur, deoarece peretii sai erau acoperiti cu placute de aur, iar in in-terior se aflau tot felul de obiecte magnifice din aur, argint §i pietre

pretioase. Putinii spanioli care au intrat in Cuzco au luat cu ei §aptesute de placute de aur, numeroase alte comori §i s-au intors la Ca-jamarca.

Grosul armatei spaniole a intrat in Cuzco la sfar§itul aceluia§ian, §i am pomenit deja soarta pe care a avut-o ora§ul, cu edificiile§i altarele sale. Cel Mai Sfant Templu a fost jefuit, iar Emblema DeAur a soarelui, care se afla deasupra Marelui Altar, a fast luata §i

topita.Oar distrugerea fizica nu a putut §terge amintirile inca§ilor. Po-

trivit acestora, Coricancha fusese construit de primul monarh, la in-

ceput fiind un fel de coliba cu acoperi§ de paie. Regii care au venitmai tarziu I-au extins, pana cand a ajuns sa aiba dimensiunile §i for-ma sub care I-au cunoscut spaniolii. in Cel Mai Sfant Templu, spu-

neau ei, peretii erau acoperiti de sus pan a jos cu placi de aur. Gar-cilaso scria: "Deasupra Marelui Altar se afla imaginea soarelui pe 0placa de aur de doua ori mai groasa decat celelalte placi de pe pe-reti. Era infati§at cu 0 fata rotunda §i raze §i flacari de foc, toate din-tr-o singura bucata.1I

/\,..",1""_._ ~ _-I_a.~_ _1-~- . . .". , r-- --."'". _u wt,,&£.U"'il ,-au IUcaL

spaniolii. Oar nu era obiectul initial, care dominase peretele §i pecare cadeau razele soarelui la rasarit, in ziua aleasa.

Cea mai detaliata descriere a piesei centrale §i a imaginilordin jurul ei a fost oferita de Don Juan de Santa Cruz Pachacuti-YumquiSalcamahyhua,fiul unei printese Inca de vita regala §ial u-nui nobil spaniol (din acest motiv uneori este denumit Santa Cruz,alteori Salcamayhua). Relatarea face parte din cartea sa Relacion(tradusa in limba engleza de Sir Clemens Markham), carte in care


a dorit sa glorifice dinastia Inca in ochii spaniolilor. Salcamayhuaa-firma ca primul rege din dinastia Inca a fost cel care le-a poruncitfierarilor "sa fabrice 0 placa plata din aur, care insemna ca existaun singur creator al cerului §i al pamantului".Salcamayhua§i-a ilus-trat spusele cu un desen: placaavea forma neobi§nuitaa unui oval.

Aceasta prima reprezentarea fost inlocuita cu 0 placa rotundaatunci cand urmatorul monarha declarat soarele zeitatea suprema.Monarhul care a venit dupa acesta a revenit la placa de forma 0-vala, fiind "un mare du§manal idolilor; elle-a poruncit oamenilorsanu mai venereze soarele §i luna",ci, mai degraba,corpul ceresc re-prez6iitat de placa ovala. EI a fost cel care a dat ordin sa se punaimagini de jur-imprejurul placii. Salcamayhuase referea la placa 0-vala ca la un simbol al "Creatorului",accentuand faptul ca nu inte-legea prin aceasta soarele, deoarece imagini ale soarelui §i lunii e-rau dispuse in jurul ovalului. Pentru a-§i ilustra spusele, Salcama-yhua a desenat un oval mare inconjurat de doua cercuri mai mici.

Piesa din centru a ramas astlel, cu ovalul in partea supe-rioara, pana in vremea lui Inca Huascar, unul dintre cei doi frati vi-tregi care i§i disputau tronul, atuncicand au sosit spaniolii. EIa inla-turat ovalul §i I-a inlocuit "cu 0 placa rotunda, la fel ca un soare curaze." "Huascar Inca a a§ezat imagineasoarelui acolo unde fusesecea a Creatorului". in acest fel, prin alternarea credintelor religioa-se, s-a ajuns din nou la un panteon in care soarele era zeitatea su-prema, nu Viracocha. Pentru a semnifica faptul ca el era mo§teni-torul de drept al tronului, Huascar§i-a adaugat epitetullnti ("Soare-Ie"); a§adar el, nu fratele sau vitreg, era adevaratul descendentdinFiii Soarelui.

Salcamayhua a explicat ca peretele in triunghi, avand ovalulin centru, rezuma "ceea ce credeaupaganii"despre cer §i pamant,si ~ ilw::tr::d,.." IIn ,.j~...~... ; ~:~_:.._:..:_"':_ .,,""~a IUInuascar, ca-re a inlocuit ovalul cu imaginea Soarelui. Schita s-a pastrat printrehartiile lui Francisco de Avila, cel care I-a chestionat pe Salcamay-hua, dar §i pe altii in legatura cu semnificatia reprezentarii.Avila anotat pe schita :}i cateva explicatii ale imaginilor, in limbile localequechus §i aymara:}i in spaniola sa castiliana. Daca se inlatura a-ceste notatii, se obtine 0 reprezentarefidela a imaginilor infati:}atedeasupra altarului (infati:}atprin obiectul dreptunghiularha:}uratdin


~~.

josul figurii). in partea de jos erausimboluri terestre (oameni, a-nimale, un rau, munti, un lac); inpartea de sus, imagini cere§ti:Soarele, Luna, stele, ovalul mis-terios, etc (fig. 86).

Cercetatoriiau opinii diferitecu privire la semnificatiilesimbo-lurilor individuale, dar nu :}i lasensul general al pereelui sacru.Markhaminterpretapartea supe-rioaraca pe "ungrafic stelar, 0 a-devarata cheie catre deslu§ireacosmogoniei :}i a astronomiei inPeru-ulantic", :}iera sigurca var- Fig.86ful triunghiular era 0 hieroglifapentru "cer".S.K. Lothrop (Inca Treasure)a sustinutca imaginile dedeasupra marelui altar "alcatuiau 0 legenda cosmogonica desprefacereacerului :}i pamantului,a soarelui §i lunii, a primului barbat §ia primei femei".Toti sunt de acord cu afirmatialui Salcamayhua, careprezinta "ceea ce credeau paganii" - suma tuturor credintelor lorreligioase :}i a legendelor lor; 0 saga a Cerului :}i Pamantului, §i alegaturii dintre ele.

in ansamblul de corpuri cere:}ti sa disting limpede soarele §iluna, flancand un oval plat de aur, dedesubtul caruia sunt grupuride corpuri cere:}ti. Este limpede ca cele doua simboluri apartinsoarelui :}i lunii, datorita figurilor conventionaledesenate deasupra1M I~ u._ u -~:.:.:;': .._:_~:::_ :" ;;".;"y"'''i'Lllla~IIUI. IIIlI \:soare):}1

Quilla (luna).Daca soarele era asUel reprezentat, atunci ce semnifica ima-

ginea centrala, acel oval? Potrivit legendelor, acest simbol era ve-nerat laolalta cu Soarele in vremurile inca:}e. Identitatea sa este

clar explicata de 0 nota care spune: "ilIa Ticci Uuiracocha, PachacAcachi. Quiere decir imagen del Hacedor del cielo y de la tierra"...Ceea ca inseamna: "ilia Ticci Uuiracocha, Creatorul tuturor; adica

imaginea Creatorului Cerului :}i Pamantului."

.---


Dar de ce era Viracocha reprezentat sub forma unui oval?Unul dintre oamenii de ~tiin1acare s-a ocupat indeaproape de

aceasta problema, R.Lehmann-Nitsche (Coricancha - EI templodel Sol en el Cuzcoy las Imagenes de su AltarMayo~a elaborat 0teza conform careia ovalul reprezenta "Oul Cosmic", 0 idee teogo-nica ce se regase~te in legendele grece~ti, in religiile hindu, ,,~ichiar in Geneza". Este "cea mai veche teogonie, ale carei amanun-te nu au fost in1elesede autorii albi".A fost reprezentatain sanctua-rele zeita1ii indoeuropene Mithra sub forma unui ou inconjurat deconstela1ii1ezodiacale. "Poate ca intr-o zi indianologii vor remarcaasemanarile dintre cultullui Viracocha, al lui Brahma cel cu ~apteochi ~i al israelitului lahve... in antichitatea clasica ~i in cultulluiOrfeu apareau imagini sacre ale Oului Mistic; de ce nu soarfi pututintampla acest lucru ~i in Marele Sanctuar din CUZcO?"

Lehmann-Nitsche s-a gandit la Oul Cosmic ca la singura ex-plica1iepentru forma ovala neobi~nuitaa obiectului nu doar din ca-uza asemanarii dintre forma acestuia ~i forma unui ou, ci ~i pentruca elipsa (forma geometrica greu de desenat sau de fasonat) nu segase~te ca atare pe Pamant. Dar ~i el, ~i al1iipareau sa ignore fap-tul ca pe suprafa1aelipsei se afla plasata (in partea de jos) 0 stea.Daca forma eliptica sau ovala se aplica mai multor corpuri cere~ti,(pe langa cele cinci de deasupra ~i cele patru de dedesubt), easemnifica ovalul care poate fi intalnit in natura -dar nu pe pamant,ci in cer: curba naturaladescrisa de 0 planetacare se rote~tein ju-rul Soarelui. Noi sugeram ca acest oval reprezinta orbita unei pla-nete din sistemul nostru solar.

Prin urmare, ceea ce reprezenta peretele sacru nu erau ni~teconstela1iimisterioase ~i indepartate, ci propriul Sistem Solar, cu~n;)rAIA. IlIn;) ~i CAIAzece DJanete. rezultfmd in total douasoreze-

ce. Planetele sistemului nostru solar sunt impartite in doua grupe:cele cinci planete aflate la mare departare- Pluto,Neptun, Uranus,Saturn ~i Jupiter (socotind din afara spre interior), ~i grupul de pla-nete mai apropiate: Marte, Pamantul, Venus, Mercur. Cele douagrupe sunt impartite de vasta orbita eliptica a celei de-a douaspre-zecea componente a sistemului nostru solar, care pentru inca~ieraViracocha.

Trebuie oare sa ne surprinda ca aceasta viziune a sistemului


nostru solar este identica cu cea sumeriami?Pe masura ce reprezentarilecoborau din cer spre i -.ant, pe

partea dreapta a peretelui este infa1i~atun cer instelat, iar pe par-tea stanga un nor. Cercetatorii sunt de acord cu notele initiale, "va-railpentru cerul senin instelat ~i "nori de iarna". Reprezentarea Incasocoteaanotimpurile0 parte din actul creator, urmand ~i in aceastaprivin1amodelul din Orientul Apropiat. inclinarea Pamantului, cau-zata de anotimpuri, era pusa in Sumer pe seama lui Nibiru, iar inBabilonpe seama lui Marduk.Acela~iecou se regase~tein psalmulbiblic inchinat Domnului: "Tu ai facutvara ~i iarna".

Sub "vara" aparea simbolul unei stele; sub "iarna" este infa-1i~atun animal fioros. Opinia generala este ca acestea reprezintaconstela1ii1easociate in emisfera sudica acestor anotimpuri. Imagi-neade sub "iarna" reprezinta Leul,fapt uimitor,din mai multe punc-te de vedere. in primul rand, in America de Sud nu exista lei. in aldoilea rand, calendarul a fost inventat in Sumer in urma cu patrumii de ani inainte de Cristos, iar atunci solsti1iulde vara a avut locpe cand Soarele se afla in casa zodiacala a Leului (UR GULA insumeriana). Dar in emisfera sudica in acea perioada a anului ar fitrebuit sa fie iarna. Prin urmare, reprezentarea inca~a a imprumu-tat nu doar ideea celor douasprezece constela1iizodiacale, ci ~iordineaanotimpurilor a~acum era ea in Mesopotamia!

Am ajuns la simbolurilecare - asemeneacelordin EnumaE-lish~i din Cartea Genezei -aduc legendele facerii din ceruri pe Pa-mant: primul barbat ~i prima femeie, Edenul, un rau mare, un ~ar-pe, mun1i,un lac sacru. "Panoramainca~a"despre lume, in cuvin-tele lui Lehmann-Nitsche.0 caracterizare mai exacta ar fi: Biblia inimagini a popoarelor din Anzi.

Analogia este reala, nu 0 simpla figura de stil. Imaginile aces-tel compozl!" ar pUtea lIusua CU ::;Ul,;l,;t:/::;1t:/~t:lIIUt:llt:l Illt:I;:'VtJULdllllt:lllt:l

biblice ale lui Adam ~i Eva in gradina Edenului,completate cu ima-ginea~arpelui(pe portiuneadin dreapta a peretelui)~i Copacul Vie-1ii (pe portiunea din stanga). Cuvantul sumerian E.DIN (din careprovine Eden)semnifica valea marelui fluviu Eufrat, care izvora dinmun1iiinal1ide la nord. Aceasta localizare geografica este repre-zentata cu claritate pe partea din dreapta a zidului, unde un globcare infa1i~eazaPamantul poarta inscriptia: "Pf1chaMama" - Pa-

--- ~..~~~ __1


mantul Mama. Pana §i curcubeul, prezent Tnlegendele din OrientulApropiat despre potop, apare aicL

(Toli savanlii sunt de acord ca globul sau cercul ce poarta in-scriplia Pacha Mama reprezinta Pamantul; cu toate acestea, nici u-nul nu a fost uimit de faptul ca inca§ii §tiau deja ca Pamantul esterotund. Sumerienii §tiau acest lucru, Tnfati§and Pamantul §i toatecelelalte planete Tnfunclie de aceasta realitate.)

Grupul de §apte puncte de sub simbolul Pamantului a pus ne-numarate probleme cercetatorilor. Unii au adoptat ideea gre§itaconform careia anticii T§iTnchipuiau ca Pleiadele numara §apte ste-!e ~j au sugerat ca simbolul reprezinta acea portiune din constelaliaTaurului. Daca ar fi a§a, simbolul ar trebui sa se afle Tnportiuneasuperioara celesta a reprezentarii, nu Tncea inferioara. Lehmann-Nitsche §i allii au interpretat simbolul celor §apte puncte ca fiind "cei§apte ochi ai zeului suprem". Oar am aratat deja ca cele §apte pun-.cte, numarul §apte, desemnau Tnsu§i PamantulTn enumerarea su-meriana a planetelor. Prin urmare, simbolul ,,§apte" se afla exact a-cola unde trebuie, ca 0 legenda pentru globul pamantesc.

Ultima imagine de pe peretele sacru este cea a marelui lac le-gat printr-un canal de un lac mai mic. Notele de pe margine explica:"Mama Cocha", Apa-Mama. Toli cercetatorii sunt de acord ca aces-ta reprezinta Lacul Sacru din Anzi, Titicaca. Reprezentandu-I, inca-§ii transferau povestea Crealiei din ceruri pe pamant §i din GradinaEdenului TnAnzi.

Lehmann-Nitsche a rezumat semnificalia §i mesajul reprezen-tarii de pe peretele atlat deasupra Marelui Altar, spunand: ,,11poartape om de pe pamant pana la stele". La fel de uimitor este faptul caTi duce pe inca§i Tncealalta parte a Pamantului.

9Ora§epierdute§i regasiteDescoperirea legendei Genezei Tnvarianta sa mesopotamia-

na iniliala pe perelii templului inca§ Celui Mai Sfant ridica 0 mullimede Tntrebari. Prima §i cea mai evidenta dintre acestea este: cum?Cum au aflat inca§ii aceste legende,§i nu doar Tnliniimari. a§a cumau devenit cunoscute peste tot Tnlume (crearea primului cuplu, Po-topul), ci Tndetaliu, urmand Povestea Crealiei, demonstrand inclu-siv cuno§tinle despre sistemul solar §i des pre orbita planetei Nibiru.

Unraspuns posibilar fi acela ca inca§iidelineauaceste cu-no§tinle din vremuri imemoriale, aducandu-Ie cu ei TnAnzi. 0 altaposibilitate ar fi ca Ie-au auzit de la alte popoare pe care Ie-au Tntal-nit pe aceste pamanturi.

in absenla documentelor scrise, care se gasesc TnOrientul A-propiat, raspunsulla aceasta Tntrebare depinde Tnmare masura deraspunsulla alta: Cine erau, de fapt, inca§ii?

Cartea Relacion a lui Salcamayhua este un bun exemplu alTn-cercarii inca§ilor de a perpetua un tel de propaganda de stat; atri-buirea numelui venerat Manco Capac primului monarh Inca, IncaRocca, pentru a-i face pe cei pe care Ticotropisera sa creada caprimul Inca era adevaratul "Fiu al Soarelui", ie§it direct din apelelacului sacru Titicaca. De fapt, dinastia Inca a Tnceput cu aproxi-mativ3500 de ani dupa acel stant Tnceput.Limba pe care 0 vor-beau incasii era Quechua, limba popoarelor din partea centrala §ide nord a Anzilor, In tlmp ce In munl" aln Jurul LaCUIUlIlticaca po-poarele vorbeau limba aymara. Acestea §i alte consideratii i-au fa-cut pe unii oameni de §tiinla sa afirme ca inca§ii au venit relativ tar-ziu, dinspre est, §i s-au stabilit Tnvalea Cuzco, care se Tnvecinea-za cu marea campie amazoniana.

Acest tapt Tnsine nu exclude 0 posibila origine a inca§ilor inOrientul Apropiat. Atenlia s-a axat asupra imaginii reprezentate peperelii templului, deasupra Marelui Altar, dar nimeni nu s-a Tntrebatde ce, Tntreatatea popoare care aveau reprezentari ale zeilor lor §i


care i§i puneau idolii in altare §i temple, in mareIe templu inca§ nuera nici un astlel de idol, §i nici in vreun alt templu sau altar inca§.

Cronicarii povestesc ca, in timpul anumitor celebrari, era pur-tat un "idol", dar acesta il reprezenta pe Manco Capac, nu pe unzeu. Ei mai relateaza §i ca, intr-o anumitazi sfanta, un preot se du-cea pe un munte indepartat, unde se afla idolul impunator al unuizeu, §i sacrifica 0 lama. Oar acel munte §i acel zeu existau din vre-muri preinca§e, iar legenda poate sa faca referire la templullui Pa-chacamac de pe coasta (desprecare am scris deja).

Este interesant ca aceste obiceiuri respecta poruncile biblicedin vremea Exodului. Interdictiareferitoarela fabricarea §iadorareaidolilor era inclusa in cele Zece Porunci. lar in ajunul Zilei Ispa§irii,un preot trebuia sa sacrifice "un tap ispa§itor" in de§ert. Nimeni nua atras atentia asupra faptului ca acele quipposutilizate de inca§ipentru a comemora evenimentul - bucati de franghie de diferitecu-lori care trebuiau sa fie din lana, cu noduri in diverse pozitii - sema-nau, ca aspect §i scop, cu tzitzit, "ciucurii de pe marginile unei pan-ze albastre", pe care israelitii trebuiau sa §i-i coasa pe ve§minte,pentru a arata ca respecta poruncile Domnului. Ar mai fi regulileprivind succesiunea la tron, conform carora mo§tenitorul legal erafiul unor frati vitregi, obicei sumerian preluat de patriarhii evrei, saupractica circumciziei, intalnita la familiile regale inca§e.

Arheologii peruani au facut ni§te descoperiri uimitoare in pro-vinciile amazoniene din Peru, printre care ruinele unor ora§e cu 10-cuinte de piatra, mai ales in valea raurilor Utcubamba§i Maranon.Acestea sunt, fara indoiala, "ora§e pierdute" in zonele tropicale;dar, in anumite cazuri, descoperirile anuntate reprezinta expeditiicatre a§ezari cunoscute. A§a s-a intamplat in 1985, in cazul des-cooeririlorde la GranPataiencarR::IIIf;icllt mlllt~ v~lv:!i- ;:I~A7;:1rA

explorata de arheologul peruan F. Kauffmann-Doig§i de america-nul Gene Savoy cu douazeci de ani mai inainte. S-au raportat"piramide" la granita cu Brazilia, in ora§e pierdute precum Akakor,§i pove§ti indiene despre ruine care contin bogatii nemaivazute. Undocument aflat la arhivele nationale din Rio de Janeiro reprezintaun raport din secolul al optsprezecelea, unde se consemneaza e-xistenta unui ora§ pierdut in jungla amazoniana §i vazut de euro-pen; in 1591. Documentul transcrie chiar 0 fa§ie scrisa gasita acoloi.


§i a fost motivul principal pentru care s-a organizat 0 expeditie con-dusa de colonelul Percy Fawcett, a carui misterioasa disparitie in'jungla face inca obiectul articolelor de senzatie.

Nu vrem sa spunem prin aceasta ca nu exista ruine stravechiale unor a§ezari situate de-a lungul unui drum care strabate conti-nentulsud-american,din Guyana §i Venezuela,pana in Ecuador §iPeru. in rapoartele lui Humboldt despre calatoriile sale de-a lungul§i de-a latul continentului se pomene§te 0 traditie care spune caoamenii de peste mari au debarcat in Venezuela §i au pornit spreinteriorulcontinentului; iar raul principal din valea Cuzco, Urubam-ba, nu este decat un afluent al Amazonului. Echipe arheologicebrazilieneoficiale au vizitat numeroase a§ezari (fara a efectua, to-tu§i, sapaturi sustinute). intr-o a§ezare de langa gura Amazonuluiau fost gasite urne de ceramica decorate cu motive incizate care a-mintescde modelelede pe vasele de ceramica din Ur (Iocul sume-rian de origine allui Abraham). Se pare ca a fost creata 0 insulitaartificiala, Pacoval, care servea ca baza pentru mai multe movile(carenuaufostexcavate).Potrivitlui L. Netto,Investigaciones so-bre a archaeologiabraziliera, urne cu motive similare ~i vaze "decalitate superioara"au fost gasite in susul Amazomului. ~i, credemnoi, 0 ruta la fel de importal)ta care lega Anzii de Oceanul Atlanticexista la sud.

Cu toate acestea, nu se §tie cu certitudine daca ~i inca§ii auvenit pe acest drum. Una dintre legendele lor stravechi Ie situeazainceputurile 0 data cu debarcarea pe coasta peruana. Limba lor,quechua, seamana mult cu limbile din Orientul indepartat, atat dinpunctulde vedere al semnificatieicuvintelor,cat §i ca dialect. lar in-ca§ii apartin in mod clar populatiilor amerindiene - a patra ramuraa omenirii, care, dupa cum am indraznit sa suaeram noi. descindeOlnneamUiIUI(;aln (un ghid din Guzco,auzind de pregatirea noas-tra de specialitatein cercetarea biblica, ne-a intrebat daca nu cum-va in-caar fi putut deriva din ca-in, printr-o inversare a silabelor.Cine §tie!?)

Dovezilepe care Ie avem demonstreaza,dupa parerea noas-tra, ca legendele§i credinlele din OrientulApropiat,dar ~i cuno§tin-tele despre Nibiru §i despre Anunnaki, veniti de acolo pe Pamant,panteonulcelor doisprezece, toate acestea au fost aduse de pre-

i


decesorii inca§ilor de pe-ste mari. Acest lucru s-aintamplat in perioada Ve-chiului Imperiu, iar ceicare au adus aceste le-gende erau Strainii depeste mari,dar nu in modnecesar aceia§i care auadus cu ei legende §i po-ve§ti similare in AmericaCentrala.

Pe langa toate a-ceste fapte §i marturii pecare Ie-am prezentat, sane intoarcemputin in Iza-

pa, 0 a§ezareaflata langa coasta Pacificului, la granita dintre Mexic§i Guatemala, unde s-au intalnit civilizatiile olmeca §i maya§a. A-ceasta a§ezarea fost recunoscutaabia in ultimavreme ca fiind ceamai mare de acest fel de pe coasta Pacificului in AmericaCentrala§i de Nord. A fost locuita in permanenta timp de 2500 de ani, din1500 inainte de Cristos (dataobtinuta prin datarea cu carbon) panain 1000 dupa Cristos. Avea obi§nuitele piramide §i terenuri pentrujocul cu mingea, dar cEWace i-a uimit cel mai mult pe arheologi aufost monumentelesale din piatra. Datorita stilului, imaginatiei, con-tinutului lor mitic §i perfectiuniiartistice a acestor pietrecioplite, eleau ajuns sa reprezinteun stil aparte, stilul izapan,recunoscutastazica reprezentand 0 sursa de inspiratie pentru alte a§ezari de pecoasta Pacificului, din Mexic §i Guatemala. Aceasta arta apartineaperioadei olmece timpurii §i preclasice mijlocii §i a fost adoptata si..;"" ;.;Q1Q Q.UII'-I '-allu ::>Lctl..li:tllIIa~~Laru s-au SCnlmDat.

Arheologii de la Fundatia Arheologica Lumea Noua de la Uni-versitatea Birgham Young, care au studiat timp de cateva deceniiaceasta a§ezare §i au efectuat sapaturi, nu au nici 0 indoiala ca lavremea infiintarii sale era orientata spre solstitii, iar cele cateva mo-numente erau chiar .aliniate in chip deli berat in functie de mi§carileplanetelor" (V.G.Norman, Izapa Sculpture). Temele religioase, cos-mologice §i mitologice impletite cu subiecte istorice sunt exprimate

[/.'

tREGATELE PIERDUTE 189

in sculpturile in piatra. Am V3zUtdeja (fig. 51b) una dintre nume-roasele reprezentari ale zeitatilor inaripate. De un interes deosebiteste 0 piatra cioplita mare care masoara aproximativ treizeci de pi-cioarepatrate, denumita de arheologi stela5lzapa,gasita langa unimportantaltar din piatra. Scena, complicata, (fig. 87) a fost carac-terizatade cercetatori drept "un mit vizual fantastic" care se referala "geneza omenirii" langa Copacul Vietii, aflat pe malul unui rau.

Povestea istorico-miticaeste spusa de un batran cu barba re-prezentatin partea stanga, §i este repetata de un om care pare a fimaya§pe partea dreapta (a observatorului stelei).

Tndecor este multa vegetatie, sunt foarte multe pasari §i multipe§ti,dar §i figuri umane. Interesanteste ca cele doua figuri centra-le reprezinta doi oameni care au fata §i picioare de elefant - animalcompletnecunoscut in cele douaAmerici.Cel din partea stanga es-te prezentatin legaturacu un personajolmec care poarta coif, ceeace intare§te presupunerea noastra ca acele uria§e capete de pia-tra care infati§au olmeci reprezentauafricani. .

Daca marim portiunea din partea stanga (fig. 88a), observamdetalii care pentru noi reprezinta ni§te indicii foarte importante. 0-mul cu barba i§i spunepovestea deasupra u-nui altar care poartasimbolul taierii ombili-cului. Acesta era sim-bolul (fig. 88b) cu careNinti (zeita sumerianacare I-a ajutat pe Enkisa creeze omul) era i-dentificata pe sigiliileclllnance §I pe monu-mente.Atunci cand Pa-mantul a fost impartitintre zei, ei i s-a dat instapanire peninsula Si-nai, locul de unde egip-tenii extrageau pietrelelor favorite, turcoazele

~\

rfig.SS

u


albastre-verzui. ii spuneau Hathor §i 0 infati§au cu coarne de vaca,precum in aceasta scena a crearii omului (fig. 88c). Aceste "coinci-dente" confirma concluzia noastra potrivit careia stela de la Izapa i-lustreaza legendele din Lumea Antica privind Facerea Omului ~iGradina Edenului.

Pe stela sunt reprezentate§i piramide, dar cu laturi netede,cacele de la Gizeh de pe Nil, infati§ate aici in josul stelei, langa rau.Pe masura ce analizam §i reanalizam aceastii stela veche de cate-va milenii, nu putem sa nu ne gandim ca 0 singura imaginevalorea-za mai mult decat toate cuvintele din lume.

Legendele §i marturiile arheologice demonstreazaca olmecii§i oamenii cu barba nu s-au oprit pe tarmul oceanului, ci s-au in-dreptat spre America Centrala §i spre nordul Americii de Sud. E po-sibil sa fi inaintat spre interior, deoarece exista marturii ale pre-zentei lor in a§ezari din interiorul continentului. in orice caz, au ca-latorit spre sud in cel mai u§or mod cu putinta: in barci.

Legendele din partile ecuatoriale §i de nord ale Anzilor numentioneaza doar sosirea pe mare a stramo§ilor lor (precum Na-ymlap), ci §i a unor "giganti".0 astlel de debarcarea avut loc in vre-mea Vechiului Imperiu, cealalta in perioada Mochica. lata cum 0descrie pe ultima dintre ele Cieza de Leon: "Au sosit pe coasta, inbarci mari cat vapoarele, facute din trestii, ni§te oameni atat de i-nalti, inc~Uun om de statura obi§nuitaIe ajungeapana la genunchi!"

Ace§ti oameni aveau unelte demetal cu care au sapat puturi instanca, dar pentru hrana au datnavala prin proviziile ba§tina§i-lor. Le-au necinstit §i femeile,

Fig.89

, "S..--.-debarcasera nu erau femei.Poporul Mochicai-a infati§at peace§ti uria§icare i-au inrobit pevase de ceramicii, pictandu-Iefetele cu negru (fig, 89), in timpce fetele lor erau albe. Tot investigiileMochicase giisesc§i


portretedin argila ale unor biirbati in varsta cu barbi albe.Noi presupunemca ace§ti musafiri nepoftiti erau olmecii §i to-

vara§ii lor cu barba din Orientul Apropiat, care fugeau de revolteleizbucnitein America Centrala in jurul anului 400 inainte de Cristos.Au plecat lasand in urma lor, din America Centrata pana in zoneteecuatorialedin America de Sud, un §ir de manifestari de veneraresupusa.Expeditiilearheologiceorganizate in zonele ecuatoriale depe coasta Pacificului auscosla iveala monoliti enig-matici care dateaza din a-eea perioadii framantata.Expeditia organizata deGeorge C. Heye a gasit inEcuador capete uria§e depiatra, cu trasaturi umane,dar cu colti ascutiti, de ja-guar feroce. 0 alta expedi- .tie a gasit la San Augustin,a§ezare situata la granitaeu Columbia, statui de pia-trii care infati§eaza giganti;uneori ace§tia tin in mainiunelte, alteori arme; tra-saturile fetei sunt aceleaale olmecilor africani (fig.90a, b). Fig.90

Este posibil ca totaee§tiinvadatori sa fi inspirat legendele des intalnite in aceste tin-uturi, despre cum a fost creat omul, despre ~n potop §i despre unI" ..1. "'._ '_.8.__ ~_ ___--- ')'-.,..- -.. - --""semnata de spanioli, doisprezecebarbati imbracati in ro§u efectu-au un dans ritual, pe malul unui lac ce avea legaturacu legenda luiEI Dorado.

Ba§tina§iidin zoneleecuatorialeaveau un panteon alcatuit dindoisprezecezei, un numar semnificativ §i in acela§itimp un indiciuimportant.in fruntea panteonuluise afla 0 triada, compusa din leulCreatiei,leul eel Rau §i leita Mama, §i includeazeul Lunii, al ~oa-

s'

,;

;~"'~I;';1-".~

..


I .

relui, al Ploii cu Tunete. Semnificativ este §i ca Zeul Lunii era consi-derat superior Zeului Soarelui. Numele zeilor se schimbau de la 0localitate la alta, pastrand totu§i caracteristicile cere§ti. Printre nu-mele bizare se disting doua: acela al celui mai important zeu al pan-teonului, caruia in dialectul chibcha i se spunea Abira, care seama-na izbitor cu numele mesopotamianAbir - "Puternic" - §i Zeul Lunii,caruia i se spunea Si sau Sian, nume asemanator cu eel mesopo-tamian Sin.

Prin urmare, panteonul acestor popoare din America de Sudtrimite inevitabil cu gandul la panteonul celor din Orientul Antic §iEstu~~editeranei - la greci §i egipteni, hittiti, canaani §i fenicieni, laasirieni §i babilonieni, inapoi unde a inceput totul: la sumerienii dinsudul Mesopotamiei, de la care toti ceilalti au imprumutat zeii §imitologiile.

