yolumeie apĂrutedocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/bcucluj_fg_222169...a trecut un vec întreg de...
TRANSCRIPT
![Page 1: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/1.jpg)
![Page 2: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/2.jpg)
YOLUMEIE A P Ă R U T E
in «Biblioteca Şaraga» a 25 bani volumul.
'No. 4 Lew lolx/oi 2 N. Nicolennu 3 G. Hoccacrio 4 G. Renard 5 //. Ibsen 6 G Hauptman 7 G. Renard 8 Gh. Ghibănescu 9 M. Eminescu
40 G. A sac hi 41 l. P. Florantin 42 Gh. Âsachi 43 H. lbsen 44 Evg. Herovanv 43 1. P. Florantin 46 47 C. ! 48 1. P. Florantin 49 idem 20 A. Steuermann 24 Gh. Teatu
Stăpîn şi sluga, Poezii Povest i r i Es t e omul l iber? vo Un duşman al popo Ţesătorii Es t e omul liber? vo Baba Vodoaia Poezii vel. I Fabule voi. I Decebal Fabule voi II Strigoii Schiţe şi Epigrame Tinere ţa lui Ştefan ci
Dvrnanoir şi Dennery Don Cezar de 1 C. V. Carp Fabule
Martirii t i ans i lvan ie . Idem De reci ta t Fabule , g lume . ş i a i ţ ^
CUPON No. 18 şi 19. Păstraţi cupoanele de la J\o. 4—50 in sch
cărora veţi primi un premiir.
![Page 3: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/3.jpg)
MARTIRII TRANSILVANIEI
ffîorea Gioşca
Grişanu NUVELĂ ORIGINALĂ ISTORICĂ
(Dupft actele istorice publicate do A. Papiu, A. Odol'escu, * X. Densuş-îanu, şl tradiţie).
D E
1. P. FLOIUNTIN
EDIŢIA I l -a
O O O ^ O »
EDITURA LIBRĂRIEI ŞCOALELOR FRAŢII ŞARAGA
I A Ş I
![Page 4: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/4.jpg)
HOREA
* * *
A t r ecu t un vec în t reg de a tunci şi m a i bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ v a d â m o r t e a crâncenă a unui m a r e apos te ' . şi mucenic , mor t ea unuî adeve ra t Mântuitor al lor.
Fap te le lui, sângele lui au adus în u r m ă desrobirea lor şi a fraţilor lor.
Mamele române şi as tăz i îşi î n v a ţ ă copilaşii, să se roge lui dumnezeu pen t ru sufletul acelui mân tu i to r şi mucenic . . Duşmani i îl urgisesc i-1 afurisesc, ca jidovii
pre Uristos şi-] ponegresc, că pe un nelegiuit . Cine a fost acel om fără semăn ?• şi ce a-
fap tu i t el pe aces t p ă m e n t ?
![Page 5: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/5.jpg)
i . PUIUL DE L E U
. Au t r ecu t dela m â n t u i r e vecuri şepte-sprâzece
In crierii munte lu i Bihor, la izvorele pline de aur ale riului Arieş, şede ca un cuib de vul tur i , fataicul s a t A l b a c ; a şeza t în umbrose crânguri , în recorose dumbrăvi , şi pe m ă r e ţ e piscuri.
î n înaltul crâng al Ferigetului ş i 'a z idi t locaş de . adăpos t fruntaşui fruntaşilor, Fio-rea Nicola.
Despre aces ta vprbesce ţ inu tu l i n t r e g ; feciorii se miră de voinicia l u i ; fetele vorbesc despre m â r e ţ a lui înfăţoşare . N u a fost dar mi ra re , că fata cea "mai frumosă, Fio-rica cea mu l t l ăuda tă , a v r u t să-i fie soţie.
Ceriul i-a b inecuvîn ta t dânduri un înger de copilaş căruia i-a pus numele de Vasile.
A c e s t copil era bucur ia albăcenilor ; to ţ i poves t i au despre vioiciunea ochilor şi frumu-s e ţ a înfăţoşării lui. A ş a ochi limpezi şi arde-tori şi a şa obraji rotunjori nu vecfuse Bihorul.
Când ajunse Vasile copilandru, nu găsea
![Page 6: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/6.jpg)
5
o va rga bună , să nu încalice pe ea, şi să nu zbore aşa, calare, ingalop prin crânguri şi dumbrăvi . Adesea el se u rca pe coste în sus şi t o t mai sus p ă n â chiar pe Vîrful Vîrfului şi s t r igă de acolo: să ş t ie to t sa tu l , ca el căp i tan v re să se facă.
Odată veni ră n iş te ungur i , să ieie dela t a t ă l luî zeciuiala de iobaj.
Când Fiorea era afară, şi dedea ungurilor, ce-şi aleseseră, micul Vasile in t ra în casă cu fuga, şi zise mamei sale.
— Mamă, m a m ă ! ieşi şi ba te pre pinte^ n a t u l ; — fugi, ş-1 ba te , m a m ă !
Da ce-i? ce s 'a în tâmpla t , d răgu ţu mam e i ?
— P in tena tu l a s t r iga t la t a t a ! du-te, mamă , şi-1 b a t e ; căci eu a m v r u t să-1 bat , şi el m ' a b ă t u t pe mine.
— Ah. dragul mamei , ce aş p u t e a eu să fac ? Eu nu pot , decât să plâng.
— Mamă, da pen t ru ce : i a şa d e r e u g u l e -ra tu l ?
P e n t r u că noi s u n t e m români , şi el e ungur spurca t . .
— Ah m a m ă , de ce n u s u n t eu m a r e ? Când m'oi face mare , a m să-1 bat .
Omenii se u i t au la Vasi le ca la o minune ; şi-îi ziceau seraf im, nu copil. Bia ta mu-mă-sa ansă nu se prea bucura de a semenea vorbe, şi ofta a ş a :
![Page 7: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/7.jpg)
6
— A u să mi-1 deoche omeni i ; copilaşul m a m e i ! —
Apoi ii schimba numele din Vasile in „Ursu11; ca să nu-1 găsescâ necura tu l . El vâ-(Jend cu ochii c reş tea şi inflorea; şi curând începu a înve ţa şi ca r te , cu cân tă re ţu l Ştefan Trif.
Când ansă scăpa de car te , în t r ' un suflet alerga pană sus pe Vîrful-Vîrfuiui unde se vedea deasupra nouri lor ; se u i ta in jos la to t e delurile dimprejur; acolo ii veni să credă, că a r p u t e a zbura nelegat de nimica pe pămân t .
De mul t ce vorbise despre pu te rea sa se depr inse de vorbia şi singur, zicând că el e c ra iu ; e impera t , şi că va ba t e p re gulera-ţii unguri . Odată l 'au audi t vorbind aşa şi fetele din sa t .
Ilina, fata popeî e ra cea mai drăgălaşe şi mai bună fetiţa din t o t ă impre jur imea .
Ea il întâlni . oda t ă şi ca să-1 nâcâjască, zise in t r e c ă t :
— Ia tă , căpi tanul furnicilor—dar se şi de-. p a r t â în fugă.
— ,', Căpitanul furnicilor ? îşi zise Vasi-• . le,— şi tot sângele iacepu a-î fierbe, de ru
şine şi mânie;,— apoi adause : — Lasă , că-ţi voiîl a r ă t a eu, ce c ăp i t an
a m să m e fac! Veî vedea tu , I l ină afurisi tă, ori câ t eş t î t u fată de popă.
![Page 8: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/8.jpg)
7
Apoi se adânci în gândur i , şi din acea zi nu se ma i a m e s t e c a în jocurile celorlal ţ i t iner i ; ci cu t r i e ra singur codrii Bihorului.
II. HoKITOKUL.
In t r ' un t imp ieşi în Albac vorba, că pădurile, d imprejur nu-s cura te . Unii ziceau, că în ele umblă un ânger , ori u n Fit-Fru-mos; alţii, că umblă fata-păduri i i .
Câţ iva din feciorii cei ma i inimoşi se lua ră în t r 'o zi şi se duseră în codru să vadă , ce li se va a r ă t a .
Ei mergeau încet în t ă ce re adâncă. I n t r ' u n loc numa i ce se opresc cu toţi i ,
şi îşi ţin suflarea.... P r in valurile aerului începe a se legăna
o cân ta re ca de â n g e r ; o hore cum n ' a ma i aud i t acel ţ inut .
Toţi s t au ca fermecaţi . N u m a i se u i tă ca pe furiş intr 'acolo, de unde vine horea cea cerescă .
Apoi se apropie de acel loc încet înce t . Insă horea a m u ţ i .
Unul din t ineri zise acuma : — Glasul aces tu i ânger , ori F 6 t - F r u m o s ,
aduce cu g ra iu l copilului Vasile, a lui F lo rea ; ansă eu sun t cam vecin cu Nicoleştii; şi nu l ' am aud i t horind pe acasă . N u m a i mum a lui horeş te câ te odată .
î n t r i s t a ţ i şe în torşe ră acasă ; şi apoi, m a i
![Page 9: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/9.jpg)
8
cău t a r ă în mai mul te r â n d u r i ; ansă nimic nu vedură .
I n t r ' un rând Ilina, umblând după mure , a-ud i şi ea horea cea neînţelesă. Deodată i-se pă ru , că acea cân ta re vine de sus . Pr iveş-ce la vîrful unui brad, şi — zăresce acolo-pre Vasile aUui Florea. , Ea s p u s e acâs tă ve s t e în s a t ; — şi apoi de a d o u a z i toţ i tinerii Albacului ii ziseră lui Yas i le „Hore" , ca semn de desmerdare , de m i r a r e şi iubire.
.Anii t resuvă, şi Horea se făcu fecioraş. Hori le luî to ţ i le ascu l tau cu drag; însă cel mai gingaş şi mai dulce r e s p u n s î î venia din ochii Ilineî. Şi apoi şi el vSdu cu mi ra re , că şi ochii seî lunecau mai mul t la. ochii eî ceî fermecător i .
Ilineî începură omenii a-î zice ..lina Bihorului^; şi ve s t ea despre sufletul eî cel bun şi despre s t r ă luc i to rea eî f rumuse ţă a-junse depar te .
Din toţ i , cân tă re ţu l Ştefan Trif înţelese ma i cu amar , că ochii eî c ă u t a u mai des f a ţ a luî Horea .
Dela un t imp. H o r e a nu vedea în închipuirile sale, decât ochii Ilineî. El săpa în tulpinele copacilor numele eî; şi în torcea pe acel n u m e to te horile de gingaşe s imţ i re .
Ea, de câ te ori îl întelnia, î nda t ă . fugia de el. . 1
![Page 10: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/10.jpg)
9
Aces ta ansă făcu, de dorul luî de a o vedea era şi mai t a r e şi maî adânc.
In t r 'o zi nemeşul Hollaky făcu*" venă to re pr in păduri le Albaculuî .
Trecând prin acest sa t , fiul luî zări p re Ilina şi r emase u imi t de minunea f rumuse ţe ! 'ei. Atunci zise în ta ină câ t ră Ştefan T-rif.
— Ah! ce fată ! vreu să o r ă p e s c ! Să-mi dai a ju to r !
— înţeleg, domnişorule, r e spunse Trif. A n s ă inima lui era săge ta tă .
El cău t a apoi, de întâlni pre Ilina, şi-i zise:
— Ilino, domnişorul Hollaky Istvan v rea sâ te râpescă.
— Acel nelegiui t ! s t r iga dînsa; —mai bine să m o r !
— Mi-a porunci t , să t e r ă p e s c . . . Dar tu , ai avea tu sufletul, de a t e gândi,
măca r să ascul ţ i de e l? — Ba, nu Ilino. — Iţ i mu l ţumesc , Ştefane. — Ânsâ , numai dacă îmi făgăduiesc!, că
vei pr imi , să t e ieu de mire 'să; să fugim amendoî, unde nici să viseze Hollaky, că sun t em.
— Eu, mi re sa ta '? Maî. bine m ' a ş omori s ingură.
— P e n t r u că eu nu horesc ca nebunii '? Ilino, cred, că tu vei şti să alegi.
![Page 11: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/11.jpg)
10
— Voiii şti , Ştefane ; să ş t i i ! — P e s t e t re i zile îţi a ş t e p t r espunsu l
Nu u i t a : orî vei fugi cu mine, — orî voiu ascul ta de Ho l l aky ; şi a tunci vaî şi de ho-ritorul cel s m i n t i t . . . : .
III. PKECUPKŢUL
Când te sui prin codri spre vîrful Bihorului , în t r 'o m a r e inâl ţ ime dai de m u c h e a unei costişe înalte, care s tă ca o p răpas t e , şi la polele eî e s t e un ochiu de mare , Aces te i p răpăs t i i îi zic omenii la „ Piatra. "
Vasile era acuma holteieş, şi maî totdeauna umbla la venat .
î n t r ' o frumosâ zi de vară , el ajunse pe muchea „ P i e t r e i " Lumina soreluî să furişa p in t re crengi p â n ă la el, şi-î s ă r u t ă obrajii cu sfintele sale raze, când deodată o foşnitură de paşi de om il t r ezeş te ca din vis . El să u i tă imprejur, şi —zăreş te o copilă apropiin-du-se de p r ă p â s t e cu repejune.
— Ce faci ? s tr igă el îngrozi t ; se u i tă maî bine la dînsa. O cunoşte . E chiar Uina; cu groza scrisă pe faţă. -
Dînsa îl z ă r e ş t e ; dar îşî întorce iu te privirea, şi, ca şi când ar fi cuprinsă de o nouă-groză, face cu repejune un pas ho tă r î t sp re marginea rîpeî, —îşî face cruce . . . .
— Uino! ce faci? s t r iga Vasi le , ca lovi
![Page 12: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/12.jpg)
11
de t răsne t . Ansă în acea cl ipă I l ina—nu se maî vedea pe muche .
Vasile dintr 'o să r i tu ră ajunge la p r ăpas t e , şi se aruncă cu un „ Domne a j u t ă ! "
P e costă o a junge ; o prinde în b ra ţe le s a l e ; se apucă de niş te r ădăc in i ; se lasă dela rădăcină la r ă d ă c i n ă ; pană jos la pi-ciorele ripei.
A p a e de un pas dela dinşi î ; şi Vasi le se opreş te cu Ilina în b ra ţe pe mărg inea ochiului de mare .
Il ina deschide ochii. Aceş t ia se intelnesc cu ochii luî.
Ilino, ce-e aces ta ? Ce ai v r u t să faci ? — A m v r u t să scap de v ia ţă . — De c e ? pen t ru d u m n e z e u ! — Pentru-că, pentru-că, — nu pot să-ţi spun.
Lasă-me, să mor ; lăsă-mâ să pier, V a s i l e ! Nu te las, pană nu-mi spui , ce supă
ra re te-a ajuns. Trebue să ş t iu. — A h ! Vasile, lasă-me. — Ce-I? cine a cu teza t a te s u p e r a ? ca
să-1 omor! — Taci, Vas i le ; t a c i ; şi mai bine te pă
zeş te şi tu, de — De ? De c ine ; Ilino ? spune-mi, ca să
mă pot păzi '? De cine să te p ă z e s c ? — Pâzeş te - te de feciorul luî Hol laky , —şi — — De Hol laky, şi ? — Şi de căn tă re ţu l .
![Page 13: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/13.jpg)
12
— De Ştefan Trif? A ! aceşt ia au v r u t să t e - r ă p e a s c ă ? Eî bine. me ju r pe sfinta cruce, să te apăr de aceş t i s p â n z u r a ţ i !
— Pâzeş te - te tu . Vas i l e ! — Iţ î mul ţămesc , I l ino ; dar ce es te ?
spune-mi. — Unguru l a zis cân tă re ţu lu i , s ă m ă r ă -
pescă ; şi cân tă re ţu l i-a făgăduit . Apoî mi-a spus , să fug cu dînsul; şi el me va a p ă r a de Holaky.
— Dar pre mine m 'a î lăsa să te apă r de eî?
— Me tem. că te vor omorî; căci a şa a zis Ştefan. Lasă-me maî bine, să mor numai eu!
— Ilino! eşt i un ânger! t u porţ i grije-, pen t ru m i n e ! Cum să-ţî m u l ţ ă m e s c ?
Vasi le se s imţi p ă t r u n s de un ferbinte fior de fericire ca din visuri le de ra iu ; şi vedu că' obrazul s e u , ' ca fără ş t i re , se apropie şi se a t inge de fruntea Ilineî, în gingaşe şi sfântă închinăciune de mul ţămi re .
Apoi deodată să ridică în piciore. şi zice: — Ilino, aidem cu grăbire acasă la pă
rinţii t e i : să nu te t emi de n imene pe lume, pană me vedî pre mine . A! Ştefane, bine' că şt iu, 'ce puiu de. Iudă e ş t i :
Amândoi porniră cu repegiune. • Când eşire din codri, se întâlniră cu preo
tul, t a t ă l lîineî, care o căuta .
![Page 14: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/14.jpg)
13
I l ina se duse acasă cu t a t ă l seu. Vasile zări, că şi Ştefan Trif era porn i t
spre codru. Intelnindu-se, se opresc a m e n d o î ; ochii
lor îşi t r ime t săgeţ i ascu ţ i te . Ştefan în t rebă p r e , H o r e a : Cu cine te-aî întâlni t , c râ i şoru le? — Cu c i n e ? . . . Cu bia ta Ilina. — De ce îi zici „ b i a t a I l i n a ? -— Ancă m ă întrebi, spu rca t p recupe ţ
al luî Hollaky, ce eşt i ? •— Eu p r e c u p e ţ ? — Tu p r e c u p e ţ ; ansă minc iunos ; fiindcă
eşt i şi î n tuneca t r ă p i t o r ! dar să ştii, că alţii au stele maî norocoşe decât t i n e ; care, nu ş t iu , de unde a veni t t a t ă l t eu , de te-a a-d u s aici pe capul nost ru .
— A m să-ţî dobor jos s t eua cea norocosă. — De urletul unui lup, s t e u a m e a nu se
v a clinti din loc. — Te laudi, ca şi un copi landru necopt .
Dar vom vedea . . . ! •— V o m vedea, necura tu le , ven tu ră - ţa ră .
V o m v e d e a ! . Trif, apr ins de dor, de u ră şi de t emere ,
se îndrep ta spre casa preotu lu i . Vasile se' lua după d însu l ; — şi amendoî
. in t ra ră în casă. Trif se grăbi a cere, ca preotul sâ-î tăgă
duiască pre Ilina de soţie.
![Page 15: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/15.jpg)
14
— Maî bine să m e omorî, t a t ă ! s tr igă Ilina cu grăbire.
P reo tu l privi spre dînsa şi vedu cu mirare , cum ea se uita la Trif cu cea maî m a r e grozâ. O în t rebă dară, ce s'a î n t â m p l a t ?
E a a tunc i fugi din casă. Vasi le spuse acuma preotului , că în acea
zi ea voise a se ineca în ochiul de m a r e dela „ P i a t r ă ", apoi îî ceru şi el mâna .
— Dumezeu le ! s tr igă preotul ; o chemă înapoi în casă, şi o în t rebă .
— P e n t r u dumnezeu, Ilino, ce s 'a întîm-p l a t ? ce aî f ăcu t ?
S e r m a n a copilă, nu p u t u rost i un cuvînt ; numa î o undă de lacremi r e spunse în locul eî.
— Spune, fiica mea , cine ce ţi-a f ă c u t ? Ilina plângea ca pe rdu tă , şi nu p u t e a grăi
u n cuvînt . . , — Păr in te , zise Ştefan, spune-mi maî cu-.
rend, imî fâgăduieş t î ,p re fiică-ta, ori, n u ? Ilina se grăbi a z ice : • — Tată , de me făgâdueşt î , me omorî.
Căci şi astăzi . . . — C e ? şi a s t ă z i ? — Şi a s t ăz i—numai —Vasile m ' a impie-
decat , de n 'am m u r i t ; dar Ştefan, a făgădui t ungurului Hollaky, că me va răpi. . .
Trif n u a ş t ep t a se , ca Ilina să încheie cuv in te le ; ci se grăbi a eşi din casă, fără „nopte bună" .
![Page 16: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/16.jpg)
15
Preotul inţelese apoi, cate se întâmplase ră , / ş i câ te era să se maî în tâmple ; săru tă , pre Vasile, d rep t mul ţâmi re , şi-i zise :
—f Du-te, Vasi le , fă-te bă rba t l ăuda t de lume'; şi a tunci să vii, să-ţî dau pre fîieă-mea de soţie.
Ieşind Vasi le , grăi in sine. — „Să me duc. să me fac bă rba t—lăuda t
de lume ;" — eî bine, păr in te , a m să-ţî a r ă t eu ţ i e ! Şi în ciuda ta, am să mă fac bărba t l ă u d a t de to t ă l u m e a ! A ş a să fie!
ţ Când ieşise Trif, a runcă de pe pragul uşii asupra luî Vasi le o pr ivire de c râncenă amenin ţa re .
Era mezul nopţii , şi Trif nu-şî închisese ochii; ci ţ e sea gândur i negre; gândur i întunecate . . .
Când, după aces ta t u r b u r a t ă nopte , so-rele resări din nou, o m a r e sch imbare e ra îndeplinită, în acel sa t şi omenii începură a se în t reba prin şoptire, că ore ce s 'a făcut Ilina, de nu se maî vede pr in Albac ?
iv . BICIUL SORŢIÎ.
In că su ţ a din crângul Feregetuluî , zace un om îmbă t rân i t înainte de t imp, şi slăbit de grelele suferinţe. . ce a scris negra u r s i t ă pen t ru fiii sermanuluî nem românesc din Ardei.
![Page 17: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/17.jpg)
16
E t a t a Florea; odată fala Albaculu î ; ţas-tăzî o umbră . \
Lângă piciorele pa tu lu i seu s tă în genunchi fiiul seu Vas i l e ; cu faţa acoper i tă de amare lacremî.
De o •parte, pe o lavi ţă , şede m u m a luî Vasile, ca capul plecat pe mâni ; suspinând din adâncul sufletului, cu pr ivirea re tăci tă .
Albâcenii unii după alţii vin să vadă pre t a t a Florea, care tu tu ro r le fusese sprijin, şi ocrotitor.
Odată grăi Florea că t r ă fiul s eu : — Fgtul meu, mor t ea se apropie de mine,
A sosit dară ziua, in care sâ-ţî spun şi eu. ţ ie cele ce mi-a spus t a t ă l m e u ; cum le', spunem noi toţ i din t a t ă 'n fiu; din nepoţi în s t rănepoţ i . —Odată, ţ a r a aces ta a Ardeiului a fost a nos t ră , a Românilor. Şi "când au cădu t a supra nos t r ă unguri i , noî ne-am, l up t a t cu dînşiî v i te jeş te . Insă eî a v e a u sprijin în fraţii lor de pes t e 'Tisa ; iar hoî n u ; de aceea ne-am legat cu dînşiî. şi ne-am juru i t să t r ă im în d rep tă frăţie unii cii alţii: A ş a a m t r ă i t apoi vr 'o p a t r u vecurî .
Dar unguri i ar fi v r u t să t r ă i a scă bine, fără de .a munci ; noî să munc im şi pe sama, lor, că nişte robi. î n s ă nu pu t eau să ne plece în robie. De aceea, a u început a ne 1
apăsa -pe rând cu to t felul de apucă tu r i vicle-: ne ; aşa ne-au lua t to te p ă m â n t u r i l e ; p re j
![Page 18: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/18.jpg)
17
făcându-ne încetul cu încetul în adeverata iobagî ; adecă robi.
Vasile în t r eba a c u m a : — Dar noî, românii , de ce ne-am lăsa t ? — In maî mul te rândur i ne-am scula t în
piciore; cum sub Antonie cel Mare ; şi a l ţ i i ; ca să fim iarăşi cum fuseserăm, şi cum s u n t şi as tăz i Români ice î de p e s t e m u n ţ i ; ţerile Româneş t i neapâsa t e de s t ră in i .
— Tată , dar Românii aceeia n'au, v r u t să s a r ă într 'a jutorul nos t ru , cu că tane , cu p u ş caşi?
. Ba, de câte ori au p u t u t , au veni t . I-au adus vitejii lor crai; cum Mihaî-Vi-teazul. Ştefan-cel Mare, care au birui t în patru-zecî de r e sbd i e ; şi chiar şi pre unguri in mal mu l t e r â n d u r i . '
— A h ! t a t ă , cum n ' am t r ă i t noî pe timpul luî Ştefan-cel -MareL. Dar după ' aceea, s 'au mal îmblândit unguri i ?
— Nu, băiete ; ci s 'au făcut şi maî sel-ba t ic î ; încât ne-au secat ş i m e d u v a din o s e ; ne-au a rs sufletul din piept .
Viclenii de t i rani din Ardei, t r e m u r a u de' frica nos t r ă ; de aceea au în tocmit legi, după cari ne ţ ineau numai ca p re robii lor. In dr&ceştile lor legi nu ne ziceau, decât numai i ioţ i ; hotăr ind, să ne ucidă pre t o ţ i ; ' chiar şi pre fraţii noştr i do pes t e mun ţ i , cu voivodiî şi craii lor, cu t o t ! Pen t ru un
I. P. Florantin, Huroa. " 2-
![Page 19: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/19.jpg)
18
cap de român omorî t se p lă t iau cu patru-zecî de florini. Nu ne ucid ânsâ pe t o ţ i : numai pen t ru ca să fie, cine să muncescă pe s a m a lor, ca vitele. Şi-apoî ne silesc, să le m u n c i m câte pa t ru , şi cinci zile din fiecare septă-m â n â ; cu femeile nos t re cu tot ; ba unii, cum Macskdsy, şi alţii silesc pe bieţii români , să le muncescă chiar td te cele şase zile lucrâtore în fiecare s ep tămână ,
— Tată , dar a m audi t , că eî şi ucid pe mul ţ i . P r e cari ii ucid?
— P r e aceia, cari cuteză a se îmbrăca în pânză de bumbac ; ori po r t ă cizme, ori pălăr i i ; cari umblă călare, ori poa r t ă a r m e ; şi mal cu tu rbare ii cau tă să-î omore pre aceia, cari îndrăznesc a învă ţa car te .
— P e n t r u ce, t a tă ? — P e n t r u că prin î n v ă ţ ă t u r ă , românii ar
pu t e cunoşte bine. meş te şugu l armelor şi al rezboiuluî ; şi a tunci şi noi a m şt i a ne face a rme ca ale l o r ; şi ne-am pricepe la lup tă maî bine decât eî. A tunc i ar fi vai de capul lor, pen t ru negrăi te le nelegiuiri, ce a u făcut.
— Aşa , t a t ă ? . . . . . — Aşa, băe te . : Ş i d e aceea nu p re au ro
mânii inima, să înveţe car te , pe furiş măcar . — Tată , aşa-mi vine, ca, eu to t să înveţ ,
ca r t e , fără soirea lo r ; şi maî v î r tos , ş ă ' cunosc meşteşugur i le a rmelor şi a. b ă t ă l i e i ;
![Page 20: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/20.jpg)
19
şi apoi într 'o bună demineţă , să vază, că eu le sar în cap, c u a r m a d i e m a r e de ro m â n i , cu puşt i , cu săbii şi buzdugane! . .
Eu me tem, fiule, să nu-ţî pierdî capul îna in te de a înveţa ceva ; căci, să-ţi poves tesc o jalnică î n t â m p l a r e : Fiul popii din Grind se dusese la Cluj la car te . Acolo unguri i l 'au prins, l 'au legat, cu mani le la spate , şi l 'au pus , să păzescâ bivolii domneşt i . El fugi , de ocolo să se ducă iarăşi la ca*-te; a tunci apoi l'au prigonit până la Arieş, să-1 pr indă din nou. El ansă sări în apă, şi se 'neca, se rmanu l copi l !
— Eu aş face altfel, decă t feciorul popii din Grind: nu m ' a ş opri la Cluj, ci m ' a ş duce pană 'n fundul lumeî ; şi acolo aş înve ţa undeva car te şi meş t e şugu l armelor ş i a b ă ^ t â i î ; apoi, ca şi un t r e sne t aş cade a s u p r a lor.... Dar, rogu-me, t a t ă , maî povesteş te-mi .
— Ah! nu maî pot, fetul meu ; nu maî a m suflet. I ţ i spun ansă , să te duci la părintele. . . .
— , î m i va povest i el ? — D a ; şi îţi va da cărţ i le s t rămoşi lor
noşt r i , în cari vei pu t e ceti to t e , câ te n u maî pot eu să ţi-le înşir. A t â t a numa i îţi l a s cu l imbă de mor te , să-ţî fie milă de nemul t ă u românesc* Jură-mî, p a n ă nu închid ochii, că îţî vel apă ră nemul t eu şi moşia s t ră-rftoşască, şi pre maică-ta. . .
![Page 21: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/21.jpg)
20
— Jur , t a tă ,—jur cu to t sufletul! P e s t e puţ in , ta tă l seu îl părăs i , t r ecând
în ceealal tă v ia ţă . In aces ta amară, în tunecare a vieţeî sale,
Vasile îşi aduse amin t e de cărţi le părinţ ilor sfiî; deci îşi lua scăparea la ele, ca la o dulce şi mângă i to re rază de lumină.
El ceti cu apr insă se te şi însufleţire despre craii români , cari au domni t în Ârdel pe s t e nemul lor, n e a p ă s a ţ i d e n i m e n e ; despre numele cetăţ i lor lor î n t ă r i t e ; despre vicleniile şi cruzimile unguri lor ; desp ic zece rescâle ale românilor a supra selbaticilor t i ianî .
Ceti. cum ungurii nu dădeau românilor nici m ă c a r loc de biserică ; silind pe preoţii lor, să le păzasca cânii de vânat .
Apoi, că pre mul ţ i arhierei inimoşi, care cereau d r e p t a t e pen t ru români , unguri i i-au b ă t u t şi chinuit , pană ce au mur i t sermaniî , şi ş 'au lua t cunună de mucenici .
I n t r ' un loc ceti, că unguri i ş 'au făcut drăcescul obiceiu, de pre ve du va fiecărui român o duc la închisore. silind-o. să . spună , ce bogăţii ascunse avuse pdte bărbatul seu.
Dinaintea luî Vasi le , aces te cuvinte se făcură flăcări. El azvârle cărţi le, şi alergă ca nebun la maică-sa.
Sosind obosit, fără suflet, în t ră in casă , şi deodată ţipă spăr ie t .
Casa era jefuită, şi pus t ie ; rramaî păreţ i î .
![Page 22: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/22.jpg)
21
Repede iese. s t r igând pe mamă-sa . Nimene mi-î r espunde . Se u i tă în to te părţ i le . In o d e p ă r t a r e
vede pre solgăbireul ungur cu pandur i , ducând to te lucrurile din casa lor; iar în mijlocul lor, —o. grozâ; m u m a luî!
Vasile porneş te după dînşiî ca în zbor. Insă sufletul lui se înneca: el cade jos, ca t răsn i t ; lumea se întunecă dinaintea ochilor luî, şi el îşî perdu simţiri le.
I n t r ' un t â rz iu deschise ochii. Era în braţele preo tu lu i , a bunului seu sprijinitor.
Ce suferi acum bietul t iner, aces ta nu o pote spune graiu omenesc ; nicî a şi-o închipui min te de om.
El credea, că i se despică pieptul . Aces te zgudui tur i ii dădură min te de
bărbat . P e s t e câ te-va zile, el ţ inea pe b r a ţ e capul
m u m e i sale, care după a t â t e sfâşieri a junse de părăs i şi ea a c e a s t ă v ia ţă .
