www resursebibliografice ro gonartroza posttraumatica

8/10/2019 Www Resursebibliografice Ro Gonartroza Posttraumatica

1/92

CUPRINS

Capitolul I pag.3

1.1. Importanta temei pag.3

1.2. Tratarea temei n literatura de specialitate pag.4

Capitolul II pag.5

2.1. Gonartroza notiuni fundamentale pag.5

2.1.1. Notiuni fundamentale de anatomie si biomecanica pag.5

2.1.2. Etiologia gonartrozei pag.13

2.1.3. Tabloul clinic functional al genunchiului pag.18

Capitolul III pag.42

3.1. Ipoteza si sarcinile cercetarii pag.42

3.2. Metode de cercetare utilizate pag.42

3.3. Exercitii fizice terapeutice pag.43

Capitolul IV pag.53

Desfasurarea experimentului

Capitolul V pag.74

Concluzii si propuneri

Bibliografie pag.76

CAPITOLUL I

-Introducere -

1


2/92

Sanatatea nu este totul, dar fara s anatate, totul este nimic.

Sanatatea ar trebui sa se afle deasupra oricaror placeri trecatoare

Artur Schopenhauern ultimii ani se subliniaza efectele diverselor actiuni motrice specifice edu-catiei fizice, sportului si kinetoterapiei care au o contributie substantiala lamentinerea starii de sanatate a individului, a conditiei fizice a acestuia.

Educatia fizica si kinetoterapia desfasurate sistematic duc la un numar redus a mul-tor defectiuni ale organelor si sistemelor corpului uman, la o buna functionare amuschilor, ligamentelor, al ntregului organism uman, ferindu-l de boli cardiovas-culare, obezitate, stres, contribuind astfel la o mai buna functionare a acestuia.

De-a lungul timpului s-au efectuat nenumarate cercetari (n China, Franta,Egipt, Germania)care dovedesc aspectele negative pe care le are asupra or-

ganismului uman lipsa de miscare, de practicare a unor activitati fizice.Totodata s-a aratat si rolul pe care l are kinetoterapia si exercitiile fizice executate cu oanumita intensitate distractive si relaxante n ceea ce priveste pre-ntmpinarea si combat-erea starii de depresie, anxietate, stres si n dezvoltarea vointei si ncrederii n sine.

[1.] [1.] Importanta temei

Genunchiul,una din cele mai mare articulatii a corpului, prin pozitia sa dearticulatie intermediara a membrului inferior are n mers un dublu rol:

(a) de a asigura statica printr-o mare stabilitate n momentul de sprijin;

de a asigura elevatia piciorului (corectarea acestuia n functie de denive-larile terenului n momentulde balans);

Totodata joaca un rol important ntr-o serie de momente si activitati uzuale(stat pe scaun, naltat, ridicarea unui obiect) sau activitati profesionale.

Datorita rolului sau n biomecanica statica si dinamica a membrului inferior, ca siprin slaba acoperire cu tesuturi moi, genunchiul devine deosebit de predispus trauma-tismelor directe sau indirecte, care mai trziu pot conduce la artroze ale genunchiului.

Artroza = reumatismul cronic degenerativ este un proces articular de uzur a ntlnit mai frecventla femei de la 40 de ani n sus, iar la barbati de 55 60 de ani n sus, totusi l putem gasisi la o etate mai tnara, chiar si n adolescenta, n aceste cazuri uzura se poate constitui da-torita unui traumatism (accidente, contuzii, fracturi). Cei care au reumatism degenerativ sufera dedureri articulare aproape zilnic, iar pe termen lung pot prezenta deformari articulare invalidante.

2


3/92

Un genunchi normal din punct de vedere morfo-functional, este un genunchi ca-re, n conditii de indolori-tate are att stabilitate ct si mobilitate, indiferent de activitatile la care sunt supuse membrele inferioare.

Genunchiul dureros este un genunchi nefunctional, att pentru sustinere ct si

pentru miscare, iar prezenta gonalgiei ngradeste mult posibilitatea de recu-perare a elementelor sechelare disfunctionale generate de injuria respectiva.

Oricare din cele 3 compartimente ale genunchiului, femuro-tibial, femuro-rotu-lian, tibio-fibularsuperior, poate genera perturbarea stabilitatii sau mobilitaii,pe fondul unei stari dureroase.

n cadrul asistentei medicale conservatoare, kinetoterapia are un rol de-osebit asigurnd indolaritatea, stabilitatea si mobilitatea genunchiului.

Realizarea unui program eficient de catre kinetoterapeut n recuperarea pacientului cu gonartroza, pre-supune ca acesta sa aiba cunostinte temeinice de anatomie, fiziologie si biomecanica ale genunchiului.

Rezultatele din ultimii ani privind recuperarea pacientului cu go-nartroza arata rolul kinetoterapiei n asistenta medicala a gonartrozei.

1.2. Tratarea temei n literatura de specialitate

Deoarece la nivelul genunchiului se pot ntlni toate tipurile de traumatisme si lezareatuturor structurilor anatomice si datorita rolului sau n statica si dinamica picioru-lui, de-a lungul timpului s-au scris diferite tratate, teze si lucrari cu privire la uti-lizarea programelor de kinetoterapie profilactica si de recuperare n cazul gonartrozelor.

Astfel amintim din literatura de specialitate:Kinetologia profilactica, terapeutica si de re-cuperare de T. Sbenghe, Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei de T. Sbenghe,Kinetologie Medicala de M.Cordun, Bazele fizice si anatomice ale Kinetologiei, dePopescu R., Marinescu L., Fizio-kinetoterapia si recuperarea medicala, de Kiss I.

[1.] Motivatia alegerii temei

Tema a fost aleasa cu scopul de a demonstra o data n plus rolul benefic al prac-ticarii kinetoterapiei n recuperarea bolnavilor cu gonartroza, n conditiile uneibune colaborari ntre echipa de medici, kinetoterapeuti, asistenti, psihoterapeuti.

Gonartroza fiind o boala ntlnita n ultimii ani tot mai des si n rndul tinerilor, kine-toterapia si propune obtinerea unei bune functionalitati a genunchiului si implicit al n-tregului membru inferior prin utilizarea att a mijloacelor profilactice dar si curative.

Un numar mare de bolnavi ar putea beneficia de o mare autonomie de miscare, dacas-ar aplica la timp anumite masuri simple de Kinetoterapie, de aceea un program de

recuperare trebuie nceput din primele zile de debut ale bolii sau din faza initiala 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData CAPITOLUL II

3


4/92

FUNDAMENTAREA STIIN TIFICA A TEMEI

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 2.1. Gonartroza-notiuni fundamentale deanatomie si biomecanica a genunchiului, etiopatologie si tabloul clinic-functional.

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 2.1.1. Notiuni fundamentale de anatomie si biomecanica

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Regiuneagenunchiului este delimitata superior de o linie orizontala care trece la doua laturi de degetdeasupra bazei rotulei iar inferior o linie orizontala care trece prin tuberozitatea tibiei.

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic:StrangeNoGraphicData a) regiunea anterioara (Fig.1)prezinta urmatoarele straturi: piele, tesut celularsubcutanat care este dezvoltat mai mult pe laturile rotulei si contine vase si nervi superficiali. La acestnivel se afla bursa prerotuliana apoi fascia superficiala care continua fascia lata si care nveleste tendonul

muschiului cva-driceps. Acesta nglobeaza rotula, iar pe partile laterale ale rotulei se afla retinacululrotulei (aripioarele).Pe partea interna trec ten-doanele muschilor gracilis, semitendinos si sartorius. Pepartea ex-terna se afla tendonul muschiului biceps femural.Sub muschi se a-fla bursa subrotuliana, bursasubtendinoasa si bursa suprarotuliana. La acest nivel reteaua arteriala articulara este foarte abundenta.

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData b) regiunea pos-terioara a genunchiului (Fig.2)este repre-zentata de fosa poplitee cu urmatoarele structuri: piele, tesutce-lular 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData subcutanat dispus n doua straturi prin dispozitia fa-sciei superficiale. La acest nivel se afla vena safena externa care per-foreaza fascia proprie si se varsa nvena poplitee. Fascia po-plitee reprezinta continuarea fasciei lata. Fosa poplitee este de-limitata superiorsi lateral de tendonul bicepsului femural, iar distal de gastroenemianul medial. Fosa poplitee are forma

rombica si prezinta urmatorul continut: tesut celular adipos care umple fosa si ncon-joara manunchiul vasculo-nervos popliteu reprezentat de artera, vena, vasele limfatice sinervul ischiac care n unghiul superior al fosei se izoleaza n nervul tibial si nervul per-onier. Planul profund al regiunii este reprezentat de articulatia genunchiului (Fig.7,8).

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Articulatia genunchiului este deosebit de importanta, deoareceeste foarte mult solicitata att la locomotie ct si n statica. De aceea apare rapid uzura elementelor sale.

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic:StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Suprafetele articulare sunt reprezen-tate de catre femur, tibie si patela (Fig.9, 10, 11). Epifiza inferioara a femurului reprezinta doicondili care au o directie recurbata napoi, iar condilul medial este mai proeminent dect cel lat-

eral. Patela prezinta o suprafata articulara la nivelul fetei posterioare, iar tibia prezinta la nivelulapofizei superioare o suprafata articulara cu 2 cavitati glenoide separate printr-o eminenta. Core-spondenta suprafetelor articulare se face astfel: fata patelara a femurului raspunde fesei posterioare

4


5/92

a patelui; fetele articulare ale condililor raspunde foselor articulare ale platoului tibial. n aceastaarticulatie sunt prezente fibrocartilagii semilunare intraarticulare. Acestea s-au dezvoltat la perife-ria fiecarei fose articulare tibiale.Meniscurile prezinta o fata superioara ce raspunde condililor femu-

rali si o fata inferioara corespunzatoare platoului tibial. Meniscurile sunt mobile, aluneca pe platoultibial, cel lateral are forma unui cerc aproape complet, iar cel medial are forma unei semilune.

Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula ntarita de ligamente.

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Capsula:reprezinta un manson care uneste cele 3 oase: femur, tibie si patela. n partea ante-rioara capsula este perforata de patela si se insera pe marginile ei. Insertia femurala se re-alizeaza prin depresiunea patelara, pe con-dilii laterali pna sub epicondili, iar insertia tib-iala urma-reste conturul condililor tibiali ncepnd de la aria intercondiliana posterioara.