Tnfruntea panteonului sumerianse afla un "Cere Olimpian"al-catuit din doisprezece zei, deoarece fiecaruia dintre ace§ti zei tre-buia sa-i corespunda 0 planeta din sistemul solar. Tntr-adevar,nu-mele zeilor coincideau cu numeleplanetelor,cu exceptia cazului incare se utilizau mai multe epitete pentru a descrie planeta sau in-su§irile zeului. Tnfruntea panteonului se afla conducatorul din Ni-biru, ANU, al carui nume insemna "Cerulli, deoarece i§i avea sa-la§ul pe Nibiru. Sotia sa facea §i ea parte din panteonul celor doi-sprezece, avand numele ANTU. Tot din acest grup faceau parte §icei doi fii ai lui ANU: E.A (,,AcelaA Carui Casa E Apa"), primul nas-cut allui Anu, dar nu de catre Antu; §i EN.LlL ("Stapanul Care Po-runce§te"),care era Adevaratul Mo§tenitor,deoarece mama lui eraAntu, sora vitrega a lui Anu. Lui EA i se spunea in textele sumerie-ne §i EN.KI ("Stapanul Pamantului"),deoarece se aflase in frunteaprimei misiuni a Anunnakilor de pe Nibiru pe Pamant §i infiintase. .. .... , A . " _ . _ I r'IIo &:u\ L:t"' ~."'".v. _""___1''''_ . , ... \n - _0_.-. -r..., _.blicul Eden.

Misiunea lui era aceea de a obtine aur, deoarece Pamantulera unica sursa. §i nu pentru podoabe sau din pura vanitate, ci pen-tru a purifica atmosfera de pe Nibiru prin risipirea prafului de aur instratosfera acelei planete. Dupa cum se consemneaza in textelesumeriene (§i dupa cum am relatat §i noi in cartile The 12th Planet§i The Earth Chronicles), Enli/ a fost trimis pe Pamant sa preia co-


mandaatunci cand metodelede extractie initiale folosite de Enki nus-aumai dovedit satisfacatoare.A§a a inceput du§mania dintre ceidoi frati vitregi §i urma§ii lor, care a dus §i la Razboiul Zeilor. Raz-boiuls-a incheiat cu un tratat de pace intocmit de sora lor Ninti (ca-reia dupa aceea i s-a spus Ninharsag). Pamantul era impartit intrepopoarelecare illoculau. Gelortrei fii ai lui Enlil - Ninurta, Sin, Adad- §icelor doi gemeniai lui Sin. Shamashi (Soarele)§i Ishtar (Venus)Ii s-au dat pamanturile Shem §i Japhet, ale semitilor §i indoeurope-nilor: lui Sin (Luna) i s-a dat Mesopotamia inferioara; lui Ninurta("Razboinicullui Enlil", "Marte") muntii din Elam §i Asiria; lui Adad("Celcare Tuna", Mercur) i s-a dat Asia Mica (pamantul hititilor) ~iUbanul. Ishtar a fost facuta stSpana peste civUizatiiledin Valea 1r:1-dului, iar Shamash a fost pus sa comande portul spatial din penin-sula Sinai.

Aceasta impartire a fost contestata; Enki §i fiii lui au luat pa-mantullui Ham, aI oamenilor cu piele neagra din Africa, civilizatiiledinValea Nilului§i minelede aur din sudul ~ivestul Africii, un cadounepretult §i foarte dorit. Enki era un adevarat savant ~i un maremetalurgist; numele lul egiptean era "Ptah" ("Cel care dezvolta",titlu care a fost tradus drept Hephaistos de greci §i Vulcan deromani). A impartit continentul cu fiii lui; printre ace~tia se afla §iprimul nascut MAR.DUK ("Fiul Movilei StralucitoareU), caruiaegiptenii ii spuneau Ra, §i NIN.GISH.ZI.DA ("Stapanul CopaculuiVieVi"),caruia egiptenii ii spuneau Thoth (Hermes pentru greci),zeul §tiintelor secrete, printre care: astronomia, matematica, con-struirea plramidelor.

Cuno§tintele fumizate de zeii din acest panteon, lucrurile decareei aveau nevoie§i indrumarea lui Thoth, toate acestea i-au de-terminat pe olmecii africani §i pe oamenii cu barba din Orientul A---~_:_. -x _:..~..~ fn """..I..lt.. n~uh'l ::I Illmii.r- -,- .-

Dupa ce au ajuns in America Centrala pe coasta Goitulul - totacolo unde vor ajunge spanlolii, ajutaV de aceia~i curenti marini,peste cateva milenii - au strabatut istmul ingust ~i au navlgat de pecoasta Pacificului spre pamanturile de la sud, aflate dincolo de A-merica Centrala.

Deoareceacolo se alia aurul, in vremea spaniolilor §i inaintea

,V.I'

i~".t

..''"~

lor.


Inainte de inca§i §i de civilizatiile Chimu §i Mochica,0 culturadenumita de savanti Chavin a inflorit in muntii aflati in nordul sta-tului peruan, intre coasta §i bazinul Amazonului. Unul dintre primiiexploratori,JulioC.Tello (Chavin §i alte lucrari) i-a spus "Ieaganulcivilizatiei andine". Aceasta civilizatie ne poarta inapoi in timp, celputin pana in 1500 inainte de Cristos; asemenea civilizatieiolmecedin Mexic, a aparut brusc, §i aparent fara sa aiM 0 perioada ante-rioara de dezvoltare treptata.

Cultura Chavin se desfa§oarape 0 suprafata vasta, ale careidimensiuni se extind mereu pe masurace se fac noidescoperiri.Separe ca i§i avea centrul intr-o a§ezare Chavin de Huantar, langasatul Chavin (de unde provine §i denumirea acestei culturi). Estesituata fa 0 inaltime de 3000 m in Cordillera Blanca, munti din §irulde nord-vest al Anzilor. Acolo, intr-o vale dintre munti unde afluentiiraului Maranon formeaza un triunghi, 0 suprafata de aproximativ27km2a fost aplatizata §i terasata in vederea ridicarii unor constructiicomplexe, concepute cu multa atentie §i precizie, conform unuiplan care lua in calcul marginile§i trasaturile a§ezarii(fig. 91a). CUi-dirile §i pielele formeaza dreptunghiuri §i patrate precise §i au fostaliniate cu punctele cardinale, axa est-vest fiind luata drept axaprincipala. Cele trei cIadiri principale se aflau pe terase care Ie ridi-cau §i se sprijineau de zidul exterior, lung de 150 m. Zidul inconju-ra aparent complexul din trei parti, lasandu-lliber spre raulcare cur-gea in partea de rasarit, §i era inalt de 12 metri.

Cea mai mare cIadire se afla in collul din partea de sud-vest,masoara 72 m pe 75 m §iconsta din cel pulin trei etaje (reconstruc-lie generala, fig. 91b). Era construita din blocuri de piatra, bine mo- .delate dar ne§lefuite,dispuse in straturi egale. Dupacum indica u-nele lespezi, perelii erau captu§iti la exterior cu lespezi de piatranetedA::I~Am~n:itn~ra /"III rn'3rn"lIr,.,. 1 ~__.x ;--x_"'__ :-_::. ..: ~:

ile incizate. De pe terasa din partea de est pornea 0 scara monu-mentala, care trecea pe sub 0 poarta impunatoare spre cladireaprincipala. De 0 parte §i de alta a portii se aflau douacoloane cilin-drice - un model neobi§nuit in America de Sud - care impreuna cublocurile verticale de piatra sustineau un prag orizontal de 9 mdintr-un singur bloc. Mai sus, 0 scara dubla impunatoare duceaspre varful cladirii. Aceasta scara era construita din pietre perfect


a

b

Flg.91

raiate§i modelate,care amintescde marilepiramide egiptene. Celedouascari duceau spre varful cladirii, unde arheologii au gasit res-turile a doua turnuri; platforma de deasupra nu a mai fost constru-ita.

Terasa din partea de est face parte din platforma pe care afastconstruit edificiul §i duce la 0 piata aflata cu un nivel mai jos, lacare se ajungea pe ni$te trepte ceremoniale, inconiurata din treipal1lae plele areptungnlulare sau platforme. In atara collului desud-vest al pielei denivelate §i perfect aliniat cu scarile edificiuluiprincipal §i cu terasa acestuia se afla un bolovan mare de formaplata,cu §apte gauri §i 0 ni§a dreptunghiulara.

Precizia exteriorului era intrecuta de cea a interiorului. Inaun-trulcelor trei structuri se aflaucoridoare§i holuri labirintice, care co-municaucu galerii, camere §i scari sau se infundau, §i de aceea Iise spunea labirinte. Unale galerii erau captu§itecu lespezi netede,

--

196

a I

Fig.92 b

Zecharia Sitchin

_ , :::: :_ ~___ "'_ ___J_ _'!"! .

delicat decorate din loc in loc; toatecoridoarele au acoperi§uri din lespezide piatra, a§9zate cu multa ingeniozi-tate, astfel incat s-au pastrat in picioarede-a lungulmileniilor.

Ni§ele §i proeminentele nu au unscop evident, iar putlJrileverticale sauinclinate ar fi putut servi, dupa parereaarheologilor,la ventilatie.

Cu ce scop a fost construitChavinde Huantar? Singura explicatie plauzi-bila gasita de cei care I-au descoperit afost ca era un centru religios, un fel de"Mecca"antica. Aceasta teorie a fost in-tarita de trei vestigiifascinante §i enig-matice gasite in aceasm a§ezare. Unacare uime§te prin imaginile sale com-plexe a fost descoperita de Telloin cla-direa principala: este obeliscul Tello(fig.92 a, b prezinm0 vedere frontala§i

din spate). Imaginilegravate sunt aglomeraride trupuriomene§ti §ide fete, care au insa labe de pisica, colti sau aripL Sunt animale,pasari, copaci, zei care imprastie ni§te raze asemanatoare razelorsoarelui §i 0 varietate de forme geometrice. Sa fi fost acesta unstalp totemic care era venerat, sau 0 incercare a unui "Picasso" deodinioara de a reprezenta toate miturile§itoate legendele pe 0 sin-gura coloana? Nimeninu a dat inca un raspuns plauzibil.

a alta piatra gravata este cea denumita monolitulRaimondi(fig. 93), nume care provine de la arheologul care a descoperit-o la

. ,- .-. -- 1 ,........

tre crestate din partea de sud-vest a pietei denivelate, aliniata cuscara monumentala. Astazi este expusa in Uma.

In aceasta coloana de granit inalta de 2,1 m, artistul din vechi-me a cioplit imaginea unei zeitati care tine 0 arma -aruncator de tu-nete, cred unii - in fiecare mana. Corpul §i membrele zeitatii suntpartial antropomorfe, nu insa §i fata. Aceasta fata i-a uimit pecercetatori, deoarece nu reprezinta §i nu-stilizeaza un animal local


,.

~i;

(de exemplu, jaguarul); aici se pare ca a functio-nat mai degraba conceptia artistului despre un"animalmitologic",cum ii spun savantii in mod-conventional,unul despre care a auzit, dar pecare nu I-avazut.

Noua ni se pare ca fata zeului seamana cucea a unui taur - animalcare nu se intalne§te inAmericade Sud, dar prezent in folclorul§iicono-grafiapopoarelor din OrientulApropiat.Semnifi-cativ(pentru noi), taurulera "animalulde cult"alluiAdad, iar muntilorpe care ii stapanea el, inAsia Mica, Iise spune MuntiiTaurului §i in ziuade azL

a alta coloana de piatra neobi§nuita §i e-nigmatica de la Chavin de Huantar este denumi-ta EI Lanzon, deoarece are forma de lance (fig.94). A fost descoperita in cladirea din mijloc §i aramas acolo deoarece are 3,6 m, fiind mai inalta Fig.93decat gale ria de 3 m unde se afla. Varful mono-lituluiiese prin tavan printr-o deschizatura patrata facuta cu atentie.

Imaginea de pe acest obiect a fost tinta a numeroase specula-tii; in opinia noastra, pare sa infati§eze chipul antropomorf al unuitaur. Sa insemne oare aceasta ca autorul monumentului, oricare arfi fost el, - §i inainte de constructia cladirii, deoarece aceasta nu afost construita decat pentru a adaposti statuia - II venera pe ZeulTaur?

Nivelul artistic ridicat al acestor obiecte de arta I-a impresion-at pe cercetatori mai mult decat structurile complexe §i neobi§nuite,§i I-a determinat sa considere Chavin "Ieaganul culturii" din nordul:j1l;tlIILI UI rt:1 U-UlUI 91 ::;c:\\,,1t:c:\Uc:\ \"c:\ c:\9""Lc:\1""01"".01 UII \"""'IU U I"""~IU"'.

Darse pare ca scopulnu era religios,ci utilitar, potrivitunor recentedescoperiri.Aceste sapaturi recente au scos la iveala 0 retea de tu-neluri subterane cioplitedin stanca, ce strapungeau toata a§eza-rea, atat sub cladirileconstruite, cat §i sub partile ramase nefini-sate, §i legau diferiteincaperi subterane dispuse sub forma de lant(fig.95).

Tunelurileaveau ni§te ie§iricare i-au uluitpe cei care Ie-au

. I

,-if'

,~

~{

f

L


Flg.94

descoperit, deoarece se pare ca legaucei doi afluenli situali de 0 parte §i dealta a a§ezarii, unul, din cauza terenuluiaccidentat, unulaflat deasupra §icelalaltdedesubt, in vale. Uniiexploratoriau su-gerat ca aceste tuneluri fusesera con-struite pentru a controla fluxul apei invreme de inundalii,canalizand apa carenavalea din munli in timp ce se topeauzapezile, lasand-o sa curga pe sub cia-diri,nu pe langa ele. Oar daca exista unastfel de pericolde inundalii(maidegra-ba dupa averse de ploaie, decat dupatopirea zapezilor), de ce ingenio§iicon-structori §i-au dispus structurile intr-unloc atat de vulnerabil?

Noi suslinem ca au facut aceastain mod deliberat. Ei s-au folositde celedoua niveJuriale afluenli10rpentrua crea

Flg.95


un curs de apa controlat, necesar pentru activitali1ecare aveau locla Chavinde Huantar;deoarece §iaici, ca in multealte parti, aces-te dispozitivepentru apa erau captu§ite cu aur.

Vomintalni multe asemenea construclii in Anzi;Ie-am vazut,in forma rudimentara, in a§ezarile olmece. 1n Mexicfaceau partedin lucrarilecomplexe de pamant; in Anzierau adevarate capodo-pere din piatra - in cadrul unor a§ezari importante, precum cea delaChavinde Huantar, alteorisub forma unor resturi izolate ale unorsUincitaiate §i §Iefuitecu extraordinara precizie, precum aceasta,vazuta de Squier in regiunea Chavin (fig.96), care par sa fi fostconstruitepentru un utilajultramodern in urma cu multa vreme.

Aceste lucrariin piatra, nu atat edificiile,cat obiectele folositezilnic,par sa ofere raspunsulla intrebare. Cine a fost la Chavin deHuantar?1ndemanarea artistica §istilurilede sculptura in piatra re-amintesc in mod surprinzatorde arta olmeca din Mexic.Printre in-cantatoarele obiecte, se afla un receptacul in forma de jaguar, 0pisica- de taur, un vulturcondor, un bazin in forma de broasca les-toasa; un mare numar de vaze §i de alte obiecte decorate cu glifecreate din colli impletili-un motivcare decoreaza lespezile pereli-

Flg.96


a

c

Fig.97

lor. dar §i obiectele de arta (fig. 97a). Se gaseau totu§i §i lespezi depiatra acoperite cu motive egiptene: §erpi, piramide, Ochiul Sacruallui Ra (fig. 97b). Ca §i cum aceasta diversitate nu era suficienta,s-au pastrat fragmente din blocuri de piatra cioplite care infali§eazamotive mesopotamiene, precum zeitali1ede pe discurile inaripate(fig. 97c) sau (gravate pe oase) imagini de zei care poarta coifuriconice, cu care erau identificali zeii mesopotamieni (fig. 97d).

Zeitali1ecare poarta coifurile conice au trasaturi "africane"§ia-vand in vedere ca au fost sculptate pe os pot fi cele mai timpurii re-prezentari din aceasta a§ezare.Sa fi venit negrii africani, de origineegipteana sau nubiana, in aceasta a§ezare sud-americana, incadin cele mai vechi timpuri? Raspunsul,surprinzator, este da. Negrii<11111,;<1'11 <lU IU~l, .IIII-ClUt1Var, aici §11n a§ezarlle am aproplere (mal a-

les in una dintre ele, Sechin), §i §i-au lasat in urma portretele. Intoate aceste a§ezari pe pietrele sculptate cu zecile se afla repre-zentari ale acelor oameni; in majoritatea cazurilor, sunt infali§ali li-nand in mana un fel de unealta; "inginerul"este infali§at cu un sim-bol al canalelor pentru apa (fig. 98).

In a§ezarile de pe coasta care due la cele de la Chavin, dinmunli, arheologii au gasit capete sculptate din argila, nu din piatra,


care trebuie sa-i fi reprezentat pevizitatoriisemili (fig. 99) ; una sema-naatat de mult cu sculpturile asirie.ne,incat eel care a descoperit-o, H.Ubbelohde-Ooering(On the RoyalHighwayof the Incas), a denumit-o"RegeleAsiriei". Oarnu se §tie dacaace§tivizitatori au ajuns in zonelemuntoase,eel putin nu in viata; ca-petede piatra sculptate cu trasaturisemite au fost gasite la Chavin deHuantar, dar mai ales cu grimasegrote§tisau mutilate, infipte ca ni§tetrofeein zidurile din jurul a§ezarii.

Varsta a§ezarii Chavin sugereaza ca primii migranti, atat 01-meci,cat §i semiti, au venit in jurul anului 1500 inainte de Cristos.intr-adevar, in timpul domniei celui de-al doisprezecelea rege alVechiuluiImperiu, potrivit cronicilor lui Montesinos, "Ia Cuzco au a-junsve§ti despre debarcareape coasta a unor barbali foarte inalli...giganli care se stabileau de-a lungul intregii coaste" §i care aveauuneltede metal.

Oupa un timp s-au deplasat spre interiorul tarii, in munli. Mo-narhula trimis iscoade sa cerceteze§i sa-I informezedespre inain-

tarea uria§ilor, ca nu cumva sa ajungafoarte aproape de capitala. Oar, din catese pare, uria§ii au provocat mania Ma-relui Zeu, iar aeesta i-a nimieit.Aeeste e-venimenteau avut loe eu un secol inain-fA riA nnrirA:=I !=:n:=lr",h,i in In/" nQtrQ/,,' ,t!'! tn

jurul anului 1400 inainte de Cristos, prinurmare, in 1500 inainte de Cristos, atun-ei cand au fost construite eanalele de laChavin de Huantar.

Trebuie sa subliniem ea acest eve-nimentnu este aeela§icu eel raportat deGareilaso,despre ni§teuria§icare au je-fuit pamantul§i au violat femeile - invazi-

'~

Fig.99

.&;;.uz; .~__.

Flg.98

I. I

--

202 Zecharia Sifchin

e petrecuta In timpurile Moche, In jurul anului 400 inainte de Cris-tos. Tntr-adevar, la acea vreme cele doua populalii amestecate, deolmeci §i de semili, fugeau din America Centrala. Soarta lor nu a-yea sa fie Insa alta in nordul Anzilor. Pe langa capetele semitegrote§ti gasite la Chavin de Huantar, In toata zona s-au gasit §i re-prezentari de negri mutilali, §i mai ales In Sehin.

A§a se face ca, dupa 1000 de ani In Anzii din nord §i aproape2000 de ani In America Centrala, popoarele de origine africana §isemita au avut un sfar§it tragic.

De§i este posibil ca unii africani sa fi calatoritmai departe spresud, dupa cum atesta descoperirile de la Tiahuanacu, se pare caexpansiunea africano-semita In Anzi, din.America Centrala nu atrecut dincolo de spaliul culturii Chavin. Soarputea ca legendeledespre uria§ii nimicili de mana zeilor sa conlina mai mult decat unsambure de adevar, deoarece este foarte posibil ca in acea zonadin nordul Anzilor sa se fi Intalnit doua taramuri,conduse de doi zeidiferili, separate de granile nevazute.

Afirmamaceasta deoarece chiar in acea zona s-au aflat altioameni cu pielea alba. Erau reprezentati in busturi de piatra (fig.100), Inve§mantati in haine nobile, purtand turbane sau e§arfe cusimboluri ale autoritatii, §i decorate cu ceea ce savan1iinumeau"animale mitologice". Aceste statui-bust au fost in majoritatea

cazurilor gasite Intr-o a§ezare delanga Chavin, pe nume Aija. Tra-saturile lor §i mai ales nasuriledrepte Ii indicadrept indoeuropeni.Ar fi putut veninumai din Asia Mica-: 1::1 "'''nn+. 1 ,..Ii" \J~IG~ Innll_. .

lui, aflata mai la est, in epocile ulte-rioare.

Este oare posibil ca oamenidin acele pamanturiIndepartate safi traversat Pacificul§i sa fi venit InAnzi In vremuri preistorice? Lega-tura care evident exista este con-firmata de reprezentari care ilus-


treaza faptele de vitejie aleunui erou din Orientul Apro-piat frecvent men1ionat inlegende. Este vorba deGhilgame§,conducatorul 0-ra§ului Uruk (Erech In Bibli-e), care domnise in jurul a-nului 2900 Inainte de Cris-tos. EI a plecat In cautareaeroului din povestea Poto-pUlui,caruia zeii ii daruisera(conform versiunii mesopo-tamiene) nemurirea. Aven-turile sale au fost relatate InEpopeea /ui Ghi/game~, tra-dusa in antichitate din su- Flg.101meriana in alte limbi din Orientul Apropiat. Una dintre faptele saleeroice, lupta cu doi lei pe care i-a dovedit cu mainile goale, repre-zenta una dintre imaginile favorite ale arti§tilor din vechime, cumeste§i cazul acestei imagini de pe un monument hittit (fig. 101a).

Incredibil, dar aceea§i imagine apare §i pe tablilele de piatrade la Aija (fig. 101b) §i de la 0 a§ezare din apropiere, Callejon deHuaylus (fig. 101 c) In Anzii de Nord!

Ace§ti indo europeni nu au lasat urme In America Centrala, §itrebuie sa presupunemca au traversat Pacificul §i au debarcat di-rectIn America de Sud. Dacae sa ne orientam dupa legende, ei auprecedatcele doua valuri de "uria§i"africani §i oamenicu barba dinzonamediteraneana,§i ar fi putut fi cei mai vechi colonh,ti, mentio-n~ti~i in DovestealuiNavmlap.Locultraditionaldedebarcareallorar fi fast peninsulaSanta Elena (acum I:cuaaor), care aalUlIla ",-sulei La Plata din apropiereInainteaza in ocean. Sapaturile arheo-logiceau confirmat vechi a§ezaripe aceste locuri, Incepand cu 0 a-§a-numita faza valdiviana, In jurul anului 2500 inainte de Cristos.Renumitularheolog ecuadorian Emilio Estrada (U/fimas Civi/izacio-nes Pre-Hisforicas)a descoperit,printre altele, statuetede piatra cuacelea§icaracteristici ale nasului drept (fig 102a), sau vase de ce-ramica(fig, 102b) pe care era pictat un simbol, hieroglifahittita pen-

a

,..;'

..,.

"

oo.-~

204

---

Zecharia Sitchin

tru "zei" (fig. 102c).

Merita subliniat ca structurile megalitice din Anzi, cum am va-

zut deja la Cuzco, Sacsahuaman ~i Machu Picchu se aM la sud de

linia de demarcatie invizibila care separa cele doua taramuri divine.

Lucrarile manuale ale constructorilor megalitici - indoeuropeni in-

drumati de zeullor - care au inceput la sud de Chavin (fig. 96) ~i-

au pus amprenta pe teritoriul de la sud, din valea raului Urubamba

§i dincolo de acesta, acolo unde se aduna aurul. Peste tot stancile

erau modelate cu aparent foarte mare u~urinta in canale, comparti-

mente, ni~e ~i platforme care de la distanta pareau ni~te scari catre

nicaieri; tunelurile strapungeau muntii, crapaturile erau largite ~i

transformate in coridoare ai caror pereti au fost neteziti sau mode-

latiin unghiuri precise. Peste tot, chiar §i in locurile unde oamenii

aveau la dispozitia lor toata apa din raul de la poale, au fost facute

conducte ~i canale me~te~ugite pentru ca apa din izvoare, afluenti

sau apa de ploaie sa curga in directia dorita.

La vest-sud-vest de Cuzco, pe drumul spre ora~ul Abancay,

se afla ruinele lui Sayhuiti-Rumihuasi. Ca ~i celelalte a~ezari, este

situat la confluenta dintre un rau ~i un afluent mai mic. Din a~ezare

a mai ramas zidul de aparare, ves-

tigiiale unor structurimai mari, care

se aflasera acolo candva. Dupa

cum a aratat Luis A. Pardo intr-un

studiu despre a~ezare (Los grandesmono/itos de Sayhut~, numele in-

seamna in limba localnicilor"Pirami-

da trunchiata".

Localitatea este cunoscuta,\\

"- ~-'-' m

Fig.102

c - :.::..x: ,.i rn...i,"",I.o~non.1- ~_

tru unul denumit Marele Monolit.

Numele i se potrive~te, avand in ve-

dere ca aceasta stanca uria~, care

de la distanta pare un stralucitor ou

imens care se odihne§te pe coama

dealului, masoara in jur de 4,2 m

lungime, 3 m latime ~i 2,7 m in inal-

time. Partea sa inferioara a fost mo-


I

I

:.ff

(;.

:, '~:,.".. "'.':'~~. ,I'

. ~.,_.~:;' .

,'" :t . ;}.:~

j..

.

.i

.

I'~~""'L .~-- .:~~;~~f9?:~~.':' .

~

<I .Jr.' /,;:' :.F--"'"'.>~ ,-';. >,":.~:.,.<. .' ,.. ~ .' .. ..,

... .¥,,::y.. 5'r'~- ~<'

..

~. ",.,~~.' ., _ .~ '~t~;. .'~..,~.." . ~-

.I~,,_:" '; " '.;'':.~,~,~ ~.,/=~J::f\-0'\~ '

:,' . . ~...:"-ifu!'". .~.7 ~€~~?,)'""~~;~~~~ ~ , -

.I

:,

delata cu atenVe informaunei jumam~deovoid,iar partea supe-rioara a fost cioplimpentru a reprezentadupatoate probabilita-tile un model la scaracorezpunzatoareaI u-nei zone necunoscu-te. Se pot discerne zi-duri in miniatura, plat-forme, scari, canale,tuneluri, rauri, diverseconstructii, unele reprezentand edifieii eu ni~e ~i trepte intre ele;imagini ale unor animale specifiee zonei ~i figuri omene~ti infati-§and,dupa parerea unora, razboiniei, dupa a altora, zei.

Unii vad in acest obiect un artifact religios, care cinste~te zeiireprezentati.Altii cred ca reprezinta 0 parte din Peru, trei regiuni,carese intind pana la sud, la Lacul Titieaea(pe care I-au identificatdrept lacul de pe piatra) ~i a~ezarea foarte veche Tiahuanacu. Safi fost aeeasta 0 harta gravata if! piatra - sau, poate, un model inminiaturaal unui mare constructor, care astfel a conceput cladirilece urmau a fi construite ~i modullor de dispunere?

Raspunsul iI pot da crestaturile de pe aeeasta piatra, adancidecativa centimetri. Toate pleaca din acela~ipunct, aflat in parteacea mai inalta a monolitului,din care se desprind ~i 0 iau §erpuindsprepartile inferioare ale pietrei, unde se termina in ni~te gauri ro-tunde.Unii sunt de parere ca aeasteerestaturierau folosite de pre-ntj ,.~rA tllm::!11ttifAritAnotiuni (bauturi din coca) dreDtofrande adu-se zeilor infaV~aVpe stanca. Oar daca zeii in~i~ierau arhiteetil, ca-re era scopullor?

Aeestecrestaturicu semnificaVise imalnesc ~i la 0 alta stancaimensa, la randul ei tmam ~i modelata cu precizie geometriea (fig.103); in suprafata§ipartile sale lateraleau fost taiate trepte, platfor-me ~i ni~ein cascada. 0 latura a fost cioplita, formand mici "vase"in partea superioara;acestea comunica eu un receptacul mai largdincare pleacaun canal mai adanc, care 0 ia spre bazastancii, im-

Fig.103

--.---

:~(.

'....

In:.

206 Zecharia Sitchin ,I§;i REGATELEPIERDUTE 207

partind-o in doua §anluri pe mijloc.Oricare ar fi fost lichiduJ,iI tur- jlnau in stanca scobita prevazuta §i cu 0 intrare prin spate.

Altevestigiiale unor construcliimai mariuimesc princrestatu-rilecomplexe §ifoarte precise §i prin cavitali1esapate in ele. Potfiasemuite cu ni§te matrite pentru turnarea unor instrumente ultra-moderne.

Una dintre a§ezarile cele mai cunoscute, la est de Sacsa-huaman, este Kenko - denumire care in limba locala inseamna"Canale §erpuitoare". Principala atractie turistica de aici 0 constitu-ie un monolit uria§ aflat pe 0 platforma care ar fi putut infali§a unleu sau alt animal stand pe labele dinapoi. in fata monolitului se aflaun zid inalt de 1,8 m construit din ashlari minunati, care iI inconjoa-ra in cere. Monolitul sta in fala unei imense stanci naturale, iar zidulcircular se termina in dreptul stancii sub forma unui cle§te. in spate,stanca a fost taiata, cioplita §i modelata in mai multe niveluri, legateprin platforme. Pe pantele artificiale ale stancii au fost taiate canalein zigzag, iar interiorul a fost scobit, pentru a se crea tuneluri labirin-tice §i camere. in apropiere, 0 despicatura in stanca duce la 0 des-chizatura asemanatoare cu 0 pe§tera care a fost scobita cu preciziegeometrica pentru a se ciopli ni§te forme pe care unii Ie interpretea-za drept jilluri §i altare.

Se pot intalni multe a§ezari de acest fel de-a lungul Vaii Sa-cre, in jurul ora§elor Cuzco-Sacsahuaman, spre sud-est, unde seafla a§a-numitul Lac de Aur. Printre blocurile de piatra megaliticede la Torontoy, exista unul cu treizeci §i doua de unghiuri. La apro-ximativ 80 km de Cuzco, langa Torontoy, a fost creat un canal artifi-cial, intre doua ziduri, care se revarsa in cascada peste cincizeci §ipatru de "trepte", toate taiate in stanca. Denumirea a§ezarii este

- .. I. "to.aU~t:Hlnlllll,;dllVct. vUII-IIUQIIQv.lIllg, It'-',"",""I '" _~I_. r--.:.:::.

Cuzcoinsemna"Buricul",§i,intr-adevar,Sacsahuamanparesa fi fost a§ezarea cea mai mare §i cea mai impresionanta. Impor-tanla sa este dovedita §ide un loc, pe numele sau Pampa de Anta,aflat la 16 km vest de Sacsahuaman. Aicistanca a fost taiata intr-o serie de trepte care formeaza 0 semiluna impunatoare (de unde§i denumirea pietrei, "Piatra Lunii").Deoarece nimicnu se poateobserva din acest loc, cu excepliaorizontuluide la rasarit, RolfMOilera tras concluzia (Sonne, Mond und Steiner uber dem Reich

"

derInka)ca era un felde observator, ampJasat astfel incat sa oferedateastronomicepentrupromontoriulde la Sacsahuaman.

Darce era de faptSacsahuaman,mai ales ca astazi teoriaconformcareia ar fifost0 fortareata inca§a este comp/et discredita-ta? Canalele labirinticeuimitoare§i alte §anturi aparent intampla-toare sapate in stanca naturala incep sa capete un sens datoritasapaturilorarheologice incepute in urma cu cativa ani. De§i nu aufostscoase la iveala decat cateva dintre constructiilepresarate petotcuprinsulplatouluiaflat dincolode stanca neteda Rodadero, a-cestea au permis elaborarea unorconcluzii.in primulrand, zidurile,conductele, receptaculele, canalele §i alte construclii similare aufost taiate atat in stanca, cat §icu ajutorulunor ashlariperfect mo-delali, avand forma poligonala a erei megalitice, alcatuind 0 seriede canale de apa dispuse unul deasupra ceh,rilalt; astfel apa deploaie sau apele rezultate din topirea zapezilor puteau fi dirijate sacurgain mod regulat, de la un nivella altul.

