primariamarasesti.roprimariamarasesti.ro/download/strategii_dezvoltare/2017/... · web viewregiunea...

1

2017-2020

Listă abrevieri

APL – Administra ia Publică LocalățAPM – Agen ia pentru Protec ia Mediuluiț țBEI – Banca Europeană de Investi ii țBH – Bazin hidrograficBERD – Banca Europeană pentru Reconstruc ie i Dezvoltare ț șCAEN – Clasificarea Activită ilor Economice Na ionaleț țCDI – Cercetare Dezvoltare InovareCIF –Importuri liber la bordCIP – Programul pentru Competivitate i InovareșCLLD – Dezvoltare Locală plasată sub Responsabilitatea Comunită ii (Community LED – țLocal Development )CNI – Compania Na ională de Investi iiț țCNS – Cadrul Naţional StrategicCOSME – Programul pentru competitivitatea întreprinderilor i pentru IMM-urișCRRN – Centru Reziden ial de Recuperare Neuropsihică țCSDTR – Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială RomâniaCSNDSR – Conceptul Strategic Na ional al Dezvoltării Spa iale în Româniaț țCUP – Compania de Utilită i Publice țDGASPC – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia CopiluluiDPPDC - Direc ia Pentru Protec ia Drepturilor Copilului ț țEaSI – Programul pentru ocuparea for ei de muncă i inovare socialăț șEEA – Spa iul Economic European țELENA – Asisten a Europeană de Energie LocalățFC – Fondul de Coeziune FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare RuralăFEDR – Fondul European de Dezvoltare RegionalăFOB – Exporturi liber la bordFSE – Fondul Structural EuropeanGAL – Grup de Acţiune Locală GIS – Sistem Informa ional Geografic (Geographic information system)țGPL – Gaz Petrolier Lichefiat IEE – Energie inteligentă pentru EuropaIMM – Întreprinderi Mici i MijlociișINS – Institutul Na ional de StatisticățIS – Costul minim al eliminării sărăcieiISD – Investi ii Străine DirectețISJ – Inspectoratul colar Jude eanȘ ț

3

ITI – Investi ii Teritoriale Integrate țMECTS – Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului i Sportuluiț șNC – Nomenclatorul CombinatONG – Organiza ie Non-GuvernamentalățONRC – Oficiul Naţional al Registrului ComerţuluiPATJ – Planul de Amenajare a Teritoriului Jude ean țPIB – Produs Intern BrutPIBR – Produs Intern Brut RegionalPIDU – Plan Integrat pentru Dezvoltare UrbanăPLAI – Plan Local de Ac iune pentru dezvoltarea Învă ământului profesional şi tehnicț țPNDR – Programul Na ional pentru Dezvoltare RuralățPO AT – Programul Opera ional Asisten ă Tehnicăț țPO CA – Programul Opera ional Capacitate AdministrativățPO CU – Programul Opera ional Capital Uman țPO IM – Programul Opera ional Infrastructură MarețPOC – Programul Opera ional CompetitivitatețPOR – Programul Opera ional Regional țPPA – Parteneriat Public Asociat PPP – Parteneriat Public PrivatPS – Profunzimea SărăcieiPUG – Plan Urbanistic GeneralPUZ – Plan Urbanistic ZonalRGA – Recensământul General AgricolRO – Regimul de OxigenROSCI – Sit de importan ă comunitarățROSPA – Arie de protec ie specială avifaunisticățRS – Rata SărăcieiSAU – Suprafaţa Agricolă UtilizatăSWOT – Puncte tari, Puncte slabe, Oportunită i, Amenin ăriț țTEN-F – Reţeaua Transeuropeană de Transport Feroviar TEN-R – Reţeaua Transeuropeană de Transport RutierTESA – Personal Tehnic, Economic i Socio-AdministrativșTIC = ICT – Tehnologia Informa iei i Comunicăriiț șTVA – Taxa pe Valoarea AdăugatăUAT – Unitate Administrativ TeritorialăUE – Uniunea EuropeanăUE-SILC – Uniunea Europeană – Statisticile referitoare la venit i la condi iile de via ăș ț țUTCB – Univestitatea Tehnică de Construc ii Bucure tiț șVABR – Valoarea Adăugată Brută RegionalăVS – Venituri Suplimentare

4

Cuprins

Listă abrevieri....................................................................................................................................................... 3

Metodologie............................................................................................................................................................ 7

Capitolul I: ANALIZA DIAGNOSTIC

1. Prezentarea generală........................................................................................................................11

2. Economia oraşului Mărăşeşti........................................................................................................24

3. Potenţialul turistic al oraşului Mărăşeşti.................................................................................42

4. Aspecte sociale, educaţionale şi culturale...............................................................................48

5. Infrastructura şi echiparea teritoriului....................................................................................72

6. Mediul şi infrastructura de mediu..............................................................................................86

7. Analiza SWOT....................................................................................................................................... 93

Capitolul II: OBIECTIVE STRATEGICE

8. Prezentarea obiectivelor generale..............................................................................................98

ANEXE .........................................................................................................

5

Metodologie

Ř Planul de Dezvoltare Regională Sud-Est 2014 – 2020, Agenţia pentru Dezvoltarea Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, 2013

Ř Registrul General Agricol, 2011Ř Anuarul Statistic al României, INS ediţia 2012Ř Anuarul Statistic al Vrancei, INS ediţia 2012Ř Transelectrica – Reţeaua Electrică de Transport din RomâniaŘ Planul de amenajare a teritoriului naţional. Secţiunea I – Reţele de transportŘ Site-uri: www.cjvrancea.ro, www.primariamarasesti.ro, www.vrancea.anofm.ro,

www.asistentasocialavn.ro, www.isjvn.vn.edu.ro, www.dspvn.ro, www.cupfocsani.ro – Sucursala Mărăşeşti, etc.

Ř Lista Top 10.000 de întreprinderi din judeţul Vrancea – anul 2012Ř Raport de mediu pentru "Planul de amenajare al teritoriului judeţean Vrancea",

2011Ř Ordin privind aprobarea metodologiei şi criteriilor minime obligatorii pentru

clasificarea spitalelor în funcţie de competen ă, din aprilie 2013țŘ Plan local de acţiune pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic

(PLAI) judeţul Vrancea 2013 – 2020Ř Plan local de acţiune pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic

(PLAI) judeţul Vrancea 2009 – 2013Ř Evoluţia tuberculozei în anii 1999 – 2012 în România – Institutul Naţional de

Sănătate Publică, Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică – Ministerul Sănătăţii, 2013

Ř Buletinul Informativ privind bolile infecţioase şi parazitare, an 2012 comparativ cu anul 2011. Institutul naţional de sănătate publică, Centrul naţional de statistică iș informatică în sănătate publică – Ministerul Sănătăţii, 2012

Ř Serii de timp, Institutul Naţional de StatisticăŘ Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011 – Institutul Naţional de Statistică,

2011Ř Anuarul Statistic publicat în 2012Ř Regulamentul UE 1303/2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind cele

cinci fonduriŘ Regulamentul UE 1301/2013 privind FEDR Ř ACORDUL DE PARTENERIAT PROPUS DE ROMÂNIA pentru perioada de

programare 2014-2020, februarie 2014Ř Raport comisie – forţa de muncăŘ Raport de mediu, realizat de UTCB la comanda ISG, 2013

7

http://www.cupfocsani.ro/

http://www.dspvn.ro/

http://www.isjvn.vn.edu.ro/

http://www.asistentasocialavn.ro/

http://www.vrancea.anofm.ro/

http://www.primariamarasesti.ro/

http://www.cjvrancea.ro/

1. Prezentarea generală

1.1. Aşezare, suprafaţă

Localitatea Mărăşeşti este situată în nordul Câmpiei Siretului Inferior, treapta de relief cea mai joasă de pe teritoriul judeţului Vrancea. În partea vestică, câmpia se întinde până la Glacisul Subcarpatic (altitudine 70 – 80 m), iar în partea estică până la zona de câmpie joasă (altitudine 35 – 50 m). Oraşul se află în extremitatea de est a judeţului, la limită cu judeţul Galaţi.

Localitatea Mărăşeşti se află în judeţul Vrancea, situat în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est a României, în partea nord-estică a judeţului, şi are următorii vecini:

La nord: comuna Pufeşti; La est: Râul u i a;Ș ș ț La sud: comuna Garoafa; La sud-vest: comuna Ţifeşti; La vest: comuna Movili a şi ora ul Panciu;ț ș

Localitatea Mărăşeşti are o suprafaţă de 87,1 km2, ceea ce reprezintă 1,79% din suprafaţa judeţului Vrancea.

În componenţa oraşului Mărăşeşti, pe lângă oraşul propriu-zis, intră localităţile: Doaga, Modruzeni, Haret, Pădureni şi Călimăneşti. Cartierul Doaga aparţine oraşului numai cu locuinţele şi exploataţiile industriale, feroviare şi de turism, aflate pe malul stâng al pârâului u i a, fiind individualizat de satul Doaga, care aparţine de comunaȘ ș ț Garoafa.

1.2. Cadrul natural şi resursele naturale

Prin trăsăturile sale fizico-geografice teritoriile judeţului Vrancea se identifică cu mai multe zone ale Regiunii Sud-Est, respectiv:

Zona Câmpiei Bărăganului, în care se includ suprafeţe din judeţele Vrancea, Buzău şi Brăila, este caracterizată din punct de vedere fizico-geografic de o seismicitate foarte ridicată, precipitaţii reduse, risc de inundaţii, potenţial ferestier scăzut. 1

Zona Moldovei de Sud, care cuprinde părţi din judeţele Galaţi şi Vrancea, se caracterizează prin alunecări de teren fracvente, risc de inundaţii şi seisminicitate ridicată. Această zonă prezintă multiple lipsuri şi dezavantaje:

lipsa alimentării cu apă a populaţiei în sistem centralizat; lipsa accesului direct la reţeaua majoră rutieră şi feroviară în majoritatea

comunelor;

1 PDR SE 2014 – 2020

9

asisten ă sanitară precară şi un nivel ridicat al mortalităţii infantile. ț 2

Zona Subcarpa ilor de Curburăț , ce cuprinde arii din judeţele Vrancea şi Buzău este o zonă montană cu seismicitate ridicată şi alunecări de teren. În cadrul acestei zone se regăsesc numeroase rezervaţii, monumente şi resurse ale naturii. Zona este caracterizată prin existenţa pădurilor pe suprafeţe întinse, ceea ce contribuie la menţinerea unui echilibru pe termen lung, condiţionat de altfel de exploatarea raţională a resurselor forestiere.3

Teritoriul administrativ Mărăşeşti este situat în zona de nord a Câmpiei Siretului Inferior şi cuprinde Mărăşeşti şi localităţile Doaga, Modruzeni, Haret, Pădureni şi Călimăneşti.

Din punct de vedere geomorfologic, întreaga zonă are aspect de câmpie, cu altitudini de 35-80 m fa ă de nivelul mării.ț

Localitatea Mărăşeşti se află între răul u i a şi pârâul Zăbrău i, ambii afluenţi aiȘ ș ț ț Siretului, râu ce mărgineşte oraşul în partea de est. uşiţa curge în partea sudică aȘ localităţii, iar Zăbrăuţiul prin nord, ambele având bazin hidrografic redus.

1.3. Demografia

1.3.1. Indicatori ai numărului şi structurii populaţiei

Populaţia reprezintă elementul de bază al potenţialului economic al unui teritoriu, astfel cunoaşterea aspectelor privind numărul, structura şi evoluţia acesteia în timp reprezintă punctul de pornire al tuturor analizelor.

În 2011 judeţul Vrancea avea o populaţie stabilă totală de 340.310 de locuitori, reprezentând aproximativ 1,7% din populaţia totală a României. Prin comparaţie cu datele din Recensământul anterior din 2002 se observă o dinamică negativă, în 2011 numărul populaţiei fiind mai mic cu 47.322. Densitatea populaţiei în judeţ este de 70 loc./km2, calculată la o suprafaţă de 4.857 de km2.

Din punctul de vedere al populaţiei stabile, oraşul Mărăşeşti se situa pe pozi ia aț treia între cele cinci localităţi urbane, reprezentând 9% din populaţia urbană a judeţului, respectiv 10.671 de locuitori, valoare în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 11.777 de locuitori. Densitatea populaţiei în oraşului Mărăşeşti este de 102 loc/km2, calculată la o suprafaţă de 92 de km2.

STRUCTURA POPULAŢIEI PE SEXE

Structura pe sexe a populaţiei evidenţiază ponderi mai mari pentru populaţia feminină cu aprox 2% faţă de cea masculină.

Judeţul Vrancea Oraşul Mărăşeşti

2PDR SE 2014 – 20203PDR SE 2014 – 2020

10

Feminin 50,89% (200.683) 50,86% (6.875)

Masculin 49,11% (193.662) 49,14% (6.642)

Sursa: INS, 2014

STRUCTURA POPULAŢIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ

Organizarea pe grupe de vârstă a judeţului Vrancea evidenţiază ponderi mai ridicate deţinute de populaţia vârstnică (22,3%), atât faţă de situaţia la nivelul Regiunii Sud-Est (21,7%), cât şi faţă de cea la nivelul ţării (21,5%). Se înregistrează ponderi mai ridicate faţă de Regiunea Sud-Est (14,5%) şi România (14,9%) şi în cazul populaţiei tinere (15,2%).

Populaţia adultă reprezintă 62,4% din totalul populaţiei, pondere care se apropie de cea înregistrată la nivelul ţării (63,6%).

STRUCTURA POPULAŢIEI JUDEŢULUI VRANCEA MEDIU URBAN PE GRUPE DE VÂRSTĂ

15.2%

62.4%

22.4%

Popula ia tânără (0-14 ani)ț

Popula ia adultă (15-59 ani)ț

Popula ia vârstnică (60 ani i peste)ț ș

Sursa: INS, 2014

Structura populaţiei oraşului Mărăşeşti pe grupe de vârstă relevă faptul că ponderea cea mai ridicată este deţinută de populaţia adultă (62,4%), fiind urmată de cea tânără (22,4%), populaţia vârstnică având cel mai mic procent: 15,2%.

Se remarcă diferenţa pozitivă faţă de media judeţeană pentru mediul urban unde populaţia tânără este mai mică cu 7% faţă de valorile înregistrate pentru oraşul Mărăşeşti. În ceea ce priveşte populaţia vârstnică, valorile semnalate pentru oraşul Mărăşeşti sunt marginal mai mici faţă de situaţia la nivel judeţean – mediu urban.

STRUCTURA POPULAŢIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ, ORAŞUL MĂRĂŞEŞTI

22.4%

62.4%

15.2%Popula ia tânără (0-14 ani)ț


Popula ia vârstnică (60 ani i ț șpeste)

Sursa: INS, 2014

11

STRUCTURA PE VÂRSTE ŞI SEXE A POPULAŢIEI ORAŞULUI MĂRĂŞEŞTI ÎN 2017

Sursa: INS, 2014

Piramida vârstelor evidenţiază creşterea efectivelor de persoane adulte în cadrul oraşului Mărăşeşti. Astfel, la nivelul anului 2011, indicele de îmbătrânire al oraşului este de 0,67 calculat conform formulei:

Datorită faptului că indicele de îmbătrânire al oraşului este subunitar, adică populaţia tânără depăşeşte populaţia vârstnică, oraşul are capacitatea de regenerare. În cazul oraşului Mărăşeşti, populaţia vârstnică reprezintă 15,2% din totalul populaţiei. În mod convenţional, se apreciază că o pondere a populaţiei vârstnice mai mare de 12% corespunde unei populaţii îmbătrânite demografic, astfel există riscul de creştere a populaţiei vârstnice dacă va creşte numărul populaţiei adulte. Totuşi, trebuie subliniat faptul că oraşul Mărăşeşti este singurul spaţiu urban din judeţul Vrancea ce are un indice de îmbătrânire subunitar.

Prognoza demografică realizată (în 2003) pe baza datelor furnizate de INS pentru anul 2025 indică o scădere continuă a popula iei atât pentru întreaga Regiune Sud–Estț cât şi pentru judeţul Vrancea. Conform acestor estimări, populaţia judeţului în anul 2025 va fi de 358.100 de locuitori. Situaţia actuală subliniază menţinerea tendinţei

12

denscendente, însă la un ritm mult mai alert decât cel estimat, în 2011 populaţia numărând 340.310 de locuitori (cu 5% mai puţin faţă de estimarea pentru 2025). Reducerea populaţiei va impune pe termen lung provocări pentru dezvoltarea sustenabilă a judeţului Vrancea.

În ceea ce priveşte oraşul Mărăşeşti în 2013 se întregistrau cu aprox. 4,66% mai puţini locuitori faţă de anul 2002.

1.3.2. Mişcarea naturala şi migratorie a populaţiei

Populaţia umană reprezintă un sistem dinamic supus în permanenţă schimbărilor ca urmare a influenţei mişcării naturale (naşterile şi decesele) şi a mişcării migratorii (imigrările şi emigrările).

MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI

Situaţia născuţilor vii în ultimii 6 ani în oraşul Mărăşeşti

Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013226 200 176 179 144 206

Sursa: INS

Situaţia deceselor în ultimii 6 ani în oraşul Mărăşeşti


Sursa: INS

Populaţia oraşului Mărăşeşti înregistrează un spor natural pozitiv precum situaţia judeţeană din mediul urban.

Sporul natural al populaţiei oraşului Mărăşeşti


Sursa: INS

Scăderea valorilor natalităţii, împreună cu creşterea constantă a speranţei de viaţă au un impact direct asupra încetinirii creşterii populaţiei şi asupra îmbătrânirii acesteia.

Durata medie a vieţii în judeţul Vrancea

Mediul de rezidenţa

Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Urban 74,76 74,52 75,36 75,91 75,98 76,97Rural 73,23 73,39 73,44 73,71 74,36 74,62Total 73,87 73,89 74,26 74,67 75,1 75,56

Sursă: INS

13

Rata de fertilitate pe grupe de vârste ale mamei în judeţul Vrancea (născuţi vii la 1.000 de femei)

Mediu de rezidenţă

Vârsta mamei 15-19

ani

Vârsta mamei 20-24

ani

Vârsta mamei 25-29

ani

Vârsta mamei 30-34

ani

Vârsta mamei 35-39

ani

Vârsta mamei 40-44

ani

Vârsta mamei 45-49

ani

Total

Urban 49,2 85,3 85 56,8 26,4 7,2 0,2 44,5Rural 30 45,6 74 46,7 23,8 3,8 0,2 32,5Total 43,1 69,6 80,1 52 25,3 5,8 0,2 39,4

Sursa: INS, 2013

MIŞCAREA MIGRATORIE A POPULAŢIEI

Evoluţia în timp a numărului şi structurii populaţiei este şi rezultatul mişcării migraţionale. Mişcarea migratorie desemnează forma de mobilitate geografică, aceasta constând în schimbarea statutului reziden ial.ț

Soldul schimbărilor de reşedinţă în Mără e ti este negativ, plecările cu reşedinţaș ș fiind mult mai mari, existând tendinţa popula iei de a părăsi oraşul.ț

Oraşul Mărăşeşti

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Număr persoaneStabiliri de reşedinţă

76 49 73 45 49 47 31

Plecări cu reşedinţa

122 99 117 104 65 88 109

Soldul schimbărilor de reşedinţă

-46 -50 -44 -59 -16 -41 -78

Sursa: INS

14

1.4. Evoluţia localităţii în contextul dezvoltării teritoriale

Judeţul Vrancea face parte din Regiunea Sud – Est, alături de judeţele: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi şi Tulcea. Regiunea Sud – Est este situată în partea de sud-est a României şi se învecinează la nord cu Regiunea Nord – Est, la vest cu Regiunea Centru, la sud-vest cu Regiunea Sud – Muntenia şi Regiunea Bucureşti – Ilfov, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina şi ţărmul Mării Negre. Acoperind 35.762 km² sau 15 % din suprafaţa totală a ţării, regiunea este a doua ca mărime din cele 8 regiuni ale României.

Judeţul Vrancea ocupă locul al IV-lea în ierarhia Regiunii Sud – Est în funcţie de suprafaţa totală şi se remarcă cu ponderea cea mai ridicată a populaţiei rurale – 63,8%.

Organizarea administrativă a teritoriului Regiunii Sud Est – 31.12.2011

Regiune de dezvoltare/

Judeţ

Suprafaţa totală (km2)

% din teritoriul regional

Nr. oraşe şi

municipii

din care municipii

Nr. comune

Nr. sate

Sud-Est 35.762 100 35 11 355 1.447Vrancea 4.857 14 5 2 68 331

Brăila 4.766 17 4 1 40 140Buzău 6.103 20 12 2 82 475

Constan aț 7.071 12 12 3 58 188Galaţi 4.466 24 4 2 61 180Tulcea 8.499 14 5 1 46 133

Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti – ediţia 2012

Eficacitatea dezvoltării intercomunale este caracterizată prin prezen a Grupurilorț de Acţiune Locală (GAL) înfiin ate pe teritoriul jude ului Vrancea. ț ț

Ora ul Mără e ti face parte din ș ș ș Grupul de Acţiune Locală Siretul Verde, un parteneriat public privat, având în componen a sa 26 de parteneri publici, privaţi şiț ONG-uri.

