MrN TSTERUL EDUCATTEI NATTONALE

Mircea Martin (coordonator)Elisabeta Lisconi Ro;caCarmen-Ligia Ridu lescu

Rodica Zane

Limba si LiteraturaRomAni

MANUAL PENTRU CLASA A XII.A

er&educalinnal

Cuprins

pERToADA TNTERBELIcA .......... .................... 5

I. Poezia (texte de baz[)George Bacovia, Poemd tn oglindd ...............-.....-.7

Limbdqicomunicare:EseulStruCturat.Paralelaliterard(unmodel)Tudor Arghezi,Jignire ..... 15

* Tudor Arghezi,Incertitudine ................. ..............21

Limbi qi comunicare: Denotalie ;i conotalie - sensurile cuvdntului in context .................. 24

Lucian Blaga, Dali-mi un trup voi mun{ilor ........25* Lucian Blaga, indemn de poveste ...........'.........' 31

Limb[ qi comunicare: Figuri de stil ;i procedee de expresivitate ............ ........' 33

Ion Barbu, Dupd melci ......'......'....'.... 35*Limbd qi comunicare: Noutdli in conceperea Gramaticii Academiei .....-.-...-.- 41

lI..* Contesta(ie ;i inovalie. Fronda in literatura interbelicl (studiu de caz) ..'........ 43

III. Curente culturale/ literare: modernism qi tradi{ionalism (prezentare sintetic[) .................. 56

LimbS qi comunicare: Tipuri de discurs: publicistic, politic ....'.....67

IV. Curente culturale/ literare: orientlri avangardiste furezentare sinteticd) ..........69

Y. De lu artd poeticd la poezie. Diversitate tematici, stilistici Ei de viziune in poezia

interbelici (studiu de caz) ............'....79Limbd qi comunicare: Comunicarea orald .................. 91*Limbd qi comunicare: Deixis ;i anaford ....................92

VI. Identitate cultural[ in context european (dezbatere) ....................... 93

PERToADA POSTBELTCA ........... ................ 103

l. Literaturd ;i ideologie tn Romhnia comunistd. Literatura aserviti ideologiei comuniste(studiu de caz) ............... 105

II. Romanul Ei dramaturgia (texte debazit)MarinPreda, Moromelii ....'.'............. 1i4Gheorghe Crdciun, Compunere cu paralele inegale ..............124

Limbd qi comunicare: Normd literard;i exprimarea corectd (variante literare libere,

anacolut, coffizii paronimice, pleonasm, tautologie, cacofonie) ........129**Limb[;i comunicare: Sintaxa (recapitulare;i sistematizare) . . . . . ........ 131

Marin Sorescu, Rdceala .............'.....132

III. Poezia (texte de bazl)

$t.Aug. DoinaE, Mistrelul cu colli de argint -----..140

NotS: Conlinuturile marcate cu (*), (**) sunt destinate CD tip A, respectiv CD tip B

Nichita Stdnescu, Elegia a doua, getica .............144Limbd qi comunicare; Argumentarea ............ ............. 150

*Marin Sorescu, Shakespeare ..........152Ana Blandiana, Oul ....... 156*Michel Tournier, Legenda muzicii;i a dansului ............... ..................... 159*Ileana MdlSncioiu, Peste zona interzisd ............162CristianPopescu, localfamilial ................ ....:.............. .......... 165

lY. Putere politicd ;i vitalitate epicd. Tipnri de roman in perioada postbelici (studiu de caz) .....Limbi qi comunicare: Eseul liber ..........

V. Curente culturale/ literare: postmodernismul (prezeriare sinteticd) .................. 183

Yl.* La granila Jicliunii. Dinamica unor specii dupi 1990. Jurnalul, memoriile(studiu de caz) ............... 195

YlI.* Spirit critic Si spirit creator. Forme ale istoriei qi ale criticii literare (studiu de caz) ......209

Teme de recapitulare ......219

169t82

PERIOADA INTERBELICA

I. Poezia

1. George Bacovia, Poendin qlindd2. Tudor Arghezi, Jignire

3. Tudor ArgheA, lneilitudine n4. Lucian BIaga, Dali-mi un fitp voi, munlilor

5. Lucian Blaga, tndemn de poveshu6. Ion Barbu, Dupd melci

ll. Conteshlie gi inovalie. Fronda in literatura interbelici (studiu de caz) rlll. Curente culturale/ literare: modemism vs. tradilionalism

(prezentare sinteticd)

IV. Curente culturale/ Iiterare: oilenEriavangardiste (prezentare sinteticd)

Y. De la artd poeticd la poezie. Divercitate tematici, stilistici 9i de viziune inpoezia interbelicd (studiu de caz)

Yl. ldenWe altunld, resuue romilnegti, resulse eurcpene,ldentitate cultunald

in context european (dezbatere)