Un alt aspect iI reprezinta descoperirea unei uria§e suprafelecirculare, imprejmuita de ashlan'megalitici, care, potrivit mai multoropinii,ar fi servit de rezervor. A mai fost descoperita 0 camera-digconstruita din ashlari megalitici, aflata sub pam ant la 0 adancimecare sa-i permita scurgerea apei din rezervor. Dupa cum au aratatcopiiicare au venit sa se joace aici, canalul care porne!lte din a-ceasta camera-dig duce la Chingana sau "Labirintul"sapat in stan-ca din spatele §i dedesubtul acestei suprafele circulare.

Chiar inainte de descoperirea acestui complex construit pepromontoriu, ne este destul de clar ca unele minerale §i unii com-pu§ichimici au fost turnali peste Rodadero, daruindu-i aspectuJ ne-ted §i decolorand-o. Orice ar fi fost - sol care continea aur? - a fostturnat in rezervorul mare circular. Din cealalta parte, apa era adusain mod artificial. De asemenea, se pare ca era 0 Inslalalle ae exrra-gere a aurului. Apa era in cele din urma dirijata afara din camera-dig,strabatand apoi labirintul. Ceea ce ramanea in §anturile de pia-Ira era aurul.

Atunci ce protejau sau ce sprijineau zidurile gigantice in zig-zag de la marginea promontoriului? La aceasta intrebare nu s-a ga-sitinca un raspuns satisfacator, cu exceplia presupunerii ca era ne-voie de un anumit fel de platforma masiva pentru vehiculele aeri-

0,~..''.,"

...

,.~

:~,'f.~I

'/

I"~

208 Zecharia Sitehin

ene, am sugera noi - care erau folosite pentru transportul minereu-rilor §i al pepitelor.

° alta a§ezare care trebuie sa fi avut 0 funcVe similara detransport se afla la 100 km nord de Sacsahuaman, Ollantaytambu.Vestigiile arheologice au fost gasite pe un varf de munte abrupt; dinvarf se vede valea dintre muntii afla~ la cenfluenta raurilor Uru-bamba-Vilcanota§i Patcar.cha.Satulcarea datnumeleruinelorseafla la poalele muntelui. Denumirea inseamna "Locul de odihna aIlui Ollantay" §i provine din vremurile cand un erou inca§ a pregatitaici rezistenta impotriva spaniolilor.

SUt6J.. ~".ipiede piatra construite rudimentar leaga 0 serie deterase facute de inca!}i§i duc spre ruinele din varf.Acelo,in presu-pusa fortareata, exista intr-adevar resturi ale unor constructii prein-ca§e din pietre ne§lefuite, avand un aspect primitiv in cemparaliecu structurile preinca§e din perioada megalilica.

Constructiile megalitice incep cu un zid de imprejmuire cen-struit din pietre poligonale frumos fasonate, de felul celer descriseanterior. Trecand pe sub 0 poarta twata dintr-ur. singur bloc de."stanca se ajunge la 0 platforma sustinuta de un aI doilea z!d, con-struit tot din pietre poligonale dar de dimensiuni mai marL Pe 0 par-te 0 prelungire a acestui zid devine 0 imprejmuire, cu douaspreze-ce deschizaturi trapezoidale - doua servind de praguri, jar zeeedeferestre false. Poate acesta este motivul pentru care Luis Pardo

(Ollamtaitarnpu, Una ciu-dad mega/itiea)a denumitconstructia niemplulcen-tral". Pe cea!alta parte azidului se afla 0 poartarn_~i,," ~i narfcl""t ml"\rI~-

Flg.104

lata (fig.104) care !a vre-mea sa (de!}i nu aeum)reprezenta 0 cale de ac-ces spre constructiileprincipals.

lata marele misterdin Ollantaytambu: un §irde §aSe monoliV colosali


dispu§ipe terasa din varf.Blocurile uria§9 de piatraau intre 3,3 §i 4,2 m inalti-me, 1,8 m in medie in laV-me §i intre 90 cm §i 1,8 min grosime (fig. 105). Suntpnute laolalta fara mortarsau alt material de legatu-ra, cu ajutorul unor pietrelungi !}Iefuita care au fostdispuseintre blocurile uria-§e. Acolo unde unele blo-

curi nu aveau grosimea F' 105maxima de 1.8 m, au fost Ig.introdusepietre poligonale mari, ca JaCuzco §i Sacsahuaman pen-tru a se ajunge la 0 grosime egala. Cu toate acestea, in parteaanterioara,pietrele mega!itice formeaza un singur perete, orientatcu precizie spre sud-est, §i au fast forate bine §Iefuite in vedereaobVneriiunei forme u§or curbate. Pe eel putin doua dintre acestepiatres-au pastrat vechile decoratii in relief; pe a patra dintre ele,(numarandde la stanga) desenul infati§eaza clar motivul sdirii.ToVarheologii sunt de aeord cii simbolul, care i§i are originea laTiahuanacu,pe malullaeului Titicaca, semnifica ascensiunea de laPamantla Cer, sau, dimpotriva, coborarea din Cer pe Pamant.

Stalpii§i proeminentelede pe fetele monolitului§i structurile informade trepte din varful celui de-al §aseleasugereazaca aceastaconstructienu a fost terminata. Peste tot se pot vedea blocuri depiatrade diferite forme §i marimi. Unele au fost taiate §i modelate,obijnandu-se co/turi, ~nturi §i unghiuri perfecte. Una dintre eleOTeraun InOICIUrelevam, aVclllu ~tJClIc:\ II..." IUIII'Q ;;,...,...; -:-, ..: :_:

de adanci (fig. 10S).Arhe%gii au mai gasit astfel de forme taiatein blocurile uria§e de la Tiahuanacu, §i au sustinut ca rolul lor eraace/ade a VnelaolalUidoua pietre cu un dispozitiv de metal, ca ma-surade precaUlieimpotriva cutremurelor.

Nu ne ramane decat sa ne intrebam de ce arheologii continuasaatribuieaceste vestigii inca§ilor,care nu cuno§teaunici un metalcuexceptiaaurului care este prea moale §iastfel total eontraindicat

..

.,

-- - ---


,~

pentru legarea unor blocuri de Jpiatra colosale zguduite de cu- . ~\tremure. 0 alta explicatie naivaeste ca acest loc ar reprezentade fapt 0 baie gigantica claditade §efii inca§i, deoarece imbaie-rea era una dintre placerile lor.

F' 106 Avand in vedere ca laIg, poalele muntelui curgeau doua

rauri, de ce ar fi fost nevoie sa se aduca blocuri imense de piatra -unQlecantarind pana la 250 de tone - pentru a construi 0 baie invarful muntelui? $i toate acestea, fara unelte de metal!

o explicatie mai serioasa ar fi aceea ca cei §ase monoliti fa-ceau parte dintr-un zid destinat sa sustina 0 platforma in vartulmuntelui. Daca a§a stau lucrurile, marimea§i masivitateablocurilorde piatra folosite amintesc de blocurilecolosale de piatra folositelaconstruirea platformei unice de la Baalbek, in muntii Libanului. incartea noastra Treptespre cer am descris §i analizat in amanuntacea platforma megalitica,§i am conchis ca era "Ioculde aterizare"care fusese destinatia initiala a lui Ghilgame§; un loc de aterizarepentru "navele aeriene" ale Anunnakilor.

Principalele asemanari care pot fi observate intre Ollantay-tambu §i Baalbek se refera in primul rand la originea pietrelor me-galitice. Blocurile colosale de la Baalbekerau taiate de la 0 depar-tare de cativa kilometri, dintr-o vale, apoi ridicate intr-un mod incre-dibil, transportate §i dispuse astfel incat sa se potriveasca cu cele-lalte pietre de pe platforma. $i la Ollantaytambublocurile de piatraerau taiate din versantul aflat de cealaltaparte a vaii. Blocurile grelede granit ro§u erau taiate, cioplite §i modelate, §i apoi transportateUti jJtI Vtll :)CU IL, jJtI:)LtI UUUC:I. I C:l.UII , jJC:l.IIC:I.III VC:l.IIUI IIIUlUtlIUI, IC:I.uncal 1-

taytambu; dupa aceea erau ridicatecu atentie, a§ezatein locul res-pectiv §i asamblate.

Cine ridicase Ollantaytambu? Potrivit lui Garcilaso de la Vega,a§ezarea data "din epoca de dinaintea epocii inca§e... epoca pan-teonului din vremurile preinca§e".A sosit timpul ca §i savantii din zi-lele noastre sa fie de acord cu aceasta afirmatie.

A sosit §i timpul sa ne dam seama ca ace§ti zei sunt aceia§i

., ..

..

--r-


cu cei carora legendele din Orientul Apropiat Ie atribuie edificareaBaalbek-ului.

Era destinat Ollantaytambu sa fie 0 fortareata, a§a cum ar fipututfi Sacsahuaman,sau un loc de aterizare, a§a cum fusese Ba-albek?

in cartile noastre precedente am aratat ca, pentru determina-realocatieiportului lor spatial §i a "Iocurilorde aterizare",Anunnakiiacreat mai intai un coridor de ancorare, pe 0 forma de relief uimi-toare(ca MunteleArarat). Pista de zbor in interiorul acestui coridora fost apoi inclinata la un unghi precis de 45' fata de Ecuator. invremurilepostdiluviene, cand portul s-a aflat in peninsula Sinai §iloculde aterizare in Baalbek, s-a urmat acela§i model.

Torreon-ul de la Machu Picchu are, pe langa doua ferestre deobservarein sectiunea semicirculara, 0 alta fereastra enigmatica(fig.107) cu 0 deschizatura in forma de scara inversa la baza §i unpragzigzagat deasupra.

Studiile efectuate de noi demonstreaza ca linia trasa de laStancaSacra prin deschizaturapana la Intihuatana descrie ununghi de 45' fata de punctelecardinale, stabilind orientareaprincipala pentru Machu Pic-chu.

Aceastaorientarede 45' adetarminatnu doar planul ora-§uluiMachu Picchu,ci §i locatiaprincipalelora§ezariantice. Da-ca sa deseneaza0 harta a regi-..._!~ __ _L ~ _~ 1:_:_ __ .1

'~t'

,~.

I.T,'

-. "OJ - - - - -

ne§tepunctele legendare undes-a oprit Viracocha pe drumulsau inceput in Insula Soareluide pe Lacul Titicaca trece prinCuzco §i continua spre Ollan-taytambu, la un unghi de exact45' tata de ecuator!

o serie de studii §i confer-

'I

Fig,107

212Zecharia Shchin

inte sustinute de Maria Schulten de D'Ebneth, adunate in cartea saLa Ruta de Wirakocha, au demonstrat ca linia de 45' pe care esteorientat Machu Picchu se afla in paraJel cu laturile unui patrat incli-nat cu 45' (astlel incat collUrile, nu laturile, sa afla in directia punc-telor cardinale). A marturisit ca pentru conceperea acestui patrat s-a inspirat din cartea Relaciona lui Salcamayhua.

Acesta relata legenda celor Trei Ferestre, pe care 0 ilustra cuun desen (fig; 108), dand fiecarei ferestre un nume:Tampu-Tocco,Maras-Tocco §i Sutic-Tocco. Maria Schulten §i-a dat seama ca a-cestea erau nume de locuri. Atunci cand a aplicat patratul ine/inatla harta zonei Cuzco - Urubamba, avand collUl de nord-vest la Ma-chu Picchu (alias Tampu-Tocco), a descoperit ca toate celelalte 10-curi corespundeau pozitiilor coreete. Ea a trasat linii care aratau ca

o linie de 45' ce incepea de la Tiahuanacu strapungea patrate §icercuri cu masuri exacte, trecea prin toate 8§ezarile veehi impor-tante aflate intre Tiahuanacu, Cuzco §i Quito in Ecuador, printre ca-

· [0]!Bl'[Q]OCUli

~ ,,

\-!-I-.~\

\...,

b 'AUU' _"

I , ~;' ,',,,~~ - /-'" --E-"" ,

'.vFig.108

-- -----.-

iI("


;i re§i prin foarte importantul Ollantaytambu (fig. 108b).o alta descoperire a sa este la fel de importanta. Subunghiu-

rilepecare ea Ie calculase intre linia centralade 45' §i a§ezarile a-flatedepartede ea, precum templullui Pachacamac,ii demonstrauca inclinarea Pamantului ("oblicitatea" sa) la vremea cand a fostconceputacest patrat era de aproximativ 24'. Aceasta inseamnacapatratula fost planificat (potrivit ei) cu 5.125 de ani inainte ca easa-§iefectueze masuratorile, in 1953; cu alte cuvinte, in 3172 ina-intede Cristos.

Acest calcul confirma propria concluzie: structurile megaliticeapartin Varstei Taurului, respectiv perioadei dintre4000 §i 2000inaintede Cristos. Prin corelarea studiilor modernecu datele oferitedecronicari,sustineceea ce legendelespun intruna: totul a inceputla LaculTiticaca. .

,;:-,,'-'1.15:.

'~\

10"UnBaalbekin LumeaNoua"Oricare legenda din Anzi, in ori§ice varianta, leaga inceputul

de Lacul Titicaca - locul unde marele zeu Viracocha §i-a savar§itiaptele creatoare, unde omeinirea a reaparut dupa Potop, undestramo§ilor inca§ilor Ii s-a dat bagheta de aur cu care sa puna ba-zele civilizatiei andine. Daca aceasta este fictiune, atunci este 0 fic-tiune sustinuta de dovezi; deoarece pe malurile Lacului Titicaca afost inaltat primul §i cel mai mare ora§ din cele doua Americi.

intinderea sa, marimea monolitilor sai, sculpturile complicatede pe monumentele §i statuile sale i-au uimit pe toti cei care au va-zut Tiahuanacu (dupa cum a fost denumit locul) inca din vremeacand plimul cronicar I-a descris pentru europeni. Toti s-au intrebatplini de uimire cine a construit acest ora§ unic §i cum, nedumeritidevechimea sa. Totu§i, cea mai mare uimire este provocata chiar delocul unde se afla ora§ul: un loc arid, aproape lipsit de viata, la a-proape 3900 m inaltime - patru kilometri! - printre cele mai inaltevarfuri din Anzi, ve§nicacoperitede zapada. De ce ar depunecine-va un asemenea efort nemaivazut de a ridica edificii colosale dinpiatra, care la randul ei trebuia extrasa§i adusa de la multi kilometridepartare, in acest loc pustiu, fara copaci, la rascruce de vanturi?

A,." +~ 1n+roh",ro 1_", nrOni"lIn",t d no I=nhr~im r,onrno ~nlliAr

atunci cand a ajuns la lac, in urmacu un secol. "Insulele§ipromon-toriile Lacului Titicaca", scrie el in cartea sa Peru Illustrated,"suntin marea lor majoritatearide. Apele ascund 0 multime de pe§ti ciu-dati, care i§i au contributia lor la hranireaoamenilor aflati in numardestul de mic intr-o regiune unde orzul nu se coace decat in ni§teconditii foarte prielnice, iar porumbul,in varietatea sa cea mai mica,abia se dezvolta; undecartoful, mic §i smochinit,are gust amar; un-de singurele cereale boabe sunt quinoa; §i unde singureleanimalea caror carne poate fi consumata sunt biscacha, lama §i vicuna."

fl


Cutoate acestea, adauga el, in aceasta lume fara copaci "daca esaneghidam dupa traditie, s-a nascutcivilizatia Inca", dintr-o civili-zatiemai veche, 0 "civilizatie initiala care §i-a gravat istoria in pietreuria§epe care le-a lasat pe campia de la Tiahuanacu, de la care nua ramasnici 0 legenda, in afara de cea care spune despre ei ca e-rau fiii uria§ilor din vechime, care i-au crescut intr-o singuranoapte."

Cu toate acestea, un alt gand i-a venit in minte pe masura ceurcapromontoriul cu vedere spre lac §i spre vechea a§ezare. Sa fifostacest loc ales din cauza izolarii, din cauza varfurilor Inconjura-toare, din cauza puntii dintre varfuri? De pe creasta care dadeaspremargineade sud-vest a campiei unde se afla lacul, langa loculundeapele 0 iau spre sud prin raul Desaguadero, vedea nu doarlacul,cu peninsulele §i insulele sale de la sud, ci §i varfurile inza-

\11, -

-.Tltf. IIOUVIANALTlrLANO

Flg.109J

1


pezite de la est.lata ce scria Squier, insolindu-§i cuvintelecu un desen: "Dea-

ici puteam contempla masivul lanl inzapezit al Anzilor in toatasplendoarea sa. Impunatorul munte lIIampu sau Sorata, coroanacontinentului, cel mai inalt munte din America, domina lacul, rivali-zand, §i chiar intrecand, cei mai inalli munli din Himalaya; diferiliobservatori au calculat ca inallimea sa se situeaza intre 7500 §i8100 de metri." La sud de acest punct de reper ie§it din comun§irulneintrerupt de munli §i de varfuri "se termina cu marele munte mi-mani, 7350 m altitudine." Intre creasta vestica, pe marginea careiastatuse Squier, §i munlii uria§i de la est, se intindea depresiuneacare adapostea lacul §i malurile dinspresud. Squierafirma in conti-nuare: "nicaieri in lume nu se mai poate contempla 0 priveli§teamtde variata §i de impresionanta dintr-un singur post de observalie. '"Vezi tot podi§ul de la granila dintre Peru §i Bolivia, cu propriul sausistem de ape, cu raurile §i lacurile sale, cu §esurile §i munlii sai,toateincadratede Cordilieri§i deAnzi,ca intr-oharta"(fig.109). .

Sa fi fost aceste caracteristici geografice §i topografice neo-bi§nuite insu§i motivul pentru care aceasta a§ezare a fost aleasa-la marginea unei campii intinse, cu doua varfuri muntoasecare sarin ochi nu doar de pe pamant, ci §i din cer - tot a§a cum varfurilegemene ale munteluiArarat (5100 §i3900 de metri) §i cele douapi-ramide de la Gizeh au fost alese pentru a marca locul de aterizarepentru Anunnaki?

Squier iniliase aceasta analogie fara sa §tie, intituland capito-lul unde descria ruinele antice Tiahuanacu,Baalbek-ul din LumaNoue; deoarece fusese singura comparalie care ii venise in minte,o comparalie cu un loc pe care I-am identificatca reprezentandloulde aterizare al Anunnakilor, spre care se indreptase Ghilgame$in

III.Q '"'U "cuoc::rVQIIUI ucr ctili.

Cel mai mare explorator al lui Tiahuanacu §i al ruinelor saledin secolul XX a fost, fara indoiala, Arthur Posnansky,un inginere-uropean care s-a mutat in Bolivia §i§i-a inchinat intreaga viala des-lu§irii misterului acestor ruine. Inca din 1910se plangea ca de la 0vizita la alta gase§tedin ce in ce mai pUlineobiecte, deoarece 10-calnicii, constructori in capitala La Paz, §i guvernul insu§i, pentruconstruclia de drumuri, cara in mod sistematic blocurile de piatra,

!'-."


nupentru valoarea lor artistica sau arheologica, ci pentru ca suntni§temateriale gratuite de construclie la indemana oricui. Cu 0jumatatede secol mai inainte, Squier formulase acelea§i nemullu-miri;in cel mai apropiatora§,situat in PeninsulaCopacabana, bise-rica§i casele oamenilor erau construite din blocuri aduse de la ve-chileruine, de parca acolo ar fi fost 0 cariera de piatra. Pana §i ca-tedraladin La Paz, potrivit investigalii10rsale, fusese construita cupietreluate de la Tiahuanacu. Totu§i, pulinele pietre care mai ra-masesera- in principaldeoarece erau prea grele pentru a fi mutate- I-auimpresionat, §i le-a considerat vestigii ale unei civilizalii cares-astins inainte de inceputulcivilizaliei inca§e,0 civilizalie contem-poranacu cea din Egipt §i din Orientul Apropiat. Vestigiile demon-streazaca structurile §i monumenteleerau opera unui popor deli-natoral unei arhitecturi unice, perfecte §i armonioase, care totu§inuavusese inceputuri §i care nu cunoscuse 0 perioada de dezvol-tare.Nu e de mirare ca indienii Ie-auspus spaniolilorca aceste pie-tre fusesera ridicate peste noapte, de uria§i.

Pedro de Cieza de Leon, care a calatorit pe tot teritoriul ocu-pat astazi de statele Peru §i Bolivia, intre anii 1532-1550 relata inCronicitesale ca ruinelede la Tiahuanacu erau, fara indoiala, "ceamaiveche dintre a§ezarilepe care Ie-amdescris deja".Printre edifi-ciilecare I-au uimit se afla "un deal facut de mana omului, pe 0 fun-dalie mare de piatra" a carei baza masura peste 270 de metri inlungime§i 120 in lalime, avand §i 0 inallime de 36 de metri." Din-colode el a vazut "doi idoli de piatra, avand forma §i aspect ome-nesc,cu trasaturile foarte frumos sculptate, de par lucrali de manaunuimare me§ter. Sunt atat de mari, incat par doi uria§i mai mici,§ie limpede ca sunt imbracali cu alte ve§minte decat cele pe careIeDoartaastaziloc~lnidi'nA ~::m ::III IIn fAJ nA nnnn",h1S "

In apropiere a vazut ruinele unei alte cladiri, §i ale unui zid"foartebine construit". Pareafoarte vechi. Intr-o alta parte a a§eza-rii a vazut "pietre atat de mari, incat nu-li crezi ochilor cand Ie vezi§icand te gande§ti de cata munca a fost nevoie pentru a Ie aducein locul acesta, fiind atat de mari. Multe dintre aceste pietre suntsculptatein diverse feluri, unele avand forma corpului omenesc; a-cesteatrebuie sa fi fost idolii lor."

Langaperete§i langablocurilede piatraa vazut"multegauri

,~.

~~~'~.~".I~

.,


§i scobituri in pam ant", care I-au nedumerit peste masura. Sprevest a zarit alte vestigii, "printre care multe cadre de u§a, cu stalpi§i praguri de sus §i de jos intr-o singura bucata." Cel mai mult I-amirat faptul ca "aceste praguri mari se prelungeau cu blocuri inca §imai mari, pe care se aflau pragurile, unele late de 9 m, lungi de 4,5m §i chiar mai mult §i groase de 14,7 cm. Toate acestea, cadrul u-§ii, pragul de sus §i stalpii erau dintr-un singur bloc de piatra", ada-ugand ca "toata lucrarea este de 0 rara mare1ie §i splendoare... Eunu reu§esc sa in1eleg cu ce instrumente sau unelte a putut fi reali-zata, deoarece, inainte ca aceste pietre sa fi fost perfect §Iefuite §ilasate aici pentru ca noi sa Ie putem vedea, trebuie sa fi existat ni§-te unelte, mult mai bune decat cele pe care Ie folosesc indienii as-tazL"

Dintre toate obiectele vazute de primii spanioli, aceste por}icolosale ridicate dintr-o singura bucata sunt singurele care au ra-mas acolo unde au cazut. A§ezarea, aflata cam la 1,5 km la sud-vest de ruinele principale de la Tiahuanacu, a fost denumita de indi-eni Puma-Punku, de parca ar fi fost 0 a§ezare separata; dar astazise §tie cu certitudine ca facea parte din metropola mai mare repre-zentata de Tiahuanacu la acea vreme, care se intidea pe 0 supra-ta1a de 5,12 km2.

Vestigiile care i-au uimit pe t01i cei care au ajuns la Tiahua-nacu in ultimele doua secole au tost descrise pentru prima oara dinperspectiva §tiin1itica de A. Stubel §i Max Uhle, (Die Ruinenstaettevon Tiahuanacu im Hochland des Alten Peru, 1982). Ei §i-au ilus-trat raportul cu fotogratii §i desene care aratau ca blocurile gigan-tice de piatra imprastiate peste tot faceau parte din mai multe con-struc1ii de 0 uimitoare complexitate, care ar ti putut constitui edifici-

Fig.110

ulde la est al a§ezarii (fig. 110 pleaca de la ultimele studii). Edifici-ul din patru parti care s-a prabu§it (sau a tost rasturnat) s-a stara-mat in platforme enorme cu sau tara partile care tormau 0 portiune,dispuse verical pe ele sau la diterite unghiuri (fig. 111).

Portiunile individuale, desprinse, cantaresc pan a la 0 suta detone fiecare; sunt facute din piatra ro§ie, iar Posnansky ( Tiahuana-cu - TheCradle of American Man) a dovedit in mod convingator calocul de unde erau extrase aceste blocuri cantarind de trei §i de pa-tru ori mai mult decat 0 singura bucata se atla pe malul vestic alla-cului, la zece mile distan1a. Unele blocuri au 3,6 pe 3 metri, avando grosime de aproximativ 60 cm §i sunt acoperite de incizii, cresta-turi, unghiuri precise §i suprafe1e care au diverse nivelurL in anu-mite puncte, blocurile au scobituri (fig. 112) menite, tara indoiala,pentru dispozitivele de legatura din metal, care legau fiecare buca-ta.verticala de cele alaturate - 0 adevarata ,,§mecherie"pe care ammal intalnit-o la Ollantay-tambu. Dar acolo banuiam

ca. aceste dispozitive eraudin l'IIIr {~innllrlll m/:lt~1 ("11_

noscutde inca§i), banuialadestul de pu1in probabiladatoritamoliciunii metalului- pe cand in acest caz dis-pozitiveleerau din bronz. A-cest fapt este confirmat dedispozitivelede bronz careaufastgasite. Aceasta des-


R <' oOoODIrq

0', '~

O,IJt]<>o -

Fig.111

~

Fig.111

II

I

220

-~~~ ...

tiiJ ,:' ~ ,;"

b'\ ~ ~. (fJgJ

~~~~Flg.113

Zecharia Sitchin REGATELEPIERDUTE 221

coperire este, fara indoiala, extraordinar de importanta, deoarece ...bronzul este aliajulcel mai dificilde obtinut, necesitand 0 combi- .

natie intr-o anumita proportie de cupru (aproximativ 85-90 la suts)~i cositor, iar cuprul se gase~te in stare naturala, dar cositorul tre-buie obtinut in urma unor tehnici metalurgice dificile din minereurilein care se a1l3.

Cum a fost oblinut acest bronz, ~i sa reprezinte prezenta sanu doar 0 parte a enigmei, ci ~i rezolvarea acesteia?

Lasand deoparte eterna explicalie potrivit direia structurilecomplicate ~iuria§e de la Puma Punku erau "un templu",la ce fo-:ICiseauale? Care era functia pentru care fusese depus un aseme-nea efort §i pentru care se utilizasera tehnologii sofisticate? Marelearhitect german Edmund Kiss (care s-a inspirat din aspectul iniliaipe care trebuie sa-I fi avut cladirile atunci cand a construit monu-mentalele cladiri naziste) credea ca movilele si ruinele cladirii prs-bu~ite faceau parte dintr-un port, deoarece in antichitate lacul tre-buie sa se fi intins panain acea zona. Dar in acest caz rezolvarea

altui mister devine chiar maiimperativa:ce sa intamplade fapt la Puma Punku? Ceproduse se importau §i seexportau la aceasta altitudi-ne stearpa?

Sapaturile neintrerupteefectuate la Puma Punku auscos la iveala 0 serie de im-

prejmuiri pe jumatate ingro-pate in pamant, din blocuride Diatra Derfect slefuite, ca.

re amintesc de pietele scu.fundate de la Chavinde Hu-antar, ceea ce sugereaza caar putea fiparti -rezervoare,bazine, stavilare - dintr-unsistem asemanator de con-ducte de apa.

Printre alte descoperiri

~i mai uluitoare - daca aeest lucru este posibil - se numara blocuri

de piatra izolate sau desprinse din bloeuri mai mari, care au fostmodelate,taiate §i cioplite cu 0 uimitoare precizie, cu ajutorul unoruneltegreu de gasit §i in zilele noastre.Nu putem descrie mai bineaeestemiracole tehnologice decat prezentandu-Ie(fig. 113).

Nu exista nicl0 explicaVeplauzibilapentru aceste artifacte, inafarade aceea care se raporteaza la tehnologia zilelor noastre ~icaresugereazaca ar fi vorba de ni§tematrile pentru turnarea unorpiesesofisticatede metal, de ni~tepiese dintr-un echipament sofis-ticat pe care Omul din Anzi -§i din nici 0 alta parte a lumii - nu aveacumsa-I posede in vremurile preinca§e.

Din 1930pana asmzi diver§iarheologiau venit la Tiahuanacu,in vederea efectuarii unor lucrari scurte sau intensive: Wendell, C.Bennett,Thor Heyerdahl §i Carlos Ponce Sangines sunt cativa din-tre cei mai cunoscuV. Dar in cea mai mare parte ei doar au folosit,au elaborat, au acceptat sau au combatut concluziile lui Arthur Pos-nansky, primul care a prezentat aeeste vestigii extraordinare in celedoua volume ample din 1914 Unametropoliprehistoricaen laAme-rica del Sur, §i, dupa inca trei deeenii de munca sustinuta, in celepatru volume ale lucrarii 7iahuanacu - Cuna del hombre de las A-mericas' impreuna cu 0 traducere in limba engleza (in 1945). A-ceasta editie a fost onorata de un cuvant inainte oficial din parte aguvemului bolivian (a§9zarea se intindea pana pe malul bolivian allacului dupa ce tara s-a des prins de Peru), care mentiona "cei12000 de ani de existenta ai ora§ului Tiahuanacu".

Deoarece, la urma urmelor, aceasta era concluzia cea mai ui-mitoare (§i mai controversata) a lui Posnansky: Tiahuanacu era ve-chi de cateva milenii; in prima fm a constructiei sale nivelul apei.. . . ~ -__~~__I ~~__!_..._..._-""....-- -.- -- -r- - -- r ~. - .. "-~.- 3" -"

fazonafusese inghiVta de 0 avaJan§a de apa -probabil binecunos-cutu!Mare Potop, care a aWl loe cu cateva miide ani inainte deera cre§tina. Posnansky a combinat descoperirile arheologice custudiigeologice, a cereetat flora §i fauna, a masurat craniile gasitein morminte§i reprezentate in capetele de piatra, a expus toate a-manunteleraVonamentuluisau ingineresc §i tehnologic, §i a con-chisca istoria ora§uluiTiahuanacu numaratrei etape; ca a fost co-

~ :':.~


RtlIN/!',--, ,

.".,

.--.........-:.=. ~.=..I. Fig.114

lonizat de doua rase -maiintai de cea mongoloida,apoi de cea ca-ucaziana- dar niciodatade rasanegroida;ca locula fost maturat tde doua catastrofe, prima, 0 catastrofa naturala, un potop, §i a do-ua de origine necunoscuta.

Informatiile geologice, topografice, climatice, §tiintifice adu- ,f!nate de Posnansky §i toate descoperirile arheologice facute de el '.au fost acceptate §i utilizatede toti cei care i-au urmat in jumatateade secol scursa de la efortul sau extraordinar, fara ca ace§tiasa fiede acord cu aceste concluzii tulburatoare sau cu cronologia lor.Harta ora§ului intocmita de Posnansky (fig. 114)a constituit princi-palul plan al a§ezarii, al coordonatelor, orientarii §i edificiilor saleprincipale. Unele dintre portiunile despre care el a sustinut ca as-cund alte vestigii §i artefacte au fost sapate, §i cu folos, dar cel maimare interA!=:II trA7A~~~i in ~nnti", l::Irg ('gig trgj ('nmnnnanta nrin"L

pale ale a§ezarii.Dealul aflat in partea de sud-est a ruinelor, cunoscut sub nu-

mele de Akapana, este una dintre aceste zone. Initiala avut proba-bil forma unei piramide in trepte, §i se presupuneca era fortareatacare apara a§ezarea.Argumentul principal al acestei teorii este re-prezentatdefaptulcavarful acestui deal-piramidaera sapat in for-ma de oval captu§it cu ash/ari, care functiona ca un rezervor de


apa.Se presupunea ca rolul sau era acela de a acumula apa deploaie§i de a functiona ca 0 rezerva de apa atunci cand luptatoriise retrageau in aceasta fortareata. Totu§i, zvonurile ca aici arfiascunsa0 comoara au persistat; in secolul al optsprezecelea, unspaniolpe numele sau Oyaldeburo a oobtinut dreptul de a excavalaAkapana.EI a sapat prin portiunea de rasarit a dealului, pentru ascurgeapa, a cautat fundul rezervorului, a distrus structurile per-fectede ash/ari§i a sapat la mare adancime oriunde a gasit canal~§iconducte.