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Ligamentele suntreprezentate deligamentul rotuliansau patelar care este o formatiune fibroasa, puternica, lunga de 5-6 cm situata naintea articulatiei. Are forma triunghiulara si se insera cu baza pe vrful patelei, iarprin vrf pe tuberozitatea tibiei. Ligamentele posterioaresunt reprezentate de un plan fibros situat pepartea posterioara a articulatiei si format din 3 parti,una mijlocie si doua laterale.n afara acestora semai aflaligamentul popliteu arcuit siligamentul popliteu oblic.Ligamentele colateralesunt n numarde 2:colateral fibular care se insera pe epi-condilul lateral al femurului si pe capul fibulei,iar ligamentulcolateral tibial se prinde pe epicondilul medial femural, iar n partea inferioar a pe fata mediala a tibiei.

Ligamentele ncrucisate sunt n numar de 2 (Fig.11) s i s e gasesc posterior n fosa inter-condiliana. Se insera pe fetele intercondiliene ale femurului, iar de acolo pe ariile in-tercondiliene ale tibiei. Se afla n afara articulatiei desi sunt profunde. Dupa in-sertia lor tibiala au fost denu-mite ligamentul ncrucisat anterior si ligamentul ncrucisat pos-terior. Capsula articulara este ntarita de 3 formatiuni apo-nevrotice reprezentate de:

1. fascia genunchiului;

expansiunea cvadricipitala;

aripioarele patelei;

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Fascia genunchi-uluiacopera articulatia ca un manson si se continua n sus cu fascia femurala, iar n jos cu fascia gam-biara. Expansiunea cvadricipitalase desprinde din tendonul muschiului cvadri-ceps, trece anterior de articulatia genunchiului si se fixeaza pe circumferinta epifizei proximale tibiale.

Aripioarele patelei sunt 2 bandelete fibroase acoperite de expansiunea cva-

icipitala si se insera pe marginile patelei si pe condilii femurali. 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Sinoviala.Sinovialade la nivelul articulatiei genunchiului este vasta si complicata, deoarece prin marea ei ntindere,

5


6/92

ofera o surafata apreciabila pentru resorbtia de toxine n infectii. Dupa ce acopera fata profundaa capsulei se insera la nivelul cartilajelor articulare de pe femur, patele, tibie. Sinoviala este n-trerupta la nivelul meniscurilor articulare, ea nserndu-se pe fata superioara si inferioara a aces-

tor fibrocartilaje. Deci pe laturile articulatiei exista doua sinoviale: una suprameniscala ce core-spunde articulatiei femuromeniscale si alta inframeniscala ce corespunde articulatiei meniscotib-iale. Deoarece sinoviala n partea anterioara si posterioara descinde directde la femur la tibie, trebuie considerate ca o singura sinoviala subdivizata n 2 portiuni (Fig.12,13,14).

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Bursa suprapatelara, fundul de sac sau recesul subcvadricip-ital este o prelungire pe care sinoviala genunchiului o trimite muschiului cvadriceps, ntre fata pro-funda a acestui muschi si femur. La adult acest fund de sac este mai mare, deoarece comunica parialsau total cu bursa nervoasa subcvadricipitala.n general la fat si copil exista o bursa subcvadricipitalaindependenta; mai trziu n cursul dezvoltarii, ea intra n comunicare cu articulatia. Acest fund desac permite o alunecare usoara a tendonului, cnd el este lezat miscarile sunt mult diminuate.Tot elapara tendonul de uzura n timpul miscarilor mai intense ale patelei (6 cm de la flexie la extensie).

Miscarile articulatiei genunchiului

Fiind o articulatie cu un singur ax va prezenta 2 miscari prin-cipale: flexia,extensia. (Fig.15,16) Pe lnga acestea mai sunt posibile miscari secundarede rotatie mediala si laterala si miscari de nclinare laterala si mediala.

Flexia este miscarea prin care gamba se apropie de fata posterioara a coapsei,flexia este o miscare ce aparent se executa n jurul unui ax transvers care treceprin condilii femurali. Principalii muschi care raspund la miscarea de flexie sunt:

bicepsul femural;

semimembranosul;

semitendinosul;

n mod secundar mai intervin si muschii:

gemeni;

croitorul;

gracilisul;

6


7/92

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Daca este analizata miscarea de flexie, se va observa ca punctul de miscare este de-plasarea femurului pe tibie, dar n acelasi timp initierea miscarii va implica o mis-

care mai redusa de nvrtire, urmata de o alta, mai ampla, de alunecare. Miscarea deflexie poate atinge un unghi de 1300 si se realizeaza n articulatia femuromeniscala.

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Se apreciaza ca miscarile de flexie pna la 700 sunt miscaripure, adica necombinate cu nici o alta miscare. Dupa 700 miscarea de flexie se combina cu o miscarede rotatie interna a gambei si de aceea ele sunt miscari terminale. Articulatia femuro-tibiala lucreazadupa principiul unei prghii de gradul 3, att n miscarea de flexie ct si n extensie. Limitarea miscariide flexie este realizata de ntlnirea fetei posterioare a gambei cu miscarea similara coapsei. Factorulcare frneaza activ miscarea de flexie este muschiul cvadriceps femural, care este ntins la maximum.

n aceasta miscare, ligamentul colateral fibular se relaxeaza total, iar cel co-lateral tibial foarte putin; ligamentul ncrucisat posterior este ntins.

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Extensia este miscarea opusa flexiei, adica de ndepartarea fetei posterioare a gambei de fata co-respunzatoare a coapsei. Aceasta miscare de extensie se ex-ecuta n jurul aceluiasi ax transversal ca si flexia.La nceput miscarea se realizeaza prin rotarea ex-tremitatii femurului, apoi prin rostogolirea lui pe platoul tibial pna cnd axa lunga a gambei ajungesa continue axa lunga a coapsei. Miscarii de extensie i se asociaza o miscare de rotatie n afaragambei pe coapsa. Aceasta miscare se produce n articulatia meniscotibiala. Muschii ce intervin,fiind direct implicati n extensie sunt:cvadricepsul femural si tensorul fasciei lata, avnd un rol de-osebit de important pentru mentinerea pozitiei de ortostatism. Extensorii actioneaza cu toata forta loratunci cnd se face extensia fortata a genunchiului flectat, cnd se executa o miscare fortata de blo-care a genunchiului n usoara flexie. Forta lor de actiune este att de mare nct se rupe aparatulextensor al genunchiului la un nivel oarecare, ajungndu-se la o ruptura de tendon cvadricipital.

Rupturatendonului cvadricipitalse produce la fotbalisti si ruigbisti, iarligamentul rotulianla alpinisti.

Miscarea de extensie este limitata de:

ligamentul posterior;

de ligamentul ncrucisat anterior;

de muschii ischiogambieri;

ligamentele laterale;

Miscarea de rotatie -n miscarea de rotatie intervin ligamentele ncrucisate care roteazagamba n afara, n pozitia finala de flexie si nauntru, n pozitia finala de extensie.

7


8/92

Amplitudinea miscarii de rotatie activa este de 15 200iar rotatia pasiva de 35 400. Axa n jurulcareia se executa miscarea este verticala si trece prin centrul spinelor tibiale. Rotatia n afar aesterealizata de biceps, iarrotatia nauntrude :

mm.semimembranos;

mm.semitendinos;

mm.popliteu dreptul intern ;

mm. croitor;

n rotatia externa ligamentele laterale se ntind, iar ligamentele ncrucisate se relaxeaza, ntimp ce n rotatia interna se ntind ligamentele ncrucisate si se destind ligamentele laterale.

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08graphic: StrangeNoGraphicData nclinarea mediala si laterala este o miscare pasiva care se re-alizeaza astfel: se fixeaza coapsa, iar gamba n semiflexie va prezenta miscari de pendulare att

n sens lateral ct si n sens medial. Miscarile sunt de amplitudine redusa 2,5 cm si sunt lim-itate de ligamentele colaterale si cele ncrucisate. Ligamentul ncrucisat an-terior limiteaza de-plasarea nainte, iar cel posterior de-plasarea napoi. Fortarea genunchiului n val (nauntru) sau

n var (n afara) nsotita sau nu de rasucirea gambei pe coapsa, duce la leziuni de diferite inten-sitati ale li-gamentelor laterale, astfel este clasica entorsa a liga-mentului colateral intern (Fig.17).

Biomecanica articulatiei femuro-tibiale

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Este o articulatie cu un singur grad delibertate, prezinta 2 miscari secundare de rotatie interna si externa (Fig.18).

n plus n articulatie se mai pot efectua miscari de ncli-nare, foarte reduse ca ampli-tudine. Miscarea se efectueaza n plan sagital, n jurul unui ax transversal care treceprin cele 2 tuberozitati condiliene ale femurului. Clinic, axul biomecanic transversaleste reperat pe fata laterala a genunchiului, la 1,5 cm deasupra interliniei articulare, launirea celor doua treimi anterioare cu treimea posterioara a condilului femural extern.

Miscarile de flexie extensie Cnd membrul inferior actioneaza ca un lant cinematic deschis,articulatia femuro-tibiala functioneaza pe principiul unei pr-ghii de gradul III. Miscarea se re-alizeaza prin deplasarea femurului pe tibia flexata (ca n contactul fara sprijin al piciorului pesol), fie prin deplasarea simultana a celor 2 oase (ca n mers, cnd gamba este pendulata).

Cnd membrul inferior actioneaza ca un lant cinematic nchis, articulatia femuro-

tibiala actioneaza pe principiul unei prghii de gradul I, cu sprijinul la mijloc.Daca n pozitia de extensie se fixeaza doua repere osoase simetrice, unul n femur iarcelalalt n tibie, n momentul n care ncepe flexia, aceste repere nu-si mai pastreaza

8


9/92

simetria. Distanta parcursa de punctul tibial este mai scurta dect cea parcursa depunctul femural, care s-a nvrtit dinainte-napoi, dar si a alunecat dinapoi-nainte.

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Daca membrul inferior actioneaza ca un lant cinematic de-

schis, femurul e luat drept segment fix si tibia aluneca pe el, n final observndu-se o retropozitie fe-murala. Daca membrul inferior actioneaza ca un lant cinematic nchis, gamba fixata pe rol este lu-ata drept segment fix si femurul aluneca pe platoul tibial, n final observndu-se retropozitie tibiala.

Biomecanica meniscurilor

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Meniscurile, solitarela tibie se deplaseaza n flexie dinainte-napoi pe platoul tibial, dar se apropie usor ntre ele prinextremitatile posterioare. n flexia completa meniscul extern ajunge la 1 cm si cel intern la 0,8cm de marginea anterioara a platoului. n extensie meniscul se deplaseaza n sus invers (dinapoi-

nainte). Alunecarile meniscurilor pe platoul tibial se face prin modificarea formei lor, deoarece aumarginile fixate. Rolul meniscurilor n biomecanica articulatiei genunchiului are 5 functii importante:

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData completeazaspatiul liber dintre suprafata curba a femurului si suprafata plata a tibiei si mpie-dica astfel protuziasinovialei si capsulei n ca-vitatea articulara n cursul miscarilor;

centreaza sprijinul femurului pe tibie n cursul miscarilor;

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData participa la lubrefierea suprafetelor articulare asigurndrepartizarea uniforma a sinoviei pe suprafetele cartilajelor;

are rolul unui amortizor de joc ntre extremitatile osoase, mai ales n miscarile de hiperextensie sihiperflexie;

reduc n mod important frecarea dintre extremitatile osoase.