ElCurriculum diferenfiat, specializarea filologie (CD tip A)

Perloede lnterbelie&

t9t9r92t

t922

t923t924

1926

1927

192819291930

193rt932

19331934

1935

1936

1937

1938t939

t94t

1942t943

Tractatus I o gico-philos ophicusde Ludwig Wittgenstein

Elegiile duineze de R.M. RilkeUlysse de James Joyce

M anife s tul s upr are al i s mului deAndr6 BretonMuntele vrdjit de Thomas Mann

Persistenla memoriei deSalvador DaliValurile de Virginia Woolf

Timpuri noi (filmul lui CharlesChaplin)

Strdinul de Albert CamusFiin{a qi neantul de Jean PaulSarhe

revista Gdndirea(hadilionalism)revista Contimporanul(Avangarda)

revista 75 HP(Avangardl)Istoria civilizaliei romdnemodernede E. LovinescuIstoria literaturii romdnecontemporane deE. Lovinescu

Wala lui Mihai Eminescude G. CdlinescuOedip rege de GeorgeEnescu

Nu de Eugen IonescuPe culmile disperdrii deEmil Cioran

Teze ;i antiteze de CamilPetrescu

Complexul sculptural de

la Tdrgu-Jiu al luiConstantin BrdncuEi

Istoria literaturii romdnede la origini pdnd tn

de G. CilinescuArta prozatorilor romdnide Tudor Vianu

Poemele luminii de Lucian BldgaDupd melci de Ion Barbu

Pe Arge; tn sus de lon Pillatin marea trecere de Lucian Blaga

Scdntei galbene de George Bacovia

Cuvinte potrivite de TudorArgheziUlise de Ilarie VoroncaLaudd somnului de Lucian BlagaCu voi... de George Bacovia

Flori de mucigai de Tudor Arghezi

La cumpdna apelor de LucianBlaga

Cdrticicd de seard de TudorArgheziComedii tnfond de GeorgeBacovia

La curlile dorului de Lucian BlagaHore de TudorArghezi

Nebdnuitele trepte de Lucian Blaga

ln

Perioada interbelicd

Context cultural european Context cultural romAnesc Poezie interbelicd

GEORGE BACOVIA, Poemd in oglindd

George Bacovia

lmaginarul poetic bacovian

Prin formalie, lecturi qi legdturi de cenaclu, prin cultivarea in-sistentd a unor teme qi motive literare (solitudinea, amurgul, Ioarnna,

be!ia), prin utilizarea unor procedee specifice (refrenul, simbolul,sinestezia), G. Bacovia are, mai ales in primele volume, certe afini-t6!i cu simbolismul, confirmate qi prin citarcain cuprinsul poemelor

sale a unor autori simboliqti, rom0ni ;i francezi.Cele doui dimensiuni ale atmosferei bacoviene, cea exterioari,

fizicd, gi cea interioard,metafizic[, reuqesc sd configureze, prin mo-notonie, repetilie, exasperare, un univers intunecat, inchis, in ciuda

dorinlei gi iluziei de evadare.

Spa{iul exterior, tdrgul de provincie, cdndpatriarhal qi desuet,

cAnd straniu qi derutant, are cdteva repere: catedrala, parcul sa.u

grddina publicd, piala,;coala, cafeneaua, cdrciuma, iar, spre marginea

oraqului, cazarma, hanul, abatorul. Ele devin locuri comune ale

poeziei bacoviene, sunt percepute prin sonoritdtivagi qi prin dilata-re cromatic[.

Spa{iul interior (propria odaie, salonul, camera iubitei) nrare func{ie protectoare, eul liric g[sindu-qi un vag refugiu in locurisubpdmdntene, pivnifa, caverna, sau funebre, cavoul, sicriul.

Natura, rcprezentatd mai ales prin fenomene avflnd ca efect

dezintegrare a materiei, ploaia, ninsoarea, moina, vdntul, este dominat5

de o temporalitate a pribu;irilor ultime: amurgul, noapteaintunecoasd, miezul noplii -,,satanicd or5".

Miqcirile ing[duite fiinlei intr-un atare univers sunt pufine,

repetitive qi stranii: plecarea qi rdtdcirea, fugo qi popasul in hanulpustiu, veghea in fala uqii sau infala geamului iubitei.