Vasi le se vedu acuma singur singurel în mijlocul tu rba te lor valur i ale lumii.
Deodată cade în genunchi , gemend ca un ' om p e r d u t .
Dar curând se redică în piciore, şi g r ăeş t e în s i n e :
— Dar ce fac e u ? mg las, să cad, ca şi un nemern ic? Eî, nu, şi nu, şi i a r nu!— ci maî cu s a m ă acum t r ebue , să fiu t a r e , ca
![Page 23: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/23.jpg)
22
să m e pot pregăt i , şi să pot răsplăt i o da tă hoţi lor după d r e p t a t e ! Me jur, pe aces ta v a t r ă s t r ămoşască , să ieu crâncenă izbândă p e n t r u to te nelegiuirile lor, cu cari au ucis miile de sermani iobajî!... şi, dacă nu se vo r face omeni, jur fulgerătore r e sbunare şi lup tă în veci asupra lor. şi a sup ra nepoţ i lor lor, prin nepoţii şi s t rănepoţ i i meî!.. .
Cu grăbire se duse ia răş i la preot , şi u r m ă din noii a ceti cărţi le s t rămoşi lor sei.
El ceti, că românii , nefiind învă ţa ţ i , nici avend meş teşugul resboiuluî şi a rme , c ădu râ apăsa ţ i t o t mai adânc în noianul peirii.
Aces te cuvin te apr inseră în sufletul lui n iş te flăcări n o u ă ; şi el îşi z ise:
„ . . .neînveţaţ i —cădură iarăşi în robie.. . dar... dacă n ' a r f i fost a t â t de ne înve ţ a ţ i ? . . a tunci ar fi biruit eî! a tunci ar fi s fă râmat jugul unguresc ; capul sermanuluî Antonie nu a r fi cădut sub securea t i ran i lor !"
Ochii luî se ridică spre ceriu. F a ţ a luî parcă e îmbrăca tă într 'o lumină
nouă. . . . Noptea aceea, ochii luî nu s'atl închis.
El vorbi singur, pană ce se zări de ziuă. O făşie de lumină in t ră în că su ţ a păr in
ţilor seî . El s e ' u i t ă împrejur . . . P u s t i u în casă,—
p u s t i u în lume. V ia ţ a i sie pă rea a t â t de spă r i e to re ; a t â t
fifi amenint-.ătnrfi
![Page 24: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/24.jpg)
23
Dar în sufletul seu găsi o v ia ţ ă plină de lumină. El s tr igă.
— M'am botâr î t . Aşa să fie!.... A doua zi, n iş te omeni începură a spune ,
pr in sa t , că bietul Horea pote a înnebuni t ; căci l 'au v ă z u t cu t r a i s t a în spa te , ducân-du-se în fugă la morminte le părinţ i lor seî şi s ă ru tând pămentu l . Apoi s 'a dus în codru, şi începu a s ă r u t a tulpinele copacilor...
Din acea zi nu l'a maî vedut n imene în ţ inu tu l Albaculuî.
P r e toţi îi durea p ierderea luî, şi îşî ziceau unii a l tora , că pote se va fi a runca t , se rmanul , în t r 'o fântână, orî în ochiul cel de m a r e de la P ia t r a , pote v a fi să r i t în valuri le Arieşuluî, orî în vîrtejele Someşului; — orî cine ş t i e ? el po te îşî va fi l ua t l umea în cap...
De la un t imp apoi cădu şi el în ui tare ;—şi u i t a t r emase şir de anî întregi.
v. P R I B E G I A .
L a arhiereul Ghedeon in t ra într 'o sară" husar iu l seu, şi-î z i s e :
— Un călător cere învoire să m â n ă a-ceas tă nopte la cur te . !
— Daţi-i adăpos t ; fără să m e în t reba ţ i . Orî po te ve t emeţ î de e l ?
— Nu că ne a m fi • t e m â n d ; ansă aces t călător e a şa — nu ş t iu cum, că a m credu
![Page 25: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/25.jpg)
ăi
că nu t r ebue să-1 pr imim, până nu ne veî da sfinţia Ta învoire.
— Cum ? da ce înfăţoşare a re ? Trimiteţ i -il, să vie în lăunt ru la mine .
Husa r iu l ieşi, şi pes te puţ in , arhiereul se v e d u în fa ţă cu un voinic de o înfă ţoşare ca din poveşt i , o s t a t u r ă porunci tore ; nişte ochi cu o lumină pe t runde to re ; ansă cu c ă u t ă t u r a adânc i t ă în gânduri .
— Cine eştî , fiule'' 1 M de u n d e ? — Sunt llrsu Florea. — Şi încotro cu d r u m u l ? — In lumea largă. — Cum ? in lumea l a r g ă ! pen t ru c e ? — P e n t r u că,— nu maî pot suferi t ra iu l
la care a m ajuns. — Cum ? da ce ţi s'a în tâmpla t ? — Ce ni s'a î n t âmpla t nouă t u t u r o r ro
mânilor din ţ a r a Ardeiului , prin m â n a călăilor de unguri .
— Nu vorbi aşa , fiule ; căcî to te s imt de la cel de sus .
— Ca ungurii să ne ucidă, aces ta nu pot e fi de la cel de sus .
— Dar ceilalţi, soţii tei , to t a şa zic ? orî numa i pre tine te a a t in s biciul sorţi i ?
— P r e toţ i ne a a t ins . î n s ă eu unul nu maî yreu să-1 sufer ; m e duc în lume: ca să m<5 pot înveţa , cum oda tă să s cu tu r lanţurile unguresc! de pe gâ tu l românilor.
![Page 26: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/26.jpg)
25
— Ba tu fiule, ascu l tă de î n v ă ţ ă t u r a mea . Intorce- te înapoi, şi t e u m i l e ş t e ; căci capul p l e c a t sabia nu-1 taie.
— Ba eu păr in te , n ' am plecat ca să me întorc.
— Vai de mine; cum v o r b e ş t i ? A t u n c i da r ă ieşi repede din cur tea m e a !
— Acum, n o a p t e a ? — Acum îndată ; căci, dacă ar afla domnii
că a m oploşit la m i n e p i e un asemene om... — Nu te t e m e dară păr in te , căci, i a tă
me d e p ă r t e z ; ca să nu maî ai t e m ă că ţi se va mişca un fir de pă r m ă c a r
Zicând aces te , Florea ieşi dela arhiereu , şi porni înainte , gândind în s i n e :
— Şi aces ta e unul din copoii ungurilor. Vedendu-se afară pe drum ; nu maî cute
za să ceră unde-va să laş pe n o p t e ; şi îşi zicea în s i n e : Cine şt ie ?' po te to ţ i se vor fi t emend de mine, ca dracu de t ă m â i e . Deci ş imţindu-se prea obosit , t r ecu la fundul unei grădini, săr i cu - repejune, p e s t e gard şi se adăpost i în un stog de "fen.
Când se trezi , sorele eră sus , şi l ângă dînsul s t e t ea un preot .
— I a r t ă pă r in te , se grăbi a zice Florea; m ' a pr ins noptea pe d rum, obosit , şi m ' a m adăpos t i t aici în aces t stog.
— Dar pr ie tene , de ce n'aî ven i t în casă ? — Erâ târz iu ta re , şi n ' am cu teza t a v e
t u r b u r a repaosul . •
![Page 27: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/27.jpg)
J?6
_ Trebuia să Intri, ori cât de tâ rz iu . — Iţî măr tu r i sesc , că m ' a m şi c am t e m u t . — Tu, un voinic, ca şi un vul tur , să t e
temi ? De ce ne-aî c redut aşa de reî ? Maî ales, poftim măca r acuma în casă , şi te ospăteză puţ in .
Călătorul întră în casa preotului , şi i-se destăinui cu încredere. La despăr ţ i re , preotul îî dădu o t r a i s t ă cu mer inde şi cele maî ferbinţî b inecuvântăr i .
Dint r 'un loc, călătorul se în torse şi se u i ta înapo i ; privi la pa la tu l arhiereului , şi la căsuţa preotului celui milos ; luă oda tă suflet din adâncul pieptului şi porni înainte .
Trecură câţî-va ani, şi arhiereul Ghedeon-ceti într 'o înş t i in ţare , că Ursu Florea, căpit an in câlăr imea împeră tescă , e o minune de voinic, de iscusi t şi de in imos ; şi că soţii luî îî zic ,, eăpilauul cel de fer," pent ru că, unde e de l up t a t maî greu, unde toţi se feresc, el să îmbie s i n g u r ; par ' că ar fi cău tând înadins , ca ori să moră , ori să facă minuni de vitejie, cum nu s'a mai a u d i t ; par 'că ar fi u rmăr ind o ţ in tă mare , o ţ intă , tainică.
ri. CUVÎNTUL DAT.
.Într'o încăpere din pa la tu l împără tesc , mai mul ţ i omeni a ş t ep t ă să-i p r imescâ împăra te -
![Page 28: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/28.jpg)
27
sa ; ghinărari , ostaşi , domne, şi t o t felul de alţi omeni .
Tînerul pr in ţ losif Intra în acea încăpere , se ui tă la toţ i pe rând, şi vedend pre . un căp i t an de călăraşi cu înfă ţoşa iea cea mal măre ţ â , ansă t r i s ta , simţi că t ră el mal mare t ragere de inimă docât că t ră toţ i ceialalţî; păş i dinaintea luî, şi-i g r ă i :
'— Cine eşt i dumnia-ta , c ă p i t a n e ? — U r s u Florea, pr inţul meu. — A ! dumnia-ta , despre care a m aud i t
că ai pr ins pre cei maî cuteză tor i h o ţ i ? — A c e s t a es te meş teşugu l meu , —şi da
toria mea, bunul meu p r in ţ . — Doriana forte mu l t să te cunosc. Dar
de ce nu te p ă z e ş t i ? Nu ai m a m ă ? Dacă nu pu tea i omorî pre hoţi '? Dacă te omorau el ? Atunci ?
— Atunci nu mai a v e a m să sufer loviturile v ie ţe î .
— C u m ? Da aî v r e - o ' s u p ă r a r e ? — Scumpul meu pr inţ , dacă m'a l în t rebat ,
îţî vom s p u n e ; da, a m o s u p ă r a r e ; dar o supă ra r e , câ t lumea î n t r e g ă !
— Val de m i n e ! Tu , un a d e v e r a t ghine-rar , să aî o aşa s u p ă r a r e ? Spune-mi-o, ro-gu- te .
— înă l ţ a tu l meu pr inţ , me grăbesc a ţi-o s p u n e : eu por t în sufletul m e u d u r e r e a unui nem întreg. ,
![Page 29: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/29.jpg)
28
— A cărui n e m ? — A Românilor din ţ a r a Ardeiului . — Dar din ce ve vine acea suferinţă ? — De acolo, că nemeşii u n g u r i ' n e chinu-
esc ca pe o tu rmă de robi. — A ş a ? Ei, lasă, ca m e duc eu să m e
rog mamei mele, împără tese i , să deie porunci , , să nu mai fie aşa .
Pr in ţu l intră la m a m a - s a ; şi apoi. căpitanul Ursu Florea se înfăţoşa mai inainte de câ t toţi , d inaintea împeră tese i , care il primi cu zimbire de bună plecare, şi z i s e :
— Să t râeş t i , bunul meu c ă p i t a n ; mar i fapte ai îndeplinit în aces te t i m p u r i ; de a-ceea te a m poftit la c u r t e ; şi iată, că d rep t resp la tă , te ridic pes te t r ep te le cele la l te şi îţi z ic : să trâiesci , colonelul m e u !
— In genunchi m u l ţ u m e s c indura te i mele imperă tese .
— Fiul m e u mi-a spus , că ai o rugăminte . Fie indeplinită şi aceea. Cancelare if tz-terhdzi/, scrie poruncă ocărmuiri i Ardeiului să imblândescă to te legile cele aspre pent r u românii iobaji.
— Voiu ascul ta , înă l ţa tă imperă te să , res-punse Esz te rhazy .
Florea, abia pui ea s ta , de bucurie , şi zis e : — Cu lacremi aduc niulţămirîle- serma-manulu i m e u nem la picioarele pre induratei nos t r e împără t e se . Apoi a d a u s e :
![Page 30: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/30.jpg)
29
— înă l ţ a t a d o m n â ! as tăz i implinind timpul, îmi ieu ziua bună, dela împără ţ ie me în torc acasă la poporul meu.
— Colonele. împără ţ ia a re t r ebu in ţă de p r a ţ e l e t a l e : şi mari t r ep te te a ş t e p t ă ; nu lăsa din mâna •mărul cel de aur. Remâi .
Adânc umilit, cer ier tare. N ' a ş p u t e să re-mân . Trebue sa me duc in mun ţ i i mei.
— Acolo ce pote să te a ş tep te ' ? Eu astăzi te numesc ghinărar ; căci tu pari a fi n ă s c u t . p e n t r u mar i lucruri . A c u m a z ic ; pote să fie ceva maî ta re . decât r u g ă m i n t e a imperă tese i ?
— înă l ţ a t a mea domnâ , - - es te ceva, m a i t a re . de cât ori ce pe l u m e : şi aces ta est e v mintii l dat.
— Ghinărarul meu! m'a i biruit . Nu voiţi fi eu maî slabă, decât t ine. Du-te cu dumnezeu ; dar nu ui ta . că ori-eând te vei întorce în oş t i rea mea . împără ţ i a a ş t e p t ă bra ţe le ta le şi inima ta. Acuma, plecă fericit !
v a . HOREA IXV LAT
Depar te de Albac, în ţ inu tu l lieivşului, es te un sat , ce-i zic Cătata.
In pragul casei de lângă biserica din Căla ta şede o fată şi cosă. Adeseori se u i tă cu t o t sufletul când la d rumul dinspre Be-
![Page 31: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/31.jpg)
30
iuş, când Ia cel dela Baiade-Criş. Lacremî fierbinţi cad pe pânza din mână-î .
Aşa aş t eap tă ea ani după ani. Ea nu e din Calată; e veni tă dela Bihor;
nici nu pet rece cu / e t e l e din sa t ; ci şede mai ' mu l t singură. Omeni! din ţ inu t îi zic „Zina Bihoru lu i "
î n t r ' o duminică, la ieşirea omenilor din b i se r ic i Albaculuî, George Mur cu dela Ccir-pinix le spune ves t ea aces t a :
— Omeni buni maî, ţ ineţ i voi min te de Horea?
— Da, respunseră omenei î ; dar a m u r i t de mult ; şi a pu t rez i t în păment . P e c a t de m o r t e pen t ru aînsul! .
'— Ştit î , că Horea a înviiat; Horea t răes-t e ! -
•- Trăieş te? Horea? s t r igară toţi cu o negră i t ă bucurie.
— Da; t r ă i e ş t e ; e căpi tan în că lăr imea împeră tescâ . A făcut minuni de vitejie.
, — Ştefan Trif î n t r eabă cu neîncredere r Da de unde ştii tu?
— Şt iu de acolo, r e spunse Marcu, că a m îos t şi eu în că lăr imea împerâ ţ ie î .
Fe ţe le t u t u r o r se l umina ră ; numa i faţa t
luî Trif se în tunecă .
E o senină zi de vară , P e drumul Beiuşu-
![Page 32: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/32.jpg)
31
lui soseş te la Călata un călăre ţ în frumosă îmbrăcămin te -de căpi tan, venind în fuga cea mare .
Tinera fată, care de a tâ ţ i a ani a ş t eap t ă , l ăc rămată , în pragul casei, îl zăreş te , şi se cu t r emură .
Călărăţul se apropie de acea casă; se opreş te , şi s t r igă cătră copilă:
— Vecinicâ dragă, nu vei fi bună, sâ-mî spui, care e casa preotuluî?-
Ea r e spunse t u r t u r a t ă ' : — Casa părintelui"? — e aicia, — Chiar aici? aces ta? zise : că l ă re ţu l ; —
faţa lui se lumină; el descăleca; în t râ la a-cea casă cu grăbire, şi sosind în faţa eî, se opri mul t . , Ochii luî începură a înnotâ ca în o fericire
nebună; apoi îi umplură lacrimele; în t r ' un târziu zise încet, maî in t r e m u r de sfială;
— Ilinol Ilina r e m a s e îmmărmur i t ă ; şi n u p u t u
şrăi un cuvent ; îşi acoperi faţa cu manele , şi, începu a vă r să lacrimi.
Călătorul îi zice acuma; — Ilino, nu m e maî c u n o ş t i ? eu s u n t
Vasile a luî Florea; sun t nebunul de Horea ; — acum a d e v ă r a t căpi tan, cum mi-a zis ta-tăl- teu să m e fac'. I a tă , venii la t ine , după j u r ămân tu l inimel mele; ori pote , t u nu m a î ţii m i n t e făgăduinţa t a?
![Page 33: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/33.jpg)
— Ba o ţin, domnule, ansa -— Ce? „domnule"? A ş ă îmî zici? — Eşt i aşa domn mare . '
•—• Eî bine, dară, a m să azvîrl aces te haine, şi voiu fi iarăşi feciorul bihorian.
Acum ieşi din casă preotul , unchiul Iii linei, şi îi pofti în casă.
P e s t e puţ in apoi el logodi pre Ilina cu cel maî falnic fecior, ce a v ă d u t ţ a ra Ar deluluî în acele t impur i .
După un alt t imp, toţi albăceniî vezur cu un adevăra t zbor de bucurie sosirea ş cununia mul t v isa tului lor Hore cu Ilina.
Din acea zi Ştefan Trif nu se maî veci pr in Albac.
Crângurile şi dumbrăvi le Bihorului iarăşi, începură apoî a r e suna de horile cele maî dulcî.
*
Dela un t imp, Il ina cu durere începu â vede o schimbare în veselia luî Horea , Print re horile cele dulcî şi blânde de fericire, el din zi în zi t o t maî m u l t împle tea c â n t e c * desp re suferinţele iobajilor.
Când audia el suspinele lor, suspina şjj ei, a l ă tu rea cu dînşiî; dar el le şi ş o p t e a câ te o mângâiere . Maî pe u rmă începură â veni la dînsul iobajiî, sâ-i ceră ajutor. D u | pâ un t imp îl chemau, să să ducă pe l i dănşiî, să-î apere de mul te feluri de g r e |
![Page 34: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/34.jpg)
_3i_ utăţ î şi lovituri . El se ducea, pe la ei şi se îngrija de ei ca de niş te fraţi aî seî. —Aşa se deprinseră apoi iobajiî a vorbi despre el ca despre păr inte le lor.
El primi dregâtor ia de a a d u n a dela popor dările că t ră împără ţ ie ; căci a şa avea , cum să-î vadă pre soţii seî, şi to te lucrurile; avea cum să- deie mul te mângâier i , s ă ş t ea rgă mul te lacremî.
De a tunci , pr in t re horile de plângere, începu a împleti cântece de a rme . Se pă rea că se aude t r imbi ţa deşteptăr i i .
P r e copilaşul seu loan începu a-1 deş t ep ta cu cântece voinicescl; şi când băe tu l .se făcu mai mare , adeseori îl lua cu sine.
Casa lui era locul de mângâ ie re şi adăpos t p e n t r u orcare iobag.— Unguri i încep u r ă a se t s m e de e l ; şi de câ te ori audiau cu ce căldură vorbesc români i de sp re i dîn-sul, simţiati o a t ingere de nelinişte.
Când loan se făcu copilandru', Horea îi dedu cuţ i te frumose, pistole, pusei, şi buzdugan; şi-î făgădui, că îî va da oda tă sabie, cal şi sul i ţă .
Când iobajii cei' necăjiţi pr iviau în ochii lui, dureri le lor se a l inau ; ascul tând poveţele şi sfaturile lui, suspinele se op r i au ; - su fletele se o ţ ă l e a u ; inimile se apr indeau.
Unu il în t rebau câte o d a t ă : — Ore să nu ne mal sculăm oda tă cu Horea I. P , Florantin 8',
![Page 35: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/35.jpg)
34
toţii , ca alte dăţî , şi să stârpim pre toţi ţăranii nemeşi din ţ a r a Arde iu lu i?
— N 'a sosit încă t impul , le şoptia el, şi adăog ia : când pr inţul Iosif va ajunge îm-pera t , a tunci va resâr i şi sorele mântu i r i i nos t re . — Pi românii a scu l tau de el ca de ma i mare le lor.
In inimile iobajilor, sorele luî Horea era sus , şi ia tă , că maî r esâ r i ră încă al te doue stele pe ceriul mângâ ie r i i ; s t eua luî loan Oargă, şi a luî Gheoghe 3/arcit, amândo i dir Carpi niş.
VIII. APOSTOLUL.
E o seră întunecosă. La capul unu i pod de pe Criş -se opresce
un cerşi tor gârbov, acoperi t cu z d r e n ţ e ; s pa re a a ş t e p t a pre cineva.
Soseş te un d rumeţ , şi t rece înainte . — Cer , şi torul îl s t r i g ă : • T - Stăî, Cloşcă ; nu zbura .
Trecătorul , spăr ie t , îşi face cruce, şi o rupe de fugă. Soseş te un altul. — Cerşi torul , s t r igă şi la a c e s t a :
— Stăî, Cloşcă ; nu zbura. Aces t a se o p r e ş t e ; se plecă la cerşitor,
şi-1 î n t r e b ă : — „ Cloşcă" ? Ce cloşcă vrei să , vedl ,
moşu le? , •
![Page 36: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/36.jpg)
35
— P r e Ioan Oargă, din Cărpimş, ce-î zic şi Cloşca; pen t ru că în jocuri, el to t apă ră puiî ele ghiarele uliului. Unde l 'aş p u t e vede"?
— Dar îl ştiî ? L 'a î cunoşte '? I I . c u n o ş t e a m , când era copi landru; şi do
resc să innoiesc vechia nos t ră cunoş t in ţă . — Ei bine d a r ă ; ia tă , moşule , r esa re lu
na, Poţ i să vedî îndată pre Cloşca,— Uitate la mine . Eu sun t badea Cloşca.
— T u ? Să t răeş t î dară, nepote Cloşcă! — Să t răeş t î şi tu, moşule . Dar să te în
t r eb a c u m a şi eu una : p recum mi se pare , eşt i cerşitor. Na-ţi un b a n ; - dar spune-mî şi t u pr in t re cerşitorî pe unde te ai înver-ri t , n 'aî v e d u t pre unul, care câ te oda tă se pă rea chiar nebun?
; — Ba a m vedut . Dar pen t ru ce îl cauţ i ? -— P e n t r u că acela e căpi tanul Horea ,
care a fost pr in lume la î nvă ţă tu r i şi în oşt ea împăra tu lu i , şi s'a făcut şi căpi tan şi înţelept . Dumnezeu să-i deie izbândă in vec i !
Iub i te Cloşcă, îţi m u l ţ u m e s c ; pen t ru că ia tă , luna e sus . Uită- te la mine, şi m ă vedî. Vedî pe însuşi Horea;
T- Horea? . . . . Dumnezeu fie l ă u d a t ! s t r igă Cloşca; se plecă dinaintea luî H o r e a ; — a-mendoî se îmbră ţ i şa ră cu căldură, şi îşî poves t i ră apoî to te velele ce au suferit , şi binele, ce a ş t e p t a u . Horea u r m ă în t r ' un r înd;
![Page 37: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/37.jpg)
36
— Să fim fraţi de cruce de astă-zî înainte , şi să lucrăm împreună , ca să desrobim o-da t ă bietul nem nenorocit . Du-te la Gheor-ghe Marcu, fruntaşul Criteriilor chiamă-1 la mine l a A l b a c ; să ne sfătuim toţ i t rei cu te-me iu ; ce şi cum să facem.
— A ş a voiu face, scumpul meu căpi tan zise Cloşca, şi se despăr ţ i ră .
In zilele u r m ă t o r e t re i cerşi tor! umbla ră în t re i ţ inutur i , şi p u r t a r ă ş tafe te tainice pela fruntaşii t u tu ro r satelor. (
Frun taş i i se aduna ră apoi în taină, nop-tea ; unii la Haţeg alţiî la Cetatea-Albă la Deva la Ţebea, si pe a iurea ; şi sfătuindu-se cu toţii , rugară pre Horea , să se ducă la scaunul împără ţ ie i , şi să ceră u ş u r a r e a sorţii lor. — Horea luă cu sine pre Cloşca şi pre alţii, şi se duse.
Impără ţ e sa , Măria Teresia îl pr imi cu bun ă t a t e ; îl ascul tă cererea, şi dădu luî Ester-hâzy, poruncă sâ schimbe oda tă legile cele nedrep te ; m u s t r â n d pre cei v inovaţ i pen t ru întârziere. \
Ungurii au ascuns şi aces te porunci, şi cău tau , să pr indă pe H o r e a şi să-1 o m o r e ; pen t ru ce a cu teza t a se plânge la împără ţ i e j asupra lor.
Odată apoî sosi ves tea , că împerâ t e sa a mui'it, şi Iosif a lua t în m â n ă frânele împărăţ ie i .
![Page 38: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/38.jpg)
37
Frun taş i i românilor se s fă tui ră din nou, şi r u g a r ă pre Horea să se ducă la împăratu l să se roge şi luî pen t ru^so r t a iobăjimiî.
H o r e a se duse la împăra tu l . Aces t a îl primi, ca pre un vechili pr ieten, şi dădu inda tă a sp re porunci, să se uşureze so r t a iobajilor român i ; mus t i ând şi el pre E s t e r h â z y şi p r e ceialalţi, că de ce au in târz ie t a t â t a cu îndreptăr i le porunci te de m u l t ?
Români i a ş t e p t a u acum cu bună încredere ; ansă maî-mariî ungurî dela ocărmui rea Ardeiului a scunse ră şi aces te porunci d rep te .
• A m ă r ă c i u n e a cea mai adâncă cupr inse i-nimile s imţi tore .
IX. CIOCNIRE.
. . In Câmpeni e rau oda tă aduna ţ i la t â rg români din tote părţ i le . Ungurul De'vai Oyorg
' şi cu dmeniî arândaşi lor moşiei Zln'lna, căi-, eară cu caii pre mai mulţ i româriî. Vedend
-acesta lacob Zăhuţ, apucă o secure- şi pocni cu ea în un- butoiu cu rachiu a arândaşi lor ,
\3e-i spa r se fundul. Apoi şi el şi ceilalţi români batjocoriţi dedură chiote şi se adunar ă cu alţi soţi de ai lor în n u m ă r amenin-
. ţ â to r . Dar sosi Dumitru Todea, un pr ieten al luî" Horea, şi le zise:
— Sta ţ i fraţilor! Horea vă porunceş te , să vă opr i ţ i !
![Page 39: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/39.jpg)
38
Şi românii se opresc, ca la porunca unui căpi tan ş t i u t .
Mai-mariî unguri pr inseră acuma pre ma î mul ţ i români, chiar nevinovaţ i îi osândi ră la bă ta i e cu s u t e de lovituri de palce, şi-î p u s e r ă şi în închisdre.
Vedend aces ta ned rep ta t e s t r igâ tore la ceriu, Horea cu maî mul ţ i români inimoşi ' se duse iarăşi la împera tu l , şi se p lânseră cu toţii a sup ra nelegiuiţilor t irani — împăra tu l t r imise poruncă, să nu se îndeplinescă' acele nedrepte pedepse.— Unguri i le-au în-
. plinit mal pre to t e ; ascundend şi aces te porunci împără teş t i .
EI cău ta râ şi p r inseră pe acei ce se duseră cu H o r e a şi cu t ezase ră a se plânge la îm--pe râ tu l ; îî bă tu ră , şi-i a runca ră în temni ţă . ' Căuta râ şi pre Horea , ca să-1 spânzure , pen-. ru că pdvă ţueş t e pre români . A n s ă leul mise dă pr ins a şa de uşor. '
Horea gândia zi şi nopte , şi se sfă tuia ' în ta ină cri fruntaşii ţerei , şi oda tă apoi descoperi o cale mân tu i to re . El z ise :
— Să î n t r â m cu toţii în oş t ea grănice- , rilor; şi astfel a m s c ă p a t deoda tă de jugul: cel de i ad ! S i - a p o i , când vom pune noî; m â n a pe a rme , domnii vor juca în manile nos t re
Cum a zis el, aşa s 'a şl făcut. Ântă î s 'au scris în -os te iobagii din s t a te le Gonţaga şi ,
![Page 40: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/40.jpg)
Hăpria; apoi a l te le ; de to te pes te optzeci i i una de sa te . Subcolonelul Carp nu dovedia a-i sc r ie ; şi a tunci preoţii cu fiii lor îi dădură ajutor, scriind ziua şi noaptea .
Cei scrişi în oste începură a resufla, şi a crede că zorile mântui r i i lor au sosit. Unii chiar nici nu voiră a maî munci la unguri , zicând că eî s u n t acuma omenii împăra tu lu i .
Yedend aces ta mal-mariî ungur i , dădu ră de ş t i re la toţi, c ă i au ş t e r s din cărţ i le oştirii, şi să se întorcâ cu toţ i i la munca io-băjască pen t ru domnii lor.
— Noî, din nou iobajî? s t r igară românii , — Şi începură a se sfătui unii cu alţii, ce să facă.
Nemeşul Macskâsy bă tu în fere pre io-bajii seî scrişi în oste . Aceş t ia s t r i g a r ă :
— Domnule, noî a m In t ra t în oş tea împăra tu lu i nos t ru , care e şi al v o s t r u !
Macskâsy r e s p u n s e : - — Am să* leg în fere şi pre femeile şi copiii voştr i , şi a m să-I pun în t emni ţă . Şi apoi să vină împăra tu l v o s t r u , să vă scotă pre toţi •! căci noî ungurii nu-1 cunoş tem de împă ra t al nos t ru .
Din to te unghiurile ţereî sosesc ş tafe te tainice la H o r e a ; a ră tând tu rba rea ungurilor, şi ţ ipetele de groză şi de r e sbuna re ale românilor. — El t r imi t e la toţ i ş tafe te , s ă se adune preoţ i şi alţi f runtaşi în ţ inte-r imul dela Ţebea, în o a n u m e nopte .
![Page 41: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/41.jpg)
40 _
X. NOURI ADUNAŢI
H o r e a e in ţ e b e a , E mezul nopţ i i . L u n a r e sa r e . In ţ in te r im sosesc fruntaşii şi preoţi i gloteî.
Crişanu ii orânduesce în cerc împre juru l s tejarului din mijloc.
In t inda bisericei, Cloşca face rapor t , — Horea îl în t reabă :
— Cum merge H a ţ e g u l ? — Bine şi acolo. Românul e mândru ,
deş tept , şi inimos, ca în zilele din băt râni . Ştafetele nos t re se întâlnesc cu ştafetele lor zioa şi noptea . — In par te , românii din Mărea a u d a t mâna cu ceî din Vălceiele-bune; au a lungat pre solgăbireu cu panduri i lui cu to t , au pus păzitori pe vîrvuri le delurilor dimprejur , şi nu îngăduie pre nici un locuitor, să părâsască sa tu l .
— Prea grăbiţi , zise Horea , . Oaspeţii sun t aduna ţ î împrejul stejarului,
şi a ş t e p t ă să vină Horea, idolul lor, mal — marele lor.
Horea vine în mijlocul lor, şi se opresce lângă stejar, z icându-le:
— Bun sosit , fraţilor ! — Oaspeţi i îi res-p u n d : — Bun găsit , scumpul nos t ru căpi tan.