Rupturile de menisc se datoreaza miscarilor rapide si puternice sau care si modifica directia n timpulefectuarii lor (Fig.19,20).

Biomecanica articulatiei femuro-rotuliene

Rotula este mentinuta pe locul ei de un sistem complicat de fruri de origine muscular a, ligamentara sitendinoasa. n sens vertical ea este fixata de tendonul rotulian si tendonul cvadricipital -(Fig.21).

nchiderea unghiului dintre cele 2 tendoane favorizeaza aparitia luxatiei recidivante a rotulei.

n sens transversal rotula este mentinuta de cele 2 aripioare rotuliene. n afara acestor formatiuni, o serie

de elemente fibroase se ncruciseaza peste rotula. Ele provin din expansiunile directe si ncrucisate alecroitorului, fasciei lata, aponevrozei gambiene si ale dreptului anterior. Datorita grosimii sale rotula arerolul ca n timpul miscarii de extensie sa mentina tendonul la distanta de trohleea femurala. Prezenta

9


10/92

rotulei usureaza activitatea cvadricepsului si se naste n momentul flexiei o rezultanta care apasaputernic rotula pe trohleea femurala.

Cnd genunchiul este n hiperextensie si cvadricepsul contractat, rotula ocupa pozitia sa cea mai nalta,

deasupra suprafetei articulare a trohleei.Daca cvadricepsul nu este contractat, iar genunchiul se mentine n extensie, suprafata articulara a rotulei

n jumatatea ei inferioara ia contact cu suprafata articulara a trohleei.Traiectul urmat de rotula n timpulmiscarii de flexie nu este rectiliniu, ci concav n afara.Pornind de sus si usor din afara, unde estementinuta de contractia cvadricepsului, rotula coboara spre linia mediana, trece peste linia verticala atrohleei, apoi se ndreapta din afara pentru ca la sfrsitul miscarii de flexie sa acopere exclusiv condilulextern.

n tabelul urmator sunt vizualizati principalii muschi care participa la extensia si flexiagenunchiului(Fig.22,23):

Flexia genunchiului(partea posterioara)

Muschi Origine Insertie

Biceps femuralCap lungCap scurt

Ischion (tuberozitate)Ligament sacrotuberalFemur (linia aspra si condillateral)

Fibula (cap lateral)Tibie (condil lateral)

Semitendinos Tuberozitate ischiatica Tibie (fata mediala)-

complexul laba de gsca

Semimembranos Tuberozitate ischiatica Tibie (condil medial);

Femur (condil madial)

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic:StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic:StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic:StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic:

10


11/92

StrangeNoGraphicData

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData


Extensia genunchiulu(partea anterioara)

Muschi Origine Insertie

Drept femural Ilion (spina anteroinferioara)

Acetabul (posterior)Patela (baza);

Tibie (tuberozitate)

Vast intermediar Femur ( 2/3 superioare) Patela (baza);


Vast lateral Femur (linie aspra, trohanter

mare, linie intertrohanteriana)Patela (lateral);


Vast medial

Femur (linie aspra, linieintertrohanteriana);Tendoanele muschiloradductori mare + lung

Patela (mediala);Tibie (tuberozitate)

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic:StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic:

StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic:StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic:StrangeNoGraphicData

11


12/92





2.1.2 Etiologia gonartrozei

Artroza este o suferinta a cartilajului articular, acesta este un te-

sut elastic care acopera extremitatile oaselor din articulatii.n mod normal suprafata acestor cartilagii este foarte neteda, fa-cilitnd mobili-tatea articulara si absorbind totodata socurile.

Acest lucru este deosebit de important la nivelul articulatiilor mari, care suportagreutatea corpului, cum sunt cele de la picioare (n cazul nostru articulatia ge-nunchiului). Pe masura ce artroza progreseaza, suprafata cartilagiilor si a osu-lui de dedesubt devine neregulata, apar excrescente osoase (ciocuri, noduri).

Acest lucru determina imposibilitatea culisarii fine a suprafetelor articulare caren schimb se freaca ntre ele, mai ales cu ocazia miscarilor solicitante.

Frecventa gonartrozei este superioara celorlalte artroze.

Gonartroza apare, n general, ntre 40 si 70 de ani, cu maxi-mum la 50 de ani. Gonartroza poate fi esentiala si secundara.

Anatomie patologica (dupa traumatisme)

Se disting 4 stadii de evolutie (Collins):

stadiul I:

n zona de maxima presiune, cartilajul apare galben, fara luciu, cu eroziuni tangentiale;

stadiul II:

distructiile cartilajului devin mai accentuate, acesta lund un aspect vehetic;

12


13/92

apare hiperplazia marginala;

stadiul III:

cartilajul dispare n zonele de maxima presiune,

osul subiacent este scleros si eburnat;

apare osteofitoza marginala;

stadiul IV:

cartilajul este distrus pe suprafete ntinse;

eburnatia osoasa este intensa;

osteofitoza marginala se dezvolta considerabil, modificnd morfologia articulara;

meniscul poate fi degenerat si fragmentat;

capsula se ngroasa, sinoviala prolifereaza;

apar productii fibrocartilaginoase intraarticulare;

Biochimic, leziunea initialaconsta ntr-o deperditie a complexelor mucopolizaharidice ale substantei fun-damentale.

Deci, gonartroza este rezultatul unui dezechilibru functional ntre rezistenta structurilor articularesi tensiunile exercitate asupra lor. Greutatea corpului se transmite la genunchi de-a lungul axuluimecanic al membrului inferior (ax ce uneste centrele articulatiei soldului, genunchiului si gleznei)si actioneaza asupra suprafetelor articulare ca o forta de compresiune. n mod normal, struc-turile articulare si n special cartilajul de ncrustare sunt adaptate pentru a face fata acestei tensi-uni. Echilibrul dintre calitatile mecanice ale structurilor articulare si solicitarile la care sunt su-puse poate fi rupt fie prin diminuarea rezistentei primelor si n primul rnd a cartilajului de n-crustare, fie prin cresterea anormala a tensiunilor de compresiune. Cauzele care determina scaderearezistentei mecanice a cartilajului sunt putin cunoscute. Au fost incriminati urmatorii factori:

VRSTA este un factor etiologic important, artrozele aparnd la o vrsta ceva mai nain-tata, este, dupa cum spun unii, reumatismul uzurii si senescentei precoce. Desi l n-tlnim mai frecvent la femei de la 40 de ani n sus, iar la barbati de la 55 60 deani, totusi l putem gasi si la o etate mai tnara, chiar n adolescenta. n aceste cazuri,uzura se poate constitui ca urmare a celui de-al 2-lea factor etiologic: traumatismul.

13


14/92

La genunchi pot fi ntlnite toate tipurile de TRAUMATISME si lezarea tuturor structurilor anatomice:

1. Leziuni ale partilor moi: - tegumente si tesut celular subcutanat (contuzii plagi arsuri);

- tendon muschi (ntinderi rupturi sectionari dezinsertii);

- vase, nervi (rupturi sectionari).2. Leziuni osoase (deranjamente trabeculare, fisuri, fracturi) ale:

- epifizelor femurale, tibiale, peroniere;

- rotulei;

3. Leziuni articulare: - plagi articulare;

- rupturi ligamentare;

- entorse, luxatii;

- leziuni meniscale;

Microtraumatismele sunt de cele mai multe ori de origine profesion-

ala (ncarcatori, perforatori cu ciocanul pneumatic, strungari, sportivi). 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphic-Data Amintim n continuare cteva din traumatismele ge-nunchiului care tratatenecorespunzator sau netratate duc n timp la instalarea gonartrozei secundare.

[1.] Fracturile supracondiliene

ale femurului, extraarticulare, care se produc mai frecvent printr-un mecanism direct, n caderile pe ge-nunchi sau n picioare. Aceste fracturi pot fi fara deplasare si cu deplasare. n fracturile supra-condilienefara deplasare se va recomanda imo-bilizare n aparat gipsat pehipedios timp de 6-8 saptamni, con-tractii izometrice ale muschiului cvadriceps sub ghips, kinetoterapie pe articulatia genunchiului (Fig.24).

n fracturile cu deplasare tratamentul va urmari reducerea ortopedica si imobilizarea fracturii, re-ducerea chirurgicala cu placa Blount, dupa care nu este necesara imobilizarea n aparat gipsat.

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Mersulse va rencepe dupa 1 0 1 2 s aptamni. n t imp pot aparea complicatii precum:

1. redoare articulare;

pseudoartroza;

gonartroza;

atrofia muschiului cvadriceps;

[1.] Fracturile condililor,

14


15/92

sunt fracturi intraarticulare grave din punct de vedere functional. Ele se produc n caderile pe ge-nunchi. Aceste fracturi pot fi unicondiliene, care se produc n caderile cu gamba n varus sauvalgus si bicondiliene. Complicatiile care pot aparea sunt hemartrozele, impotenta functionala (Fig.25).

3. Fractura de rotulaRotula se fractureaza printr-un mecanism:

1. direct(caderile pe genunchi);

indirect, cel mai adesea prin flexie fortata a gambeibaza rotulei fiind fixata prin contracturacvadricepsului;

Complicatiile tardive ce apar n fractura rotulei sunt: pseudoartroza ro-tulei, calusul rotulian hipertrofic, gonartroza si atrofia cvadricepsului.

Tratamentul ortopedic se aplica numai fracturilor fara deplasare.

Aparatul gipsat care fixeaza gamba si coapsa, va fi mentinut 2 3 sap-tamni, dupa care ncepe tratamentul de recuperare functionala.

Tratamentul chirurgical este indicat n fracturile cu deplasarea fragmentelor.

4. Leziuni traumatice ale ligamentelor ncrucisate

leziunile ligamentare se vor repercuta n primul rnd asupra stabilitatii n flexie a genunchiului;

Dupa functia elementului sau elementelor interesate rezultatul va fi pierdere a controlului :

felxie-valgum-rotatiei externe;

a flexiei-varum-rotatiei interne;

leziunile izolate ale ligamentelor ncrucisate vor duce la aparitia unui sertar anterior sau posterior,n pozitie de rotatie neutra;

Leziunile pivotului central sunt de o gravitate deosebita prin rolul func-tional al liga-mentelor ncrucisate si prin lipsa tendintei de cicatrizare spontana a acestor leziuni.