“Siretul Verde” este situat predominant în partea de est a judeţului Vrancea, de la nord la sud pe cursul inferior al Siretului. Teritoriul G.A.L.-ului cuprinde un număr de 52.629 de locuitori (conform Planului de Dezvoltare Locală G.A.L Siretul Verde, 2009) şi nouă unităţi administrativ teritoriale: oraşul Mărăşeşti (jud. Vrancea), comunele: Rugine ti, Pufe ti, Garoafa, Vânători, Bilie ti, Suraia, Vulturu (jud. Vrancea), Movileniș ș ș (jud. Galaţi). Teritoriul parteneriatului are o suprafaţă totală de 607 km2, reprezentând 1,69% din suprafaţa inclusă în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est.

În teritoriu există trei arii protejate incluse în reţeaua Natura 2000: ROSPA Lunca Siretului Inferior, ROSCI Pădurea Merişor – Cotul Zătuanului, Pădurea Neagră – inclusă în Rezervaţia Naturală Lunca Siretului.

15

Sursa: Hartă bazată pe analiza făcută de consultant

Din punct de vedere teritorial, localitatea Mărăşeşti se află în zona căii navigabile a canalului Siret – Bărăgan, între Călimăneşti şi Dridu. În perioada comunistă judeţul Vrancea era inclus în unul din cele mai importante proiecte de infrastructură agricolă din România – Canalul Siret – Bărăgan.

Conform hărţilor şi planurilor de proiectare, canalul ar trebui să aibă 198 km, o lăţime de 20 metri şi o adâncime de 7 metri. Proiectul a apărut în 1912 şi aparţinea profesorului Alexandru Davidescu.

Canalul presupune legătura, pe o distanţă de 198 de kilometri, între barajul de la Călimăneşti, judeţul Vrancea, şi lacul Dridu, localitatea aflată în judeţul Ialomiţa (în zona Snagov, la 54 kilometri apropiere de Bucureşti).

Suma necesară terminării canalului este foarte mare, neputând fi asigurată decât prin atragerea unor parteneri privaţi şi stabilirea unor parteneriate între aceştia şi autoritatea publică centrală şi locală. Cel puţin 50% din valoarea investiţiei reprezintă amenajarea reţelei de irigaţii.

16

Conform studiilor realizate, construirea canalului de irigaţii ar avea o triplă utilitate: ar creşte producţia agricolă a României cu peste 10 %, ar împiedica inundaţiile, dar şi seceta din Moldova şi ar putea fi utilizat şi în scop de agrement.

În urma procesului de analiză a datelor statistice privind principiul dezvoltării locale integrate, se creează viziunea de dezvoltare a oraşului Mărăşeşti, respectiv dezvoltarea economică, dezvoltarea socială şi gestionarea echilibrată a resurselor şi mediului natural.

Oraşul Mărăşeşti se constituie într-un cadru complex de planificare integrată în care converg sectoare şi priorităţi multiple, identificate drept relevante şi semnificative pentru direcţiile viitoare ale dezvoltării oraşului. Dezvoltarea unei aşezări urbane este determinată semnificativ de schimbările care se produc în structura economiei locale, în structura populaţiei şi în cultura comunitară.

După cum indică Agenda Teritorială a Uniunii Europene pentru anul 2020, se impune sprijinirea legăturilor echilibrate de natură socio-culturală, economică şi teritorială dintre polii urbani şi zonele rurale, astfel inc t potenţialul ruralului de aȃ contribui la procesul de dezvoltare durabilă să poată fi valorificat.

Oraşul Mărăşeşti poate avea un rol esenţial în asigurarea legăturii urban-rural. Această legătură creează oportunităţi egale pentru cetăţeni şi întreprinderi, indiferent de locul unde se găsesc, permiţându-le să-şi exploateze la maximum potenţialul teritorial, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor Strategiei 2020.

Cooperarea este esenţială pentru încurajarea unei creşteri inteligente, durabile şi favorabile incluziunii. Mai buna utilizare a teritoriului poate contribui în mod pozitiv la dezvoltarea economiilor, la accesul echitabil la serviciile de interes general, infrastructură şi bunuri publice şi la gestionarea înţeleaptă a patrimoniului natural şi cultural.

Oraşele mici întâmpină dificultăţi în ceea ce priveşte dezvoltarea economică şi au posibilitatea de a promova o dezvoltare urbană prin îmbunătăţirea serviciilor de interes general. Furnizarea de servicii şi reducerea obstacolelor legate de infrastructură pot îmbunătăţi dezvoltarea teritorială durabilă. Aceste oraşe sunt mult mai vulnerabile la schimbările economice decât marile oraşe, fiind extrem de dependente de economia naţională sau regională.

Aşadar, dezvoltarea strategicăa ora ului Mără e ti va dezvolta oportunită i deș ș ș ț redresare şi reechilibrare locală, fundamentată pe o analiză riguroasă, pe baza căreia să fie trasate ulterior principalele direcţii de dezvoltare şi o serie de obiective realiste care să constituie soluţii la problemele existente. Unul dintre obiectivele majore al viitoarei strategii este dezvoltarea economiei locale şi creşterea gradului de atractivitate/competitivitate, activitatea economică fiind principalul motor care ar putea asigura revitalizarea acestor spaţii, prin atragerea unei populaţii tinere în zonă.

Într-un studiu referitor la factorii care determină creşterea şi dezvoltarea economică a oraşelor mici (UNCRD, 1983), autorii, analizând un număr limitat de oraşe mici din diferite regiuni ale lumii, au enumerat factorii şi forţele responsabile pentru

17

creşterea economică a acestora, după cum urmează: localizarea, tipul şi resursele din zona de influenţă a acestora, dotarea cu infrastructură şi calitatea resursei forţei de muncă, evoluţia istorică şi statutul administrativ.

Strategia urmăreşte trei direcţii: conectivitate, concentrare şi cooperare în atingerea coeziunii teritoriale.

Indicatorii analizaţi în acest scop (competivitatea economiei locale, accesul la servicii de interes general, informaţii, cunoaştere, mobilitate etc.) sugerează gradul insuficient de dezvoltare al oraşului Mărăşeşti.

1.5. Zona metropolitană

ZONA METROPOLITANĂ – UN CONCEPT INTEGRAT DE GUVERNANŢĂ LOCALĂ

Dezvoltarea teritorial integrată aduce noi spaţii de manevră pentru a susţine dezvoltarea locală urbană:

Dezvoltarea teritorială echilibrată între locuri de muncă, habitat, comerţ, servicii în teritoriu;

Optimizarea repartizării în spaţiu a investiţiei publice în perspectiva eficientizării şi solidarităţii teritoriale;

Valorizarea comună a bogăţiilor naturale şi peisagistice; Cunoaşterea comună a funcţionării teritoriului; Contituirea zonei metropolitane răspunde unei necesităţi sau oportunităţi

determinate de evoluţia organică a aşezărilor.

Dezvoltarea interdependentă a MUNICIPIULUI FOCŞANI cu localităţile aflate în zona sa de influenţă va facilita amenajarea integrată a teritoriului diminuând dezechilibrele dintre centru şi aria limitrofă, provocate de dispersarea în planul structurii demografice, sociale şi economice, de dezechilibrele legate de transportul în comun, finanţarea infrastructurii, rezervele de spaţiu de locuit, educaţionale, culturale şi de comerţ.

18

Conceptul integrat de dezvoltare teritorială a zonei metropolitare Focşani, zonă ce va cuprinde şi teritoriul oraşului Mărăşeşti, este înainte de orice un proiect, un instrument al dezvoltării durabile la scară intercomunitară care:

Răspunde problemelor locale şi sociale; Structurează dezvoltarea partenerilor prin intermediul unei viziuni

prospective, declinată în orientări şi obiective opozabil juridice;

ZONA METROPOLITANĂ FOCŞANI este

Un DEMERSnăscut dintr-o voinţă politică

de a pregăti viitorul unui teritoriu

Un proiect ce cuprinde

un diagnostic comun o strategie comuna de dezvoltare spaţială şi de

anticipare

reguli ce trebuie respectate

O GUVERNANŢĂ LOCALĂ ce trebuie amenajată pentru implementarea şi monitorizarea strategiei de dezvoltare integrate a ZMF

STANDARDELE ACTUALE

O zonă metropolitană se referă la un teritoriu care conţine un număr de unităţi administrativ teritoriale autonome, punându-se accent deopotrivă pe independen aț metropolitană şi pe coordonarea afacerilor metropolitane (1993, The World Conference, Tokyo).

Legislaţia naţională defineşte teritoriul metropolitan ca fiind:

“Suprafaţa situată în jurul marilor aglomerări urbane, delimitate prin studii de specialitate, în cadrul căruia se crează relaţii reciproce de influenţă în domeniul căilor de comunicaţie, economic, social, cultural şi al infrastructurii edilitare.” – Legea 350/2001.

“Zona constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre urbane şi localităţile urbane şi rurale aflate în zona imediată, la distanţă de până la 30 km, în care s-au dezvoltat relaţii de cooperare pe planuri multiple.” – Legea 351/2001.

În acord cu legea 351/2001, Conceptul strategic de dezvoltare teritorială România 2030 (CSDTR) integrează condiţiile de conformare a structurilor policentrice la nivelul Uniunii Europene, potrivit pricipiilor coeziunii teritoriale şi ale articulării acestora cu asigurarea componentei teritoriale a competitivităţii.

19

Legislaţia în vigoare nu prevede o clasificare a oraşelor în mici, mijlocii şi mari. Potrivit unor studii finanţate de UE (ESPON–Re eaua europeană de observare i amenajare aț ș teritoriului), reţeaua policentrică se structurează în următoarele categorii de poli:

poli de importan ă europeană: peste 1.000.000 de locuitori;ț poli de importan ă naţională: 250.000 – 1.000.000de locuitori;ț poli de importan ă regională: 50.000 – 249.000 de locuitori;ț poli de importan ă locală: 20.000 – 49.000 de locuitori.ț

ALEGEREA PRIMETRULUI ZONEI METROPOLITANE

Este abordată din două unghiuri: din punctul de vedere al evoluţiei cadrului construit, deci din punctul de vedere al planificării fizice şi evoluţiei spaţiale şi din punct de vedere instituţional, cu referire la legislaţia în vigoare în domeniu – posibile forme de organizare administrative şi management al zonei metropolitane, obiective şi domenii de cooperare ale localităţilor implicate în conceptul metropolitan.

Municipiul Focşani este înconjurat de 10 unităţi administrativ teritoriale limitrofe, cu teritorii aparţinătoare în interiorul zonei turistice – Drumul Podgoriilor Vrâncene şi unele incluse pe DE 85 (drumul European de tranzit care leagă Municipiul Bucureşti de judeţul Iaşi), aflate într-o strânsă legătură economică, funcţională şi spaţială cu municipiul Focşani.

În interiorul teritoriului propus se află oraşe mici şi comune slab dezvoltate, care deşi dispun de un potenţial de dezvoltare susţinut de resurse şi oportunităţi economice şi culturale (zona viticolă etc) nu oferă serviciile şi facilităţile minime locuitorilor.

La ora actuală, dezvoltarea oraşului şi a localităţilor din zona de interes este spontană, individuală şi necontrolată, fără a se înscrie într-o strategie unitară din punctul de vedere al amenajării terioriului, fără o implicare autoritară a administraţiei locale şi cu modificări ale PUG-urilor ghidate de interesele investiţionale de moment ale sectorului privat.

Regiunile metropolitane sunt responsabile pentru dezvoltarea împrejurimilor lor mai largi. Într-adevăr, în zonele rurale care se află la depărtare de oraşele de orice dimensiuni, oraşele mici sau medii joacă adesea un rol mai important decât o sugerează dimensiunea lor. Rolul pe care aceste oraşe îl joacă în furnizarea de acces la servicii, inclusiv la infrastructura necesară pentru a investi în adaptabilitatea persoanelor şi

20

firmelor, reprezintă cheia evitării depopulării rurale şi a asigurării că aceste zone rămân locuri de trăit atractive.

Identificarea şi cooperarea între politicile publice, sectoriale sau teritoriale, este astfel vitală pentru creşterea viabilităţii economice şi sociale a oraşelor mici.

ECHILIBRU, COEREN Ă ŞI ANTICIPAREȚ

Strategia de dezvoltare este un document de planificare centrat pe un proiect de teritoriu. Aceasta defineşte obiectivele ce trebuie atinse în materie de politici publice şi precizează mijloacele de acţiune ce pot fi mobilizate pentru a atinge obiectivele.

Înainte de elaborarea documentelor strategice şi definirea partenerilor zonei metropolitane, trebuie analizate posibilităţile şi limitele sale:

Ce trebuie să conţină? Ce poate să facă? Ce nu poate să facă?

Această analiză va preciza pârghiile prin care poate acţiona pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă:

1. Echilibrul între:

Reînnoirea urbană, dezvoltarea urbană controlată, restructurarea spaţiilor urbane, revitalizarea centrelor rurale şi urbane;

Utilizarea economă a spaţiilor naturale, conservarea spaţiilor afectate de activităţi agricole şi forestiere, protejarea siturilor, mediilor şi peisajelor naturale;

2. Diversitatea funcţiilor urbane şi rurale şi caracterul social mixt în cadrul habitatului, prevăzând capacitatea de construcţie şi reabilitare suficientă pentru a satisface, fără a discrimina, nevoile prezente şi viitoare în materie de habitat, activităţi economice, turistice, sportive, culturale şi de interes general, de facilităţi publice şi facilităţi comerciale, ţinând cont de obiectivele de repartizare geografică echilibrată între locurile de muncă, habitat, comerţ şi servicii, ameliorare a performanţelor energetice, dezvoltare a comunicaţiilor electronice, diminuare a necesităţii de deplasare şi dezvoltare a transportului în comun.

3. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, controlul energiei şi producţiei energetice pe bază de surse regenerabile, conservarea calităţii aerului, apei, solului şi subsolului, a resurselor naturale, a biodiversităţii, a ecosistemelor, a spaţiilor verzi, protejarea şi conservarea continuităţilor ecologice, prevenirea riscurilor naturale previzibile, a riscurilor tehnologice, a poluării şi a factorilor nocivi de orice natură.

21

2. Economia oraşului Mărăşeşti

2.1. Perspectivade ansamblu a economiei

În anul 2012, economia judeţului era caracterizată de preponderen a firmelor înț sectorul de servicii. Cu toate acestea, viticultura reprezintă un important sector economic cu potenţial insuficient dezvoltat în comparaţie cu importanţa acestuia, care poate conduce, cu accent pe exploatarea specificului regional, la obţinerea unor venituri substanţiale.

Deşi agricultura poate fi sector economic de bază, proprietatea în agricultură este fragmentată excesiv, iar majoritatea persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în acest sector nu sunt şi angajaţi. Se practică agricultura de subzistenţă, neputându-se asigura baza pentru procesul de standardizare a pieţei şi controlul de calitate al produselor.

În ultima perioadă s-a produs o industrializare a judeţului în scopul redresării situaţiei economice, fapt ce a determinat crearea unei culturi industriale mult prea diversificată, fără să se ţină cont de condiţiile specifice şi de resursele naturale şi de mediu existente în judeţ.

Repartiţia întreprinderilor din judeţul Vrancea pe sectoare ale economiei respectă următoarea distribuţie:

6%

21%

73%

Agricultura, Silvicultura si Pescuit

Industrii si Constructii

Servicii

Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, 2012

Ponderea sectoarelor economice la nivelul judeţului este asemănătoare celei regionale. Din punctul de vedere al numărului de salariaţi angajaţi în întreprinderile vrâncene, structura este uşor diferită, întreprinderile în domeniul industriei şi construcţiilor angajând o treime dintre salariaţii mediului de afaceri local, faţă de 42% la nivel naţional. 4

Mediul de afaceri din judeţul Vrancea este dominat de întreprinderile active în domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, 42,56% din întreprinderile din judeţul Vrancea activând în acest domeniu, faţă de 12,84% în sectorul de industriei prelucrătoare. Ponderea sectoarelor

4 INS, 2012

22

economice la nivelul judeţului este asemănătoare celei regionale, unde ponderea pentru aceleaşi sectoare este de 40,12%, respectiv 9,27%5.

La nivelul judeţului, numărul societăţilor intrate în insolven ă în anul 2013 aț crescut faţă de anul 2012, ajungând astfel la un număr de 511.

SOCIETĂŢI INTRATE ÎN INSOLVEN Ă ÎN JUD. VRANCEAȚ

2010 2011 2012 20130

100

200

300

400

500

600509

136

481 511

Numarul societatilor

Sursa: Societăţi intrate în insolven ă, ONRC 2012ț

Dezvoltarea economică este încă defectuoasă, datorită lipsei unei strategii de dezvoltare a întreprinderilor, a managementului, a resurselor de menţinere a investiţiilor, împreună cu pierderea pieţelor de desfacere şi reducerea nivelului de competitivitate al produselor.

În abordarea perspectivei economice, PACTUL TERITORIAL integrează problemele dezvoltării durabile, mobilizând prospectarea teritorială şi luând în calcul nevoile populaţiilor (dinamici demografice, analize ale cererilor locale), ambiţiile teritoriului (dezvoltarea marilor poli, revitalizarea centrelor oraşelor şi a altor zone de activitate, competitivitatea teritoriilor la scară regională, naţională şi europeană), impacturile determinate de crearea unor noi locuri de muncă (consum de spaţiu, flux şi deplasare, nevoi de facilităţi).

La nivelul localităţii Mărăşeşti, numărul întreprinderilor la sfârşitul anului 2012 a fost de 85, densitatea întreprinderilor fiind de 7,4 unităţi/1.000 de locuitori. Activităţile economice sunt majoritar concentrate în sectorul terţiar - servicii, ocupând 67,04% din sectoarele economice, sectorul secundar – industrii şi construcţii - are o pondere de 29,43%, pe când restul de întreprinderi de 3,53% îşi desfăşoară activitatea în sectorul primar – agricultură, silvicultură şi pescuit.

5INS, 2012

23

NUMĂRUL ÎNTREPRINDERILOR DUPĂ DOMENIUL DE ACTIVITATE

ORAŞUL MĂRĂŞEŞTI

3.53%

21.18%

8.24%

3.53%45.88%

9.41%

8.24%


Industria Prelucratoare si Extractiva

Constructii

Transport si Depozitare

Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; Repararea Autovehiculelor si Motocicletelor

Hoteluri si Restaurante

Alte Activitati de Servicii


Sectoarele economice în ora ul Mărăşeştiș

Sectoare economice

Activitatea (Sectiunea CAEN)

Numărul total de

întreprinderi

Ponderea activită iloț

r

Numărul total de

întreprinderi

Ponderea sectorului economic

Total 85 100,00% 85 100,00%

SECTOR PRIMAR

Agricultura, Silvicultura i Pescuitș 3 3,53 3 3,53%

SECTOR SECUNDAR

Industria Extractivă 2 2,3625 29,43%Industria Prelucrătoare 16 18,83

Construc iiț 7 8,24

SECTOR TERŢIAR

Comerţ cu Ridicata şi cu Amănuntul

39 45,88

57 67,04%

Hoteluri şi Restaurante 8 9,42

Transport şi Depozitare 3 3,53

Salubritate, Gestionarea Deşeurilor, Activităţi de Decontaminare

1 1,17

Informaţii şi Comunicaţii 1 1,17

Sănătate şi Asisten ă Socialăț 1 1,17

Intermedieri Financiare şi Asigurări

1 1,17

Tranzacţii Imobiliare 1 1,17Alte activităţi de servicii ale economiei

2 2,36


În ultimul an, potrivit datelor statistice, ponderea în economia oraşului o deţin micro-întreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii. Majoritatea întreprinderilor mijlocii activează în industria prelucrătoare.

NUMĂRUL ÎNTREPRINDERILOR DUPĂ NUMĂRUL DE SALARIAŢI

24


2.35%

9.41%

88.24%

MARI

MIJLOCII

MICI

MICRO


Clasificarea firmelor conform CAEN Rev. 2 i tip de înterprindere, ora Mărăşeşti ș ș

Activitatea (Secţiunea CAEN)

Nr. total de între-prinderi

Micro-între-

prinderi

Între-prinder

i mici

Între-prinder

i mijlocii

Între-prinderi mari

0–9 angaja iț

10–49angaja iț

50–249angaja iț

˃250angaja iț

Total 85 75 8 2 0Activităţi de Spectacole, Culturale şi Recreative

1 0 1 0 0

Agricultură, Silvicultura şi Pescuit

3 3 0 0 0

Alte Activităţi de Servicii

1 1 0 0 0

Comerţ cu Ridicata şi cu Amănuntul;

39 37 2 0 0

Construcţii 7 7 0 0 0Distribuţia Apei; Salubritate, Gestionarea Deşeurilor, Activităţi de Decontaminare

1 0 1 0 0

Hoteluri şi Restaurante 8 8 0 0 0Industria Extractivă 2 2 0 0 0Industria Prelucrătoare

16 10 4 2 0

Informaţii şi Comunicaţii

1 1 0 0 0

Intermedieri 1 1 0 0 0

25

Financiare şi AsigurăriSănătate şi Asisten ă țSocială

1 1 0 0 0

Transport şi Depozitare

3 3 0 0 0

Tranzacţii Imobiliare 1 1 0 0 0Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, 2012

Dintre indicatorii economici ce caracterizează mediul de afaceri, unul dintre cei mai relevanţi este cifra de afaceri realizată, în anul 2012, principalele aporturi fiind aduse de industria prelucrătoare 57%, comerţ 18% şi agricultură, pescuit 13%. Aceste trei domenii de activitate formează 88% din valoarea totală a cifrei de afaceri.