Distrugerileau scos totu§i la iveala faptul ca Akapana nu esteundeal natural, ci 0 structurafoarte complexa. Sapaturile continue,careabia 'au afectat suprafata dealului, au urmat traseul lui Pos-nansky,carea demonstratcarezervorulcaptu§itcu ash/ad era pre-vazutcu ni§te stavilare me§te§ugite,care puteau dirija apa princonductedin ash/ari de mare precizie. Lucrarile interioare comple-xede la Akapana erau astlel concepute, incat apa curgea de la unnivelsuperior la un alt nivel inferior, prin intermediul unor structuriorizontale§i verticale, acoperind 0 inaltime pe verticala de cincize-ci de picioare. Din cauza traseului sinuos, distanta acoperita este'defapt mult mai mare. La cativa metri sub dealul Akapana apa sescurgeaapoi printr-un canal de piatra intr-un canal (sau §ant) ar-tificiallat de aproximativ 30 de metri care inconjura intreaga a§e-zare.Acest §ant ducea spre cheile de la nord §i apoi spre lac. Da-

'ca scopular fi fost acela de a drena apa in exces pentru a preveniinundatiilein urma ploilor torentiale, 0 simpla teava inclinata §i ne-teda(ca la Tula) ar fi fost de ajuns. Dar aici avem canale sinuoase,construitedin pietre §Iefuite§i dispuse cu multa ingeniozitate pen-trua dirija curgerea apei de la un nivel la altul, ceea ce indica, inopinianoastra, un proces tehnologic -probabil utilizarea apei cur-gatoare pemru spalarea mmereurllor.

Existenta unei instalatii de prelucrare la Akapana mai este su-gerata §i de descoperirea la suprafata §i in pamantul inlaturat din.rezervor" a unor mari cantitati de "pietricele" rotunde de culoareverde inchis cu marimi care variaza intre unu §i cinci centimetri.Posnanskya stabilit ca sunt pietre cristaline, dar nici el, nici altii (dincate§tim noi) nu au efectuat teste suplimentare pentru a determinanatura §i originea acestor obiecte globulare.

i;i.,..,);

'.

,.;.

-

---1

, ,.,.....-


o structura aflata in centrul a§ezarii (notati "K" pe harta luiPosnansky) avea atat de multe constructii subterane §i semisubte-rane, incat Posnansky a crezut ca a ar putea reprezenta 0 sectiuneseparata pentru morminte. Dejur-imprejur se aflau sec~unidin blo-curi de piatra, astfel §Iefuite incat sa functioneze ca ni§teconductede apa. Toate acestea se aflau intr-o stare jalnica, pe care Pos-nansky nu a pus-o doar pe seama cautatorilor de comori, ci §i a e-chipei precedente de exploratori, sub conducerea contelui Crequide Montfort, care in timpul sapaturilordin 1903 a excavat la intam.plare, a distrus tot ce i-a stat in cale (potrivit lui Posnansky)§i a luat.multe obiecte. Rapoartele intocmite in urma acestei expeditii fran-ceze asupra descoperirilor facute §i concluziile trase au fost publi.cate in cartea lui George Courty §i facute publice intr-o conferinta,din 1908de la Congresullnternational al Americani§tilorde ManuelGonzales de la Rosa. in esenta, descoperirilelor duceau la conclu-,zia ca "erau doua ora§e Tiahuanacu", unul reprezentat de ruinelevizibile, altul de cele subterane §i invizibile.

Posnanskyinsu§ia descrisconductele,canalele§i stavilarul(asemanator cu eel din varfullui Akapana) pe care le-a gasit print-re constructiile subterane din aceasta zona, §i a stabilit ca erau dis-puse in mai multe niveluri, duceau probabil la Akapana §i erau le-gate de alte structuri subterane din partea de vest (in directia lacu-,lui).

EI a oferit cateva descrieri pe care le-a ilustrat cu un desen(fig. 115a, b) in care infati§eaza cateva dintre aceste comparti.mente subterane §i semisubterane, neputandu-§i stipani uimireaprovocata de precizia lucrarilor, de materialulfolosit pentru ashlaJi.andezit dur - §i de faptul ca aceste compartimenteerau imperme-abile. Lespezile mari care formau acoperi§ulcompartimentelorerau

~lU:Jlltl \;U UII ~u ell UIW

calcar curat, gros de caV-va centimetri, astfel incatlocul devenea "completimpermeabil". Posnanskynota: "aici s-a folosit pen-tru prima §i pentru ultimadata calcarul intr-o con-Fig.115

REGATELEPIERDUTE

}"

structie preistorica ameri-cana".

Ce se intampla in a-ceste camere subterane

§ide ce fusesera ele con-struite in acest mod, Pos-

nansky nu a putut spune.Poate aici erau depozita-te comorile, de§i, sustineel, ar fi disparut in urmacu foarte multa vreme da-torita cautatorilor de co-mori. intr-adevar, la foar-

te putin timp dupa desco-perirea catorva camere.Iocul a fost calcat §i jefuitde urma§ii moderni aiconstructorilor de la Tia-

huanacu". Pe langa ceeace el a sapat sau a vazutrisipit prin toata a§e-zarea, bucati mari dinconductele de piatra - bu-diti de toate formele, ma-rimile §i diametrele - pu-teau fi vazute in biserica

din apropiere §i in poduri-Ie din La Paz. Se pare cala Tiahuanacu existau in-

{'L:'

225

5Ialalll CUlllfJltlJl.tI Uti dfJc:I, :'UUL\:II QII\:I 9' UC "up' ';10a}..., 'CA', "..., ,...,'''''Ide acestea s-a ocupat intr-un capitol intreg din ultima sa carte, in-titulataHydraulic Worksin Tiahuanacu.Sapaturile recente au scosla ivealamai multe conductede piatra §i canale de apa, confirmandconcluziilelui Posnansky.

AI doilea edificiu uimitor din Tiahuanacu nu necesita sapaturi,deoarecese inalta maiestuos pentru a fi vazut de toata lumea - 0poarta colosala de piatra care se ridica deasupra platoului ca un

J


1-

Fig.117

Arc de Triumf, cu singura diferen1aca nici 0 parada nu trece pe subel, nimeni nu iI prive§te §i nu ova1ioneaza(fig. 116, vedere din fa1a§i din spate).

Cunoscuta §i sub denumirea de Poarta Soarelui, a fost des-crisa de Posnansky drept "opera perfecta... §i cea mai importanta,o mo§tenire§i 0 marturie eleganta a culturii acelui popor, a cuno§-tin1elor§i civiliza1ieiconducatorilor sai".

T01icei care au vazut-o sunt de acord cu aceasta afirma1ie,deoarece uime§te nu doar prin faptul ca a fost taiata §i cioplita din-tr-un singur bloc de piatra (care masura 3 pe 6 metri §i cantareapeste 0 suta de tone), ci §i prin sculpturile minu1ioase§i nemaiva-zute cu care este decorata.

Aici pot fi vazute ni§e,deschizaturide forma geometrica§i de-nivelari in partea inferioara a frontonului portii §i pe cealalta parte,dar cea mai mare uimire au provocat-o gravurile de pe partea su-perioara a frontonului (fig. 117).

I=inllr" ,..,..~+._I"";: :-.~_ :.:..:: "~;UIlc:&ld,Ut:l~1eSIe aoar sculptatain relief, flancata de trei §iruri de servitori inaripa1i. Un §ir inferior deimagini, unde nu este infa1i§ata decat fa1a personajului central in-conjurata de 0 linie §erpuitoare completeaza compozi1ia.

Opinia generala este aceea ca personajul central §i dominanteste Viracocha, care 1ine in mana dreapta un sceptru sau 0 arma,iar in mana stanga un fulger in forma de furca (fig. 118). Aceasta

---

REGATELE PIERDUTE227

~ ,

imagine apare pe vasele, pe 1esaturile §ipe obiectele din tot sudul statului Peru §iteritoriile invecinate §i reprezinta un indi-ciu al raspandirii culturii careia oamenii de

§tiinta Ii spun cultura Tiahuanacu. De 0parte §i de alta a acestui zeu se atla servi-tori inaripa1i, dispu§i in trei §iruri orizon-tale, cate opt pe un §ir de fiecare parte afigurii centrale. Posnansky a aratat canumai primii cinci de pe fiecare parte suntsculptati in acela§i relief pronuntat, folosit§ipentru zeu, iar ceilal1i de la extremitatile§irurilor sunt doar schitati. Fig.118

Posnansky a desenat figura cen-trala, linia §erpuitoare de sub aceasta §i cele cincisprezece spatiiinitiale de pe fiecare parte (fig. 119) §i a conchis ca acesta era ca-lendarul unui an de douasprezece luni, care incepea cu echinocti-

ul de primavara (in septembrie in emisfera sudica) ; figura centralaa zeului reprezenta acea luna §i echinoctlul ei. De vreme ce echi-noctiul semnifica acea perioada a anului in care ziua este egala cunoaptea, el a presupus ca segmentul aflat imediat sub figura cen-trala, dispus in centrul §irului §erpuitor, reprezinta cealalta luna a e-chinoctiului, martie.

A repartizat apoi celelalte luni succesiv la restul de segmentecare formau §irul. Posnansky a aratat ca segmentele de la capete

§i capul zeitatii formeaza 0 goarna, §i a sugerat ca cele doua seg-mente de la extremitati reprezinta lunile cand Soarele se indepar-

.teaz~ cel mai repede, lunile de solstitiu din iunie §i decembrie, candpreotii suna goarna pentru a chema Soarele inapoi. Cu alte cuvinte,c"""" C' I..: ___ ..- __1_--1-- '='-._! Y.._.' _._u... ""'0_.'_0

Posnansky presupunea ca era un calendar solar, care ince-peacu echinoctiuldeprimavara, dar mar-ca §i celelalte echi-noctii §i solstitii. Ca-lendarul avea un-sprezece luni a cate

I

1!.

Fig.119

- "

228 Zecharia Sitch/h' ..;:REGATELEPIERDUTE 229

treizeci de zile (numarul servitorilorinaripati aflali deasupra liniei'

§erpuitoare), la care se adauga 0 "luna mare" de treizeci §i cinci de,'zile, Luna lui Viracocha, alcatuind anul solar de 365 de zile.'

Ar fi trebuit sa menlioneze §i ca anul solar de douasprezecei)luni care incepea cu echinocliul de primavara era caracteristic ca'lISlendarului din Orientul Apropiat, inventat in Sumer, la Nippur, in ju",rul anului 3800 inainte de Cristos..

Zeul §i servitorii sai inaripali, precum §i felele lunilor par infa..,;li§ali cu realism, dar imaginilesunt de fapt alcatuite din multe com- '

ponente, fiecare avand forma sa, in,majoritatea cazurilor 0 figura geo-metrica. Posnansky a studiat cu de- "

osebita a~nlie aceste diversecom.;';ponente. Ele apar §i pe alte monu-"mente §i sculpturi, ca §i pe obiecte ,:Mde ceramica. Posnansky le-a clasi",\ficat din punct de vedere pictogra,fic, in funclie de obiectul pe care n,jsubstituiau -animal, pe§te, ochi, a."ripa, stea, etc -sau de conceptul pecare iI reprezentau: Pamant, Cer;

Mi§care §i a§a mai departe. EI a stabilit ca cercurile §i ovalele in,fali§ate in diverse feluri §i cu numeroase culori reprezentau Soa-rele, Luna, planetele, cometele §i alte corpuri cere§ti (fig. 120), calegatura dintre Cer §i Pamant era adesea infali§ata (fig 120b) §i casimbolurile dominante erau crucea §i scarile (fig. 120, c, d). Scarileerau pentru el "marca" ora§ului Tiahuanacu, a monumentelor§i a','<~

civilizaliei sale - sursa din care acest simbol, credea el, s-a raspan- "dit pe tot teritoriul celor doua Americi. Posnansky a recunoscut ca'glifarespectivasebazafoartemultDezinnlJr;:!tplp mo~nnn.., ;"'",,'uar a consemnat ca nu vede in aceasta 0 legatura intre sumerieni§i Tiahuanacu.

Toate acestea i-au intarit convingerea ca Poarta Soarelui fa-cea parte dintr-un complex mai amplu de la Tiahuanacu,care ser-yea in principal de observator; iar acest fapt I-a ghidat sprecele maiimportante §i, dupa cum 5-a dovedit, cele mai controversatecon-cluzii ale sale.

Documenteleoficiale ale Comisiei pentru Distrugerea §i Ispa-,;:l§ireaIdolatriei, infiinlata de spanioli in acest scop (de§i unii afirma:~,canu era deeat un paravan pentru cautatorii de comori) atesta ca~;membriicomisiei au sosit la Tiahuanacuin 1625.Un raport intocmiti\':Jn1621de parintele Joseph de Arriaga enumera peste 5000 de ,,0-f]iecte ale idolatriei" care au fost nimicite prin sfaramare, topire sau~!ardere.Nu se §tie ce au facut la Tiahuanacu. A§a cum arata foto-~,grafiiletimpurii, PoartaSoarelui a fost gasit~ in secolul al nouaspre-"t~eceleasfaramata in doua,cu jumatatea dreapta rezemata pericu-~;1110sde cea stanga.

F Cand §i de cine a fost indreptata §i asamblata la loc ramane~:LJnmister. Nu se §tie nici cum a fost sfaramata. Posnansky nu cre-I~deaca a fost opera comisiei; el credea mai degraba ca aceasta~f.poartaa scapat de mania acesteia, deoarece cazuse §i era acope-r.. .~):itade pamant, astlel incat nu a fost vazuta de zelo§ii funclionari.~ibevremece se pare ca fusese din nou ridicata in structura sa~!ihiliala,unii s-au intrebat daca fusese a§ezata in locul sau inilial,

deoareces-a descoperit ca poarta nu reprezinta 0 construclie izo-1lata,ci ca face parte dintr-un edificiu imens aflat la est. Forma §i~:marimeaacelei structuri, denumita Kalasasaya au fost schilate cuf:ajutorulunor stalpi verticali qe piatra (de unde §i numele locului,t.Stalpiicare se inalla"); scoland la iveala 0 imprejmuire dreptun-

i~ghiularacare masuraaproximativ40,5 de metri patrali. Axa acesteif5tnicturi parea sa fie est-vest, astlel incat s-au intrebat daca nuleumva poarta ar fi trebuit a§ezata in centru, mai degraba decat in.. margineade la norda pereteluivestical imprejmuirii(acolounde~,.59afla astazi).~' Singurul argument in favoarea acestei teorii, greutatea portii

rJrmonoliticecare ar fi facut mutarea foarte dificila, a fost inlaturat in"",\ ..J "_.. ___I-_ I' . ~ -......

-':l~ __ '__00__ _..'__'_QO__ , __ "' -- _v foA............

peolo unde ar trebui sa fie, deoarece centrul peretelui de la apus a,;. tostocupat de 0 terasa al carei unic centru a fost aliniat cu axa est-i,vest a lui Kalasasaya. Posnansky a descoperit ca de-a lungul aces-S;~eiaxe se afla diverse pietre, special ciopUte pentru a permite efec-}.tuarea de observalii astronomice. Concluzia sa, potrivit careia aici;<afunctionat un observator foarte ingenios, este astazi acceptata ca',.,tinadevar.

@(O){6)((3)~~Hl11ii1~{2)b

!ill ~~b.4:- Oc~~d

Flg.120

230 "IBEGATELE PIERDUTE

Oblicitatea eclipticii pentru liniile de observatie astronomice deK;lI;I!::;I!::;lv;IAr;l nA ?~.R'4R" PA h~7~ fnrmlllalnr natArmin::ata na

,'astronomiide la Conferinta Internationalaa Efemeridelor de la Pa-:!Osdin 1911, care iau in calcul pozitia geografica§i altitudinea a§e-~;zarii,Kalasasaya a fost construita in urma cu aproximativ 15.000:.:de ani inainte de Cristosl

.r Sustinand ca Tiahuanacu era eel mai vechi ora§ din lume,t.cqnstruit inainte de Potop", Posnansky§i-a atras asupra-§i in modt:Jnevitabiimaniacomunitatii§tiintificedin vremeasa, deoarece atun-

?ci se credea, pe baza teoriilor lui Max Uhle, ca Tiahuanacu a fost

Poarta SoareluiCele mai clare"~

dovezi arheologice. dE!,~).,

la Kalasasaya raman:(~stalpil care formau 0 va~;j:,ga imprejmuire dreph;i'unghiulara. De§i nu toti~)stalpii care functionase-'ra candva ca ancore.pentru un zid continUltse mai afla acolo, sef'pare ca numarullor are~,legatura cu numarulde>zile dintr-un an solar §il"dintr-o luna lunara. De-osebit de importanlil.

pentru Posnansky erau cei unsprezecestalpi (fig. 121) ridicati de-a,lungul terasei care ie§ea din centrul peretelui vestic. EI a masurat'~\liniile de observatie de-a lungul pietrelor de observatie special!:plasate, orientarea structurii §i u§oarele deviatii intentionate de la;'i~punctele cardinale, §i a dedus ca structura de la Kalasasayaa fost"ridicatade ni§teoamenicaredetineaucuno§tintefoarteavansate;de astronomie, §i care stabileaucu precizie echinoctiile§i solstitiile.

Desenele arhitecturale ale lui Edmund Kiss (Das Sonnen/orvon TihuanaktlJcare se bazeazape concluziile lui Posnansky§ipemasuratorile §i evaluarlle sale, concepeau (probabll cu temei) con-structia din interiorul imprejmuirii ca pe 0 piramida in trepte scobita,o structura ai carei pereti exteriorise ridica in trepte pentru a incon-jura 0 curte centrala de forma patrata. Scara monumentalaprinci-pala se afla in centrul pereteluide la est; principalelepuncte de ob-

:_ __ -.1'-.. ':'____&__1-_ I I ..,. ... _.;.. - _...._._ 1'1_-""1'1"""'""'Wig""\JII'-:

pletau Hpiramida"la vest (fig. 122).in acest punct Posnanskya facut 0 descoperire foarte impor-

tanta, care avea sa aiba consecinte deosebite. EI a masurat dis-,tanta §i unghiurile dintre cele doua puncte ale solstitiului §i a reali-zat ca oblicitatea Pamantuluifata de Soare pe care se bazaucalcu-lele astronomice de la Kalasasaya nu corespundea oblicitatii de23.30' din epoca noastra.

Fig.121

231

.,

. iI ;. - ..:

N - --::I

Bj.;

II

. '. ,...".. f' -1 ....I ' ']'......

1\ - \"' ..~ -'

., '"

Flg.122

I _

232 Zecharia Sitchih. i'. r:JIEGATELEPIERDUTE~;..~

233

infiintat candva la inceputul erei cre~tine.Oblicitatea eclipticii nu trebuie confundata (a~a cum au facui

unii critici ai lui Posnansky) cu fenomenul de precesiune. Acest u1ttlm fenomen schimba cadrul stelar (constelatia de stele) in care;soarele rasare sau se mi~ca la un moment dat, de exemplu in timt ';pul echinoctiului de primavara. De~i schimbarea este mica, ea in~'sumeaza 1°la fiecare ~aptezeci ~idoi de ani, adica 30° (0 casa zo- .'

diacala completa) in 2160 de ani. Schimbarile de oblicitate rezulta~din rotaiia aproape imperceptibila a Pamantului, similara cu ceaa,"unui vapor, care inalta ~i coboara orizontul. Aceasta schimbare a,unghiului la care Pamantul este inclinat fata de Soare poate ajungela 1°la fiecare 7000 de ani. . . . '

Intrigat de descoperirile lui Posnansky, Comisia Astronomiea:jGermana a trimis 0 expeditie in Peru ~i'Bolivia; membrii acestei co- :;;misii erau profesor doctor Hans Ludendorff, directorul Observatoru:.::lui Astronomic ~i Astrologic de la Potsdam, profesor doctor Arnoldi;KohluschOtter, directorul Observatorului Astronomic din Bonn ~ias..'tronom de onoare al observatorului de la Potsdam. Ei au facut ma-i,suratori ~i observatii la Tiahuanacu intre noiembrie 1926 ~i iunia'i"1928. '.

Cercetarile, masuratorile ~i observatiile lor au confirmat in pri~\mul rand faptul ca la Kalasasaya functionase, intr-adevar, un 01:)./servator astronomico-calendaristic. Au descoperit, de exemplu, cA",terasa de la vest, cu cei doisprezece stalpi, datorita latimiistalpilor,!distantei dintre ei ~i pozitiilor lor, permitea masurarea cu precizie a:~,mi~carilor soarelui in fiecare anotimp, luand in calcul mica diferenta, j,intre numarul de zile de la solsti~u la echinox ~i invers. '1

Mai mult, studiile lor au confirmat ca in privinta celui mai can., ttroversat aspect Posnansky avusese dreptate: oblicitatea pe baz~l}carela Tusesera eTeCluale CalCU!eleaSlronomlce ae la I\alasasaya."era foarte diferitade cea dinvremea noastra. Pe baza unor date ca~A"re se pare ca ofera informatii despre oblicitatea folosita in China an'.;tica ~i in Grecia astronomii sunt siguri in privinta curbei aplicabile a'mi~carii sus-jos, care nu dateaza decat de cateva mii de ani. Echi~pa de astronomi a tras concluzia ca rezultatele puteau indica atat.data de 15000 de ani inainte de Ci"istos,cat ~i cea de 9300 de an,iinainte de Cristos, in functiede curba folosita. .

<', Nu mai este nevoie sa 0 spunem, niciultimadata nu era ac-';'~eptabila pentru comunitatea ~tiin~fica. Rolf Muller a cedat in fata¥'cclticilor~i a efectuat studii suplimentare in Peru ~i Bolivia, unindu-~i~;;:efortulcu eel allui Posnansky la Tiahuanacu. EIau descoperit ca re-:\i20Itatelesoar putea schimba daca soar lua in calcul alte variante. in~,i>rimulrand, daca observarea punctelor solstitiului nu se facea dini Ibculsugerat de Posnansky, ci din alte puncte posibile, unghiul din-.~'1reextremitatile solstitiului (~i astlel oblicitatea) ar fi u~or diferit; de';,;asemenea, nu se putea spune daca astronomii din antichitate tixau[:,momentul solstitiului atunci cand soarele se afla deasupra liniei ori-:~iontului,in mijloculacesteia sau se afla sub ea. Avand toate acestei;:~ariante,MOilera publicat un raport in revista ~tiintifica Baesseler~RArchiv(vol.14), in care prezenta toate alternativele ~i conchidea ca~daca unghiulde 24°6' trebuie acceptat ca fiindcel mai exact, curba~~deoblicitate ar stabili aceasta data fie la 10000, fie la 4000 inainte~.. de Gristos.~,. Posrianskya fostinvitatsa iacuvantulpe aceastatema.lacel~,ge'alXXIII-leaCongres internationalal americani~tilor.EIa sustinut~:ca unghiulcorect de oblicitate era de 24°6'52.8", astfel incat se~'ajungeala 0 data intre 10150 ~i4050 inainte de CristosoEIa fost de't'acord ca aceasta problema era "spinoasa" ~i nu a mai abordat-o,~~spunandca este nevoie de cercetari suplimentare.~: AsUelde cercetari au fost, intr-adevar, efectuate. chiar dacal'.Jlu direct la Tiahuanacu. Am menVonatdeja ca inceputul, potrivit'l,'calendaruluiinca~ilor,se afla in ZodiaTaurului,nu in cea a Berbe-,iPcului.MOilerinsu~i,dupa cum am aratat, stabilea,anul 4000 inainte.~..' ,deGristosca fiinddata aproximativaa vestigiilormegalitice de la'~.(;uzco ~i Machu Picchu. ~i ne-am referit ~i la cercetarile pe care

#." 'I'__~- ""'_L I.I.__ r"'\.r= 1_ _ _-1_""" + _I",,...A"'" "'" I~ nic:-ta ",i~toa;.:,~..~. - . .. . _ .

£~completdiferite, ajungand la concluzia ca patratul lui Viracocha~!corespundeunei oblicitatide 24°8' ~i obtinand astlel data de 3172tLJnaintede Cristos (dupa calculele ei).'f; Pe masura ce se descopereau tot mai multe obiecte de arta;}culmaginea luiVirac6chaopetesaturi, pe ve~mintelemumiilor,peJ.:vasele de ceramica -in sudul statului Peru ~ichiar mai departe, la1,:(lord~ila sud, au putut fi facute camparatii cu alte date din alte 10-~.curi.Pe baza acestora, ~iuniiarheologiincapatanati ca WendellC.6":

- - .~-._- -- -,

234 ,'REGATELE PIERDUTE 235

, ,;'"~

Bennet au continuat sa impinga inapoi in timp data constructiei.o;-';ra§ului, de la mijlocul primului mileniu e.n. pana la inceputul milen(1o~ului intai inainte de Cristos. . "

Datarea cu carbon radioactiv impinge datele §i mai departei9;;'timp, dincolo de limitele general acceptate. Cu incepere din 1960;;CIAT, Bolivian Centro de Investigaciones Arqueologicas en Tiwa;~,naku, a efectuat sapaturi sistematice §i lucrari de conservare in)aceasta a§ezare. In primul rand a excavat §i restaurat in intregime~,"micul templu" scufundat aflat la est de Kalasasaya, unde au fosk~gasite statui §i capete de piatra. A scos la iveala 0 curte semisub: ::terana, probabil peniru jertfe rituale, inonjurata de un zid de piatrA!;in care erau infipte capete de piatra - ca la Chavin de Huantar. Ra~ jportul oficial din 1981 allui Carlos Ponce Sangines, directorullnsti. ~tutului National de Arheologie din Bolivia (Description sumaria delltemplete semisubterraneode Tiwanaku),afirmaca mostrelede'

materie organica prelevate din aceasta a§ezare au fost sup use re.;.datarii cu carbon radioactiv, rezultand 0 data in jurul anului 1580 Gnainte de Cristos; ca urmare, Ponce Sangines, in amplul sau studiui.Panorama de la arqueologia boliviana a considerat acea perioada;ca fiindinceputuletapeianticedela Tiahuanacu. .

Datele obtinute in urma datarii cu carbon radioactiv indica var.'..sta materiei organice gasite la a§ezare, dar nu exclud 0 data mailtimpurie pentru edificiile din piatra care alcatuiesc a§ezarea. Ponce::Sangines insu§i a sustinut intr-un studiu ulterior ( Tiwanaku: Space;Time and Culture) ca noile tehnici de datare prin hidratare obsidia~:i'na indica 0 data mai timpurie, respectiv 2134 inaintede Cristcis\~:pentru obiectele din obsidian gasite la Kalasasaya. :

In acest context, citim in scrierile lui Juan de Betanzos (Sums L:~,y narracion de los Incas, 1551) ca, in momentul colonizarii orasuluL.'.

-:-:_:.~_. , , ~..;.. \,oVIIUUl"tlltlCt /itlIUIUI von- IICI vlracocha, "acesta7,;era insotit d~ 0 mana de oameni". Dupa ce a ie§it din laguna, s'a:'indreptat spre un loc din apropiere, unde astazi se aflasatul Tla~ .'

guanaco. Ei spun ca odata, cand oamenii lui Con-Tici Viracocha se~i{stabilisera deja acolo, peste tinut s-a lasat intunericul, dar Vira,;.,cocha "i-a poruncit Soarelui sa se mi§te in directia in care se mi§ca fastazi; deodata, a facut Soarele sa inceapa ziua." 1~

Intunericul care s-a lasat dupa ce Soarele s-a oprit §i inceputu~ jiJ.~1j

::'~ilei. atunci cand Soarele a inceput sa se deplaseze din nou, repre-\.,~zinta,fara indoiala, 0 evocare a aceluia§i eveniment pe care noi I-am.~situatpe ambele parti ale Pamantului in jurul anului 1400 inainte de: Cristos. Potrivit legendelor inregistrate de Betanzos, zei §i oameni":Iocuiau deja in Tiahuanacu din cele mai vechi timpuri - poate tot.' atat de vechi pe cat indica datele arheoastronomice.': Oar de ce a fost Tiahuanacu infiintat pe aceste locuri, din vre-

'!TIuriatat de indepartate?In ultimii ani arheologii au descoperit caracteristici arhitectu-

raJe similare intre a§ezarea Teotihuacan din Mexic §i Tiahuanacudin Bolivia. Jose de Mesa §i Teresa Gibert (Akapana, la piramidede Tiwanactl) au subliniat ca Akapana avea un plan la baza (patrat

~: cu acces pronuntat) asemanator cu cel de la Piramida Lunii de la; Teotihuacan, aproximativ acelea§i masuratori la baza cu acea pira-

.'t:(mida§i aceea§i inaltime (in jur de 15 m) ca primul nivel al Piramidei.! Soarelui §i raportul inaltimellatime al acesteia. Avand in vedereipropriile concluzii, potrivit carora scopul initial (§i practic) al ora§ului! Teotihuacan §i al edificiilor sale era reprezentat de instalatiile de~:apa, dispuse in interiorul §i de-a lungul celor doua piramide, ca-~il1alele de apa din interorul Akapana §i cele care strabateau Tia-$'huanacu aveau un rol fundamental. Sa fi fost Tiahuanacu ridicat a-

J colo unde se aflau instalatii de apa? ~i daca da, din ce?,r.;' ~ick Ibarra Grasso (The Ruins of Tiahuanacu§Ialte opere) aipropus varianta unui Tiahuanacu extins, care includea Puma-Pun-~'ku §i se intindea cale de cativa kilometri pe axa principala est-vest,.: intr-unmodsimilar"DrumuluiMortilor"de laTeotihuacan,cu unelecartere principale nord-sud.La marginea lacului, acolo unde Kiss i§i{ il1chipuiseni§te chei, ei vad dovezi arheologice pentru existenta u-';; norziduri masive care erau construite in meancirA!=:i r.~rR r.rR~r I ~-

aevarate dlguri pentru apa adanca la care barcile incarcate cu mar-. furiputeau acosta. Oar, daca a§a stau lucrurile, ce importa §i ce ex-

porta Tiahuanacu?Ibarra Grasso spune ca s-au descoperit "ni§te pietricele verzi",

, gasite§i de Posnanskyla Akapana, in alta parte a a§ez4rii Tiahua-{<'nacu,in ruinele unei mici piramide asemanatoarecu Akapana, dar!; aflata la sud, unde bolovanii care 0 sustineau dobandisera culoarea. verde, in zona structurilor subterane de la vest de Kalasasaya §i in


cantitali foarte mari in ruinele de la Puma-Punku.Semnificativ este faptul ca bolovanii din zidurile digurilor de la

Puma-Punku s-au inverzit la randullor. Aceasta nu poate insemnadecat un singur lucru: expunere la cupru, deoarece cuprul oxidat a-re proprietatea de a inverzi pietrele §i solul (tot a§a cum prezentafierului oxidat coloreaza in ro§u-inchis).

Sa fi fost cuprul prelucrat la Tiahuanacu? Probabil; dar acestproces soar fi putut desfa§ura intr-un loc mai accesibil, aflat mai a-proape de minele de cupru. Se pare ca acest cupru era adus la Tia-huanacu, nu transportat de acolo.

Semnificatia ora§ului Tiahuanacu ar fi trebuit sa fie foarte claradaca soar fi luat in considerare numele'lacului din care provine a-cest nume: Titicaca. Numele lacului vine de la numele uneia dintrecele doua insule aflate in largul peninsulei Copacabana. Acolo, peinsula Titicaca, spun legendele, razele soarelui au cazut prima oarape Titicaca, stanca sacra, imediat ce soarele a aparut dupa Potop.(Prin urmare este cunoscuta §i sub numele de Insula Soarelui). A-colo, la stanca sacra, Viracocha i-a daruit bagheta magica lui Man-co Capac.