Ele determina aparitia unei subluxatii anterioare sau posterioare a tibiei n raport cu femurul,mpiedicnd mm-ul cvadriceps sa-si ndeplineasca functia de stabilizare a genunchiului n flexie.

Tratamentul entorselor usoare

va consta n: exercitii de contractie ale cvadricepsului, zilnic;

15


16/92

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData ncal tamintea se va ridica pe partea interna cu 5 6 mmpentru a nu forta genunchiul n timpul mersului;

n cazuri deruptura a ligamentului colateral:

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData articulatia trebuieimobilizatapentru 30 de zile naparat gip-sat;

n tot acest timp bolnavul va face contractii regulate ale cvadricepsului, la fiecare ora 5-6contractii izometrice pen-tru a preveniatrofia muscu-lara;

n entorsele grave este recomandata refacerea chirurgicala a liga-mentului. n timp aceste leziuni duc la instalarea gonartrozei.

5. Leziuni de menisc

Rupturile de menisc se ntlnesc:

de obicei la vrsta adulta;

mai frecvent la barbati dect la femei;

sunt strns legate de practicarea unor sporturi (tenis, foot-bal, rugby), care le favorizeaza n modspecial;

De asemenea, leziunile traumatice ale meniscurilor sunt ntlnite, mai frecvent,n unele profesiuni care reclama pozitia de genuflexie (mineri, parchetari).

Meniscurile se rup, de obicei: n timpul unei rotatii fortate a genunchiului semiflectat care sustine greutatea corpului;

sau la trecerea brusca de la pozitia de flexie accentuata la cea de extensie completa a ge-nunchiului;

O ruptura de menisc nu se vindeca niciodata, n timp apar leziuni articu-lare care duc la :

sinovita cronica;

sinovita proliferativa;

la gonartroza;TRATAMENTUL este :

16


17/92

chirurgical

sau

se poate facedeblocarea genunchiuluisi prin manevre ortopedice sub analgezie locala ;

seflecteaza articulatia, apoi se duce lent nextensie;

se fac dupa aceea miscari de abductie si adductie a gambei;

prin miscari mici de rotatie imprimate gambei reusim sa dezinclavam meniscul luxat intercondiliansi sa deblocam articulatia;

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Seimobilizeazagenunchiul 2-3 zile pe atela posterioarasi se vor nce-pe imediatcontractiile activeale mm.cva-driceps.

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 6. Fractura platouluitibial are loc n timpul accidentelor de circulatie (Fig27).

Ele se produc prin:

agresiune directa;

lovire laterala care antreneaza un valgus sau un varus fortat;

fie prin transmitere longitudinala prin caderea pe picioare;

Cu tot tratamentul ortopedic-chirurgical corect executat, n cele din urma fractura de platou tibial duce la:

redoare;

anchiloza;

instalarea unei gonartroze severe;

[1.] Factori metabolici: =obezitatea:

este o cauza destul de importanta n constituirea artrozelor. Ponderea corporala crescuta pestegreutatea ideala supune sistemul osos la un efort deosebit, exercitnd o presiune continua, omicrotraumatizare permanenta, pe care trebuie sa o suporte articulatia si binenteles, osul.

[1.] Tulburarile de statica:

1.1. malformatiile congenitale:

17


18/92

picior plat;

luxatii congenitale de sold;

genu valgum;

genu varum;malformatiile traumatice;

duc la aparitia gonartrozei.

[1.] Tulburarile endocrine:

1. insuficienta ovariana;

insuficienta tiroidiana;

duc la o crestere ponderala favoriznd dezvoltarea reumatismului artrozic.

[1.] Factorii meteorologici:

1. frigul;

umiditatea;

prin tulburarile vasomotorii produse, favorizeaza aparitia leziunilor articulare degenerative.

[1.] Tulburarile circulatoriipot determina:dereglari nirigatia localaa tesuturilor,fenomenece pot duce mai usor laprocese de degenerescen-ta articularacoroborat cu vrsta.

[1.] Infectiile:

1.1. uneori specifice,

alteori nespecificedeterminaartrite, cu timpul duc laartroze.

Toti acesti factori concura la constituirea proceselor de degenerescenta articulara la nivelul genunchiului.

2.1.3 Tabloul clinic functional al genunchiului

[A.] Semiologia genunchiului

GONARTROZAse caracterizeaza prin:

18


19/92

1. durere de tip mecanic;

redoare matinala, care dispare prin ncalzirea articulatiei genun-chiului;

instabilitate (articulatia genunchiului fiind o articulatie portanta); scaderea mobilitatii(n parte si datorita durerii);

hipotrofia mm-ului cvadriceps;

Durerea este simptomul principal al gonartrozei.

Putem constata o genartroza care poate determina dureri fie de tip mecanic (cal-mate derepaus si exacerbate la mers, la suit-cobort scari, la genuflexie, la ridi-carea din poz-itia asezat), fie de tip inflamator persistente si n decubit si cu exa-cerbari nocturne saula mobilizarea articulatiei, nsotite de redoare matinala mai scurta dect n artrite.

Durerile de tip inflamator determinate de o gonartroza acti-vata trebuie atent diferentiate de cele din artroza genunchiului.

Predominanta durere n zona anterioara a genunchiului sugereaza interesarea a-paratuluiextensor. Predominanta durerilor pe fata interna sau externa a genun-chiului sugereazaafectarea ligamentelor colaterale, sau a insertiilor tendinoase sau a meniscurilor.Predominantadurerilor pe fata posterioara a genunchiului im-pune examenul regiunii poplitee.

Daca la manevra de flexie-extensie a genunchiului

cu apasare simultana pe rotulapercepemcracmentesi provocam go-nalgii (semnul rindelei)ne orientam catre oartroza femuropatelara.

provocarea sau exacerbarea durerii n zona de insertie a tendoanelor la-bei de gsca prin flexiagambei contra unei rezistente ne orienteaza catre o tendinta de insertie a mm-lor croitor, semi-tendinos si mm-ului drept intern;

n artroza femuro-tibiala apar:

dureri la mers care dispar n repaus;

tulburari de statica (genu valgumsaugenu varum);

reducerea flexiei;

Redoare matinala :

se manifesta dimineata la trezire ;

19


20/92

nu dureaza mai mult de 20-30 minute (dispare prin miscare);

Pacientii ale caror articulatii sunt:

inflamate;

prezinta febra;

dureri;

tumefactie;

pot prezenta:

impotenta functionala;

tulburarile de mers sunt numeroase si sunt nsotite de dureri ndelungate la nivelul limei articulare;

O data cu evolutia bolii scade amplitudinea de miscare la nivelul articulatiei cu deformare,hipotrofie musculara si hipotonie ceea ce conduce spre reducerea miscarilor articulare.

Tulburarile statice joaca un rol important n instalarea unei artroze la nivelul genunchiului.

Genu-valgum reprezinta o deviere n plan frontal a genunchiului si este caracterizat prin proem-inenta nauntru a genunchiului, membrul inferior formnd o curba cu concavitatea externa.

Genu-varum reprezinta o deviere a genunchiului n plan frontal, caracteri-zat prin proeminenta n afara a acestuia, membrul inferior formnd o curba

cu concavitatea interna cu maximum de deformitate la nivelul genunchiului.n interpretarea tabloului semiologic al sindroamelor de instabilitate, trebuie sa avem n vedere ca:

grupele musculare au un rol important n mentinerea stabilitatii genunchi-lor:

hipotonia;

artrofia unor grupe musculare agraveaza instabilitatea genun-chiului;

n instabilitatea de origine ligamentara,daca grupele musculare deficitare au fost tonifiate si re-

cuperata forta musculara, vom constata un grad de a-meliorare a instabilitatii, care a fost astfelcompensata partial.

20


21/92

ntruct o leziune ligamentara determina tulburari biomecanice ale genun-chiului ea poate antrena lezi-unea si a celorlalte ligamente rezulta im-portanta depistarii precoce asindroamelor de instabilitate.

Gonartroza se poate prezenta clinic n 3 stadii clinice:

stadiul initialcare manifesta:

o incapacitate usoara si intermitenta de nzavorre a genunchiului n mers;

usoara hipotrofie a mm-ului cvadriceps;

crepitatii moderate;

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08graphic: StrangeNoGraphicData stadiu evoluatcu:

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData dureri intense care apar n ortostatism si mers; 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData

limitarea mobilitatii pna la 9oo;

cresterea n volum a genunchiului;

crepitatii;

usor flexum;

hipotrofie si hipotonie impor-tanta a mm-ului cvadriceps;

instabilitatea genunchiului n mers si uneori chiar si deviatii laterale ale sale (genu valgum,genu varus) (Fig.28);

stadiul finalcu:

dureri si n repaus;

frecvente inflamari;

mobilitate sub 90o;

deformari evidente ale articulatiei;

21


22/92

flexum si deviatii n plan sagital,frontal;

mers greu facnd absolut necesara utilizarea bastonului;

Examenul clinic si functional al genunchiului trebuie efectuat sistem-atic si com-parativ ntre cei 2 genunchi n primul rnd n ortostatism:

n statiune bi-podala;

uni-podala;

n mers;

in pozitia culcat;

[A.] Evaluarea pacientului cu gonartroza

Pentru a realiza o buna evaluare trebuie sa tinem cont de urmatoarele etape:

1. triajul;

interviul initial;

informatii subiective (anamneza);

informatii obiective;

procesul de analize a datelor;

concluziile lucrative;

Triajul - reprezinta primul contact cu cazul, (bilet de trimitere, fisa med-icala, foaie de observatie, analize) sau prin discutia cu familia.

Interviul initial - are rolul de a stabili nceputul relatiei kinetoterapeut-pacientprin teste simple privind mersul, miscarea unui segment, pozitie, coordonare.

Informatii subiective- se refera la istoricul bolii si a tratamentelor efectuate, se consemneaza datele gen-erale despre pacient si se estimeaza n ce masura boala afecteaza viata personala si sociala a pacientului.

Informatii obiective care cuprind: examenul clinic general pe aparate si sisteme;

22


23/92

examenul clinic de evaluare a deficientelor de mobilitate articulara, postura, forta musculara, ca-pacitate de efort;

examenul paraclinic (radiografii, ecografii, analize biologice).

Procesul de analiza a datelor prin care se stabileste diagnosticul, apreciereaevolutiei deficitului si aprecierea obiectivelor programului de recuperare.Concluzii lucrative care consta n:

stabilirea listei cu problemele pacientilor, minime sau majore, pe prioritati;

determinarea problemelor rezolvate prin kinetoterapie.