Întreprinderile mijlocii constituie un segment important al economiei oraşului, absorbind aprox. 58% din totalul angajaţilor oraşului, iar restul sunt salariaţi ai întreprinderilor mici şi micro. Numărul total al acestora este de 645, din care sectorul secundar al economiei deţine cea mai mare pondere – 76,7%.

Indicatori ai firmelor din oraşul Mărăşeşti

Sectoare economiceNr. de

întreprinderiNr. de

salariaţiCifră de afaceri

TOTAL 85 645 59.479.040

Agricultură, Silvicultura şi Pescuit 3 0 8.007.068

Industrii şi Construcţii 25 495 37.454.161

Servicii 57 150 14.017.811


2.2. PIB

Judeţul Vrancea contribuie cu 9,66% la PIB-ul regional şi cu 1,03% la cel naţional, valoarea PIB-ului în termeni absoluţi fiind situată la 5738,2 mil lei în anul 20116. Astfel, din punct de vedere a contribuţiei la PIB-ul naţional, judeţul se situează pe locul 11 în topul judeţelor. Din punctul de vedere al PIB-ului pe locuitor, judeţul se situează pe locul 35 în ţară, înregistrând o valoare de 3.915 EUR la nivelul anului 2013.

Evoluţia economiei reale în anul 2009 a fost puternic afectată de criza economică şi financiară, majoritatea judeţelor din regiune cunoscând un regres în această privinţă, dar în anul 2010 s-a înregistrat o uşoară creştere a PIB-ului ( de la 1,07% contribuţia jud. Vrancea în 2009, la 1,10% în anul 2010).

6 INS, 2011

26

În anul 2011, Judeţul Vrancea a participat la realizarea PIB-ului Regiunii Sud-Est în proporţie de 9,66 % şi de 1,03 % la realizarea PIB –ului României.

Conform previziunilor Comisiei Naţionale de Prognoză se va observa o creştere a PIB-ului judeţului şi regiunii, în acelaşi ritm cu creşterea aşteptată la nivel naţional. Astfel, creşterea negativă din anul 2009 (-3,03%) şi 2010 (-6,8%) va fi urmată de un trend progresiv pozitiv în 2014 (+4,62%), în 2015 (+4.72%) şi în 2017(+5.09%). Estimările Comisiei Naţionale de Prognoză au fost efectuate pe baza datelor statistice la nivel naţional (din anul 2012).

EVOLUŢIA PIB PE CAP DE LOCUITOR, PROGNOZA PÂNA ÎN 2017 COMPARATIV CU NIVELUL REGIONAL ŞI NAŢIONAL (MILIOANE LEI)

2012 2013 2014 2015 2016 20170

100,000

200,000

300,000

400,000

500,000

600,000

700,000

800,000

Total economie Regiunea Sud - Est jud. Vrancea

Sursa: Prognoza în profil teritorial 2013 – 2017, noiembrie 2013, Comisia Naţională de Prognoză

Specificul Regiunii Sud-Est îl reprezintă disparităţile dintre nodurile de concentrare ale activităţilor industriale şi terţiare, centrele industriale respectiv cele cu specific turistic (litoral şi Delta) şi zonele cu suprafeţe de culturi agricole şi viticole (Buzău, Vrancea).

2.3. Exporturi/Importuri

Exporturile FOB din judeţul Vrancea au crescut în perioada 2011 – 2012, atingând în anul 2012 o valoare totală de 186.076 de mii de euro. Astfel, exporturile au crescut cu aproximativ 7,99% faţă de nivelul anului 2011.

În anul 2012, secţiunile Nomenclatorului Combinat cu cea mai mare valoare a exporturilor au fost: textile şi articole din textile (76,75% din totalul exporturilor); produse din lemn, exclusiv mobilier (5,46%); maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (4,01%).

Importurile CIF scad în anul 2012 cu 2,98% faţă de valorile aferente anului 2011. Conform secţiunilor Nomenclatorului Combinat, activităţile de import prezintă o concentraţie astfel: metale comune şi articole din acestea (14,13% din totalul importurilor); maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (8,87%); materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (7,99%).

27

Judeţul Vrancea a beneficiat de un surplus comercial în anul 2012: nivelul importurilor nu depăşeşte nivelul exporturilor.

2.4. Investiţii străine directe

Din punct de vedere teritorial, Regiunea de Dezvoltare Sud-Est beneficiază de o valoare scăzută a investiţiilor străine directe, de doar 5,5%, ocupând LOCUL 5 la nivelul regiunilor în România.

Repartizarea pe regiuni de dezvoltare a soldului ISD la 31 decembrie 2012

Valoare (milioane euro) Pondere în total ISD (%)TOTAL, din care: 59.126 100

BUCURESTI-ILFOV 35.859 60,6CENTRU 4.625 7,8

VEST 4.510 7,6SUD-MUNTENIA 4.230 7,2

SUD-EST 3.253 5,5NORD-VEST 2.814 4,8

SUD-VEST OLTENIA 2.068 3,5NORD-EST 1.767 3,0

Sursa: Investiţii străine directe în România în anul 2012

ISD au fost localizate teritorial după sediul social al întreprinderilor investiţie străină directă, ceea ce nu corespunde întotdeauna cu locul de desfăşurare a activităţii economice.

Regiunea de Dezvoltare Sud-Est şi implicit judeţul Vrancea, beneficiază de o pondere relativ scăzută a participării străine la capital, pe fondul unui comportament regional în continuă adaptare la mediul de afaceri internaţional.

Pentru atragerea fluxurilor de investitori este necesară dezvoltarea infrastructurii în oraşe, cât şi în unele comune din judeţ pentru a le asigura acestora condiţii favorabile.

2.5. Sectorul primar – agricultura

Agricultura, sector economic de bază al judeţului, a cunoscut schimbarea prin reforma proprietăţii, care a dus la distrugerea vechilor structure, atât în sectorul culturii plantelor, cât şi în silvicultură. Ţăranii au devenit proprietari de terenuri, fără a dispune de mijloace financiare necesare cultivării acestora. Factorii negativi pentru piaţa produselor agricole au fost creşterea preţurilor carburanţilor, a seminţelor, utilajelor şi altor produse industriale necesare producţiei agricole, insustenibile de micul proprietar de pământ, dar şi inexistenţa unei cereri constante de produse agricole de către industria prelucrătoare.

În oraşul Mărăşeşti, numărul întreprinderilor din sectorul Agricultură, Silvicultură şi Pescuit este mic, respectiv 3 la nivelul anului 2012.

28

Sectorul primar al economiei: Agricultură, Silvicultură şi Pescuit

Agricultură, Silvicultura şi PescuitNr. de

întreprinderiNr. de salariaţi

Cifră de afaceri

TOTAL 3 0 8.007.068

Agricultură 1 0 7.998.174

Pescuit şi acvacultura 2 0 8.894Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, 2012

Suprafaţa agricolă judeţeană reprezintă peste 52,54% din totalul suprafeţei regiunii, iar suprafaţa arabilă repezintă 30,49% din totalul suprafeţei agricole. Judeţul Vrancea avea în anul 2013 o suprafaţă agricolă de 255.201 ha, cea mai mare parte a suprafeţei fiind arabilă (148.069 ha), urmată de păşuni şi fâneţe (păşuni: 43.701 ha, fâneţe: 32.904 ha), vii şi pepiniere viticole (26.902 ha).7

Arabilă30.49%

Pă uniș9.00%Fâne eț

6.77%

Vii 5.54%

Livezi0.75%

Păduri39.80%

Alte terenuri 7.65%

Suprafa a agricolă i forestieră ț ș

Sursa: INS, 2013

În 2010, conform Recensământului Reneral Agricol, suprafaţa agricolă utilizată era de 232.019,71 ha, reprezentând 48% din suprafaţa totală a judeţului şi 92% din suprafaţa agricolă a judeţului, suprafaţa neutilizată fiind sub 10% din totalul suprafeţei agricole.

Agricultura are un rol important în economia Regiunii Sud-Est dar, în pofida resurselor şi a potenţialului agricol ridicat, productivitatea sectorului este modestă. Productivitatea scăzută este strâns corelată cu fragmentarea proprietăţii agriole, care determină o agricultură de tip tradiţional cu un număr mare de exploatări de subzistenţă sau semi-subzisten ăț .8

2.5.1. Producţia agricolă

În pofida potenţialului agricol ridicat, capacitatea de prelucrarea a produselor agricole nu este foarte ridicată. Fragamentarea suprafeţelor arabile în porţiuni mici este un obstacol în calea dezvoltării agriculturii, poten ialulul scăzut al micilor ferme şiț managmentul ineficient al exploatărilor agricole au determinat subdezvoltarea sectorului de produse agricole.

Contribuţia judeţului Vrancea la producţia agricolă în ponderea producţiei agricole totale la nivelul Regiunii Sud-Est este de 14,9% din totalul de 6.524.967 mii de lei.9

7Institutul Na ional de Statistică, 2013ț8Planul de Dezvoltare Regională 2014 – 2020

9 Anuarul statistic al Romaniei, INS, editia 2011

29

CONTRIBUŢIA JUDEŢELOR DIN REGIUNEA SUD-EST LA PRODUCŢIA AGRICOLĂ

18% 18,4%

19,4%20,4%

11%

14,9%

BrailaBuzauConstantaGalatiTulceaVrancea

Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, 2011

La nivelul anului 2011, producţia vegetală a însemnat, din punct de vedere valoric, 72,2% din total, iar producţia zootehnică 27,5%.

În cadrul structurii producţiei agricole, sectorul de cereale boabe este predominant, deţinând, în anul 2011, o pondere de 54,4% din totalul producţiei vegetale, urmat de producţia de struguri, reprezentând 21%. Evoluţia producţiei vegetale arată o creştere cu 23% în anul 2011 comparativ cu anul 2010.

După un an foarte bun pentru cereale în 2008, cu o creştere aproape dublă faţă de anul precedent, şi o evoluţie bună în 2010, producţia de cereale a înregistrat o creştere semnificativă (34%) în 2011, de la 263.430 tone la 401.670 tone. Producţia de legume şi fructe a crescut în 2011 aproximativ egal cu ponderile la nivel naţional (creştere cu 10% pentru legume faţă de 8,9% la nivel naţional şi creştere cu 3% pentru fructe în judeţul Vrancea, faţă de 4,25% la nivel naţional).

EVOLUŢIA PRODUCŢIEI AGRICOLE (2012-2013)

Grâu şi secară

Orz şi orzoaică

Porumb boabe

Fasole Floarea soarelui

Cartofi Struguri Fructe0

50000

100000

150000

200000

250000

92.529

11.636

203.139

209

34.54819.733

167.556

34.919

2012

2013

Sursa: INS, 2013

În ceea ce priveşte producţia agricolă animală, cea mai mare scădere este înregistrată în 2013 la categoria producţie de carne, cu o scădere de aproximativ 8,22% faţă de anul precedent. Însă, producţia de miere înregistrează în anul 2013 o producţie aproape cu 18% mai mare faţă de 2012.

30

PONDEREA PRODUCŢIEI AGRICOLE ANIMALE (2012-2013)

2012

2013

94.2%

93.4%

3.1%

3.4%

1.0%

1.2%

0.5%

0.5%

1.2%

1.5%

Carne - total (tone greutate vie) Lapte -total (mii hectolitri)

Lână (tone) Ouă (milioane bucă i)ț

Miere extrasă (tone)

Sursa: INS, 2013

PONDEREA PRODUCŢIEI DE CARNE (2012-2013)

2012

2013

11.8%

26.1%

37.1%

50.1%

6.1%

6.9%

45.0%

16.9%

Carne de bovine Carne de porcine Carne de ovine i caprineș Carne de pasăre

Sursa: INS, 2013

2.5.2. Sectorul vitivinicol

Regiunea Sud-Est se situează pe primul loc în ţară, în ultimii ani, în ceea ce priveşte suprafaţa viilor pe rod, deţinând aproximativ 40% din suprafaţa viticolă a ţării - numai judeţul Vrancea deţine peste 14% din suprafaţa viticolă a ţării. Regiunea Sud-Est este recunoscută atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, prin calitatea vinurilor provenite din podgorii renumite, care se găsesc pe tot cuprinsul regiunii: Panciu, Odobeşti, Pietroasele, Nicoreşti, Niculiţel, Murfatlar, Însură ei.ț 10

Judeţul Vrancea face parte din Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei. Suprafaţa viticolă a Vrancei este împărţită în trei podgorii reprezentative: Panciu, Odobeşti şi Coteşti. În Vrancea viticultura constituie o activitate tradiţională, de mare importanţă economică, beneficiind de condiţii naturale favorabile

Vrancea, că judeţ vitivinicol, ocupă la nivel naţional locul 1 după suprafaţa viticolă şi după producţia de struguri şi vin.

SUPRAFAŢA VIILOR PE ROD, REGIUNEA SUD-EST 10Sursa: Planul de dezvoltare regională 2014 – 2020

31

Brăila 3.98%

Buzău20.68%

Constan aț10.77% Gala i 17.60%ț

Tulcea10.45%

Vrancea

36.52%

Sursa: INS, 2013

PRODUCŢIA TOTALĂ DE STRUGURI

57.05%

1.27%8.89%

5.45%

5.91%

4.53%

16.90%

Alte jude eț

Brăila

Buzău

Constan aț

Gala iț

Tulcea

Vrancea

Sursa: INS, 2013

În jude ul Vrancea, în perioada 2007 – 2013 s-au înregistrat creşteri în suprafaţaț cultivată cu viţă de vie (7,95%), dar scăderi în producţia de struguri de vin (-14,09%), cât şi producţia medie la hectar (-21,00%).

2.5.3. Sectorul legumicol

Suprafaţa cultivată cu legume a reprezentat în anul 2013 4,26%, observându-se că, în prezent, necesarul de consum nu este încă asigurat din resursele interne.

Suprafaţa cultivată în sere şi solarii este foarte mică, aproximativ 0,08% din suprafaţa totală cultivată cu legume, suprafaţă cu legumele culitvate în câmp şi cea cu legume proaspete din grădini familiale fiind aproximativ egale. (Sursa INS, tempo-online 2014).

32

CATEGORII DE SUPRAFEŢE CULTIVATE CU LEGUME

58.17%

0.08%

41.47%

Legume cultivate în câmp

Legume în solarii i sereș

Legume proaspete din grădinile familiale

Sursa: INS, 2013

În perioada 2007 – 2013 producţia de legume din jude ul Vrancea a fluctuat foarteț mult, înregistrând un minim de 49.742 de tone în 2007 şi un maxim de 84.724 de tone în 2011.

2.5.4. Sectorul zootehnic

Potrivit Institutului Na ional de Statistică, în judeţul Vrancea efectivele de animaleț au înregistrat fluctua ii pozitive si negative, în func ie de categoria lor. Astfel, înț ț perioada 2012 – 2013 efectivele de scoafe de paăsilă, cabaline si de păsări au scăzut, iar efectivele de bovine, porcine, ovine, caprine i de familii de albine au crescut.ș

33

Efective de animale -capete-

Categorii de animale2012 2013

Evolu ie ț2012 – 2013

Număr %

BovineTotal 44.672 44.759 0,2

Vaci, bivoli e i ț șjuninci

24.390 25.628 5,1

PorcineTotal 150.610 154.054 2,3

Scroafe de prăsilă 10.307 10.003 -2,9

OvineTotal 137.505 139.241 1,3

Oi i mioareș 113.013 113.952 0,8

Caprine Total 35.255 35.642 1,1

Cabaline Total 14.817 14.313 -3,4

PăsăriTotal 1.930.885 1.758.895 -8,9

Păsări ouătoare adulte

1.091.112 1.051.545 -3,6

Familii de albine

Total 20.710 20.940 1,1

Iepuri Total : 2.004 -Sursa: INS, 2013

2.5.5. Produsele tradiţionale

Această categorie de produse este foarte importantă pentru judeţ şi regiune şi constituie o oportunitate de creştere economică, în special în zonele rurale izolate sau defavorizate, dacă sunt abordate prin măsuri strategice concertate.

Alături de produsele ecologice şi cele cu denumiri de origine, produsele tradiţionale sunt bunuri cu un înalt nivel de valorizare şi cu o piaţă în creştere. Produsele tradiţionale trebuie susţinute în continuare, acest lucru fiind una dintre soluţiile de creştere a competitivităţii sectorului agricol.

2.6. Sectorul secundar – industrii şi construcţii

Sectorul industrial concentra în anul 2012 un număr de 25 de întreprinderi, iar 18,82% din totalul oraşului erau active în domeniul industriei prelucrătoare. În cadrul industriei (16 întreprinderi), dominante sunt cea a lemnului şi a mobilei. La nivelul construcţiilor (7 întreprinderi) se remarcă clădirile şi alte lucrări special de contruc ii.ț

34

Sectorul secundar al economiei: industrii şi construcţii

Industrii şi ConstrucţiiNr.

întreprinderi

Nr. de salariaţi

Cifră de afaceri

TOTAL 25 495 37.454.161Industria Extractivă 2 8 1.302.112Industria Prelucrătoare 16 471 33.994.300

din care:Industria alimentară, a băuturilor şi

tutunului1 8 175.758

Industria textilă, a îmbrăcămintei şi a încălţămintei

3 195 14.533.855

Industria metalurgică 2 1 122.170Industria chimică şi petrochimică 1 1 607.311

Industria lemnului şi a mobilei 6 74 9.046.722Industria maşinilor şi a utilajelor 1 192 9.470.425

Prelucrarea mineralelor nemetalice * 2 0 38.059Construcţii 7 16 2.157.749

din care:Construcţii de clădiri 3 5 1.370.211

Lucrări de construcţii a altor proiecte ** 1 2 2.000Alte lucrări speciale de construcţii *** 3 9 785.538


*Minerale nemetalice: sticlă, argilă, ceramică, porţelan, ciment, beton, văr, ipsos, piatră;

**Construcţii alte proiecte: proiecte inginereşti, hidrotehnice, proiecte utilitare (pentru fluide, pentru electricitate şi telecomunicaţii);

***Alte lucrări speciale de construcţii: lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat; lucrări de foraj şi sondaj pentru construcţii; lucrări de instalaţii electrice; lucrări de vopsitorie, zugrăveli şi montări de geamuri; lucrări de ipsoserie; lucrări de învelitori, şarpante şi terase la construcţii; lucrări de pardosire şi placare a pereţilor; lucrări de demolare a construcţiilor; lucrări de tâmplărie şi dulgherie; alte lucrări speciale de construcţii; alte lucrări de instalaţii pentru construcţii.

2.7. Sectorul terţiar – servicii

Sectorul serviciilor concentrează 67,05% din întreprinderile oraşului Mărăşeşti, cea mai mare pondere o au firmele din sectorul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul (45,88%). Alte sub-sectoare de activitate importante sunt hotelurile şi restaurantele cu 9,42% din totalul întreprinderilor, transporturile 3,53% şi alte activităţi de servicii ale economiei, având o pondere de 2,36%.

Sectorul terţiar: Servicii

35

ServiciiNr. de

întreprinderiNr. de

salariaţiCifră de afaceri

TOTAL 57 150 14.017.811

Comerţ 39 84 10.423.311

din care:

Produse alimentare, al băuturilor şi tutunului

20 52 6.223.847

Produse agricole şi animale vii 1 3 345.346

Produse textile 2 7 410.982

Produse farmaceutice 1 9 804.354

Bunuri de consum 2 1 104.438

Alte produse 13 12 2.534.344

Hoteluri şi Restaurante 8 4 495.394

din care:

Restaurante şi alte servicii de alimentaţie 7 4 281.156

Hoteluri şi alte facilităţi de cazare 1 0 214.238

Transport şi depozitare 3 2 450.349

din care:

Transport de marfă 3 2 450.349

Salubritate, Gestionarea Deşeurilor, Decontaminare

1 30 1.532.259

Informaţii şi Comunicaţii 1 3 69.667

din care:

Activităţi de editare cărţi, ziare etc 1 3 69.667

Sănătate şi asistenta socială 1 0 650

Intermedieri financiare 1 1 56.832

Tranzacţii imobiliare 1 0 194.219

Alte activităţi de servicii ale economiei 2 26 786.130

din care:

Activităţi de Spectacole, Culturale şi Recreative

1 26 784.635

Alte Activităţi de Servicii 1 0 1.495Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, 2012

36

2.8. Forţa de muncă

Restructurarea economică care s-a desfăşurat după 1990 are consecinţe importante asupra structurii pieţei de muncă în cadrul oraşului Mărăşeşti. Privatizarea sectorului industrial, mai ales în anii ’90, a dus la concedieri masive în sectoarele industriale locale. Lipsa angajărilor în industrie a fost acompaniată de o considerabilă direcţionare a persoanelor în sectorul agricol.

Începând cu anul 2000, această tendinţă a suferit o mişcare inversă şi gradul de angajare în agricultură a scăzut. În urma unui interes deosebit manifestat de Guvern asupra măsurilor active de ocupare a forţei de muncă, şomajul a scăzut în perioada 2001 – 2003, rata şomajului fiind stabilită la 7-8% (rata totală de şomaj a populaţiei active).

Resursele de muncă reprezintă baza din care se evaluează capitalul uman, în judeţul Vrancea în anul 2013, existau 250,2 mii de persoane înregistrate în acest sens.