Traiectoriile spirituale nu pot fi decdt negative: declinul,decaden{a, dainnarea induse de un ,,r6u existenlial" ce depdqeEte

spleenul simbolist sart melancolia romantic5. Oboseala de ,,a fi"genereazd atitudini qi stdri, de asemenea, negative: boala (delaftiziela newozi), sefllne ale agoniei individului (rdceald, paloare, hemo-

ragie), ca qi ale disoluliei cosmice (pldnsul materiei, frigul, amurgul),ironia qi autoironia (rAsul nevrotic, plAnsul, nemilosul taifas al g0n-

durilor), tdcerea ca unic rispuns la toate intrebirile.Peste drama existenliald se suprapun drama eroticd ;i drama

crealiei: iubirea nu mai are fofia de a impiedica sf0qierea sufle-teascS, iubita, in cele doui ipostaze consacrate de simboliqti, fecioaraqi prostituata, este doar un martor neputincios la agonia cuplului, iarpoetul, transformat intr-un bufon tragic, iqi resimte harul ca pe unblestem, iqi ep:uizeazd repede vocalia qi sucomb[ in prozaismulrealitdlii concrete.

G. Bacovia dep[geqte estetica simbolismului mai ales prinviziunea novatoare, specifici poelilor din secolul al XX-lea, care

imping experienlele poetice pdndla ultimele consecinle.

,, .George Bacovia {1881'''1957}" :S:a':niscut ,la Baeeu'rt,fiifid ,al

cincilea copil din cei treisprezece, infamilia cornerciantului DimrtridVasiliu;Copil5ria $i. adolescentar, staur- suhsemnul unei marcbte devitallzfrri:-estefragi|fizic, gi:'de:ol rnare,,sensibilitate

Se imbolndve*te' u$or. s! -dra

semne de, inadaptare:'incd,.din aniigcoal5.,Trirnis la studiicu o inffir-

de doi ani din'cauzarnalarie, dovedegte',s

qBecial6,'r pentru' desen,.Si,.:fi uzic6;aiSt-,Gimnaziul Ferdinand

Baeds;.d&L mai ales,Seoaladin' la$i {unde.nb.:r6m6ne rdecat

trjmestru) devin.pentru el, gpaliiizolSrii.gi ale exasperirii,,Seleazd cu lectura poetilor

deeadenlt::.'V,.,gt tEinel,',.:.Ri.mba ;

Baudelaire, Rollinat...Studiile de drept le urmeazd cu

dif ieqttaFdin:..c.auzal$,andtatiijregHegri g:1 intierug,eri',,,, ariimai,.intfri,,laBrlqui'69ti 903..1904} aprl laja$i

-1907.J 9J 1:). DupS ee lsi ia. dtplo$AlicentS, :se.inscrie in, -baroul' din

dar. nu prefeseazi niciodatimultumitld u.sg bu.rslujbe

funcfionar public (copist,,contabi[,, referent),

de desen gi caligrafie'laBaeiu. Locuieste alternativin, oragutr

natal,gi in capitala, s-e eis6torqste,o indetungatd ,logodR6, ,.eu

Griggreseu,duCe o vialirnarcatd-, de' :interidiri,' Si.:de

crize succesive de nevroz6. .:'

Legdtura timpurie cu rliteratura

se face, nu numai prin lecturi; ei gi

prin compunerea unor poeziii s' gl t 6 ani) ee,vor alcfituivolumului de debut, Plumb t191'6J,

PERIOADA INTERBELICA

Prin ad6ncirea distanlei dintre reflexivitate qi instinctualitate,comportamentul nevrotic se generalizeazd.. Relafiile poetului culumea exterioari qi cu propriul univers psihic sunt dizarmonice ;i numai permit ,,corespondenlele" ca instrument al cunoaqterii meta-fizice. Chiar metafizicain sine este anulatdprogramatic in versurilelui Bacovia, dominate de o corporalitate riniti gi de o materieintr atd in de sc ompunere.

Principiul disonanlei (Hugo Friedrich), notarea sunetelor dizar-monice, a zgomotelor supiritoare produse de instrumente muzicale(fla;neta, goarna,lambalul) sau de elementele naturii (hohot, scdrydit,c h i o t, v ai e t) inl o cuie s c muzic alitatea s imb o li st5.

Cromatica obsedantd qi intens6, redusd la culori in stare puri,lipsite de nuanle, contribuie larealizarea impresiei de irealitate qi deangoasi existenliald. Domin[ in universul bacovian non-culorile,albul gi negrul, ambele asociate cu doliul care capdtd propo(ii uni-versale.

Yiziittnea bacovian[, crepusculard qi apocaliptic[, susfinut[ qi

de un discurs liric ce se impulineazdtreptat prin exprimare eliptici,renunfare la determin6ri adjectivale sau adverbi,ale, folosirea ob-sesivi a unor cuvinte-cheie, a punctelor de suspensie demonstteazdo intuifie artistici exceplional[.