Metode de evaluareEvaluarea poate fi:

generala analitica

globala

Evaluarea analitica se refera la evaluarea posturii, a mobilitatii articulare, forta sirezistenta musculara, control motor, se adreseaza infirmitatii fiziologice si anatomice.Evaluarea globala se refera la deficitele din activitatile umane la nivel de in-divid.n vederea realizarii evaluarii globale s-au creat scale de eval-uare cu scoruri sau coeficienti pentru fiecare functiune.Evaluarea clinica

La inspectia din fata, studiem aspectul morfologic al rotulei (cu marginea in-terna mai proemi-nenta) si situatia sa cu vrful la nivelul interliniei articulare, n continuare putnd urmari reliefultendonului rotulian pna la nivelul tu-berozitatii anterioare a tibiei. Deasupra rotulei, studiem in-sertia patelara a tendonului cvadricipital si proeminenta vastului extern si vastului intern. Notamprezenta unei bursite prerotuliene, roseata tegumentelor, tumefactia fundurilor de sac sinoviale(subcvadricipital si laterorotuliene), atrofia cva-dricepsului, luxatia sau subluxatia rotuliana pe fataexterna a condilului ex-tern, permanenta sau produsa la fiecare flexie a genunchiului. Studiemcon-tinuitatea axei femurului si tibiei,care n mod normal fac un unghi de 170 185 grade, de-schis n afara (un valgus fiziologic de 5 10 grade). Un genu-valgum (peste 10 grade) poate ficonstitutional sau legat de o hipotonie sau hiperlaxitate ligamentara (la copii), sau dupa o fractura;

evolutia se urmareste clinic prin masurarea distantei intermaleolare. Un genu-varum (de obiceise-cundar rahitismului, dupa o fractura sau hipoplaziei platoului tibial intern) poate fi evaluat clinicprin masurarea distantei intercondiliene (cu maleolele interne n contact).

23


24/92

La inspectia din profilputem constata un genu-recurvatum (hiperextensia genunchiului fiind con-secutiva de obicei unor hipotonii sau pareze a muscu-laturii posterioare.

putem observa la femei un discret genu-flexum (consecutiv unei hiper-laxitati ligamentare). ncazul unui genmu-flexum mai accentuat con-secutiv unei artroze avansate, masuram cu goniometrudeficitul de ex-tensie;

studiem apoi cei patru timpi ai mersului si contributia genunchiului la mecanismul schiopatarii;

La inspectia posterioara, notam aspectul regiunii poplitee (tumefactia fundu-lui de sac retro-condilian, chist, adenopatii) si modificari ale troficitatii mus-culaturii posterioare a coapseisi gambei.

Palparea- ne permite sa depistam o eventuala crestere a temperaturii locale (apreciata cu

dosul minii sau prin termometrie cutanata si prin termografie).

Cautam prezenta socului rotulian, ca expresie a unei hidartroze sau hemartroze(comprimnd simultan fundurile de sac prin apasarea palmelor pe aces-tea, deasupra si sub genunchi, verificnd cu indexul daca rotula pluteste).

Verificam apoi pe genunchiul n extensie, daca rotula poate fi mobilizata pasiv cronio-caudalsau daca poate fi deplasata lateral peste amplitudinea normala (tendinta de subluxatie).

Exploram interlinia articulara femuro-tibiala (reperata la nivelul vrfului rotulei),departea interna si de partea externa, notnd existenta unor zone dureroase la palpare.

Exploram traiectul femuro-tibial al ligamentului colateral intern (lung de circa 10

cm, de forma triunghiulara aderent la capsula articulara si la meniscul intern.Exploram traiectul femuro-peronier al ligamentului colateral extern (lung de circa 5cm, ca un cordon cilindric situat ntre condilul femural extern si capul fibulei).

Palpam apoi zona de insertie a tendoanelor labei de gsca tendoanele terminale ale drep-tului intern si semitendinosului acoperit de tendonul croitorului cele 2 planuri tendinoase fi-ind separate printr-o bursa seroasa) toate inserndu-se n partea superioara a crestei tibiale.

Pentru a distinge daca o durere tine de ligamentul colateral intern sau de zonalabei de gsca, opune o contra-rezistenta la flexia activa a gambei pe coapsa,

n timp ce cu mna cealalta palpam fata supero-interna tibiala; provocarea exacer-barii durerii locale prin aceasta manevra ne indica o tendinta a labei de gsca.

Exploram apoi tonusul si troficitatea muschiului cvadriceps (vastul extern, dreptul an-terior si vastul intern) si masuram perimetrul coapselor, la 10 cm deasupra bazei ro-tulei; notam daca insertia tendonului cvadricipital pe baza rotulei este dureroasa.

24


25/92

Palpam comparativ musculatura gambelor si masuram perimetrul acestora (la 15 cm sub vrful rotulei).

Cu genunchiul flectat (subiectul fiind n decubit ventral) exploram zona poplitee. Pre-cizam topografia zonelor dureroase, existenta unor parestezii si verificam reflexele rotuliene.

Studiem apoi circulatia venoasa si arteriala a membrelor inferioare.Trecem apoi la examenul mobilitatii. Verificam prezenta unor miscari anormale de lateralitate (ndecubit, relaxat, cu genunchiul n extensie, apucam cu minile fetele laterale ale genunchiului, im-primnd miscari n afara si nauntru; daca constatam unele miscari de lateralitate si daca la contractiacvadricepsului mai persista, vom verifica ce ligamente si muschi sunt deficitari).Verificam apoi stabil-itatea antero-posterioara a genunchiului, cu gambele atrnnd la marginea mesei, examinatorul apucacu amndoua minile genunchiul, tragnd anterior, apoi mpingnd napoi; miscarea de sertar in-dica leziunea ligamentelor ncrucisate (anterior, leziunea ligamentului antero-extern, posterior, leziunealigamentului postero-intern). Efectuam apoi manevra Mac Murray, care mpreuna cu apasarea letero-articulara pe coarnele anterioare (strigatul meniscului) ne orienteaza catre o leziune meniscala.

Trecem apoi la testarea bilantului articular prin goniometrie si bilantului muscular prin metodaclinica functionala, testnd global grupele musculare ale flexorilor,extensorilor si rotatorilor ge-nunchilor. Prin efectuarea unor contractii cu contrarezistenta exploram forta musculara.

Bilantul articular al genunchiului

Articulatia genunchiului este o trohleartroza cu un singur grad de libertate pentru:

miscari n plan sagital si ax frontal, reprezentate de flexie si extensie; axul trece prin condiliifemurali.

Pozitia (0): decubit lateral cu partea de testat deasupra.

Goniometrul se plaseaza astfel:

axul n dreptul axului biomecanic al articulatiei, mai precis n proiectia automata a axei miscarii,la 1,5 cm deasupra interliniei articulatiei;

bratul fix pe linia mediana a fetei laterale a coapsei;

bratul mobil pe linia mediana a fetei laterale a gambei;

Flexia este miscarea prin care fata posterioara a gambei se apropie de fata posterioaraa coapsei. Amplitudinea miscarii active este de 120o 140o, pasiv atinge 160o.

Extensia este miscarea prin care fata posterioara a gambei se ndeparteaza de fata

posterioara a coapsei; revenire n pozitia (0), cu gamba n prelungirea coapsei.Miscarea de extensie este limitata de ligamentul ncrucisat anterior, se-cundar de ligamentul ncrucisat posterior si ligamentele colaterale.

25


26/92

Flexia peste 70o se asociaza cu o miscare de rotatie interna, prin care vrful piciorului este orien-tat medial. n aceasta miscare ligamentele ncrucisate se ntind, iar cele colaterale se relaxeaza.

Extensia maxima se nsoteste de o rotatie externa, prin care vrful piciorului este orientat lateral.

n aceasta miscare, ligamentele ncrucisate se relaxeaza, iar cele colaterale se ntind.Bilantul muscular al genunchiului

1. Flexia este realizata de muschii ischiogambieri, reprezen-tati de semitendinos, semimembranos si biceps femural.

Actiuni:

pe genunchi:

flexia gambei pe coapsa;

cnd genunchiul este n flexie bicepsul este rotator extern, iar semitendinosul rotator intern;

stabilizarea genunchiului n miscarile de rotatie;

pe sold:

cnd genunchiul este flectat, participa la extensia coapsei pe bazin, miscare de mica amplitudine;

participa la adductia coapsei pe bazin;

cnd genunchiul este extins, bicepsul se contracta n timpul rotatiei externe a coapsei pe bazin;

pe bazin:

retroversie;

stabilizare antero-posterioara;

participa la tripla flexie a membrului inferior;

Acesti muschi fac parte din lantul muscular posterior si se contracta cnd subiec-tul trece din pozitia asezat cu trunchiul nclinat anterior, n pozitia stnd.

Rol n mers:

primul dublu sprijin: limiteaza extensia genunchiului, n momentul atacului cu talosul;

26


27/92

al doilea dublu sprijin unilateral: portiunea scurta a bicepsului (singurul muschi monoarticular dingrup)controleaza calitatea si amplitudinea flexiei genunchiului; portiunea lunga si ceilalti muschise contracta tardiv, naintea atacului cu talosul.

pentru testarea f0 f1

Pozitia: decubit ventral sau lateral, cu genunchiul de testat n usoara flexie.

Se indica subiectului sa execute flexia gambei pe coapsa. Examinatorul palpeaza tendonul bicep-sului pe fata posterioara si laterala a genunchiului (partea supero-laterala a fosei poplitee), ten-doanele semitendinosului si semimembranosului pe fata posterioara si mediala a genunchiului (parteasupero - mediala a fosei poplitee), semitendinosul fiind mai intern n raport cu axa corpului.

Semimembranosul se palpeaza cnd genunchiul este flectat la70o, iar semi-tendinosul intervine ncepnd cu 90o flexie.

pentru f2

Pozitia:decubit lateral pe partea membrului inferior de examinat, soldul si genunchiul extins.Membrulinferior controlateral abdus din sold si extins din ge-nunchi este sustinut de examinator. Se in-dica subiectului sa execute, n amplitu-dine corecta, flexia gambei pe coapsa. n timpul miscariipiciorul este relaxat si se pozitioneaza n extensie pentru a diminua actiunea gemenilor.

pentru f3 f5

Pozitia: decubit ventral, cum membrele inferioare extinse. Se fix-

eaza coapsa n 1/3 inferioara, fara a presa masele musculare. pentru f3

Se indica subiectului sa execute flexia gambei pe coapsa n amplitudine completa,strict n plan sagital. ncepnd cu 90o se opune o rezistenta usoara pe gamba,

n 1/3 inferioara. Piciorul este relaxat si se mentine pozitionarea n extensie.

Rotatia externa a gambei indica interventia mai puternica a bicepsului, iar cea interna a inschiogambier-ilor interni.

pentru f4 f5

miscarea se executa mpotriva unei rezistente crescnde, aplicata n pozitia ini-tiala.