În judeţul Vrancea, în anul 2013, resursele de muncă constituie 63,44% din populaţia totală la nivelul judeţului (394.345 locuitori la 1 ianuarie 2014, conform INS) şi anume 250,2 mii de persoane înregistrate în acest sens, din care 141.900 de persoane ocupate şi 8.870 de şomeri.

RESURSELE DE MUNCĂ ÎN JUDEŢUL VRANCEA

56.71%(141.900)

3.55%(8.870

)

39.74%(99.430)

Popula ia ocupatăț

omeri Ș

Popula ia neocupatăț

Sursa: INS, 2013

În ceea ce priveşte numărul de salariaţi la nivelul judeţului, situaţia în perioada 2007 - 2013 se prezentă astfel:

Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Număr persoane

Regiunea SUD-EST

575.300 590.799 557.300 503.193 488.966 498.940 498.958

TOTAL 60.184 59.505 55.469 50.519 48.016 50.317 50.440

Municipiul Focşani

40.335 39.960 36.567 33.373 31.712 33.501 33.581

Municipiul Adjud

2.770 3.758 3.780 3.367 3.219 3.299 3.307

ORAŞ MĂRĂŞEŞTI

2.356 2.046 1.843 1.630 1.563 1.593 1.597

37

Oraş Odobeşti 2.718 1.776 1.813 1.597 1.534 1.577 1.581

Oraş Panciu

1.938 1.802 1.791 1.581 1.521 1.602 1.606

Sursa: INS

Ponderea şomerilor în Vrancea a fost de 3,23% în octombrie 2014, iar în oraşul Mărăşeşti 6,51%.RATA ŞOMAJULUI: 6,51%

LocalitatePopulaţia

stabilă 15-64 ani

din care, femei:

Numărul şomerilor

din care, femei:

Ponderea şomerilor

din care, femei:

Totalul lunii OCTOMBRIE 2014

269.538 133.368 8.716 3.629 3,23% 2,72%

Jude ul VRANCEAț 269.538 133.368 8.716 3.629 3,23% 2,72%

Mediul Urban 111.029 57.644 2.203 1.040 1,98% 1,80%

Municipiul Focşani 72.837 38.528 953 526 1,31% 1,37%

Municipiul Adjud 15.190 7.605 403 182 2,65% 2,39%

ORAŞ MĂRĂŞEŞTI 9.088 4.503 592 223 6,51% 4,95%

Oraş Odobeşti

6.934 3.408 126 63 1,82% 1,85%

Oraş Panciu

6.980 3.600 129 46 1,85% 1,28%

Sursa: AJOFM, oct 2014

Din anul 2010 până în 2014 numărul şomerilor din judeţul Vrancea a scăzut cu 22,7%, spre deosebire de scăderea de la nivelul Regiunii Sud-Est care a fost de 17,41%. În aceeaşi perioadă, oraşul Mărăşeşti a înregistrat o scădere de 8,07% în rândul numărului de şomeri.

Evoluţia numărului şomerilor

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

Evolu iaț 2010-2014

Regiunea Sud-Est

88.047 64.419 69.572 72.038 72.714 -17.41%

Jude ul țVrancea

11.438 8.255 8.517 8.870 8.841 -22.70%

Municipiul Focşani

1.752 1.084 989 1.088 889 -49.25%

Municipiul Adjud

717 519 458 509 407 -43.23%


718 614 657 585 660 -8.07%

Oraş Odobeşti

230 143 133 167 120 -47.82%

Oraş Panciu

223 152 169 182 124 -44.39%

Sursa: INS, 2014

38

În anul 2013, populaţia ocupată din Vrancea avea următoarea distribuţie pe sectoare de activitate:

DISTRIBUŢIA FORŢEI DE MUNCĂ PE PRINCIPALELE SECTOARE DE ACTIVITATE

AGRICULTURĂ INDUSTRIE I ȘCONSTRUC II Ț

SERVICII0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%32%

27%

41%

44%

24%

32% Vrancea

Regiunea Sud-Est

Sursa: INS, 2013

Se remarcă o pondere mai ridicată a persoanelor ocupate în sectorul serviciilor faţă de nivelul regional. În ceea ce prive te agricultura, ponderea persoanelor ocupate înș agricultură la nivel regional depă e te cu mai bine de 10% ponderea jude eană. Înș ș ț privinţa sectorului de industrie se înregistrează ponderi asemănătoare cu cele regionale.

Din analiza consultantului în ceea ce priveşte judeţul Vrancea reiese că în 2012, 48,4% din salariaţi sunt încadraţi în IMM-uri din sectorul secundar (din care 50,6% lucrează în industria textilă, a îmbrăcămintei şi a încălţămintei), 42,7% în sectorul secundar (56,3% în comerţ) şi 8,9% în sectorul primar.

DISTRIBUŢIA SALARIAŢILOR DUPĂ DOMENIUL DE ACTIVITATE ÎN JUDETULVRANCEA

8,90%

24.50%

17.10%6,80%

10.50%

3.40%

28.80%


Industria textila, a imbracamintei si a incaltamintei

Alte industrii

Constructii

Comert cu produse alimentare, al bauturilor si tutunului

Transport si depozitare

Alte tipuri de servicii

Sursa: Analiză consultant pe baza datelelor INS

39

3. Potenţialul turistic al oraşului Mărăşeşti

Turismul poate reprezenta un instrument de bază pentru influenţarea creşterii economice a oraşului. Sectorul turistic din ora ul Mărăşeşti este departe de ce ar trebuiș să reprezinte. Marăşeştiul este un sit istoric foarte important în România, având o contribuţie crucială în istorie.

Oraşul Mărăşeşti este un important nod de cale ferată între Focşani şi Adjud, făcând legătura mai departe cu rute internaţionale. Accesul pe calea ferată poate reprezenta un atu pentru turismul din Mărăşeşti.

3.1. Patrimoniul natural protejat

Valorile de patrimoniu natural şi cultural oferă o oportunitate de dezvoltare socio-economică a aşezărilor umane prin valorificarea potenţialului turistic pe care îl constituie.

Importan a acestora ca rezervă şi alternativă de dezvoltare a determinatț conştientizarea necesităţii unei amenajări responsabile a teritoriului care să aibă în vedere reabilitarea, conservarea, protejarea şi punerea în valoare înt-run mod corespunzător a patrimoniului natural şi cultural.

Ariile protejate reprezintă cea mai viabilă strategie de conservare şi utilizare durabilă a valorilor de patrimoniu natural.

Regiunea de Dezvoltare Sud-Est se situează pe primul loc în România în ceea ce priveşte conservarea biodiversităţii: este regiunea cu cea mai mare suprafaţă din ariile protejate din totalul României (43,8% din totalul suprafeţelor protejate din România), precum şi regiunea cu cea mai mare suprafaţă ocupată de arii natural protejate (cca. 32% din suprafaţa regiunii).11 Vrancea avea o suprafaţă protejată de 95.842,2 hectare în anul 2011.

În judeţul Vrancea, parcul natural Putna–Vrancea cuprinde 41,32% din suprafaţa montană a judeţului, având o suprafaţă de 38.204 ha. Parcul se suprapune sectorului central-nord-vestic al Munţilor Vrancei. Acest parc se înscrie în grupa externă a Carpaţilor de Curbură, acoperind în totalitate bazinul hidrografic montan al răului Putna şi se caracterizează prin prezenţa unor habitate forestiere extrem de compacte, inaccesibile, habitate ideale pentru carnivorele mari, fiind al doilea areal din ţară ca densitate a carnivorelor mari (lup, râs, urs).12

Conform Raportului de mediu al Judeţului Vrancea, rezultă că pe teritoriul administrativ al oraşului Mărăşeşti se afla Aria de Protecţie Specială Avifaunistică

11Planul de dezvoltare regională 2014 – 202012Planul de dezvoltare regională 2014 – 2020

40

„Lunca Siretului Inferior”, fiind suprapusă următoarelor unităţi teritoriale administrative:

Judeţul Vrancea: Homocea, Adjud, Rugineşti, Pufeşti, Movili a, ț Mărăşeşti, Garoafa, Vânători, Suraia, Vulturu, Năneşti.

Judeţul Galaţi: Nămoloasa, Şendreni, Braniştea, Tudor Vladimirescu, Fundeni, Iveşti, Umbrăreşti, Movileni, Cosmeşti, Nicoreşti, Buciumeni, Piscu, Lieşti.

Judeţul Brăila: Măxineni, Vădeni, Siliştea.

Scopul Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior” este conservarea, menţinerea şi readucerea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări existente şi a habitatelor specifice ale speciilor de păsări migratoare sălbatice. De asemenea, pe întreaga suprafaţă a ariilor naturale protejate suprapuse parţial sau integral Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior” se urmăreşte aplicarea unui management adecvat în vederea atingerii obiectivelor de conservare stabilite prin actele normative de înfiinţare.

Suprafaţa totală a Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior” este de 38.496 ha.

3.2. Patrimoniul cultural material şi imaterial

Potenţialul turistic al Regiunii de Sud-Est este legat de patrimoniul cultural care cuprinde vestigii istorice, edificii religioase şi culturale, monumente şi muzee. În oraş se remarcă o serie de clădiri de patrimoniu, monumente, muzee şi vestigii.

Monumentele istorice au valoare arhitecturală reprezentând îndeosebi lăcaşe de cult şi monumente cu specific religios (biserici şi un efectiv mai mic de mănăstiri şi ansambluri manăstireşti, schituri, turnuri de clopotniţă, paraclise, troiţe etc.), case (unele foarte vechi datând din secolele XVIII-XIX, iar cele mai multe construite în prima parte a secolului XX) şi clădiri cu aspect arhitectural deosebit care sunt importante şi ca locaţii de interes socio-administrativ:

Primul Mausoleu al eroilor naţionali; Muzeul Bătăliilor de la Mărăşeşti; Statuia lui A.I. Cuza; Muzeul veteranilor români; Siturile Neolitice din zona Pădureni; Statuia victoriei de la Ti i a;ș ț Pădurea Dodici de lângă Siret; Barajul de la Călimăneşti.

Lista monumentelor religioase, a muzeelor şi a lăcaşelor de cult este prezentată în anexă.

Principalele evenimente reprezentative pentru patrimonial cultural imaterial al ora ului sunt:ș

41

Mără e tiul Copiilor ș ș - În fiecare an între 1-3 iunie se sărbătoreşte Ziua Copiilor. Copii din tot oraşul i-au parte la diverse activităţi şi concursuri (concurs de desene pe asfalt, crosul elevilor).

Ziua Eroilor– Se omagiază eroii căzuţi în bătăliile date pe câmpul de luptă de la Mărăşeşti.

Sărbătoarea patronului oraşului Mărăşeşti- Anual, pe data de 8 noiembrie locuitorii din oraşul Mărăşeşti sărbătoresc ziua patronului oraşului, Arhanghelul Mihail. Pe scena Casei de Cultură a oraşului au loc diferite programe artistice susţinute atât de locuitorii oraşului cât şi de invitaţi.

Ziua Oraşului Mărăşeşti - În fiecare an autorităţile locale din Mărăşeşti organizează pe data de 6 august Ziua istorică a oraşului Mărăşeşti , ocazieˮ ˮ cu prilejul căreia se susţin o serie de evenimente găzduite de Mausoleul Neamului din localitate.

42

Sursa: Hartă bazată pe analiza făcută de consultant.

3.3. Infrastructura şi serviciile turistice

Sectorul turismului deţine un rol secundar în judeţul Vrancea, unde, deşi capacitatea de cazare în funcţiune de 451.452 de locuri-zile apropiată de valoarea înregistrată în jude ul Galaţi (461.433 de locuri- zile), prezintă indicele de ocupare cel mai scăzut dinț întreaga regiune, 15% în anul 2013.13

Deşi capacitatea de cazare în funcţiune în hoteluri înregistrează o scădere de 7,07% între 2007 şi 2013 (de la 162.680 locuri-zile în 2007 la 151.168 de locuri-zile în 2013), aceasta reprezintă 33% din capacitatea totală de cazare turistică în funcţiune din judeţ.

13 Planul de dezvoltare regionala 2014 - 2020

43

CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ ÎN FUNCŢIUNE PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ ÎN VRANCEA (LOCURI-ZILE)

33.48%

31.91%0.89%

13.47%

20.25%

Hoteluri

Moteluri i hosteluriș

Vile turistice

Tabere de elevi i șprescolari

Pensiuni turistice i șagroturistice

Sursa: INS,2013

Capacitatea de cazare turistică existenţa în oraşul Mărăşeşti era în anul 2013 de 8 locuri în hosteluri şi 28 de locuri în moteluri. Capacitatea de cazare turistică existentă în hostelurile din oraşul Mărăşeşti reprezentau 13.33% şi în moteluri 7.05% din întregul judeţ în anul 2013, iar cea din pensiunile agroturistice 2% din întregul judeţ în anul 2012.

EVOLUŢIA CAPACITĂŢII DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ ÎN MĂRĂŞEŞTI (LOCURI)

2008 2009 2010 2011 2012 20130

5

10

15

20

25

30

Hosteluri Moteluri Pensiuni agroturistice

Sursa: INS

Judeţul Vrancea se încdrează în trendul regiunii în ceea ce prive te numărul deș înnoptări: majoritatea jude elor înregistrează scăderi, excep ie făcând jude ul Tulceaț ț ț care a cunoscut o cre tere considerabilă de 30 de procente i jude ele Buzău i Gala iș ș ț ș ț unde numărul de înoptări mai degrabă a stagnat.

Numărul turiştilor sosiţi în structuri de primire turistică în jude în anul 2013 eraț de 34.196 de persoane, mai puţin cu 11,11% decât în anul 2007, 42,84% dintre turişti fiind cazaţi în hoteluri.

44

În anul 2013, numărul de înnoptări în oraşil Mără e ti era de 1.316 (2.35% dinș ș numărul total din judeţ).

EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE ÎNNOPTĂRI ÎN ORA UL MĂRĂ E TIȘ Ș Ș

1 2 3 4 50

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

82245

1.470

592

1.316

ORAS MĂRĂ E TIȘ Ș

Sursa: INS

45

4. Aspecte sociale, educaţionale şi culturale

4.1. Reţeaua de sănătate

Accesul la serviciile de sănătate, alături de aspecte socio-economice, culturale sau de mediu reprezintă elemente ce influenţează starea de sănătate a populaţiei. Calitatea serviciilor sanitare este condiţionată de infrastructura specifică, de numărul personalului specializat, dar şi de nivelul de salarizare din domeniu. Accesul la serviciile medicale este inegal ca urmare a diferenţelor economice (costul tratamentului şi al transportului), de aşezarea geografică (distanţa faţă de unităţile medicale) şi de calitatea serviciilor sanitare. În România există deosebiri semnificative a situaţiei numărului de unităţi sanitare între regiunile de dezvoltare şi între mediul urban şi rural.

Astfel, Regiunea Sud-Est este cel mai slab dezvoltată în acest sens, fiind în 2013 pe ultimul loc în ceea ce priveşte numărul de unităţi sanitare la 100.000 de locuitori, cu 20,3 unităţi sanitare mai puţin decât media naţională.

Structura unităţilor sanitare

Categorii de unită i sanitareț Regiunea Sud-Est Jude ul Vranceaț

Spitale 52 7Ambulatorii de specialitate 42 5Policlinici 10 -Dispensare medicale 22 4Centre de sanatate 4 2Centre de sănătate mintală 8 - Sanatorii balneare 4 - Unită i medico-socialeț 5 - Centre de diagnostic i tratamentș 5 - Centre medicale de specialitate 24 3Cabinete medicale de medicină generală 275 11Cabinete medicale colareș 240 32Cabinete medicale studen e tiț ș 2 Cabinete medicale de familie 1.345 154Societate medicală civilă 3 Cabinete stomatologice 1.536 146Cabinete stomatologice colareș 52 9Cabinete stomatologice studen e tiț ș 2 Societate stomatologică civilă medicală 3 Cabinete medicale de specialitate 1.074 112Societate civilă medicală de specialitate 13 Farmacii 850 69

46

Puncte farmaceutice 432 23Depozite farmaceutice 33 2Cre eș 30 2Laboratoare medicale 347 30Laboratoare de tehnică dentară 153 9Centre de transfuzie 6 1Alte tipuri de cabinete medicale 47 4Sursa: INS, 2013

Se observă că cele mai multe unităţi sanitare, atât la nivel regional cât şi judeţean, sunt reprezentate de farmacii şi punctele farmaceutice. În organizarea unită ilorț sanitare se remarcă faptul că judeţul Vrancea este singurul din Regiunea Sud-Est în care nu se găsesc policlinici.

Unităţi sanitare

Regiunea Sud - Est Judeţul Vrancea % Rural din UrbanUrban 4.919 425 0,2507Rural 1.233 186 0,4376

Sursa: INS

Unităţi sanitare de ambulanţă şi SMURD

Regiunea Sud - Est Judeţul Vrancea

Urban 15 2

Rural 1 -

Sursa: INS

Analizând evoluţia numărului de unităţi sanitare se observă că nu au avut o evoluţie constantă, ponderea unităţilor cu proprietate majoritar private a crescut continuu, atât la nivelul regiunii, cât şi la nivelul judeţului Vrancea.

Evoluţia numărului de unităţi sanitare pe formă de proprietate 2005 – 2011

Regiunea Sud-Est

Unităţi sanitare cu proprietate majoritară de stat

Unităţi sanitare cu proprietate

majoritară privată

% privat faţă de public

2005 2.107 2.576 22,32006 2.337 2.755 17,92007 2.305 2.953 28,12008 2.449 3.174 29,62009 2.441 3.367 37,92010 1.843 4.064 120,52011 1.475 4.706 291,1

Sursa: Anuarul statistic al României, 2011

Evoluţia numărului de unităţi sanitare pe formă de proprietate 2005 – 2011

47

Judeţul Vrancea

Unităţi sanitare cu proprietate majoritară de stat

Unităţi sanitare cu proprietate

majoritară privată

% privat faţă de public

2005 256 257 0,42006 295 305 3,42007 283 307 8,52008 300 306 2,02009 314 309 -1,62010 297 321 8,12011 283 330 16,6

Sursa: Anuarul statistic al României, 2011

Numărul paturilor de spital

Număr paturi de spitalNumăr paturi de spital la

100.000 de locuitoriRegiunea Sud - Est 13.580 468,16

Judeţul Vrancea 1.287 326,3

Sursa: INS, 2013

SISTEMUL MEDICAL DIN MĂRĂŞEŞTI

În Mărăşeşti nu exista facilităţi (construcţii) suficiente care să sprijine furnizarea de servicii medicale. În oraş nu există nici un spital privat, dar nici unul public, Spitalul Orăşenesc Mărăşeşti fiind închis i transformat în cămin pentru personae vârstnice. ș

Asisten a medicală oferită atât populaţiei oraşului Mărăşeşti, cât şi locuitorilorț comunelor limitrofe se asigură în cadrul unui dispensar medical, un cabinet medical şcolar şi cinci cabinete medicale de familie, două cabinete stomatologice i o farmacie.șUnităţi sanitare în ora ul Mără e tiș ș ș

Categorii de unită i sanitareț Forme de proprietateAnul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Număr

Spitale Proprietate publică 1 - - -

Dispensare medicale Proprietate publică - 1 1 1

Cabinete medicale şcolare Proprietate publică 1 1 1 1

Cabinete medicale de familie Proprietate publică 4 5 5 5

Cabinete stomatologiceProprietate publică 1 1 1 1

Proprietate privată - - 1 1

FarmaciiProprietate publică 1 - - -

Proprietate privată 2 1 1 1

Puncte farmaceutice Proprietate privată - 1 1 1

Laboratoare medicale Proprietate publică 2 - - -

Sursa: INS, 2013

48

4.2. Sistemul de asistenţă socială

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASP) este instituţia publică la nivel judeţean care are rolul de a asigura aplicarea politicilor, măsurilor şi strategiilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane sau grupuri aflate în nevoie sau vulnerabile.

DGASP este structurat organizatoric în:

4 direcţii: Direcţia pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Copilului; Direcţia pentru Protecţia Persoanelor Adulte cu Handicap sau aflate în nevoie; Direcţia Juridică; Direcţia Economică;

1 serviciu: Serviciul de prevenire al marginalizării sociale şi a violenţei în familie;

1 birou: Birou Adopţii.

La nivelul administraţiilor publice locale există servicii de asistenţă socială, cu angajaţi, din care numai o parte din personal este calificat în domeniul asisten ei şiț protecţiei sociale.

Marăşeştiul este un oraş cu probleme sociale, care necesită atenţie şi măsuri imediate. Serviciul de Asistenţă Socială funcţionează sub coordonarea directă a Consiliului Local Mărăşeşti, iar scopurile acestuia sunt de a implementa măsuri, programe şi activităţi pentru persoanele şi grupurile de persoane care nu au posibilitatea de a avea o viaţă decentă prin propriile puteri.

Activită ile Serviciului de Asistenţă Socială includ proceduri de identificare aț nevoilor sociale, iar în ceea ce priveşte serviciile de specialitate, acesta se ocupă de informarea cetăţenilor asupra drepturilor şi responsabilităţilor lor sociale, acţiuni urgente în situaţii de criză pentru toate categoriile de persoane, consiliere primară, măsuri de încadrare a persoanelor în familii şi comunitate şi măsuri de implicare a comunităţii în activităţi publice.