$i ce inseamna toate aceste nume? Titi, in limba aymara, eranumele unui metal, plumb sau cositor, in opinia lingvi§tilor.

Titikalla, dupa parerea noastra, insemna "Stanca Cositorului".Titicaca insemna "Piatra Cositorului". lar lacul Titicaca era lacul un-de se gase§te cositor.

Cositorul §i bronzul, acestea erau produsele pentru care a luatna§tere Tiahuanacu -'exact pe locul unde ruinele sale inca ne maiuimesc.

11Pamantulde undeauvenitlingourile}n JinutulUz traia un om al carui nume era lov; ~i era acest

om drept ~i cinstit ~i cu frica lui Dumnezeu, ~i se ferea de cele rele t~Era binecuvantat cu 0 familie numeroasa §i cu mii de oi §i de vite.Era "cel mai de seama om de la Rasarit'~

"Pana cand, intr-o zi, cantecul zeilor s-a infaJi~at dinaintea luilahve, Satana Hind printre ace§tia. $i lahve I-a intrebaf unde fuse-5e; iar Satana a raspuns: Am cutreierat Pamantul, I-am strabatut inlung ~i-n lat It

Astfel incepe legenda biblica a lui lov, omul cinstit care a fostincercat de Satana pentru a vedea care sunt limitete omene§ti alecredinlei in Dumnezeu. Pe masura ce 0 nenorocire era urmata dealta §i lov incepea sa puna la indoiala Caile Domnului, trei dintreprietenii sai au so sit din alte lari pentru a-I consola §i a-I lini§ti. Intimpce lov se plangea §i se indoia de inlelepciunea divina, prieteniii-au aratat feluritele minuni ale Cerului §i Pamantului, care nu-i eraucunoscute decat lui Dumnezeu; printre acestea se numarau §i mi-nunile metalelor, ale surselor acestora, priceperea pe care trebuiasa 0 ai sa Ie gase§ti §i sa Ie extragi din adancimile Pamantului:

Cu siguran/a exista 0 mina de argintSi I/n loc I/nde aI/rill e.c;te rafinat:

Unde fierul se obJine din minereuri

§i cuprul este scos din pietre.

fntunericului EI ii pune capat,Cauta ceea ce e folositor,Pietrele, in adancimi intunecoase.

Ajunge /a parau/ at/at departe

.:;ej

~.

___ __ J


Unde traiesc oameni uitali ~i stranii.

Exista un linut de unde vin lingourile,AI carui pamant e rascolit de parca a ars locuf,'Un loc unde se aHa pietrele verzi-albastre,Unde sunt minereurile de auf.Nici vulturiinu ~tiu drumul intr-acolo,Nici ochiul ~oimului nu I-a zarit inca.

Acolo EI a pus mana pe granit,It rasturnat munlii din temelii.A taiat galerii prin stanci,$i tot ce este prelios ochii Lui au vazut,A indiguit izvoarele acelor ape,$i ceea ce este ascuns EI a scos la lumina.

,,$tie omul unde sunt toate aceste locuri?" a intrebat lov. Adescoperit omul de unul singur toate tehnicile metalurgice?$i le-apus prietenilor sai urmatoarea intrebare: de unde vine toata aceas-ta §tiinla despre minerale §i metale?

Unde poate Iigasita ~tiinla?De unde vine inlelegerea?Nici un om nu-i ~tie rostuf,'Nu poate Ii inleleasa de muritori.

E mai valoroasa decat aurul curat

E de nepreluit fn comparalie cu argintulNu este fntrecuta de aurul ro~u allui Ophir,AU_: .1_ ___A:_ _ _ _, I'

,_._~ __"'_"_1'_ __w 'W~'tJ'~UI'.

Aurul ~i cristalul nu se pot compara cu ea,Nici atata aur cat incape fn nave fntregi.Nici coralul negru, ~i nici alabastrul$tiin/a e mai presus de perlele cele mai valoroase.

E limpede, a tras lov concluzia, toata aceasta §tiinla vine de

:~:E._,

.~'REGATELE PIERDUTE 239

la Dumnezeu - cel care iI imbogalise §i apoi illipsise, §i care iiputeaface dreptate.

Dumnezeu singur fnlelegecailesale,$i ii ~tie rostulDeoarece EIpoate vedea pana la capatul Pamantului$i tot ceea ce se at/a sub ceruri.

Este posibil ca includerea minunilor metalelor in disculia luilovcu cei trei prieteni ai sai sa nu fie intamplatoare. De§i nu se §tienimicdespre identitatea lui lov insu§i sau despre pamantul unde atraitel, numele celor trei prieteni ne pot oferi ni§te indicii. Primul eraElipazdin Ternan, din sudul Arabiei; numele lui insemna "Dumne-zeulmeu este aurul meu curatOloAI doilea era Bildad din Shuha, 0tara despre care se credea ca se aM la sud de Karkemish, ora§ulhittit;numele locului insemna "Loculpulurilor adanci".Cel de-al trei-leaera Zophar din Na'amah,un loc numit dupa sora lui Tubal-Cain,.eelmai priceput dintre fierari", din cate spune Biblia. Prin urmare,toti trei veneau din linuturi asociate cu mineritul.

Punand aceste intrebari, lov (sau autorul cartii lui lov) dadeadovadade vastecuno§tinlein domeniulmineralogiei,mineritului§imetalurgiei.Fara indoiala, punea aceste intrebari la multa vremedupace omul utilizasepentru prima oara cuprul prin modelarea bul-garilorde minereu natural, in plina perioada a metalelor, cand a-eesteaerau oblinute din minereuri care trebuia rafinate §i turnate.InGreciaclasica din primul mileniuinainte de Cristos arta mineritu-lui§i a prelucrarii metalelorera considerata un mijloc de patrundereit secretelornaturii; insu§i cuvantul"metal" venea din cuvantul gre-C9!':C mRf;1//;1n r.~rA in~Amn~ ~ ,.iSllt~ ~ niSd It 'I"" ,r; ., , ,...,..,.."

Poelii§i filozofii greci, urmali de cei romani, au continuat viziu-nealui Platon asupra istoriei omenirii, in funclie de patru epoci alemetalelor,aur, agint, bronz (cupru) §i fier, in care aurul reprezentaeraideala,cand omul se aflase cel mai aproape de zei. 0 imparlirebiblicace face parte dintr-o viziune a lui Daniel incepe cu argila ina-inteacelorlalte metale §i este 0 versiune mai exacta a progresuluiomului.Epoca mijlociea pietrei a inceput in Orientul Apropiat in ju-rulanului 11000 inainte de Cristos, imediat dupa potop. Cu aproxi-

./

8i1

'i~'.'"

,.

- -- -

240

-~- -..,

1(,....

Zecharia Sitchin it, REGATELEPIERDUTE

mativ 3.600 de ani mai tarziu, oamenii din Orientul Apropiat au' co-borat din munti Tnvaile fertile, au Tnceput sa practice agricultura, sacreasca animale §i sa utilizeze metalele naturale (pe care Ie ga-seau Tn albiile raurilor sub forma de pepite 'care nu necesitau nici

extragere, nici rafinare.) Oamenii de §tiinta au denumit aceasta pe-rioada neolitica (noua a pietrei), dar a fost de fapt perioada cand ar-gila a Tnlocuit piatra la fabricarea vaselor de §i a altor obiecte, a§acum se arata Tn Cartea lui Daniel. .

Prin urmare, cuprul a fost mai Tntai folosit sub forma pietrelor,§i din acest motiv cercetatorii prefera sa denumeasca perioada detranzitie de la ~poca pietrei la cea a metaluluinu perioada cuprului" :11'-

ci perioada calcolitica, a pietrelor de cupru. Cuprul era batut cu cio-canul pana ajungea la forma dorita sau printr-un proces de calire,

in decursul caruia piatra de cupru era mai Tntai Tnmuiata la foe. 't.Aceasta modalitatede prelucrare a cuprului (§i ulterior a aurului)i§i:if

.

) ,

are originea, se pare, Tnzonele inalte care Tnconjuraucampiile fer- Ittile din Orientul Apropiat §i era posibila datorita unor conditii speci-

fice acelor zone. I'Aurul §i cuprul pot fi gasite Tnstare naturala nu doar ca vane :,.'

ascunse Tnstancile din adancul pamantului,ci §i sub forma de pe.-pite (§i chiar praf Tncazul aurului). Pe care fortele naturii - furtunile,

inundatiile sau curgerea continua a izvoarelor §i raurilor Ie smulgdin roci. Astfel de pepite naturale de metal pot fi apoi gasite langa .~.

§i in albiile raurilor; metalul se spala cu apa sau se cerne prin sitapentru a fi separat de namol §i pietri§. De§i aceasta metoda nu pre-supune sfredelitul de puturi §i tuneluri, i se spune totu§i minerit 10-calizat. Majoritatea speciali§tilor cred ca aceasta metoda a fost

practicata in muntii din jurul campiilor fertile ale Mesopotamiei §i pecoastele estice ale Mediteranei inca din mileniul cinci Tnainte deCristos. si cu !';inllrl'lnt!!i in",into ,.In 1 Annn ~-::-_::-::___ _..~.~....

Acest procedeu a fost folosit de-a lungul timpurilor; putini oa-meni §tiu ca "minerii" renumitului secol al nouasprezecelea, porniVin goana lor dupa aur, nu erau de fapt mineri care sfredeleau adan-

cimile pamantului Tncautarea acestui metal, cum se Tntampla, de e-xemplu, Tn minele de aur din sudul Africii. Ei practicau de fapt mi.neritul localizat ~i cerneau pietri§ul adus de rauri cautand pepitesau praf de aur. In timpul goanei dupa aur TnYukon din Canada, de

241

exemplu,"minerii",care utilizau 0 sapaliga, un stavilar §i 0 tigaie auadunat,conform spuselor lor, peste un milion de uncii de aur Tnfie-carean Tnperioadelede varf de acum un secol; produc1iareala eraprobabilde doua ori mai mare. Chiar §i astazi astfel de mineri ga-sesc Tnalbiile raurilor Yukon §i Klondike §i ale afluentilor acestorasute de mii de uncii de aur anual.

Trebuie remarcat ca, de§i ambele metale, aurul §i cuprul, eraudisponibile Tnstarea lor naturala, iar aurul corespundea §i mai multscopurilor tehnice, deoarece nu se oxida; omul din Orientul Apropi-at din acele milenii nu utiliza aur, ci exclusiv cupru. Acest fapt nueste Tngeneral explicat, dar dupa parerea noastra el are legaturacu ideile bine cunoscute TnLumea Noua, potrivit carora aurul estemetalul zeilor. Aurul a fost folosit, la Tnceputul mileniului al treileainainte de Cristos sau cu cateva secole mai Tnainte, pentru decora-rea templelor (literal, "casa Domnului") §i pentru vasele de care seserveau zeii Tntemple. Abia Tnjurul anului 2500 Tnainte de Cristosaurul a Tnceput sa fie folosit de catre familiile regale, ceea ce indicao schimbare de mentalitate ale carei origini sunt Tncacercetate.

Civilizatia sumeriana a Tnflorit Tn jurul anului 3800 Tnainte deCristos; conform descoperirilor arheologice din nordul §i sudul Me-sopotamiei, ea Tncepuse deja sa se dezvolte Tnanul 4000 Tnaintede Cristos. Tot atunci au aparut adevaratul minerit, procedeele deprelucrare a minereurilor §i tehnicile metalurgice complicate; un in-treg ansamblu de cuno§tinte despre care (Ia fel ca despre toate ce-lelalte §tiinte) oamenii de atunci spuneau ca Ie fusese daruit de A-nunnaki, zeii care au venit pe Pamant de pe Nibiru. L. Aitchison (AHistory of Metals) trece Tnrevista etapele utilizarii metalelor de ca-tre oameni §i ajunge uimit la concluzia ca Tnanul 3700 Tnainte deCristos "fiecare cultura din Mesopotamia se baza pe metalurgie". EI

I

I

I

II

I

::,:

~~'

~."

4.~~

.1.JIl'

')o.~

1"1':

- I. I '0' .. &. ...u___, __ __"'U_,)I"', __ "'1 ""'__w""'''"'1'-' "".Wlhi~Q''g lea vcalO QJUII-

sesera sumerienii trebuiau Tnmod inevitabil puse pe seama geniu-lui lor tehnic.

Ei obtineau nu doar cupru §i aur, care puteau fi extrase din pe-pitele naturale, ci §i alte metale, care trebuia extrase din filoaneleaflate Tninteriorul rocilor (precum argintul) sau care presupunea ex-tragerea §i ratinarea minereurilor (de exemplu, plumbul) §i care e-rau apoi prelucrate §i folosite. Cuno§teau §i arta aliajului - com-

.~i~

'--.'i@

r §iterminologiasumeriana reprezinta0 dovada a importantei Sume-ruluica centru metalurgic. in nici 0 alta limba din antichitate nu s-augasitatatia termeni care sa faca 0 referire atat de precisa la meta-lurgie.in textele sumeriene s-au gasit nu mai putin de treizeci determenicare denumesc diferite varietati ale cuprului (URU.DU),prelucratsau neprelucrat. Multi termeni erau prefixati ZAG (uneoriZA),semnificandstralucirea metalului, §i KU, semnificand puritateametaluluisau a minereurilor din care era extras. Aveau termenipentrudiferite varietati §i aliaje de aur, argint §i cupru, ba chiar §ipentrufier (despre care se crede ca a fost utilizat peste un mileniudela apogeul civilizatiei sumeriene). Fierului i se spunea AN.BAR,§iavea0 duzina de nume, in functie de calitatea sa §i a minereuri-lordin care era extras. Unele texte sumeriene erau adevarate dic-tionarecare enumerau termeni pentru "pietrele albe", mineralelecolorate,sarurile obtinute prin minerit §i substan1elebituminoase.Din textele scrise §i din descoperiri se§tieca negustorii sumerieni ajungeau inlocurifoarte indepartate unde se gaseaumetale,oferind la schimb nu doar mar-furileSumerului, grane §i haine de lana,ci §i produsefinite din metal.

Toate acestea pot fi puse pe seamacuno§tin1elor§i priceperii sumerienilor;ceeace trebuie explicat este insa faptulca tot ei erau cei care de1ineau§i termi-nologia§i simbolurile scrise (initial picto-grame)referitoarela minerit, activitatecare avea loc in 1inuturifoar-teindepartate,nu in Sumer. Astfel, pericolelepe care Ie implica mi-neritulin Africa erau prezentate intr-un text intitu/at HCoborarea/ui

242Zecharia Sitchin .~

binarea chimica intr-un furnal a doua sau mai multor metale.Sa-

tutul primitiv cu ciocanul a fost inlocuit de turnare; procedeul foarte.complex cunoscut sub numele de cire perdue ("ceara pierduta"), :/;,.~~care a permis turnarea §i modelarea unor obiecte de mare fru- '

muse1e§i utilitate (statuetele de zei §i animale sau ustensileledintemple) tot in Sumer a fostinventat. Progresul inregistrat acolos-araspandit in lumea intreaga. in cuvintele lui R.J. Forbes, (StudiesinAncient Techn%gn, "in jurul anului 3500 inainte de Cristos meta-

lurgia era pe deplin cunoscuta de civiliza1iadin Mesopotamia"(alecarei inceputuri se situeaza in 3800 inainte de Cristos). "Aceastae-tapa aste atinsa in Egipt cu aproximativ trei sute de ani mai tarziu,iar in anul 2500 inainte de Cristos intreaga regiune dintre Nil §i In-dus cunoa§te prelucrarea metalelor.Tot in aceasta perioada meta-lurgia incepe sa patrunda §i in China, unde nu va cunoa§te insa0dezvoltare deplina decat in timpul perioadei Lungshan, 1800-1500inainte de Cristos.

in Europacele mai vechi obiecte de metal dateazadin 2000i-nainte de Cristos.

inainte de potop, atunci cand Anunnakii extrageau aur din suodul Africii deoarece aveau nevoie de el pe Nibiru, minereurileerauextrase §i transportate in barci catre E.DIN. Ei traversau MareaA-rabiei de astazi §i Golful Persic §i i§i descarcau incarcatura pentrua fi prelucrata §i rafinata la BAD.TIBIRA, un fel de "Pittsburgh"ante-diluvian. Denumirea locului insemna "Locul Stabilit Pentru Meta-lurgie". Numele era cateodata pronuntat BAD.TIBILA, in onoareafui Tibil, zeul me§te§ugurilormetalurgice sau al fierarilor; §i nu a-vem nici 0 indoiala ca numele me§teruluimetalurg din neamulluiCain, Tubal, are origini sumeriene.

Dupa Potop marea campie a Tigrului $i Eufratului. unde fuse-::;t;t E:UIrJ,era Ingropata SUDnamolUi ae nepatruns; a trebuit sa trea-ca §apte milenii pentru ca sa se Usuce§i oamenii sa se poata sta-bili acolo §i sa puna bazele civi/iza1ieisumeriene. De§i in aceastacampie de mal uscat nu erau nici cariere de piatra, nici minerale, .traditia cerea ca civilizatia sumeriana §i centrele sale urbane sa 'I'respecte "Vechiul Plan", iar centrul metalurgic sumerian a fost sta- ,.bilit acolo unde fusese odinioara Bad-Tibira. Faptul ca §i alte po-poaredin OrientulAnticutilizaunu doartehnologiilesumeriene,ci

-----.--.---..


~~ f~int

Flg.123

A .u. .~_..: ~ __= _lila/iliA III 11.111'''''''' ""'"'" _w_ , ,_.,.. , .-. ,J-

sandi1isa munceasca in minele din peninsula Sinai erau detaliatein Epopeea /ui Ghi/gameg,cand tovara§ul acestuia, Enkidu, a fostosanditde zei sa-§i sfar§easca zilele acolo. Scrierea pictograficasumeriana contine un numar impresionant de simboluri (fig. 123)legatede minerit, multe denotand diversepu1uride mina, in functiedestructuralor sau de minereurile extrase de acolo.

Unde erau toate aceste mine - deoarece cu siguran1a nu se a-

.. --",.",-

244Zecharia Sitchin

flau in Sumer - nu este intotdeauna foarte clar, multe locuri rama-

nand neidentificate. Unele inscriptii regale fac referire la pamanturiindepartate.Unbunexempluesteoferitde acestcitatde pe Cilin-

drulA, coloana a XVI-a a lui Gudea, regele /inutuluiLagash (mi-,Jeniul3 inainte de Cristos), in care se consemneazamaterialelera-'re folosite la constructia templului E.NINNU, inchinat zeului sau:

Gudea a construit templul stralucitor cu metaleL-a facut sa straluceasca cu metale.EI a construit E ninnu din piatra,$i I-a facut stralucitor cu bijuterii.Cu arama amestecata cu cositor I-a construit

Un fierar, un preot al stapanei cere~ti aacelui pamant,A lucratlafa/adasa; .

Cu doua ~iruride piatra stralucitoareEI a incadrat caramizileCu un ~ir de diorit stralucitor.

Unu! dintre fragmentele-cheie ale textului (pe care Gudea '~arepetat pe Cilindrul B, pentru a se asigura ca posteritatea nu-i va ui-ta faptele pioase) mentioneaza arama amestecata cu cositor folo-

sita la constructia templului. Deoarece piatra se gasea in cantitaVfoarte mici in Sumer, se inventase caramida din argila arsa, din ca-re au fost construite cele mai inalte ~i mai impunatoare ediicii. OarGudea ne spune ca la acest templu s-au folosit pietre special im-portate, iar caramizile au fost incadrate "de un ~ir de diorit" ~i doua~iruri din alta piatra, mai putin rara. Pentru aceasta constructie u-neltele din cupru nu au fost de ajuns; a fost nevoie de unelte maidure, facute din "otelul" lumii antice, bronzul.

, .~- -~... -VI __L '-6"IIII~ '-4UUOQ, UIUIILUI t:lct nUll ctlI 1t:1::tltfl,; UtJ (;1-

rama ~i cositor, nu era un metal natural. Era produs dintr-un aliaj decupru ~i cositor intr-un cuptor, rezultand astlel un produs completartificial. Proportiile in care Ie amestecau sumerienii erau de 1:6, a-dica 85% cupru !1i 15% cositor, ceea ce reprezinta un raport foartebun. Bronzul era !1ia realizare tehnologica. Nu putea fi modelat de-cat prin turnare, nu prin batere cu ciocanul sau calire; iar cositorul

utilizat in acest aliaj trebuia extras din minereuri prin topire !1irecu-


perare,deoarece se gase!1tefoarte rar in natura in stare pura. Mi-nereuldin care se extrage este denumit casiterita. Acest minereu iana!1terein general in depozitele aluvionare formate in urma des-prinderii din roci a vanelor de cositor, in urma actiunii fortelor na-turii: ploile torentiale, inundatiile,avalan§ele.Cositorul este recupe-rat dn minereu prin topire, in general prin combinare cu calcar, inprima etapa. Chiar !1iaceasta prezentare extrem de simplificata aprocedeului metalurgic respectiv este suficienta pentru a intelegece metalcomplex era bronzul,necesitandcuno!1tintemetalurgice a-vansatein fiecare etapa a obtinerii sale.

Pentru a complica !1imai mult lucrurile, era un metal greu degasit. Sursele din apropierea Sumerului, daca au existat vreodata,se epuizasera repede. Douatexte sumeriene vorbesc de doi "mun-ti de cositor" intr-un tinut indepartat necunoscut. Unii, precum B.Landsbergerin cartea sa JournalofNearEasternStudies,vol. XXI,sugereazaca ar fi vorba de zonele bogate in cositordin Orientul In-departat:Birmania, Thailanda§i Malayezia,care sunt in zilele noa-stre 0 sursa importanta de cositor. S-a presupus ca negustorii su-merieniplecati in cautarea acestui metal pretios ar fi ajuns, prin A-sia Mica, Jaminereurilede cositor de-a lungul Dunarii, in special inprovinciilecunoscute astazidrept Boemia §i Saxonia (unde minere-urilede cositor s-au epuizat de mult).

Nu numai Gudea §i alti regi sumerieni, in ale caror inscriptiieste mentionat cositorul, trebuia sa depuna efort pentru a-I obtine(probabil in forma sa finita), ci §i faimoasa zeita Ishtar, care a fastnevoitasa treaca muntiipentru a gasi locul unde se afla cositor. in-tr-un text intitulat Inanna $i Ebih (Inanna fiind numele sumerian allui Ishtar§i Ebih numeleunui lant muntos indepartat, neidentificat)Inannacere permisiuneazeilor atotputernici, spunand:

LasaJi-ma sa pornesc la drum spre minereurile de cositorLasa/i-ma sa aflumai multe despre minele lor.

Din toate aceste motive, §i poate §i pentru ca zeii - Anunnakii-trebuiau sa-I invete pe om cum sa oblina cositor din minereu printopire, cositorul era considerat de sumerieni un metal "divin". Ii spu-neau AN.NA, literal "Piatra Cereasca". (Tot a§a, atunci cand pentru

:'-::8t,

~.w::

'~~

:i',

..~_.

~~

246

~~\

.~'~,

Zecharia Sitchin 'JI REGATELEPIERDUTE

obtinerea fieruJui trebuia topit minereul, I Sea spus "Metalul Ce-resc"). Bronzului, aliajul dintre cupru ~i cositor, i se spuneaZA.BAR, "Metalul Straucitor Dublu".

Termenul pentru cositor, AN.NA, a fost imprumutat de hittiVcare nu '-au modificat prea mult. Dar in limba akkadiana, limba ba-bilonienilor, a asirienilor ~i a celorlaltor popoare vorbitoare de limbisemite, termenul a suferlt 0 u~oara modiflcare, devenind Anaku. Ingeneral se crede ca inseamna "cositor pur" (Anak-ku), dar ne intre-bam daca nu cumva modificarea reflecta 0 asociere mai stransa a

metalului cu zeii Anunnaki, deoarece Sea descoperit ortografiat ~isub f,Jrma Annakum, care semnifica ceea ce apartine sau ceea cevine de JaAnunnaki.

Termenul apare de cateva or! in Biblie. Datorita particuJei fIna-le kh, el semnifica 0 linie de plumb ~i cositor, ca in profetia lui Amoscare I-a vazut pe Domn tinand un anakh pentru a-~i intar; promisi-

unea de a nu mai parasi niciodata poporul lui Israel. Ca ~i Anak,termenul insemna "colier", semnificand valoarea deosebita pe careo avea acest metal pe masura ce minele se epuizau ~i devenea la

fel de pretios ca argintuJ. Termenul mai insemna ..uria~" _ 0 interpre-tare evreiasca (a~a cum am sugerat intr-un volum precedent) a cu-vantului mesopotamian ,Anunnaki". Aceasta interpretare conducela asociatii bizare cu legende atat din Antichitatea europeana, cat~i din Lumea Noua, care atribuie 0 trasatura sau alta "uria~ilor".

Toate aceste asocieri ale cositorului cu Anunnaki se pot dato-ra rolului initial pe care I-au avut zeii, de a Ie darui oamenilor meta-luJ~i modul de prelucrare a acestuia. De fapt, modificarea mica darsemnificativa a cuvantului sumerian AN.NA in varianta sa akkadi-

ana Anaku sugereaza un anumit cadru temporal. In urma descope-riri/or arheologice ~i din texte vechi se ~tie ca marea trecere spre e-""'--- 1..: _ & h!'" .. .. --~ -" "'-' "1 J "". _'I""W' ~..,""'" I

nainte de Cristos. IntemeietoruJdinastieiakkadiene, Sargondin Ak-kad, aprecia metaluJatat de mult, incat a ales cositoru' in locul au-ruJui sau argintului pentru statuia sa comemorativa (fig. 124), in2300 inainte de Cristos.

Istoricii metalurgiei au gasit 0 confirmarea reducerii rezervelorde cositor in faptul ca procentajul de cositor din bronz scadea inpermanenta, ~i din texte in care se spunea cum multe obiecte de

.~

I:_~

;~;247

'~-:,bronz erau facute din bronz vechi; obiectele

. dinbronzerautopite,iaraliajultopiteraames-tecat cu mai mult cupru, uneori continutul decositor ajungand pana la 2%. Apoi, din motivene~tiute,situatia a luat 0 intorsatura nea~tep-tata.

"Abia cu incepere din epoca mijlocie abronzului,sa zicemdin 2200 inainte de Cris-tos", scrie Forbes, "se utilizeaza adevarateforme de bronz ~i apar in mod regulat procen-taje ridicatede cositor, §i nu doar pentru struc-

. turi complicate,ca in epocile precedente".Anunnakii au daruit omenirii bronzul cu

Jm" caresa puna bazele marilorcivilizatii din mileniulal patruJeainaintedeCristos,~idin cate se pare au venit din nou in ajutoruJoamenilorpeste un mileniu. Este posibit ca sursele neidentificate de cositordinepocaprecedentasa fi fost cele din Europa,dar cele din a douaperioadaconstituie un mister total.

lata indrazneata noastra teorie: noua sursa de cositor era Lu-meaNoua.

'J,,

~,

'(,

'.J'

.:.,rJ

!i

.,;

!".Daca, a~a cum credem noi, cositorul din Lumea Noua a ajuns

in principalele centre ale civilizatiei din Europa §i Orientul Antic, nuar fi putut proveni decat dintr-unsingur loc: de la Lacul Titicaca.

Credem aceasta nu pentru ca numele lacului inseamna, dupacum am aratat, lacul "pietrelor de cositor", ci pentru ca aceasta par-te a Boliviei ramane ~i in zilele noastre 0 importanta sursa de co-..itnr no.,; nil oc:h:o ,.nn~irfAr;Jt IIn metal rar. cositorul nu se gase~tetotu§i in cantitati mari decat in cateva locuri. Astazi, 90% din pro-ductiamondialade cositor vine din Malaiezia,Tailanda, Indonezia,Bolivia,Congo-Brazaville,Nigeria~i China(in ordine descendenta).Unele surse mai vechi, din Orientul Apropiat sau din Europa, aufost epuizate. Peste tot, sursa de cositor 0 constituie casiterita alu-vionara, minereul de cositor desprins din stanci de fortele naturii.Minereulde cositor nu a fost gasit in stare pura decat in doua 10-curi: in Cornwall §i in Bolivia. Primul zacamant a fost epuizat; cel


de-aI doilea continua sa produca, acolo fiindadevarati IImuntidecositor", a§a cum se afirma in textul sumerian despre Inanna.

Aceste zacaminte importante, dar greu de atins, aflate la inal-timi de peste 3600 de metri, se afla in principal la sud de capitalaLa Paz §i la est de Lacul Poopo. Casiterita aJuvionara poate fi obii-nuta mai u§or din zona de coasta aflata la est de Lacul Titicaca. Deacolo se extrageau in antichitate pretioasele minereuri §i de acolose ext rag §i in ziua de azi.

Unele dintre cele mai fundamentate 'cercetari privind extra-gerea de cositor in antichitate pe malul bolivian al Lacului Titicacaau fost efectuate de David Forbes (Researches on the Mineralogyof South America), in urma cu mai bine de un saccI. EI a reu§it saotere 0 imagine cat mai apropiata de cea din vremea cuceririi span-iole, inainte de aparitia procedeelor mec,anizate din secolul al do-uazecilea, care au modificat zona §i au inlaturat urmele vechilortehnici. Cositroul se gase§te foarte rar in stare pura; ca urmare, afost foarte surprins atunci cand a gasit 0 bucata de cositor pur careincadra 0 roca -nu se afla in interorul acesteia, ci 0 incadra. In urmacercetarilor efectuate a tras concluziaca bucata nu provenea dintr-o mina din Oruro, ci din bogatele depozite aluvionare de casiterita.A respins imediat explicatia potrivit careia cositorul metalic ar fi fostprodusul focurilor din padure cauzate de IItopirea" minereurilor decasiterita de catre fulgere, deoarece procesul de obtinere a cosito-rului nu presupune doar simpla topire a minereului; acesta trebuieadesea combinat cu carbon (pentru a transforma minereul, Sn02 +C in C02 + Sn) §i de multe ori din nou cu calcar, pentru purificareazgurei.

LuiForbesis-au aratatapoivarietatide cositormetalicadusde ape pe malulluiTipuani,un afluental rauluiBeni,care curgeaspre est oln lanlul oe munJl oe langa lac. ::spreUlmlrea sa -acesteasunt chiar cuvintelelui-a gasit in acele locuri pepite de aur, casite-rita, §i pepite §i pietricele de cositor, ceea ce inseamna ca cei careexplorau zoa pentru a obPne aur cuno§teau §i procedeele de obti-nere a cositorului din minereurile de cositor. Explorand zona aflatala est de Lacul Titicaca, a fost uluit -conform spuselor sale -de pro-portia ridicata de cositor redus (adica recuperat) §i topit. EIa atir-mat ca IImisterul"apariliei cositorului metalic in aceste zone IInu

._- ..-

.;"

.-


.'fio

poate fi pus in intregime pe seama cauzelor naturale". Langa So-rata a gasit un obiect de bronz care a fost supus analizei, dezvalu-ind0 compozilie de 88% cupru §i 12% cositor, IIcompozitie identicacu cea din obiectele vechi de bronz gasite in Europa §i in OrientulApropiat. A§ezarile pareau sa fie foarte vechi.