EVALUARI ANALITICE

27


28/92

pentru biceps

Se indica subiectului sa execute flexia gambei pe coapsa asociata cu rota-tia externa, plasnd rezistenta n 1/3 inferioara a fetei interne a gambei.

pentru ischiogambierii interni:

Se indica subiectului sa execute flexia gambei pe coapsa asociata cu ro-tatia interna, plasnd rezistenta n 1/3 inferioara a fetei externe a gambei.

2. Extensia este realizata de muschiul cvadriceps prin cele patru capete: drep-tul anterior, vastul medial, vastul lateral si cruralul (vastul intermediar).

Actiuni:

extensia gambei pe coapsa: dreptul anterior si cruralul au rol dinamic, iar vastii sunt stabilizatorii

(mpreuna cu muschii tricepsul viral si fesier mare, dreptul anterior face parte din lantul tripleiextensii). Dreptul anterior, din ca-uza dispozitiei biarticulare, realizeaza n plus si flexia coapsei pebazin, a ca-rei amplitudine creste cu ct genunchiul este n flexie si soldul n extensie;

intervine n adaptarea pozitiei stnd din pozitiile asezat si decubit n mers, a-lergare, urcare princontractii excentrice;

asigura statiunea bipeda;

Rol n mers

primul dublu sprijin: n timpul atacului cu talosul, sub influenta greutatii corporale, genunchiultinde sa se flecteze;

Miscarea este contracarata de muschiul cvadriceps astfel:

vastii monoarticulari se contracta izotonic concentric;

dreptul anterior, biarticular actioneaza ca o chinga,di-minund flexia genunchiului sisoldului;

primul sprijin unilateral:cvadricepsul se contracta partial, deoarece sta-bilitatea genunchiului este

asigurata mai ales de tricepsul viral;

28


29/92

al doilea dublu sprijin:dreptul anterior si cruralul se contracta pentru a li-mita flexia genunchiuluila sfrsitul acestui timp;

al doilea sprijin unilateral: dreptul anterior amplifica flexia soldului.

pentru f0 f1

Pozitia: decubit dorsal, cu membrul inferior de examinat extins, rotula la zenit, membrul inferior con-trolateral flectat din sold si genunchi, piciorul sprijinit pe masa. Se flecteaza rotula n sens caudal.

Se indica subiectului sa execute ridicarea rotulei, miscare obtinuta prin flexia piciorului.

Tendonul cvadricepsului se palpeaza la baza rotulei, iar vastii pe fetele laterala si me-diala ale coapsei.Miscarea poate fi compensata de muschiul tensor al fasciei lata.

pentru f2

Pozitia: decubit lateral, de partea membrului de examinat coapsa extinsa, ge-nunchiul n flexie, membrul inferior controlateral abdus din sold si extins din ge-nunchi, sustinut de examinator n 1/3 inferioara a fetei mediala a coapsei.

Se indica subiectului sa execute, n amplitudine maxima, extensia gambei pe coapsa evitnd rotatia.

pentru f3 f5

Pozitia: decubit dorsal, genunchiul flectat n afara suprafetei de sprijin, mem-brul inferior controlateral flectat, n sprijin pe masa de examinat. Se fixeaza

n 1/3 inferioara a fetei anterioare a coapsei, f ara a presa masele musculare.

pentru f3

Se indica subiectului sa execute, n amplitudine completa, extensia gambei pe coapsa.

pentru f4 f5

Miscarea se executa contra unei rezistente crescnde plasata n 1/3 inferioara a gambei pe fata anterioara.

Evaluarea cvadricepsului se poate efectua si cu soldul n flexie.

Dupa testarea mobilitatii, studiemdeficitul mersului, depistam contributia genunchiului la mecanismulschiopatarii, n cei 4 timpi ai mersului. n perioada oscilanta sunt necesare minimum 40 grade deflexie a genunchiului pentru tre-cerea membrului inferior din dublul sprijin posterior n dublul sprijinante-rior. Perioada sprijinului unipodal nu e posibila dect pe un genunchi nedureros cu extensie com-pleta n rectitudine si cu o tonicitate si troficitate echilibrate a muschilor agonisti si antagonisti. Suitulnormal al scarilor nu e posibil dect da-ca genunchii se flecteaza alternativ minimum 80 90 de grade.

29


30/92


31/92

Obiectivele si etapele urmarite de kinetoterapie n programul de recuperare a pacientului cu go-nartroza

Medicina moderna a dat o exceptionala dezvoltare kinetoterapiei datorita rolului ei: curativ: de reeducare, readaptare, recuperare a capacitatii functionale par-tiala sau totala a organ-

ismului lezat;

preventiv: prin prevenirea deficientelor fizice, stimularea functiei mus-culare, dezvoltarea uneistatici normale si eliminarea viciilor de statica si postura, reconfortarea psihica;

corector: se refera la combaterea unor deficiente fizice nnascute sau do-bndite;

Kinetoterapia are indicatii vaste si foloseste miscarea sub forma exercitiu-lui fizic. Cel mai simplu exercitiu fizic care poate fi la ndemna oricui

este mersul, la nceput pe teren plan, iar apoi progresiv pe teren nclinat.Kinetoterapia trebuie sa fie selectata si dozata n functie de bolnav (vrsta, starea bolii),urmarindu-se individualizarea oricaror miscari pe care trebuie sa le execute bolnavul.

Ea actioneaza astfel nct prin metodele si mijloacele utilizate sa duca larealizarea acelui citat antic roman: Mens sana in corpore sano.

Obiectivele urmarite n tratamentul recuperarii gonartrozei sunt:

[1.] obtinerea indoloritatii; refacerea stabilitatii; refacerea mobilitatii articulare; sa refacaechilibrul corpului n timpul mersului; sa scada greutatea corporala n obezitate; crestereacalitatii vietii pacientului

Obtinerea indolaritatiiInervatia bogata a genunchiului explica frecventa si intensitatea durerii n lezarea articulara.

Ca metode de combatere a durerii se folosesc:

[a.] Medicatia antiinflamatoare antalgica: aspirina, indometacin, di-clofenac, ketotifen,piroxicam, unguente ca fenilbutazona, diclofe-nac. Medicatia antiinflamatoare se asociaza cu seda-tive si tranchili-zante; Crioterapia(comprese reci, pungi de plastic cu apa de la congelator) sautermoterapia (aplicatii calde, 10 minute o data). Electroterapia(diadinamici, curenti Trabert,ultrasunet) Repausul articularCa la orice articulatie importanta, descarcarea articulara n or-tostatism si mers este un mijloc antalgic eficient. Pentru aceasta se indica folosirea bastonuluisi crjelor pe perioade mai lungi sau mai scurte n functie de gradul durerii. n cazurile acute,repausul prelungit la pat este obliga-toriu. Pozitia cea mai buna este cu genunchiul usor flectat(25 35o), sustinut de o perna, astfel scade presiunea intraarticulara. Aceasta postura poate de-veni peri-culoasa n procesele inflamatorii ale genunchiului prin tendinta de retractura capsulara sitendinoasa.

31


32/92

Obtinerea indolaritatii este primul obiectiv n recuperarea genunchiului, deoarece ungenunchi dureros este practic nefunctional si pentru sustinere si pentru miscare.

1.2.3.4.5.6.1.2.3.4. Refacerea stabilitatii pasive se face prin interventii chirurgicale asigurnd refacerea in-tegritatii aparatului stabilizator sau prin imo-bilizari si posturari n cazuri mai putin grave.Posturarea sau chiar imobilizarea se face ntotdeauna respectnd pozitiile anatomo-fun-ctionale viznd direct refacerea axelor si planurilor functionale si a punerii n pozitie normalaa suprafetelor articulare.

Refacerea stabilitatii activenseamna tonizarea grupurilor mus-culare ce actioneaza asupragenunchiului pna la valori care dau stabilitate genunchiului n conditiile unei mobilita tifunctionale nor-male;

Refacerea tonusului muscular al cvadricepsului si a elasticitatii muschilor posteriori se

va face blnd, progresiv, pentru a mpiedica atrofia cvadricepsului si limitarea mobilitatii.Recuperarea functio-nala a cvadricepsului este posibila imediat dupa scaderea fenome-neloralgice si inflamatorii care nsotesc uneori artrozele (artroze activate);

Muschiul cvadriceps femural este un muschi voluminos si realizeaza de unul sigur extensia gambei pecoapsa oferind corpului n ortostatism si n mers posibilitatea mentinerii controlului de greutate deasuprapunctului de sprijin, avnd un rol esential n cadrul muschilor considerati antigravitationali. Tonusullui nu poate fi un tonus oarecare ci de cel putin 4 sau 5 pe scara valorilor tonusului 0-5. Stabilitateaactiva a genunchiului este imposibila fara aceste valori ale acestui muschi n mers si n ortostatism.

Refacerea tonusuluise va realiza utiliznd tipuri de contractie muscu-lara (izotonice si izometrice)

n combinatii diferite, la unghiuri de fle-xie si extensie unde efortul sau este mai mare, grupate ntehnici si me-tode kinetologice.n paralel cu refacerea fortei cvadricepsului se va lu-cra si pen-tru elasticitatea muschilor posteriori ai coapsei; (semitendi-nosul, semimembranosul si bicepsulfemural).

Refacerea mobilitatii genunchiului pna la limite functionale normale (extensia genunchiului pnala 0 (zero) este absolut necesara deoarece fara aceasta membrul inferior respectiv este mai scurtdect celalalt, a-fectnd astfel mersul si contribuind la uzarea articulara a suprafetelor articulareale genunchiului; o flexie pna la cel putin 90o (pentru adap-tarea pozitiei seznd); pna la 110o

(pentru urcarea si coborrea trep-telor) si de 130o (pentru o activitate n limite cel putin functionaleale membrului inferior).

Aceste obiective se realizeaza prin utilizarea kinetoterapiei cametoda fundamentala dar si prin alte metode cum ar fi:

32


33/92

tratamentul educational (igieno-dietetic);

tratamentul medicamentos;

tratamentul chirurgical ortopedic; masaj;

terapia ocupationala;

tratamentul fizioterapic;

tratamentul prin peloidoterapie si hidroterapie;

Tratamentul igieno dietetic

Toti pacientii trebuie sa fie informati cu privire la respectarea regulilor de profilaxie

secundara care alcatuiesc igiena ortopedica a genunchiului, reguli care cuprind: evitarea ortostatismului si mersului prelungit;

evitarea mentinerii prelungite a unei anumite pozitii a genunchiului;

miscari libere de flexie-extensie dupa un repaus mai prelungit si nainte de trecerea n ortostatism;

evitarea tocurilor nalte;

reducerea greutatii corporale (acolo unde este cazul);

evitarea traumatismelor directe (lovituri, stat n genunchi);

mersul cu sprijin pe baston;

evitarea mersului pe teren accidentat;

Tratamentul medicamentos

Ameliorarea fenomenelor algice este o conditie esentiala pentru initierea si desfasurarea pro-gramului kinetic. Este important ca medicatia antialgica sa nu fie utilizata mult timp,mai ales la persoanele de peste 65 de ani sau la pacientii cu probleme gastrice.