Popa Costan de la Crâstior se alege dint r e toţ i , şi g râ i e sce : •
![Page 42: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/42.jpg)
Horea
![Page 43: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/43.jpg)
42
— Căpitane, ia tă-ne adunaţ i , la chemarea ta, ca să ne sfătuim, o r o nici acuma n 'a sosit -ziua, să ne ridicăm odată , şi s ă . s fâ rmâm lanţuri le robiei nos t re . î m p ă r a t u l o om drept , şi uresce pre ungur i diîpâ d r e p t a t e ; corona cea m a r e a împărăţ ie i a luat-o din manile lor, si o pâzesce la scaunul împără t e sc ; în cât nu cred, sări apere . Când să ne sculăm oare ?
— Horea respunse : î — Bine al zis, .părinte Costane. Dar dţagiî
meî, u rma ţ i voi a pregăt i în a scuns săbii, sul i ţe , buzdugane, pistoale şi pusei , după formele, ce v ' am dat ?
— U r m ă m , r e spunse ră cei în t rebaţ i , şi ne-am şi întocmit , după celelalte povă ţ iu i r î ; ia tă , aici ne a m a d u n a t numai căpi tani şi căprar i ; dar abie a ş t e p t ă m să începem lupta , pe v ia ţ ă şi m o a r t e ; căci v i a ţ a ce avem e de zece ori maî r ea de-cât ori care mor te .
Horea grăi a c u m a : — -Fraţilor, dacă- împăra tu l a da t bune
porunci, şi maî-marii unguri te ascund şi p re acele, eu cred că t r ebue să-1 rugăm, să deie oda tă porunci ta r i şi hotăr i tore , ca noi să r emânem în oş tea grănicerilor, şi să ne deie şi a rme , După maî mul te sfătuirî, adause Crişanu :
^ - .Să te maî ducî încă oda tă la împărat u l / ş i să-1 îndupleci, să facă ceva, ca un-
![Page 44: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/44.jpg)
43
gurii să nu-î m a i a scundă poruncile. Şi dacă nu va p u t e altfel, apoi să-î dăm noî a ju tor !
Ca durdu i tu ra unui t une t r e suna a c u m a s t r igarea t u t u r o r :
— ttâ-î dăm noi ajutor 1 •• — . f fă facem noî d rep ta t e în ţ a r ă ! s t r iga Crişanu, b'ătendu-se cu p u m n u în piepft.
— Noî să facem drep ta te în ţ a ra noast r ă 1 adăugiră tceî adunaţ i , ca un nou tune t . Popa Costan a d a u s e :
— Insă, de la împera tu l nici să nu vii, pană nu-ţi va da în m â n ă porunci .
— Şi noi cu to ţ i i zicem a ş a ! s t r igară toţi cei • adunaţ i , şi a d a u s e r ă :
— Altfel ne sculăm asupra, t iranilor, fără împăra tu l . Să nu o uiţî aces ta .
— Nu o voiu ui ta , dragii mei, r e spunse Horea .
Cei aduna ţ i dedurjl lui H o r e a căr ţ i de împuternic i re , să se înţelegă el cu împera tu l , ca şi când s 'ar înţelege eî înş i î ; le iscăliră, care cum p u t e a ; — şi apoi se împrăsc ia ră .
Horea că lă tor i din nou pa t ru s e p t ă m â n l ; t recând pes t e nemărgin i te le şesurî ale ţe-' rel ungureş t i ca un adeve ra t apos to l ; şi a-junse la cu r t ea împără te scă .
Aici i-se spuse , că împera tu l e dus depar te , şi nu se va în torce curând. ' Aces ta puse p re H o r e a pe gânduri'. El în-
![Page 45: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/45.jpg)
44
cepu a se îngriji, că ore ce să facă? Dacă r e m â n e pe loc t imp îndelungat , soţii lui din Ardei poie să rescole şi să searunco ţ a r a în p răpas t i e . Dar ore împăra tu l cât t imp va s t a •departe? Aces ta nu o p u t e a sci. In aces t a g r ea îndoială şi îngrijire, el îşi ie o ho tă r i re , şi deoda tă pornesce înapoi, face al te p a t r u s ep t ămân î de obosi tore călătorie . Sosesce a-casă , spune prieteni lor seî, să-1 a ş t ep t e , să nu se rescole ; şi plecă iarăşi spre scaunul împără ţ ie i . După al te p a t r u sep tămân î sosesce din nou.
El era o a d e v ă r a t ă m a m ă , care pen t ru binele copiilor seî nu se opresce la nici o pie-decă, ci se luptă cu to te , sufere to te .
Aflând omenii despre aces ta îngrijire a lui, începură a se închina în numele luî ca în n u m e l e ' u n u i . adevăra t prooroc.
P e când ansă neamul românilor se p regâ t ia do a p ă r a r e cu m â n ă îna rma tă , unguri i s e g â n d i a u la asuprir i din ce în ce to t ma i ned rep te .
I . * " F A C E Ţ I A C E S T A '.»
I n ce t a t ea Vieneî, Iosif î m p ă i a t p r i m i a în pala tu l seu to t felul de omeni şi le zicea t u t u r o r câ te un cuvân t de mângâ ie re .
Aşa , vine oda tă un căpi tan din că lăr imea împără te scă , în haine pompose şi a rme stră-]ucit6re.
![Page 46: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/46.jpg)
45
E Horea . î m p ă r a t u l îl cunosce îndată , şi-î zice cu
cea maî pr ie teneseă plecare. — Iubitul meu căpi tan , ce te aduce iarăşi
pe la noî'? — în tă î rugămin tea cetăţeni lor din ţ^rad,
•să dai invoire, să fie in oraşul lor m ă r t u r i e , adică t îrg de s ep t ămână ,
— Fie , c ă p i t a n e ; dar pen t ru a t â t a , făcuşi aces t d r u m ?
— Ba a m şi o plângere, cu care m ' a u t r imis toţ : iobajil Ardeiului.
— Şi care-î acea plângere? Cred, că n u mal ave ţ i a ve plânge a s u p r a nemeşi lor , cum aţ i a v u t de a t â t e a orî. De bună s a m ă eî s 'au îmblânzi t .
— Ba, înăl ţa tul m e u împă ra t , tocmai a-ces t a es te plângerea nos t ră .
— C u m ? Se po t e? după a t â t e porunci . — Tote acele bune porunci , eî le-au ascuns ,
şi ne chinuesc maî reu, chiar p e n t r u că a m îndrăzni t a ne plânge, şi a încunosci inţa pre bunul nos t ru î m p ă r a t şi pă r in te . Noî credem, că cu acea inimă, cu care al desrobit p re iobajil din ţ a r a Boemie.â Moraviei şi a Site-siei, t e veî îndura , a ne desrobi şi p re no î ; şi nu veî maî lăsa, ca cel pa t ruzec i de mii de venetici t i rani nemunc i to r î să uc idă pre t re i mii de mii de munc i to r i moşnen i din moşi s t rămoş i în ţ a r a lor. Noi s u n t e m cele
![Page 47: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/47.jpg)
_ J 6 _
două mân i ale ţereî, cari fac p â n e a ; iar eî s u n t coşul, care o înghite. După ce ne-au scos din oştea de grăniceri , în care ne scri-s e s e r ă m
— Cum ? chiar v ' au scos ? — Au cuteza t , impera te . Şi chiar de a-
ces ta ne rugăm, să te înduri a ne lăsa, ca to t să eminem grăniceri, cum ne a scris subcolonelul Carp.
— Iubi te Hore , aş pu te ore eu să-ţî las o cerere ne împl in i tă? Aşa să fie cum ai cerut .
— Aduc. ferbinţî mul ţămir î pen t ru îna l ta îndurare . Insă, noi a rme bune nu a v e m ; şi, fără* a rme, ca şi cum nu a m fi grăniceri . Unguri i nu ne vor da a r m e ;• şi fnai v î r tos le vor ascunde, qând vor sci mâi d inainte , că vrei sâ ni le dai.
— Scil, ce, c ă p i t a n e ? Luaţ i -ve voi a r m e din Cetatea-Albă. I ţ î voiu da eu în mină împuternicire- scrisă, ca sosind, să-ţi iei arm e pen t ru regimente le din poporul t eu . Şi de acuma înainte iobaii nu veţi maî fi.
— Bunul meu împera t , eu ved de pe a-euma , că unguri i se vor scula a supra nos-t ră , şi noi numai cu a r m a în. m â n ă vom pute.- inainta p in t re dînsiî, să n e l u ă m a n n e şi să ne a p ă r ă m de lanţur i le lor. Dă-mî şi aces ta învoire în scris, ca să-î p u t e m pleca să nu-ţi maî fie nici ţ ie d u ş m a n i ; ci să asculte de poroncile tale cele drepte ,
![Page 48: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/48.jpg)
47
— Iubitul meu Hore, te- t r imi t cu cărţ î împără teş t i , ca pe un deosebit al meu ghi-norar iu împu te rn ic i t ; să facî aces te lucruri căcî nu-mi es te necunoscut , că nemul teu te cunosce pre tine drept căpetenia sa;
— Şi dacă unguri i vor sări cu a rme, îi vom pleca şi noi cu a rme .
— Faceţi acesta ghinerare. Plecaţi-î la calea cea dreptă .
— Viî orî m o r ţ i ! — Fie, pr ie tenul meu, —zise împera tu l ,
zimbi cu t ragere de inimă că t r ă Horea , şi-î dădu şi o cruce de aur , z icînd:
— Ie şi aces ta c r u c e ; spre mai m a r e încredinţare,
Lui Horea îî veni un c u t r e m u r do bucurie, cum nu mai s imţise , şi cădn în genunchi ; abia put înd rosti aces te c u v i n t e ;
— Pr imesce , pre bunul nos t ru împera t şi pă r in te , sfinte mul ţămi r î din p a r t e a ser.-.-, manulu i m e u popor.
Apoi ieşi. P e s t e doue zile pr imi poruncile scrise, cu
peceţ i le î m p e r ă t e ş c i ; le s t r inse în sin, ca sf'înt ş i - m a r e lucru, —şi pleca spre ţ a r a Ardeiului, mai nebun de bucurie.
î m p e r a t u l se bucura , că găsi o cale pent ru înfrinarea somaticilor de n e m e ş i ; si scr ise fratelui seu pr inţului Leopold de Toscana, arîtîndu-î, că a t r imis p re H o r e a in t r ' unfe l
![Page 49: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/49.jpg)
ca ghinerar şi - împuternicit din pa r t ea sâ cu o p a t e n t ă împărâ te scă . *
*
P e s t e puste le ţereî ungureş t i alergă spre Ardei un călăreţ , în haine de. iobaj.
E Horea . El duce o m a r e ves te iobajilor Ardeiului ,
căci de m u l t îl a ş t e p t ă cu dorul, cu care o casă de copii a ş t e p t ă pre bunul lor părinte , să sosescâ din o lungă călătorie, aducîn-du-le pâne .
In zborul seu pes te nemăsura te le pus t iu r i to t zice, cu cea mai adîncâ p ă t r u n d e r e :
— Viu, viu, iubiţii mei iobaji, zbor la voi, cu ves tea cea m a r e dela împăratul. .—, aş tep ta ţ i -mă scumpii mei soţi de suferinţe , că sosesc în mijlocul vos t ru ;— şi apoi—la, lucru cu to ţ i î ! la lucru, cu d u m n e z e u ! Zorile desrobiriî vos t re incep a resăr i
XII. PRAGUL MORŢII
Noptea cupr insese în negra-i ha ină p r e toţi muri tor i i din sa tu l Crîstior; dfndu-le un t imp de l iniş t i tă resuffare; — numai doi. omeni se zăresc ca două umbre apropiindu-se de casa preotului Costan Turciu. Eî b a t încet în ferestra caăeî luî; el iese curend. şi le zice şop t ind :
— Voi s u n t e ţ i ? Cloşcă, C r i ş e n e ?
![Page 50: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/50.jpg)
![Page 51: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/51.jpg)
50
— Noi, pă r in te Costane. — Ve a ş t e p t a m , după inţelegere. Aidem
în biserică, — Aidem. -Toţi t re i se duc ca pe furiş, şi in t ră în
biserică. , Preotu l apr inde o candelă mică, şi apoi
î n t r e a b ă : — Iubi te Cloşcă, şi tu, scumpul meu Crişene
ce-î? ce s'a înt împlat , de mi-aţî ce ru t i ă întîlnire ?
— Iobăjimea Iotă e în grea fierbere, şi :•' Horea nu-î nicăirî.
— Ce ? i-s'a în t împla t ceva ? N-'a venit, încă dela s c a u n u l împără te sc ?
— Se zice, că a m u r i t ! . — Nu se pote .
— Yeni ve s t e dela cancelariul cel m a r e al ungurilor, dela Esz te rhâzy , cum că ar fi muri t .
— Astă-î o vorba înşelătore din par tea luî Esz te rhăzy . . . ' '
— Fie, cum v a fi; dar iobajiî nu maî pot a ş t ep t a . f , 1
Păr in te Costane, noi âmîndoî s u n t e m ho*-, t ă r î ţ î ; însă ne t r ebue un cap maî înă l ţa t ş: maî luminat , să ne fie povă ţu i to r ma-m a r e pes te toţi . Fiî tu acel povă ţu i tor pînă \ va sosi pote H o r e a : '
— F ă r ă Horea s u n t e m p e r d u ţ i ! îndelung -sfătuiră ei a ş a ; ' şi adîncă întris
t a r e incepu a le apăsa sufletele.
![Page 52: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/52.jpg)
51
Nu maî e rau depar te zorile, cînd deodată se cu t r emură cu toţii. Tieî lovituri în u ş a bisericeî ii a t inse ră ca nisce săgeţ i de ghia ţă , şi ei r e m a s e r ă ca inlemniţî , că de acum unguri i i-au prins.
— Cine-i acolo? str igă popa Costan, ' păşeş te la uşe, şi o deschide, ui tându-se afară cu b ă r b ă ţ i e ; în întuneric i se a r a t ă o faţă omenescă, îmbrăca tă in o mant ie albă şi lungă. El str iga încă odată cu t ă r i e :
— Cine-î? — Cine-î? popă, C o s t a n e ! e i ! şi vouă ,
iubite Cloşcă, bunul m e u Crişane. A ş a dară nu în zadar v ' am lua t din urmă,j m u l ţ ă m e s c lui dumnezeu , că v ' am găsi t p re toţ i trei.
— Hore ! s t r igară ei, scumpul nos t ru f ra te! dumnezeu te a păzi t şi te a a d u s ! Nenorociţii iobaji nu te maî p u t e a u a ş t ep t a .
— Ce maî faceţi vo i? Ce maî fac bieţii iobajî?
— Ce maî fac ? Sunt ga ta de a mur i . Cuţitul e la os. Drumuri le s u n t pline de ro te şi de furci, pe ele cu t rupur i de români ucişi nevinovaţ i .
— A h ! dumnezeule ! zise Horea . Bine că am p u t u t sosi dară la t imp, căci m a r e ves te v ă aduc
x mi-a da t porunci scrise, să înduplecăm pre t iranii de nemeşi cu pu te rea , să ne lase să
Ascu l ta ţ i : împăra tu l
![Page 53: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/53.jpg)
52
fim ostaşi , şi să munc im numa i împă ră ţ i e i ; şi dacă ei nu vor voi, să ne luăm noi armele . I a t ă poruncile împără tese i .
Popa Costan cu Cloşca şi cu Crişanu cet iră poruncile acele mângăie tore , şi apoi că-
' zu ră la pămîn t dinaintea al tarului . Popa Costan zise din adâncul sufletului:
— Mulţămim ţie, dunezeule al dreptăţ i lor , că te aî îndura t a-ţî aduce amin te şi de noi, adevăra ţ i robi u i ta ţ i până as tăz i in noianul plângerei şi al scrişniriî dinţilor !
Horea s tă , ca un stîlp de marmoră . Numai inima îî. e aprope de a se despica, de bucuria de as tăz i , şi de încordarea pen t ru luptele de mâine.
Cei trei închinători al luî se întorc la dîn-sul, cad la piciorele lui, îî îmbrâ ţoşază genunchii , şi-î scaldă în şiroie de lacrimi.
In aceas tă se rbâ torescă clipă, lor li se pa re că bietul nem românesc ş 'ar ii luî-nd ziua b u n ă dela v ia ţ a de iad de până acuma, şi ar fi păşind intr 'o v ia ţă nouă, într 'o lume, în care pămîn tu l s t rămoşesc ; ce-1 calcâ, le şoptesce : Călcaţî-me cu iubire şi cu bucurie ; căcî eu sun t şi al vos t ru , aerul cel d ă t ă t o r de v ia ţă le şopteş te : Sorbiţi-me fără suspin, căci eu s u n t l ă sa t de dumnezeu şi pent r u v o i ; —le pare că raza soreluî le z i c e : priviţî-me cu încredere, căcî eu sun t t r imisă din ceriu şi pen t ru vo î !
![Page 54: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/54.jpg)
53
Apoi Horea deoda tă s tr igă putern ic , ca şi un craiu :
— Să t r agem dară s ab i a ! şi, ca t r esne tu l să doborim la pămîn t pre to t călăul nemuluî nos t ru !
— Cu, dumnezeu, î n a i n t e ! s t r igă popa Costan.
Ca toţii r idicară în sus drepta , şi se ju ra ră dinaintea a l t a ru lu i :
~- J u r ă m , dinaintea luî dumnezeu , credinţă pană la m o r t e nemuluî românesc , pământu lu i românesc , şi împăra tu lu i
— Şi ţie, Hore ,—adause ră ceilalţi t rei . — Amin ! încheie p reo tu l ; pe acăruia faţă
era zugrăv i tă mul ţ ămi rea inimei luî, şi o î n ă l ţ a t ă bărbăţ ie .
Privind la faţa lui Horea , ei se cu t r emura ră . Acea faţă e ra albă, ca zăpada . Sufletul lui i n t r ' adevă r se s imţ ia ca pe
un p rag în t re v i a ţ ă şi m o r t e ; se scia respun-zetor pen t ru v ia ţa a su te şi mii de r o m â n i !
El grăi cu graiu şop t i to r : — Căpitani lor! A c u m a t recem în lumea
morţi i . Noi de as tăz i inainte nu ne maî nume-r a m înt re cei vii. Dăm remas-bun vieţeî , şi ne zicem morţ i . Să fim orbi pen t ru orî ce ne-ar a t inge pre noî, şi să nu vedem, decît , ca nisce insufleţiţî, ţ in ta cea m a r e .şi sfîntâ, desrobire a nemuluî nos t ru . î na in te da ră cu d u m n e z e u !
![Page 55: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/55.jpg)
54
— îna in te ! s t r igară toţ i ceilalţi, şi adau-serâ în t r 'un cuvânt .
— Dă-ne porunci , c ă p i t a n e : ce să facem ? — Ia tă , ce să faceţ i : să vâ duceţ i pela
fruntaşii din vec ină ta te , şi să-î t r imite ţ i , ca să deie de scire din fruntaşi în fruntaşi, să se adune iobajiî în ziua de sfântul apostol Luca, la biserica din Meslecăn, ca să le ves t im poruncile împără tese i . La d rum cu to ţ i i ! Şi să ne ajute dumnezeu.
— Domne ajută-ne! s t r igară cu toţii, şi se despăr ţ i ră , a d ă u g â n d :
— De acuma, — la Mes tecau!
XIII. CEKŞITORUL DE LA MESTECĂM
E ziua de joi, în luna luî Octomvrie a şasesprăzecea .
In oraşul Brad se face pen t ru în tâ ia oră m ă r t u r i a , adecă tîrgul de s ep t âmână . Ter-gariî sun t aduna ţ i cu miile.
Numele luî Horea e cupr ins în rugăciunile lor," şi to ţ i au şi o bucurie tă inui tă , a ş t ep t ând cu dor apr ins , să-1 vadă câ t mai curând.
Deodată însă n u m a i ce o vorbă tainică începe a se şopti dela unii la alţii, şi a se respândi în to t târgul, cu iuţala/ fulgerului.
Români i îşi şopt iau acea vorbă ca loviţi de t r e s n e t :
![Page 56: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/56.jpg)
55
Aces ta faimă era, că Horea a mur i t . La acea măr tu r i e erau aduna ţ i şi mul ţ i
cerşitorî . Dar lucru ne maî v e d u t : aceş t ia , nu s t r igau t a r e cuvinte le lor de ce r ş i t ; ci n u m a i şopteau. însă , ce cuvin te şopt iau , eî vor fi ş t i u t ; da r împrejurul lor se învese-liau iobajiî, şi nu se maî în t r i s t au la vorba; că Horea ar fi muri t , ci r ă spundeau :
— Scorni tură de-a urigurilor. De la amezăzi în jos, cerşitoriî ieşiră, la
margini le oraşului , şi ziceau fiecărui iobaj, care p l e c a :
— Horea ve poftesce să veni ţ i dumin ica . vii tore la biserica din Mestecau, să ne s p u n ă la toţ i mar i şi bune porunci împără tese i . Luaţ i -ve ziua bună dela copiiî voştr i , şi s ă veni ţ i cu ' mer inde pen t ru 3 zile. Toţi ascult a ră , nebuni de bucurie .
E ziua de duminică. - La biserica din Mestecăn es te un m a r e ţ in ter im, şi t o t nu pote cupr inde mul ţ imea de români iobajî, cari se adună acolo. Mulţi s u n t siliţi a se opri afară pe câmp.
dorn icul de păduri , ungurul Kara Peler din Crâsiior se furişa ză după uşa bisericeî, şi pândeşte. . . .
In u r m a tu tu ro r , i a tă că sosesce un cerşi-tor îmbrăca t în t r 'o haină maî mul t numa i diri pe tece . El, insă nu se opresce la" mar-gină, ci s t r ăba t e p a n ă la biserică. Acolo se
![Page 57: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/57.jpg)
56
suie pe o pe t ră maî înaltă, şi s t r igă că t r ă ceî adunaţ i .
— Iubiţilor ! ia tă în ce ha ină fui nevoi t să umblu ascuns , ca să nu m e cunoscă pân-daşiî tiranilor de nemeşi ungur i ; cari me cau tă , să me spânzure , pre mine, şi pre scumpul nos t ru pă r in te , p re Horea . Dar în t re voî, aces ta acoperire nu-mi maî t rebue .
Cerşitorul face o mişcare , şi azvîrlo haina cea de ce r ş i to r ; redică .';us o cruce de aur, şi a tunc i toţ i s t r iga ră cu bucurie :
— George M a r c u ! Mulţi ani să trăiescî , iubi te Crişene, ce vorbă ne aduci dela Horea ?
— Vg aduc dela H o r e a ves tea , că înălţa tu l î m p ă r a t l'a ascul ta t , şi ne-a pr imit , să ne facem ostaşi . P e s t e trei zile ne vom a-d u n a cu toţii şi cu mul ţ i alţii la sa tu l Cii-rechiu, ca să ve cetescă însuşi Horea poruncile împără t e ş t i şi apoi sâ t recem la Bălgrad, să ne împă r t ă şea a rme , şi să ne deie acolo şi a l te porunci . >Aşa dragii mei , târziu, târz iu , dar măcar acuma , vom scăpa cu to tu l de drăcescul jug al ungurilor. Vre ţ i voî, să nu maî fiţi iobajî ? Vre ţ i , să fiţi, cum a u fost s t rămoşi i voş t r i ?
— Ca s t rămoşi i noş t r i ! s t r igară cu toţii de se auip ca o du rdu i tu ră de tune t . Numa i K a r a P e t e r s t ă t e a m u t .
— In aces ta ţ a r ă romănescă să nu maî fie românii iobajî! jos u n g u r i i !
![Page 58: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/58.jpg)
Crişanu
![Page 59: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/59.jpg)
58
— Jos ungur i i ! — Să muncescă şi eî, ca şi no î ; să plă-
tescă biruri ca şi noî! cum au ho tă r î t împăraţ i i ; şi eî au ascuns acele d rep te porunci. Să ascul te de î m p ă r a t u l ; cari nu vor v rea să asculte , pre aceia să-î plecăm no î ! •
— Să-î plecăm noî ! ' — Căci aşa ne porunceş te împăra tu l şi
Horea . — Noî să ascu l tăm.de H o r e a ! — Unguri i , cari vor v rea să-î credem, ce
ne vor făgădui, pre aceia sM.facem români ; să-î bo tezăm româneş t e .
— Să-i bo tezăm! — Cari, vor vrea să r ă m â n ă nemeşi şi
domni peste iobajî, p re aceia să-î culcăm în p ă m e n t !
— In p ă m e n t ! — Să ne lup tăm cu dînşiî, ş iuŞor îi vom
doborî ; căci eî sun t numai pat ruzeci de miî de t o ţ i ; iar noî trei miî de miî 1
— Trei miî de miî! ' — Ne vom pune căpi tani şi c ăp ra r i !
— Horea să-î pună ! Horea să ne po-runcescă !
— Să j u r ă m credin ţă steguri lor nos t re! — J u r ă m ! — Ziceţi da ră după m i n e : ţ
Totă nemărgin i ta aduna re zise după Cri-şanu: .
![Page 60: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/60.jpg)
59
„Noî, sub ceriul senin, unde ca în to t locul, domnesco pu te rea luî dumnezeu, în tune te , în fulgere, în pldie, în nouă şi în grindină, j u r ă m po dumnezeu, că, pană va fi în noî o p ică tură de sânge, nu ne vom a-ba te dela cele ce aml io t ă r î t , nici vom spune ori vinde pe vreunul din căpetenii le nos t re , ci mai bine vom por i . cu toţii , ca adevăra ţ i i os taş i . "
„Dacă vreunul din noî va călca jurământul aces t a : să fie lipsit pen t ru dumnezeu,— scumpul sânge al fiului luî to tdeauna d e ciuma, ameţa la , ranele şi t o t e dureri le balelor să-1 cupr indă; copiii şi nepoţii să-1 b î a s t eme ; munţ i i şi rîpele să-1 a c o p e r e ; pomeni rea luî sâ peră pen t ru t o tdeauna şi să fie b l ă s t ă m a t ă ; el să fie lipsit de to te bună tă ţ i le de veci ; şi nici oda tă să nu vadă Ierusal imul ce re sc ; sufletul luî s ă fie chinuit de to tă Gheena şi p u t e r e a ceriului şi a pământulu i să-1 s t îngă şi n imicescă" *).
Preotu l din Mestecăn s t e t ea lângă Crişanu. Aces t a scose porunca- împăra tu lu i şi z i s e :
— I a t ă porunca împăra tu lu i , poftim, păr in te , cetesce-o, şi vedî şi pece tea împă-ră tescă .
— Vedî păr in te , şi ne spune , s t r igară cei de maî aprope.
*). v. Nic. Densuşianu «Bevol. 1. Horea» pag. 148
![Page 61: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/61.jpg)
60
Preo tu l ceti porunca , vedu pece tea cu pa,-jera împără ţ ie i , apoi spuse celor a d u n a ţ i :
— Tote s u n t prea a d e v e r a t e ; apoi in t r ă în biserică, să se roge luî dumnezeu , cerând ajutorul ceriului la marea muncă a nemuluî romanesc .
Toţi cei aduna ţ i îngenunchiară şi u r m a r ă cu sufletul ruga preotului .
După rugăciune, aces ta ieşi din biser ică; s t ropi adunarea ingenunchie tă cu a iazmâ, şi o b inecuvânta ; dorindu-I tot a ju tonul luî dumnezeu şi izbânda.
Crişanu zise a c u m a : — Domnul nos t ru Horea va pune căpi tani
şi subcâp i t an î ; eî vor alege căprar i , şi vor face to tă întocmirea. Apoi porunci :
— Să fiţi mâni la sa tu l Curechî, cu merinde pen t ru trei orî p a t r u zile. Să nu veniţi ziua, ci noptea, ca să nu aveţ i lup te cu copoii nemeşi lor ; să nu veni ţ i câ te unul , ci câ te mai mul ţ i împreună ! — Acuma, în-torceţi-vâ cu d u m n e z e u !
. — Noroc să deie dumnezeu ! s t r igară cu toţii , şi se împrăsc iară , cu inimile înă l ţa te .
Gornicul ungur K a r a Pe t e r s t ă t u s e m u t iu tot t impul , câ t ţ inu adunarea . Iar acuma se repezi d rep t în Baia-de-Criş, la solgăbi-reul Gdl Mihaly, şi-î poves t i t o t e câ te le veduse pândind. Gal povest i lucrurile solgă-bireiîlui Nalâczy Far caş din Brad ; iar aces ta
![Page 62: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/62.jpg)
61
înş t i in ţa pre spânul Hollaky Islvăn. Aces t a dădu porunci celor doi solgâbirăî, să s e d u c ă şi eî la Curechiu, şi să pr indă pre căpitanii luî Horea, iar pre iobajî să-î pedepsescă , cum vor sci maî îngrozitor; ca să spar ie pre ori tine dela ori ce pas de mişcare .
Solgăbirăiî îşi luară cu sine douăzeci şi p a t r u de pandur i şi porniră spre Curechiu; iar Hollaky t r imise pre solgăbireul Pakot Mihaly la Albac; la casa lui Horea , cu o poruncă tainică. Aces ta porni spre Albac.
XIV. CRIŞANU PRINS
Noptea de luni spre mar ţ i sos i ! Crişanu ajunge in satul Curechî cel d 'ântăî ,
şi se duse drep t spre o casă sc iu tă . E mezul nopţi i . El e la por tă , descăleca, pune piciorul pe
pârlaz, . şi vre să se suie să t recă. Dar numai ce s imţesce câ-1 apucă de gâ t două mâni apoi altele îl apucă de bra ţe şi-1 ţin nemişca t .
— Acesta-i crăişorul iobajilor! şoptesce un graiu. Crişanu vroiesce să str ige. Dar acum s imte ,"că al te mâni i iî a s t u p ă gura. Manile luî i-le legă la spa te , il r idică pe sus , şi-1 duc înainte prin în tunecime.
Totă aces ta hoţascâ faptă se îndeplini în cea maî îngrozitore tăcere . N u m a i prin fio-rose şoptirî, solgăbireiî dedeau porunci pandurilor.
![Page 63: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/63.jpg)
62
Nefericitul nu vedea nimic, nu audia nimic. Numai a t â t a a înţeles, că de la un t imp
nu-1 maî duceau pe drum, ci pe p ă m â n t mole.
Apoi, in t r 'un rând au (li cum unul şopt i , să-'l pună jos , şi panduri i l 'au pus .
Românii cari veniau în acea nopte spre Curechî. l ă sau drumuri le , şi mergeau maî mu l t pes te câmpi şi prin păduri . Nici nu mergeau câte unul , câ te unul , res le ţ i ţ i ; ci to t câ te maî mul ţ i împreună .
I n t r ' un loc, la o margine de pădure cei maî din frunte numai ce se opresc şi se u i tă d r e p t înainte.
La câţ iva paşi se vede ca un pâlc de omeni, cari vin cât ră dînşiî; cu to te că p'acolo nu e d r u m ; ba nici măca r cărare .
Ce cau tă da ră .acei o m e n i ? şi cine sun t . 1
Românii noştri le s t r igă : — Cine-i acolo? Staţ i ! . Cuvinte n u le r espunde n imene ; ânsâ ne
cunoscuţi i se opresc locului ; şi in clipa ur-m ă t o r e , o pocni tură neînţe lesă lovesce au dul românilor iar după aces ta aerul nopţii se zgudue de un ţ ipe t ca de mor te , u r m a i de cuvintele aces te .