Forbes a descoperit surprins ca indienii care locuiau pe malu-rileLacului Titicaca, descendenti din triburile aymara, pareau sa §ti-e unde se aM toate aceste locuri stranii. Cronicarul spaniol Barba(1640) afirma ca spaniolii gasisera mine de cositor §i de cupru ex-ploatate de indieni; minele se aflau langa lacul Titicaca. Posnanskya gasit astfel de mine la §ase mile de Tiahuanacu. EI§i cei care auvenit dupa el au confirmat ca la Tiahuanacu §i in imprejurimi segaseau cantitati impresionante de obiecte de bronz. EI a argumen-tat ca ni~ele de pe Poarta Soarelui fusesera captu§ite cu placule deaur care se puteau roti pe balamalele proeminente care trebuia safie din bronz pentru a sustine greutatea. EI a gasit la Tiahuanacublocuride piatra cu ni§e care suslineau buloane de bronz, ca la Pu-ma-Punku. La Puma-Punku vazuse 0 piesa de metal, fara indoialabronz, care, "datorita ie§iturilor sale parea un dispozitiv pentru ridi-cat greutali". A vazut §i a desenat aceasta piesa in 1905, dar la vi-zita urmatoare nu a mai gasit-o acolo. Avand in vedere jaful siste-matic de la Tiahuanacu, atat eel din perioada inca§a, cat §i din pe-rioada moderna uneltele de bronz gasite pe insulele sacre de pelacurileTiticaca §i Coati ne dau 0 idee despre obiectele care se ga-seau candva la Tiahuanacu. S-au descoperit diverse obiecte, prin-tre care: bare de bronz, leviere, dalte, culite §i topoare -unelte carear fi putut fi folosite §i in construlii, §i in minerit.

Posnansky §i-a inceput tratatul in patru volume cu 0 introdu-"er.. in ('::1r..\/nrhA!::tAnA!::nremineritul in vremurile Dreistorice pe

platoul bolivian in general §i in imprejurimile lacului Titicaca In spe-cial. "in lanlul muntos Altiplano"-podi§ul inalt - "se gasesc tunelurisau grote, pe care locuitoriiIe-au sapat pentru a obtine metalele fo-lositoare. Aceste grote nu trebuie confundate cu cele sapate despanioli, aflati §i ei in cautare de metale prelioase, deoarece vesti-giilemetalurgice din ele se situeaza cu mult inaintea obiectelor pro-dUse de spanioli. In vremuri foarte indepartate... 0 rasa foarte inte-ligenta ~i intreprinzatoare... a scos din adancurile munli10r metale

{I

I

JI

-


folositoare, chiar daca nu foarte pretioase."lICe fel de metal cauta omul preistoric in adancimile muntilor

Anzi intr-o perioada atat de indepMata?" se intreba Posnansky."Sa fi cautat aur sau argint? in nici un caz! Un metal mult mai folo-sitor i-a determinat sa urce pe cele mai inalte varfuri ale Anzilor: co.sitorul." Aveau nevoie de cositor, care, in aliaj cu arama, da "nobilulbronz". Acesta era scopul principal al activitatilor de la Tiahuanacu,lucru dovedit de descoperirea a numeroase mine de cositor pe 0 ra-za de 60 de kilometri in jurul ora§uluL

Dar aveau nevoie oamenii din Anzi de acest cositor pentru a-§iface unelte de bronz? Dupa toate aparentele, nu. intr-un studiu foar-te important al renumitului metalurgist Erland Nordenskiod (TheCopper and Bronze Ages in South America) se demonstreaza canici una dintre cele doua etape nu avusese loc acolo. in America deSud nu s-a descoperit nici 0 urma a vreunei perioade a bronzuluisau a cuprului §i concluzia era ca, orice unelte de bronz §i de cuprusoar fi gasit acolo, i§i aveau de fapt originea in §i se bazau petehnologiile din Europa antica §i Orientul Apropiat. "Am examinattoate armele §i uneltele din bronz §i cupru gasite in America deSud", scrie Nordenskiod, ,,§i trebuie sa marturisim ca destul de pu-tine sunt originale §i ca majoritatea seamana cu cele din Orientulantic". ~i-a formulat concluzia cu destula §ovaiala: "Trebuie sa mar-turisim ca exista 0 asemfmare considerabila intra tehnica prelucrariimetalelor din Lumea Noua §i cea din Lumea Veche in timpul epociibronzuluL" Cateva dintre uneltele pe care le-a dat exemplu aveaumanere modelate precum capul zeitei sumeriene Ninti, cu simbolulcelor doua taietoare ombilicale identice, ulterior stapana minelor dinSinai.

Astlel, istoria bronzului din Lumea NOlJa A!';tA IAn;!t:':j rip r.1:I::I

Lumea veche, iar istoria cositorului din Anzi, unde i§i are origineabronzul din Lumea Noua, este inexorabil legata de Lacul Titicaca.Tiahuanacu a jucat in acest caz un rol central, datorita minereurilordin jurul sau; alttel, de ce ar fi fost construit acolo?

Cele trei centre de civilizatiedin LumeaVeche au aparut in vaifertile; cea sumeriana in campia dintre Tigru §i Eufrat, civilizatia e-giptean-africana de-a lungul Nilului, cea indiana de-a lungul vaii In-duluL Economiile lor se bazau pe agricultura; datorita tluviilor


.-~..schimburilecomercialeputeau avea loc, ele furnizand materiile pri-me §i inlesnind exportul de grane §i produse finite. De-a lungul ra-urilorau aparut ora§e, pentru comert era nevoiede acte scrise, ne-gustoriaa inflorit 0 data cu dezvoltarea societatii, iar relatile interna-tionale s-au dezvoltat.

Tiahuanacu nu se conformeaza acestui model. Ca in zicalelepopulare,pare sa fi fost un ora§ foarte importantal carui rost nu es-te prea clar. 0 metropolaa carui culura §i a carui arta au influentataproape intreaga regiune a Anzilor, dar construita la capatullumii,pe malul unui lac inospitalier.Chiar daca minereurileau jucat un rolimportant,de ce totu§i acolo? Raspunsul II poate oferi geografia.

Orice descrierea Lacului Titicaca incepe de obicei prin a spu-neca este apa navigabilasituata la cea mai mare altitudine din lu-me, 4224 m. Este un lac destul de mare, cu 0 suprafata de 8313km2.Adancimea sa variaza intra 30 §i 300 de metri. Are 0 forma a-lungita,0 lungime maximade 193 km §i 0 latime maxima de 70 km.Malul este accidentat datorita muntilor care II inconjoara, formandnumeroasepeninsule, capuri, istmuri §i stramtori; are foarte multeinsule. Dispunereanord-vest - sud-est a lacului (fig. 109) este im-pusade §irul muntosde pe marginile sale. La est se afla lantul Cor-dillera Real, din Anzii bolivieni, care include muntele lIIampucu do-ua varfuri gemene din grupul Sorata §i muntele lIIimani, la sud-estde La Paz. Cu exceptia catorva rauri mici care izvorasc din ace§timunti§i se varsa in lac, majoritateacurg spre est, in marea campiebraziliana §i in Oceanul Atlantic, la 3218 km departare. Aici, pemalul estic allacului §i al raurilor §i izvoarelor care curg in ambelesensuri, au fost gasite marile zacaminte de casiterita.

$i marginea de nord a lacului se invecineaza cu munti impu-_x,,_..: A __1_ __:_..:"_1.__ __ _1_- _. .__ - __-' _I!__ - ._A.o!'t.t ~ .

~ f 'OJ . . ~; ._-..

precumVilcanota,pecare unii II considera adevaratasursa a Ama-zonului; ele primesc apele tuturor afluentilor §i se varsa in Uru-bamba, curg spre nord §i apoi spre nord-est in marele bazin ama-zonian. Acolo, intre muntii de pe marginea lacului §i Cuzco, s-augasit cele mai mari cantitati de aur pe care Ie posedau inca§ii.

Malul vestic al Lacului Titicaca, de§i cenu§iu§i mohorat. estetotu§i cel mai populat. Acolo, printre munti §i golfuri, pe coaste §ipeninsule, satenii din zilele noastre §i ora§ele moderne se inveci-

.1

"

----- -- ...,.".., - ~Gn~~ralr .. ..~.;:olF.flll!:I ' .T'r ._. _ ~ I

n. -"~ , '" '1n~'" ~ '--:if' , I


neaza cu a§ezarilestravechi, cum se intampla la Puno,cel mai ma-re ora§ §i port de pe marginea lacului, in apropierea caruia se aflaruinele enigmatice de la Sillustani. Tn acel punct au descoperitinginerii feroviari ca un drum sau 0 cale ferata poate duce nu doarspre nord, ci §i prin una dintre rarele depresiuni ale Anzilor, sprecampiile de pe coasta §iOceanul Pacific, aflat la 321 km departare.

Geografia §i topografia terestra §i maritima se schimbaconsi-derabil atunci cand prive§timalul sudic allacului (care, la fel ca ma-lul estic, apartine Boliviei, nu statului Peru). Acolo aproape se u-nesc doua dintre cele mai mari peninsule, Copacabana de la vest§i Hachacache la est (fig 125), lasand doar 0 stramtoare ingusta in-tre portiunea nordica mult mai intinsa a lacului §i cea sudica. Ast-fel, aceasta portiune sudica devine 0 laguna (§i a §i fost denumita

Fig.125


I:

ca atare de cronicarii spanioli), 0 apa intinsa §i lini§tita, spre deose-birede apele tulburate §i maturate de vanturi de la nord.

Cele doua insule principale, InsulaSoarelui (insula Titicaca) §iinsulaLunii (Coati) se afla in largul malului nordic al peninsulei Co-pacabana. _

Pe aceste insule Creatorul §i-a ascuns copiii, Soarele §i Luna,Tntimpul Potopului. DinTiti-kala, 0 stancasacra de pe insula Titica-ca, Soarele s-a ridicat la Cer dupa Potop,potrivit unei variante; po-trivit altei variante, pe acea stanca sacra au cazut pentru primaoararazele Soarelui cand Potopul a luatsfar§it. lar dintr-o pe§terade sub stanca sacra primul cuplu a fost trimis pentru a repopula

.,~ pamantul - acolo i s-a dat lui Manco Capacbaghetamagica cu care, sa gaseasca Cuzco §i sa intemeieze civilizatiaandeeana.

Principalulrau care izvora§tedin lac, Desaguadero,curge spresud-vest;apele sale se varsa intr-un alt lac mai mic, Lacul Poopo,aflatla 418 km mai la SYd,in provinciabolivianaOrura. De-a lungulsau,pana la coasta Pacificului, la granita dintre Bolivia §i Chile, segasesccupru §i argint.

-Pe malul sudic al lacului rapa umpluta cu apa dintre acestelanturi muntoasecontinua ~ub forma unuipamant uscat ornand va-leasau podi§ul pe care se inalta Tiahuanacu.Nicaieri in alta parte,pe malullacului, nu se mai afla un podi§ atat de neted. Nicaieri nusa maigase§te0 lagunacare sa il uneascacu restullacului, facandposibiltransportulpe apa. Nicaieri in alta parte in jurul lacului nu semaiafla 0 a§ezareca aceasta, cu treditori printre munti, in trei di-rectiipe uscat §i pe apa spre nord.

Nicaieri nu se mai gasesc atatea metale pretioase - aur, ar-gint,cupru §i cositor. Tiahuanacu a fost intemeiat in acelloc, deoa-rOl'o oro!t In,..." ino~1 nontr.. ,..oo~ 1"'10.trohlli~ ,01 ro'; fin- " ni fo"'nn+,."

".1

,

lurgicaa Americii de Sud, a Lumii Noi.Toate ortografiile folosite - Tiahuanacu,Tiahuanacu, Tiwana-

ku,Tianaku - nu reprezintadecat incercari de a surprinde pronuntiaacelui nume a§a cum era el pronuntat §i transmis mai departe depopulatiile ba§tina§e. Noi credem ca numele initial a fostTI.ANAKU: locul'ui Titi §i allui Anaku - Ora§ul Cositorului.

Teoria noastra,potrivit careia Anakuprovinedin termenul me-


sopotamian care insemna cositor, metalul daruit de Anunnaki, pre-supune 0 legatura directa intre Tiahuanacu, lacul Titicaca §i Orlen.tul Apropiat. Exista dovezi in sprijinul acestei teorii.

inflorirea civilizatiilor din Orientul Apropiat a fost insotita de a-paritia bronzului, care a inceput sa fie utilizat in procesele metalur.gice in jurul anului 3500 inainte de Cristos. Oar in jurul anului 2600inainte de Cristos zacamintele de cositor au inceput sa se dirninu;eze §i chiar sa dispara. Apoi, dintr-o data, au aparut noi zacarninte,prin 2200 inainte de Cristos; Anunnaki au venit pentru a alunga cri-za de cositor §i a salva civilizatia pe care chiar ei 0 daruiseraorne,nirii. Cum s-a intamplat aceasta?

Sa examinarn ni§te fapte bine cunoscute.in jurul anului 2200 inainte de Cristos, cand zacamintele de "..

cositor din Orientul apropiat au inceput sa creasca atat de bruse",!.pe scena aparuse un nou popor misterios. Vecinii ii spunea cassi- ;'tes (sau kossean, ca in Grecia tarzie). Nu exista nici 0 explicatiepentru acest nume. Pe noi insa ne izbe§te asemanarea dintre acesltermen §i cel de casiterita, minereul in care se gase§te cositorul,cunoscut sub aceasta denumire din antichitate; numele implica 0recunoa§tere a cassitesca fiind poporul care putea furniza cositorulde care era nevoie sau care venea de acolo de unde se gasea co.,sitor.

Plinius, savantul roman care a trait in secolul I dupa Cristos,scria ca grecii ii spuneau cositorului cassiteros §i ca era mal valorosdecat plumbul. EI a afirmat ca era pretuit de greci inca de pe vre.mea razboiului troian (intr-adevar, este mentionat de Homer subdenumirea cassiteros). Razboiul troian avusese loc in secolul alXIII-leainaintedeCristosla margineadevesta regiuniiAsiaMica, "

",,.,,,1,, 11",1'10 ",rimil nro,.i monitor", "ooni :a.. intr:at in ('nnt~('t ('II hittitii' _ ;'

(sau, poate,cu ni§terudeindoeuropeneale acestora)."Legendelespun ca oamenii cauta acest cositor in insulele Atlanticului", maiscria Plinius in HistoriaNatura/is,,,§iil transporta in barc;facutedinrachita" - 0 planta ramuroasa ca salcia - "acoperite cu piei cusutelaolalta.1IInsulele carora grecii Ie spun casiterite, "deoarece suntatat de bogate in cositor", se aM in largul Atlanticului, in fata capu-lui denumit Capatul Pamantului. "Sunt cele §ase Insule ale Zeilor,carora unii oameni Ie spun Insulele Fericirii.1IEste 0 afirrnatie

'.

..;

,._,Ia.

,~, REGATELEPIEROUTE 255

eurioasa,deoarece, daca hittitii (cei de la care grecii aflasera toateacestea)vorbeau despre zei ca fiind Anunnaki, avem aic; un ter-,mencu toate conotatiile lui Anaku.

Se crede, in general, ca se refereau la Insulele Scilly, in largulpeninsuleiCornwall, mai ales de cand se §tie ca fenicienii au ajunsinaceaparte a insulelor britanicedatorita cositorului in primul mile-niuinainte de Cristos. Profetul Ezekiel, contemporanul lor, specialvorbe§tedespre cositor ca despre unul dintre metalele pe care fe-nicieniiIe importau.

Referintele lui Plinius §i Ezekiel sunt cele mai clare, de§i nusuntsingurele dovezi la care recurg autorii moderni care sustin 0debarcarea fenicienilor pe malurile continentului american la aceavreme.Teoria a fost aceea ca, dupa ce asirienii au pus capat inde-pendenteiora§elor-statefeniciene din Mediterana de est in secolulal noualea inainte de Cristos, fenicienii au stabilit un nou centru,Cartagina(Keret-Hadasha,"Noul Ora§") in Mediterana de Vest, innordulAfricii. De la acea nouabaza §i-aucontinuat comertul cu me-tale,dar au inceput sa ia §i negri africani drept sclavi. in anul 600inaintede Cristos au inconjurat Africa in cautare de aur pentru re-geleegiptean Necho (repetandastfel expeditia intreprinsa, cu patrusecolemai inainte, pentru regele Solomon), iar in 425 inainte deCristos,sub conducerea lui Hanno, au navigat in jurul Africii deVest,au infiintat centre de exploatare a aurului §i de negot cusclavi.Expeditia lui Hannos-a intors cu bine in Cartagina, deoare-eea trait §i §i-a povestit aventurile. Oaraltii inaintea lui sau dupa el,spuneteoria, au fost abatuti de la cursa normala de curentii Atlan-licului§i au e§uat pe coasta americana.

Lasam deoparte obiecteledescoperite in America de Nord, §icarear sugera prezenta unor popoare de sorginte mediteraneana,§Ine InOreplamspre I"\lIItll I~ \"tlllU did 91 Ut1 "UU, UIIUt1 caw""'''' v.

vezisunt mai graitoare. Unul dintre profesorii care s-a ocupat inde-aproape de aceasta problema a fost Cyrus H. Gordon (Before Co-lumbus and Ridd/es in HistorYJ. EI le-a reamintit cititorilor de ase-manarea dintre termenul Brazil §i cel semitic Barzel, care insemnafier, §i §i-a concentrat toata atentia asupra a§a-numitei inscriptii dela Paraiba, descoperita in a§ezarea cu acela§i nume, in Brazilia, in1872. imprejurarile vagi in care a fost descoperita acea inscriptie §i

"


disparilia sa ulterioara i-au determinat pe mulli oameni de §tiinlasa:o considere un fals, mai ales ca 0 acceptare a sa drept autentica arisubmina serios teoria potrivit careia nu a existat nici 0 interactiun~intre Lumea Noua §i Lumea Veche. Oar Gordon a dat dovada de.ample cuno§tinle de specialitate §i a argumentat in favoarea auten~ticitalii inscripliei, un mesaj lasat de capitanul unei nave feniciene,pe care furtuna II desparlise de vasul tovara§, cu care plecase din~Orientul Apropiat in 534 inainte de Cristos.

Toate aceste studii aveau in comun teoria referitoare la nde$~

coperirea accidentala" a Americii, in urma unui naufragiu sau a uneiabater; de la cursa datorita curenli10r oceanici. Toate acestea soar;fi intamplat in primul mileniu inainte de Cristos, cel mai probabil ina doua jumatate a acelui mileniu.

Oar noi facem referire la 0 perioada mult mai timpurie, cu a-proape doua mii de ani mai inainte, §i suslinem ca schimbul demarfuri §i de oameni intre Lumea Noua §i Lumea Veche nu era ac-cidental, ci era rezultatul intervenliei deliberate a "zeilor" Anunnaki.

Se §tie cu certitudine ca ace§ti cassites nu erau britanici de-ghizali. Textele din Orientul Apropiat spun despre ei ca veneau dinestul Sumerului, de pe teritoriul de azi allranului. Erau inrudili cu h-ttilii din Asia Mica §i cu hurianii (horiJii, in Biblie, "Poporul pUlurilor"),.care erau un fel de legatura geografica §i culturala intre Sumeruldin Mesopotamia de sud §i popoarele indoeuropene de la nord. Es-te posibil ca ei §i predecesorii lor, incluzandu-i §i pe sumerieni, sa

fi ajunsin Americade Sudnavigandpelavest,ocolindAfrica§itra- .~

versand Atlanticul spre Brazilia. Sau pe la est, ocolind Indochina §i . i,;

arhipelagul §i traversand Pacificulspre Ecuador§i Peru. Pentruori. .;care dintre aceste rute ar fi fost nevoiede adevarate fapte de vite.iie marinaresti si de harti ale rutelor.

Prin urmare, trebuiesa conchidemca existau astlel de haJ1j.... }

Banuim ca europenii aveau astlel de harti §i pe vremea lui Co-'lumb. Opinia generala, astazi, este ca §tiaunde se duce, deoareceoblinuse de la Paolodel Pozzo Toscanelli;astronom, matematician§i geograf din Florenla, copii ale hartilor§i scrisorii pe care ace~taIe trimisese in 1474 Bisericii §i tribunaluluidin Lisabona, prin careii ~I_

indemnape portughezisa incerceuntraseuspre Indiape lavest, $:

nu prin ocolirea Africii. Toscanelli abandoneaza dogmele geo- if.-

- - -.-

REGATELE PIE ROUTE 257

graficevechi de cateva secole, bazate pe opera lui Ptolemeu dinAlexandria(secolul alII-lea dupa Cristos) §i preia ideile savanli10rprecre§tinigreci Hipparchus§i Eudoxus, ca Pamantulera 0 sfera,precum§i masuratorile§i marimileacelor savanli. A gasit confirmarialeteoriilor sale in Biblie, ca in cartea profetica Esdras /1,parte dinBibliein prima sa traducere in latina, care vorbea limpede de 0 "Iu-merotunda".Toscanellia acceptat aceasta idee, dar a calculat gre-§itlalimea Atlanticului. EI mai credea ca pamantul aflat la 6276 kmvestde Insulele Canare era Asia. Aid a vazut Columb pamant pri-maoara, insulele desprecare a crezut ca erau "Indiilede Vest", de-numireeronata care s-a pastrat pana in zilele noastre.

Cercetatorii moderni sunt convin§i ca regele Portugaliei aveahartipe care era schilata coasta atlantica a Americii de Sud, aflatacu 1609 km mai la est decat insulele descoperite de Columb. Te-oria lor este confirmata de compromisul ordonat de Papa in mai1493, care a trasat 0 linie de demarcare intre pamanturile descope-rite de spanioli, aflate la vest de linie, §i pamanturile necunoscutecaresoarfi aflat la est de ea. Aceasta linje nord-sudde 869 km vestde Insulele Capului Verde, cerute de portughezi, Ie dadea lor Bra-zilia §i cea mai mare parte din America de Sud - spre uimirea ulteri-oaraa spaniolilor, dar nu §i a portughezilor, care aveau, se pare,§tiinlade acest continent.

Paha in prezenta fost gasit un numar surprinzatorde mare dehartidin perioada precolumbiana;pe unele dintre ele (harta medi-ceanadin 1351, harta Pizingidin 1367 §i altele) Japonia este infa-1i§ataca 0 insula mare in Atlanticul de vest; semnificativ, in mijloculeiapare0 insuladenumitaBrazil.Altele conlin schile ale celor douaAmerici §i ale Antarcticii - un continent pana atunci acoperit denhA::It~.~AQaCQsuaereazaun lucru incredibil. respectiv ca aceste

hartiau fost desenate pe baza unor date disponibile In momentUidispariliei calotei glaciare, ceea ce s-a intamplat imediat dupaPotop,in jurul anului 11000 inainte de Cristos §i 0 scurta perioadadupaaceea.

Cea mai cunoscutadintre aceste harti este cea a lui Piri Re'is,unamiral turc, pe care este inscrisa 0 data musulmana echivalen-tacu anul1513 dupa Cristos. Notalii1eamiralului precizau ca hartase baza pe hartile utilizate de Columb. Multa vreme s-a crezut ca

II]I

. _.;t.~:


hal1i1e europene din Evul Mediu §i cele arabe se bazau pe geo-grafia lui Ptolemeu. Dar studiile de la inceputul secolului XX au ara7tat ca hal1i1eeuropene foarte precise din secolul al XIV-lea se ba,zau pe cartografia feniciana, mai ales pe hal1i1elui Marinus din Tyr,(secolul alII-lea dupa Cristos). Dar de unde i§i obtinuse el datele?C.H. Hapgood, in unul dintre cele mai competente studii dedicatehal1ii lui Piri Re'is §i hal1i1or anterioare acesteia (Maps of AncientSea Kings) a conchis: "Marturiile prezentate in vechile hal1i par sasugereze existenta in vremuri indepartate... a unei civilizatii autenti.ce avansate"; mai avansata decat cea din Grecia §i Roma, §i in §ti-;ntele navigatiei inaintea Europei secolului al XIII-lea. EI a recunos-cut ca inaintea tuturor s-a aflat civilizatia mesopotamiana, veche decel putin 6000 de ani; dar unele aspecte de pe hal1i, de exempluschitarea Antarcticii, iI determinau sa se intrebe cine au fost cei dedinaintea mesopotamienilor.

Cele mai multe studii dedicate acestor hal1i se ocupa deAtlantic; cu toate acestea, studiile efectuate de Hapgood §i echipasa au aratat ca pe harta lui Piri Re'is sunt corect trasati Anzii, rau-rile, inclusiv Amazonul care curge spre est, §i coasta pacifica a A-mericii de Sud, de la 4 la 40. sud, din Ecuador prin Peru pana inmijlocul statului Chile de azi. lata ce a descoperit, uimita, echipa:"Modul in care au fost desenati muntii indica faptul ca au fost obser-vati din larg, de pe mare, §i nu inchipuiti". Coasta era desenata atatde amanuntit, incat se putea discerne peninsula Paracas.

Stuart Piggot (Aux Portes de l'histoire) a remarcat printre pri,mii ca fa§ia de coasta pacifica din America de Sud aparea §i pe co-piile europene ale Hal1ii Lumii a lui Ptolemeu. Nu era totu§i prezen-tata ca un continent aflat dincolo de oceanul nemarginit, ci ca unJjnut mitic, Tierra Mitica, ce se intindea din sudul Chinei, dincolo deu ptnJlnSUIa aenuml1a ~uersoneso ae uro, t'emnsula Aurulul, spresud, spre continentul ca-

d. -",

r.uiaazi ii spunem Antarc- ..~~ ~~f8n~"tlca. 0

~Aceasta remarca I-a . ~determinatpe renumitula- 0 · _I.heolog sudamerican D.E.Ibarra Grasso sa efectue- Flg.126

b

zeun studiu aprofundat al vechilor hal1i. Concluziile sale au fost pu-blicate in cartea La representacion de America en mapas romanosde tiempos de Cristo. Asemenea altor cercetatori, el a conchis cahartile europene care trimiteau la Epoca Descoperirii se bazau peopera lui ptolemeu, care la randullui s-a bazat pe cartografia §i ge-ografia lui Marinus din Tyr §i chiar pe informatii mai vechL

Ibarra Grasso demonstreaza convingator in studiul sau ca

schita coastei de vest a acelui "pam ant mitic" corespunde coasteide vest a Americii de Sud, in locul unde patrunde in Oceanul Paci-

fic. Aici plasau legendele dintotdeauna tinuturile mitice!Printre copiile europene ale hal1i1or lui Ptolemeu se gasea §i

,unnume pentru un loc din mijlocul acelui pamant mitic, Cattigara.Acest loc, scria Ibarra Grasso, este "in apropiere de Lambayeque,

principalul centru al metalurgiei aurului de pe intreg teritoriul ameri-can." Fapt deloc surprinzator, tot acolo a fost infiintat §i Chavin deHuantar, centrul preistoric de procesare a aurului, §i s-au intalnit 01-mecii africani, semitii cu barba §i indoeuropenii.

Sa fi debarcat acolo §i cassites, sau au debarcat in Golful Pa-racas, mai aproape de Tiahuanacu?

Cassites au lasat in urma lor numeroase produse metalurgice,in decursul secolului al treilea §i al doilea inainte de Cristos. Print-re acestea se aflau obiecte de aur, argint, chiar fier, dar metalullor

preferat era bronzul; "bronzul de Luristan" a devenit 0 renumita sin-tagma printre istoricii de arta §i arheologi. Cel mai adesea acesteobiecte erau decorate cu imagini ale zeilor (fig. 126a) sau ale eroi-lor, dintre care cel preferat era Ghilgame§ luptand cu leii (fig. 126b).

Incredibil, dar §i in Anzi gasim teme identice §i forme artisticesimilare. intr-un studiu intitulat La religion en el antiguo Peru, Rebe-cca lIarnon-vaGlltll Uti \.::u-

rard ilustra zeii venerati de

peruani, folosind imagini depe vase de ceramica gasitein zonele de coasta din ce-

ntru §i din nord. Asemana-rea cu bronzurile cassites aeste uimitoare (fig. 127a).

--

REGATELE PIERDUTE

~~>'

:~<"

259

Fig.127


Ne amintim ca la Chavin de Huantar,unde statuile infati§au tipuri hittite,am vazut §i reprezentari ale sceneiGhilgame§ §i leul. Oricine ar fi venitdin Lumea Veche sa spuna §i sa in-fati§eze acea poveste, a facut ace-la§i lucru §i la Tiahuanacu. Printre 0-biectele de bronz gasite 0 placa debronz, ca in Luristan-ul casiJilor,re-prezenta in mod clar un erou din 0-rientul apropiat intr-o scena identical(fig. 127b)

,,1ngerii","mesagerii cere§ti" i-naripati (Mal'achim in Biblie, literal"emisari") se regasesc in arta tuturorpopoarelor vechi; cei reprezentati dehittiti seamana cel mai bine cu mesa-gerii inaripati aflati de 0 parte §i de

alta a zeitatii principale la Poarta So- Fig.128 carelui (fig. 128b).

Este semnificativ, pentru recon-struirea evenimentelor din antichitatea americana,ca la ChavindeHuantar, unde noi credem ca s-au intalnit culturile din Teotihuacan§i Tiahuanacu, caracteristicile olmece Ie-au inlocuit pe cele meso-potamiene in placutele care reprezinta zei (fig. 128c).

La Chavin de Huantar, zeitatea indoeuropeanaera Zeul Taur,un animal mitic pentru ceilalti sculptori de acolo. Oar,de§i taurul nua existat in America de Sud pana ce spaniolii nuau aduscativa,oa-menii de §tiintaau descoperit cu surprindereca unelecomunitatiin-.. I _ . _.. ...._

'_,'~_' ""'1_, I ,~W ..."""" . un",,,,,,,,,,, ,,/, ",.nul IQ I U,,",QIQ \U" fJV

pas legendar pe drumullui Viracocha spre Cuzco), venerau taurulTn cadrul unor ceremonii care dateaza din vremurile prehispanice.(J.C. Spahni, Lieux de culte precolombiens in Zeitschrift fur Elhno-

bgie, 1971). La Tiahuanacu §i in Anzii sudici acest zeu era infati§atinarmat cu un aruncator de fulgere §i tinand in mana 0 bagheta demetal - imagine gravata pe 0 piatra, infati§ata pe vase de ceramica§i pe tesaturi.Este0 combinatiede simboluribineeunoscutedin


Orientul Antic, unde zeuldenumit Ramman ("CelCare Arunca Fulgere) debabilonieni §i asirieni, ./-fa-.dad ("Ecoul Care Se Ros-togole§te") de popoarelesemite de la vest, §i Tes-hub ("Cel Care Aduce Van-tul")de hittiti §i casiti, a fostinfati§at stand pe un taur,animalulsau de cult, tinandunealtade metal intr-o ma-na§i un fulger in forma defureain cealalta (fig. 129a).

Sumerienii, al carorpanteona stat la bazaceluidin Lumea Veche, ii spu-neauacestui zeu Adad sauIsh.Kur("Cel din Muntii in-departati"),§i iI infati§au cu 0 unealta de metal §i un fulger in furcli(fig. 129b). Un alt epitet era eel de ZABAR DIB.BA ("Cel Care Ob-tineBronzul §i Divide"), un indiciu foarte clar.

Nu era el oare Rimac, de pe coasta de sud a Peru-ului, Vira-cochadin Anzii inalti, reprezentatpretutindeni cu unealta de metal,alearui simbol, fulgerul, aparea izolat pe nenumaratemonumente?A fost chiar reprezentatcalare pe un taur in sculpturile in piatra ga-site la sud-vest de Lacul Titicaca de Ribero §i von Tschudi (fig.129c).Oameniide §tiintacare au analizat diversele variante ale nu-melui "Viracocha" au stabilit ca particulele componente inseamna

...,- -__II ..J:_ nl__:_IC. __;:;11 CX",,;:titnPi .1/r'ro'!:Jtn_" , --,... ,-rul". Un imn inca§ iI descria ca fiind zeul ncarevine cand tuna §icandsunt nori de furtuna".

Aeeasta este versiunea aproape literala a modului in care a-ceastazeitate,Zeul Furtunilor,era venerat in Mesopotamia; iar dis-cuide aur din Cuzco (fig. 85b) reprezinta 0 zeitate tinand simbolullegendaral fulgerului bifurcat.

In acele vremuri indepartate IshkurlTeshubNiracocha §i-a a-

/~,(.~ '.\~?"~~~'~"II;\I~..