Pentru conştientizarea publică privind protecţia copilului s-a constituit o grupare consultativă în cadrul Consiliului pentru a limita incidentele de vulnerabilitate ale copiilor şi pentru a găsi soluţii alternative de instituţionalizare.

INFRASTRUCTURA SOCIALĂ

DIRECŢIA PENTRU PROTECŢIA ŞI PROMOVAREA DREPTURILOR COPILULUI

În cadrul direcţiei sunt furnizate servicii sociale primare şi specializate de prevenire a separării copilului de familie, servicii de protecţie alternativă a copilului separat definitiv de familie prin tutelă, adopţie, servicii de protec ie specială a copilului separatț temporar sau definitiv de familie, precum şi servicii de evaluare complexă a copilului cu dizabilităţi.

49

Direcţia este structurată organizatoric într-un compartiment de specialitate (Secretariatul Comisiei pentru Protecţia Copilului) şi 4 servicii:

Serviciul Management de Caz pentru Protecţia de Tip Familial, Serviciul Management de Caz pentru Protecţia de Tip Rezidenţial, Serviciul de Intervenţie în Regim de Urgenţă, Serviciul de Evaluare Complexă a Copilului.

În anul 2013, în cadrul Serviciilor Sociale de Protecţie de Tip Familial au fost un număr de 751 de copii beneficiari direcţi, din care numai 25 de copii erau separaţi definitiv de familie, restul de 726 de copii fiind aflaţi în plasament astfel: 525 de copii aflaţi în grija unui asistent maternal profesionist şi 201 copii aflaţi la o persoană sau familie.

În cadrul Serviciului Management de Caz pentru Protecţia de Tip Rezidenţial sunt furnizate servicii sociale specializate pentru 275 copii beneficiari direct, din care 50 asista i.ț

În anul 2013, conform informaţiilor primite din teritoriu, existau module familiale de tip rezidenţial cu o capacitate totală de 177 de persoane, după cum urmează:

Module Familiale Păune ti, Dumbrăveni;ș Module familiale Focşani: Prâslea, Harap Alb şi Johnny England III; În cadrul Centrului de Asistenta şi Sprijin Focşani: Modul Ana şi Dany, Modul

Cuore, CAS Forget Me Not; Module familiale Mărăşeşti: Arlechino, Dănu , Dege ica, Pluto, Donald,ț ț

Pinochio şi Marcela; Module familiale Odobeşti: Johnny England I şi Johnny England II, Stefăni a;ț Module familiale Panciu: Speranţă, Fortuna.

În cadrul modulelor familiale din Mărăşeşti, există în anul 2013 un număr total de 59 de beneficiari, conform datelor din teritoriu.

Din martie 2004, Centrul de Zi Mărăşeşti oferă servicii sociale pentru copiii înscrişi în şcoli, incluzând consiliere psihologică, sprijin în educaţie şi petrecerea timpului după orele de curs.

Filiala Crucea Roşie Vrancea a înfiinţat la Mărăşeşti complexul de servicii ”Complex de Sănătate Mărăşeşti II’’ şi Clubul Copiilor din Modruzeni “De la A la Z pentru viaţă”. Acestea vor oferi servicii comunităţii de romi de la marginea oraşului. Primul proiect are ca obiectiv dezvoltarea serviciilor de tip socio – medical şi de igienizare pentru familiile de etnie romă din zona defavorizată Cartier Nou, Modruzeni, prin replicarea serviciilor deja existente în comunitatea Mărăşeşti, prin complexul socio – medical Mărăşeşti I, care funcţionează în această zonă din anul 2005.

În cadrul direc iei jude ene func ionează iț ț ț ș Serviciul de Intervenţie în Regim de Urgenţă care asigură servicii sociale pentru 918 copii beneficiari direcţi astfel:

50

796 copii: servicii sociale de prevenire a separării copilului de familie oferite de către Biroul Echipa Mobilă, Adăpostul Temporar pentru copilul Delincvent şi din Stradă, Centrul Maternal, Centrul de Zi pentru Copii Exploataţi prin muncă.

122 copii în privinţa cărora s-a dispus iniţial măsura plasamentului în regim de urgenţă: servicii sociale de intervenţie în regim de urgenţă şi protecţie socială.

La nivelul Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului, în decursul anului 2013, au fost furnizate servicii de evaluare complexă pentru 1.303 copii cu dizabilităţi în vederea încadrării într-o categorie de persoane cu handicap şi/sau orientării şcolare/profesionale, atât pentru copii separaţi de familie (beneficiari ai unei măsuri de protecţie specială), cât şi pentru copii din familie.

Evaluarea copiilor pentru încadrarea în grad de handicap în anul 2013

Gradul de handicapPonderea copiilor

Numărul de cazuri

Gradul grav 49.7 % 664Gradul accentuat 23.50% 307Gradul mediu 24.10% 307Gradul uşor 2.20% 22Doar 0,5 % sunt beneficiari ai certificatelor de orientare şcolară/ profesională.

2

Sursa: Raport de activitate DGASPC Vrancea - 2013

Din totalul de 1.303 copii încadraţi în grad de handicap/orientare şcolară, 1.079 copii se aflau în familie naturală/lărgită, 160 copii se aflau ocrotiţi la un asistent maternal profesionist, 63 copii se aflau în centre de tip rezidenţial ocrotiţi prin DPPDC, iar restul de 15 copii se aflau în plasament la familie substituit.

Patologia medicală după tipul de handicap

Patologia medicală după tipul de handicap Numărul de cazuri

psihic416

(din care autism 183)mental 207

somatic 268

fizic 42

auditiv 48vizual 52

HIV/SIDA 5

boli rare43

(din care Down 38)asociat 221

Sursa: Raport de activitate DGASPC Vrancea - 2013

51

DIRECŢIA PENTRU PROTECŢIA PERSOANELOR ADULTE CU HANDICAP SAU AFLATE ÎN NEVOIE

Direcţia funcţionează cu un compartiment (Secretariat Comisie Evaluare Persoane cu Handicap) şi 3 servicii:

Serviciul Management de Caz pentru Adulţi şi Monitorizare Socială, Serviciul Evaluare Complexă, Serviciul Stabiliri, Plăti Prestaţii Sociale.

În cadrul direcţiei sunt furnizate servicii sociale specializate în concordanţă cu nevoile persoanelor adulte cu diferite tipuri de handicap, precum şi celor vârstnice aflate în dificultate socio-medicala şi economică.

Serviciul Management de Caz pentru Adulţi şi Monitorizare Socială cuprinde:

2 birouri:

Biroul Monitorizare persoane cu handicap şi asistenţi personali din comunitate;

Biroul Management de caz persoane cu handicap şi asisten a persoaneț vârstnice;

13 centre specializate în protecţia persoanelor adulte cu handicap/vârstnice:

Centrul de recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Coteşti; Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională Odobeşti; Centrul de Îngrijire şi Asistenta "Sf. Maria" Goleşti; Centru de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrica Jariştea; Centru de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrica Măicăneşti; Centru de Îngrijire şi Asistenta Măicăneşti; Centru de Recuperare şi Reabilitare Persoane cu Handicap Odobeşti; Centrul de Servicii de Recuperare Neuromotorie Tip Ambulatoriu Odobeşti; Locuinţa Protejată Casa Anca Odobeşti; Locuinţa Protejată Casa Clara Odobeşti; Centru de Îngrijire şi Asistenta Odobeşti; Centru Rezidenţial pentru Persoane Vârstnice Odobeşti; Căminul pentru persoane vârstnice Focşani cu o capacitate de 60 de

persoane.

2 compartimente:

Compartimentul de respiro Măicăneşti; Compartiment de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu;

În judeţul Vrancea există o singură Cantină de Ajutor Social, şi anume în municipiul Focşani, cu o capacitate de 650 de personae beneficiare.

În Mărăşeşti, serviciile sociale oferite bătrânilor nu răspund nevoilor comunităţii şi sunt limitate la îngrijirea la domiciliu de către ONG-ul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi

52

Elena”, servicii medicale oferite de spitalul orăşenesc (un număr important de paturi pentru bolnavii aflaţi în stadii evoluate ale bolii), şi alte servicii de consiliere şi ajutor legal. Un număr de aproximativ 20 de bătrâni sunt ocazional ajutaţi, dar nevoia de a fi plasaţi în cămine rezidenţiale rămâne prioritară.

Serviciului de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu handicap urmăreşte integrarea şi incluziunea socială prin evaluarea complexă a adulţilor cu handicap.

Evaluarea adulţilor pentru încadrarea în grad de handicap în anul 2013

Gradul de handicap Numărul de persoane

Gradul I - grav 878

Gradul II - accentuat 1.933

Gradul III - mediu 938

Gradul IV - uşor 180

Nu se încadrează în criteriile medico-psiho-sociale 834

Din care 216 de persoane adulte cu handicap sunt nedeplasabile

Sursa: Raport de activitate DGASPC Vrancea – 2013

Lista instutuţiilor sociale

Nr. UATTipul

institu-ieiț

UNITĂ IȚBENEFI-

CIARICapacita-

tea de persoane

Tipul centrelor: de zi,

reziden iale, laț domiciliu-tipul-

1 Adjud Privată Centrului de Asisten ăț pt. Recuperarea

Tinerilor cu Handicap din Adjud – Fundatia Pro Armonia Foc aniș

Tineri 18 – 26 ani

100 de zi, locuin eț protejate

2 Bro teniș Privată Biroul local de asisten ă socială alț

parorhiei Sf. Gheorghe – Biserica Sfântu

Gheorghe Bro teni ș

Copii 7 – 14 ani

35 centru de zi

3 Cote tiș Publică Centrul de recuperare i Reabilitareș

Neuropsihiatrică Cote tiș

Adul iț 35 Reziden ialț

4 Dumbrăveni Publică Module Familiale Dumbrăveni

Copii iș tineri între 6 – 16 ani,

>18 ani

21 Reziden ialț

5 Foc aniș Publică Module familiale Foc ani: Prîslea,ș

Harap Alb i Johnnyș

Copii 7 – 18 ani

30 Reziden ialț

53

England III

6 Foc aniș Publică Centrul de Asisten ăț i Sprijin Foc ani:ș ș

Modul Ana i Dany,ș Modul Cuore, CAS

Forget Me Not

Copii iș tineri între 10-16 ani, 17>18 ani

30 Reziden ialț

7 Foc aniș Publică Centrul Reziden ialț pentru Copii cu

Dizabilită i Foc aniț ș

Copii iș tineri între 0 – 18 ani

35 Reziden ialț

8 Foc aniș Publică Centrul Comunitar de Servicii pentru Copii

cu Dizabilită i Foc aniț ș (Centrul de Zi de

Recuperare iș Reabilitare Copii cu

Dizabilită i i Centrulț ș de Recuperare copii

TSA)


120 Două Centre de zi

9 Foc aniș Publică Centrul educa ionalț de zi


12 Centru de zi

10 Foc aniș Publică Adăpost Temporar pentru Copilul

Delicvent i dinș Stradă

Copii iș tineri între 3 –18 ani

12 Reziden ialț

11 Foc aniș Publică Adăpost Temporar pentru Copilul Abuzat,

Exploatat, Supus Traficului sau

Migra ieiț


12 Reziden ialț

12 Foc aniș Publică Centrul maternal Foc ani (Complexul deș

servicii comunitare)

Cuplu copil-mama

10 copii cu 5

mame

Reziden ialț

13 Foc aniș Publică Centrul Social cu Destina ieț

Multifunc ională „Sf.ț Teodor”


14 Foc aniș Publică Căminul pentru persoane vârstnice

Foc aniș

Persoane vârstnice

60 Reziden ialț

15 Foc aniș Privată Asocia ia Mariaț Francesca

Adul i,ț persoane cu

handicap

300 atelier protejat

16 Foc aniș Privată Asocia iaț Promotorilor

Dezvoltării Locale

Persoane vârstnice

sau cu handicap

300 atelier protejat

54

17 Foc aniș Privată Centrul Regional de recuperare a copilului cu autism Micul Prinț (Asocia ia Speran aț ț

Andradei)

Copii 0 – 6 ani , Copii 7

– 16 ani

100 centru de zi

18 Foc aniș Privată Funda ia Academicăț Sfin ii Impărati ț

Constantin i Elenaș

Persoane vârstnice

50 la domiciliu

19 Foc aniș Privată Societatea Na ionalăț de Cruce Ro ie Filialaș

Vrancea

Adul i ,ț Familie

131 locuin ăț protejată iș

cantină

20 Foc aniș Privată Asocia ia Assistanceț Copii 7 –18 ani

24 de zi

21 Gole tiș Publică Centrul de Îngrijire iș Asisten ă "Sf.ț

Maria" Gole tiș


22 Jari teaș Publică Centru de Recuperare i Reabilitareș

Neuropsihiatrică Jari teaș


23 Măicăne tiș Publică Centrul scolar pentru Educa ie Incluzivăț

Măicăne tiș

Copii 7 – 16 ani, Copii 17

– 18 ani

115 Reziden ial ț

24 Măicăne tiș Publică Centru de Ingrijire iș Asisten ă Măicăne tiț ș


25 Măicăne tiș Publică Centru de Recuperare i Reabilitareș

Neuropsihiatrică Măicăne tiș


26 Măicăne tiș Publică Compartimentul de respiro Măicăne tiș


27 Mără e tiș ș Publică Module familiale Mără e ti: Arlechino,ș ș

Dănu , Dege ica, ț țPluto, Donald,

Pinochio i Marcelaș

Copii iș tineri între 3 – 16 ani,

>18 ani

52 Reziden ialț

28 Mihălceni Publică Centrul colar pentruȘ Educa ie Incluzivăț

Mihălceni

Copii 7 – 16 ani , Copii 17

– 22 ani

70 Reziden ial ț

29 Movili aț Publică Centrul social multifunc ionalț

(Asocia ia Assistance)ț

copii 7 –16 ani

55

30 Odobe tiș Publică Module familiale Odobe ti: Johnnyș

England I i Johnnyș England II, tefăni ăȘ ț

Copii 7 –18 ani

24 Reziden ialț

31 Odobe tiș Publică Centrul de Integrare prin Terapie Ocupa ionalăț

Odobe tiș


32 Odobe tiș Publică Centru de Îngrijire iș Asisten ă Odobe tiț ș


33 Odobe tiș Publică Centrul de Asisten ă iț ș Sprijin George, Irina,

Mariana Odobe tiș

Copii iș tineri între 8 –18 ani

18 Reziden ialț

34 Odobe tiș Publică Centru de Recuperare i Reabilitareș

Persoane cu Handicap Odobe tiș


35 Odobe tiș Publică Centrul de Servicii de Recuperare

Neuromotorie Tip Ambulatoriu Odobe tiș

Adul iț 28 (10 cu cazare)

Reziden ial+servițcii de recuperare,

suport iș asisten ă,ț tratament specializat

36 Odobe tiș Publică Locuin ă Protejatăț Casa Anca Odobe tiș


37 Odobe tiș Publică Locuin ă Protejatăț Casa Clara Odobe tiș


38 Odobe tiș Publică Locuin ă Protejată ț Casa Lumini a Odobe tiț ș


39 Odobe tiș Publică Centru Reziden ialț pentru Persoane

Vârstnice Odobe tiș


40 Panciu Publică Module familiale Panciu: Speran a,ț

Fortuna

Copii iș tineri între

8>18 ani

32 Reziden ialț

41 Păune tiș publica Module familiale Păune tiș

Copii iș tineri între

6>18 ani

18 Reziden ialț

Sursa: date primite din teritoriu, 2014

56


57

4.3. Sistemul educaţional

Inspectoratul Şcolar Vrancea, instituţia reprezentativă a MECTS la nivelul judeţului în colaborare cu autorităţile locale, instituţii private şi organizaţii nonguvernamentale au stabilit relaţii de colaborare pentru asigurarea condiţiilor de funcţionare a unităţilor şcolare, întreţinerea şi modernizarea bazei materiale, reabilitarea şi extinderea şcolilor, realizarea de programe şi proiecte şcolare şi extraşcolare, precum şi asigurarea protecţiei sociale a copiilor prin programe guvernamentale.

Diagnoza sitemului educaţional din judeţul Vrancea porneşte de la măsurarea gradului de atingere a obiectivelor formulate în planul managerial pentru anul şcolar 2012 – 2013, prin raportare la indicatorii de evaluare a calităţii şi a eficienţei interne a sistemului.

Direc iile strategice:ț

Stimularea cuprinderii într-o formă de şcolarizare şi îmbunătăţirea condiţiilor de educaţie a tuturor elevilor din judeţul Vrancea prin descentralizare reală şi promovarea culturii calităţii la nivel de sistem şi proces.

Creşterea ratei de participare la educaţie şi asigurarea egalităţii şanselor prin prevenirea şi combaterea abandonului şi absenteismului şcolar, îmbunătăţirea ratei succesului pentru elevii din judeţul Vrancea în scopul finalizării învăţământului obligatoriu şi integrării cu succes în viaţa socială.

Orientarea şi desfăşurarea activităţii de formare continuă şi de perfecţionare spre creşterea calităţii prestaţiei managerilor educaţionali şi a personalului didactic, sub aspect ştiinţific şi psihopedagogic.

Fundamentarea ofertei educaţionale pe baza nevoilor de dezvoltare personală a elevilor şi armonizarea acesteia cu evoluţia continuă a pieţei muncii şi optimizarea relaţiei şcoală – comunitate şi a parteneriatului internaţional.

Conform datelor statistice, structură pe grupe de vârstă se prezintă astfel conform diagramei de mai jos.

STRUCTURA POPULAŢIEI ORAŞULUI MĂRĂŞEŞTI PE GRUPE DE VÂRSTĂ

22.4%

62.4%

15.2%

Popula ia tânără (0-14 ani)ț


Popula ia vârstnică (60 ani i ț șpeste)

Sursa: INS, 2013

58

Alcătuirea populaţiei din oraş indica ponderi mari pentru populaţia adultă (15 – 59 ani) – 57% din totalul populaţiei, restul populaţiei fiind împărţită astfel: tineri (0-14 ani) – 25% şi vârstnici (60 ani şi peşte) – 18%.

În oraşul Mărăşeşti, conform Recensământului Popula iei i al Locuin elor dinț ș ț 2011, populaţia se caracterizează printr-o uşoară diversitate etnică, lingvistică şi religioasă. Datele de la Recensământul Popula iei i al Locuin elor din 2011 aratăț ș ț următoarea structura etnică: românii sunt majoritari, constituind 81% din totalul populaţiei, romii reprezintă minoritatea cea mai importantă ca valoare numerică, 7,03%, iar celelalte minorităţi etnice deţin o pondere de 11,97%.

STRUCTURA POPULAŢIEI ORAŞULUI MĂRĂŞEŞTI DUPĂ ETNIE

80.96%

7.03%

11.97%

Romani Romi

Altaetnie

Sursa: Recensământul Popula iei i al Locuin elor, 2011ț ș țDeclinul demografic va continua, în mod accentuat pentru populaţia tânără. De aici

nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în capitalul uman.

Declinul demografic este general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei.

Populaţia şcolară la nivelul oraşului a înregistrat în perioada 2007 – 2013 o fluctuaţie continuă, ajungând în anul şcolar 2012 – 2013 la 1.884 de persoane ceea ce reprezintă 89,45% din populaţia şcolară din anul şcolar 2006 – 2007.

EVOLUŢIA POPULAŢIEI ŞCOLARE LA NIVELUL ORAŞULUI MĂRĂŞEŞTI (NR. PERSOANE)

2006-2007 2007-2008 2008-2009 2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-20131750

1800

1850

1900

1950

2000

2050

2100

2150

2106

2054

1954

1907

1995

1947

1884

Sursa: INS, 2013

59

La nivelul oraşului Mărăşeşti se înregistrează o creştere a elevilor din învăţământul primar şi gimnazial şi o scădere a copiilor înscrişi în grădiniţe şi a numărului de elevi din învăţământul preuniversitar şi liceal.

Populaţia şcolară pe niveluri de educaţie

Niveluri de instruireAnul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Număr persoane

Total 2.106 2.054 1.954 1.907 1.995 1.947 1.884Copii înscrisi în grădini eț 378 335 347 357 378 278 256

Elevi înscri i în șînvă ământul țpreuniversitar

1.728 1.719 1.607 1.550 1.617 1.669 1.628

din care:

Elevi înscri i șîn învă ământul țprimar (inclusiv învă ământul țspecial)

673 683 676 666 691 756 783

Elevi înscri i șîn învă ământul țgimnazial (inclusiv învă ământul țspecial)

601 621 549 526 601 608 587

Elevi înscri i șîn învă ământul țliceal

364 363 382 358 325 305 258

Elevi înscri i șîn învă ământul țprofesional

90 52 : : : : :

Sursa: INS, 2013

Din totalul de 124 de unităţi şcolare din judeţul Vrancea, 2.42% se concentrează în oraşul Mărăşeşti astfel: Liceul Tehnologic "Eremia Grigorescu", coala GimnazialăȘ "Ecaterina Teodoroiu" (1 coală primară i 2 grădini e arondate), coala Gimnazialăș ș ț Ș Nr.2 (4 coli primare i 5 grădini e arondate).ș ș ț

60

Sursa: Hartă bazată pe analiza făcută de consultant

Analizând numărul de unităţi şcolare la 10.600 de locuitori se constată faptul că oraşul înregistra un număr de 3 unităţi şcolare la 10.600 de locuitori în anul 2012 (ţinând cont de datele furnizate de INS, conform cărora populaţia oraşului era de 10.671 de locuitori)

Unităţile şcolare pe niveluri de educaţie în oraşul Mărăşeşti


Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Număr

Total 3 3 3 3 3 3 3

Primar şi gimnazial (inclusiv special) 2 2 2 2 2 2 2

Liceal 1 1 1 1 1 1 1

Sursa: INS, 2013

61

Abandonul şcolar rămâne o preocupare a sistemului educaţional, indiferent de nivelul de educaţie, numărul copiilor care au renunţat la sudii în anul şcolar 2012 – 2013 fiind de 48 tineri.