Anxietatea sau depresia pacientului poate necesita medicatie simptomatica (tranchilizante, anxiolitice,psihotrope) cu influentarea performantelor motorii ale pa-cientului n cadrul programului kinetic.

La pacientii vrstnici, recuperarea poate fi limitata de particularitatile biologice ale senescentei(cardiovasculare, biomotorii osteoporoze, reumatismul degenerativ, neurologice).

Deci, ca tratament medicamentos amintim:

33


34/92

medicatie antalgica minora obisnuita (Acid Acetilsalicilic, Aminofena-zona);

medicatie pirazolonica (Fenilbutazona);

medicatie analgetica si antinevralgica (Novocaina, Vitamina B1, B6, B12); medicatie decontracturanta (Clorzoxazon, Decontractyl);

medicatie iodica, cu un efect bun vasodilatator, trofic, dar cu aplicatie sezoniera (n sezonul cald);

Desigur se prevede o asociere medicamentoasa n tratamentul artrozelor.

Tratamentul fizioterapic

n combaterea gonartrozei un rol nsemnat l are si utilizarea metodelor ca:

Termoterapia:caldura (utilizata sub forma baii partiale de lumina, radia-tiile infrarosii, microunde

sau a mpachetarilor partiale cu parafina la pa-cientii echilibrati hemodinamic), cu efecte miore-laxante si amelioreaza circulatia periferica sau crioterapia cu rolul de a combate contractura mus-culara (masajul cu gheata), alegerea caldurii sau ghetii se face n functie de toleranta fiecarui pa-cient, cu recomandarea folosirii crioterapiei n con-textul decompensarilor inflamatorii;

Electroterapia:omplex de metode care au la baza folosirea efectelor cu-rentului electric, a energieicuantice si a undelor electromagnetice, n scop profilactic, curativ si de recuperare.

Tratamentele care folosesc curentul electric trebuie facute de cadre cu pregatire speciala laindicatia medicului. Formele de energie electrica folodite n practica medicala sunt:

curenti de nalta frecventacu actiune miorelaxanta si antialgica; curenti de joasa frecventa(curenti diadinamici) cu efect analge-zic si decontracturant);

curent galvaniccu efect analgezic si de stimulare vasomotorie la nivelul ambilor poli ai curentuluigalvanic ce produce o reactie va-sodilatatoare interesnd att circulatia superficiala ct si cea pro-funda, avnd ca rezultat mbunatatirea nutritiei regiunii situata n-tre 2 electrozi;

Ultrasunete: unde ultrasonore, sunt vibratii mecanice rezultate din trans-formarea variatiilor depotential electric (curenti de nalta frecventa) prin efectul priezoelectric invers, avnd o frecventade 20 MHz.

Se aplica direct pe tegumente, prin intermediul unei mase uleioase sausub apa, la distanta de 4 5 cm, cu ajutorul unui emitator.

34


35/92

Are actiune hidrolitica, efect termic de profunzime, efect vasodilatator, cresterea perme-abilitatii membranelor celulare cu favorizarea patrunderii unor substante medicamentoase.

Ultrasunetele, datorita actiunii lor sunt indicate n bolile reumatismale inflamatorii cronice, n

spondiloze, n reumatismul articular si foarte des n reumatis-mele degenerative ale articulatiilor.Tratamentul gonartrozei prin peloidoterapie (namoloterapia)

Namolurile sunt mase plastice naturale, care au luat nastere prin procese geolog-ice si biologice din amestecul de particule fine insolubile, anorganice si organice cuapa. Cele mai utilizate namoluri sunt namolurile de turba, minerale si sapropelice.

Prin proprietatile lor fizice prezinta un efect mecanic termic si capacitate de sorbtiune, depasesc bari-era cutanata modificnd circulatia locala, tensiunea superficiala, difuziune si schimbul ionic. Profe-sorul I. Snreich a dovedit ca namolul de turba mpiedica activitatea excesiva a hialuronidozei, resta-bilind echilibrul deranjat ntre cantitatea de acid hialuronic si sulfatul de condroitin la reumatici.

n functie de afectiune, stadiul, forma bolii, localizare, maladii asociate, peloioterapia este indicata n:boli

reumatice degenerative, cronice inflamatorii, n reumatism abarticular, reumatism secundar infectios;n tara noastra, dupa ndelungate cercetari experimentale si chimice s-a extras si brevetat dinnamolul de Techirghiol, peloxul (de chimist Dimitrie V. Hart) cu efect antiinflamator, an-talgic, decontracturant, decongestiv, biotrofic si stimulator indicat n reumatismul degenerativ.

Hidroterapia

nseamna folosirea apei n scop terapeutic. Factorii care actioneaza n hidroterapie sunt:factoriitermici, se foloseste apa calda sau fierbinte 38o-39o-40oC. Apa se poate folosi la temper-atura de indiferenta care este 35 37oC cu un bun efect de sedare si relaxare.

Ca proceduri hidroterapeutice amintim:

1. Cataplasmele = aplicarea unor substante umede pe tegument (musetel, namol). Elese folosesc n procesele inflamatorii acute pentru efectul lor analge-zic si antispastic.

2. mpachetarile = proceduri umede si uscate, se folosesc cearsafuri ume-zitesau paturi, exista si mpachetari cu diferite substante (parafina, namol). Acti-unea lor este vasodilatatoare cu bun efect antiinflamator, antalgic, relaxant.

Se folosesc n toate procesele inflamatorii cronice (artrite, artroze, nevralgii).

3. Baile = cele mai solicitate proceduri n hidroterapie. Ele sunt simple, cuapa obisnuita, medicamentoase cu diferite substante (sare, iod, sulf), complete saupartiale, la temperaturi de 35o 37oC. Calde (38 40o) sau reci (sub 22oC).

Baile indiferente au efect sedativ, relaxant, indicate n boli ale aparatului loco-motor.

Baile calde sunt indicate n afectiuni cronice ale aparatului locomotor (pareze, paralizii, reumatismcronic).

Baile reci sunt folosite rar, au efect stimulant.

35


36/92

Baile medicinale se adauga o substanta chimica (iod, sulf, clorura de sodiu) n boli reumatice.

Are o utilizare maxima n cura externa si se bucura de o apreciere deosebita din partea tuturor bol-navilor, pentru efectul sau calmant. n tara noastra exista o se-rie de statiuni cu profil antireumatic:

Felix bai oligometalice, slab mineralizate si radionice;

Herculane, Pucioasa, Vulcana bai termale si sulfuroase;

Govora bai sulfuroase, iodate si sarate;

Sovata, Amara, Litoral (Eforie, Techirghiol) bai sarate si cu namoluri.

Masajul

Masajul este un procedeu indispensabil oricarei reeducari, avnd un rol deosebit n

ameliorarea circulatiei locale, n favorizarea drenajului sanguin si limfatic, n resorbtiaedemelor, n ameliorarea nutritiei tesuturilor, ca si n normalizarea tonusului muscular.

De aceea este folosit si n cadrul sedintelor de recuperare ale go-nartrozei, avnd efect decontracturant si de ameliorare a durerii.

Se vor folosi manevre ca:

efleurajul, (cu proprietatea de a activa circulatia limfatica si venoasa si reduce contracturile);

framntatul, cu actiune excitanta asupra muschilor;

frictiunea, asemanatoare ca manevra si actiune cu framntatul, favori-zeaza procesul de vindecare

si de resorbtie a produselor patologice din tesuturi;

vibratiile, sunt calmante si relaxeaza muschii;

scuturatul, cu rol de relaxare.

Masajul se va executa pe ambele membre inferioare (coapsa, gamba), miscarilelente vor alterna cu miscarile energice si se va efectua circa 20 30 min.

Masajul datorita calitatii miorelaxante este utilizat att n medic-ina sportiva, ct si n kinetologia terapeutica sau de recuperare.

Masajul reprezinta prelucrarea metodica a partilor moi ale corpului,

prin actiuni manuale sau mecanice n scop curativ sau profilactic.Deosebit de util este masajul cu gheata n stadiu initial cnd alaturi de durere ntl-nim semne inflamatorii (tumefactie, caldura locala), cu efect antialgic si antiinflamator.

36


37/92

Masajul este util pentru refacerea troficitatii si extensibilitatii structurilor moi periarticu-lare, pregatind structurile pentru diferite tipuri de exercitii performante de catre pacient.

Tratamentul gonartrozei prin terapie ocupationala

Alaturi de terapiile medicamentoase, de fizio si kinetoterapie, psihoterapie, recu-perarea bolnavului cu gonartroza cuprinde si terapia ocupationala (ergoterapia).

Aceasta urmareste recuperarea motricitatii, reluarea activitatilor cotidiene, adica redobndirea au-tonomiei si reintegrarea psihosociala (reluarea relatiilor cu mediul psihosocial). Exista o ter-apie ocupationala de functie, aplicata n starile mai grave, n care bolnavul a pierdut si obisn-uintele primare, instinctuale, pe care trebuie sa le recapete (alimentatie, toaleta zilnica).

Alteori se urmareste consolidarea rezultatelor obtinute. Aici intra activitati recre-ative, hobi-terapia, activitati de utilitate practica, tricotaj).Vor fi luate n consid-eratie ideile si preferintele bolnavilor, experienta personala. Pe masura posibil-itatilor bolnavii vor fi dirijati catre activitati noi. Vor fi evitate activitatile grele.

Ergoterapia corelata cu celelalte tratamente urmareste ca individul sa se poata au-toservi, deplasa cu mijloace de transport specifice sau n comun, practica anu-mite jocuri, sporturi, activitati zilnice (ADL) sau chiar sa-si reexercite profesia.

Tratamentul chirurgical ortopedic

Gonartroza secundara sau primitiva avansata devine tot mai frecvent o afectiune ortopedo-chirurgicala, deoarece metodele conservatoare nu au sanse sa amelioreze sau macar sa opreasca evolutiabolii. Experienta acumulata pna acum a permis conturarea unei metodologii precise, ce se aplica n re-cuperarea genunchiului operat pentru gonartroza secundara sau primitiva avansata decompen-sata.

Referitor la gonartroza secundara, datorita dezvoltarii chirurgiei recupera-toare, Denischi si Antonescu clasifica interventiile chirurgicale astfel:

Operatii care influenteaza conditiile de ncarcare a articulatiei (repar-titia fortelor), prin redresarea axelor membrului inferior.

Operatii care se adreseaza elementelor agravante ale artrozei, executate cu scop simptomatic paliativ.