— Ajutor ! ajutor ! — Rotă, feciori! aşa comandă acuma unu",
d in t re români , şi în t r 'o clipire cei de faţa încungiură pre pandur i ; sar a supra lor ca
![Page 64: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/64.jpg)
63
nesce lei, îî doboară la pămînt maî deodată pre toţî, cu solgăbirăî cu tot, şi desleagă de pe t rupu l celui prins fringhiiîe, pe carî nu apucase el a le rupe, orî desleagă, zicând :
— Dumnezeu ne a adus pe a ic ia ! — Ce să facem acuma cu aceşt i nelegiuiţi ? — Să i îngropăm de vil ! să nu u i t e p î n ă
in iad, ce faptă făcură. i- — Ba să-i ducem legaţi pînă 'n s a t în " Curecliî, şi să-i a r ă t ă m să-i v a d ă soţiî noş
tri , ca să înţeleagă cu toţii şi maî deplin, cum ne dau domnii unguri d rep ta t ea , ce ne a t r imis înăl ţatul împă ra t .
Crişanu, mai mîndvude cât toţî, se r u g a : — Ba daţi-le drumul , ca să nu zică ni-
mene , că numai pen t ru pofta mea s 'ar face • pedeapsa lor.
— A ş a ? să le dăm drumul ? c& după tine să u r m ă m noi, şi copiii n o ş t r i ? Ba n u ! Aşa s t r igară , şi într 'o clipită îî spâ rcu i ră p re toţî.
A c u m a t rec cu ţbţî la Curechiu. —' Hollaky I s tvăn , vice-şpanul Zăranduluî
e aici, s t r igară unii. Călăul cel mare ! adăugiră alţii. — El a t r imis pe aceş t i solgăbireî cu pan
durii lor, ca să înceapă a ne ucide. 1 — Haidem ! să-i facem un ospăţ , ca mân i
d iminea ţă să se t rezească el mor t în locul ' scumpului nos t ru căpi tan !
![Page 65: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/65.jpg)
64
In Curechi es te un m ă r e ţ castel . In t r ' însu l sosi Măria Sa, v ice-şpanul Hollaky I s tvân ceva înainte de mezul nopţii, cu alaiu de pandur i .
Sunetul clopotelor într 'o ureche îl deştept ă din petreceri le sale.
El în t rebă pre omeniî sei, că ce-î'? omenii îi spun cu spa imă:
— S'au sculat românii . — Ucideţi-î, ca pe cânii ceî tu rba ţ i . — Aşa a m vroit şi noi să facem, după
cum scrii; sfintele legi u n g u r e ş t i ; dar a cuma s'a în tors d r ep t a t ea lumi i : acum ne ucid eî pre noi. - P r e doi solgâbirăl şi douăzec i şi pa t ru de panduri i-au şi ucis.
—' Si ce v reu eî ? •— Eî zic, că să ieşi Măria Ta în faţa
lor, ca să-ţî vorbescă. Români i sosesc lângă cur tea , în care se
găsesce Hollaky. Aces t a iese, cam îngrijerat. — Ce vreţ i voî, măî .g lo te lor de iobajî? Crişanu r e s p u n s e : — Ia tă , Măria Ta, ce v rem noî, glotele
de iobajî: nu mai v rem să fim glote de 'iobajî. -
— Cum nu voi ţ i? Ce v r e ţ i ? respundeţ i -mî mai pe înţeles.
— Maî pe înţeles? Eî bine. Sâ-ţî vorbesc dară aşa, ca să înţelegi. Ascul tă-me. Daţi ,
![Page 66: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/66.jpg)
65
copii, încoce crucea dreptă ţ i i . Aşa . Măria Ta, domnule n e m e ş ! J u r ă pe aces ta ' cruce ' a desrobiriî, să nu maî fii nemeş , ci to t una cu noî ceştialalţ î omenî ; după cum seim a c u m a şi noî că a bo tă r î t şi d reptu l nos t ru î m p ă r a t ; de acuma înainte să nu fie i i imene nemeş , nici iobaj, orî r o b ; să. p lă tescă dare to t omul, şi voi ca ş i ,n6 î ; să m u n c e s c ă t o t omul, unul ca şi al tul . Vrei să t e plecî a-cestor legi ? J u r ă pe aces ta c ruce !
— Când voiîi fi m o r t ! — Copiî! plecaţi-î da ră voî capul, să se
închine de nevoie, dacă nu poftesce de bună voie. . Tot pe sus se viseză, şi pre români jos. Să-1 t rez im din aces te v isur i !
Hol laky înc remen i ; şi z i s e : — L ă s â ţ i - m e , ' s ă mg gândesc două clipe !
şi în t ră în casă. Un s t r igă t se au di a c u m a : , — S t a ţ î ! s t a ţ i ! căcî se aude ceva neîn
ţeles : Face ţ i foc! să v e d e m ce es te . , Se a ţ i ţ ă un foc. In zare se ved sosind
şase pandur i , cari a d u c - p r e un t îner iobaj legat în obedî.
De ceealal tă • p a r t e se aud a l te s t r i g ă t e : — Vine H o r e a ! Horea v i n e ! — U r a ! crăişorul cel m a r e ! s t r igă a c u m a
to t ă adunarea , de s e ' c u t r e m u r ă pămentu l . Horea. I. P. Florantin Ş
![Page 67: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/67.jpg)
66
XV. CĂPITANUL PANĂ-ALBĂ.
Toţi se dau în lă tur i de aceea pa r t e . Se aud cuvintele . — Fiul me i i ! unde-î fiul meu ? De oda tă se ză reş t e un falnic călăreţ . 0
man t i e albă fâlfâie după dînsul, şi la cap îî s t ră luceş te o pauă m a r e albă. ;
E o faţă de î m p ă r a t ! Pandur i i cari adusese ră pre tînSr legat, *
îl lasă pe loc, şi o r up de fugă în ceealal tă pa r t ă . L'
— P a r e că-î chiar Sfântu Gheorghe ! zic unii . • ' •
— Bun găsit , copi i ! s t r igă Horea , sosind. :• — Ura , ghinerariul n o s t r u ! respund cu .
toţiî, redicând cuşmele toţi în sus . j H o r e a se opresce, zăresee pre cel pr ins ,
deslegându-1 omenii din obedî ; îl vede ne- : m i ş c â n d ; se plecă pes t e dînsul.
— Fiill meii m o r t ! r ăcneş te odată , ca •. leul când e rân i t de mor te .
Apoî cade jos, m u t , t r ă sn i t . î ncepe a se mişca ; se rădică încet , încet,
pe j u m ă t a t e . C ă u t ă t u r a luî e î n c r u n t a t ă ; Cel de ăprope încep a se t eme de dînsul. •< El se opresce s t î n d î n genunchi . Dinţii l u î :
scr îşnesc . Se u i t ă iarăş i la nul său . Cade lingă dînsul îl acopere cu să ru tă r i . A c u m lacremile încep a-î cu rge :
![Page 68: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/68.jpg)
67
El şoptesce domol în graiu de p lângere : — Au ucis pre fiul m e u ; ca s ă m ă s p a r i e . La aces t cuvîn t deodată se ridică d rep t
în piciore şi s t r igă din t o t ă p u t e r e a : — Să m ă spar ie? Să spar ie pre H o r e a ? Ochii lui încep a se învîr t i în mod înspăi-
mîn tă to r . Str înge mînile pumni ; dinţii luî scr îşnesc
din nou şi el şoptesce ca z u g r u m a t : -- A! jupîne Hollaky I s tvan , t u m i - a î u c i s '
p re fiul m e u ; vin încoce, să mi te văd Apoi , ca d e ş t e p t a t de un cuget nou, adauge, cu graiu de gh ia ţă : ,. — Dar e p re în tunerc , copii; nu văd pî-
n ă la Măria Sa... Face ţ i lumină, fec ior i ! . . . . t un foc m a r e ! . . . aşa lumină, ca să-î pot ve
dea pradeî mele şi firul de p ă r ! . . . . Hol laky I s tvan ieşise în cerdacul pala tu
lui, şi se făcu ca de p ia t ră , cînd vădu, că Hîn p a t r u colţuri ale castelului se r idică p a r ă de foc, că romîniî t rec pes te por ta cea m a r e a curţi i , şi năvălesc pe scări în sus .
—• Innapoî t o ţ i ! ! s t r igă acuma Horea,—. a c e s t a v r e numa i al m e u ! — şi cu două sări-
\ tufî de leu, era do doi paşi depar te de duşmanu l seu.
Hol laky uita," pe ce lume e. - Cu cât flăcările coperişuluî cresceau, dina in tea ochilor lui se făcu cu a t â t a ma î în tuner ic .
![Page 69: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/69.jpg)
6*8
N u m a i îl s cu tu rau frigurile morţi i . Horea se opreş te în faţa luî, şi-i g r aes t e
cu linisce îngrozi tore : — Fă-ţî cruce. Hol laky r e s p u n d e : — Dacă-ţî aduci amin te de cruce opres-
ce-te din calea t a cea nelegiuită. — Fă-ţî cruce, Hol laky ! — Opresce-te, omule, pen t ru d u m n e z e u !
• — Dă-mî pre fiul meu şi pre a t î t ea mii de-suf le te de romînî ucişi de că lă i i . voş t r i în p a t r u su te de ani !
Fii î ndu ra t : lasa-mâ, să ies din' foc cu copii mei . ^
— Şi eu nu cu fiiul meu'? ha ! ha ! ha ! — lmî pare r ă u pen t ru fiul t ău . — I ţ i mu l ţumesc . Imî va pă rea şi mie
reu pen t ru aî tel . Tu aî doi cop i i ! — Vaî de m i n e ! aî să-î omor î ! că lău le ! — Al meu t r ă i e sce? călăule! — Pr iv i rea t a e uc idă to r e ! Domne ajută-mi
Să sciî dară, Hore , că t u n u ai să mi-i c h i n u e s c î ! . . . . .
Hol laky se deş t ep t a se din ame ţa l a sa, şi alerga cu fuga în c a s ă ; pes te puţ in ieşi, şi v_ zise : 1 .
' — I-am scăpa t de mina vos t ră , dar mori şi t u !
V ia ţ a luî Horea e ra în cumpănă , căcî ; Hol laky îl lua la ochi cu puşca. . '
![Page 70: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/70.jpg)
69
O d e t u n ă t u r ă pocni, şi — Hol laky cădu jos . Glontele luî Crişanu in t rase în pieptul
cel de lup. Castelul domnesc din Ourechî roşeş te ce
riul cu flăcările sale *
* * In r evă r sa tu l zori lor; t ă c e r e fiorosă. O
faţă de om se t rage maî m u l t pe jos în patru brîncî, de lingă grămădi le de teciunî, ge-mînd şi oftînd : »
— Dă domne, să nu mor pînă nu-1 voiu vedea pe r o t a !
J r i t i ' un loc aude t ropote de ca î ; el se ascunde în şanţu l de pe lingă d r u m ; vede tre-cînrl iiisce călăreţ i , şi-i aude vorb ind :
. . . .Şi cum ţi-a ven i t acea a m e ţ a l ă Ioane '? — ivi'am spăr ie t , cum m ' â u ,apucat pan
durii şi m ' a u legat în obedî. Acuma însă m ă s i m t bine. Dar m ă s imt a t î t de apr ins şi oţelit , că m ă rog ţ i e , - t a t ă , să-mi daî o com a n d ă în mina mea . Căci n u în zădar s u n t fiul t eu . Eu a m să m ă fac al doilea Horea .
— Fie, băiete. Tu să comandezî oş tea , care să "boteze pre Kemenyeşliî d e l a Galda.
Iţî mu l ţ ămesc , ghinerare şi t a t ă !. . . . La auzul aces tor cuvin te în in ima luî Hol-^
• l aky se rădică un vifor, ale căru ia valuri ' ' î nvăpă ia t e nu le po te povesti l imbă omenescă.
![Page 71: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/71.jpg)
70
De demul t to ţ i iobajiî, Ardeiului se învăţ a s e r ă a se închina luî H o r e a ca unul pro-roc şi ghinerar iu . A c u m însă şi el a a r ă t a t , ce suflet de craiu e r a ; căcî a p u s în mişcare totătjjtra cu o a d e v ă r a t ă măes t r i e de m a r e căpi tan .
A t r imis omeni aleşi şi căpi tani în to te păr ţ i le , ca să p u n ă pre toţ î iobajiî în mişcare de desrobire.
P e preotu l Gheorghiţă Nicula şi pre Ghe-orghe al lui Nistor, p re aceş t ia îî t r imise la Aibac d impreună cu fiul seu loan. La Rîul-Marea t r imise p re Glorea Jancu Nicola, .cu
A ma î t r imis pre Ion Vîrtan, la Ponorel; pre Petru Goia şi Iacob Todea la Vidra; apoi p re Toder Berindeiu cu Toder Scoică la Cîmpent; p re A vram Nariţă şi Ion Culdă la Soyodol; de asemenea p re Ion Jobagiu cu Todor Caturu şi cu Rustie Florea îî t r imise la Bislra; pre laneş Mămăligă la Mogoş, şi p re Toma Petruţă la Musca.
P e Crişanu îl t r imisă la Ceta tea-Albă*cu car te , că el v ine cu grăniceri i , .ca să pri-mescă -armele t rebu i to re . Insă scia, că maî-mar i î ungur i în rup tu l capului nu-1 vor da a rmele deci, f ă r ă să a ş t e p t e r e spunsu l , dădu porunci să pornescă ostile sale pe la Crîş-tior, îna in te , şi să facă să n u m a i r emînă pu iu de t i ran pe pămîn tu l romînesc, nici p e t r ă pe s t e p e t r ă din yeninosele lor cuiburi.
Nuţu Todea Todor Lazar.
![Page 72: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/72.jpg)
71
Ostile se porniră , cu crucea înnainte , în loc de s teg, şi, carî ungur î au pr imi t , îî bot e z a r ă de romînî ; iar carî nu voiră a se face omeni drepţi , ci r emî ne a u t i rani nemeşî , p re aceia i-au potopit , ardîndu-le casele, pivniţele, morile şi c r î şmele ; ca pre nisce po-noră de şerpi , izvora de o t r a v ă şi de mor te .
H o r e a orfndui, de se a şeza ră pe to te 'p is curile străjerî, carî îşî dedeau s emne de înş t i in ţă r i şi r espunsur i , din culme în cu lme; pen t ru depăr tă r i maî mar i , ziua .cu scîndurî albe, iar 'ndptea cu focuri.
Cu aces t chip, pe ori unde era el, îî ve-nia l imbă de insci inţare de la to te ţ inutur i le .
XVI. FOCUK1LE CULMILOR Nopţile se făcură fiorose pen t ru t irani . Care ,cum se t rezia la bubui toru l buciu
melor, a eornurilor şi-a tulnicelor, făcute de scândur i de brad, ce c întau din del în del semnele de înţelegere şi r espunder î a căpitanilor şi căprar i lor lui H o r e a ; care zăria pe piscurile munţ i lor şi- a delurilor aprinzîn-du-şe focurile de a la rmă ale'glotelor i na rma te , fiori de ghia ţă îî săge ta prin inimă, şi fugea
. ca re pu tea . A ş a se desrobiră pe rînd, Mihăileniî-, Baia-
de-Criş, Tres t ia , Lunca, Luncoiul-de-sus, şi ' Cel de jos, Ociu, Hălmajul , Hălmăjelul , Pleş-
cuţa , Ţe rmurea , Tomesciî, Siliscea şi Azuva ,
![Page 73: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/73.jpg)
72
După cinci zile, în to t Zăranăul n u m a i Horea domnia.
O su t ă şi şep tesprăzece nemeşi să făcură romînî.
Ostile t r ecură în ţ inutul Ilinedoreî, a r s e r ă Branişca luî Iozsika, t r ecu ră prin Sulighet şi Capre ; veni la rînd Bre tea , apoi Ilia, Ba-cea, Sîibiî, Gura-Sada, Cimpeniî, Tă t ă r e ş t i i , Lasăul , Lesnicul , Roşcaniî şi Zamul , tot , to t , pană în marg ina ţăreî unguresc! .
Celelalte ce te de romînî i n t r a r ă joî s a r a la Şoimux; vineri d imineţă in t ra ră cu făclii şi cu luminări în mînă, în H ă r ă u şi Barsau .
In t r ' aceeaş î zi', la opt ciasurî cupr inseră Chemindia, la zece ciasurî Banpa taca , Căr-pinişul şi Uroiul, la douesprăzece Rapoltul , la două după amezâzî Bobîlna si la cinci Foitul .
Nu s 'au oprit aici, ci, la ciasuri le şase de seră desrobirâ Gioajul-de-jos, la opt din nopte Băcăinţa , apoi H o m o r o d u l ; iar adauzi dimine ţă Binţ inţul şi Tişchinţul . . Focul casteluri lor l 'au v e d u t omenii din ţ a r a Ha ţegu lu i şi din Bana t , , pană de pe la Lugoş .
Romămî din to tă ţ a ra se grăbi ră a se uni cu H o r e a ; jurîndu-î c redin ţă ascu l ta re pînă la mor te , pen t ru maî grabnica- desrobire a sermanilor iobajî; şi aşa, ostile luî cresceau pe fiecare zi ,
![Page 74: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/74.jpg)
73
Ceî maî mul ţ i nemeşi fugiră cu copiii lor; care la Deva, care la Sibiu, la Cluj, la Arad Luţ/oş ori la Temişora şi la Grade.
Eî ziceau, că numa i când Minai Vitezul a veni t biruitor în Ardei , numa i când a tunci iobajiî au fost a ş a de cutezător i , ca sub Horea .
S â m b ă t a u rmă to re începu a se ridica valea Streiuluî; 3.S£l>5 SG desrobiră în două t re i zile Pescăr ia , Simeria, Bîrcea-Mare, Nighighiş, Pestişul-de-sus şi de jos, Almaşul Ghîrgo-ciuluî, Bărcia Tomăşesciî Bat iz , Bui tur î , Sânta-Maria-de-Petră, Sânjorjul, Titid, S t r e i u , , Ruşi , Băţâ lar iu , Bre tea-ungurescâ şi cea Ro-măneseă , Sil vasul-de-sus. şi cel de jos, S â n t a Maria-Haţeguluî , Nălaţ , Vadu , Reia, Pâclişa, 'Gârnescî, TJnciuc, Breazova, Grădiscea, 0-s t rov , Clopotiva, Rîu-de-Morl,. Ciopeia, Ru-soru, Rîu-alb, Galaţ , Puiu , Ponor , Rîu-Băr-bat , Sălaşul de sus , Ginciş, Măcescî, Şerel, Zaicanî, şi al te sa t e pană la hotaru l ţereî .
In şepte zile spulberară romîniî curţ î de . ale t iranilor două su te ş i . treizeci şi două.
L a porunca lui Horea , din to t e pivni ţele r idicară buţi le cu vin şi rachiu, şi le rostogoliră pînă în Mureş şi a l t e r î u r i ş i şa,nţurî' ca nu cum-va o t r ava îor să aducă mor tea unuî romîn măcar . '
* Horea e în A lbac ; el porunceş te M
Cloşcă:
![Page 75: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/75.jpg)
74
— Să prindî pre Vasile Goia, şi p re ce-ialalţî t i rani bireî aî satelor Vidra, şi celorlalte dimprejur, şi să-î aduci d inaintea m e a la Albac.
— Voiu ascul ta , ghinerar iul meu, res-punse Cloşca; luă cu sine pre căpitanii seî llie Stefu, Iacob Giurcă şi Savu Trifâ, cu căprari î Ioan- Tiuşanu, Pave l Tiuşanu, şi Chirilă Suciu din Mogoş; se duse la casa sa tu lu i în Vidra, şi găsind p re Goia, îl lua legat cu mînile la spa te , şi-1 duse la Horea .
Aces t a îl î n t r e b a : Vasile, cum nu-ţî e milă de bieţii vidranî,
de-î jefuescî de a t î t a t imp, ca şi un lup? Respunde , şi dă-ţî oda tă soeotelele.
Goia înţelese, ce-1 a ş t e p t a ; se grăbi a se incerca să facă to te , pen t ru scăparea s a ; el zise d a r ă :
— MS rog, Hore , şi vou6, feciori, vfi dau to t ce a m ; n u m a i lăsaţ î -me în pace .
— A! s t r iga Horea , zimbind, adecă vreî sg impărţescî cu noî! Dar t rebuia să nu ieî, ce nu se cuv inea ; nu să ne daî nouă. Ruşine să-ţî fie! Tu iubite David Avram, ie-L şi-1 ridică în vî rvul p răpăs t i i de la P i a t r a ; unde e păre te le cel maî drept , şi să-1 a-runcî de acol6 jos, să se pocăiască în aceea lume să se înve ţe min te şi alţii.
A v r a m cu flăcăii seî apuca p re Goia, îl duseră , pe s t înca cea maî p răpăs t iosă de la P i a t r ă , şi-1 a runca ră jos, de se făcu bucă ţ i .
![Page 76: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/76.jpg)
_73 L _'
Cloşca nu maî găsi pre nicî unul din birăiî celorlalte s a t e ; toţî fugiseră.
XVII. LOVIREA DEVEI.
In Albac, Horea pr imesce rapor tur i , şi t r imi te porunci
în t r ' o nopte sosesce la dînsul, în t re alţii, căprar iul Ursul Uibar, şi-î r apo r t eză :
— Ghinerar iul meu , vin din ce t a t ea Devei. Acolo es te a d u n a t ă cea maî înfricoşată put e re din comi ta tu l Hinedoreî . In t r ' i n sa şede tabla sau scaunul ocârmuifiî , şi, pe- lingă deregători i aces te i table, s 'au ascuns cel mâl mul ţ i t i rani din to t ă împrejur imea.
'.— Ce os te e s t e - în c e t ă ţ u i e ? — Grăniceri . . — Ce l i m b ă ? , ' — Români . — Chiamă pre. Crişanu, să fie poimânî
se ra la apusul sbreluî la Roşia, la baia Iul Pave l Lorincz. ' >
— Voiu ascul ta , domne. Zicînd aces te Uibar, ieşi de la Hore , t r a se
cu buc iumul , spuse porunca în auzul celuî ma l apropr ipe t s trăjer de pe delul Căpăţina; şi apoi aces ta poruncă se spuse din del în del p înă la Crişanu. , •
La t impul • ho tă r î t , . Crişanu sosi la baia luî Lorincz. ' >
![Page 77: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/77.jpg)
76
Horea îî de te po runca : — Du-te, iubite Crişene la Mintia de lîngă
Deva ; adună, acolo pu te rea de oste de primprejur. Aş tep ta ţ i -me , să ieu eu Abrudul si se vin acolo în fruntea vos t ră , şi apoi vom lucra ceva nou.
— Voiu ascul ta , ghinerarinl meu. — Spionii teî să furnice prin Deva. — Eu singur voiu intra .
E ziua de s îmbă tă a două zecî şi cincea din luna Octomvrie.
Clopotele cetăţ i i Deva sună într"o ureche, căcî f runtea oştii luî H o r e a sosesce pe valea Cătunului, şi ajunge la porţile cetăţ i i , fără să a ş t e p t e l-Sosirea pu te r i i maî mar i şi a căpitanilor .
Din ce t a t e ies glote de ungur i nemeşi , şi —de husar i . P e şesul - Mureşului se întâlnesc românii şi unguri i . Aceş t i a s t r i g ă :
— Eî, cânilor, nemeş ie ve t r ebue ? să .muncim noi la curţi le vos t re ? — A vram Cîndea r e s p u n d e :
— Ba să nu ne munci ţ i noue,dar nici noi]vo-uă . Iobaji nu mai sunt ; dar nici nemeşi nu.
— Numai m o r ţ i ! s t r igară la aces ta nemeşii . — Morţi d a r ă ! r e s p u n s e r ă românii , se
repeziră a sup ra gloteior de uDgurî, şi t ă ia ră dint ' r inşiî m a r e numer .
![Page 78: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/78.jpg)
77
Cînd insera, romîniî erau la şanţur i le cetăţ i i . Ei sar , ca nisce, lei a sup ra intări turi lor ,
ridicînd s t r i g ă t u l : — Trăiască împera tu l şi H o r e a ! Zborul lor fu a t i t de putern ic , ,că sub
puşt i le lor, sub lăncile, coselor, pistqlele, buzduganele şi cuţi tele lor, căzură ungur i sumeden ie ; iar ceialalţî 'fugiră de se închisă în ce tă ţu ie .
Romîniî s 'au t r a s a c u m a inapoî, ca să a ş t e p t e sosirea lui Horea cu pu te rea . In loc de Horea însă, în acea ndpte sosiră în Deva maî mul te tunur i .
Vezend aces ta , cei din ce tă ţu ie în revăr-, s a tu l zorilor ieşiră, şi năvăl i ră cu a t î t a re-
N pegiune a sup ra rândur i lor romănescî , că mul ţ i d intre ai noş t r i t u ră împinşi pes te r îpa Mureşului, de se innecară în valurile lui.
Glotele nemeşilor ' au pr ins pre p a t r u zeci şi p a t r u de romînî.
P e câmpul de lup tă au r e m a s mor ţ i în acea zi români şeptezecî şi doî.
Când sosiră căpitanii pe şesul MureşiVuî, şi v e d u r ă , s l a ce nenorocire a i iopius pre glote pripirea, de a spulbera acel iad, înain te de sosirea povăţui tor i lor , scoseră un a-
v
:; s.dânc suspin, şi ve r s a r â câ te o a m a r ă l a c r e m ă . ? Un p â n d a ş aduse acuma ves tea , că ma-'- re n u m e r de nemeşi au t r e c u t în Bănat, ca
să v ină de acolo cu os te maî m a r e .
![Page 79: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/79.jpg)
78
— După dînşiî, copi i ! porunciră căpite-niile, şi oş tea de îoraânî porni în aceeaşi nop te dealungul Murăşu lu î ; şi apoi au simţ i t urg ia dreptă ţ i i , mu l t e a l te cur ţ i de ale tiranilor.
t 6 s t e împeră tescă era faţă, sub comanda -colonelului Carp; care însă nu se mal amesteca în lupte , cu toa te rugăminţ i le t iranilor n e m e ş i ; căci colonelul r e spunde :
— Ju ra ţ i să fiţî drepţ i , şi nu veţ i păţ i nimica.
Ast-fel, chiar cei ce a v e a u v re o u m b r ă de îndoială, în ţe leseră acuma, că împera tu l a d a t porunci în m â n a luî Horea .
Horea pr imia spioni, cari îî aduceau înşt i inţăr i din t o t ă ţ a r a .
Un călăre ţ îmbrăca t în ha ine unguresc! sosi la Horea .
E ra loan Ilagi Popa Crişenuţ; el veni de' la iscodit şi r apo r t a luî H o r e a :
— „Nemeşi i s 'au rescu la t în cete inar-m a t e până 'n dinţi şi fac venă tore a sup ra românilor, cău tând a-şl lua isbândire pen t ru cei căduţ î în luptele lor cu armadii le nos t re . Ca să-şî recorescă focul, au pr ins pe mal mul ţ i români n e a r m a ţ i de la Brad, de la Hălmaj şi de la Crâs t io r ; şi a u s p â n z u r a t ; p re mul ţ i d in t r e dînşiî ; — iar în Cetatea-Albă
![Page 80: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/80.jpg)
79
au a runca t în t e m n i ţ ă pre t re i su t e de români , şi-î păzesc husa r i secui. A c u m a vin din ce ta t ea Hinedoreî. Pe acolo, unguri i prins e r ă ăe pe d rumur i o su t ă şi cincî-sprezece români pacinicî şi nearmaţ î , şi-î închiseră în ce ta tea ' Hinedora . Eî ce rură să li se trim i t ă călăul din Deva, c a s ă - î o m o r e n r e t o ţ î , adăugând, că, dacă nu v a sosi curând călăul, eî îl vor ucide cu toporul.
Horea îl în t reba : — Cine îî păzesce pre acei nenorociţ i ? Locotinentul Avram Callianî. Aces t a e ro-
;- m â n ! ' :•, — Dute , iubite Ioane, la el cu repejunea
.gândului, şi spune-î, că va face peca t de mor-' tor dacă nu-î va lăsa să se ducă pe acasă , ,, căcî eî n u s 'au lupta t . Spune-î, că-1 rog eu.
loan Cr i şenu ţ zise: , - . — Voiu ascul ta , ghineraiul meu; încalecă,
porn i în goana cea mare , nu se opri pană la Hinedora la locotinentul A v r a m Callianî, şi-î spuse r u g ă m i n t e a lui Horea .
. Locot inentul A v r a m în t r ă la românii cei închişi în t r 'o t emn i ţ ă a Hinidoreî , şi le z ise:
— Ascul ta ţ i , omeni buni căpi tanul Horea , mi-a a r ă t a t , că voi nu v 'a ţ î l u p t a t şi n ' a ţ î s u p ă r a t p re n imene. A m în t r eba t da-,ră p re sub-colonelul Carp şi dînsul mi-a învoit , să ve las p ' acasă . De aceea, ia tă , eu m e grăbesc a v e lăsa să ve duceţ i pela ca-
![Page 81: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/81.jpg)
80
sele vos t re ne ma i supera ţ î . Mergeţi sănătoşi , şi mul ţ ămi ţ i luî Horea , că ne-a lumin a t despre nev inovă ţ ia vos t ră .
— Să t răescî , bunul nos t ru loco tenen t ! s t r igară cîi bucurie cei închişî, ieşiră, se duse ră drep t la —Horea, îî s ă r u t a r ă genunchii pen t ru că le-a scăpa t v i a ţ a şi z i se ră :
— Via ţ a nos t ră e a ta . A c u m înşira-ne pr in t re ostile tale, şi în lup tă să ne pui t o t d e a u n a în frunte.
Luî Horea îî de te o l ăc răma de mîndrie şi bucurie, îî bă tu pe umer , şi le z ise:
— La lupte , cu dumnezeu , copii. Eu ve pr imesc chiar în g a r d a m e a .
XVIII. VOINŢA LUÎ HOREA. -
H o r e a scrise că t r ă nemeşi car te , în cuvinte le a c e s t e :
„Sănă t a t e domniilor vos t re , Dregătoriilor comitatului .— Cu c ins te ve poftesc, s ă ju ra ţ i , voi, şi toţ i nemeşiî s ă j u r e pe crucea des-robiriî, că, după cum a poroncit şi împăratul , de acuma nemeş i şi • iobajî să nu mai fie; apoi, că fiecare dregă tor să se mărgi-nescă a t ră i din s imbria l u î ; iar al te foldse
^ să im mai s torcă de la n imene ; —tot omul • să plătespă dare că t ră ţ a r ă ; —locurile ce ne
meşiî au răp i t de la moşnenii pâmînteii î , să le î m p a r t ă înapoî t u t u r o r locuitorilor, cu
![Page 82: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/82.jpg)
81
drep ta te , după o lege nouă, ce va da împera tu l . " •
El î m p â t u r a car tea , şi o t r imise în Deva, la tabla dregătorieî comita tului Hinedoreî ; adăogând încunoşt i in ţarea acesta , că, dacă
'• mal mar i i de la dregător ia tablei se vor îfivoi a u r m a după aces te întocmiri , a tunc i să ridice steg alb pe vîrvul ce tă ţueî , şi pe la marginile oraşului Deva. Dînsul v a a ş t e p t a p a t r u zile.