Deqi G. Bacovia n-a avut vocalie de teoretician al proprieicrealii, poezia bacoviani ilustreazd perfect trdsiturile liricii mo-derne formulate de Hugo Friedrich, prin categorii negative: spaimaqi obscuritatea, instrdinarea qi atraclia spre neant, destrdmarea qigrotescul, anormalitatea, exceplia, sfdqierea intre extreme,

Poemd in oglinddde George Bacovia

in salonul plin de vise,in oglinda larg-ovald incadratdin argint,Bate toamna,

$i grddina cangrenatd,in oglinda larg-oval[ incadrat5 in argint.

in fotoliu, ostenitd, in largi falduri de m[tase,Pe cAnd cade violetulTu citeqti nazalizdndO poemd decadent5, cadaveric parfumati,Monoton[.

Eu prevld poema rozd a iubirii viitoare...

Dar pierdutd, cu ochi bolnavi,Furi, ironic, imprejurul din salonul parfumat.

$i privirea-fi cade vagd peste apalarg-ovald,Pe grldina cangrenatd,Peste toamna din oglindl -Adormind... [...]

1

I

1.

{.

b.

.g-$rytaL:]eG.:B$eiidq L'iiles,.inSediiiliJ9.8.0:,:$l'., 6fitttt a,;.afibiaetim qlogie, (Bae.qvr:enSl's,

roman al oragului natal gi

vta; ealila. lui BacchuS)::..\blu,nrulapIqape :neobservat din : eauzaboiului, deSi autorul lui fuseseciat chiar de la, debutul in presd {inrevista Literatarul,.1899) de Al.Macedonski qi de at[i, Fo6ti; : :, , '

' Celelalte 'volume semnaterde6., jBag.oirj.q:;.,r--oEil'.singlliit{e.

sortitd egecului: Scanlei galbene(1926), Cu voi... (1930), Comedii fnfand (1936), Stan{e burgheze (1946\.

Degi primegte cdteva premii aleScriitorilor Romdni (1 923,

1925 9i 1934) qi este omagiat in1946 Ia implinirea a 65 de ani de

gi a 50 de ani de activitate li-G. Bacovia suporte in ultimul

de viata interdictii drasticepartea regimului comunist care

eticheteazd ca .,decadent (1949-"l 954), pentru ca, ulterior, sd iiacorde o pensie de onoare (1955)gi Ordinul Muncii cl. I (1956) pentrumeritul de a fi ,.poet proletar'. Sestinge din viata la Bucuregti in1957.

GEORGE BACOVIA, Poend in oglindd

1.

LBcrunq. PRoSPECTTvA

Textul face parte din volumul Plumb (1916), cuprinzdnd poeziiscrise in manierd simbolistS, de o mare concizie, formate dindoui catrene (Plumb, Negru, Melancolie, in grddind, Singur,Amurg de toamnd), sau din trei strofe (Amurg violet, Nervi de

toamnd,Alean,Amurg antic). Textele mai lungi se compun dinpatru sau mai multe strofe, egale ca numir de versuri. Inven-tariali strofele qi numirul de versuri al fiecdreia, demonstrindieqirea din tiparul compozilional al primului vohxrt (Plumb, 1916).

Transcrieli versurile care se repetd qi comentafi funclia lor de

refren sau/ qi laitmotiv.Precizatj mlrcile lexico-gramaticale prin care se expriml eu1

liric.Motivali construirea discursului poetic ca monolog adresat.

Selectali cuvintele care fac parte din trei cdmpuri semantice:iubirea, moartea qi arta.

Lncrun q. nnrRospncrrvAPrezentali cele trei spalii din universul poeziei, indicdnd ele-mentele definitorii pentru fiecare dintre ele: grddina, salonul,lumea din oglind[.Explica{i rolul iubitei, aleg6nd intre mai multe ipostaze:. partener;. mtzd;. alter ego;

. practicantd a divinaliei in oglind[;

. cititoare;

. spectator.

)

J.

4.

5.

1.

)

3. Pune{i in relalie ipostazele celor doi indrdgostili, lu0nd ca repere:. vestimentalie; . sonorit6li predilecte;. gesturi;. parfumuri.

. obiecte emblematice;

Comentafi in 6-10 rdnduri sintagma ,,poema rozd a iubiriiviitoare", referindu-vi la cel pulin doui semnificalii, eroticd gi

artisticS.Justificali incadrarea poeziei in simbolism, evidenliind trd-s[turile curentului literarprezente in text. Ave(i in vedere: teme

;i motive simboliste, imaginarul poetic simbolist, mtzicalitateqi cromatici, corespondenle qi simboluri.