Operatii care se adreseaza rotulei si articulatiei femuro-patelare.

Operatii care nlocuiesc articulatia artoplastia totala.

Osteotomiile pot fi considerate singurul tratament etiologic al gonartrozei se-cundare deza-xarilor. n afara de refacerea valgului sau varului, prin aceasta ame-liornd repartitia presiu-nilor intraarticulare, osteotomia are si un efect vascular benefic prin hiperemia pe care o pro-duce, prin ndepartarea stazei venoase meta-fizoepifizare si, deci, prin ameliorarea nutritiei os-cartilajului. Rezultatele os-teotomiei de corectie sunt bune din punct de vedere functional, iar

din punct de vedere al durerii simptom principal al gonartrozei - sunt chiar foarte bune.Operatia intraarticulara (emondajul) reprezinta de fapt o curatire a genun-chiului de o serie de elemente anatomice, expresie a degenerarii articulare ca:

37


38/92

osteofite, zone de degenerescenta cartilaginoasa;

corpi straini intraarticulari (cartilaj, os, fragmente de menisc);

Rezultatele acestui gen de operatii nu sunt deosebit de bune n timp. Se poateconta doar aproximativ 4-5 ani pe o ameliorare a simptomatologiei gonartrozei.

Patelectomia scade forta de extensie a cvadricepsului (poate ramne chiar un mic deficitde extensie de 5o-10o), scade rezistenta la efort a genunchiului.To-tusi o parte din acesteefecte negative pot fi ndepartate prin recuperarea inten-siva postoperatorie, ramnnd efectele fa-vorabile pentru artroza femuropatelara: ameliorarea durerilor si stoparea degradarii femurotib-iale. La pacientii tineri, se prefera pateloplastia fetei posterioare rotuliene cu fascia lata.

Pateloplastia fiind mai functionala, are efecte bune asupra durerilor, asupra evolutieiprocesului artrozic si nu compromite forta cvadricepsului, nici unghiul de extensie.

Artroplastia prin artroplastia partiala se poate nlocui condilii femurali sau u-nul sau ambele platouri

tibiale.Artroplastia partiala se foloseste n: dureri persistente, distrugere articulara moderata, pa-cient peste 60 de ani, iar rezultatele sunt remarcabile n peste 70% din cazuri.

Proteza totala este indicata n: gonartroze decompensate, care lezeaza toateele-mentele articulare, deviatii axiale mari (peste 20o), flexum ireductibil.

Operatia nu este simpla, existnd multe complicatii (embolii grasoase, embolie pul-monara, flebite, sngerari mari, infectii, rupturi ale aparatului extensor, etc), pro-teza aduce nsa si beneficii mari ref acnd functia membrului inferior prin in-doloritate, prin mobilitate suficienta si prin capacitate de mers recstigata.

Kinetoterapia

Reguli si principii de baza n aplicarea kinetoterapiei

sedintele de kinetoterapie trebuie sa se desfasoare n ncaperi foarte cu-rate, bine aerisite, cutemperaturi constante (18 20o) si luminoase;

pacientul trebuie sa aiba o vestimentatie comoda, din bumbac sau lna;

sa participe activ si constient;

sa repete singur exercitiile pe care le poate executa;

sa continue practicarea zilnica a programului de gimnastica si dupa reali-zarea obiectivului pentrua evita recidivele;

38


39/92

kinetoterapeutul are obligatia sa explice pacientului necesitatea si impor-tanta kinetoterapiei, saformeze acestuia convingerea de a practica sedin-tele de gimnastica si dupa terminarea perioadeide tratament; de asemenea mai are urmatoarele obligatii;

sa creeze atmosfera corespunzatoare ntre el si pacient, pentru a obtine cooperarea acestuia;

sa analizeze, sa selecteze si sa dozeze complexele de exercitii diferentiat de la caz la caz;

ritmul de executare al exercitiilor, precum si durata lectiei, sa se stabi-leasca n functie de posibil-itatile pacientului;

continutul sedintelor de gimnasticamediesa fie variat, n functie de ne-cesita ti si concret directionatn perspectiva;

gradarea efortului sa se faca progresiv, pentru ca adaptarea organismului la efort sa se realizeze

treptat; n timpul sedintelor de Kinetoterapie se va controla pulsul si tensiunea arteriala;

Pentru persoanele fara probleme deosebite se recomanda zilnic gimnastica de nviorare timp de 10-15min. dimineata, o ora plimbare n aer liber si cel putin 3 ore kinetoterapie / saptamna de ntretinere.

Kinetoterapia are la baza mai multe principii:

[1.] nainte de toate sa nu faci rau, principiu enuntat de Hipocrate, care urmareste sainfiltreze n constiinta practicantilor prudenta si saconstientizeze raspunderea majora ce si-o asuma

n conceperea si a-plicarea unui tratament. Principiul participarii constiente si active,aplicat

actului recupera-tor, impune constientizarea structurii complexe a miscarii, capaci-tatea analizariisi disecarii n fazele ce o compun, precum si efec-tuarea corecta.

Pentru impulsionarea interesului bolnavului de a participa ct mai sustinut, se cere pru-denta din partea kinetoterapeutului n anticipa-rea timpului necesar detinerii anumitor rezul-tate, deoarece nereali-zarea acestora n intervalul scontat influenteaza negativ psihicul bolnavu-lui, ducnd uneori la refuzul acestuia de a participa la actul recuperator, pe cnd dobndi-rea lor n timpul prevazut sau chiar n-ainte de termen, l stimuleaza, l ncurajeaza.

[1.] Gradarea treptata a efortului necesita selectarea si succesiunea exer-citiilor conformgradului lor de dificultate si aplicarea lor ncepnd cu cele mai simple, pna la cele mai complicate,ce angreneaza n miscare mai multe segmente si mase mari musculare. Dozarea exer-citiilor se

stabileste n concordanta cu pregatirea fizica a organis-muui. Individualizarea tratamentuluipresupune selectarea exercitiilor si a metodelor ce urmeaza a fi aplicate n functie de specificulafectiu-nii,capacitatea de adaptare a organismului la efort,de celelalte a-fectiuni asociate, de gradul

39


40/92

de pregatire anterioara; Obligativitatea obtinerii si ntretinerii unui climat favorabil ntre bolnavsi kintoterapeut, n scopul unei participari permanente, ac-tive si eficace la actul recuperator, adicaobtinerea unei bune coo-perari. Acest principiu asigura unitatea de actiune ntre cei 2 par-teneri.

n functie de structura psihica a fiecarui pacient specialistul trebuie sa adopteun anumit limbaj si o anumita tonalitate care sa neutralizeze o serie dereactii negative ale acestuia si sa-l stimuleze n lupta pentru sanatate.

Deci, n concluzie relatia kinetoterapeut - bolnav concura la eficienta actului medical n gonartroza.

Exercitiul fizic

Orice program de recuperare Kinetica are la baza exercitiul fizic.

Un exercitiu fizic terapeutic este structural format din 3 parti:

[1.] Pozitia de start si miscarile efectuate n cadrul acestei posturi. Timpul de contractiemusculara (concentrica, excentrica, izometrica) necesara n cadrul exercitiului. Elemente de-

clansatoare ale unui stimul senzorial, cu scop de facilitare sau inhibare a raspunsului.

Prin exercitiul fizic se urmareste mobilizarea articulara, cresterea fortei musculare si obtinerea coor-donarii si abilitatii.

Exercitiile se vor face lent, de la stadiile cele mai joase de forta musculara, redoare, trecndu-se treptat spre exercitiile care cer forta, amplitudine sau coordo-nare aproape normale.

1.2.1.2.3.1.2.3. exercitiile trebuie sa se bazeze pe pozitii de start stabile;

exercitiile de tonifiere musculara se executa pe toata amplitudinea de miscare articulara posibila;

orice exercitiu fizic este nsotit de o pauza de relaxare;

Exercitiul fizic trebuie facut n corelatie cu capacitatea functionala a structurilor implicate n exercitiu,capacitate functionala ce creste treptat, odata cu aplicarea repetata a exercitiului fizic terapeutic.

n realizarea exercitiului fizic exista cinci pozitii fundamentale: ortostatica, nseznd, n genunchi, culcat (decubit ventral, dorsal, lateral) si n atrnat.

Observatiile clinice au aratat ca o mare parte din insuccesele sau ntrzierile aparitiei efectelor pozitive aleexercitiilor fizice terapeutice se datoreaza posturilor inadecvate de pornire ale acestora. Exercitiul fizic v-a urmari ntotdeauna un scop, el este construit n vederea obtinerii unei finalitati functionale si anatomice

Pentru a alcatui un program kinetologic, pe baza unei metodologii adecvate, exercitiile fizice se vor

face sub forma de metode kinetologice, cu obiectiv terapeutic bine precizat, pentru un anumit pacient.Metode Kinetoterapeutice de recuperare functionala a genunchiului cu gonartroza

Programul de kinetologie recuperatorie cuprinde:

40


41/92

1. posturarile evidentierea flexumului si posturarea corec-toare pentru mers a piciorului prin peneadaugate la pantof.

2. tonifierea musculaturii care nzavoraste genunchiul n mers cvadri-cepsul

n principal, dar si ischiogambieri; o atentie deosebita se va da rotatori-lor;3. mobilizarea articulara. n primul rnd pentru recstigarea extensiei complete, apoipentru marirea flexiei utilizndu-se posturari, mobilizari pasive si active, cripetoterapie.

4. refacerea controlului dinamic pentru mers (coordonare, echili-bru, abilitate) prin exercitii axio-distante si disto-axiale.

6. mentinerea unei bune functionalitati mioartrokinetice lanivelul articulatiilor adiacente, ct si la membrul opus.

n cadrul programului de rcuperare se folosesc tehnici kinetice si akinetice. Dintre tehni-cile akinetice un rol important n gonartroza l are posturarea care poate fi libera sau liber-ajutata prin suluri, perne, chingi. Postura de facilitare avnd rol de promovare a cir-

culatiei de ntoarcere, prin pozitionarea piciorului n pozitie antidecliva. Posturile corec-toare se adreseaza doar partilor moi, al caror tesut conjunctiv poate fi influentat.

Dintre tehnicile kinetice amintim pe cele dinamice care au la baza miscarea sub toate formele ei.

Mobilizarea pasiva utilizata ca tehnica terapeutica si de recuperare, mentine amplitudineanormala articulara si troficitatea structurilor articulare prin stimularea circulatiei locale:

creste amplitudinea articulara prin ruperea aderentelor la planurile de alunecare;

diminueaza contractura musculara sau retractura;

declanseaza strech-reflexul prin miscarea pasiva de ntindere brusca a muschiului.

ca mobiliz

www resursebibliografice ro gonartroza posttraumatica

Documents