Abandonului şcolar în perioada 2012 - 2013

Mediu Urban/Rural

Localitate Denumirea unităţii de învăţământ

Abandon şcolar (2012-2013)

1 Urban MĂRĂŞEŞTICOALA GIMNAZIALĂ "ECATERINA TEODOROIU" Ș

MĂRĂŞEŞTI, Mărăşeşti, , niveluri de învăţământ primar, gimnazial

40

2 Urban MĂRĂŞEŞTI COALA GIMNAZIALĂNR.2 MĂRĂŞEŞTI, Mărăşeşti, Șniveluri de învăţământ primar, gimnazial

8

Sursa: Date primite din teritoriu

Sistemul de învăţământ profesional şi tehnic are impact asupra ratei şomajului. Rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15 – 24 de ani şi ponderea ridicată a acestora în numărul total al şomerilor, sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire în raport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional. Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare, se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut.

Unul dintre obiectivele Strategiei Lisabona 2020 este şi creşterea procentajului persoanelor cu vârstă cuprinsă între 20 şi 24 de ani, absolvenţi ai învăţământului terţiar sau echivalent.

FORMAREA PROFESIONALĂ ŞI ÎNVĂŢAREA PE TOT PARCURSUL VIEŢII

Proiecţiile privind structura pe grupe de vârstă indică pentru viitor (2015 – 2025) o consolidare relativă a vârstei de mijloc (35 – 55 ani) activă pe piaţa muncii, ceea ce va conduce la o nevoie crescândă de formare continuă.

Gradul de urbanizare al judeţului este cel mai scăzut din regiune, ponderea populaţiei rurale fiind de 63%.

În condiţiile în care structura pe grupe de vârstă indică o populaţie mai îmbătrânită şi o pondere mai mică a populaţiei în vârstă de muncă din mediul rural, combinat cu tendinţa tinerilor de a părăsi spaţial rural, SISTEMUL DE EDUCAŢIE ŞI FORMARE PROFESIONALĂ este obligat să contribuie prin măsuri specifice, vizând:

asigurarea accesului la educaţie în condiţii de calitate şi varietate de opţiuni;

oferta de pregătire adecvată, în sprijinul diversificării şi creşterii competitivităţii economiei rurale;

educaţie în sprijinul conservării şi valorificării patrimoniului cultural specific şi resurselor naturale din mediul rural;

îmbunătăţirea condiţiilor de studiu în mediu rural; soluţii şi propuneri pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi a

varietăţii opţiunilor (având în vedere dificultăţile de constituire a claselor pentru minorită ile cu număr mic de elevi dintr-o zonă).ț

62

În acest context, analiza ofertei şcolilor din sistemul pentru formarea adulţilor arată o slabă capacitate de răspuns la cerinţele pieţei muncii.

4.4. Sărăcia

ABORDAREA INTEGRATĂ ÎN SOLUŢIONAREA NEVOILOR SPECIFICE ZONELOR GEOGRAFICE CELE MAI AFECTATE DE SĂRĂCIE SAU ALE GRUPURILOR VULNERABILE

În România, gradul de sărăcie şi de excluziune socială este mult mai mare decât în majoritatea statelor membre, 40,3% din populaţie fiind expusă la astfel de riscuri în 2011, comparativ cu media UE de aproximativ 24%.

În 2011, 4,74 milioane din totalul populaţiei române se aflau în risc de sărăcie (cu un venit mai mic de 60% din venitul mediu disponibil), 6,28 milioane se confruntau cu lipsuri materiale severe, iar 1,14 milioane locuiau în gospodării cu intensitate de lucru scăzută. Conform calcului angajaţilor Băncii Mondiale efectuate pe baza Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 şi UE-SILC 201114, regiunile de dezvoltare cu cele mai mari rată a persoanelor aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială sunt: NORD – EST (51,2%), SUD – EST (50%) şi SUD (43,1%).

14, 16 Acordul de parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014 – 2020, februarie 2014

63

Sursa: Harta realizată de consultant, bazată pe lucrarea Dezvoltarea regională în România”, Dumitru Sandu (Baza de date este prezentă în anexă)

Cartografierea sărăciei în zonele rurale şi urbane arată un risc mai mic de sărăcie în localităţile din Zona Metropolitană Focşani propusă: Ţifeşti, Câmpineanca, Vânători, Coteşti, Suruia, Goleşti Gugeşti, respective localitatea Homocea.

În aceeaşi zonă se identifică localităţile slab dezvoltate următoare: Odobeşti, Panciu, Mărăşeşti, Poiana Cristei, Bordeşti, Obrejiţa, Băleşti, Tătănaru, Năneşti, Slobozia Ciorăşti.

Judeţul Vrancea se află în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, a doua regiune din ţară cu cea mai mare rată de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială şi a cărui rată înregistrată este peste media naţională privind ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută, în 2007 – 2011.

Oraşele mici (după populaţia din anul 2008: Adjud, Mărăşeşti, Odobeşti, Panciu) concentrează sărăcia datorită infrastructurii fizice sărace (transport, sănătate, educaţie). Restructurarea industrială şi reforma economică are ca principal efect o rată scăzută de ocupare şi, prin urmare, venituri mici şi instabile. Zonele urbane afectate de sărăcie se confruntă cu îmbătrânirea demografică şi depopularea.

Mărăşeştiul este considerat cel mai sărac oraş al judeţului Vrancea, având în vedere rata mare a şomajului şi slaba dezvoltare a afacerilor. În 2001, localitatea a fost trecută pe lista zonelor defavorizate pentru 3 ani, de către Guvernul României. Aceasta a avut

64

loc în perioada celei mai înalte rate oficiale a şomajului (20%), datorată, în cea mai mare măsură, populaţiei de etnie romă.

Fenomenul SĂRĂCIEI constituie un subiect important şi suficient de controversat în România. Statistic, pentru măsurarea sărăciei, se pune problema cuantificării veniturilor, care apoi se compară cu un anume nivel etalon. Măsurarea sărăciei se face pe baza pragului de sărăcie calculat, acesta funcţionând ca un etalon în raport cu care orice măsură a fenomenului capătă sens.

Din indicatorii astfel utilizaţi, cel mai important este Inciden a sărăciei.ț Se evidenţiază cu ajutorul Ratei Sărăciei (RS), care determină proporţia celor mai săraci în totalul populaţiei. Acest indicator măsoară amploarea fenomenului, după formula :

RS = nr .de pers . sau gosp . cu venituri saucheltuieli pragul sărăciei

mărimea populaţiei.

Pe lângă proporţia celor mai săraci în totalul populaţiei, o problemă esenţială este măsurarea deficitului de venit al populaţiei sărace în raport cu pragul de sărăcie:

deficitul de venit al popula iei sărace (income gap)ț = suma necesară pentru ca fiecare individ sărac să ajungă la nivelul pragului de sărăcie.

suma veniturilor suplimentare (VS) reprezintă valoare necesară indivizilor aflaţi sub pragul de sărăcie pentru a ieşi din această stare.

indicele de profunzime a sărăciei (PS) se determină că raport între costul minim al eliminării sărăciei (ÎS) şi costul maxim evaluat în ipoteza că întregii populaţii i se asigură un venit egal cu pragul de sărăcie.

indicatorii severităţii sărăciei reflectă suplimentar gravitatea fenomenului, fiind sensibili la modul în care sunt distribuite veniturile în raport cu pragul ales.

Modul în care veniturile unei populaţii sunt distribuite reprezintă o problemă de interes major, atât în analiza inegalităţii, cât şi în analiza severităţii sărăciei.

Abordarea multidimensională este considerată de mulţi specialişti mult mai realistă, întrucât se determină indici ai sărăciei pe baza mai multor dimensiuni, sărăcia fiind un fenomen foarte complex, guvernat de evoluţia mai multor factori.

Caracterul multidimensional al sărăciei este evidenţiat în rapoartele dezvoltării umane ca un indice agregat care ia în calcul trei alţi indicatori ai nivelului de trai: speranţa de viaţă la naştere, nivelul educaţiei, standardul economic de viaţă.

Indicatorii consideraţi a influenţa starea de sărăcie a populaţiei (INDICATORII DE RISC) sunt monetari şi nonmonetari şi se pot grupa în două mari categorii:

DE TIP EFECT (exprimă starea de sărăcie sau bunăstarea efectivă): condiţii de locuit (apă curentă, apă caldă, electricitate, grup sanitar cu apă

curentă, baie, încălzire central, suprafaţa locuibilă pe persoană, gaze la bucătărie);

posesia de bunuri de folosinţă îndelungată (aragaz, frigider, maşină de spălat rufe, aspirator, tv, telefon, deţinerea de proprietăţi);

cheltuielile totale de consum.

65

DE TIP CAUZĂ (arată riscul de a devei sărac; exprimă sărăcia potenţială): nivelul de educaţie al capului familiei; sexul capului familiei; existenţa cel puţin a unui şomer în familie;etc.

Evaluarea sărăciei relativ multidimensionale se determinp pe baza parcurgerii următoarelor etape:

1. stabilirea indicatorilor de risc;2. stabilirea unei scale de echivalenţă pentru variabilele monetare;3. aplicarea unor metode de agregare care să ducă la obţinerea unor

indicatori sintetici.

Analiza diagnostic pentru măsurarea sărăciei a fost realizată în patru etape:

A. ALEGEREA DIMENSIUNII RELEVANTE; ALEGEREA UNUI INDICATOR AL BUNĂSTĂRII

Indicatorii aleşi au fost următorii:

1. Indicatori monetari:

venitul; consumul (în comparaţie cu venitul, consumul reflectă mai bine standardul

actual de viaţă al persoanei/gospodăriei);

CÂŞTIGUL SALARIAL NOMINAL MEDIU LUNAR ÎN JUDE UL VRANCEA (LEI)Ț

2008 2009 2010 2011 2012 20130

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

1413 1467 1468 14671548

1641

1064 1091 1085 1078 1136 1196

Câ tigul salarial nominal mediu brutș Câ tigul salarial nominal mediu net ș

Sursa: INS, 2013

2. Indicatori nonmonetari

sărăcia din punctul de vedere al stării de sănătate şi nutriţie (starea de sănătate a membrilor gospodăriei este un important indicator al bunăstării.Analiza a fost focalizată către:

consumul nutri ional al copiilor; ț incidenţa unor boli specifice sărăciei (tuberculoză, hepatită,

anemie, etc.); speranţa la viaţă; accesul la servicii medicale;

Tuberculoza reprezintă una din cele mai mari provocări cu care România se confruntă în sectorul sănătăţii publice. România este pe primul loc în UE în ceea ce

66

priveşte inciden a tuberculozei, deşi numărul cazurilor este în scădere constantă dinț 2002.

Situaţia cazurilor de tuberculoza în judeţul Vrancea se prezintă astfel:

Cazuri noi Recidive

2011 262 43

2012 271 52

Sursa: Centrul Naţional pentru Statistică şi Informatică în Sănătatea Publică – Institutul Naţional de Sănătate Publică

Inciden a prin tuberculoză la copiițCazuri noi Recidive

2011 7 0

2012 14 0


Prevalenta anuală prin tuberculoza, exprimată în cifre absolute

Mediu de rezidenţa Urban Rural

Sex Masculin Feminin Masculin Feminin

2011 116 59 261 94

2012 120 47 270 90


Hepatita virală

2011 2012

Cazuri noi 47 100

Incidenta la 100000 12,06 25,71


Din punctul de vedere al educaţiei au fost analizaţi următorii indicatori:

nivelul alfabetismului; raportul dintre numărul de ani de şcoală parcurşi şi numărul de ani de

şcoală care ar trebui parcurşi (abandonul şcolar).

Conform datelor furnizate de INS rata alfabetismului în România a crescut în 2011 faţă de 2002 cu aproape jumătate de procente. Însă, la nivelul judeţului Vrancea se observă o evoluţie ce se plasează în afară mediei naţionale, varia ia numărului deț persoane analfabete 2002 – 2011 fiind de 16,4%.

Număr pesoane analfabete Ponderea în total populaţiei

Anul 2011 7.939 1,95%

Anul 2002 6.637 2,02%

Rata abandonului în învăţământul preuniversitar

Învăţământul primar şi gimnazialÎnvăţământ

Învăţământ profesional

Învăţământ postliceal şi de Total Primar Gimnazial

67

(clasele I-IV)

(clasele V-VIII) liceal maiştri

2007-2008 2,9 2,1 3,7 4,4 11,6 5,52008-2009 2,4 1,9 2,9 2,3 12,9 8,52009-2010 2,5 2,5 2,5 1,7 11,0 9,32010-2011 2,5 2,1 2,9 2,6 14,9 8,42011-2012 3,4 2,6 4,2 3,3 12,8

Sursa: INS

B. ALEGEREA ŞI ESTIMAREA PRAGULUI SĂRĂCIEI

pragul absolut; pragul relativ;

C. ALEGEREA ŞI ESTIMAREA INDICATORILOR DE MĂSURARE

incidenta sărăciei (headcount index); profunzimea sărăciei (poverty gap); severitatea sărăciei (squared poverty gap = indicele pătratic FGT).

D. CONSTRUIREA UNUI PROFIL AL SĂRĂCIEI

analiza caracteristicilor socio – economice ale persoanelor / gospodăriilor din categoriile săraci / nonsăraci.

informaţii privind identitatea persoanelor: mediul de rezistenţă, obiceiuri, ocupaţie, etc

comparaţie între standardul de viaţă al celor două grupe săraci / nonsăraci (sănătate, educaţie, nutritive, locuinţa etc).

68

5. Infrastructura şi echiparea teritoriului

5.1. Infrastructura de comunicaţii şi transport

Reţeaua de căi de comunicaţii şi transport ocupă un rol important în cadrul echipării de infrastructură, fiind compusă din reţeaua rutieră, reţeaua feroviară şi reţeaua aeriană.

Conform Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Sud-Est, analiza accesibilităţii pe drumuri, pe calea ferată şi pe calea aerului în contextul UE, arată gradul relativ de izolare regională şi caracterul periferic al regiuni. Potrivit studiului realizat de Ministerul Dezvoltării cu privire la potenţialul municipiilor de rang 0 şi I de funcţionare ca poli de creştere, reşedinţele de judeţ din Regiunea Sud-Est dispun de o bună accesibilitate, excepţie făcând doar Tulcea.15

Regiunea Sud-Est este străbătură de toate cele trei coridoare de transport care traversează România şi care asigură legătura centrelor urbane cu capitala ţării – CORIDORUL IV, VII şi IX.

Judeţul Vrancea este străbătut de CORIDORUL IX (Helsinki, Vyborg-St. Peterburg – Pskov – MOSCOVA – Kaliningrad – Kiev – Ucraina – Chisnau – JUDEŢUL VRANCEA – Judeţul Buzău – BUCUREŞTI – Dimitrovgrad – Alexandroupolis).

Dezvoltarea Reţelei Trans-Europeana de Transport TEN-T, care urmează a fi extinsă cu aproximativ 40% faţă de lungimea actuală la nivel naţional şi care trebuie finalizată până în 2030 la nivel de drum express sau autostradă, străbate judeţul Vrancea conform hărţii. Oraşul Mărăşeşti se află în zona Reţelei Trans-europeană de Transport Rutier TEN-R, cât şi a Coridorului Paneuropean de Transport Intermodal IX.16

15 Potenţialul municipiilor de rang 0 şi I de funcţionare ca poli de creştere, MDLPL, 200816 Planul de amenajare a teritoriului naţional. Secţiunea I – Reţele de transport. A – Direcţii de dezvoltare

a reţelei de căi rutiere (Anexa nr. III)

69

Oraşul Mărăşeşti este un important nod de cale ferată între Focşani şi Adjud, făcând legătura mai departe cu rute internaţionale.

Calea ferata din oraşul Mărăşeşti face parte din reţeaua principală a C.F.R. Magistrala 50, la nivelul teritoriului României, face legătura între Cristeşti Jijia – Iaşi – Paşcani – Bacău – Adjud – Mărăşeşti – Focşani – Buzău – Ploieşti – Bucureşti – Giurgiu)17.

Complexul C.F.R. Mărăşeşti compus din remiză de locomotive, regulator de circulaţie, revizie de vagoane, are o reţea de căi ferate de 20 km, pe raza oraşului Mărăşeşti şi staţii C.F.R., respectiv: Mărăşeşti, Pădureni, Doagă şi haltă Călimăneşti.

Plan de Amenajare a Teritoriului Na ionalțSec iunea 1 - Re ele de transportț ț

B. Direc ii de dezvoltare a re elei de căi feroviareț ț

17 Cuprinde şi secţiunea dintre ultima staţie de cale ferată şi frontiera de stat.

70

Oraşul se află pe traseul caii navigabile “Canalul magistral Siret-Baragan între Adjud şi Dridu”, având port pe acest canal împreună cu Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău şi Dridu.18

Plan de Amenajare a Teritoriului Na ionalțSec iunea 1 - Re ele de transportț ț

C. Direc ii de dezvoltare a re elei de căi feroviareț ț

Oraşul Mărăşeşti nu este inclus în direcţiile de dezvoltare a reţelei de aeroporturi din planul de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea I – Reţele de transport.

Reţeaua rutieră a judeţului Vrancea este formată din drumuri europene, naţionale, judeţene şi orăşeneşti/comunale.

În Regiunea Sud-Est, una din principalele căi rutiere şi de cale ferată este pe direcţia BUCUREŞTI – BUZĂU – FOCŞANI - MĂRĂŞEŞTI care se continuă spre nord, asigurând legătura între principalele oraşe.

Unele drumuri naţionale din judeţ continuă mari artere rutiere europene:

E85, care străbate Grecia, Bulgaria, intră prin Giurgiu, străbate partea de N-V a regiunii trecând prin Focşani şi MĂRĂŞEŞTI;

E581, străbate partea de nord a regiunii pe linia Galaţi – Tecuci.

La nivelul teritoriului naţional şi al judeţului Vrancea, oraşul Mărăşeşti este traversat de şoseaua naţională DN2, care leagă Focşaniul de Bacău, şosea din care, la Tişita se ramifică DN24, care duce spre Tecuci, Bârlad, Vaslui şi Iaşi, şi DN2L care leagă ora ul Mărăşeşti spre vest de Panciu, Străoane, Răcoasa, Câmpuri, Soveja şi Tulniciș (unde se termină în DN2D). Şoseaua judeţeană DN205H se ramifică din DN2 la

18 Planul de amenajare a teritoriului naţional. Secţiunea I – Reţele de transport. A- Direcţii de dezvoltare a reţelei de căi navigabile (Anexa nr. VII)

71

Călimăneşti şi duce spre nord la Pufeşti (unde se intersectează din nou cu DN2), şi apoi spre vest la Păuneşti şi spre sud la Movili a şi Panciu. Şoselele judeţene ț DJ204I şi DJ204E, ramificate din DN2, sunt de fapt drumuri de interes local ale oraşului Mărăşeşti.


REŢEAUA RUTIERĂ SECUNDARĂ este formată din drumuri judeţene şi comunale, care au ca rol deservirea localităţilor şi legătura intra-jude eană. ț

Lungimea drumurilor publice din judeţul Vrancea era în anul 2013 de 1.778 km, reprezentând 2,09 % din totalul drumurilor publice din România, iar oraşul Mărăşeşti concentrează 2,30 % din drumurile publice din judeţul Vrancea.

Lungimea totală a drumurilor pe tip de acoperământ (km)

72

AniDrumuri publice (lungime, km)

Total ModernizateCu îmbrăcăminţi

uşoare rutierenemodernizate

2005

România 79.904 21.148 20.915 37.841

Vrancea 1.918 347 584 987

MĂRĂŞEŞTI - - - -

2013

România 84.887 29.153 22.191 33.543

Vrancea 1.778 636 403 739

MĂRĂŞEŞTI 41 23 - -

Sursa: INS, 2013

În anul 2013, conform datelor de la INS, în judeţul Vrancea lungimea străzilor orăşeneşti era de 374 km, din care doar 53% sunt modernizate, situând jude ul Veanceaț mult sub media naţională, de 63% de drumuri modernizate din totalul străzilor orăşeneşti existente în România.

PROCENTUL DRUMURILOR PUBLICE DIN VRANCEA DUPĂ TIPURI DE ACOPERĂMÂNT

Na ionalț Jude eanț0%

10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%Nemodernizate(pietruite i de pământ) ș

Cu imbrăcămin i u oare ț șrutiere

Modernizate

Marea majoritate a drumurilor comunale din judeţul Vrancea trebuie modernizate.

Sursa: INS, 2013

Lungimea drumurilor publice din Mărăşeşti este de 41 de kilometri, din care doar 23 kilometri reprezintă drumuri modernizate (56%), ceea ce situează Mără e tiul peș ș ultimele locuri, alături de alte oraşe din ţară.