6. Argumentafi cd, Poemd in oglindd prefigtreazd modernismul,prin dubla interpretare a textului, ca poezie erotici qi ca artdpoetic[.

7. Citifi urmdtoarele versuri bacoviene, alegeli unul in care vd re-gdsili ca sensibilitate gi exprima(i interpretarea personal6 a

textului folosind qi alte limbaje artistice (pictur[, muzici, foto-grafie) sau non-artistice.

,,Aud materia pldngAnd. .." (Lacustrd)

,,Yabate ploaia... qi tArziu la geamul t[u voi plange-ncet..."(Nervi de toamnd)

,,Mttzica sonoriza orice atom.. !' (Largo)

,,Orice obiect atins qopte,ste: las[-md-n pace.. ." (Nocturnd)

,,in creierul meu plAnge un nemilos taifas." (Dormitdnd)

4.

5.

Lectura prospectivi este primalecturd a unui text, cu tatondrile gi

aproximdrile ei inevitabile, cu antici-pdrile pe care un cititor cu imagina-

[ie nu gi le poate reprima, cu jude-cdlile ce decurg din primul contact,din prima impresie.

Lectura retrospectivd este o lec-turd care se intoarce asupra textuluicitit 9i, implicit, asupra ei insegi; este,de fapt, o lecturd repetatd, o re-lecturS.

PERIOADA INTERBELICA

M

l.

-{.

''jrtll' ;'g,''f

.f* n*r. 4. /^*]:n'..... '& r! .,,..-r. q.,'. r, .

,,j,*- &t$ .l*S;"' I3* ,rd,;' *il i;,,*r*;. .

i;',.., b', *,;v;F' /-. A ,4 'A/ ?

:L A{.^ l{, Lt49/ ., I r .

*-7**o' ,Xb -*d;&f;*"1*1 d *-*51;'...

*-&*, ,n${**,/*.;i$ "*;a, a i^."4,. {,t4 fi-."e a, L^.-'..j'.,-" fr1 +.. .- i. /:-.. {,

.rfa ,- ."iledt.taI " 'Xt:]l}'

(.1'-*** c',.1'

Prozd de George Bacovia(fragment)

,,IJmbra mea st6 in noroi ca un trist bagaj" (Nocturnd)

,,$i gem, qi plAng, qi r0d in hi, in ha..." (Amurg de toamnd)

,,Vei scrie, altd datd, odce, $i tot nimic." (Umbra)

,,IJmbra e rece-n pddurea sonor6" (Gol)

,,Case de fier in case de zid,l $i poSle grele se-nchi d." Q{octurnd),,$i tare-i tdrziu/ $i n-am mai murit." (Pastet)

,,Cumplit/ E golul singuritilii!/ Sunt ucisul ei..." (singurdtate,nu te-am voit)

Bacovia, intre simbolism gi modemitate perend

Receptarea ;i valorizarea criticd a poeziei lui G. Bacovia a

cunoscut cea mai spectaculoasa ascensiune a unui poet interbelic:considerat, la inceput, un poet minor al t6rgului de provincie Q'[. Iorga),

a fost ferm situat in cadrul miqcirii simboliste, in cele doud istoriiliterare de referinli ale perioadei, semnate de E. Lovinescu $i

e'-q:.'ffi1;;;"",,ei lui G. Bacovia la simbolismur de nuanld

decadent[ continu[ qi in deceniile urmitoare, aldt in lucrdrile de

stntezd dedicate cuentului (Lidia Bote, ZinaMolcu!, Adriana Iliescu),

cAt qi in studiile monografice (Mihail Petroveanu, Gheorghe Grigurcu,Ion Caraion), critica recentl subliniazd mai ales deplqirea mo-delului simbolist, originalitatea qi modernitatea liricii bacoviene.

in nrncqe de contextul politic sau cultural, versurile lui G. Bacovia

au suscitat mai multe grile de lectur6: simbolist[ ;i antisimbolistS,expresionist[, posmodernistd qi chiar...,,realist-socia1ist6".

Disputele interpret[rilor critice au in centru cateva elementecontroversate : sinceritatea absoluti sau artificialitatea confesiunii,centrarea textului poetic exclusiv pe atmosferd. Treptat, in jurulliricii lui G. Bacovia se contureazl un mit al modernitd(ii perene qi

demonstralii in leg[tur[ cu pluralitatea interpretdrilor. Fiecaregeneralie de poeli, dela qaizec$ti p0n[ astdzi, il ,,redescoper5" pe

Bacovia qi il revendici drept precursor.