~ '

~j\:' 'IV

'..' ~~,'~I,

') i:>.1 - ( ,\ ,~?:''- j:f(~q

,

'

'ltrt\:.: ,'it I ~.~"'

~"'

1'

"- ": "

;:-/':f,j!.::, .t, ,,<

.~

'~~;::I,

;,

;~' ,,' ':~, ')' . ( , :'.. . ~

-" "" '0 f , "",'

,', ,':' '\ >:.:'

:"-l~ -c'" . . _,i'~"'I"",,' ,',:I~-:"""'':\'o '"'1

;:i:)/~(r~\ ?..{ \A';~,

"~~..~:~. ..~ '"'i\\::\\:y;,::

b .

~~~~SQ

c:

Fig.129


§ezat simbolul, fulgerul bifurcat, astfel incat toti sa-I poata vedea,din aer §i de pe mare, pe un versant in Golful Paracas (fig. 130)-golfuJ pa care echipa lui Hapgood I-a identificat pe harta lui PiriRe'is, golful care era probabil portul unde ancorau vapoaralecareduceau cositorul §i bronzul din Tiahuanacu in Lumea Veche. Eraun simbol care Ie spunea deopotriva zeilor §i oamenilor:

ACESTA ESTE PAMANTULZEILOR FURTUNII'

Deoarece, a§a cum se spune in cartea lui lov, a existat intr-a-devar un tinut de unde au venit lingourile, al carui teren subteraneste rascolit de parca ar fi ars un foc... un loc atat de inalt printrevarfuri, ca "nici vulturii nu §tiu drumul intr-acolo, nici ochiul §oimului '

nu I-a zarit inca". Acolo, zeul cara a daruit matalele vitale "a pusmana pe granit... a rasturnatmuntii din temalii...§ia taiat galariiprinstanca".

Fig.130

12Zeii lacrimilor de aurLacatvatimpdupaanul4000 inainte de Cristos, marela Anu,

conducatorul'uiNibiru,a venitintr-ovizitapePamant.Nuera la primacalatorieda acestfal. in urmacu 440.000 de ani

pamanteni-doar 122de ani Nibiru-primul sau nascut,Enki, s-a aflatin fruntea primului grup de cincizeci de Anunnaki care au venit pePamantpantru a ob~neaurulcu cara fusase binecuvantataa §apteaplaneta. Pa Nibiru, natura §i tehnologiile sofisticate rarefiasara §ipoluasaraaerul planetei,de care ara nevoie nu doar pentru a respi-ra, dar cara §i invaluia planeta ca un fal de sera, impiedicand disi-pareaproprieicalduri pe care 0 genera. Planata Nibiru, au conchisoameniisai de §tiinta,nu puteafi salvatade la inghat §imoarta decatprinpulvarizareaunor particulada aur in atmosfera.

Enki, fiind un invatat stralucit, a debarcat in Golful Persic, un-de §i-a stabilit re§edinta, Eridu. Planul sau era sa obtina aurul ex-tragandu-Idin apale golfului: dar nu a obtinut prea mult aur in acestfal §i criza de pe Nibirus-a inrautatit. Satul de asigurarile lui Enki cava duca planul la bun sfar§it, Anu a venit pa Pamant pentru a ve-dea cu ochii lui cum stau lucrurile. L-a luat cu al §i pe mo§tenitorulsau direct, Enlil; de§i nu era primul sau nascut, Enlil era mo§tenito-rul tronului, deoarece mama sa, Antu, era sora vitregaa lui Anu. Nuavea stralucirea §tiintifica a acestuia, dar ara un excelent adminis-trator,deloc fascinat de misterelanaturii, dar crezand in asumareasarcinilor§i ducerea lucrului la bun sfar§it. ~i toate'studiile efectua-.. .. . . I _. .h__._ __._ .11 _II _'.I~_I .__,__ __'_0 __ __ -"-- --gasaa in cantitatile cale mai mari: din sudul Africii.

Au izbucnit carturi aprinse, nu doar din cauza proiectului in si-ne, cat §i intre cei doi frati vitregi. Anu s-a gandit chiar sa se stabi-leasca pe Pamant §i sa-I lase pa unul dintre frati regent pe Nibiru;dar ideea a provocat §i mai multe dispute, astfel incat au tras lasorti. Enki urma sa mearga in Africa §i sa organizeze mineritul; Enlilramanea in E.DIN (Mesopotamia) sa construiasca facllitatile nace-


sare pentru rafinarea minereurilor §i expedierea aurului inapoi inNibiru. Anu s-a intors pe planeta Anunnakilor. Aceea a fost primavizita.

Oupaprima vizita a urmat a doua, provocatade 0 alta urgenta.La patruzeci de ani-Nibirudupa prima debarcare, Anunnakii trimi§isa lucreze in minele de aur s-au rasculat. Nu se §tiecat de mults-adatorat aceasta rascoala muncii grele din mina §i cat invidiei§i cer-turilordintrecei doi fraV§isuporteriiacestora.Fapt este ca Anunnakiisupravegheati de Enki in Africa de Sud s-au rasculat, au refuzatsase intoarca in mina §i I-au luat ostatic pe Enlil, venit sa discute cusi.

Toate aceste evenimente au fost consemnate; Ie-au fost rela-

tate pamantenilor, peste cateva mii de ani, ca sa §tie cum a inceputtotul. Consiliul Zeilor s-a intrunit; Enlil a insistat sa vina §i 'Anu §i sa-I'prezideze, pentru a-I judeca pe Enki. Tn prezenta liderilor adunati,.Enlil a descris §irul de evenimente §i I-a acuzat pe Enki ca a condusrascoala. Oar cand rasculatii §i-au spus istoria, Anu a simpatizat cuei. Ei erau astronauti, nu mineri, iar truda lor ajunsese de neindurat.

Oar cineva trebuia sa faca §i asta. Cum ar fi supravietuit viatape Nibiru fara acest aur extras din mine? Lui Enki i-a venit 0 idee:yom crea muncitori primitivi, a spus el, pe umerii carora va cadeatot greul! Adunarii uimite i-a relatat ca a efectuat experimente cu a-jutorul medicului §ef, Ninti/Ninharsag. Pe Pamant, in estul Africii e-xista deja un om primitiv, un om-maimuta. Aceasta fiinta trebuie sa'se fi dezvoltat pe Pamant din propria semintie a lui Nibiru, ajunsade pe Nibiru pe Pamant in timpul primei coliziuni cere§ti cu Tiamat.Exista compatibilitate genetica; aceasta fiinta nu trebuie decat sa.e-volueze §i sa primeasca unele dintre genele Anunnakilor. Atunci vasemana cu Anunnak, se va putea folosi de unelte §i va fi suficientde inteliaent nAntni ~ rfllN'l 1::1innonliniro nnrlln,..;jo

A§a a fost creat LULU AMELU, "Iucratorul amestecat" prin ma-nipulare genetica §i fertilizarea oului unei femei-maimuta intr-o sti-cia de laborator. Hibrizii nu puteau procrea; femeia Anunnaki trebu-

ia sa fie de fiecare data zeila-mama. Oar Enki §i Ninharsag i-au pet-fectionat prin metoda incercare §i eroare, pana au obtinut modelulperfect. I-au dat numele Adam - "Cel Oin Pamant" - pamantean. Cuajutorul acestor servitori, s-a extras aur din bel§ug, cele §apte a§e-

_. .-


zariau devenit ora§e, iar zeii Anunnaki - 600 pe Pamant §i 300 ina§ezarilede pe orbita - s-au obi§nuitsa duca 0 viata lipsita de griji.Unii,datorita obiectiilor formulatede Enlil, Ie-au luat pe fiicele omu-lui de neveste §i chiar au awt copii cu ele. Pentru Anunnaki, obti-nereaaurului devenise eel mai u§or lucru din lume; dar pentru Enliltotul incepeasa semenecu 0 misiunece fusesedeturnatade lascopulinitial.

Totul s-a sfar§it 0 data cu potopul. Oe multa vreme observati-ile §tiintifice avertizau ca gheata acumulata sub forma unei calotein continentul Antarctica devenise instabila. 'Cu prima ocazie candNibirua trecut prin vecinatatea Pamantului, intre Marte §i Jupiter,fortasa gravitationala a determinatalunecarea acestei imense ma-sede gheata de pe continent,creand un val planetar imens, care aschimbatdintr-o data temperatura oceanelor §i a Pamantului, pro-vocandfurtuni nemaivazute.Enlils-a consultat cu Anu §i a dat ordinca nava sa fie pregatita pentru a pleca de pe Pamant!

Oar de omenire ce se va alege? au intrebat creatorii sai, Enki§iNinharsag. Omenirea n-are decat sa piara, a raspuns Enlil. EI apus toti Anunnakii sa pastreze secretul, ca nu cumva pamanteniidisperatisa Ie impiedice preg~tirilede plecare. Enki a jurat §i el, cujumatatede gura; dar, pretinzandca vorbe~te cu un perete, I-a in-vatatpe discipolul sau credincios,Ziusudra, sa construiasca un Ti-batu,un vapor submersibil, in care el, familia sa §i destule animalesa poata supravietui avalan§eide apa, pentru ca viata pe Pamantsa nu dispara. $i i-a mai dat lui Ziusadra un ghid, care sa duca va-porulla muntele Ararat, muntele cu doua varfuri, eel mai inalt dinOrientulApropiat.

Textele despre Creatie §i Potoppe care Anunnaki Ie-au dictatsumerienilorcontin leaendemult mai detaliate ~i mai de~crintivA

decatlegendeleconcise pe care Ie cunoa§tem din versiunile edita-Ieale Bibliei. Atunci cand a survenit nenorocirea, pe Pamant nu e-raunumai semizei. Unele dintre principalele zeitati, membri ai cer-culuisacru al celor doisprezece,erau la randullor pamanteni intr-oanumitamasura: NannarlSin~i Ishkur/Adad,fiii mai mici ai lui enlil,s-au nascut pe Pamant; acolo s-au nascut ~i copiii gemeni cdluiSin, Utu/Shamash§i Inannallshtar. Enki §i Ninharsag (carora le-afmparta§itprobabil secretul despre "Operatiunea Noe")au sugerat,

I

II


impreuna cu ceilalti, ca Anunnakii sa nu paraseasca definitiv Pa-manu I, ci sa mai ramana 0 perioada pe orbita pentru a vedea ce seintampla. $i intr-adevar, dupa ce imensul val a venit §i s-a dus §iploile s-au oprit, au inceput sa se vada varfurile muntilor, iar razelesoarelui s-au strecurat printre nori §i au inceput sa picteze curcu-bee pe cer.

Enlil, vazand ca omenirea a supravietuit, s-a maniat la ince-put, dar apoi s-a mai lini§tit.$i-a dat seama ca Anunnakii puteau saramana pe Pam ant, dar, daca voiau sa-§i reconstruiasca ora§ele §isa reinceapa sa produca aur, omul trebuia sa se inmulteasca §i saprospera, §i sa nu mai fie tratat ca un sclav, ci ca un partener.

In vremurile antediluviene, portul unde veneau §i de unde ple-cau Anunnakii §i proviziile lor §i de unde se expedia aurul era Sip-par, in Mesopotamia. Dar toata acea vale fertila dintre Tigru §i Eu-frat era acum acoperita de milioane de tone de noroi. Au continuatsa foloseasca muntele Ararat ca principal punct de reper pentru a.terizarea navei lor, dar au ridicat §i doi munti artificiali la a treizeceaparalela pe malul Nilului-cele doua piramide de la Gizeh, semnede recunoa§tere pentru aeroportul postdiluvian din peninsula Sinai.Era la fel de aproape de sursele de aur din Africa de Sud ca §i por-tul din Mesopotamia.

Pentru ca pamantenii sa poata supravietui, sa se poata inmu/ti§i sa Ie fie de ajutor Anunnakilor, lor Ii s-a daruit civilizatia in treistate. Semintele pentru recoltele de baza au fost aduse de pe Nib/-ru, granele §i animalele salbatice au fost domesticite, oamenii aufost invatati cum sa prelucreze argila §i metalul. Mai ales tehnologi-ile de prelucrare a metalelor erau deosebit de importante, deoare-ce de ele depindea reu§ita Anunnakilor in reluarea aprovizionarii cuaur. in sDecial acum. cand VAchilAminAAr::allinllnn::at.:on.:o::an~~i n~_mol.

De la potop, Nibiru se mai apropiase 0 data de Pamant, cands-au primit materiale vitale; dar s-au trimis putine lucruri valoroase.In vechile surse de aur trebuia acum gasite noi vane, noi tuneluritrebuiau sfredelite prin munti, noi puturi sapate in pamant, stancilesfaramate. Omenirea trebuia sa primeasca ni§te unelte tari, pentrua putea extrage metalul din locul stabilit de Anunnaki §i a-I sfredelicu armele lor cu raze. Din fericire, apa adusese cu ea §i ceva bun,


deoarece scosese la iveala vanele, Ie spalase, umpluse albiile ra-urilorcu pepite de aur amestecate cu noroi§i pietri§.Acest aur eramai u§or de prelucrat, dar mai greu de localizat §i de transportat;deoarece locul unde se gasea din bel§ug acest aur sub forma depepite era in cealalta parte a pamantului. Acolo,printre §iruriledemuntide la margineaoceanului, erau ascunse bogatiinemaivazute.Era atata aur cat puteai duce, cu conditiaca Anunnakiisa gaseas-ca 0 modalitate de a-I transporta.

Cand Nibirus-a apropiat din nou de Pamant, marele Anu im-preuna cu sotia sa Antuau venit pe Paniant in vizita,dar §i pentrua vedea cum mai stau lucrurile.Ce se obtinuse in urma inzestrariiomeniriicu celedouametaledivine,AN.NA §iAN.BAR,din care aufabricat uneltele tari? Ce se obtinuse prin extinderea operatiunilorin ceala/ta parte a lumii?Erau rezervele pline cu aur gata de a fitransportate, a§a cum i se spusese?

"Dupa ce apele Potopului au maturat Pamantul, cand Stapa-nirea a coborat pe Pam ant din Cer, Stapanirea a fost mai intai inKish". A§a incep Listele Regilor din Sumer istoria diverse lor dinas-tii §i capitale ale primei civilizatiidin Orientul Apropiat. Arheologia aconfirmat vechimea acelui ora§ sumerian. Din cei douazeci §i treide conducatori ai sai, unul avea un nume care indica faptul ca ar fiputut fi metalurgist; se spune !impede ca al douazeci§idoilea con-ducator, Enmenbaragsi, "a luat ca trofeu arma aruncata ~ lui Elam".Elam, in muntii din sudul §i estul Sumerului, era intr-adevar unul dinacele locuri unde incepuse metalurgia, §i mentionarea premiului,arma aruncata, confirma marturiile arheologice referitoare la 0 me-talurgie complet dezvoltata in Orientul Apropiat in jurul anului 4000inaintA riAGri!;to!;.

~..,

Dar "Kish a fost lovit de arme", poate chiar de aceia§i elamitial caror pamant II invadasera; iar Stapanirea, capitala, a fost tran-sferata intr-un ora§ nou, Uruk (Erech in Biblie). Dintre cei doispre-zece regi ai sai, cel mai cunoscut a fost Ghilgame§, faimosul erou.Numele lui insemna "Iui Gibil, zeul Loviriirrurnarii [inchinat). "Separe ca metalurgia era importanta pentru conducatorii ora§ului U-ruk. Unuldintre ei a ales cuvantul fierar pentru a descrie notiunea

268 Zecharia Sitch/n

care iI facuse faimos. Numele primului conducator, a carui domnie

a inceput cand Uruk nu era decat un templu sacru, continea prefl--xul MES - nMe§ter Turnator". Inscriptia sa era neobi§nuit de lunga:

Mes-kiag-gasher, fiul divinului Utu,A devenit mare preot de Eanna ~i rege...Meskiaggasher s-a dus in Marea Apuseana~i a venit spre munJi.

insa§i neobi§nuita lungime a acestei inscriptii, spre deosebirede altele unde doar numele regelui §i anii domniei erau mentionati,dovede§te ca transmite ni§te informatii foarte importante, referi-toare la ni§te ispravi renumite. Ce mare a travers at Mes-kiag-gas-her, Me§terul Turnator, §i la ce munti a ajuns, nu yom §ti niciodatacu siguranta; dar expresiile folosite sugereaza cealalta parte a ILJ~miL

intelegem necesitatea perlectionarii metalurgiei din Uruk; a-yea legatura cu urmatoarea vizita a lui Anu. Poate ora§ul Uruk fu-sese ridieat in cinstea sa tocmai pentru a-i da impresia ca totul mer-ge bine, iar realizarile metalurgice erau scoase in evidenta. in cen-trul incintei sacre a fost construit un templu cu mai multe niveluri, a-vand colturile din metal turnat. Numele sau, E.ANNA, este interpre-tat in general ca insemnand .Casa lui Anu"; dar ar putea insemna§i "Casa Cositorului". Textele detaliate care inregistreaza protocollil.§i programul vizitei regale la Uruk dezvaluie un loc unde ploua cuaur.

Tablitele gasite in arhivele de la Uruk care, potrivit scribuluilor, reprezentau copii ale unor texte sumeriene mai vechi, nu aufost intelese decat de pe la mijloc. Anu §i Antu sunt deja a§ezati inw~..w.. "I...u'ul ~I LI"'" "' ''''Y';:)lc:lU I-'IU\;t:I:SIUlltIUti .lei care aaucsceptrul de aur. intre timp, zeitele pregatesc camerele de dormit ale

oaspetilor in E.NIR - "Casa Stralucirii" - care era acoperita cu "Iu- .crari din aurul Lumii De Departe". Pe masura ce se lasa intunericul,un preot a ureat in nivelul superior al zigguratului pentru a observaaparitia a§teptata a lui Nibiru, .Marea Planeta a lui Anu din Cer",Dupa ce au fost recitate imnurile corespunzatoare, vizitatorii s-auspalat pe maini in bazinele de aur §i au servit masa de seara din

- ,. -.


§aptetavi de aur; berea §i vinul au fost servite din vase de aur. Du-paalte imnuri in cinstea "PlaneteiCreatorului, Planetacare este E-roulCerului", vizitatorii, ghidati de 0 procesiune de zei care duceautorte,s-au indreptat spre "imprejmuirea de aur", unde urmau sa-§ipetreacanoaptea.

Dimineata, cadelnitele au fost umplute cu aur de catre preotiin timpul sacrificiilor, in timp ce zeii se trezeau §i serveau masa dedimineatadin vase de aur. Cand a sosit momentul plecarii, zeitatileaufost conduse de 0 procesiune de zei, insotiti de preoti ce cantauimnuri spre cheul unde era ancorata barca lor. Au plecat din ora§prin Poarta Ridicata, s-au indreptat spre Drumul Zeilor §i au ajunsla "Cheul Sfant, Digul Vaporului lui Anu", care urma sa-I duca peCaleaZeilor. intr-o capela, Casa lui Akitu, Anu §i Antu au rostit ru-gaciuni impreuna cu Zeii Pamantului §i au recitat binecuvantarLDupaaceea zeii §i-au strans mainile §i au plecat.

Daca, in momentul vizitei, Anunnakii cautau deja aur in Lu-meaNoua, sa fi incercat Anu §i Antu sa viziteze §i noile meleaguribogatein aur? Sa fi incercat Anunnaki de pe Pamant sa-i impresi-onezecu realizarile lor, cu planurile lor, promitand ca Nibiru va pri-mi metalul dorit in cantitatile de care avea nevoie?

Daca raspunsuleste da. atunciexista 0 explicatie pentru exis-tentaora§uluiTiahuanacu §ia multoraltora. Deoarece,daca in Su-merun ora§ nou cu 0 incinta sacra noua, cu 0 imprejmuire de aur,cu un Drumal Zeilor §i Chei Sfinteera ales drept locul vizitei, putemsa presupunem ca un loc asemanator a fost ales intr-un' ora§ noucu 0 imprejmuire noua, cu un drum nou §i chei sfinte in inima LumiiNoi. Ca §i la Uruk, ne a§teptam sa gasim un observator pentru adeterminamomentulaparitiei lui Nibirupe cerul serii, dupa ce rasaralteplanete.

UVcU Ct\;t:I:S1I-'CtlCtlt:lll:Slll, \;1t:lUtllll IIVI, I-'VCtltl tlJl.fJlIl;C:t IItlVUla UrJUi

'observatorprecum Kalasasaya, foarte precis §i foarte vechi: circa4000 inainte de Cristos. Doar0 astfel de vizita, sugeram noi, poateexplicaarhitectura elaborata de la Puma-Punku,stalpii sai similaricelordintr-un palat regal, §i,~ineinteles, imprejmuirea sa captu~itacu placute de aur. Deoarece'aceastaau gasit arheologii la Puma-Punku: dovezi de necontestat ca placutele de aur acopereau nudoar portiuni din porti (cum este cazul placilor de pe partea interi-

,'.1

).,

~.

IJ

270 Zecharia Sitchln

oara a Portii Soarelui la Tiahuanacu), ci §i pereli intregi, intrari§icorni§e. Posnansky a gas it §i fotografiat §iruri de mici gauri rotunde .

din multe blocuri de piatra §Iefuite care serveau la "suslinerea placi.. . :;~,

lor de aur care Ie acopereau cu ajutorul tijelor, §i ele din aur". Cand, ;'~.

a suslinut 0 conferinla pe aceasta tema in fala Societalii de Geo.;grafie in aprilie 1943, a prezentat unul dintre aceste blocuri de pia-tra in care inca se mai aflau infipte cinci tije de aur (celelalte fuse-sera smulse de cautatorii de aur atunci cand au scos placile).

Posibilitatea ca la Puma-Punku sa se fi ridicat inca din celemai vechi timpuri un edificiu ale carui ziduri, corni§e §i plafoane safi fost captu§ite cu aur a§a cum fusese E.NIR in Uruk cre§te §i maimult avand in vedere ca basoreliefurile care decorau portile cere-moniale de la Puma-Punku §i unele dintre statuile gigantice ale Ma-relui Zeu din Tiahuanacu erau incrustate cu aur. Posnansky a dl;!s-coperit §i fotografiat gaurile de fixare, "avand un diametru de 2 mm,rotunde deasupra reliefurilor". Poarta principala de la Puma-Punku,pe care el a numit-o Poarta Lunii, avea un relief allui Viracocha §ichipul zeului in linia §erpuitoare de sub el incrustate cu aur "...ast7fel incat hieroglifele cele mai importante ie§eau in evidenla pline destralucire".

La fel de semnificativa a fost urmatoarea descoperire a luiPosnansky: acolo unde aceste figuri reprezentau ochii zeului,.Tn .'

centrul pupilei erau a§ezate doua turcoaze rotunde. Am gas it, spu-,nea Posnansky, multe bucali similare de turcoaze, gaurite in mijloc,in straturile culturale de la Tiahuanacu",descoperirecare I-adeter- ;.

minat sa creada ca nu doar reliefurile de pe porti, ci §i statuilegi- '

gantice care infali§au zei gasite la Tiahuanacu aveau felele incrus-tate cu aur §i ochii cu bucali de turcoaze.

Aceasta descoperire este extraordinar de importanta, deoare-CA tlJr~n~7clg - niotro c-orni~r_~: ..1- _.~~::.:-_ . :_ _::...:...,~."":v

nu se gasesc in America de Sud. Se credeca extragereaturcoaze-lor a inceput la sfar§itul mileniului al cincilea inainte de Cristos inIran §i peninsula Sinai. Aceste tehnici de incrustalie erau caracte-ristice Orientului Apropiat §i nu mai apar nicaieri in alta parte in A-merica, §i cu siguranla nu in acele epoci foarte indepartate.

Aproape toate statuile gasite la Tiahuanacuinfali§eaza zeica-re varsa cate trei lacrimi din fiecare ochi. Lacrimileerau incrustate

,.. :'

REGATELE PIERDUTE271

cu aur, dupa cum se mai peate ve-deala unele statui expusein prezentla Museo del Oro in La Paz. 0 fai-moasastatuie care a fos poreclita EIFraile (fig. 131a), inalta de aproxi-mativ3 m, a fost cioplita, ca §i altestatui gigantice din Tiahuanacu, dinpiatrade raiJ,ceea ce sugereaza catoateapartin perioadei timpurii de laTiahuanacu. Zeitatea line in manadreapta 0 unealta ferastruita; celetrei lacrimi stilizate care ii curg din fi-ecareochi, care inilial au fost, nein-doielnic,incrustate cu aur, pot fi va-zute cu claritate (ca in desen, fig.131b). Alte trei picaturi similare sepot vedea pe fala denumita CapulUria§(fig. 131c), pe care vanatorii decomori I-au desprins dintr-o statuie .uria§a,datorita credinlei localepotri- Flg.131vit careia "constructoriide la Tiahuanacu delineau secretul asam-blariipietrei, iar statuile nu erau cioplite din piatra, ci turnate printr-unproces magic, pentru a ascunde aurul inauntrullor.

Este posibil ca aceasta credinla sa fi fost intarita de obiceiuldea incrusta lacrimilecu aur, 0 practica ce poate explica de ce po-peruI din Anzi (ca §iaztecii)denumeaupepitele de aur "Iacrimile ze-ilor".De vreme ce toate aceste statui infali§au aceea§i zeitate, cape Poarta Soarelui, unde este de asemenea re- ~prezentata varsand lacrimi, a fost denumit ,,leul ~vare t'lange". vrecem ca sumem Increp1alillsa-I ~.~-spunem ,,leul Lacrimilor de Aur". Un monolit gi- .~~ ~gantic gasit la 0 a§ezare mai mica din apropiere(Wancai)infali§eaza zeul cu un coif de forma co-nica§i coarne, coiful tipic al zeilor mesopotamieni,§iavandfulgere in loc de lacrimi, ceea ce II desem-neazaca fiind Zeul Furtunii (fig. 132).

Unul dintreblocurilede piatracaptu§itecu aur

-- --

j"b

c

Flg.132

272Zecharia Sitchin

de la Puma-Punku cu acele "misterioase cavitati" §i un canal adanainauntru era taiat la un colt pentru a sustine 0 palnie, iar Posnan-sky a presupus ca facea parte dintr-un altar de sacrificii. Cu toate

acestea, una dintre a§ezarile de langa Tiahuanacu bogata in ves,tigii de piatra §i artifacte din aur este denumita Chuqui-Pajcha, carein limba aymara inseamna "unde este sapat aurullichid", ceea cesugereaza mai degraba procesul de productie a aurului, decatsacrificii rituale.

Faptul ca aurul era din bel§ug la Tiahuanacu §i in imprejurimirazbate nu doar din legende sau numele a§ezarilor, ci §i din vesti-g!!!e arhe%gice. Multe obiecte de aur clasificate de savanti ca a-partinand perioadei clasice de la Tiahuanacu datorita forme/or saudecoratiilor lor (imagini stilizate ale Zeului Lacrimilor de Aur, scari,cruci) au fost gasite la a§ezarile din apropiere §i pe insule in timpulsapaturilor efectuate in 1930, 1940 §i 1950. De 0 importanta aparteau fost misiunile arheologice sponsorizate de Muzeul american de

istorie naturala (sub conducerea lui William C. Bennett), Muzeu/Peabody de arheologie americana §i etnologie (sub conducerea luiAlfred Kidder II) §i Muzeul etnologic din Suedia (sub conducerea luiStig Ryden §i a lui Max Portugal, apoi muzeolog la Muzeul arheolo-gic din La Paz).

Printre obiecte se aflau ce§ti, vase, discuri, tuburi §i ace (prin~tre acestea se aflau §i unele lungi de 15 cm §i cu varful de forma u-

nei pene cu trei ramificatii). Obiectele de aur gasite in timpul sapa-turilor anterioare pe cele doua insule sacre, Titicaca (Insula Soa-relui) §i Coati (Insula Lunii), au fost descrise de Posnansky in at sauGuia general, §i chiar mai detaliat de catre A.F. Bandelier (The Is-lands of Titicaca and CoatI). Decoperirile de pe Titicaca au constat

mai ales in ruine neidentificabile din apropierea Stancii sacre §i a~ :~ :: ~:~:.: ;:: ~~" ",",UIU ua\"Q UUIt:r-';ltflt: CtfJc:UllrJ

perioadei timpurii a lui Tiahuanacu sau (a§a cum sustin unii) da-teaza din timpul inca§ilor,deoarece se §tie ca inca§ii au venit pea-ceasta insula pentru a venera §i pentru a-§i ridica a/tare in timpuldomniei lui Mayta Capac, al patrulea rege inca§.

Descoperirile de la §i din jurul ora§ului Tiahuanacu constau ,din obiecte de aur sau bronz §i nu lasa nici 0 indoia/a asuprafaptu-lui ca obiectele de aur au precedat obiectelede bornz (de exemplu,

273REGATELE PIERDUTE';!ii

decositor) in aceasta zona. Posnanskyptasa bronzul in a treia pe-rioada a ora§uluiTiahuanacu §i prezenta cazuri cand legaturile debronz erau utilizate pentru a repara structuri din perioada aurului.Mineledin muntii din apropiere contin dovezi ca minereurile de aur§i de cositor erau obtinute din acelea§i locuri, este posibil ca des-eoperireaaurului §i extragerea sa din regiunea Lacului Titicaca safi determinatulterior descoperireacasiteritei; cele doua tipuri de mi-nereuri sunt gasite amestecate in acelea§i albii §i ape. Pe raul Ti-puani§i pe raul care izvora§tedin Muntele lIIampu,afirma un raportbolivian oficial (intitulat Bolivia§i deschiderea Canalului Panama,1912)pe langaminereurilede cositor"ambeleraurisunt renumite.

pentrupietri§ulcare continecantitati imensede aur"; la adancimi de90de metri, nu se putea atinge fundul din piatra. Cu cat adancimeaeste mai mare, cu atat cre§te §i procentul de aur din pietri§. in ra-port se mentionaca aurul din raul Tipuani era de 22-23X carate, a-proape aur pur. Exista 0 lista practic interminabila de a~ezari boli-viene undese extragea aur, chiar dupa secolele de exploatare cares-au scurs de la cucerire. Numai spaniolii, intre 1540-1750 au ex-tras din Bolivia peste 2.835 tone de aur.. inainte ca tinutul cunoscut astazi sub numele de Bolivia sadevina independent in secolul al XIX-lea,era cunoscutsub numelede "Peru de Sus", §i facea parte din domeniile spaniolilor peruani.Evident, resursele minerale nu euno§teau granite politice, §i amdeserisdeja in capitolele precedente bogalii1ede aur, argint §i cu-pru pe care spaniolii Ie-au gasit in Peru §i credinta europenilor ca.vana principala"a aurului din toata America de nord §i de sud, deest sau de vest,.era in Anzii Peruani.

Daca examinam 0 harta a resurselor minerale ale Americii deS~d,obtinem0 imagine elocventa. Trei fa§ii de latimi variate repre-_.. __ ~ !_ -.I -1_ _ 1.._ _..1 A__:1_...

..

'&''''''11'''''''11-__11-'- __ __., -.~ 3" - - - --..u -. _ '

pe directia nord-vest sud-est, din nord, din Columbia pana in Chile§i Argentina, in sud. De-a lungullor sunt presarate cateva dintre ce-Ie mai cunoscute zacaminte din aceste metale, unele dintre ele al-

catuind adevarati munti de metale. Fortele incete ale naturii §i, ne-indoielnic, apele potopului au seos la iveala metalele §i minereurilein care erau ascunse din vanele lor, aflate in stanci, Ie-au impins in

josul versantilor, §i in albiile raurilor. De vreme ce unele dintre cele

"

1~:t

274Zecharia Sitchin

mai navalnice rauri din America de Sud izvorascdin lantul de estalAnzilor, prin intinsele campii ale Braziliei, nu e de mirare ca §i a"ceasta parte a continentului este foarte bogata in aur §i cupru.

Dar cele mai bogate in zacaminte raman minele din Anzi; da-ca prive§ti aceste fa§ii ale zacamintelor, colorate diferit pe 0 hartain vederea identificarii, imaginea seamanacu desenelecolorateale

structurii duble a A.D.N-ului, impletit cu A.R.N-ul, lanturile ~eneticeale vietii §i ale ereditatii tuturor fiintelor vii de pe Pamant. In interi-orul acestor fa§ii se gasesc alte minerale valoroase, chiar rare: pla-tina, bismut, mangan, wolfram, fier, mercur, sulf, antimoniu,azbest,cobalt, arsenic, plumb, zinc §i, foarte importante pentru industriamoderna,carbunele§i titeiul. . .

Unele dintre cele mal bogate vane de aur, partial varsate inal-biile raurilor, se afla la est §i la nord de LaculTiticaca.Acolo, in Cor-dillera Real, muntii care inconjoara lacul de la nord-est la sud-est,o a patra fa§ie se alatura celorlalte fa§ii: cea de cositor, sub formaminereurilor de casiterita. Devine proeminenta pe malul rasariteanallacului, cote§te pe la vest, pe langa bazinul Tiahuanacu, apoi 0ia pe la sud, aproape paralel cu raul Desaguandero.Se une§tecucelelalte trei fa§ii fanga Oruro §i Lacul Poopo§i acolo dispare.

Atunci cand Anu §i sotia sa au vazut toate bogatiile, incintasa-cra de la Tiahuanacu, cheile §i imprejmuirea sa erau deja construi-te. La ajutorul cui au recurs Anunnakii §i pe cine au adus aici, in ju-rul anului 4000 inainte de Cristos, pentru a construi toate acestecladiri? La acea vreme, popoarele din jurul Sumeruluiaveau deja0traditie in metalurgia rudimentara§;prelucrareapietrei, §i soarfi pu-tut afla printre artizanii adu§i de peste marL Dar cei care i§i insu§i-sera adevarata tehnologie metalurgica, inclusiv cea a turnarii, aconstructiilor inalte, a cladirilor ridicate in conformitatecu planurilearhitecturale si constelatiilA~An~!':tigr:u I c!IIMorionii ~;:.._____'_-:'~_arn rmprejmuirea sacra subterana este cea a unui om cu barba, cain multe dintre capetele de piatra ata§ate de peretii imprejmuirii ca-re infati§eaza demnitari necunoscutL Multi au turbane, a§a cum a-veau §i demnitarii sumerien; (fig. 133).

Nu ne ramane decat sa ne intrebam unde §i cum §i-au insu§itinca§ii traditiiJe sumeriene (stabilite de Anunnaki) referitoare la mo-§tenirea tronului, continuand obiceiurile din Vechiullmperiu. De ee,

"'!I,


in incantatiile lor, preotii inca§i invocauCerul rostind cuvintele magice zi-ana§iPamantulprin cuvintele zi-ki-a, formulelipsite de orice sens in limbile quechuasau aymara (potrivit lui SA Lafone Qu-evado, Ensayo Mitologico). Dar cuvintecare in limba sumeriana inseamna "Via-la Cereasca" (ZI.ANA) "Viata Pamantu-lui §i a Apei" (ZI.KI.A). §i de ce au retin- Fig.133ut inca§ii din vremea Vechiului Imperiutermenulantapentru metale in general §i pentru cupru in special -untermen sumerian, ca AN.TA, de acela§i fel cu AN.NA(cositor) §iAN.BAR (fier)?

Importantaacestor reminiscentede termeni metalurgici sume-rieni (care au fost imprumutati de urma§ii lor) este sporita de des-coperirea unor pictograme sumeriene referitoare la minerit. Arheo-logii germani condu§i de A. Bastian au gasit astfel de simboluri in-cizatepe stancile de pe malul raului Manizales, in regiunea cea maibogatain zacaminte de aur din Columbia (fig. 134a) ; iar a misiuneguvernamentalafranceza condusa de E. Andre, explorand albiileraurilor din regiunea estica, a gasit simboluri similare (fig. 134b)gravate pe stancile din apropierea pe§terilor care fusesera largiteartificial.

Multe pietroglife din zonele bogate in aur din Anzi, drumurilespreacestea sau locuri undeparticula uru intra in componenta nu-melui, includ simboluri care seamana cu scrierea cuneiforma saucu pictogramelesumeriene,precumcrucea care radiaza (fig. 134c)gasitaprintre pietroglifeleaflate la nord-vestde LaculTiticaca - sim-bol pe care sumerienii iI folosisera pentru a reprezenta planeta Ni-biru.

Sa adaugam la aceasta §i posibilitateaca uniidintre sumeri-enii adu§i la Lacul Titicaca sa fi supravietuit pana in zilele noastre.Astazinu au mai ramas decatcateva sute; traiesc pe insulele de pelac§i navigheaza in bard de rachita.Triburile aymara §i kholla, ca-re formeaza astazi marea majoritatea populatiei din zona respecti-va, ii considera urma~iai primilor locuitori ai insulelor, straini din al-te tinuturi, carora Ie spuneau uru, nume care inseamna "Gei Din

--,I

---~-, .-

Zecharia Sitchin,

b

Fig.134

Vechime". Sa fi fost ei denumiti astfel deoarece veneau din capita-la sumeriana Ur?

Potrivit lui Posnansky, ace~ti uru denumeau cinci zeitati, SauSamptni: Pacani-Malku insemnand Batranul sau Marele Stapan;Malku, adica Stapan; ~i zeul Pamantului, al Apelor ~i al Soarelui..Termenul malku are 0 evidenta origine orientala, unde avea sensul(pe care 11are ~i in prezent in ebraica ~i araba) de "rege". in unuldintre putinele studii consacrate Jocuitorilor uru, W. La Barre (Ame-rican Anthropologist, vol 43) spune despre miturile Uru c~ !':w:tin,.::i,.. ,_:, -~..,...,,;; 'Q"UIUI, ~Ulllt:llll cel marvecnl de pe Pamant. Suntemaici de foarte multa vreme, inainte de ziua cand Soarele s-a ascuns\!ederii... inainte ca Soarele sa se ascunda, existam deja de foarte,nulta vreme in acest loc. Apoi au venit kollas... Ne-au folosit tru-purile pentru sacrificii atunci cand au pus fundatii/e templelor lor...Tiahuanacu a fost construit inainte de vremea intunericului."

Am stabilit deja eel Ziua intunericului, "cand soarele s-a as-

-------

-- -- - _. --~. -


cuns",a fost in jurul anului 1400 inainte de Cristos. Dupa cum amaratat,a fost un eveniment planetar, care s-a pastrat in scrierile ~iinamintirileoamenilorde pe ambele maluriale lacului.Aceasta leg-enda uru sau memoriacolectiva afirma ca Tiahuanacu a fost con-struitinainte de acel eveniment,~ica uru fusesera §i acolo, chiarinainteaora~ului.

. Pana in ziua de azi, triburileaymara navigheaza in barc; derachita, pe care au invatat sa Ie faca, spun ei, de la uru. Asemana-rea extraordinara dintre aceste barci §i barcile de rachita folosite desumerieni I-a facut pe Thor Heyerdahl sa construiasca 0 replica abarcilor ~i sa porneasca in calatoriile sale Kon Tiki (un epitet al'uiViracocha), pentru a dovedi ca sumerienii din antichitate ar fi pututtraversa oceanul.

, Altedoveziale prezentei sumeriene/uru-rienein Anzi: uru~,. inseamna "zi"in toate limbiledin Anzi, atat in aymara, cat ~i in. quechua;avea acela§i sens §i in Mesopotamia ("zi"). Alte cClvinte

andine, cum ar fi uma/mayupentru apa, khunpentru ro§u, kappen-tru mana, enulienu pentru ochi, makai pentru lovitura, au 0 originemesopotamiana atat de clara, incat Pablo Patron (Nouvelles e-tudes sur les langues americaines) a conchis: "S-a demonstrat inmodclarca limbiledinPeru quechua~i aymara all 0 origine sume-riano-asiriana".

Particula uru este 0 componenta a multor denumiri geograficein Peru ~iBolivia;e cazul importantuluicentru minierOruru, al VaiiSacre a inca~ilorUrubamba, ("CampiaIValealui Uru") ~i a raului eifaimos,§i multe altele. Intr-adevar, in centrul Vaii Sacre inca maitraiesc, in pe§teri, urma~ii unui trib care se considera descendentidinpoporul Urude la Lacul Titicaca. Ei refuza sa iasa din pe~teri §isatraiascain case, deoarece, sustin ei, muntii soarprabu§i daca ariDc-oi I"'Iin m.';rl u..t~iolo Io"'\r ~'II"u~n"" , r"f~r('Oit'll It u-nii

:1

.,4

Exista §i alte legaturi evidente intre civilizatia din Mesopota-mia§i cea din Anzi. Cum sa explicam, de exemplu, faptul ca, exactca la Tiahuanacu,capitala sumeriana Ur era inconjurata de un ca-nalcare avea la nord ~i fa sud-vest cate un port (careduceau fa flu-viulEufrat§i dincolo de el) ~i cum sa explicam imprejmuirea de aura mareluitemplu din Cuzco. unde peretii erau acoperiti cu placutedeaur,ca la Puma-Punku;;;1 Uruk?Sau"Bibliain imagini"din Co-

e

~

276

I

Vi v.

vV

/15'R,a

-- - - -,

278

",",,1-

ricancha, care infati§eaza planeta Nibiru §i orbita sa? ~,:f

Multe obiceiuri de acest fel i-au facut pe spanioli sa vada in j"~:'ttdieni descendentii celor zece triburi ale lui Israel. Ora§ele deM;;',r'coasta §i templele lor Ie aminteau explbratorilor de incintele saqre;:,:~!§i de zigguratele din Sumer. $i cum sa explici tesaturile unice iij,A'~':':1

merica §i decorate atat de frumos, ale popoarelor care traiaup~;~coasta langa Tiahuanacu,daca nu prin comparatiecu tesaturilesU'iHimeriene,in specialcuceledin Ur,renumitepentrudesenelelorm~ '

nunate §i culorile extraordinare? De ce zeii erau portretizati cu col':.i

furi conice, iar 0 zeita era infati§ata cu taietorul ombilicalallui Nin~1'80 ce aveau un calendar ca in Mesopotamia,§i un zodiac precumin Sumar, avand precesiunea §i cale douasprezececase zodiac~tIe?

Fara a relua toate dovezile prezentate in capitolele prece-dente, ni se pare ca toate piesele acestui puzzle despre incepuMrile Anzilor incep sa se potriveasca daca recunoa§tem prezent~Anunnakilor §i a sumerienilor (singuri sau impreuna cu vecinii lor).,in aceasta regiune, in jurul anului 4000 inainte de Cristos. Legen:-dele despre urcarea la cer a Creatorului §i a celor doi fii ai sai, Luna,§i Soarele, de pe'stanca sacra aflata pe InsulaSoarelui (InsulaTit~icaca) pot constitui evocari ale plecarii lui Anu, a fiului acestuia Sin§i a nepotului sau Shamash; dupa ce au facut 0 scurta calatoriecubarca prin Puma-Punkuspre nava aeriana a Anunnakilor.

in acea noapte memorabila de la Uruk, de indata ce Nibiru'afost vazuta, preotii au aprins tortele, care erau un semnal pentrusatele din apropiere.Acolo au fost aprinse focuri, ca semnale pethtru a§ezarile invecinate, §i in curand tot Sumerulera luminat ca zhua de focuri celebrand prezenta lui Anu §i a lui Antu §i aparitia Pia"netei Zeilor.

I ."" ~CI UClIl 1""1 III ~1-i:lU Ui:tI ~au nu seama ca evemmentulceresc,pe care II contemplau aparea 0 data la 3600 de ani pamanteni, §ti-au cu siguranta ca era un eveniment care nu se intampla decat 0,data in viata. Omenirea i§i dore§te in continuare sa mai vada 0 dataacea planeta, astlel incat acea perioada devinepe buna dreptate,0

Varsta de Aur, nu doar pentru ca era astlel din punct de vederefizic, ci §i pentru ca a reprezentat apogeul unei perioade de pace §i

--- ----


progres pentru omenire, care nu avea sa mai fie egalata.Dar abia s-au intors Anu §i Antu pe Nibiru (masurand dupa

sistemul Anunnakilor), ca intre triburile Anunnaki ramase pe Pa-mantau inceput iar dispute. in jurul anului 3450 inainte de Cristos,.potrivit calculelor noastre, a avut loc incidentul referitor la TurnulBabel:Marduk Ra a incercat sa obtina intaietatea pentru ora§ul sauBabilondin Mesopotamia. Proiectuluide constructie a unui turn delansare is-au opus Enlil §i Ninurta, iar zeii au hotarat sa-j impra§tiepe oamenii care au participat la aceasta constructie §i sa Ie ames-tece limbile. Acea unica civilizatie §i acea unica limba urmau sa seinmulteasca §i, dupa 0 perioada de haos care a durat aproximativ350 de ani, a aparut civilizatiade pe Nil, cu proprie limba §i scriererudimentara.Potrivit egiptologilor, acest eveniment a avut loc in ju-rul anului 3100 inainte de Cristos.

Deoarece nu a putut obtine suprematia in Sumer, MarduklRaa profitat de aparitia civilizatiei egiptene, s-a indreptat intr-acolo §iI-acerut de la fratele sau Thoth. Acum Thoth devenise un zeu faraun popor, dar noi sugeram ca, insotit de cativa dintre discipolii sai,§i-a ales un adapost in Lumea Noua - in AmericaCentrala.

$i mai sugeram ca s-a intamp/at nu doar "in juru/ anu/ui 3100inainte de Cristos': ci exact in anu/3113 inainte de Cristos - mo-mentul, anu/ ~i chiar ziua din care popoare/e din America Centra/aincep Numaratoarea/unga. .

A numara trecerea timpului prin raportarea la un evenimentfoarte important nu este in sine unlucru neobi§nuit. Calendarulcrs§tinnumara anii care au trecut de la na§terea lui Cristos. Calen-darul musulman incepe cu Hegira, pelerinajul lui Mahomed de laMecca la Medina. Sarim peste alte exemple pe care ni Ie ofera ta-rile §i monarhiile §i ajungem la calendarul evreiesc, care este de~ _.1___~__.I._.I _! ___ _L!..I 1_:_L!__ __!_..I \ __1__-'__ -1:_ "-11 ___

:.JI \~ I' .. .§ulsumerian ridicat in cinstea lui Enlil. Contrar presupunerii obi§nu-ite ca numaratoarea anilor de catre evrei se face de la facerea lu-mii (5748 in 1988), ea se face, de fapt, de la inceputul calendaru-lui nippurian, anul 3760 inainte de Cristos - momentul cand, dupaparerea noa!:;tra, Anu a vizitat Pamantul.

De ce sa nu acceptam aceasta idee, ca sosirea lui Quetzalco-atl, a $arpelui cu Pene, in noul sau taram, a reprezentat ocazia

--".---..-

pentru inceperea numaratorii lungi din calendarul Americii Oet;1~trale, mai ales ca acest zeu introdusese calendarul in aceste !Int!fturi?

Dupa ce a fost rasturnat de propriul frate, Thoth (cunoscuUgtextelesumeriene~isubnumelede Ningishzidda-Stapanul Cop~~.~cului Vietii) a devenit aliatul firesc al du~maniloracestuia, zeii fidelt."lui Enlil ~i Razboinicul ~ef Ninurta. Textele spun ca atunci cand N[~

nurta a dorit ca Gudea sa ridice un templu-ziggurat in cinstea lui~Ningishziddaffhoth a fost cel care a facut planurile ~icare, din catese pare, a mentionat ~i materialele rare de care era nevoie, ~i S-3.ocupat de obtinerea acestora. Tncalitate de prieten al fidelilor /Ui'Enlil, trebuia sa fie prieten ~i cu Ishkur/Adad,~i cu intreg tinutul A~;'zilor care era controlat de el in regiunea Titicaca; probabil era chiat;un musafir binevenit acolo.

Avem, intr-adevar, dovezi ca un Zeu $arpe ~i discipoliisai a~fricani au dat 0 mana de ajutor la construirea catorva a~ezari unpese prelucrau metale de langa Tiahuanacu. Cateva stele de piatra~i'sculpturi dintr~oepoca situata intre Perioada I ~i Perioada II de,la .Tiahuanacu, sculpturi gasite in a~ezari din apropiere (fig. 135) §L..doua busturi colosale care au fost deplasate ~i a~ezate de localni;-,:ci ca decoratii la intrarea in biserica satului Tiahuanacu (fig. 13,6)prezinta, chiar in starea erodata in care se afla, trasaturi negroide".,

Posnansky, iritat de critica facuta "antichitatii fantastice"stabi~lite de el, nu a incercat sa dateze tranzitia de la Perioada I, candiO'

constructii ~i pentru statui;se utilizau pietrele de rau"la Perioada II, cand aput sa fie folosita piatra dlJ#'ra de andezit. Oar aceasta.

280

..",....

..' ;.":".~",.