ZONELE GENERATOARE ŞI POLARIZATOARE DE TRAFIC

La nivel periurban, principala sursă generatoare de trafic este drumul european E85(DN2), component al Culoarului de Comunicaţii Trans-European IX.

CARACTERISTICILE TRAFICULUI EXISTENT

Studiul de trafic local nu este existent şi nu facilitează procesul de restructurare a transportului în oraş şi zonele înconjurătoare.

Conform INS, în perioada 2007 – 2012, numărul autoturismelor înmatriculate în circulaţie în judeţul Vrancea a crescut cu 24% (de la 42.816 de autoturisme în anul 2007 la 60.720 de autoturisme în anul 2013).

VEHICULE RUTIERE ÎNMATRICULATE ÎN CIRCULAŢIE LA SFÂRŞITUL FIECĂRUI AN JUDE UIL VRANCEAȚ

73

2007 2008 2009 2010 2011 2012 20130

20000

40000

60000

80000

Autovehicule de marfă

Autoturisme

Sursa: INS

TRANSPORT ÎN COMUN - RUTIER

Mijloacele de transport în comun nu există în oraş, transportul public de persoane fiind reprezentat prin curse regulate pe anumite rute. Există un traseu aprobat de Consiliul Jude ean Vrancea prin hotărâre de consiliu spre Panciu, având ca localitateț intermediară Ti i a.ș ț 19

Existenţa transportului zonal ar putea reprezenta un element cheie pentru comerţul local şi turism, iar în acest sens primăria oraşului ar trebui să identifice soluţii pentru a facilita accesul şi a atrage un număr cât mai mare de cetăţeni din oraşele înconjurătoare către Mărăşeşti.

Lipsa unui sistem de transport public în comun agravează situaţia cu care se confruntă oraşul în domeniul transportului. Populaţia, în special cea din zonele periurbane înconjurătoare, se confruntă cu dificultăţi în deplasare şi este nevoie urgentă de cumpărarea unor autobuze care să acopere necesităţile oraşului în acest sens, conform cu orarele specifice. Această investiţie va relansa tranzacţiile comerciale şi va ajuta la dezvoltarea urbană a suburbiilor.

AMENAJĂRILE PENTRU CIRCULAŢIA PIETONILOR ŞI A BICICLIŞTILOR

Nu există amenajate piste de biciclişti pe teritoriul oraşului Mărăşeşti, iar execuţia lor nu este justificată în momentul de faţă, circulaţia bicicletelor fiind foarte redusă. Se pot totuşi lansa programe pilot pentru încurajarea utilizării bicicletelor ca mijloc de transport alternativ. Unul din aceste programe pilot poate fi crearea de centre de închiriat biciclete gratuit.

TELECOMUNICAŢII

19 Programul judeţean de transport public de persoane prin curse regulate pentru perioada 2014 – 2019, CJ Vrancea

74

Ora ul Mărăşeşti nu a înregistrat progrese în ceea ce priveşte modernizareaș Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor. Aria de acoperire a serviciilor telefonice este de 100%, dar nu există o infrastructură funcţională care să facă legătura între principalele instituţii – Primărie, şcoli, grădiniţe, Consiliul Local şi Biroul Prefectului. Nu există fonduri ale Consiliului destinate achiziţionării de echipamente de performanţă, pentru conectarea la reţeaua de IT şi Comunicaţii. Utilizarea internetului în instituţiile publice este foarte scăzută şi aproape inexistentă în sectorul privat. Doar 37% din locuinţe sunt conectate la reţeaua de telefonie, iar abonamentele radio şi TV se află, de asemenea, la un nivel/număr redus. Există o staţie TV locală şi una radio cu program de transmisie limitat care poate sprijini nevoia de publicitate pentru companiile locale.

5.2. Capacitatea administrativă

Prin Hotărârea Consiliului Local al Ora ului Mără e ti nr. 86/16.09.2014, a fostș ș ș aprobată organigrama, statul de funcţii şi numărul de personal pentru Primăria Ora uluiș Mără e ti.ș ș

La nivelul lunii septembrie 2014 în organigrama Primăriei Ora ului Mără e ti auș ș ș fost aprobate 154 posturi, din care: 54 funcţii publice, 98 funcţii în regim contractual iș 2 demnitari.

Sursa: www.primariamarasesti.ro

În cadrul Consiliului Local al Ora ului Mără e ti au fost ale i 17 consilieri locali,ș ș ș ș care au înfiin a 4 comisii de specialitate, după cum urmează:ț ț

75

Comisia pentru studii, prognoze, economie, buget, finante, impozite si taxe; Comisia pentru dezvoltare urbanistica, amenajarea teritoriului, patrimoniu,

administrarea domeniului public si privat, servicii publice si comert; Comisia pentru administratie locala, juridica, ordine publica, drepturile

omului; Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, sanatate, protectie sociala,

turism, ecologie, sport si culte;

5.3. Fondul de locuinţe

La nivelul întregului jude se înregistrează o u oară cre tere a numărului deț ș ș locuinţe în ultimii 6 ani, de la 151.242 de locuinţe în anul 2008 la 156.680 de locuinţe în anul 2013.

Deşi nu există statistici oficiale privind numărul navetiştilor şi traseelor navetiştilor, interviurile si chestionarele realizate în mai multe localităţi din judeţul Vrancea au confirmat dispoziţia populaţiei din localităţile din imediata apropriere a limitei administrative a oraşului Mărăşeşti, de a lucra în oraş şi de a locui în acesta sau comuna de domiciliu.

Locuinte existente la sfarsitul anului pe forme de proprietate

Forme de proprietate

Localită ițAnul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Numar

TotalVrancea 151.242 152.455 153.598 155.367 156.152 156.680ORA UL ȘMĂRĂ E TIȘ Ș 4.390 4.431 4.442 4.414 4.435 4.446

Proprietate publică

Vrancea 3.311 3.491 3.568 1.753 1.799 1.819ORA UL ȘMĂRĂ E TIȘ Ș 237 252 252 55 55 55

Proprietate privată

Vrancea 147.931 148.964 150.030 153.614 154.353 154.861ORA UL ȘMĂRĂ E TIȘ Ș 4.153 4.179 4.190 4.359 4.380 4.391

Sursa: INS

76

Localităţile urbane din judeţul Vrancea sunt încă departe de a susţine o ofertă de servicii diversificată. Unii rezidenţi, deşi preferă condiţiile de locuire din oraşele mici, fac naveta către locul de muncă, iar alţii aleg să îşi mute domiciliul în sau lângă zonele economice care le asigură un loc de muncă. Cu toate acestea, majoritatea locuitorilor oraşului nu sunt dispuşi să îşi schimbe actualul loc de muncă cu unul în alt judeţ.

Sunteţi dispus să schimbaţi actualul loc de muncă cu un loc de muncă într-un alt judeţ?

Întrebări adresate locuitorilor din Mărăşeşti, sondaj oct 2013

5.4. Infrastructura de utilităţi publice

5.4.1. Reţeaua de apăpotabilăşi sistemul de canalizare

Oraşul Mărăşeşti este alimentat cu apă prin Sucursala Apă-Canal Mărăşeşti, subordonată S.C. Compania de Utilităţi Publice S.A.

Din punct de vedere structural, reţeaua de alimentare cu apă Mărăşeşti dispune de 2 surse de alimentare cu apă:

Gospodăria de Apă; Castel nr. 2.

Reţeaua de distribuţie a apei deserveşte un număr de 6.170 de clienţi branşaţi la reţeaua de apă. Distribuţia apei la consumatorii din Mărăşeşti se face gravitaţional de la bazinul de înmagazinare Castel nr. 2 V = 600 mc, printr-o conductă de azbociment cu Ø160 mm, i prin pompare de la gospodăria de apă. ș

Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile era în anul 2013 de 28 km, fiind mai mare cu aproximativ 6 km faţă de cea din anul 2007.

Oraşul Mărăşeşti înregistrează o tendinţă de scădere de 10,95% pentru volumul de apă distribuit în perioada 2007 – 2013, în condiţiile în care lungimea reţelei simple de distribuţie a apei potabile a crescut.

În oraşul Mărăşeşti se constată că la nivelul anului 2013 utilizarea apei potabile în scopuri casnice reprezenta 90,47% (228 mii m3) din cantitatea totală de apă potabilă distribuită consumatorilor (252 mii m3).

77

NU74%

DA23%

NR3%

EVOLUŢIA CANTITATĂ II DE APĂ POTABILĂ DISTRIBUITĂ CONSUMATORILOR(Ț mii m3)

2007 2008 2009 2010 2011 2012 20130

50

100

150

200

250

300

Total

din care: pentru uz casnic

Sursa: INS

SISTEMUL DE CANALIZARE

În anul 2013, conform datelor de la INS, în judeţul Vrancea doar 11 localităţi dispuneau de sisteme centralizate de canalizare. Din punctul de vedere al lungimii reţelei de canalizare pe cap de locuitor, judeţul Vrancea a ajuns în 2013 la 0,6 m/locuitor (ţinând cont că numărul locuitorilor din judeţ în anul 2013 era de 395.345 de persoane).

Număr de localităţi cu canalizare publică şi lungimea reţelei în anul 2013

2013

Număr de localităţi cu canalizare publică Lungimea totală simplă a

conductelor de canalizare simplă

(km)Urban Rural TOTAL

Regiunea Sud-Est

35/35 76/355 111/390 3.350,9

Vrancea 5/5 6/68 11/73 239,3

Sursa: INS, 2013

În localităţile din judeţul Vrancea care nu dispun de sisteme centralizate de canalizare, apa uzată este colectată prin mijloace precum latrine, haznale de tip rural, fose septice sau în unele cazuri, este deversată în şanţuri şi rigole din apropierea drumului. Aceste practici au un impact negativ asupra mediului, în mod special asupra solului, afectează pânza freatică şi degajează un miros neplăcut.

În Mărăşeşti există o reţea de canalizare care acoperă 80% din zona urbană. Mărăşeşti dispune de sistem unitar de canalizare prin Sucursala Apa-Canal Mărăşeşti, subordonată S.C. Compania de Utilităţi Publice S.A. Din punct de vedere structural, reţeaua de canalizare este realizată din 3 tipuri de tuburi, cu o lungime totală de 15,4 km.

78

Date despre re elelele de canalizare din judeţul Vrancea sunt prezentate în tabelulț următor:

Primărie sau agent economic operator

Lungime (km)

Volum evacuat(mii

m3)

Nr. localităţi

Populaţie

racordată

Grad de racordar

e (%)

CUP Focşani 106.1 5836.8 1 66000 67CUP FocşaniSuc. Adjud

22.6 900.92 1 12500 68

CUP Focşani Suc. Panciu

22.6 234 1 4521 52

CUP Focşani Suc. Odobeşti

16.76 119.7 1 2550 29

CUP Focşani Suc. Mărăşeşti

18.5 177.1 1 4935 39

Sursa: Raport de mediu, realizat de UTCB la comanda ISG, 2013

Proiectul "REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA SISTEMELOR DE APĂ ŞI APĂ UZATĂ ÎN JUDEŢUL VRANCEA" a început în anul 2010. Acest proiect constă în investiţii privind reabilitarea sistemului de distribuţie a apei şi a sistemului de colectare şi tratare a apei uzate pentru 6 aglomerări din judeţul Vrancea, în scopul conformării cu obligaţiile privind calitatea apei prevăzute în Tratatul de Aderare, precum şi cu obiectivele Programului Operaţional Sectorial de Mediu.

Proiectul a fost implementat pentru 6 aglomerări de către operatorul regional, S.C. Compania de Utilităţi Publice S.A. Focşani astfel:

1. Focşani: municipiul Focşani şi cartier Mândreşti, sat Pietroasa şi Câmpineanca (comuna Câmpineanca) şi sat Goleşti şi Ceardac (comuna Goleşti)

2. Odobeşti: oraş Odobeşti şi sat component Unirea3. Mărăşeşti: oraş Mărăşeşti4. Panciu: oraş Panciu şi sate componente Crucea de Jos, Crucea de Sus,

Dumbravă, Satu Nou şi Neicu5. Adjud: municipiul Adjud şi sat component Adjudu Vechi6. Homocea: sate Homocea şi Lespezi (comuna Homocea)

EPURAREA APELOR UZATE

Oraşul Mărăşeşti are pusă în funcţiune o staţie de epurare modernă. Staţia de epurare pime te apele uzate din oraş, printr-un colector megistral. ș

Staţia de epurare a apelor uzate este situată în partea de sud-est a oraşului, pe parcursul râului la o distanţă de 1 km faţă de oraş. Capacitatea de epurare este de 250 de l/s şi este supradimensionată în raport cu debitul curent de 8 l/s. Supradimensionarea se datorează activităţilor industriale din anii precedenţi.

79

5.4.2. Reţeaua de termoficare

Numărul localităţilor în care se distribuie energia termică în Regiunea Sud-Est a scăzut din anul 2007 cu 20% (de la 20 de localităţi la 16 în anul 2013).

Energia termică distribuită în jude ul Vrancea a înregistrat în anul 2013 o scădereț de 47,81% din anul 2007 (de la 182.398 gigacalorii la 95.190 gigacalorii).

EVOLUŢIA CANTITĂŢII DE ENERGIE TERMICĂ DISTRIBUITĂ CONSUMATORILOR ÎN JUDE UL VRANCEA (GIGACALORII)Ț

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

0

50000

100000

150000

200000 182.398165.994

154.874143.100

125.183

101.19795.190

Sursa: INS

Număr de localităţi beneficiare de reţeaua de termoficare în anul 2013

Anul 2013Număr de localităţi beneficiare de reţeaua de termoficare

Urban Rural TOTALRegiuneaSud-Est

16/35 2/355 18/390

Vrancea 2/5 0/68 2/73

Sursa: INS, 2013

În oraşul Mărăşeşti nu există reţea centralizată de termoficare.

În mediul urban din judeţul Vrancea existau în anul 2011 4.063 de locuinţe convenţionale care dispuneau de încălzire prin centrală, reprezentând 26,7% din totalul locuinţelor. În oraşul Mărăşeşti, doar 14,4% din locuinţe aveau centrală termică proprie, cu un procent cu 52,3% mai mic decât în mediul urban din judeţ.20

5.4.3. Reţeaua de alimentare cu gaze naturale

În anul 2012, 4 din 5 localităţi urbane din judeţ beneficiau de reţea de distribuţie a gazelor naturale, iar la nivel rural doar 5 comune din 73 erau racordate la această infrastructură. În perioada 2007 – 2012, în judeţul Vrancea nu se înregistrează nici o modificare a numărului de localităţi racordate la reţeaua de alimentare cu gaze naturale.

20 Recensământul populaţiei şi al locuinţelor, 2011

80

Număr de localităţi cu alimentare cu gaze naturale şi lungimea reţelei în anul 2013

Anul 2012Număr de localităţi cu alimentare cu gaze

naturaleLungimea totală

simplă a conductelor de

distribuţie a gazelor naturale

(km)

Urban Rural TOTAL

Regiune Sud-Est

21/35 45/355 66/390 2.934,1

Vrancea 5/5 5/68 10/73 219,9

Sursa: INS, 2013

Localităţile care nu au alimentare cu gaze folosesc pentru încălzire combustibil solid (lemne şi cărbuni), combustibil lichid (CLU tip 3, motorină) sau gaz petrolier lichefiat (GPL). Pentru prepararea hranei se utilizează în general butelii.

În perioada 2007 – 2013, în judeţul Vrancea, volumul de gaze distribuit consumatorilor a înregistrat cre teri i descre teri, nivelul minim fiind atins în anulș ș ș 2011 (56.757 mii m3), ajungând la 68.170 mii m3 în anul 2013. La nivel naţional, volumul de gaze naturale distribuite a înregistrat o tendinţă de scădere, ajungând în 2010 la cca 80,98% din valoarea înregistrată în 2007. Volumul de gaze naturale utilizate în scop casnic a crescut în judeţul Vrancea, creşterea fiind de aproximativ 45% în perioada 2007 – 2013, ponderea consumului casnic din consumul total fiind de 28% în anul 2013.

Aria de acoperire a reţelei de gaze naturale pentru Mărăşeşti este de 82% şi este considerată a fi situată la un nivel acceptabil având în vedere standardele naţionale. Starea reţelei de gaze este precară şi necesită reabilitare.

Lungimea totală a reţelei de distribuţie din oraşul Mărăşeşti este de 13,2 km. Din totalul de 1.152 mc de gaze naturale distribuite, un procent de 61,54% sunt utilizate pentru uz casnic (709 mc).

5.4.4. Reţeaua de alimentare cu energie electrică

REŢEAUA NAŢIONALĂ DE TRANSPORT A ENERGIEI ELECTRICE ÎN ROMÂNIA21

21 Transelectrica – Reţeaua Electrică de Transport din România

81

Sursa: Transelectrica – reţeaua Electrică de Transport din România

În anul 2011, la nivelul României, procentul locuinţelor cu instalaţie electrică era de 96,6%, din care 98% în oraşe şi 95,4% în comune.

Din totalul locuinţelor convenţionale din Judeţul Vrancea 95,5% au instalaţie electrică (97,2% în oraşe şi 95% în comune).

Tot în anul 2011, în oraşul Mărăşeşti 95,3% din totalul locuinţelor convenţionale dispuneau de instalaţie electrică.

5.4.5. Zonificarea

Suprafaţa totală a intravilanului ora ului Mără e ti este de 477 ha. Aceastăș ș ș suprafaţă cuprinde pe lângă localitatea de bază şi trupurile de intravilan dispersate în cadrul teritoriului administrativ.

Suprafa a totală a spa iilor verzi din ora ul Mără e ti este de 15 ha, reprezentândț ț ș ș ș 3,14% din suprafaţa intravilanului existent. Calculată la o popula ie de 13.555 deț locuitori în anul 2013, suprafaţă de spaţiu verde pe cap de locuitor este de aproximativ 14,1 m2/cap de locuitor.

Suprafata spatiilor verzi se refera la suprafata spatiilor verzi amenajate sub forma de parcuri, gradini publice sau scuaruri publice, terenurile bazelor si amenajarilor sportive in cadrul perimetrelor construibile ale localitatilor.

82

6. Mediul şi infrastructura de mediu

6.1. Resurselede apă

Principalele resurse de apă ale oraşului Mărăşeşti sunt râurile Siret şi uşiţa şiȘ pârâul Zăbrăuţ.

Mărăşeştiul este foarte aproape de pânză freatică a Siretului, iar apa acestuia este ideală pentru producţia de bere. De aceea, berăriile din Galaţi importa apă din judeţul Vrancea pentru producţia de bere.

Furnizarea apei potabile se realizează în procent de 100% în zona urbană, dar în zona rurală este prezentă doar în satul Haret. Apă potabilă este furnizată la preţ scăzut, aceasta putând reprezenta o oportunitate pentru dezvoltarea reţelei de apă în zonele rurale.

6.2. Calitatea apei

Obiectiv cu posibil risc de poluare a apelor de suprafaţă şi subterane este staţia de epurare orăşeneasca a oraşului Mărăşeşti ce deversează ape uzate în receptorii naturali.

Deşi din punct de vedere cantitativ resursele freatice sunt apreciate ca bogate, nu pot fi utilizate ca atare de către populaţie în scop potabil şi menajer datorită poluării complexe inclusiv cu substanţe toxico-nocive.

În judeţul Vrancea, calitatea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane este controlată şi monitorizată de A.N. “Apele Romane” - Administraţia Bazinală de Apă „Siret” Bacău SGA Vrancea. Calitatea apei subterane este monitorizată şi de către operatorii economici pentru indicatorii specifici activităţilor acestora.

Judeţul Vrancea este amplasat, din punct de vedere geographic, pe bazinul hidrografic Siret.

Volumul resursei de apă

JudeţResursa de suprafaţa – mii mc Resursa din subteran-mii m3

Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă

Vrancea 840.000 210.000 345.000 156.000


Din punctul de vedere al curgerii pe ansamblu, reţeaua hidrografică din BH Siret, judeţul Vrancea, se caracterizează printr-un regim de curgere permanent la râurile principale şi afluenţii din regiunile montane şi printr-un regim nepermanent în regiunile deluroase şi de câmpie.

83

Evoluţia calităţii apelor a fost studiată pe grupe de indicatori: regimul de oxigen (RO), nutrienţi, poluanţi toxici specifici de origine naturală.

Sistemul de canalizare al oraşului Mărăşeşti este administrat de Sucursala Apă-Canal Mărăşeşti, în subodonarea S.C. Compania de Utilităţi Publice S.A. Reţeaua de canalizare are o lungime totală de 15,4 km.22

6.3. Calitatea solului

În judeţul Vrancea, ca tipuri genetice zonale, se întâlnesc soluri caracteristice stepelor şi silvostepelor, în regiunea de câmpie, şi soluri specifice domeniului pădurii, în regiunea de dealuri şi de munte. Datorită marii variaţii a condiţiilor litologice, a formelor de relief de amănunt, a condiţiilor hidrogeologice şi a proceselor actuale foarte active în regiunea subcarpatică, la solurile zonale se adăugă soluri intrazonale (negosoluri şi soluri erodate, sărături, soluri de luncă).