P a n ă la acel t imp po t să-î t r imi tă r e spuns la popa Ihînilă din Crâstior. ' Car tea a trimis-o "prin Gheorghe Marcu,
Ion Abrudenu şi Petru Abrudenu din Duda. Atunc i îi veni veste, , că bucur ia români
lor şi frica duşmani lor e m a r e în to te părţile;* şi că chiar nemeşii diii Braşov au strica t eî înşiî podul , de pes t e Olt, ca să nu p o t ă t rece armadii le românesc! . : .Horea chema acuma m a r e aduna re la Câmpeni . Judelui din Ponor îl t r imise ca r t e s c r i s ă :
«Sănă ta te ' Domniei Tale, jude din Ponor . Vină cu. sa te le Domniei Tale pe Joi la Câmpeni ; fiind-că a m să ve a r ă t poroncile împără tese i ; Pe ' , lângă acele, cari le-am avu t , a u mai sosit ş c u m -altele nouă. Dacă riu veniţ i , v ina es te a v o s t r ă ; fiind-că a ţ i călcat porunca împără tescă , Noi ve c h e m ă m cu. porunca împără tescă , p e n t r u ca să se ce-
Hcica, I. P. Florantin
![Page 83: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/83.jpg)
82
t e scă to te în faţa v o s t r ă ; şi ca r t ea să se t r imi t ă repede la Buc ium la loniţă Dadei,' ca să vină şi el la Câmpenî, să audă porunca împără tescă , şi t o t sa tu l cu " voî. Ioni ţă Dadei să t r imi t ă ca r t ea la Lupsa la Popa Simion, ca să aibă scire să a u d ă poruncile împără tese i . Şi eu, Ursu Nicola, încă dau porunca aces ta la sate le de s u s ; şi dacă cineva nu va ascul ta de .porunca împără t e seă , , acela v a fi pedepsi t . , Car tea să mergă repede, ca să aibă de scire ; fiind-că 'domnii nu vin joi la Câmpenî, ca să facă pace cu sa te le . " *).
Celorlalte sa t e le-a scr^is to t aşa .
E ziua a douăzeci, şi cincia a Luneî lui' Octomvrie.
Sus , p e " delul băieşilor, la Gura Corni, deasupra Abrudului , e o t a b ă r ă m a r e din treizeci şi cinci de sa te . In capul ei e căp i tanul Crişanu. El dă po roncă :
— Să m e r g e m a sup ra Abrudulu i ; să facem ca toţ i ungurii , ori să se facă români , şi omeni cu d rep ta te , ori să m o r ă ! d u p ă porunca împăra tu lu i şi a luî Horea . ' — Să m o r ă ! s t r igă t d ţ ă n e m e s u r a t a mulţ ime . • '
*) v. Nic. Densuşiauu. Rev. 1. Horea, pag» 199.
![Page 84: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/84.jpg)
83
Popa Avram Suluţ din Cărpiniş ieşi a c u m a dinaintea căpi tanului , şi-î z i s e :
— Căpi tane, dă porunca împăra tu lu i , sâ o cet im şi noî.
— Bucuros , păr in te A v r a m e , r e spunse Crişanu, şi de te porunca în manile preotu lu i .
Aces t a o despătură ' , se u i t ă p e s t e ea,— suceş te din cap, şi, în t r ' un tâ rz iu s t r igă că t r ă g lo te :
— Ascul ta ţ i , omenii luî dumnezeu , v re ţ i , să ve cetesc şi eu porunca î m p ă r a t u l u i ?
— Vrem, cetesce-ni-o, pă r in t e . — Ia tă , ce ve scrie înnă l ţa tu l nos t ru îm-
p e r a t : „....să ascu l ta ţ i de to t e dregătorii le împără ţ ie i . "
— Bine! r e spunse ră gldtele. ^ — „Să ascul ta ţ i şi de domnii voş t r i pă
mân ten i ! . . . " — !STu-î b ine ! s t r igară glotele. — Cum „nu-l b ine" ? N ' a m ce t i t eu b i n e ?
ori ce-î ? Aşa poruncesce î m p ă r a t u l ! — Chiar dacă ar porunci aşa , to t nii-I
bine. De un aşa î m p ă r a t noî n ' om ascul ta . — Cum, m ă i ? v ' a ţ î î n t u n e c a t ? — Ba ne-am l u m i n a t ! P reo tu l face doi paş i înspre f run tea glo-
telor , ridică mani le şi s t r i g ă : — Blăsteraul m e u dară a s u p r a capetelor
v 6 s t r e ! Avram Forghiuş, un iobaj u r iaş , se a*
propie de preot , cu toporul ridicat, şi-î s t r i g ă :
![Page 85: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/85.jpg)
84
— Tacî, popă A v r a m e , om nesocot i t şi fără inimă.
— Ce vrei , necura tu le ' ? s t r igă p reo tu l — V r e u să c u r ă ţ l umea de t i n e ! s t r igă
Forghiuş , pocnesce pe preot cu toporul, drept , în cap, —şi a d a u g e ;
— Toţi ce* .ca t ine să p i a r ă : — Să p i a r ă ! s t r igă acuma t o t ă tabera ,
ridicându-se miî de lănci, de săbii şi de topore.
Apoi in t r a ră în oraşul Abrud, îl desro-b i r ă . d e sub n e m e ş i ; bo tezară românesce p r e nenumera ţ î u n g u r i ; rupse ră din vîrvul turnur i lor cocoşii şi celelalte semne ungureş t i ; p u s e r ă în locul lor cruci r o m â n e ş t i ; şi cânt a r ă în to te bisericile n u m a i românesce .
To t în acele zile, t a b e r a luî Cloşca desrobi Roşia.
In aces te zile, unsprăzece su t e şi douezeci '.şi doî de ungur i s 'au j u r a t m legea roma-nescă.
* H o r e a t r ecu spre liuium, ca să cheme a-
colo sate le d impre ju r ; să le a r a t e şi - lor poruncile impera tu lu i .
- lonuţ Dadei ii zise a c u m a : — Ghinerare, la B u c i u m ' s ă mergi c u gar
dă îndoită. -— De ce, iubite l o n n u ţ ? ' ' "
-,: —, P e t r u că acolo poruncesce corci tura
![Page 86: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/86.jpg)
85
de George Sucea, v ă t a v u l curţ i i domnesci , şi el s 'a lăudat , că te va pr inde, ca să .ce-tescă şi el dreptă ţ i le cele de la impăra tu l .
— Atunci m e duc fără g a r d ă ; căci chiar eu vrau s ă - i a r ă t şi luî Sucia d rep tă ţ i l e
-mele . — Dar el a a d u n a t acolo nisce gornici,
cari mie nu-mi plac. — Cu a t â t a mai m u l t t r e b u e s â m ă duc,
ca să nu credă, că me. t e m de ei. Şi apoi, ce v a fi d rep t să p ă ţ e s c lasă intâmple-se ma i curend. . . .
X I X . HOREA PRINS.
E ziua de lunî, a. doue-zeci şi ş ep te a lu-neî Octomvre .
P e delul de la. Poeni se adună o m a r e mul ţ ime de iobaji din ţ inu tu l Buciumului , şi a ş t e p t ă să sosescă Horea .
V ă t a v u l domnesc George Sucia s t r igă deodată in a d u n a r ă :
— Ascul ta ţ i , omeni b u n i ! Când v a sosi căp i tanul cel mai mare , să-i cereţ i , s ă vS
sdeie in m â n a . vos t ră cărţ i le cele dela impăra tu l , şi să vedeţ i şi voi, ce vre impăra tu l ?
Omenii se u i tă unii la alţii , şi se întrebă ore să- facă una ca aces ta?
Se incepe - u n f remăt năduş i t , care to t cresce; când deoda tă pe « u i m e a mai apro*
![Page 87: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/87.jpg)
86
pie tă se zăresce un pâlc de călăreţ i . In frunt e unul cu infăţoşare de împă ra t , cu o mant ie albă şi la cap cu o. p a n ă albă.
E Horea , cu căpitani i s e i ! Aduna rea se face iu două păr ţ i . Horea cu alaiul seu in t r ă la mijloc, şi scote
o hâr t i e cu o pece te m a r e . Sucea e s e ş i e l l a mijloc se plecă d inaintea lui Horea şi-i zice:
— Să trăesci , m a r e căpi tan. Noi ne rugăm, să ne dai şi nouă ca r te acea impără-tescă, să vedem, ce v r e împăra tu l , şi ce ne fâgăduesce.
— Iată-o, iubi te v ă t a v e George ; dar scii t u a ceti ?
— Nu s c i u ; a n s ă să ne ducem in s a t să ch iemăm acolo pe cineva, care scie carte , şi să ni-o ceteseă.
— Aidem, bunul m e u v a t a v . U r s u U i b a r s t r igă luî Sucia, cu m â n i e : — Măi, corc i tură necu ra t ă , vedi cum os
tile împără tese i s t au şi ne lasă, s ă botezăm pre unguri romănesce , şi să-i aducem la ascul ta re , vii ori mor ţ i , —şi nu c r ez i ?
Sucia ansă nu se mişcă dela gândul seu. Se duse ră da ră cu toţ i in s a t i n Buc ium
— H o r e a cu ceilalţi căpi tani in t ră in casa lu i Macovei Bâieşanu.
Ioni ţă Dadei, căp i tanul din Buc ium, plecă in gona calului spre Muntari, Cei ce-v ă d u r â , il i n t r eba ră ;
![Page 88: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/88.jpg)
87
— U n d e porneş t i , Ioni ţă ? Păziţi-i b i n e ! le r e s p u n s e D a d e i ; şi a l t a
nimica. Tot a tunci v ă t a v u l Sucia t r imise pe un gor-
nic ungur la Zlatna, cu nisce porunci tainiee. In t r ' un loc Ioni ţă Dadei se intelnesce cu
gbrnicul, şi-1 i n t r e b ă : — Te duci la Z l a t n a ? — Da. — Să chemi de acolo pu te re a s u p r a lui
H o r e a ? De ce să te o s t eneş t i a ş a de depar te . P u t e m găsi omeni şi aici ma i aprope.
— Eu m6 duc unde-mi s p u n e porunca . . — Eu voiu cerca pe aici. Mergi -sănă tos .
— De a ş sci, că t u vei fi cu noroc, nu-mi a ş năcăji să-mi omor cuiul.
Lasă-1 pe mine . — La aces te vorbe a lui Dadei, gornicul
schimbă mersu l din galop la t r ap . . Sdrele apune , şi v ă t a v u l George nu s'os-
esce cu căr turar iuî , seu. —. Căpi tanul Ionu ţ Dadei dă pint ini Ga
lului şi alergă fără suflet la t a t u l seu şi lâ doi fraţi ai s e i ; -şi apoi to ţ i pa t ru plecă cu repegiune la M u n t a r i ; -dau a l a r m ă , s t r i gă din fugă : ' - .
— Treceţ i cu a r m e i n , B u c i u m , H o r e a e acolo ; — trec ' apoi la Sat, şi la Cerb; şi b a t şi p 'acolo a la rma .
In Buc ium casa lui Bă ieşanu e incunju-
![Page 89: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/89.jpg)
88
r a t ă de pandur i Îmbrăcaţ i in gornici, cari s t a u la pândă pe la fereşti in casele vecinilor.
Multe v isa H o r e a in acea nopte ; dar a-ceea n ' a p u t u t să viseze, că eră pr ins .
* Zorile incep a se revărsa . — V i n e ' S u c i a cu oş tea din Z l a t n a ! aude
H o r e a str igându-se pe afară, şi iese pe pragul casei.
Din casele vecinilor ies 'roiuri de pandur i , în feţe de gornici, şi se u i tă la Horea cu amenin ţa re .
Pâlcur i de omeni a r m a ţ i sosesc. Gornicii se s t r ing furnicând mai aprope Aces ta s t ă cu manile încrucişate pe pra
gul casei. 'Gheorghe Sucia se ivesce şi s t r igă : — Dă-te, Hore , -p r ins . De acum nu maî
eşt i crăişorî! 1
— Ba nu veî r e m â n e tu om! s t r igă acum a Ioiiuţ Dadei, sosind ca din p ă m e n t ; a-pucă pre Sucia de gâ t şi-1 t r â n t e ş t e la pămen t .
Cetele din Muntar î din s a t şi din Cerb sosiseră la timp,, şi în t r 'o clipă legă pre netrebnicii pandur i , şi tovarăş i aî lor. cot la cot, iî întind la păment , şi n u m e r ă fiecăru ia a t â t e a lovi tur i cu vergi, p â n ă când maî nu p u t e a u sufla! le luară to t ce aveau
![Page 90: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/90.jpg)
89
ca a rme , până şi cosorele din c izme; şi-î lăsa ră văe tându-se şi murind.
Horea s ă r u t a pe I o n u ţ Dadei, pe t a t ă l luî şi p re ceî doî fraţi aî luî; s t r ânse m â n a bunilor căpitani , cari alergare pen t ru scăparea luî bătendu-î cu m â n a pe umere , d rep t laudă ; r emase domn iubit şi t e m u t ; apoi ceti bueiumenilor cărţile împără teş t i , şi porni
* înnainte cu căpitanii seî. *
Frun ta şu l sa tului Muşca era Vasile JJa-caoeia.. . • ,
î n t r ' o seră sosesc la dînsul un pâlc de treizeci de călăreţ i înarmaţ i , şi Macaveiu pof-tesce pre căpi tanul lor în casă. Aces ta înt ră , şi î n t r ebă :
—' Bade Vasi le , me cunoscî, ori n u ? Macaveiu se ui tă la, dînsul ş i nu p u t e a
r e spunde îndată . In t r ' un tă rz iu z i se : — Tu t r ebue să fii unul din ceî maî mar i
căpi tani de aî ghinărariulut Horea . '. . — B a s u n t chiar căpi tanul Horea , bade Vasi le , —tr imes dela înă l ţa tu l nos t ru împăra t , cu porunci. M'aî fi cunoscut , bade Vasile?.
— 'De pe faţă, de pe frunte şi 'ochi te aş fi p u t u t cunoş te ; dar me împiedică a-ces t cojoc, ce porţ i , cizmele, ciorecii, şi cuşma, to te ca de iobaj; t u ai fost căpi tan de
![Page 91: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/91.jpg)
90
călăreţ i , şi eş t i domn mare . — Ah \ Iubi tă bade Vasi le! Hainele dom-
nescî îmi fac groză, căcî ele sun t semnul călăilor noştri . Eu ine înfiorez de ele. Dar hainei 3 iobăjescî m e to t deş tep tă , şi par ' că le to t aud zicându-mî:
— „Eşti iobaj, eş t i rob ! P â n ă c â n d ? " şi apoi maî bine me~ d e ş t e p t ă aces te haine de jale, ca să fac, să peră t i rana domnie un-gurescă . Apoi maî s u n t m â n d r u cu aces te haine, căcî s u n t ale s t rămoşi lor noştr i .
— Aces t a nopte , te "rog, să m e primescî , de m a s în casa ha.
In acea -noap t e , Horea , cu garda sa de călăreţ i , r epausa în casa luî Macoveiu.
Macoveiu era mândru , primindu-1. Adouazi Horea îşi în tocmi noue'oşt i rându-
îndu-le cu căpi tani , cu s tegar i , gardiş t i , căprar i , străjer!, cornacî, meş te r i , ş ta fe te , ' cercetaşi şi pândaşî ; şi porniră, iar la munca desrobiri î ; cum era şi voinţa şi porunca împăratului .
H o r e a ca un apostol deş tep tă to r , cu t r ie ra p r in Muşca, Lupşa , Bis t ra , Câmpeni , şi Vidra; înve ţa glotele- ce să facă, şi cum. să se în-tocmescă t recu apoî cu ga rda sa de vornici, a rma ţ i la Mărişel, şi pe a iu rea ; şi în curend " a v u aleşi un m a r e n u m e r de căpi tani şi al ţ i povăţui tor î .
El porunci fei arilor din Albac, Lupşa Du-
![Page 92: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/92.jpg)
91
pă-Pealră şi Joajul-de-jos, s ă facă ziua şi ndp tea lănci şi săbii, d u p ă cum le a r ă t a e l ; dându-le forme de lemn.
* Căpitanul Crişanu întocmi ce te de călăreţ i , iî înarma bine, şi-î î nvă ţ a mă ies t r i a armelor ziua şi ndptea , p recum şi comanda în limba rornânescă.
In sate le de unde biraiele şi jura ţ i i fugise ră Horea puse pre alţii în loc.
Ostile românilor desrobiră a şa Muşca, L u p ş a apoi Ofenbaia, Mogoşuî, Cricăul ; apoî Omboiţa, Ighiul, Ighielul, Ţelna, Bucerda-vi-nosă, Craiova, Vulperul şi Vinţul-de-jos.
Ele t r ecură apoî în comi ta tu l Clujului şi îna in ta ră sub povă ţu i rea căpi tani lor de pe acolo, adecă Simion Bogolia ,şi Ion Bercia din Sălciva, Ion Iara i din Sân-Georgiul-Trăs-câuluî, George Nicula si Simion F e r e n ţ din Vale .
In aces t comi ta t au desrobit Sălciva, Sân-Georgiul- Trăscăuluî . Pociaga, Lunca , Şidol-mul , Ocolişul, Valea, Bedeleul* apoi Bura Măgura, Berchişul , Runcul , Ocolişelul, Bică-latul, Surducul , Ciagzul, Hidişul, Cicăul, şi Rachişu l ; de aici t r ecu ră în comi ta tu l Sibiului, şi desrobiră Vinerea , Ciora, şi Tă r t ă r i a .
Trecură apoi» în comita tul A iadului povăţu i ţ i de căp i t an i i : loan, Lucaciu din Z a m ,
. l o a n Lupenciu d inPe t r i ş , loan Mânu din I l teu , Urşu Ribi ţâ din Cerbî, Toma Micula din Şălisce
![Page 93: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/93.jpg)
92
'George Brăniscenu, Ioan L â p ă d a t u , Tripa Grozavii şi Ioan T ă m a ş din Soborşin, şi Ju-cu Celmegenu din Conopi.
Sub povăţu i rea aces tora desrobiră Petr i -şul S'âliscea, Ilteul, Tocul, Soborşinul, Tot-varad ia şi Ghiu l i ţ a ; apoi Vinesciî, Be rzava Conopul, B ă p r n ţ a , Otvoşul, Valea-Milova, Halal işul , şi Peciova.
E ziua a doua din luna luî Noemvre . A v r a m Vasile de la Lupşa sosesce dela
drum, rapor teză luî H o r e a : — Alaltăieri , Cloşca a inchiet pe delul dela
Tibrv cu oştea d u ş m a n ă oprirea armelor pe t imp de op t zile, în cari să ne vină încuviinţa rea celor ce cerem. • Apoi sosi Avram-Narită şi i v e s t i : —Epis
copul Ghedeon ISirMtici s 'a p u s din to te puteri le, să împedece p re români de a se lupta pent ru desrobire ; şi prin unii protopopi a da t porunci t u t u r o r preoţ i lor cu grozave amenin ţă r i să nu lase pre omeni să se lupte.
Horea zise: — Păr inte le Ghedeon? 11 cunosc bine. Cu
a t â t a ne. vom lup ta mai cu b ă r b ă ţ i e ; —şi porni din nou cu 'ostile sale».
![Page 94: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/94.jpg)
93
XX. HOREA-IMPERAT.
E ziua a noua a lunei Noemvr ie . Subcolonelul Schultz s t ă cu o m a r e os te
pe şesul cel mic de lângă Câmpeni, pe şesul Ţarinei.
De pe delul Capri se cobora o ce tă de români n e a r m a ţ i , decî t numa i cu măciuci in mâni .
Schultz le iese înainte . •Românii sosesc, şi se despa r t în doue
pă r ţ i . Dintre dinşiî ies doisprâzece betrânî; d u p ă dînşiî căpi tanul Cloşca, şi la u r m ă însuşi Horea .
- -Domnulu i sub-colonel cinste şi s ă n ă t a t e ! zice Horea .
— Tu eşt i Horea , maî mare le oştilor iobă-jescî ?
— Eu sunt . — Să vii la Tibru dar fără os te numai
t u . cu căpitani i teî ca să spune ţ i comandantului ce doriţî
_ — N u mergem. Schul tz s t r igă a c u m a că t r ă cetele romanilor — Ascul ta ţ i , omeni buni ! voi glotelor!
-Căpitanii voşt r i n u vroi esc să vină să arat e mai mari lor împără t e sc ! dureri le şi cererile vostre. . Daţi-mi-i voi.
H o r e a şi cu Cloşca fac doi paşi înainte . —Noî să ţi-i d ă m ? Ie ţ i - i t u ! r e spunse ră
![Page 95: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/95.jpg)
94
acuma glotele, şi cu s t r igă te şi chiote se a-clunară to t maî înainte , t o t maî înainte , cu zgomot amenin ţă to r ; cuprinzând pre căpitani maî de to t în t re dînsiî cu Schul tz cu tot .
Aces t a înţelese pornirea horenilor; şi se grăbi a se întorce la cetele sale î ă ră Horea .
Ostile luî H o r e a a junseră în inima ţereî la porţi le A iudului şi ale Turdii; şi el primi însciinţârî , că toţ î iobajiî din to t Ardeiul s u n t pregăt i ţ î de a se ridica; de a l tă pa r t e se ridică comita tu l Beregu oraşele Haiducilor, Maramureşul comi ta tu l Bihorului, Băna-tr l Severinuluî, ţ inutul Cetăţii de Baltă şi a Siyhişorei, că preoţii din t o t ă ţ a r a a jută sfânt a mişcare a' desrobiriî din ghiareie turbaţilor t i rani şi că aceş t ia fug înspă imân ta ţ i . Groza a da t în Cluj, Orade, Sibiu şi în alt e oraşe pline de peca te spări indu-se şi din somn cu. vorba că din flecare s a t r 'esare câ te un Horea .
Ven i ră apoi la dînsul solî de la maî mu l t e s a t e din comi ta tu l Cetăţii de Baltă, şi a Făgăraşului să le deie povă ţu i r î p e n . t r u rescolă. . *
Popa Avram veni şi-i ves t i că tiranjî fugiţ i în Deva au omori t p re to ţ î româniî p r inş i în luptă .
![Page 96: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/96.jpg)
95
(Aceşti mucenici au fo s t : Nicnla Sîrbu, P e t r u Pe t rescu , L a p ă d a t u Veranu , T a n a s e Reu, Onu Solnoc, A v r a m Ferghiuş , Ion Fer-ghiuşi, loja Heghediiş, din Mintia, Nicula Pet ru , Constantul" Iosan'u din Herepea , Ion Pâr ă u din Fărnădia , Ion Danu, Filimon Grozavu din Vu lceş t î ; — apoi Ion Ciurdariu, Adam Dă-nescu, Ion Yin ţanu , P e t r u Olteanu, Pave l Băcăni ţanu , David Mariş, Pave l Giula, Ion Romosanu din Binţ inţ , Ion Buc iumanu din Juaj , Ştefan Dobra, I a n ă ş Ignat , Iosif Trif
. din Homorod, Aron Stoica, Sofrone Cândea, A v r a m Cândea din Rîngheţî , Şandru Mura-r iu din Jibot, Popa Mihailă din Gelmariu, I anăş Temeşacu, I a n ă ş J î p i n e n ţ u , Rusel in Maier din Seulescî, A d a m Muntenu din U-roiu, şi Adam Iacob din Cihmău, şi încă al ţ i doue zeci şi d o i de mucenici).
Mucenici se făcură s u b sequrea nemeşilor şi bunul Ursu Uibar , Toma Singhetenu, Ya-sile Muntenu , Savu Muntenu , Iacob Munt enu şi I r imie Martin şi unul Mihoc. P r e -aceştia îi omoriră în Cetatea-Albă.
La aces te veş t i , Horea hotăr î să deie o nouă lup tă .
El porunci luî Crişanu să adune o os te la Homorod, una la Juaj .
Popa Zaharia din Bretea îl a juta aici maî cu inimă.
O oste de horenî cuprinse Ilia din' nou.
![Page 97: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/97.jpg)
96
Mogoşeniî Poriorenii şi liemeţenii se adunară în t abă ră în mun ţ i Mor/oşuluî, sub comanda t ineruluî Ion fiu al luî Horea .
Cei de la Lupşa, Ofenbaia, Ctora, Brezeseî '' şi a l te sa t e din prejur t ă b ă r a u la Ofenbaia , sub comanda luî Cloşca.
A t re ia taberă e ra în Zărand sub Crişanu; iar a p a t r a la Albac sub oehiî însuşi aî lui ' Horea .
H o r e a ţ ine sfat cu căpi tani i seî pe o cui me lângă sa tu l liemeţi.
Avram Vesa Deheleanu soseş te şi-îî aduce o m a r e ves te dicend.
— O ştafetă împeră tescă a sosit la Sibiu la scaunul guberniuluî , cu ca r t e nouă de la împera tu l ; prin acea ca r te împera tu l ocăreş te -şi amen in ţă pre nemeşii r e scu la ţ î ; zicându-le că nu au d rep ta t e de a se bu luc i ; căcî românii nu cau tă să-i plece sub domnia lor cum plecaseră eî români . Tot oda tă imp8-ra tu l m u s t r a a sp ru p re guberna toru l Bru-ckenthal, scdse din- deregător ie pre ceî maî . mar i vinovaţ i t r imi ţând pre contele lanco-vici să cerceteze cu d r e p t a t e suferinţele io- , bajilor. /J.
Mulţi ani să t ră iască înnă l ţa tu l î m p ă r a t . s t r iga Horea, —şi a d a u s e : •
— Copii! de acuma, să sciţi, că nu me. maî îndoiesc. Ved în. sufletul meu ţ a r a des-robită. Ved copii voştr i desfătându-se nebă-:
![Page 98: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/98.jpg)
97
tu ţi de biciul duşmanului . . . To tă ţ a r a Ardeiului va . f i iarăşi ţ a r ă românescă ; v a a-ve legile ei drepte , păr in tesc! şi sfinte; va ave cap un român. Eu voiu fi în t re ce! de pe u r m ă străjer!.
Cloşca se grăbi a a d a u g e : — Tu vei fi craiul n o s t r u ; căcî m m e n e
altul nu e în s t a r e să ape re ţ a r a cum o veî a p ă r a tu . Tu să fi! craiul Ardeiului . ; — C u m ? m ă i ! da pen t ru crăia t a . m ' a m
l u p t a t e u ? vînător de domnie s u n t ? n u unul, ca şi voi, lup tă to r pen t ru a disrobi n e m u l ? pen t ru a face, ca to t romînul s ă fie cr'aiu pes te sor ta l u î ?
— Cînd nemul v a fi desrobi t ga ta , a tunc i va p u t e al tui se se suie pe scaunul crăieî. însă , p înă cînd m a l ' a v e m de l u p t a t greu, pînă cînd abie s 'au d e ş t e p t a t şi desdrobi t şep te ţ inu tu r i şi p a r t e din altele, p ă n â cînd numai cu sabia în mînă p u t e m se facem câ te u n pas pes te duiumuri le de duşmani tu rba ţ i , avînd sub arme : abia două deci de mii, p înă a tunc i numai un căpi tan pote ţ s ă ne fie cra iu şi poruncitor, un craiu c ă p i t a n ; şi acela numa i t u poţ i să fii, care as tăz i eşt î in a ieve craiu pes t e j u m ă t a t e ţ a r a Ardeiului. Şi împăra tu l te-a cunoscut aşa . Apoi uiţ i , cît.,de anevoie se deş t ep tă omenii din unele ţ i n u t u r i ? cî t de cu întârziere s e îmbracă în a r m e ?
Horea. I. P. Florantjn 7.
![Page 99: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/99.jpg)
98
Ştii t u pen t ru ce ? Din nenoroci ta lor îndoială, cum se ascul te ? de cine ? să le r e spun-dem : „De craiul v o s t r u ! " şi atuncjf veî vor fi iericiţl de a ascul ta . La numele de „craiu al romînilor desrobiţ î" , ca de u n farmec t r ebue să se s cu tu re din ame ţa l a înddieleî şi neascul tăr i) , şi să se bucure , vădând , -că ne a m ales domn pe adevă ra tu l t a t ă şi a-pă ră to r , craiu căp i tan pes te Ardeiul dqs-rob i t ! Trebue să t r imi ţ i la toţ î rominiî din to te păr ţ i le căr ţ i de d e ş t e p t a r e ; ba chiar porunci , ca de la cea maî înă l ţa tă căpetenie a l o r ; ca de la voivodul lo r ; pen t ru ca înd a t ă să se deş tep te cu toţ i i şi să deie ascult a r e Scrie-le acuma, scrie-le, Măria Ta !... s t r iga Cloşca, apr ins de un nou foc de însufleţire.
In acea clipă, doi voinici se furişază la o pa r t e , şopt ind unul c ă t r ă a l t u l :
— Audaşi? .— Audiiu. — Nu ui ta . — Nici tu . 1
— Să mergem la Măria Sa domnul Hollaky.-— Să m e r g e m ! şi să-i spunem. Ei pornesc şi ieşiră din t abără . E rau spioni ungur i . Tolvaj, pe romînesce
Talhartul şi cu ordog, adecă jDracu. Când zisese Cloşca „Scrie, Măria Ta" , —
![Page 100: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/100.jpg)
_ 9 9
H o r e a să r i ca de pe foc, şi se răs t i la dînsul :
— Ce cuvînt grăişi, Ioane ? Eu, p r ecupe ţ de cununi crăiesc! ? eu ho ţ de scaune domnesc! ? Să n u maî cutezi a zice încă oda tă a semenea c u v î n t ; din acea clipă —să nu t e ma l văd în ochi! Eu pr imesc sfaturile t a l e ; nu pr imesc însă măr i rea domnescă ; ci remîn cu ra t numa i os taş , ca şi t ine, I o n e !
— Ei, dar dacă alţii, fără v i r t u t e a ta , au p u t u t fi voivod!, cum Lirţoiu şi Stanislav, voivod! pe ţ inutur i le Oltului; Ion voivod a-sup ra Bănatului; Milutin, voivod al Meha-die'i; Baia şi Stoica voivosî aî Caransebeşului; Bolia, voivod al Zărandului; — Ne'gu, Ion şi Petru to t voivodî pe s t e ţ inu tu l Beiuşu-' luî; — dacă au p u t u t li Stanislau şi Balcu voivodî pes te Satumare, — Vlad şi Nicolae, pes te Cluj, Dăbîca şi Solnoc. —
Opreşte-te Cloşcă! s tr iga Horea,—Cloşca însă nu p u t e a a se opri ci u r m a î n a i n t e ;
— Dacă Ştefan Ion, Bogdan Balcu şi Bra-gu, au p u t u t fi voivodî pe s t e Maramureş — alţii era! pe s t e Făgăraş şi Chior, dacă un Iacob a p u t u t fi craiu şi voivod aicî p e s t e ţ inu tu l Abrudului, — apoi nil va fi craiu Horea, care as tăz î e domn pes te şep te ţ inut u r i ? ! . . . . se va închina- el po te unuî fiu de l epădă tu ră , unuî — Ştefan Trif, or î a l tu i sp înzura t ?
![Page 101: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/101.jpg)
_ 1 0 0 _
— A h ! Cloşcă, Cloşcă, limbă-iungă, şi minte a p r i n s ă ! de aî sci tu, că cu aces te cuv in te îmî sapi g r o p a ! .... a tunc i aî tăcea.. . .
— De a c u m a tac domne. I a t ă , tac . M'am recori t .
F e s t e c î teva z i le . se înfăţoşea la împăratul Hol laky cu Esz t e rhâzy , şi-î spuse r ă :
— H o r e a a rescu la t Ardeiul a sup ra puterii împără tese i ; s 'a pus el s ingur craiu şi domn pes te ţ a ră .
î m p ă r a t u l s t r igă : — Se po t e? Da, înă l ţa tu l nos t ru î m p ă r a t ; ia tă , îndura
te a vedea aces te documente . Ele s u n t pa-şapor te iscălite de Horea .