~~~., .' ._,.;~J:.," .- ,- ,

~/:~','~ ,<//:.;~ , ;'..

If//;;~~:''."".' ---<, ~ .,'/

t''''hil'W''a, ":___6__ 1_ _~ :.

dul ei 0 alta, in Tiahuanac4imutarea centrului de inta-;res de la aur la cositor.

Daca, a~a cum presu-,punem noi, zeii enliliti carer.stapaneau domeniile din 0-rientul Apropiat (Adad, Ni"

- -- .,.-- ------

--- - --_.


Fig.136

nurta) plecasera in Lumea Noua ~i puneau bazele coloniei casitilor,aceasta explica de ce, in acela~i timp, Inannallshtar se pregatea sapreia puterea in Orientul Apropiat ~i de ce a inceput 0 ofensiva san-geroasa impotriva lui MarduklRa, pentru a razbuna moartea iubitu-lui ei sot Dumuzi (pe care 0 provocase Marduk, din cate spuneaea).

La acea vreme, §i probabil ca 0 consecinta a instabilitatiidin~UII'vQ ,"'IIQ, "1;1", t"'Q'"vutJg,)., au I ,,,,gig, ..,g, vIQ'Q'''-Q U II\,IUQ vlYIII-

zatie, departe de cea veche -in Anzi. Tiahuanacutrebuia sa se a-xeze pe productia de cositor; in Anzi existau oricum zacaminte ine-puizabile de aur, ~i toate lucrurile de care era nevoie pentfu a daruiomului andin cuno§tintele §i uneltele necesare pentru a extrage a-urul. .

A~a se face eel in urma cu 2400 de ani inainte de Cristos, e-xact a§a cum stabilise Montesinos, lui Manco Capac i s-a daruit ba-gheta de aur la Titicaca §i a fost trimis in regiunea aurifera din Cuz-

---~. ,---, - - --,¥~.

282' Zecharia Sitch/a

co.

I

I

I

I

\I

III

I

~

Care era forma acestei baghete mag ice §i ce rol avea ea'? U¥,nul dintre studiile cele mai com'petente pe aceasta tema este Cot.tAna Incaica allui Juan Larrea. EI a analizat artifactele, legendele §timaginile regilor inca§i §i a conch is ca bagheta era un fel de tOPQ(~'un obiect denumit yuari, Care se numea Tupa-yuari (Toporul regalWatunci cand i-a fost dat pentru prima oara lui Manco Capac (tig.~,137a). Oar ce era ea de fapt, 0 arma sau 0 unealta? .;

Pentru a gasi raspunsul, trebuie sa mergem in Egiptul antlc.£;Cuvantul egiptean pentru "zei, divin" era neteru, "paznicii". Acela§Ui

1cu~ant era f~losit §i de sumerieni peninJ

...

f!

a-§I denuml pamantul, sumer (de faptrShumer), "Pamantul Paznicilor";iar 'in "

b traducerile timpurii ale textelor biblice,§ijpseudobiblice in greaca, cuvantul f1efjl-,~im (adica Anunnaki) era redat prin "Paz~.jnici". Hieroglifa acestui cuvant era un to::por (fig. 137b). intr-un capitol special in::!;titulat Toporul ca simbol allui Dumne-:':zeu, E. A. Wallis Budge (The Gods Qtt:.the Egyptians) conchidea ca acest si.nt";\

bol, ca §i termenul neter erau probabil imprumutate de la SUme-jl:,;rieni.Ca a§a era se poatevedea dinfig.133. ;,

A§a a inceput civilizaVaandeeana: omului din Anzi i-a fost da-, .:~,ruitun toporcu care sa extragaaurulzeilor. .

Legendele despre Manco Capac §i fratii Ayar marcheazs, du':;'pa toateprobabilitslile,sfar§ituletapelor mesopotamiana §iauriff;}ra.)

de la Tiahuanacu. A urmat un hiatus, care a durat pans ce Iqcul~,revenit la viata drept capitala mondials a cositorului.Casitiiau venU'.

c:i ~II '311 1"1..11I", : 1 __&8 L__"_ I It. ,.

.. -, -. . -y- , "" """"'ClII.1111I.,LllllfJi:llJaparut §i alte rute. Existenta unor a§ezsri unde abunds obiectele debronz indica 0 ruta de-a lungul raului Benis spre coasta Atlanticulqiin Brazilia, spre est, de unde, cu ajutorul curentilor oceanici, au ~tr'": .abStut tot drumul pans la Marea Arabiei, Marea Ro§ie in Egiptsaii, ...~Golful Persic in Mesopotamia. Putea fi, §i probabil §i era 0 ruta prlll,.1Vechiullmperiu §iraul Urubamba,dupa cum sugereaza §ia§ezari..,11

Ie megalitice §i descoperirea unui bulgare de cositor pur la Machu'~

"

a

Flg.137

- -- ,- ------.-.--....-.

--

!REGATELEPIERDUTE 283

Picchu. Aceasta ruta ducea spre Amazon §i spre capatul de nord-est al Americii de Sud, iar de acolo traversa Atlanticul spre VestulAfricii§i Mediterana.

Dupa ce in America Centrals au aparut cateva a§ezsri civili-zate, a aparut a treia alternativa, mai rapids, care ofere a 0 legstura.intre Oceanul Pacific §i cel Atlantic trecand prin Marea Caraibelor -o ruta care avea sa fie folositacu precadere de conchistadori.

Aceasta a treia ruta, a civilizatieiolmece, a devenit ruta prefe-rata dupa 2000 inainte de Cristos, dupa cum 0 arata prezenta me-diteraneenilor;deoarece, in anul2024 inaints de Cristos, Anunnakiicondu§ide Ninurta,temandu-se ca portul din Sinai sa nu fie Inva-dat de cei credincio§lluiMarduk,I-audistrus cu arme nucleare.

Norulnuclear uciga§, de neoprit,a plutitspre est, spre Meso-potamiade Sud, devastand Sumer §icapitala acestuia, Ur. De par-ca a§a hotarase soarta, Babilonula fost crutat; fara sa mai piardatimpul,Marduka navalitin fruntea unei armate de discipolidin Ca-naan §i amori/;,declarandu-se rege peste Babilon.

Unuldintre rarele studii academice care recunoa§te origineaafricana a olmecilor este Africa and the Discovery of America,studiullui Leo Wiener,profesor de slava §i alte limbila Universita-tea Harvard. Pe baza caracteristicilorrasiale §i plecand de la anali-za lingvistica,el a decis ca IImbaolmecaapartinea grupuluide IImbimande care i§i aveau originea in Africade Vest, intre raurile Niger§iCongo. Oarscrilndin 1920, inainteca veritabilaepoca olmeca sadevinacunoscuta prinvestigiilesale, a atribuitprezenta lor in Ame-ricaCentrala unor ccllatoriarabi §i negustori de sclavi din EvulMe-diu.

Atrebult sa treaca mai bine de 0 jumatate de secol pentru caun alt studiu acadAmic m::linr Ilnt:lJfnt:lr.fQrf1=:lr.~<:in An,.iDnt AmDri_

ca, al luiAlexander yon Wuthenau, sa abordeze din nou aceastaproblema.Avand 0 multimede fotografilde portrete semite §i ne-groide din tezaurul cultural al AmericiiCentrale, el a presupus caprimelelegaturidlntre lumea veche §icea noua au aparut in timpuldomnieifaraonuluiegiptean Ramses III(secolulXIIinainte de Cris-tos) §i ca olmeciierau kushi/i din Nubia, principalasursa de aur aEgiptulul).Alti negriafricani,credea el, ar fi pututveni "pe vasefeniciene §i evreie§ti" intre 500 inainte de Cristos§i 200 dupa

II

'jI

284

I

I

IIII

II

\I

Cristos. Ivan van Sertima, al carui studiu They Came Bt!fore~:lumbus i§i propunea sa acopere jumatatea de sacci dintre lucraril~academice anterioare, tindea sa adopte teoria kushita; estepo$bi(ca regii negri din Kush care au urcat pe tronul Egiptului ca cea ~.a XXV-a dinastie, in secolul al VIII-lea inainte de Cristos, facanc{;negot cu argint §i bronz, sa fi ajuns §i in America Centrala, in urma'~naufragillor. ~.

Aceasta concluzie se bazeaza pe teoria potrivit careia giganti.-cele capete olmece dateaza din acea vreme, dar astazi §timca iii,-.'

ceputurile olmece dateaza din 2000 inainte de Cristos. Atunci. elM;;,erau ace§ti africani? .

Noi su~tine~ ca' studiile lingvistice ale lui Leo Wiener au fost.!corecte, de§1nu §I cadrul temporal ales. Daca se compara urla§el~ ircapete olmece (fig. 138a) cu cele ale africanilor din Africa de Ve~l ;(cum ar fi acesta a liderului nigerian General! B Banagida -fig. ~.138b), golul de 0 mie de ani este umplut de asemanarea evidentA:; ~~

Thoth §i-ar fi putut - .- , - -,-)j:. t;!aduce discipolii experti,.f.jf;' ~,,':''',

.

;':'' ~' ':, "';;i~j,. , . do l ,r..~;. oj'.1JIn mlnent In acea parte h;j'~i~UI:j'-4' ',f 'a Africli, deoarece acolose gaseau din bel§ug a-urul, cositorul, §i cuprulnecesar obtinerii bronzu-lui. Nigeria este renum/tapentru figurinele sale debronz, modelate prin a- '-~. Flg.138§a-numitul procedeu al"cerii pierdute"; in c~Uevaa§ezari s-a efectuat recent datarea cucarbon; unele dintrecele mai vechi se situeaza in jurul anului21Qu,'i'n...:t_ 1"'...:_.1._- .

',::;.~:Acolo, in Africa de Vest, tarii careia astazi i se spune Ghana~r~

s-a spus timp de secole Coasta de Aur, deoarece a fost 0 bineca~,~noscuta sursa de aur, de care aveau §tiiniA§i fenicienii. .:1

Jar in zona traiesc triburile ashanti, renumite pe tot continentufApentru priceperea cu care prelucreaza aurul. Printre lucrarile de ar"~'tizanat se numara greutati din aur care imprumutaadesea forma,u..;:nor piramide in trepte (fig. 139), pe un pamant unde nu ex/sta ast.i; ,t.

.~


A.fel de constructil.

Teoria noastra este aceasta:

... cand ordinea Lumii Vechi a fost tul-burata, Thoth §i-a luat asupra-§isarcina de a-§i duce discipolii spreun alt pamant, pentru a incepe 0

Fig.139 noua viata, 0 noua civil/zatie, noilucrari miniere.. Cu timpul, dupa cum am va-

zut, aceste lucrari §i cei care Ie executau, olmecii, s-au deplasatspre sud, mai intai spre coasta Pacificuluidin Mexic,apoi au traver-sat istmul§i au ajunsin nordulAmericii de Sud. Ultima lor destinatiea fost zona Chavi; acolo s-au intalnit cu lucratorii din minele de aurai poporului Adad, poporul baghetei de aur.

Varsta de Aur a Lumii Noi nu a durat 0 ve§nicie.A~ezarile 01-mece din Mexic au fost distruse, iar olmecii in§i§i §i t()varasii lor cubarba au avut parte de un sfar§it tragic. Vasele de ceramica mochi-ca infati§eaza uria§i biruitori §i zei inaripati care due razboaie inar-mati cu arme de metal. TnVeclliul Imperiu izbucnisera tot felul derevolte §i invazii. lar in muntii din jurul Lacului Titicaca, legendeleaymara vorbesc despre invadatori care au urcat pe munti veninddinspre coasta, §i i-au injunghiat pe albii care mai erau acolo.

Sa fi fost acestea consecinte ale disensiunilor dintre Anunna-ki, care la randullor ii implicau tot mai mult pe oameni? Sau totul ainceput dupa ce zeii au plecat pe mare, pentru a urea la cer?

Oricand soarfi intamplat, este sigur ca in timp legaturile dintreLumea Noua §i cea Veche au fost intrerupte. TnLumea Veche eeledouaAmericiau devenitn ~mintirA vl'lni!i C!llhfnprn" "n",r ...1..~:: ~-

operele vreunui scriitor clasic, legende despre Atlantis spuse depreoti egipteni sau chiarharti naucitoare in care sunt desenate con-tinente necunoscute.Sa fi fost totul mit, sa fi existat cu adevarat ti-nuturi bogate in aur §i cositordincolo de Stalpii lui Hercule? Cu tim-pul, Lumea Noua a devenit, pentru occidentali, Lumea Pierduta.

TnLumea Noua, varsta de aur a devenit doar 0 amintire, oda-ta cu trecerea secolelor.Dar amintirile nu vor sa se §tearga, iar leg-endele au ramas - legende despre eum §i unde a inceput totul,

286 Zeeharia Site,

despre Quetzalcoatl ~i Viracocha, despre intoarcerea lor intF!&bunazi. \\;,

. Astazigasimcapeteuria§e;zidurimegalitice,a§ezariabahd~inate, 0 poarta izolata cu un Zeu Care Plange, §i ne intrebam: S~~:avut popoarele americane dreptate atunci cand ne-au spus c~.ace§ti zei se afla printre ei, ~i ca ii a§teapta sa se intoarca? ,$

Deoarece, inainte ca oamenii albi sa se intoarca §i sa aduc~1numai nenorociri, popoareledin Anzi, acolo unde a inceput totul,ad"'privit imprejmuirile de aur §i au sperat din tot sufletul ca intr-o bUM.zi il vor revedea pe inaripatullor Zeu Care Varsa Lacrimi de AtJr.~J,

Flg.140

SURSEPe langa referinlele exacte din text, urmatoarele re-

! viste, studii §i opere individuale s-au aflat printre materi-.\ aleIeconsultate:

I Studi;, articole $i reportaje pub/icate in diverse. numereale urmatoarelorperiodice'$irevistede special-

itate:

Academia Colombiana de Historia: Biblioteca deAntropologia (Bogota)

Acta Antropologica (Ciudad de Mexico)American Anthropological Association, Memoirs

(Menasha,Wisc.)American Anthrppologist (Menasha,Wisc.)American Antiquity (Salt Lake City)American Journal of Anthropology (Baltimore)American Museumof Natural History:Anthropologi-

cal Papers (New York) .American PhilosophicalSociety; Transactions (Phi-

ladelphia)Anales dellnstituto Nacional de Antropologia e His-

:toria (Ciudad de Mexico)Annals of the NewYork Academy of Sciences (New

Vnrk\

AnthropologicalJournal of Canada (Ottawa)Anthropology (Berkeley)Archaeoastronomy(College Park)Archaeology (New York)Arqueologia Mexicana (Ciudad de Mexico)Arqueologicas (Lima)Atlantis (Berlin§i ZOrich)

Cuprins

j

Prefati ," ..,...;5Cap. 1. EL DORADO 7:Cap.2 PAMANTuLPffiRDUTAL LUI CAIN? ; 26'Cap. 3 'fINUTUL ZEILOR ~ERPI 51Cap. 4 OBSERVATORUL DIN JUNGLA 73' ,Cap.5 STRAINIIDE PESTE MARI ; 94.,~

W A I""Cap. 6 TARAMUL BAGHETEI DE ~UR 116 .':Cap.7 ZIUAiN CARE SOARELES-AOPRIT 139 '1

Cap. 8 CAlLE CERULUI I64.'Cap. 9 ORA~E PlERDUTE ~I REGASITE 18§Cap. IO"UN BAALBEK iN LUMEA NOUA" 214Cap. 11 PAM1NTUL DE UNDE AU VENITLINGOURILE 237Cap. 12 ZEII LACRL'\1ILOR DE AUR 263Surse ...287

zecharia sitchin - regatele pierdute

Documents

i a neincetatei goane

azteci si incai i misterio

aragon i izabelade castilla

denumirea geograflca

a rni ria ir

bare decat daca acceptam

promisesera case vor

i legendeledespre zeii