,,Simbolismul bacovian este, fa!5de celdlalt (anterior cu un deceniusau douS), ca o lume asemdndtoaregi paraleld, deformatd insd intr-ooglindd ce nu numai cd rdstoamd ima-ginea, dar schimbd propo(iile ca in-tr-o caricaturd. Putem vorbi la Bacoviade un veritabil antisimbolism. La uncapdt al poeziei lui se produce odezintegrare a limbajului prin sincopd,prin recurgerea la forme voit proza-ice gi nearticulate. La un altul, po-etica simbolistd este supralicitatd gi

uneori compromisd prin patetism."(Nicolae Manolescu, ,,G. Bacovia"

in Diclionarul SciitorilorRomdni,1978)

GEORGE BACOVIA, Poemd ln oglindd

Muzici gi poezie la George Bacovia

,,Sunetul qi culoarea au, la poetul nostru, qi alte funclii decAt

cele cunoscute simboligtilor cu care a impdrlit la inceputurile sale,

afinit[file de epoci. Pentru modernul p[timaq al sonurilor, mai multchiar dec0t Baudelaire, apologetul lui Wagner, sau decdt Verlaine,promotorul fascinaliei sonore, <<mluzica sonoriza orice atom>>. E de

infeles de aceea pentru ce intrb in repertoriul s6u poetic atdtea

instrumente: nai, lambal, goamd, clavir, vioar[, violin[, flaqneti,fluier, talangd,lird, harfd, - o adevdratd" orchestri; cum de intAlnimin titlurile sale romanfe, serenade, valsuri, marquri (funebre), de

ritmuri qi nuanle diverse (largo, piano) dezvoltate in game stranii (^!i

gem ;i pldng ;i rdd tn ht, tn ha\; de ce putem delimita ct atdtaprecizie categoria sonurilor: foqnet, \drdit, geamSt, qoapt[, munnt]r,suspin, oftat, chiot, vaiet, riget, bolboroseald, tuqit, str6nut, ciocni-tur6, trepida{ie, urmlrind jocul savant al vocalelor qi al consoanelorsale. Ilustrativd este, ?n acest sens, poezia Plumb, in care t6nguireadeznSddjduiti a sufletului tras injos de propria povari este sugerat[,in parte, prin contrastul dintre vocalele deschise a, o qi e (fiori,amorul, aripe) cu vocala inchisd u, t saui, un i sau turmat de grupulnc (addnc), cr (sicriele), mb (trtlumb), nt (vdnt, tntors), rn (atdrnau)etc."

(Mihail Petroveanu, Prefayd, edilia Bacovia, Op ere, 197 8)

1. Explicafi preferinla lui G. Bacovia pentru cuvdniil plumb subaspectul muzicalitdlii generate de sunetele care il compun.

2. Comentali efectul creat de frecvenla vocalelor inchise (maiales vocala rz) in shofele urm[toare:

,,Da, ploud cum n-am maivdzttt... ,,Ce chiot, ce vaiet in toamnd...

$i grele tdldngi adormite, $i codrul silbatec vuieqte -Cum sund sub quri invechite! Risun6-n coclauri un bucium,Cum sun[ in sufletu-mi mut!" $i doina mai jalnic pomeqte."

(Ploud, volumul Plumb) (Melancolie, volumul Plumb)

3. Citi,ti integral poezia Ploud (din volumul Plumb), motivali alite-ralia sonori din refrenul ,,Oh, pl0nsul til5ngii c6nd plou[!".

4. Deliberali asupra sugestiilor muzicale qi cromatice din urm5-toarele strofe, referindu-vi la mijloacele artistice de realizare a

sinesteziei:

,,Primivar5...O picturd parfumati cu vibr6ri de violet.in vitrine, versuri de un nou poet;in oraq suspin[ un vals de fanfard"

(Nervi de primdvard, volumul Plumb)Verde crud, verde crud...Mugur alb qi roz $i pur,

Cer de-albastru qi de-azrtr,Te mai vdd, te mai aud."

(l{ote de primdvard, volumul Scdntei galbene)

,,Dacd la Eminescu ochiul lduntricse deschide spre tdlcul lucrurilor, laBacovia urechea interioard se dilatSenorm, surprinzdnd vocile impercep-tibile ale materiei."

(lon Caraion, Bacovia.Sf6rgrTu/ contin uu, 1977)

in poezia bacoviand, muzicali-tatea se realizeazd prin mijloace di-verse:

. instrumentele muzicale prezentesau invocate au tonalitate afectivdgi func[ie simbolicd;

. elementele naturii, personificatesau nu, preiau gi ele rolul instrumen-tblor muzicale;

. naturii ii sunt atribuite sonoritdfiputernice (bocetul, hohotul, lipdtul);

. natura insSgi produce o gamdvariatd de sunete, eufonice saudisonante (fognetul funzelor, sc6(6itulramurilor, !6rditul ploii, goapte sinistre,pocnet depdrtat sau apropiat);

. apar forme muzicale, ca titlul,tema sau motivul poeZei (Serenadd,Marg funebru), tonalitd[i sau ritmuri(Largo, Piano);

. combinalii sonore subtile reali-zate prin combindri constante intrevocalele inchise (u, 0 Si cele des-chise (a, e) sau cu grupuri consonan-tice suger6nd asprimea 9i rdceala,fluiditatea, apdsarea, materialitateagrea.