î m p ă r a t u l le vădu, s t ă t u puţ in peg îndur î , şi apoi dete porunci să pornescă oşti împără tese i spre Ardei.
Hol laky scrise apoi episcopului Ghedeon NichiticI car te , poftindu-1, să înduplece p re Horea , să se oprescă cu r idicarea iobajilor.
* P e valea Arădiî merge Todor Mihăilă,
buciumînd în to t e păr ţ i le şi chemînd pre ro-mînî la cî te o vorbă.
A c u m a ajunge pe delul Alunului. Acigă-sesce în marg ina .păduri i î n t r ' un loc şep te omeni , şedînd împrejurul unuî foc. Unul dintr ' inşiî se scolă în picioi'e, şi-1 î n t r e b ă ;
— Da ce maî vii, Todore, şi pe aici ?
![Page 102: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/102.jpg)
101
Todor, în loc de a-î r e spunde , îl întrebă,: — Unde ţi-I casa, Trifule ? dar ale vos t re ?
Nu(ule, Gheorghe, Simione, şi ceialalţî — Ş t e fan Trif îl în t reba din nou:
• — Ce ? m e cunosc! ? — Respunde ţ î repede unde v ' a ţ î r ă t ăc i t ? -- Aici, în pădurea Radaculuî. — Aicî sun te ţ i ca aecunşî de lume. Dar
s t a ţ i ; în care căpitănie sun te ţ i , de vă găj sesc a şa fără grije ?
— In ce căpi tănie să fim? Noi n u sunt em os taş i .
— Nici pînă a s t ă d î ? şi cum a ţ i s c ă p a t de pedepsa ghinărariuluî ?
— A cărui ghinerar ? — A luî Horea , voinicilor. — A luî H o r e a ! întorce Trif, eu a m scă
p a t de mînia luî H o r e a ; dar nu sciu, el cum va scăpa de mînia m e a . ' . . .
— Ştefane, dacă tu aî t imp de glumit , eu nu am. Să sciţi , .că vă însemn în oş tea t inăruluî căp i tan Ion Horea . Când veţ î audi buciumul m e u a doua oră, să veniţ i cu repejune pe de-lul Capri; ori dacă nu apoî să v ă ascundeţ î sub pămîn t A c u m remîneţ î sănă toş i .
— A m să ascund eu pre Horea al t ă u în p ă m î n t ! . . . mormă i Trif p in t re dinţ i ; dar n u în auzul luî Todor, care pleca îna in te to t buciumînd mai depar t e pr in păduri le şi văile Bihorului .
![Page 103: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/103.jpg)
102
Drumul de la casa luî Balcan pînă la Albac merge p r in t re frumose dumbrăv i .
Pr in amurgul nopţi i un călăre ţ zboră pe sub aces te dumbrăv i spre Albac.
O grăbire înar ipa tă îl duce ca gîndul. A ş a numai acela zboră, care duce o m a r e ves t e unor fiinţe scumpe , cărora se închină cu to t sufletul.
- E Horea . Bucur ia luî nu,-î maî po te încăpea în ini
m ă şi el se t eme , să nu i se despice pieptul , L a puternicul r e s u n e t al norilor luî, ca de
un farmec se de ş t ep t ă , chiar şi din somn toţ î pădurar i i , gorniciî, păzitori i şi ceilalţi locuitori aî acelor dumbrăv i , şi le ascul tă cu îndulcire şi mirare .
* •
Miezul nopţii e aprope. Căsu ţa din crîngul Fer igetuluî e cupr insă în adîncă t ăce re .
N u m a i un suflet de om vegheză, la zarea unui focuşor din v a t r ă . ;Acesta es te Ilina. E a şede pe o lavi ţă , şi torce l in iş t i tă ; păzind pacinicul somn al copilului seu maî mic. Gînduri le eî u r m e z ă p re soţul seu Vasi le şi p re fiul seu Ion, pe căile d e p ă r t a t e ale sorţii .
Deoda tă n u m a i se cu t r emură , căci aude paşî de om apropiindu-se de u ş a casei, apoî aude u ş a t indei deschidîndu-se, şi la u r m ă v e d e , . c ă şi uşa casei se deschide încet. *•
![Page 104: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/104.jpg)
103
— V a s i l e ! s t r igă ea deoda tă , cupr i săde cea maî dulce bucurie .
— Ilino ! r e spundea Horea , îî s ă r u t ă frunt e a cu sfintă căldură, şi o în t rebă cu m i r a r e : - C u m ? Ilină, a şa de t îrziu şedî d e ş t e p t ă ?
Ea îî r e spunde : — Nu pen t ru a l t a ; însa m'at i spă r i a t
niş te omeni reî cu n iş te cîntece, care. : .... — Cu ce cîntece, s cumpa m e a ? — Ah! cu nisce cîntece, —maî bine nu ar -
c înta asa n imene, niciodată — C u m ? — Mă t e m a-ţî şi spune . — Te rog, Ilino, spune-mî, ca să r i d e m
amîndoî. —. Ei c în tau a ş a :
P î n ' a . f o s t H o r e a 'mpă ra t , J . Domnii nu s 'au descăl ţa t ,
Nicî în p a t nu s 'au culcat , . Pr înz la ma$ă n ' au mîncat .
Apoi m a î c în tau şi a ş a : Craiul, flnu Niculesc, P e care Horea '1 n u m e s c . . . . P a n ă Horea-a 'mpă râ ţ i t , Domnii n ' au mînca t din 'blid. De cînd Horea-î î m p ă r a t , Domnii 'n p a t nu s 'au culcat. N u m a i pe p ă m î n t uscat ,
![Page 105: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/105.jpg)
104
De ar împăra ţ i un an, E u s 'ar maî culca şuhan *
Aşa cîntau. — Ah, draga mea , de aces te cuvinte tu
t e aî s p ă r i e t ? — M'am spăr ie t şi m ă tem, cînd le aud., — Scumpa mea, nu te t e m e ; căcî ele nu
s u n t de cit jucăr ia sermanilor iobaji desrobiţ î . — Dar eu cînd aud v o r b ă de măr i re , d e '
domnie, de crăie, nu sciu pen t ru ce, înda tă mi se şi pare , că văd mor tea .
— Ihno, eu m ' a m ho tă r i t pen t ru v i a ţ ă şi m o r t e ; însă .de a c u m a a m ajuns de nu maî gîndesc la m o r t e ; căcî lucrurile nos t re s 'au în tors spre bine.
Ilina începe a suspina greu, şi z i s e : — Tu t e veî face domn m a r e ! Şi î ţ i vom mul ţ ămi chiar ţ ie, pentru-înăl
ţ a rea mea . — C u m ? Chiar m i e ? \ — Adiaţi amin te , Ilino, cînd mi-aî zis,
cam în r î s ; „ Ia t ă căpi tanul scailor!" ' " — Dumnedeu le ! Aşa dară eu sun t v inova tă !
— Ba ţie t r e b u e - s ă mă închin, pen t ru că ' pr in acele cuv in te a l e ' t a l e , ca pr in o scîh-te ie din ceriu, m'a j apr ins să mă, fac adev ă r a t căpi tan, şi să desleg nemul nos t ru din lanţur i le robieî.
![Page 106: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/106.jpg)
105
— Tu te vei face î m p ă r a t ! şi apoî a tunci , vaî de. Ilina, s e rmana 1
— Ilino, nici am să m ă fac împăra t , nicî a şa e u v i n t e d e frică să nu-mî zici !Nu vedî tu cum eu nu schimb m'cî-o-dată sumanu l m e u de io-baj, cizmele, cuşma, t r a i s t a , n imica !
— Dar ce al de gînd să ma î faci ? — A m să desrobesc Deva; apoî a m să
prefac în romînî bunî pe unguri i din Zlatna, din Galda, din Aiud, Cluj, Feneş, Gileu, Sâhcraiu şi Zam, p a n ă la Huiedin; şi a şa t o t Ardeiul. Eu şi cu Cloşca, v o m pune de-regătorî şi judecă tor i t o t numa i romînî, şi noue numa i împăra tu l ne va porunci .
I l ina se ruga cu ' lacremî în o c h i : — V a s i l e ! Destul aî făcut. N u maî umbla
pe drumuri le morţi i . Opreşte-te. — Să las Ardeiul j u m ă t a t e r o b i t ? Aces ta
n ' a ş p u t e să o fac. — Te rog, Vasile, dacă ţi-î milă de lacre-
mile mele . Opreş te- te . — Ilino, eu s u n t în mijlocul unui vî r te j .
Nu m ' a ş pu t e opri, chiar de a ş v r e ; t rebue să merg înainte până în capet , la v i a ţ ă ori la mor te .
— Dumnezeule! A u să t e omore! Vasi le , gândesce, cu ce feluri de m o r t e unguri i u-cid pre romînî! îî t r ag în tapă ,—
— F i e ! . • • ' — II frîng cu r o t a !
![Page 107: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/107.jpg)
106
— Fr îngă -me! — Iî ta ie în pat ru ' b u c ă ţ i ! — Taie -me! — II a rd in foc, de v i l ! — Ardă-me, căci maî r eu m e arde iobăjia
la nemeşi u n g u r i ! L a aces te cuvin te , miî' de săgeţ i t r ec prin
inima Ilineî.
Un bucium se aude sunînd, uşa casei se. deschide, î n t r ă Ion Bagi Popa Crişenuţ şi 'ncepe a grăi că t r ă Horea .
— D o m n e ! întăresee-ţ î inima, a cuma maî m u l t de cit to t -deauna.
Horea z imbeşte . Ilina se c u t r e m u r ă , şi se liită la faţa luî
cu cea maî adîncă încordare . Cr işenuţ u r m e z ă :
A m colindat pe la toţ i s t ră jer i i ; am luat , l imbă de inşci in ţare de pe la' toţ i spionii şi păndaşi i noştr i . I a t ă că te s 'au înt âmpla t .
Marî oştiri veni ră din ţ a r a ungurescă , şi încinseră munţ i i din to t e părţ i le ca in t r 'o ver igă de fer. Veni generalul Koppenzollern cu doue reg imen te , apoî De Vins Kăroly Slurm, cu dragonii din regimentele Wiirtem-berg, şi Berlichingen ; p u t e r e de grăniceri , secui şi a l ţ i i ; "de îna in ta ră p â n ă la Dobra
![Page 108: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/108.jpg)
107
la Ilia, Deva, Orăşcia, Vini, şi pană la Cetatea-Albă.
Horea z imbeş te din nou, şi r e s p u n d e : — jOştile imperetesc î nu vin a s u p r a nos-
t r ă ; ele vin in t r 'a ju torul nosru. Un că lă re ţ soseş te a c u m a ; in t r ă în casă
la Horea , şi-i zise ; — Eu s u n t dela presfântul pro topop lo-
sif Adamovici; şi îţî Naduc aces ta c a r t e ; —şi dedu luî H o r e a Oh r ăvaş .
H o r e a ce te ş t e i n t r ' i n s u l : „Fiule Hore , presfântul m e u domn, epis
copul Ghedeon îţî t r imi t e prin mine insciin-ţ a r e , că înăl ţa tul î m p ă r a t îţî poruncesce , să te oprescî din calea nelegiuirilor ta le , şi dînsul te v a ierta.".
H o r e a zice că lăre ţu lu i - — Să duci dela mine aces t r e s p u n s :
— Nu cer i e r ta rea î m p ă r a t u l u i ; căci noi nu facem decât d r e p t a t e ; ne desrobim din un jug nedrep t şi s t r igător ' la c e r ; după cum vre şi împera tu l .
Zicînd aces te cuvin te , pe. f runtea luî t rece ca un nour de negre pres imţ i r i .
XXI BRUTUS.
P â n ă în zorî de ziuă ne înce ta t sosiră căp i tan i ; apoi spioni şi iobajî cu to t felul de
![Page 109: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/109.jpg)
108
înş t i in ţăr i ; care de care maî în tuneca te şi. maî amen in ţ ă toa re .
Maî apoi veni un gard is t d rep t de la episcopul Ghedeon , şi dădu luî Horea o ca r t e . H o r e a ce t e ş t e :
— „Să opreşt i r idicarea iobajilor; să-ţî ceri i e r t a re ; şi împăra tu l te va ierta".
J n a l t ves t i to r soseş te şi-î s p u n e : — . D o m n e , husar i i fac vână to re să prindă
pe fiul t eu I o a n ; care e căpi tan la Mogoş. — P r e fiul m e u ? . . . . Ilina cade în genunchi d ina in tea lui Ho
r e a ; îşi pune minele ca de rugăciune , şi zice cu graiu t r e m u r ă t o r :
— Vas i le ! fle-ţî milă de fiul t e u ! A c u m a în t ră Crittea Necola, şi zice:
— Cur tea se umple de căpi tani şi iobajî; şi veni şi un că lăre ţ ca sol t r imis de că t ră maioru l Stoianici, aces ta n u vre să în t re în casă, ci cere să ieşî în cur te , ca să-ţî deie o ca r t e .
Horea ieşi. Călăreţul se închină, şi-î dă două cărţ i .
H o r e a ce teş te î n t r ' una în auzul mulţ imii , ce e a d u n a t ă în cur te . ,
— „Hore , fiul t ău Ioah e în mînele noas t re , închină-te iscălind c a r t e a de supunere , şi
-.fiţi i e r ta ţ i cu ' to ţ i i " ' . —Acuma d e s p ă t u r ă p r e eeealal tă ; ca r t ea de supune re , pe care ce-
v r e a Ştojanicî să p iscălea ,—şi ce teş t e :
![Page 110: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/110.jpg)
109
— „Eii Horea , sau Ursu Nicola, m e închin înaltei dregători i a ţ e r e î ; cer i e r t a r e ; şi fâgăduesc că nu voiu maî rescula pre nici un iobaj . . . ."
H o r e a se opreş te din cet i t ; se u i tă la sol, şi zice cu linişte de p e t r ă ;
— Eu să iscălesc a s e m e n e î ngenunche re? — Zicînd aces te cuvin te , s t r înge ca r t ea grăm a d ă în pumni i seî.
I l ina ieşise şi ea după dînsul în cur te . Ea a c u m a se t î reş te în genunchi până la picidrele luî, i le cuprinde ca perdu tă , şi s t r igă, în g ram înneca t ;
— Iscă lesce! Vasi te! eî ucid pre fiul meu . I scă lesce! Ori mor şi eu.
Horea s t ă oa un chip de m a r m u r ă . Ilina se s imte z u g r u m a t ă şi abia g îngăveş te cuvintele aces te că t ră ceî a d u n a ţ i :
— Me rog, vouă, omeni buni, ruga ţ i -ve voi, dâră pre voî ve va ascul ta . Rugaţi-ve maî degrabă
Ceî aduna ţ i încep a z ice : — Iscălesce, domne. Iscălesce. H o r e a se u i t ă la dînşiî, fără un e u v e n t ;
apoî se apropie de 'ceî ma i din fa ţă ; se plecă la dînşiî, ca şi când ar vroi să-î v a d ă mai bine; pe u r m ă se opreş te iarăşi în mijloc şi gră ieş te :
Să iscălesc car tea! desp re ruş inea noast r ă — s ă o iscălesc! Voî ziceţi aces ta? ro-
![Page 111: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/111.jpg)
n o
mâni? iobajî? iobajî îmi zic a semene cuvent? omeni cu ferul a r s pe u m ă r ? omeni bă tu ţ i cu vergi? omeni puşi în obedî? voiţi voî ca unguri i venet ic i să ve maî spânzure cu ca-pu 'n jos ? maî voiţi voi să ve apuce carnea cu cleşte a rse ? să ve maî ba t ă cu biciul până să mur i ţ i ? maî doriţi voi să fiţi prada selba tic elor fere ungureş t i , voi cu copii voştr i , cu femeile vost re ?!...
Horea se opreşte . F a ţ a lui e cu totul schimba tă . Ochii iui parcă flăcări a runcă a s u p r a celor dimprejurul lui.
Aceş t ia s tau m u t ' , necl in t i ţ i ; parcă sub pu te rea unui farmetf pes te fire. •
In aces te se ibătoresci clipe de tăcere , gemete le Ilinei se aud.
Horea ansă, pare â nu le audi ; căci urme-ză iarăşi , fără de a se u i tă la feţele lor ; ci cu ochii mai m u l t că t r ă ceriu ; ca şi un pro-roc însufleţit de un foc dumnezeesc . •. — Ve place voue , să maî munci ţ i în jugul t iranilor; ca nisce fiinţe de muncă , numai cu faţa de om;_ cu s imţul numa i pent r u sufer inţă , nu şi pen t ru o s ingură r ază de bucur ie pe an ? Ve place, să nu vedeţ i cu ochii o s ingură se rbă tore , iar veninoşii voş t r i călăi să a ibă t o t e zilele numai ser-b ă t o r î ? v re ţ i veî, ca d rep t omenescă res-p la tâ , să ve ucidă cu toporu l? să ve spânzure în furci, să v e t r a g ă în ţepă, să vg
![Page 112: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/112.jpg)
111
frângă cu rota , să v ă ta ie în câ te p a t r u bucăţ i , o r i ' ch i a r să ve a rdă de vi i? pen t ru ca neniul să nu se potă deş t ep tă şi ridica oda tă în p ic iore? A s t a o v r e ţ i ? şi acuma , după ce v 'a t rez i t t r imbi ţa deş t ep tă r i i ? dup ă ce a ţ i v e d u t ce p u t e m noi1, dacă dăm m â n ă cu m â n ă ? şi a c u m a ? . . . .
H o r e a se opreşte . Niroene însă nu rupse tâ.cerea. El da ră u r m e z ă :
— Eî bine, voi maî s t r iga odată , celor amor ţ i ţ i ; t rezi ţ i -ve! t rezi ţ i -vă! şi iarăş i ve s t r i g : t rezi ţ i -ve . Ui ta ţ i -ve , eu aduc p re fiul meu jer t fă , pen t ru t rezi rea şi desrobi-r ea români lor! I a t ă , u i ta ţ i -v* la mine , —eu r u p \ c a r t e a . ruşinii , rup v i a ţ a fiului meu! . .
Horea ridica acea ca r t e deasupra capului seu, o rupe , o asvîr le la piciorele solului; şi u rmeză cu o înflăcărare din ce în ce maî c u t r e m u r ă t o r e ; fără să s imtă , că I-lina căduse pe p ă m e n t ca p e r d u t ă :
. — Dacă voi vreţ i , scrieţ i o c a r t e m a r e de s u p u n e r e ; plecaţi-ve, v o i ; şi ui ta ţ i -vă la m i n e : m e duc la lup tă cu unguri i t i rani eu s iugur! şi vor scrie apoi, eî, duşmani i noştri , în cărţ i le pomenir i i poporelor, că t o t s 'a găs i t - între români unul măcar , care s 'a l up t a t cu eî până la u r m a urmei . — Me duc! mg d u c ! . . . . Remâne ţ î sănă toş i ! eu m ' a m d u s ! . . .
In acea clipă, cele d ' întăî raze ale sore-
![Page 113: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/113.jpg)
112
luî încing fruntea luî Horea ca în t r 'o cunună, de aur, sfântă cunună de împe ra t al i-nimilor. El se porneş te cu repejune, ca u-nul, ce nu mal vede nimica din cele ce s u n t împrejurul s eu ; apucă lancea, - sabia sa şi un bucium; sa l tă pe aprigul seu şoim, iese cu repegiune şi porneş te îna in te pe drumul Câmpenilor, s t r igând:
— Treziţi-ve voî, mor ţ i lor ! şi haideţ i , de ve lup ta ţ i a lă tu rea cu m i n e !
Toţî ceî de faţă, ansă s t r igară acuma şi eî însufleţi ţ i :
— Pi noî m e r g e m , m e r g e m şi noî! —Şi se pornesc după H o r e a cu toţii .
Horea dădu apoî lupte la fiemeţi, la Ponor, ia Lupşa . Stănja, Blăjenî, D u p ă p e t r ă , Buceş , Brad; Buruieni , şi maî la flecare s a t din munţ i i Abrudului.
Vedend apoî. că mun ţ i i s u n t încungiuraţ î din to te părţ i le , d ă d u . p o r u n c i z icând:
— Toţ î ostaşi i noş t r i să, se apuce înda tă , s ă facă în t re i te tă ie tur i de pădur i la Mogoşi la Remeţ î , Buceş, Dupăpe t r ă , V u l c a n , / ş i pes te to t locul în ţ inu tu l Negrileseî; să în-grâdescă cu t runchi grămădi ţ i sa te le veci-n a ş e ; şi să închidă to t e drumur i le .şi t recă-torile.
Su t e de topore şi de ferestreie incep a cân ta prin to te acele pădu r i ; — şi o muncă de urieşî se îndepl ineşte . : ' :
![Page 114: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/114.jpg)
_ n , 3 _
Z o r e a ta'mise ştafoto din s a t în sa t , s ă spună , ca toţi so ridice în apă ra re băr-:.«âuVîca; şi daca-1 vor ascul ta pre el, nemul şi vi ţa românilor din Ardei în veci nu va maî fi pusă să ascul te de unguri
Români : se lup ta ră apoi ca nisce lei. In ziua a şoptesprăzecea din luna luî No-
emvr ie se l up ta ră sul) comanda luî Crişanu la Remeţ î , apoi la "Brad, si s f ă rmarâ ostile luî Şulţ şi ale luî Stoia.nicî.
In aces te lupte romani i îşî s t r igau unii a l t e r a :
— Odată cu capu, feciorii căci vine Horea cu ţ a r a !
Stoianicî îşî luă a jutore , şi se î n t o r s e spre l î ă lma j .
Crişanu se p u s e la lucru d impreună cu bunii seî căpi tani Gheorghe Marcu dela Crâs-tior, Toma B e r n a dela sa tu l Vaca, Ion F a u r din Tomiiatec şi Vasile Sgârciu din Selisce, nepotul luî Cloşca; aduna ră a t â t a oste de români , că Stoianicî nu maî cuteză a se lupta , ci înşela pre Crişanu, cu vqr-ba, că el vre să se împace ; făgădui m a r e a cu sarea , p â n ă ce Cnsanu , om cu bună
1 t > ii mu " i ^ i i c ' i u nrnâniî ( 1 V ' vent .
/ / *<>! ,DI ! ] • /VI' n o u i > tu ia oş tea
maiorului bolcinerujQ la Lup.şa. Horea. I. P. Florantin
![Page 115: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/115.jpg)
0 114
Cea mai mare os te se apropia de Mihăi-leni snb comanda sub-coloneluluî Kray. A-ces ta se spăr ia de ds tea luî Horea , şi ceru ajutore.
Maî întăî se apropie oş tea de secuî a urieşuluî Ilazy, cel maî pu te rn ic şi maî vi-tez căpi tan, căru ia pen t ru măies t r i a "lui în lupte îî ziceu Meşterhazy, -adecă Meşterul-H a z y . •
Horea a ş t e p t a pre K r a y la Mihăilenî; când deoda tă sosesce la dînsul un călăreţ , şi-i zice cu grăbire :
— Domne ! ve s t e rea p e n t r u tine.. Ascul tă : Mi s'a spus în Albac, că unu Ştefan Tr i fa a r ă t a t maî marilor, că t u ai fi m u r i t ; şi ei apoi vor să pr indă pe soţ ia ta , s ă o arunce în t e m n i ţ ă ; d u p ă obiceiul lor.
Horea pornesce în fuga cea m a r e spre Albac, z icând:
— Despre Trif cred că va fi făcând şi aces ta negră i r une l t i r e .
In d r u m îl întelnesce un pândaş , îî face semn, şi-i vestesce-,
— Domne, Meş te rhazy la Valea-Vinţit, cu o mie de husar i .
— A h ! m a r e v e s t e îmi spuseşî , căci de mul t îl c ă u t a m .
Zicând aces te cuvin te , se opreş te din drumul spre casă; se întorce la oş tea sa, îşi s t r i g ă ;
![Page 116: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/116.jpg)
115
— Să v ină după mine loan şi Ştefan Ispas, cu cetele lupşeni lor! mai lua o sabie, de a v u a c u m a doue, si porni înspre Valea-Vinţi i .
Ceî doi căpi tani cu călăreţi i lupşenî porni ră după dînsul, şi curend zăr i ră cetele luî Meşterhazy. . H o r e a s t r igă de d e p a r t e :
— Meşterhazy , ieşi în faţa mea , dacă aî inimă. Urieşul îî r e spuhde ;
— B u c u r o s ; pen t ru că, de pe m a n t i a t a şi de pe pana t a cea albă, ved că t u t r ebue să fii chiar Horea , împăra tu l Moţilor \
— S u n t chiar Horea . O clipă s t au şi se mâsoră din ochi u n u l
p re al tul . ' In cea u r m ă t o r e deodată ridică amândoi
săbiile, şi se a runcă unu l a s u p r a al tuia. Săbiile lor se în tâ lnesc , u n a cu al ta . Â
lui Meş te rhazy îî zboră din n a n ă . , . ' • I a t ă , ţi-o dau p re a mea , f irie, s t r igă Ho
rea, şi îî înt inde sabia sa . . • — Eşt î prea mândru , craiule 1 Da tu cu
ce să t e aperi '?. . ' ' ' * . -— Nu^mî pu r t a tu de grije, i e - b ; căcî
iată, eu maî a m u n a , — H o r e a redică a l tă sabie.
Meş terhazy pr imesce s a b i a ; o s t r î n g e m a i ta re , o ridică, şi dă cu ea spre capul luî Horea .
![Page 117: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/117.jpg)
Aces ta o dă în l ă t u r i ; şi cu iuţa la fulgerului îl lovesce pre Meşterhazy , de-i ta ie b ra ţu l drept de la umer .
Meş te rhazy lunecă de pe cal. H o r e a se scoboră şi el, şi păşesce că t r ă d u ş m a n ; însă aces ta cade acuma la p a m e n t ; căci lupşenii sosind, de te ră din depă r t a re focuri, luînd la ochi maî întăî pre Meşterhazy , spre a păzi p re Horea .
Husa r i i vedend mor t ea căpi tanului lor, se tu rbură . Unii pornesc să fugă; alţii îî întorc înapoi.
Lupşeni i sosesc, în frunte cu cei doi căpi tani I s p ă ş e ş t i ; se încaieră cu husar i i în crâncenă l u p t a ; îî t a ie pe j u m e t a t e ; ceia-lalţî .se pun pe fugă; lupşeni i d u p ă d inş i i ; şi maî t a ie m a r e numer .
H o r e a face uri semn. Cornurile şi t r imbi-ţele îî ch iamă i n a p a î ; el se adună la loc împrejurul ghineraruluî , şi îşi iau r e p a u s cu toţ i i .
XXII. BIRUINŢA UNELTIRILOR.
Oştea cea m a r e a luî H o r e a se a d u n ă la Mihâilenî, în frunte cu căpi tanul Micula Bi-barţ din Blăjeni.
P e s t e c â t e v a zile. H o r e a cu remăş i ţe le călăreţilor seî lupşenî, me rge intr 'acoio în
![Page 118: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/118.jpg)
117
greul nopţii. La fie-care s t ră jer în t rebă , ce face Bibar ţ cu o ş t e a ?
.Nici un străjer nu ave nici o cunoş t in ţă despre el. • A p ă s a t de o adâncă grije î n a i n t e z i .dară, în f runtea vitejilor seî lupşenî .
Pe un şes numaî ce zăresce prin .întunecime niş te movili. Se apropie de. ele. U n greu gemet îl s cu tu r ă din v i su r i l e : i t r ez ie î sale. El se opreş te . Ascul tă .
— Cine-i? Cine g e m e ? s t r igă el. Eu s u n t aici, în vîrful moyileî.
Horea descăleca, păşeş t e , să se suie pe movilă. Deoda tă insă sub pici orele ' sale s imte t r up ,de om.
Înnora t , face doi paşi înapoi.
Episcopul Ghedeon Nichitici se p reumblă prin palatul , seu fără grije, când, într 'o bună dimineţă , în t ră la dânsul un gard is t ungur, şi ii dă o hâr t i e pecet lu i tă . Dînsul o de 'specet luieşte; o c e t e ş t e ; şi, cetind-o, faţa luî se face când albă când roşie. E ca r t e dela cancelarul Ardeiului . El ce t e ş t e : t ,
— „ Pă r in t e Ghedeon ! Nu mai p u t e m birui pro b l â s t ăma tu l acela de Horea . A remas să ne r u g ă m să-1 zdrobeşt i Sfinţia T a . . , . "
— E u să mă mesor cu H o r e a ! „ . . . . Când el era Căpitan în oş tea împe-
![Page 119: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/119.jpg)
118
ră tescă , şi se făcu ves t i t , Sfinţia Ta te ai lăudat , că el ţi-a ven i t oda tă in gazdă ."
„ A c u m a dară te poftesc, că, dacă nu poţi să-1 îndupleci, să se a s t â m p e r e el, să-ţî a s t âmper î t u t u r m a t a de iobajî; căci dacă nicî a c u m a nu o veî face să se as t impore , apoî veî înţelege singur, că nu vom mai ave de unde să-ţî maî n u m e r ă m plata celor cincî miî be gălbănaşî pe a n . . . "
— Adecă mS va a lunga din scaunul e-piscopieî!
Episcopul se b ă t u cu pumni i în cap vă-ie tându-se :
— Domne, cine m ' a pus , să m e laud ă-tunci că a m cunoş t in ţa aces tu i drac împe-l i ţ a t ? Aşâ mi se cuvine!
Apoî chiemă diaconi scrii tori , şi până a-douazi t r imi te la to ţ i protopopii de sub domnia luî căr ţ i , prin cari porunceş te întregului popor al seu, să se lepede de Horea .
A treiazi porneşte- şi el însuşi , şi nu se opri până în t abă ra oştirilor unguresc! ale subcoloneluluî secuiu K r a y . Cu aces ta umbla la Ţebea, la Brad, la Crâstior, apoî colinda în to te celelalte păr ţ i de colo până colo, şi porunci t u tu ro r iobajilor, să deie armele , şi să se a s t â m p e r e pe acasă ; făgăduind el de la dînsul, că unguri i ii vor des-robi pre români , eî de la sine.
Iobajiî se încrezură în făgăduinţele episco-
![Page 120: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/120.jpg)
119
puluî şi ale protopopilor seî şi se împrăş-t i a ră p ' aeasâ unii după alţii.
R e m a s e numa i oş tea de sub comanda căpi tanului Micula Bibarţ.
H o r e a porneş te din nou cu o neobosire de a d e v ă r a t ur ieş , şi adună cete noue împrejurul Câmpenilor.
I n t r ' un loc maiorul Stoianicî în tâ lneş te o ce tă de români comandaţ i de un căpi tan de ai lor, şi-i în t rebă ;
— Da unde ve duceţi , feciori? împrăscie-ţi-.ve p e acasă . Eî r e şpunse ră :
— Unde ne a" porunci t împăra tu l nos t ru , ' acolo ne ducem.
—. Da cine-i împăra tu l v o s t r u ? — Horea , —reşpunseră voinicii, şi îşi ur
m a r ă drumul spre Câmpeni. u s t e a luî Bibar ţ e pe culmile dintre Mi-
hăilenî şi Blăjenî. Episcopul NichiticI în î run tea oştii luî
K r a y t recu prin Mihăilenî şi Sdrapţ î , şi soseş te la t r ecă to rea cea s t r i m t ă dela Blăjenî.
Românii dau focuri de pe s tânci şi din pădur i . • * ' .
K r a y înţelege, că aici şi-ar pu t e găsi mor-t ea şi el şi t o t â oş tea sa. Deci se op reş t e ; se dă înapoi pe un mic şes , şi ridică s t eg alb; apoi chiamă p re Bibar ţ , ca pen t ru îm-păcâciune.
Bibar ţ se scoboră cu garda sa.
![Page 121: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/121.jpg)
120
Când sose.şte în vale . K r a y şi cu oş tea sa nu se m a î ' v e d : dar doî protopopi se a-propie de comandantu l r o m â n ; şi unul ii g ră i e ş t e :
— Ia tă , iubite fiule, oş tea ungurescă s'a t r a s înapoi, ca să credî, că noi venim cu a-devera tâ pace ; fâgâduindu-ţî, precum şi tuturor iobajilor resculaţr, că to te , câ te cu d rep t cuvân t cereţi , se vor împlini. Chiamă aci to te cetele, să le a r ă t ă m şi lor ie r ta rea şi împlinirea celor ce au ceru t şi cer.
— Bine că a da t oda tă dumnezeu , res-punde Bibar ţ ; buciumariî c inema to te cetele în vaie în gura a t r îmtor i l Blăjonilor;— a-poî s t a t u r ă la în tocmirea t u t u r o r amănuntelor de împăcăciune.
Oştea românilor e în vale, protopopii îşi iau ziua bună dela Bibarţ , şi plecară cu re-pejune.
In acea clipă, aerul fu despicat prin ascuţ i tul sune t al une i t r imbi ţe unguresc! de năvală .
Deodată, aî noştr i s t au cuprinşi de mirar e ; neinţelegând ce e s t e ; a n s ă . , î n d a t ă păt runse ră cu min tea că unguri i s 'au sui t pe furiş, prin parade şi văgăuni , până când cei doî în tunecaţ i copoi aî lor. făcuseră pre români s ă se scobore toţ î în vale . Ei înţeleseră, că e rau încungiuraţ l ca în t r 'o cursă. Dar nu aveau loc, pe care să se înşire în
![Page 122: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/122.jpg)
121
rândur i de băta ie . Deodată se pă t rund cu toţii de şt irea, că s t au în gura morţ i i . Nu le r emase , decăt a-şi vinde sângele câ t maî scump.
Ungurii încep de ju r împrejur a da foc a sup ra lor.
Bibar ţ dă pinteni şoimului seu, ridică sus buzduganul de a ramă , şi porneş te , în gonă t u r b a t ă spre fruntea călărimiî luî K r a y .
Adjutanţ i î aces tu ia ii ies î n a i n t e ; Bibar ţ se ciocnesce cu eî, sfarimă capetele ceior maî din frunte, ş i- idoboră la păment , Ceia-l'alţî, d impreună cu garda luî K r a y îl încun-jo ră ; el îşî face împrejurul seu o ro tă de a r a m ă ; bunul luî şoim cade cu pieptul sânge rând ; Bibar ţ se ridică în piciore, ca fulgerul; se maî lup tă atică mul t , c u m se apără un leu în mijlocul unei potăî de o miie de lupî Bra ţu l d r ep t ii oboseş t e ; el apucă buzduganul în m â n a s t ângă la u r m ă în t r 'un Cârziu, nu-1 maî po te p u r t a , puter ile ii s eca ră ; gardişt i i năvă lesc a sup ra luî, îl doboră la p ă m e n t ; şi a şa — m u r i Bibar ţ , mor t ea cea maî vitejască, ce s 'a v e d u t în acele lupte .
Ca şi Bibar ţ se a p ă r a r ă şi ceialaltî r o m â n i ; ţ inend piept o zi în t regă sub loviturile duşmanilor ; doborînd şi eî dintr ' înşi î m a r e nu-m e r : apoi, ia căderea nopţi i , cădură şi eî cu toţii împrejurul sfintelor dse ale căpiţa-
![Page 123: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/123.jpg)
122
nuluî lor; şi făcură o a d e v ă r a t ă movilă de t r upu r i omenescî.
Târziu, după mezul nopţii , când H o r e a sosi la marg inea unei movile, şi s imţ ise sub piciorul seu t r up de om, el s t r igă :
— Ce-i a c e s t a ? Aci mi se pare , e şesul Blăjenilor, ce movilă pote să fl c rescut pe el în t re i zile ?
— H o r e ! — se auzi un grai ca de om care m o r e ; — H o r e a se opreş te înmărmur i t , şi ascul tă .
— Hore ! zise din nou graiul cel neinţeles , aci sun t t rupur i le nos t re d impreună cu a căpi tanului Bibarţ. . .
— Cine eşt i t u ? în t rebă Horea , cutrem u r a i — ş i — unde e ş t i ?
— S u n t aici, în vîrvul movilei, răn i t greu. Mor... Episcopul Nichiticî şi cu doi protopopi ne au dus în cursă. Resbunare , H o r e ! r e sbnnare să . ieî oda tă pen t ru * sufletele nos t re
Horea îşi ie suflet ; se u rcă cu repejune pe cea mai scumpă movilă de pe p ă m e n t ca să ridice pre cel nenorocit , şi ajunge în vî rvul ei .
Luna în jumătă ţ i tă r e sa re , şi ţ ese pe s t e to t ă aces ta măre ţ ă şi c u t r e m u r â t d r e prive-lisce un vel de t r e m u r ă t o r i raze..
![Page 124: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/124.jpg)
123
Horea se plecă să ridice pre răni t . A-ces ta însă nu mai e în t re cei ce sufer.
H o r e a ridică pumnii înspre capul s e u ţ şi s t r igă în cea mai zugrumătore d u r e r e :
— Nebunul de m i n e ! care m ' a m . juca t de a lup ta cu Meşterhazy, şi n u a m s t a t să mor şi eu a lă tu rea cu bietul Bibar ţ , şi cu sermani î mei lâncerî! . . . Acel episcop, a-cel sîrb, ucide Ardeiul români lor ! şi tu , Kray , ca toţi ceialalţi ai voştr i , ne ucideţî chiar şi prin c u r s e ? . . A h ! r e sbunare —\i ce ru t tu , s e rmane iobaj ? O, da, şi da, de o mie de ori d a ! Jur , să asvâr l t r e sne t e de res-bunare în veci, în v ia ţa aces ta , şi în ceea-l a l t ă ! De m â n a mea să nu po tă scăpa nici în coşurile pămentulu i , nici în fundul iadului!
Ridicând aceste , cuvinte , Horea pornesce ina in te , cu inima sângerândă.
Sosind la Câmpeni, t r imi te pre Cristea şi P e t r u Nicolada Albac, cu o poruncă tainică.
Cea de pe u r m ă t abă ră a românilor e pe delurile dimprejurul Câmpenilor. Crişanu cu ai sei pe delul Frunzelor, Iacob Todea cu cetele sale pe delul Balomirasă, I onu ţ Dadei pe delul Ciocului, Gheorghe Marcu pe culmile Brădişiduî, Cloşca pe coma Rechi-ţei, şi cetele popii Gheorghi ţă Nicolina pe-coastele Reşinosei.
In ima taberei , cu garda 'şi cu corturi le luî H o r e a e pe delul Capri.
![Page 125: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/125.jpg)
124
Sorele e spre apus . — Ves te de a l a r m ă ! s tr igă gardişt i i . Vasile Sgârciu iese din cort, se opresce
d u p ă o tufă, t rage ' cu ochiana pe vale spre locul unde începe drumul Abrudului . Apoi in t ră în cortul cel mare , şi rapor teză luî H o r e a ;
— Oste nemtască dela Abrud. — C â t ă ? — Maî jos de o miie. — Capcană să facem, iubite Vasile.
A s c u l t ă - m e : — Trimi te poruncă pe to te culmile, să stei&
neveduţ î până 'n a m u r g ; apoî sâ s t r ingă veriga, toţ î înspre inimă. Jnsă la to t pasul ochii la noî ; cornurile şi tulnicile m o l c o m e ; maî m u l t e şu ie ră tu r i şi fluiere, decâ t buciume şi tulnice. Focurile mici, a s c u n s e !
-- A ş a voiu faqe, scumpul meu ghină-rariu.
Sgârciu iese şi. t r imi te poruncile că t r ă căpitanii de pe culmi.
H o r e a iese şi el cu ochiana în mână , şi p r iveş te , cum oste nemţescă în t ră în Câmpeni, fără cel maî mic semn de grije.
Noptea s'a a şeda t . Toţî ceî d in . Câmpeni s u n t adânci ţ i în -
pacinicele câmpur i ale somnului . Insă de pe culmea dinspre Albac ochi de
vu l tu r pândesc peş te va lea cea în tuneca tă .
![Page 126: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/126.jpg)
Maiorul Ador ian în t ră cu grăbire la sub-colonelul Şultz şi-1 scolă.
Aces ta sa re din somnul cel întăiu, şi maiorul îî r a p o r t e z â :
— Colonelul meu, noptea e n e g r ă ; însă pândaşiî cei cu urechile cele maî ascu ţ i t e de pela costele dimprejur îmi t r imiseră limbă, că de pela to te cele şep te delurî ale Câmpenilor s imţesc şu ieră tur i molcome ; cornuri şi tulnice a p ă s a t e ; chiote păserescî şi fluiere de reu s e m n ; ames t eca t e şi cu necheza tur i .
— Şi pe drumul A b r u d u l u i ? — P e acolo cele maî mu l t e ! — Chiamă în fugă aici pre opt ş t a f e t e
zburătore . —Aşâ voi face, colonelul meu. Adorian iese. Schul tz scrie p a t r u căr ţ i şi
pre fiecare o maî scrie câ te odată . Opt -că lă re ţ i se înfâţoşază. Schul tz le dă
la toţ î câ te o car te , z icându-le: — Zbura ţ i inainte , pe a l ă tu rea cu dru
murile; voi doî la Kray, voi doî la Ott, voi la Stoianici, iar voi la Dulcinengo. Lipiţi-ve de coastele cailor, ş i — d r u m u l . .
Cei op t călăreţ i pornesc în zbor, ca niş te corbi.
Horea ză reş t e lumina de la Schultz, şi ind-ată dă poruncă:
— P e drumul Abrudulu i să se facă ve-nă tore după ş tafe te -zburătoare !
![Page 127: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/127.jpg)
126
Porunca aces ta o duc din gură in gură , din fluer in fl'uer, din tulnic în tulnic, până la drumul Abrudului .
La mezul nopţii, gardişt i i ii aduse ră pre p a t r u ş tafetar i , legaţi cu manile la spa te .
- Unde le s u n t ştafetele ? Gardişt i i găs i ră scrisorile. Horea ce t i : „Cătră K r a y , că t r ă Ott, pen
t ru tunur i ! că t r ă Stoianici, că t ră Dolcinen-go ." B u n ă vână toa re !
Apoî t r imise porunca, a ce s t a : —Să strin-geţî cercul a supra inimei Câmpenilor.
Zorile se r e va r s ă pes t e vârfurile deluri-lor, apoî se a şazâ pes te costişe, pe u r m ă ajung şi pe şesuri le Câmpenilor.
O bubu i tu ră de tun s cu tu r ă nourii. Horea s t ă o clipă pe g â n d u r i ; apoî in- '
t r ebă cu repejune pre călăreţi i prinşi in a-cea n o p t e :
—• Câţi ş tafe tar i a ţ i porn i t voi din Câmpeni ?
- Opt. ' " - A ! p a t r u au s c ă p a t ! s 'a hotări t , ! lui
Şul tz ii vin ajutore. Chemaţ i inapoi p re tot e cetele aici pe aces ta culme !
Cornurile, buciumele şi tulnicele incep a resunâ , dând semn de intorcere, şi to te cetele se adunară pe delul cel mare , împrejurul căpitanilor. ' A c u m sosesc la Câmpeni Kray , Stoianici -
![Page 128: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/128.jpg)
127
şi Dolcinengo cu cetele lor de pedes t r i şi călăr ime, şi Ot t cu t unu r i ; Schultz incepe a resufla iarăş i i ă i ă grije; iar Horea zice căpitanilor sei":
— Copii, sorele nos t ru s'a a s c u n s ; da r numai pen t ru aces t an.
Apoi dă porunca aces t a : — Cu oş tea imperă tescâ n u ne lup tăm.
Toţî să vS intorceţ i pe acasă . . Un sol soseş te acuma la marginea "taberei şi s t r i g ă :
— Câte t re i su t e de galbini imperă tese i aceluia, care va pr inde p re Horea , ori pe v reun căpi tan de ai lui.
— Ce ? s t r igă românii , — trei su t e , pe capul unui craiu şi voivod ? R u ş i n e ! Ve dăm noi şase su te p e n t r u capul celui ce se va incercâ să-i pr indă. Audi , măi c ă t a n ă ? şase s u t e !
Zicând aces te cuvinte , români i apucă pre neruş ina tu l sol, şi il t r imiseră cu respunsu l lor, oprindu-i pe loc numai—capul .—
Horea ridică steg alb, şi g răeş te căpitanilor şi cetelor a d u n a t e :
— P e n t r u aces t an, lup ta s 'a incheiat . Iubiţi i mei căpitani , dragii mei copii! ungurii şi cu cancelarul iarăşi a u i n ş e l a t p r e im-pera tu l . Dar. eu mă duc la scaunul imperă-tesc, şi il voiu lumină din nou.
Acuma , merge ţ i sănătoşi , fiecare la casa
![Page 129: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/129.jpg)
sa. Apoi, câ.nc1 va lv.co;:e cor-";" a ii^^nş^.-rî din nou, ve voiu chema kv.'i« :, iLi<-"= va t rebui; şi apoi — vom desrobi to t nemul. Mergeţi fericiţi, copiii m e i !
Zicând aces te , in t ra s ingur in codru. Toţi se iau după dînsul. — Ce-i ? ce v re ţ i ? — Mergem cu • t ine. — Ba, să ve plecaţi d inaintea dregăto
r i l o r imperătesci ! — Nu v r e m ! — De când aţ i inceput a nu me ascul
t ă ? Ve poruncesc ! înapoi ! Şi apoi, la in-colţ irea codrului—ne vom vede.
La porunca ho tă r i t ă a căpi tanului , cetele îşi plecară capul s/re pămen t , şi se opriră pe loc.
Lacremile incep a curge pe, feţele lor. Deoda tă n u m a i cei de aprope se a runcă
la piciorele lui Horea , săru tându- i genunchii, începând a plânge ş i . a se vă ie tă cu a-mar , 7 i c â n d u - i :
— Cere-ţi şi t u i e r t a re , şi t r ă i e s c i ! El se u i t ă la dinşi i ; z imbesce ; a p o r i e po-
runcesce , să-1 lase mai d e g r a b ă ; se depăr-t eză cu r e p e j u n e ; se intorce ancă odată , le face cel de pe u r m ă semn de d e s p ă r ţ i r e ; şi i n t r ă in desişul codrului . Vedendu-se apoi singur, fu cuprins de un a d e v e r a t dor de a ma i vede încă oda tă p re scumpii sei fraţi
![Page 130: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/130.jpg)
129
de vitejie; se sue pe un verf de s tâncă şi se u i tă pes te codru drep t pe culmile, pe cari ii lăsase. Acolo vede, cum ei sun t in-cunjuraţi de ostile imperă tesc i , şi işi pun a rmele la piciorele comandanţi lor .
La aces ta priveliş te ii dădură şi lui amar e lacrenu"; şi de a s t ă da tă n u l e mai opri. Aci eră şi el numai om
Deodată numai zăreşce, că un pâlc de husari se aleg, dau pintini cailor, şi se pornesc in galop d rep t spre codrul in care eră dînsul.
El şopti a cuma in s i n e : — P e s t e un cias au ajuns p'aicia. •Si in t r ' adever , husari i t receau chiar pe a-
cele locuri. Acolo se a junseră cu un român. H o r e a ii pr iveş te de sus d in t r 'un cotlon
al s tâncei , p in t re crengile stufose ale stejarilor.
Husar i i Întrebă pre român : — Ei, bădica pădurar , incotro a apuca t ? — Cine ? b lăs tămatu l de Horea ? - - Da, bădişorule. El. H o r e a cunoscu pe graiu, că acel român
eră Cloşcă, si ascul tă cu încordare , să vadă,, ce le va spune '? , Dinsul r e s p u n s e :
— H o r e a e p'aicia. — 11 cauţ i şi tu ? — D a ; il caut . Trei su t e de galbeni n u
Horea. 1. JT. JTloianlm. 9.
![Page 131: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/131.jpg)
130
se găsesc in to te zilele. Iaca , pe acolo a a-pucat . Aidem, să-1 ajungem.
Dinsul porni. Dar husar i i e r au . că l ă r i ; ieş i ră inaintea lui, şi se repeziră inspre locul a r ă t a t .
După ce se d e p ă r t a r ă toţi , Horea dedîi un şuier păsăresc . Cloşca inţelese, şi se urcă şi el in cotlonul s tâncei .
Alţi doi h u s a r i ! şop teş t e Cloşca. — Să-i luăm la och iu! zise Horea . In clipitele u r m ă t o r e , doue pocnituri re-
suna ră , şi amendoi husar i i cad de pe cai. H o r e a şi cu Cloşca se scoboră, încalecă pe
caii husari lor şi se pornesc în gona cea m a r e spre Albac.
Câţ iva husar i ii zăresc , ii c u n o s c ; — o chiui tură de iad zgubue codru l ; ei se ieu' după dînşiî ca o pota ie de lupi, şi se pierd prin desişele n e s t r ă b ă t u t e , în venă to re turba tă .
Nu depar te de Albac, pe o cos tă a Bihorului, pohoiele au s ă p a t o v ă g ă u n ă îngust ă şi adâncă. P e c reş te tu l castei pe Vîrvul- . Virvuluî se zăresce un t u rn de t u rmurug î , de ciote şi bolovanî.
P e acea văgăună, se m c ă Cu repejune 'do i bărba ţ i cu o femee şi un copil După dînşiî
/ v r o douezecî de ficiori albăcenî.
![Page 132: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/132.jpg)
131
La. polele muntelui alergă după dinşiî o cotii de husar i , făcând o înfricoşată venă to re pe v ia ţă şi pe mor te ,
— L'am pr ins ! —strigă husar i i . — S u n t e m perduţ î !— so vă i e t ă Ilina. — S u n t e m scăpaţi!— şopteş te Horea , şi,
dacă în t ră în văgăună i-am potopi t noi pre eî! Horea cu al luî iese pe c reş te tu l Bihoru
lui ; pe Vîrvul-Vîrvuluî . Husar i i descăleca, şi în t ră în văgăună , zbierând.
— Stăî, c â n e ! — Ia tă -mă s t au . Poftim, suiţî-ve la mine ,
dacă ave ţ i inima în voî! Ca şi când tune tu l duriuie din nour, în nour
şi zgudue pământu l , cu t r emurând pană la ose p re orî-ce mur i tor , a şa bubui tu ra s c u t u r ă crierele orbilor vânător i , şi deodată le, săr i inima din loc.
Ceî din f runte înghe ţa ră , vedend ce se rostogolesce pe văgăună înjos d rep t asu- • p r a capului lor.
Un îngrozitor ţ ipet de m o r t e spintecă aerul , şi ceî din u r m a lor n u m a i ce zăriră, că cei dinainte zboră în capul lor, pocniţi de că t ră im pohoiu de tu rmurug î de ciote şi bolovanî.
O îngrozitore. a m e s t e c ă t u r ă de durdui tur î , pocnete şi r ăcne te de mor te se r idică; şi se face o neauzi te învă lmăşa lă de omeni , de tumurug î ciote, bolovanî de sânge şi n is ip ;
![Page 133: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/133.jpg)
132
se r idr iă un t u rn de praf galbîn ;—iar sus , sus , pe c reş te tu l Bihorului , Vîrvul-Yîrvuluf pe marg ina prăpăs t i i , se zăresce un bărba t cădend ic genunchi , s t r igând la pieptul seu o femee şi un copil r idicând apoi bra ţe le spre ce r iu ; şi se aud cuvintele ros t i t e în t r e m u r de fericire;
— Aces ta e pedepsa luî d u m n e z e u ! ! . . .
XXIII. IUDA.
E r a în luna Decemvre , ziua a zecea. Sîibcolonelul K r a y ch iamă la Câmpeni pre
pădurar iu l Antonie Melzer, şi-î zise; — Horea e în păduri le tale. Să a ră ţ i că
pitanilor mei , lenei şi ^Vajda pe ce cărăr i să-1 c a u t ă ; căci eî a r re tăc i prin ele anî întregi.
— Cetele a r m a t e nu po t să-1 prirMă, res-p u n s e Melzer. A n s ă eu îţi voiu da un alt t e r t ip pen t ru pr inderea lor.
— Ce t e r t i p? A m eu un gornic, un puiu de venet ic
iudă, poreclit Trif, pen t ru infă ţoşarea luî ; aces ta por tă u r ă de m o r t e a sup ra lui Horea, pen t ru că in t inere ţe H o r e a i - a lua t pre alesă inimei luj. Aces t a cred, că va căuta a-şi recorî focul inimei, prindend pre duşmanu l seu, după cum se laudă,
— Trimite-mi p re acel gornic.
![Page 134: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/134.jpg)
133
— înţeleg, colonelul m e u . In pădurea Radaculuî e s t e in t r 'un loc o
pesceră adâncă şi in tunecosă . Omenii ii zic „pescera dracului" . Se zice, că in t r ' insă a r fi locuit chiar dracul .
P e ometul cel i n g h e ţ a t al Radacului urcă un cerşitor, ţ inend de m â n ă p re un a l tu l ;
. după dinşii alţi pa t ru ; ei me rg inainte , pân ă la gura peşter i i .
— In t ra ţ i după mine , şi gura ve tacă , le zice cel dinainte .
— Va tace , când va ave ceva de mâncat, - r e spunse unul ; apoi in t r a ră toţi ş a se in coşul peşter i i .
— M ă i ! a s t a parcă-i gura iadului, zice u-nu l ;—ş i pa rcă aici in iad e mai bine, decât s u s in r a i u ; căci aici nu îngheţ i ; mori mai călduţ .
— Şi nu de fdme, Nuţule , respunde un al t graiu din peş te ră , şi a d a u g e :
— I-ai adus pe toţi cinci ? — Nu i-am adus eu ; i-au adus picioreie lor.
' — Fec io r i ! ce v ' a m făgăduit eu ? intre-bă graiul cel de mai 'na in te .
— Ne ai făgăduit , că ne vei inve ţâ , cum să facem galbini.
— V'am făgăduit ; a n s ă voi aţ i s t a t cu manile in sin, şi a ţ i în târz ia t . Şi se scie, că dracul nu ba te auru l când vrei t u ; ci când vr6 el. Dar noi to t se incercăm. Vroiţ i ?
![Page 135: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/135.jpg)
— Decât să mur im de fome; noi sun tem ga ta —să m â n c ă m şi pe d racu l !
— Apoi chiar a ţ i nimerit-o; căci, cine vre ca dracul să-1 inve ţe să facă aur , acela tre-bue mai ântă i să facă o m a r e năzdrăvănie , care să placă dracului . Care ce a ţ i fi ga ta să faceţi ?
— Eu a ş da foc la casa fişpanului. — i Eu a ş da foc la un oraş intreg. — Eu a ş apr inde casa imperatului . — Eu aş zvîrli o pe t ră in capul lui Ho
rea ;- căci el ne-a adus aces te zile pe capul nostru.
— Eu i-aş da in cap cu un topor. — Eu l 'aş legă, şi l 'aş da pe m â n a lui
Hollaky. S t a ţ i ! tăceţ i cu toţii , Voinici sun te ţ i
t o ţ i ; şi, dacă n 'a ţ i în târziat , pote veţ i pute inve ţâ să. faceţi galbeni. Să ve spun dară : tocmai pe Horea es te să-1 prindă, dacă nu cumva l 'au pr ins . E i ! dacă nu l'ar fi pr ins alţii, pe potecele, pe cari le sciu eu, il vom prinde n o i ; — căci, ore ce minune e s t e şi a-ces t o m ?
— Ce m i n u n e ? Ia, un călău, care pre câţ i români chiar nu-ia r e s t u r n a t in braţele morţi i ?
— Haidem. să-1 j u d e c ă m ! apoi să-1 pr indem. — Ba haidem, să-1 pr indem ântă i , şi pe
u r m ă să-1 j u d e c ă m !
![Page 136: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/136.jpg)
135
— H a i d e m ! dar s ta ţ i . Dace vom face a-ces tă mare năzdrăvănie ? apoi vom p u t e face ga lben i?
— Veţ i pu te . Fiecare din voi va sci meşteşugul de a face in t r 'o clipă să aibă in palm ă o su t ă de galbeni imperătesci .
• - Câte o s u t ă ! — Da. P e n t r u că, să sciţi, dracul nu e
a ş â de zgârcit, ca omenii. Numai să-i faceţi o năzdrăvănie bună, că vă dă şi mii de galbini.
— A i d e m ! Ieşind din pesceră, Ştefan Trif g răeş te
bunilor sei f ăp t a ş i : — Sta ţ i , mâi . I a t ă , u i ta ţ i -ve in gura a-
ces ta în tuneca tă a peşter i i draculuî. Din întunericul ei iese o m a r e lumină. Na-vS arv u n ă ! Ţineţi palmele, să vedeţi , ce iese din acel in tunerec.
. Toţi cei şase spânzura ţ i int ind palmele mane i d rep te . Trif le pune intr ' insele câ te un ban. Ei le t r ag inapo i ; s e - u i t ă cu se t e nebună, şi s t r igă ca nebun i . .
— Un galben! dracul se ţ ine de făgăduin ţă !... Că dorâ el nu e om !
— Ba, să sciţi, că şi omenii t r ebue câteoda tă să se ţ ină de ce au jurui t . Cum voi a c u m a ; voi sun te ţ i legaţi . Voi veţ i face o faptă mare ; pre care nu o pot face şep te su te de h u s a r i ! şi al te şep te regh imente de
![Page 137: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/137.jpg)
că tane ! Numai să v reu eu să ve a r ă t culcuşul leului in ascunsur i le Scorăcelului.
— Arată-ni-1! Căci de acuma nu scapi nici tu de noi şase
După aces ta s t ră luci tă legătură , toţ i şapte pornesc înainte prin codrii Radacului .
Mare vână to re s'a int ins prin codrii Bihorului ; o venă to re imporă tescă .
Hăi taş i i s u n t şep te s u t e de husari seeui, sub ascul ta rea sub-colonelului Kray ; iar vâna tu l e un apostol m î n t u i t o r ; e Horea, dumnezeul celor apăsa ţ i .
Ştefan Trif şi cu alţii şase, precupeţ i de sânge omenesc sun t cânii, cărora nu li se cuvine numele de om.
Aces t a venă tore ţ ine acuma de zile şi s ep tămân i intregi.
Crângurile Bihorului nu se indura a da p re împăra tu l lor pe m â n a lupilor.
I a rnă grea s'a aşeza t pe munţ i i Carpatului . In ţ inutul Albacului, costele Bihorului es te
o pădure urieşe, pădurea Scorăeetului . In, mijlodul acestei păduri , in locul cel mai ascuns, es te o colibă.
![Page 138: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/138.jpg)
Din apropierea colibei plecă un bărba t , o feniee şi un copil. Lacremile curg şiroie pe obrajii lor.
In t r ' un loc bărbatul se opresce, şi zice : — Eu nu pot să me duc mai depar te .
Călăii mei m ' a r pu t e zări . Duceţi-ve voi. Voue nu ve vor face nimica. Duceţ i -ve la Câlata. Cale bună, şi vea ţ ă bună ! Dumnezeu să ve păzescă ! Po l e ne vom mai vede in aces ta v ia ţă . Eu treloue să m e intorc in căile ursi tei mele.
Pribegul se opresce pe loc. Ochii lui re-m â n lipiţi la cei ce plecă inainte.
Int r 'un rând le s t r i g ă : — Să nu ui ta ţ i să redicaţi pânza cea albă,
cănd veţ i ajunge pes te cercul sciut, in vîr-vul piscului ; ca să sciu bine, că aţi s c ă p a t vii pes te hotarul închisorii mele . .
Când ii perdu din vedere , se intorce la coliba cea pă răs i t ă .
Dj3 de pa r t e zăreş te in t r ' insa un om. — Cine să fie ore ocel om ? Nu va fi ore
bietul Cloşca? A h ! dumnezeu e i n d u r a t ! E chiar e l ! \
— -Să-ţi a ră t , ce a m adus , zice Cloşca, deschidend-o t r a i s t ă ; i a t ă : şase coji de pane ; le a m răp i t dela niş te c â n i ; şi p a t r u morcov i ; i-am scos din pământ . As t ă nop-te; e ram la ferestră unuia, care îmi fusese p r i e t i n ; şi am audi t , spunând , că şerpele
![Page 139: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/139.jpg)
138_
de Hollaky I s tvăn n 'ar fi per i t sub casele din Curechi, când au ars ; şi că dinsul e a-cela, care face venă toro a sup ra nos t ră .
— Hollaky ? Nu se pote. Hol laky s'a făcu t scrum. De l 'aş sci viu, n ' a ş pu t e ave pacea somnului . De e viu Hollaky, nu mai ies eu cu pace din codrii Scorăcetuluî . Pote de aceea e a t â t de crâncenă pază,
H o r e a şede cu Ioan Cloşcă la foc in coliba cea pă răs i t ă , şi se u i tă spre piscul cel mai apropiat , când unul , când altul, cu rândul .
- Nu ved nimic; zice Ioan, fiind rândul lui de a se ui tă .
Ii vine rândul lui H o r e a ; Ioan se culcă jos, pe un pa tu l de găteje şi de frunze u s ca t e ; se inveiesce cu cojocul s e u ; şi, obosit de d rum şi de necasuri , se adâncesce in un somn greu.
I n cele zile, Ştefan Trif se porni şi el in venă tb re a supra lui Horea , şi umblă pândind pe tote . potecele ' cele mai ascunse . H o r e a gândia m gândul s e u :
— Hol laky şi cu Ştefan Trif au să-mi facă cea ma i , m a r e pomană , cănd vor face venă tb re a supra capului meu, şi când me vor t r imi te din aceas t ă s t ră luc i tă v i a ţ ă in lumea, păcii vecinice, in lumea morţi i . Ajută-le, Domne! indată ce voiu apuca a vede pânza cea albă pe piscul cel sciut...
![Page 140: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/140.jpg)
139
El şi 'cu Cloşca se încălzesc, ia focul unui brad m a r e scorburos, când sosesc la ei pat r u puşcaşi .
— Bun găsit, voue doi vânător i ! . — Bun venit, voue, alţi p a t r u v e n ă t o r i ! — Gerul aces ta e al dracului. — Focul aces ta e al lui D u m n e z e u ; ve
niţi, şi ve incăldiţi la dînsul. — Mulţămim voue, omeni buni . Doi gornici se a şază de amândoue păr ţ i le
lângă Horea , şi doi de asemenea , lângă Cloşca.
— Ce ma i v e s t e prin l u m e ? — Ia, t rebue să a d u n ă m vena t pen t ru
domni. — Răbdare numai , să vie ziua cea bună ,
căci a tunci vom curaţ i noi şi locurile aces t e . — Eu răbdare ? dar nu mai a m r ă b d a r e . — De c e ?
• — De ce ? P e n t r u că -tu eşti . — Ei ? cine s u n t ? — Eşt i H o r e a ! — Şi tu samin i . cu Trif, cu Ştefan Trif. — • s a m â n cu — m i n e ! Zicând aşa , Ştefan Trif apuca pre Horea
de b ra ţu l d rep t cu to t ă pu te rea . Deodată cu el, Nu ţu Mătieş il apucă de cel s t â n g ; in aceeaşi clipă Ioan Mătieş şi cu Gheorghe Măt ieş apucară p re Cloşca.