PERIOADA INTERBELICA

Statuia lui G. Bacovia din Bacdu,oragul natal al poetului

,,Dacd in primele lui volume putemaccepta ce recuzita simbolistd estesuslinutd la modul modernist de oformalizare textuald inaltd (simetrii,elipse, redundanld semnifi cativd etc.),mai greu de justificat prin poeticade acest tip sunt ultimele dezvoltdriale poeziei bacoviene: versuri <pro-zaice>>, plate, destructurate, plinede inserturi <livregti>, aga cum legdsim in volumele Stanle burghezesau Versete. [...] Sintagmele orale,lipsa totald a metaforei, a incifrdrii,a <sensului secund>, notalia fulgu-rantd, <descriptivd>, configureazd opoezie <gestualS>, a improvizaliei,aleatoriului, accidentalului [..].

(Mircea Cdrtdrescu,Postmodernismu I romdnesc,' leee)

Pornind de la observaliile criticului Mihail Petroveanu, de-

monstra,ti interferenla poeziei cu muzica in textul urmitor:,,E-o m'uzicd de toamndCu glas de piculind,Cu note dulci de flaut,Cu ton de violind...

$i-acorduri de clavirePierdute in surdin6;

$i-n tot e-un mar$ funebruPrin noapte ce suspini..."

(Nocturnd, volumul Scdntei galbene)in perioada contemporan d p o ezia bacoviand a constituit textulmai multor cdntece ilustr6nd genuri mrzicale diferite (folk, ro-m@d,, mtzicd uqoard). Ascultali o astfel de melodie in inter-pretarea originard (Decembre,ftar - Nicu Alifantis; Monosilabde toamnd, Note de primdvard - Anda C[luglreanu; Pastel -forma\ia Savoy) qi discutali despre adecvarea liniei melodicela textul poetic.

ffiLucrali in cinci grupe, formate din 4-6 elevi. Membrii fiecireigrupe aleg qi analizeazd o poezie din fiecare volum: primagrup6 - din volumul Plumb, a doua grup[ - din volumul Scdnteigalbene, atreia grupA - din volumul Cu voi, apatra grupi - dinvolumul Comedii tnfond, a cincea grupd - din volumul Stanleburgheze. Urm[ri{i la fiecare poezie; teme qi motive, elementeale imaginarului poetic, incadrarea intr-un curent literar(simbolism, modernism).Realizali un portofoliu de fiqe cuprinzdnd afirmalii criticesemnificative despre poezia lui G. Bacovia. Puteli consulta is-torii literare, monografii ale operei, eseuri qi comentarii critice.V[ recomandim urm[toarele lucriri:a) istorii literare:. E. Lovinesct, Istoria literaturii romdne contemporane(1928; reedit. 1980);. G. Cilinesct,Istoria literaturii romdne de la origini pdnd tnprezent (1941; reedit. 1982);

b) monografii ale operei;. Mihai Petroveanu, G. Bacovia (1969; reedit. 1972);. Ion Caraion, Bacovia. Sfdrqitul continuu (1977);. Dinu Flimdnd, Introducere in opera lui G. Bacovia (1979);. Daniel Dimitriu, Bacovia (1981);. V. Fanache, Bacovia. Ruptura de utopia romanticd (1994).Pornind de la citatul din lucrarea Postmodernismul romdnesc,de Mircea C5rt[rescu, redactali un eseu nestructurat avdnd catemd,,ctiza comunic[rii" proprie omului modern. Dali un titluadecvat textului scris de voi.Alegeli din volumele Plumb, Scdntei galbene qi Cu voi..., cdte

doui poezii a cdror mtzicalitate v-a impresionat qi c5;ttalicorespondenfa picturali in crealiile $colii de la Barbizon qi ale

lui Nicolae Grigorescu sau in pictura impresioniqtilor francezlLucr0nd in grupe de 8-9 elevi, alc[tui]i trei postere mari,combinind textele qi imaginile corespunz[toare pentru fiecarevolum.

5.

6.

1.

)

3.

4.

LrMBA $r COMUNTCARE

B. Cadrul interior1. Odaia dd impresia de clldurl ce invit[ la

picoteald.2. Senzalia de siguran![ qi izolare protejatd

este int[riti de separa(ia marcatd de u;d, geamuri.