Horea, audind numele de Trif, cu iu ţ a l a
![Page 141: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/141.jpg)
140
fulgerului înţelese, că e p e r d u t ; şi cărţile ce avea in sin pu teau să arunce o neaştept a t ă lumină ori -umbră a supra imperatului . De aceea se Îngriji mai ân tă i de a arde a-cele cărţ i . Drept aceea-, işi resucî b ra ţu l din manile lui Ştefan Trif; scose cu negândi tă repejune tencul de cărţ i din sin, şi le aruncă 'drept in mijlocul qelor mai mar i flăcări. Apoi el singur int inse cu mândrie lui Trif bra ţu l , ca să-1 lege, dacă a re aces ta în gând.
Acum sosesc doi fraţi Negulesci, "şi cu Georye Nicula; şi cei doi căpi tani sun t legaţ i in lanţuri .
Cloşca s tr iga a c u m a : — Ascultă-me, Trifule; dacă iţi ba ţ i ca
pul pen t ru bani, lasă pre Horea m ă c a r ; şi-ţi ie casa mea din Cărpiniş, cu to te pămen-turile.
— Nu-mi t r e b u e s t e casa t a ! r e spunse Trif.
— Iubi te Ioane, zise Horea , t u la t ine nu te gândesc i ; numai la mine . Dar lui Trif sciu eu, că ii se te de sângele meu .
— Scii, pen t ru ce, crăişorule, zise Trif, „Horea" , „Fet F r u m o s " , „Anger hor i tor" , „proroc cu sabie !"
— Mai zi şi logodnicul I l ine i ! r e spunse Horea . „Mirele I l inei! soţul iubi t al Ilinei" ! Căci prin veninul t eu imi imul ţeş t i fericirea.
P e când aceşt i diavoli legau pre Horea ,
![Page 142: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/142.jpg)
141
le veni mirare , vedend că el nu se lup tă cu dinşii, şi işi ţ ine ochii ţ in tă pe delul cel d inspre apusul sorelui.
Deodată , ochii lui se ridică spre ceriu, s trălucind in raze de fericire.
De pe piscul sciut , Ilina şi cu Luca ii făceau semne cu o pânză albă.
Negrii precupeţ i , vedend pe faţa lui zim-be t de fericire, gândeau in sufletul lor:
— Horea a înnebunit . Convoiul pornesce. Trif nu-şi po te a s t e m p ă r â fericirea, şi zi
ce lui H o r e a : — P e n t r u douezeci de ani de munci de
iad, t rebuia să-ţi resplă tesc odată . — Şi eu iţi prorocesc, ca bucur ia ta in
o t r avă se va preface; şi vei mur i innecat de ea, ca Iuda care s 'a spânzura t .
Acum sosesc la o poiată de oi, in t ră in-t r ' i n sa ; Neguleşti i plecă, să cheme patrulele de secui. Curend apoi soses^ locotenenţii Ie-ney şi Vajda, cu husă r ime ; prind verigi cu lanţur i grele la gâtul celor prinşi , la b ra ţ e şi la glezne; —şi pornesc cu dinşii. P e s t e câ t eva zile ajung in Cetatea-Albă.
Acolo, ii i n d u s e r ă in cele mai adânci căm ă r u ţ e , de t e m n i ţ ă ; pre Cloşca sub chipul de a r a m ă al unui i m p e r a t ; in p a r t e a cetăţii dinspre mezăz i ; pre H o r e a sub por t a cea nouă a cetăţ i i , dinspre mezăndpte .
![Page 143: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/143.jpg)
_ U 2 _
-XXIV. HOREA. INCOUONAT-.
A t â t ii* m a r e ora groza in nemeşi , că ioba-jii nu vor fi credend pr inderea capului lor, că so rugară de n e n u m ă r a t e ori la comisarii imperâ tes j i , să-i po r t e pr in t re iobaji aşa prinşi, ca să credă toţi.
O po te ră ungurcscă pornesce dela Ceta-tea-Albă, şi umblă colindând din s a t în s a t cloue sep tămân i .
In fiecare s a t se a d u n ă ungurii la o mare comedie, la o m a r e bucurie .
Se spunea din gură 'n gură , s ă vie, să vadă pre „ împera tu l şi pre ad iu tan tu i lui ."
Nemeşii s t r igau de d e p a r t e : — Ia t ă , mâi , cum ii s t ră lucesce impera-
tului corona de au r pe cap ! Şi se a d u n a u cu toţii împrejurul unei
că ru ţe . Acolo, ce privelisce li se a ră t ă . Doi omeni îmbrăca ţ i in s u m a n e negre , cu
flori şi gă i tane v i n e t e ; cu cioreci de lână.; cu cuşme negre de miel, cu ciucuri de fir.
Ştefan Trif merge a l ă tu rea cu acea căru ţă . Unul a re pe cap deasup ra o coronă de
hâ r t i e poleită cu galbân. Pe ea scris cuvintele l a t inesc i :
„Horja, r ex Daciae" , adecă „Horea, craiul Daciei."
Lângă aces te cuv in te e zugrăv i tă spân-
![Page 144: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/144.jpg)
143
zură torea , şi ro ta de osândi t cil mor tea . Gâtul , bra ţe le şi gleznele lor s u n t legate de c ă r u ţ ă cu lanţur i grele.
In nemeşi in t ră acuma şi o a l tă spa imă, că adecă se va găsi uşor un a l t Horea , ca să spar ie dară pre oricare, de a se face ce
• fusese Horea , in t r ' un s a t Jenei dădu o poruncă la doi ţ igani ; aceş t ia ţ i nu ră nesce clesce in foc; şi când erau ferbinţi, se du-
••seră la cei doi prinşi , şi le a p u c a r ă carnea cu acele clesce.
Un ţ i p e t ' selbatic c u t r e m u r ă a c u m a p re t o ţ i cei de faţă, Ştefan Trif cădii jos, cu minţ i le pe rdu te .
Mulţi a lergară şi de aci ina in te să v a d ă aceas t ă comedie fără p ia ţă ; dar mai mul ţ i alergă la o a l tă comedie, care nu numai că e de vedu t to t fără plată , dar la aces ta chiar si impăr ţ e sc bani la cei ce vin să o v a d ă .
Ce e s t e ? Nesce copii de pe uliţe alergă după u n
om, il t o t apucă de mânecă , şi t o t s t r igă : — l u d o ! l u d o ! mai dă ban i , mai dă ! El le şop tesce : — Da. da. Eu sun t Iuda . Eu T a m vândut . . .
. . . . .Na-ve argintii inapoi ! Şi azvîr le la copii bani, dar nu de argint , ci de aur.; apoi u r m e a z ă de to t şopteş te .
— Da, da ; eu s u n t Iuda . care a m vându t pre acel Hr i s tos .
![Page 145: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/145.jpg)
144
Toţi poves tesc unii a l tora despre Trif cel nebun.
Din cei de faţă, numai Horea înţelege,-cine e acel I uda ; şi pre care Hr i s tos fi ven-duse el lui K r a y . —
P e s t e c î teva zile, contele Iancovic i întrebat pre Horea , despre to te lapte le lu i :
Horea ii r e s p u n e : —• Eu vreu să spun innăl ţa tu lu i împă ra t
mul te şi mar i lucruri . Dar mai nâinte n u spun . Duceţi-me la împăra tu l .
— Tu pdte a ş t ep ţ i ajutor dela căp i t anu t eu Crişanu. Să scii, că l'ani prins şi pre dînsul, şi el s 'a z u g r u m a t aici 'n aces ta temniţă .
H o r e a nu respunse al ta, decât aces te cuvinte :
~- Eu numai împăra tu lu i ii voiu spune to te .
Contele iancovici şi cu generalul Papilla au scris pent ru Horea şi Cloşca osânda do mor te , şi au trimis-o la impera tu l .
împăra tu l o ceti, ş i - - n u voi să o î n t ă r e s c ă J Hol laky afla despre acesta , şi ii veni o
m a r e tu rbura re . Nu mai p u t e a dormi. Un gând greu ii
f rământa capul zi şi nopte . Odată apoi strigă : L ' a m g ă s i t ! Ş i adouazi nu mai eră acasă, ci pe drum, d impreună cu Ordog, că t ră ţa ra ungurescă.
![Page 146: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/146.jpg)
Prinderea lui Horea şi Cloşca
Horea. I. P. Florantin. 10.
![Page 147: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/147.jpg)
146
In t r ' o uliţă de la marg inea oraşului Tokaj, es te un m e ş t e r a rg in ta r neniţ .
In t r ' o seră, in t ră la dinsul un ungur necunoscut , ii dă mai mul te inele de aur, bucăţi de a r a m ă şi p l u m b ; ii a r a t ă nisce chipuri , şi ii zice :
— Să-mi faci nisce bănuţ i cu aces te chipuri, şi s ă sapi pe ei aces te c u v i n t e :
„Hora be şi hodinuesce, ţ a r a plânge şi p lă tesce ." apoi „Hora R e x Daciae", „Nos pro Caesare" . ' •
Meşterul făcu asemene bani, săpa greşit , cum se precept! el, adecă : H o r u be si ho-di nu oste, Căra blinse şi b le tese ," şi le dădu necunoscutului , care i le ceruse.
Aces ta ii plaţi indoit, şi fugi cu bănuţii , , fără să vreie a-şi spune numele .
Nu t recură după aces ta mu l t e zile, Hollaky se înfăţoşa iarăşi la împera tu l , şi-i a r ă t ă nesce bănuţ i .
împe ra tu l ceti pe u n u l : „Horea, R e x Daciae" adecă : „Horea , cra
iul Daciei," La vederea acestor cuvinte , împăra tu l se
puse pe gânduri , şi to t zicea in s i n e : Ho-'; rea craiu al Ardeiului ?" Rescul ta t f a sup ra 1 împărăţ iei mele '?
Hollaky, mprmăe in sine, ieşind dela ini-, paratul:
![Page 148: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/148.jpg)
147
— Cred eu acuma, că nu se va mai in-doi. — Ce nu pot face cuvinte le vor face semnele s ă p a t e in aur .
H o r e a şi.Cloşca şed in Cetatea-Albă, prinşi in că tuş i cu gîtul cu braţele şi gleznele. De că tuş i s u n t legate lanţuri grele, pr inse in bolovanii zidurilor.
Dragoni ina rmaţ i până in dinţi s t a u cu dinşii, şi nu-i lasă din vedere o clipă măcar .
A ş a t rec zile după zile, zile după zile ; in chinuri, ca n iş te lungi şi fiorose vecuri .
Horea se u i t ă pe ferestruica inchisorii sale . afară, ca de a t â t e a ori, şi num e r ă :
— A s t a J i ziua a şase-zeci. şi doua, ince-pă to re de o nouă s e p t â m ă n ă . Dumnezeule , pune oda tă cape t aces tu i iad de v i a ţ ă ; lasi-me , să ies d in t r ' insa , măca r şi pr in colţii înfricoşatei ro te ! căci m u l t mai înfricoşate roţi imi sun t aces te nenumera t e zile ; - fiecare câ t uu vec n e m e s u r a t . A p ă r ă dumnezeule, pre scumpii mei fii, ş i pe pre iubita mea I l i nă ; nenoroci ta lor m a m ă . Când i-aş sci linisciţi, in pacinicia lumei, a morţ i i măcar, şi când a ş p u t e crede, că şi germanul Ardei , sfânta ţ a r ă a nemului meu , a r re-suflâ nezugrumată , —aş mur i vesel ; ba, aş fi bucuros a suferi chiar infricoşata pe dşp-
- să a-vieţei!... , — Dar ce ved ? cine e acel om zmint i t ?
A! e nenorocitul de Ştefan Trif! Ce s t r igă
![Page 149: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/149.jpg)
148
e l ? „ Iuda" , că el e Iuda, care m'a vându t lui K r a y şi lui Hollaky.
Ce mai strigă, el ? — H o r e a ascul tă , cum u r m ă nenorocitul •
Ş t e f an : — Fugi c'eaci, afurisit deget n e g r u ; nu
t o t a r ă t ă spre pieptul meu , că ţ ine un su flet de Iudă, —care a v â n d u t pre Horea ! Tu ochiu m a r e nu te tot u i ta drept la mine. C ă u t ă t u r a ta e săge ta de foc; ea-mi in ţapă c u g e t u l ; şi n u m e lasă să gus t şi eu, ca toţ i muri tor i i , pacea adormiri i . Fugi , deget b l ă s t ă m a t ! nu mă to t a r a t a ; zborâ de acolo, crâncen ochiu, nu s t a pironit ţ i n t ă in o-chii m e i ! ţ in tă in sufletul meu.. . .
In marele suflet al lui H o r e a incolţi ân-tâ i o adâncă milă pen t ru sor ta perdutu lu î de Ştefan ; apoi, vederea aces tu i t ova ră ş de copilărie ii deş tep ta t impur i le senine ale ti-nereţe i celei înflorite şi l uminose ; cum tot-deuna t ră iau in adâncul amint i r i sufletului s e u ; şi el începe a şopti in s i n e :
— Voi, dulci zile ale t inere ţe i , pline de flori şi de raze de sore, din luminosul ceriu al sfintei iubiri, —ce ra iu alcătui ţ i in sufletul omului ! căldurosa lui îmbră ţ i şa re ne face să s imţ im vecuri de indumnezei tore desfătări , chiar p in t re fiorosele suflări ale furtunilor sorţii. . . . Luminaţi-mi, mai luminaţi-mi oda tă in aces ta adâncă innourare a
![Page 150: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/150.jpg)
149
vieţei mele. Vederea plâugerdsei i imoptări , ce cuprinse pre aces t jalnic şi pocăit prigonitor al meu, imi deş tep tă , din adâncul depăr ta te lo r mele amint i r i de t inere ţe , o poves te îmbrăca tă in blânde raze de lună şi de s te le ; un raiu indumnezei tor . îmi v ine , ca şi cum pr in t re negurele urs i te i mele a ş vede o d u m b r a v ă luminosă cu blânde u m -brişuri; pe o cărare zăresc un fecioraş t r is t , v isător ; —zăresc o copilă; ba nu, nu" e o copilă ; e o zburâ tore z ină ; zina Albacului ; zina B ihoru lu i ; faţa ei e îmbrăca tă in julj de i a c r e m i ; ochii ei se indrep tă rugă to r i căt ră ochii necunoscutului . Aces t a o in t r ebâ , ce nouri o umbresc cu ha ina durer i i ? Tatăl ei a făgăduit-o unui neom. Cui ? intune-catului logofeţel Ştefan ! Ea-1 rogă să o apere. El ii fâgăduesce. Ea nu pote să c redă ; el ii j u ră inchinare şi credinţă. Pr in t re ' la-cremele ei zăresce o r ază dc ângerescă mul-ţămire . El se s imte r idicat in nouri . —Şi a-cel om, cu ceriul in braţele sale, e r am eu. — Dar c e i a s t a ?
Q apăsa r e neinţe lesă ii cupr inse to t t ru - > p u l ; şi el îşi lăsă capul r ă z e m a t de virto-sul bolovan al z idulu i ; pleopele lui se lasă obosite pes te luminile ochilor, şi le acopere.. . . pa rcă ar fi v r u t să le păzască , sâ nu le tot impungă săgeţi lor din ochii dragoni-lor, cari i l , pândesc . Curând se vede iarăşi
![Page 151: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/151.jpg)
150
deş tep ta t ; — şi a c u m a ' v e d e , că in t ra la din-sul un ghinerar iu, il cunoscc, e C a r p ; dra-gonii i e s ; ghinerariul ii descuie verigile lanţurilor, il ie de m a n ă cu blândeţă , il chia-m ă să se duce cu dînsul, se urcă pe scări şi in t ră in încăperea cea mai mare a castelului. O lumină m a r e ii loveşce ochii; su te de făclii a p r i n s e ' ţ i n loc de sore. O s t ră lucită adunare ii cuprinde v e d e r e a ; toţ i cei de faţă in veşminte de generali , cu săbii s cumpe . Horea se u i t ă la feţele lo r ; se cut r e m u r ă de o bucurie ca din v i su r i : sun t căpi tani i lui. In frunte Cloşca, Crişaiiu şi popa Costan. Pe feţele lor e zugrăv i tă o fericire nebună. Horea r e m â n e m u t şi se o-presce pe pragul uşii. Ghinărar iul Carp se plecă dinaintea lui; il ie de mână. Doi copii îmbrăca ţ i domnesce aduc o man t i e a l b ă ; Carp o aşază pe umerii lui H o r e a ; apoi il duce in fundul incăperh, acolo e un a l tar iu . Ghinerariul Carp ii z i ce :
— Căpi tane ! înă l ţa tu l împă ra t a v e d u t v i r t u t ea ta . Şi ia tă , t e pune ocârmui tor şi ghinerariu mai m a r e pes te ţ a r a Ardeiului . Păzesce-o cu s c u m p ă t a t e , cu ajutorul bunilor te i căpitani .
Horea se sileşte să inţelegă, ore nu-i vis aces ta ?
Sufletul lui s imte ca o zugrumare de bucurie. II cupr inde un suspin apăsă to r ; dar
![Page 152: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/152.jpg)
_ t 5 i _
incep a-i curge şi lacremile. Acum se plecă să credă, că nu v i seză ; şi nu-şi mai po te infrena zborul unei nebune fericiri.
— V o m fi neapăsa ţ i de nemeşi ? ungurii nu vor mai tu rbură s e rmana nos t ră ţ a r ă a Ardealului ? O, bunii mei mucenici , cari v 'a ţ i v e r s a t scumpul vos t ru sânge pen t ru aces ta desrobire, fiţi in veci b inecuvân ta ţ i ! Bunul meu ghinerariu, a r a t ă impera tu lu i că in genunchi pr imesc aces ta m a r e si neasem ă n a t ă d r e p t a t e ; pen t ru care de p a t r u vecii ri ne a m lupta t .
H o r e a cade in genunchi, şi cu lacrămile sale udă imbrăcă tu ra al tariului . Se şcolă in pici ore ; Carp ridică o coronă de craiu, şi i-o pune pe cap. Horea se t eme, să nu ine-bunescă . A f t ă recea a t ingere a coroanei il s cu tu ră până 'n adâncul sufletului. El işi inchide ochii apoi cau tă să v a d ă ore e in-^ r ' adeve r t rez ori numai viseză ? Deschide ochii şi —se vede — u n d e ? In fundul temniţei in grelele sale lanţur i in chilia cea in-tunecosă şi gerosă, sub săgeţi le din ochii unui comisar ungur , care il a t inse pe frunte cu un paloş. A ş a d a r ă , corona cea de craiu şi voivod al românilor fusese o coronă de spini, un paloş de c a l a u .
H o r e a ridică ochii. Comisarul era ; Holl a k y I s t v â n . 'Acesta ii ce teş te de pe o ca r te cuvintele aces te :
„.. .Horea, pen t ru rescolă a s u p r a impere-
![Page 153: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/153.jpg)
152
ţiei şi pen t ru că a cu teza t a se numi craiu al Ardeiului , osândi t la mor te cu ro ta . Iscăl i t impera tu l Iosif al doilea."
A ! s t r iga nenorocitul , viu e dumnezeu , î m p e r a t u l va fi de m u l t mor t , ca şi mine,—şi dumnezeu va t ră i , dumnezeul dreptă ţ i i va' t ră i ! . . . şi v a da izbândire prin ne poţi i s t rănepoţ i lor m e i !
XXV. MÂNTUITORUL.
Lângă Catea-Albă, deasup ra viilor, es te un colţ de del, ce-i zic Podeiu. Acolo e aşez a t ă ro ta morţi i .
Un m a r e pâlc de dragoni duc pre Horea şi pre Cloşca, legaţi in lanţur i , până pe Podeiu.
H o r e a zăresce că in f runtea derogatorilor veni ţ i e Hollaky. El ii g r ă e s c e :
— Bucură- te , Hollaky, că vecii tu mort ea mea, şi nu eu pe a ta .
— Nu-i ancă târziu, c ră i şoru le ; r e spunde Hol laky in bă ta ie de j o c ; şi a d a u s e : rogâ-t.e mie, să t e i e r t ; şi eu a m in m â n ă i e r t a rea ta.— Horea ii r e s p u n d e :
— Vinovaţ i lor - daţ i i e r t a re . Mie nu-mi t rebue i e r t a rea vos t ră . De n 'aş î mur i eu, pen t ru mine ma i r eu ar fi.
Călăul Grancia Bohoczy, a ş t e p t ă la ro tâ . A u t ă i s căpa ră de a cea s t ă v i a ţ ă p re bietul.
Cloşca—Horea pr iv i , neclinti t , s t ând falnic
![Page 154: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/154.jpg)
l5JL
şi mândru , ca şi când intreg ar fi fost de o ţ e l ; u i tându-se la cei doue mii şi c incisute de români aduşi acolo ca mar tu r i .
P reo tu l Nicolae Raţ il ţ ine cu capul pe pieptul seu, şi, in taina, ii de o s ă ru t a r e , şoptindu-i !
—' P r in mine, iţi dă aces ta s ă r u t a r e int reg nemul românesc din ţ a r a Ardeiului .
Horea p r imeş te cu o sfântă însufleţire; işi ridică fruntea, şi g r ă e ş t e :
— De a c u m a mor vesel şi mândru . Dumnezeul dreptă ţ i i n ' a mur i t . Eu mor cu credinţa , că urmaşi i noşt r i vor vede ziua des-robirii ; pen t ru că sângele apă nu se face!
Tobele incep a duru i in zgomot diavolesc. Călăul se p regă teş te , să lovescă p re Ho
rea . In acea clipă Hol laky face semn, să incepă a-1 rupe de jos, ca să-1 chinuiască ma i mul t . Comandirul imperă tesc face semn, să-i sfărîme d in t r ' oda tă p i e p t u l ; ca să n u şe chinuiască de loc. Călăul ascul ta de co-m a n d i r ; chiar d ' întăi ii dedu lui Horea lov i tu r a de mi l ă ; prin care deodată il scose din aces ta lume. Sfântul lui suflet se ridica in ceriu. -
Lui Hollaky ii veni ca o tu rbare , şi el ridica sudălmi a sup ra călăului, in t rebându-1:
— Cine ţi-a zis, să-i dai deoda tă lovi tura de milă ?
— Comandirul m e u ! r e spunse călăul.
![Page 155: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/155.jpg)
154
— Dar ce-i ? s t r iga comand i ru l ; cine eşt i tu , de cutezi a te ames t eca a ş a ?
•— Eu ? sun t Hol laky, comisariul nemeşilor.
— Dragoni! s tr iga comandirul împără tesc , luaţi-il in t re săbii ; şi să-1 duceţi la inchi* sore !—Dragonii il iau în t re ei. şi il duc. Lui Hol laky i se în tunecă lumea dinaintea ochilor ; şi'l cuprinse noptea morţi i .
Cei de faţă şi au ş t e r s lacremile, ş 'au a-p ă s a t suspinele, şi clocotirea t u rbă r i i ; şi por r r ră m u ţ i ; gândind numai fie-care in gândul seu :
— Dă-ne, domne, pu t e re de a ş t ep t a r e , şi zile de dreptă izbândire !....
In ima lui Horea o ingropară in locul morţii sale in Podeiu. De a tunci acela e loc sfânt pen t ru toţi românii .
i
La por ta oraşului Sibiu omenii t recă tor i numai ce ved intr 'o dimineţă , că nisce ţigani se suie cu o scară sus , ba t un cuiu m a r e , a t â r n ă de el o pa r t e d in t r 'un t r up omenesc, şi un solgăbireu ungur s t r i gă :
— Trupul b l ă s t ămatu lu i d e ' H o r e a ! La Cluj tot c u t r e m u r ă t o r e privelisce
cu t rupul lui Cloşca; la Deva cu t rupul lui Crişanu.
In t r ' o dimineţă, nisce copii din Albac a-lergă prin sat , s t r igând, că in capul satului .
![Page 156: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/156.jpg)
es te o prăjină nal tă b ă t u t ă in pămân t , şi sus in vîrvul ei un cap de om !
Albăcenii ies, şi ved cu groza şi negră i tă amărăc iune capul lui Vasile Nicola,fie-i ziseseră Horea . ,
Tot a şâ priveliş te au făcut solgăbiraiele ungurese Cărpinişenilor cu capul lui Cloşoa, şi cu capul lui Crişanu. - Albăcenii, Cărpănişeni , şi toţ i ceilalţi ro
mani işi făcură cruce, şi işi a p ă s a r ă clocotul de tu rba re in fundul sufletului
Dar umbra lui Horea umblă pe deasupra sufletului lor, şi ii in tăresce.
* * *
Noptea cuprinse ce ta t ea Vienei sub im-păciuitorul seu înve l i ş ; şi toţ i muritori i cei mai ne innăl ţa ţ i se r e p a u s a u in braţe le somnu lu i ;—numa i unul din muri tor i i cei mai innăl ţa ţ i şi mai puternici , nu-şi po te găs i somnul , blândul mir molcomitor al sufletului. El şop teş t e în s i n e :
— -Aşa dară negre unelt ir i şi diavolesci ponegriri au fost- pârele aduse de că t r ă ungur i a sup ra capului lui H o r e a ; celelalte învinuiri , şi poves tea cu bănuţ i i . Dumnezeule ! şi tu, umbră mâniosă a lui Horea , ier-t a ţ i -me ; căci eu nu p u t e a m p ă t r u n d e a tunci acele ţese tur i ale lui Sa tana . Turbaţ i i uneltirilor sun t pedeps i ţ i ; chiar Csdky_JÂni)s^a^_
![Page 157: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/157.jpg)
156
pul nemeşilor resculaţ i , geme azvirl i t pe drumuri le pribegiei. Ce pot eu să fac mai m u l t ? . . . .
Sudori ferbinţi curg pe faţa tu rbura tu lu i om, - şi somnul nu-i soseş te . Vederea pare- • ţilor chiar il sparie . El s t r inge candela de pe m a s a sa, ca să nu vadă nimica. Deodat ă ansă , ţ ipă înfiorat ; şi se dă să fugă; dar piciorele ii s t au ca ţ in tu i t e pe loc. O lumin ă roşie umple in acea clipă t b t ă camera sa, şi in fundul acestei lumini , ca in t r 'o dep ă r t a r e ur iaşă , se ridică incet, incet o vedenie infiorătdre; un om imbrăca t in ha ine de căpi tan de că l ă r a ş i ; ansă , o, g r o z ă ! pieptul lui e t ă i a t in doue; din t ă i e tu ră curge sângele şiroiu, şi acopere totul împrejurul lui.
înfioratul t u r b u r a t ţ i p ă : — H o r e ! o ! capul m e u ! ce să fac ? Iar-
t ă - m e ! du te inapoi in adâncul teu culcuş. Toţi ponegritorii tei s u n t pedeps i ţ i ! Ce mai vrei ? spune!
A c u m a i se pare , că chipul lui Horea a-r a t â cu degetul mane i d rep te spre resăr i t , Deci, el g răeş te din nou : ••,
— Unde ară ţ i t u ? A ! spre iobajii t e i ! în ţe leg. Da, ai d rep ta t e , s e rmane mucen ic ; şi ia tă , că eu iţi făgăduesc, că ii voiu des- . robi. Eşt i m u l ţ u m i t ?
De odată , in tunerec se face imprejur; cu .
![Page 158: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/158.jpg)
157
t r e m u r a t u l impera t cade pe a ş t e rnu tu l seu, blânda m â n ă a somnului ii închide pleopele; şi-1 legănă in un repaus , care demul t nu-1 îndulcise.
Adouazi după acea fiorosă nopts , losif scrise cu grăbire o m a r e p a t e n t ă imperăte-s c ă ; ho tă rând pr in t r ' insa a ş a :
— Dau t u t u r o r iobajilor din Ardei şi din ţ a r a ungurescă dreptă ţ i le , ce ei a v u s e r â dela însăşi m a m a fire; şi pen t ru a cărora redobândire se lup tase Horea*).
Pr in acesta , losif impera t ridică pen t ru m ă r e ţ a u m b r ă a aces tu i mân tu i to r cel mai sfânt a l ta r in inimile t u tu ro r fiilor nemului românesc . .
*
De atunci t r ecură mimai puţ in decât o in-t regă s u t ă de ani; —şi in inimiie urmaşi lor lor, in inimile nos t re , cari to ţ i ne am bucur a t de rodele vieţei şi a morţ i i lui Horea , t o t d e u n a viie lumineză sfânta aducere aminte , despre aces t m a r e căpi tan şi sfânt des-robi tor al unui intreg nem — prin insuşi sângele lui.
P r e orbii lui vândetor i i-a ajuns curând s t ânga sorţii , s t ânga d r e p t ă ţ i i ; cum ii ajunge pre toţ i vânzători i ca dinşi i ; insuşi cumpărător i i le au lua t inapoi pre ţu l sângelui vându t ; pământur i le , ce ei câş t igaseră pe
*) v. Nic. Densuşianu. Rev. I. Horea, pag. 495-
![Page 159: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/159.jpg)
158 _
*) Loe. cit. p. 454.
(SFÎRŞIT)
acea în tuneca tă c a l e ; incăt ei re rnaseră pe drumur i , şi a r ă t a ţ i cu degetul de că t ră to tă lumea.
Chiar şi lor li se deş t ep tă oda tă cugetul ; şi ei se bă teau cu 'pumnii in cap, judecându-se pre s ine insuşi şi osîndindu-se pre sine însuşi şi osîndindu-se cu aces te c u v i n t e :
— „Aşa ni se cuvine, ticăloşilor de noi, pen t ru că am v â n d u t sângele nos t ru că t r ă nemeşi t i r a n i ; in t re zmeii intr ' inşi i ! cum n ' am lăsa t noi pre Horea , să-i facă to t m a c ! "
Dinaintea măre ţe i umbre a lui Horea ansă, şi as tăz i se închină chiar şi duşmani i
, Iui, când / incep a se lumină d r e p t ; *) şi d e a tunci toţ i mântui tor i i nemurilor ' robite se u i tă la m ă r e ţ a u m b r ă a l u i ; se inva ţă de-la faptele l u i ; se însufleţesc dela mor t ea l u i ; se ho tă resce ca şi dinsul ; mor ca şi e l ; şi s u n t mări ţ i şi r esbuna ţ i ca şi el ....
Aces t a es te cea mai d rep tă jer tfă adusă pe altariul închinării lui Horea .
![Page 160: YOLUMEIE APĂRUTEdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...A trecut un vec întreg de atunci şi mai bine. "Mii de romani au fost siliţi sâ vadâ mortea crâncenă](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022011814/5e50a1adaa44857d1551c5ce/html5/thumbnails/160.jpg)
C U P R I N S U L :
Puiul de leu . . . ' 4 Hori torul 7 P recupe ţu l 10 Biciul sorţel 15 Pribegia . . . . . . . . . . 23 Cuvîntul da t 26 Horea invia t . '•' 29 Apostolul • . . . . 34 Ciocnire 37 Nouri aduna ţ i ^ • .40 Faceţ i aceas t a . . . . . . . . 44 Pragul morţe î 48 Cerşitorul de la Mestecăn . . . . 54 Crişanu prins . . . . . . . . . 61 Căpitanul Pană-Albă 66 Focurile culmilor 71 Lovirea Devei 75 Voin ţa lui Horea 83 Horea prins 85 H o r e a i m p ă r a t 9 3 B r u t u s 107 Biruinţa uneltirilor 116 Iuda 132 H o r e a incoronat 142 Mântui toru l , , . 152