III. Atmosfera creati qi stirile, triirilefiinfei

1. Nafura frdmdntatd,, cu toate elementele inmiscare, provoacd reaclia de retragere qi apirare.

2. Spaliul domestic al oddii sugereazd inti-mitateaplicut[, pierderea timpului cu lucruri m6-runte, somnolenla.

3. Starea liuntricS, reveria, duce 1a evadareain fantezie, in universul basmului: imaginea zdneicreeazd iluzia apropierii iubitei.

Concluzie: Cadrul exterior se afl[ ir'antitezdcu cel interior.

IV. Tentatia evadiriiSe disting trei cii de evadare din spaliul

inchis al odiii:. in trecut - prin lectura scrisorilor din roase

plicuri qi meditalia asupra vielii proprii;. in reverie - irrtrarea in alt spafiu, ireal qi

feeric (visez la basmul vechi al zdnei Dochii);. in imaginalie intensS, care qeeazd o realitate

iluzorie (apare fantasma iubitei).V. Aluziile culturale semnificative pentru

curentul romantic .

. basmul vechi al zdnei Dochii trimite la omitologie romdneasci, la o lume fabuloas5;

. se creeazd astfel un tdrdm al originilor, unspaliu primordial.

VI. Figurile de stil. figura de stil dominantd este epitetul (dulci

nimicuri, basmul vechi, grele picuri);. epitetele moale pas qi mdini subyiri ;i reci

qeeazd arrrbiguitatea maximd (nasJerea unei fantasme

din intensitatea dorinlei, apari\ia rcald a iubitei,sau o prezen!6 de o intensi feminitate venitl dinaltS lume);

. antiteza'. intr-un ceas gdnde;ti laviala toatd.VII. Mircile subiectivitfl{iiA. in catrene apare persoana a II-a singular

(tu) ca mijloc al detaqdrii de sine ori al presiuniicadrului exterior qi interior care duce la o ciudatlinstriinare de propriul eu.

B. in terline, prezenla eului liric este expri-matd de formele pronumelui personal de persoana

I (eu, md uit) qi de verbe la persoana I cu subiectulinclus (visez, aud).

3. Degradarea qi descompunerea lumii fizice:. ddrdmarea zidurilor (civiliza{ie);. quvoaiele de ap[ (element al naturii);. tusea-n sec, amard (ordine umand).B. Cadrul interior dezvIluie un univers do-

minat de intuneric, t[cere qi spaimS.III. Atmosfera creatX qi stlrile, triirile

fiin{ei1. Oraqul noctum este apdsitor, iar atmosfera

Iui - sumbri2.Dezintegrarea lumii fizice se accertteazd:. bezna biruie orice formd de lumind;. apa surpd case qi ziduri.Concluzie: Interiorul casei concordd cu

exteriorul, qi ambele reflecti stdrile eului liric:haosul lduntric, disolulia, fuga de sine, spaima dea infrunta singur propriile tenebre.

IV. Neputinfa evadiriiTentativele multiple ale desprinderii gi ale

evad[rii din sine equeazd:. rdtdcirea pe strizile oraqului se incheie cu

intoarcerea acasd, cu eqecul incercirii de a fugi delume gi de sine;

. belia il preschimb[ intr-un fel de marionetdcare face gesturi mecanice, sacadate;

. vorbirea continu[ cauti sI alunge tdcercainsuportabili.

V. Aluziile culturale semnificative pentrucurentul simbolist

. comparaJia evocd doud figuri emblematice:E.A. Poe este precursor al poeziei moderne, iarPaul Verlaine - autorul celebrei Arte poetice asimbolismului.

VI. Figurile de stil. figura de stil dominantS este epitetul: epitet

dtbht(noapte udd, grea) sa.u gir de epitete (obosite,ro;ii, fdrd zare 1...1 afumate, triste felinare);

. epitetul se combini uneori cu o comparalie:ca intr-o crd;md umedd murdard;

. ironia Ei autoironia surprind transformareain figurd mecanicd qi detaqarea de sine: pa;i de-onostimd mdsurd; ;i cad, recad ;i nu mai tac din gurd.

\{II. Mircile subiectiviti{iiA. in catrene, vorbirea cu sine a poetului

este marcatd, de prezenla unei persoana a II-a:te-neci (pron. reflexiv), ;-auzi (persoana a l[-ainclus[ in conjugarea verbului).

B. in te(ine: pron. pers. de pers. I in dativ(nu-mi pasd); pron. refl. de pers. I (md retntorc),verbe la persoana I cu subiectul inclus (bdjbdiesc,cad. recad, nu mai tac).

P

t<