Calitatea solului în oraşul Mărăşeşti este afectată de: degradarea fizică, procesele de eroziune (atât de suprafaţă, cât şi în adâncime), de alunecări şi de neuniformitatea terenurilor. Alţi factori limitativi sunt reacţia acidă a solurilor, rezerva de humus mică şi foarte mică, excesul de umiditate freatică şi/sau stagnantă, precum şi panta terenurilor.

Un factor restrictiv al producţiei agricole îl constituie sărăturarea solului (prezentă sub formă de salinizare şi/sau alcalinizare), fenomen ce afectează aprox. 3% din terenul agricol.

Procedurile de monitorizare, în mod constant, colectează informaţii, iar ca o consecinţă, aceste informaţii sunt evaluate.

APM Vrancea prin laboratorul propriu, în anul 2009 a efectuat analize fizico-chimice şi bacteriologice în 10 secţiuni de control la adâncime de 20 şi 40 cm, în tot jude ul.ț Conform Ordinului nr.756/03.11.1997 – Reglementarea privind evaluarea poluării mediului, solul în secţiunile de control se încadrează la sol “normal“.

În cursul anului 2008 au fost realizate acţiuni în scopul identificării preliminare a siturilor contaminate. În acest scop, potrivit prevederilor articolului 9, alineatul 1 al hotărârii de guvern mai sus numite, precum şi la solicitarea ANPM, Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea a transmis chestionare agenţilor economici şi primăriilor. Chestionarele completate au fost verificate şi completate de APM Vrancea şi au fost transmise Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului.

6.4. Calitatea aerului

Monitorizarea calităţii aerului în anul 2012 s-a realizat de către APM Vrancea (automat -1 staţie automată de monitorizare, reţea manuală de supraveghere, calcul) şi de câte operatorii economici (automonitorizare).

22www.cupfocsani.ro – Sucursala Mărăşeşti

84

http://www.cupfocsani.ro/

În judeţul Vrancea funcţionează o staţie automată de monitorizare, de fond regional, amplasată în zonă cu densitate mică a populaţiei, departe de aria urbană şi de sursele locale de emisie, în incinta Uzinei de apă CUP, pe drumul judeţean Foc ani-Suraia.ș Poluanţii monitorizaţi în cadrul staţiei automate sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, NH3C6H6, PM10. Valorile înregistrate în cadrul staţiei automate de calitate aer au fost mici, mediile fiind sub 60 g/mμ 3 pentru perioada de funcţionare, ceea ce evidenţiază un nivel redus al poluării în zona monitorizată, funcţie şi de reprezentativitatea tipului de staţie.

APM Vrancea monitorizează calitatea aerului ambiental în judeţul Vrancea prin reţeaua manuală de supraveghere în 9 puncte de control.

Indicatorii privind calitatea aerului sunt determinaţi pe baza datelor din sistemul de monitorizare al calităţii aerului şi din inventarele de emisii şi au ca scop evaluarea situaţiilor concrete, comparativ cu ţintele de calitate stabilite de reglementările în vigoare.

Poluarea mediului în Mărăşeşti se datorează atât tehnologiei învechite şi ineficace pentru combaterea poluării, cât şi mijloacelor financiare insuficiente necesare pentru procurarea echipamentelor corespunzătoare protecţiei mediului.

Ponderea activităţilor de construcţii a crescut foarte mult, şantierele şi betonierele rămânând surse potenţiale de poluare a aerului, în special cu pulberi.

6.5. Managementul deşeurilor

În anul 2011, cantitatea totală de deşeuri municipale (deşeuri generate în mediul urban şi rural) şi asimilabile generate în judeţul Vrancea este de 81.822 mii tone, din care de la populaţie şi asimilabile 72.249 mii tone, volume rezultate din rapoartele operatorilor de salubrizare şi estimările pentru populaţia nedeservită de operatori.

În ultimii 3 ani s-a extins aria de acoperire cu servicii de salubrizare, în principal prin dezvoltarea operatorilor existenţi. Se constată o dinamică şi o fluctuaţie a numărului de localităţi deservite per operator.

În anul 2012, în judeţul Vrancea, gradul de acoperire cu servicii de salubritate a fost de 76,85 % în mediul urban şi 91,83 % în mediul rural.23

Vrancea se afla printre puţinele judeţe din ţară care nu deţine un depozit de deşeuri ecologic. Cantităţile de deşeuri menajere depozitate la rampa Haret au crescut faţă de anul precedent deoarece, după închiderea celorlalte depozite neconforme, majoritatea operatorilor de salubritate transportă deşeurile acolo.

Situaţia privind punctele de colectare selectivă a deşeurilor municipale, 2012

LocalitateaFracţii de deşeuri colectate selectiv

Cantitate colectată (tone)

Cantitate valorificată (tone)

Focşani Hârtie/carton 257,61 257,61

23 Raport de mediu, realizat de UTCB la comanda ISG, 2013

85

Plastic/PET 247,03 247,03Sticlă 3,0 3,0

AdjudHârtie/carton 120,0 120,0

Plastic/PET 240,0 240,0Sticlă 0 0

OdobeştiHârtie/carton 14,66 14,66


MărăşeştiHârtie/carton 3,72 3,72

Plastic/PET 209 209Sticlă 70 70

PanciuHârtie/carton 16,3 16,3

Plastic/PET 48,5 48,5Sticlă 40 40

Zona ruralăHârtie/carton 175,91 175,91

Plastic/PET 137.68 137.68Sticlă 106.52 106.52

Total judeţHârtie/carton 588,2 588,2



În judeţ nu există propriu-zis o staţie de transfer autorizată, însă la Focşani, lângă fosta rampa de deşeuri menajere a oraşului, este autorizată o staţie de sortare, unde deşeurile din raza localităţilor Focşani şi Câmpineanca, după o sortare prealabilă a deşeurilor reciclabile, sunt duse la rampa Haret.

La nivelul judeţului Vrancea există finalizat proiectul de execuţie a noului depozit ecologic de deşeuri de la Haret, parte integrantă a Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Vrancea.

În prezent, colectarea, transportarea şi depozitarea deşeurilor menajere în oraşul Mărăşeşti este desfăşurat de o companie locală privată (S.C. ILGO S.A deţinută de Consiliul Local) care dispune de containere, camioane de colectare, tractoare cu trailere, camioane pentru apă şi canalizare şi buldozere pentru colectare. Camioanele se află într-o stare degradată, având o rată de uzură de 75% în 2005.

Deşeurile sunt transportate într-un depozit de deşeuri nepericuloase, clasa A, la Haret. Rampa de gunoi ocupă o suprafaţă de 2.2 ha, cu o capacitate de 120.000 tone, distanţa faţă de aşezările umane fiind de 1,8 km.

Groapa de gunoi este la aproximativ 12 km depărtare de oraş, pe teritoriul comunei Movili a, şi se doreşte ca aceasta să deservească întregul judeţ. Aceasta este înț responsabilitatea Consiliului Local al Mără e tiului, prin S.C. ILGO S.A. şi este deţinutăș ș de primăria Movili a. Groapa de gunoi de 120.000 m³ există de aproape 11 ani şi esteț accesibilă pe un drum betonat.

86

6.6. Biodiversitate

Poziţia geografică şi complexul factorilor abiotici regionali şi locali au determinat definirea teritoriului de la exteriorul Carpaţilor Curburii, căruia i se suprapune ca unitate administrativă şi judeţul Vrancea, ca un spaţiu de interferenţă a trei zone biogeografice:

treimea vestică ~ echivalentă domeniului montan se suprapune bioregiunii alpine,

zona mediană corespunde bioregiunii continentale, extremitatea răsăriteană ~ suprapusă Câmpiei Siretului Inferior se

suprapune bioregiunii stepice.

Din punct de vedere al suprafeţelor, cea mai mare parte este ocupată de regiunea biogeografică continentală (cca 60%).

BIOREGIUNILE GEOGRAFICE ALE JUDEŢULUI VRANCEA

87

6.7. Riscuri de mediu

Riscurile de mediu sunt reprezentate de presiunile exercitate asupra: resurselor de apă, stării de calitate a aerului, a solului, pădurilor, biodiversităţii, deşeurilor.

Principala presiune asupra stării apelor de suprafaţă este exercitată de către om prin deversarea în emisări a apelor uzate neepurate sau insuficient epurate. Categorii de presiuni întâlnite sunt punctiforme, difuze, hidromorfologice:

Presiunile punctiforme sunt date de aglomerări umane, industrie, agricultură.

Presiunile difuze sunt date de: aglomerările umane/localităţi, ferme agrozootehnice, depozite stocare de deşeuri neconforme, situri industriale abandonate etc.

Presiunile hidromorfologice sunt date de categoriile de lucrări (la bazinele hidrografice, regularizări, îndiguiri şi apărări de maluri), executate pe corpurile de apă în diverse scopuri, cu efecte funcţionale pentru comunităţile umane.

Alte tipuri de presiuni antropice semnificative pot fi cele date de activităţile de piscicultură/acvacultură, extragerea balastului şi nisipului din albiile minore ale cursurilor de apă, exploatările forestiere etc.

Din punctul de vedere al stării de calitate a aerului, în judeţul Vrancea s-au identificat 10 instalaţii care intră sub incidenţa Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC), instalaţii care sunt considerate principalele surse de poluare a aerului.

Calitatea solului este afectată fie de restricţii determinate, factori naturali (climă, formă de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice agricole şi industriale.

Chiar dacă în anul 2012 în judeţul Vrancea s-a înregistrat o uşoară creştere a fondului funciar agricol, tendinţa generală este de reducere a acestuia în favoarea altor suprafeţe. Raportat la anul 2008, suprafaţa agricolă s-a diminuat cu 137 ha, ceea ce reprezintă sub 0,1% din totalul terenului agricol. Se observă o creştere a suprafeţelor afectate de diferite procese de degradare cum sunt: eroziunea de suprafaţă şi de adâncime, excesul de umiditate, alunecările de teren.

Printre presiunile antropice exercitate asupra biodiversităţii se enumeră:

exploatarea agregatelor minerale, exploatarea necontrolată a pădurilor, păşunatul, desecarea mlaştinilor, împădurirea pajiştilor, abandonarea pajiştilor şi păşunilor, regularizarea râurilor, utilizarea pesticidelor, turismul.

88

Gestionarea şi eliminarea deşeurilor pune presiuni asupra mediului şi sănătăţii umane, prin emisiile de poluanţi şi consumului de energie sau terenuri. Deşeurile sunt o resursă potenţială deoarece mai multe fluxuri de deşeuri reprezintă materiale care pot fi refolosite, reciclate sau recuperate.

Oraşul Mărăşeşti a fost construit cu respectarea unor reguli stricte, astfel că mişcările seismice nu au produs decât pagube minore, ceea ce a generat un sentiment de protecţie pentru populaţie.

89

7. Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

A ezarea localită ii în zona de câmpie, înș ț nordul Câmpiei Siretului Inferior;

Este considerat cel mai sărac oraş al judeţului Vrancea;≍ ≍

Prezen a bazinelor hidrografice ale râurilorț Su i a i Zăbrău i;ș ț ș ț

P.U.G.-ul neactualizat i necorelat cu cel alș localită ilor din aria metropolitană cătreț aceea i direc ie de dezvoltare; ș ț≍ ≍

Prezen a Ariei de Protecţie Specialăț Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”;

Dinamica negativă a popula iei;ț

≍ ≍Apartenen a teritoriului ora ului Mără e ti deț ș ș ș zona metropolitană Focşani;

Popula ia îmbătrânită demografic (populaţiaț vârstnică reprezintă 15,2% din totalul populaţiei);≍ ≍

oseaua naţională Ș DN2, care leagă Focşaniul de Bacău, şi DN2L care leagă Mărăşeştiul spre vest de Panciu, Străoane, Răcoasa, Câmpuri, Soveja şi Tulnici (unde se termină în DN2D);

Facilităţi (construcţii) insuficiente iș nemodernizate care să sprijine furnizarea de servicii medicale. - Spitalul Orăşenesc Mărăşeşti este închis;

≍ ≍Este un important nod de cale ferată între Focşani şi Adjud, făcând legătura mai departe cu rute internaţionale;

Amenajarea insuficienă de spa ii verzi, zone deț joacă pentru copii;

≍ ≍Indicele de îmbătrânire al oraşului de 0,67; Rata mare a şomajului;≍ ≍Înregistrarea unui spor natural pozitiv; Slaba dezvoltare a afacerilor;≍ ≍Staţia de epurare modernă;

Doar 46% din drumurile publice sunt modernizate;≍ ≍

Aria de acoperire a reţelei de gaze naturale de 82%;

Doar 37% din locuinţe sunt conectate la reţeaua de telefonie;≍ ≍

95,3%din totalul locuinţelor convenţionale dispun de instalaţie electrică;

20% din zona urbană neacoperită de re eauaț de canalizare;

90

≍ ≍Colectarea, transportarea şi depozitarea deşeurilor la rampa de gunoi Haret;

Lipsa unei reţele centralizate de termoficare;

≍ ≍Patrimoniul cultural de importan ă istorică;ț Lipsa utilizării resurselor energetice

regenerabile; ≍Starea reţelei de gaze este precară şi necesită reabilitare; ≍Numărul plecărilor din ora este mult mai șmare decât stabilirile cu re edin a;ș ț≍Utilizarea foarte scăzută a internetului în instituţiile publice şi aproape inexistentă în sectorul privat; ≍Scăderea popula iei colare;ț ș ≍Formarea resurselor umane necorelată cu nevoile pieţei muncii locale;≍Participare redusă în procesul de învă are pe țtot parcursul vie ii;ț ≍Lipsa spiritului antreprenorial; ≍Serviciile turistice de slabă calitate;

91

Oportunită iț Amenin ăriț

Asigurarea accesibilită ii rutiere prin DN2;ț Tendin a popula iei de a părăsi oraşul;ț ț≍ ≍Posibilitatea unei abordări teritoriale integrată între Foc ani i localităţile aflate în zona sa de ș șinfluenţă, diminuând astfel dezechilibrele dintre centru şi aria limitrofă;

Migra ia for ei de muncă i a tinerilor ț ț șcalifica i;ț

≍ ≍Revitalizarea centrului urban;

Lipsa de interes i motivare a tinerilor pentru șini ierea unei afaceri; ț≍ ≍

Dezvoltarea sectorului primar–agricultura datorită reliefului de câmpie;

Deficitul de muncă datorat îmbătrânirii popula iei li a migra iei;ț ț≍ ≍

Oraşul are capacitatea de regenerare;Viziuni separate de dezvoltare a localită ilor țlimitrofe (lipsa unui concept de planificare teritorială integrat); ≍ ≍

Accesul pe calea ferată poate reprezenta un atu pentru turismul din Mărăşeşti;

Insuficien a resurselor financiare la nivelul țbugetelor locale pentru dezvoltarea sistemului social, de sănătate i educa ional;ș ț≍ ≍

Valorificarea patrimoniului natural i șcultural i îmbunătăţirea serviciilor unită ilor ș țde cazare i agrement;ș

Experien a insuficientă a comunită ii privind ț țimplicarea în ac iuni sociale, de binefacere, țvoluntariat;≍

Dezvoltarea parteneriatelor public-private între actorii interesa i; ț ≍Furnizarea serviciilor sociale de calitate grupurilor vulnerabile; ≍Crearea de parteneriate între institu iile ț

colare i mediul privat pentru cre terea ș ș șcalită ii i relevan ei învă ământului; ț ș ț ț≍Finalizarea modernizării re elei de utilită i ț țpublice prin proiecte cu finan are europeană;ț

92

93

2017-2020

8. Prezentarea obiectivelor generale

Obiectivele strategice i specifice abordate pentru asigurarea unei dezvoltăriș durabile a ora ului Mără e ti se reunesc în ș ș ș viziunea strategiei.

Ora ul Mără e ti va deveni un centru urban inteligent, durabil i incluziv i vaș ș ș ș ș asigura coeziunea socială, îmbunătă irea condi iilor de via ă ale cetă enilor i ț ț ț ț ș un mediu economic competitiv, sus inut de administraţia locală.ț

Coresponden a între bugetul propriu, programele de finanţare externe iț ș obiectivele specifice, respectiv măsurile aferente, creează un mecanism de monitorizare

i control al rezultatelor, garantând capacitatea de implementare a proiectelor dinș portofoliul ce va asigura îndeplinirea viziunii de dezvoltare.

OBIECTIV GENERAL I. Cre terea competitivită ii ora ului prin diversificareaș ț ș economiei locale

OBIECTIV GENERAL II. Promovarea conceptului integrat de ac iuni pentruț sus inerea dezvoltării ț durabile a ora uluiș

OBIECTIV GENERAL III. Satisfacerea cererii comunită ii prin modernizareaț servicilor publice

95

OBIECTIV GENERAL I. Cre terea competitivită ii ora ului prinș ț ș diversificarea economiei locale

Având în vedere elementele negative demografice (dimensiunea în scădere a persoanelor apte de muncă, îmbătrânirea, depopularea i existen a unor grupuriș ț vulnerabile, în special de etnie romă) i ș lipsa unei infrastructuri fizice necesare(transport, sănătate, educaţie)încadrează ora ul Mără e ti ca zonă urbanăș ș ș săracă. Restructurarea industrială şi reforma economică au avut ca principal efect o rată scăzută de ocupare şi, prin urmare, venituri mici şi instabile.

RELANSAREA ECONOMIEI LOCALE va trebui să se realizeze în condiţiile unei dezvoltări echilibrate între activităţile economice, extinderea infrastructurii iș serviciilor conexe,dezvoltarea resursei umane, protejarea mediului.

OBIECTIV SPECIFIC I.1. Sus inerea dezvoltării mediului de afaceriț local pentru reducerea decalajelor în dezvoltarea antreprenorială

Ac iunile desfă urate la nivelul structurilor de colaborare de la nivelul teritoriuluiț ș urmăresc dezvoltarea inteligentă i durabilă a economiei locale i poten ialul deș ș ț contribu ie al acesteia la progresul social i cultural. ț ș

Dezvoltarea economică are la bază progresul mediului de afaceri, dinamica IMM-urilor, antreprenoriatul, activită ile de inovare, evolu ia re elelor de afaceri i integrareaț ț ț ș produselor pe pie ele de export. Acestea î i manifestă influen a generală asupraț ș ț ocupării for ei de muncă i stimularea sus inerii activită ilor economice existente.ț ș ț ț

Având în vedere rata mare a şomajului şi slaba dezvoltare a afacerilor, ora ulș Mără e ti este considerat cel mai sărac oraş al judeţului Vrancea. În 2001, localitatea aș ș fost trecută pe lista zonelor defavorizate pentru 3 ani, de către Guvernul României.

Zonele urbane afectate de sărăcie se confruntă cu numeroase probleme (economice, demografice), dar dezvoltarea economiei sociale poate reprezenta un răspuns la nevoile popula iei create de aceste disfunc ionalită i. ț ț ț

Economia socială poate deveni un sector care se va dezvolta din necesitatea de a găsi solu ii noi, inovatoare unor probleme sociale sau economice i pentru satisfacereaț ș nevoilor membrilor comunită ii care sunt ignorate sau insuficient acoperite de sectorulț public sau privat.De asemenea, exploatarea poten ialului inovativ al entită ilor deț ț economie socială are scopul de a sprijini integrarea socială i pe pia a muncii aș ț grupurilor vulnerabile.

96

Dezvoltarea ora ului poate fi sus inută numai de un mediu economic durabil,ș ț adaptat resurselor i capacită ii de răspuns i men inere ale teritoriului. În func ie deș ț ș ț ț rezultatele evaluării, se vor prioritiza anumite sectoare economice fezabile, spre care se vor orienta toate posibilită ile de dezvoltare, în paralel cu dezvoltarea antreprenorială.ț Dezvoltarea oportunită ilor antreprenoriale prezintă adaptarea la noi cerin e pe pia ă iț ț ț ș cre terea competitivită ii economice a ora ului Mără e ti.ș ț ș ș ș

Investi iile trebuie să vizeze în primul rând modalită i de încurajare a creării deț ț locuri de muncă, de cre tere a veniturilor i de creare a programelor specializate pentruș ș personalul implicat în proiectele socio-economice.Activităţile de sprijin, precum consilierea şi formarea, inclusiv în domeniul antreprenoriatului şi al serviciilor de susţinere a întreprinderilor, îşi propun să asigure sustenabilitatea intervenţiilor implementate.

În urma sondajului efectuat la nivelul locuitorilor din ora , domeniile principale deș interes spre dezvoltare au fost:

Industrie locala

Crearea unui brand/identitate local(a),

Asocierea producatorilor locali

Agricultura

Energie regenerabilaTurism (turism montan, agroturism, turism

ecumenic/cultural)Transport rutier

ALTELE

NS

46%

14%

12%

10%

9%

6%

1%

1%

1%

Care din următoarele domenii de activitate pot determina cre terea economică a ora ului dvs.?ș ș

Măsuri:

I.1.1. Dezvoltarea economiei sociale i promovarea antreprenoriatului social;ș

I.1.2. Identificarea i sprijinirea sectoarelor economice fezabile dezvoltării ora ului;ș ș

I.1.3. Promovarea i dezvoltarea spiritului antreprenorial.ș

OBIECTIV SPECIFIC I.2. Dezvoltarea resursei umane pentru satisfacerea cerin ei reale a pie ei localeț ț

Actualizarea cuno tin elor, competen elor i a aptitudinilor for ei de muncăș ț ț ș ț vizează îmbunătăţirea accesului la piaţa muncii pentru toate categoriile de persoane, precum şi creşterea gradului de inserţie profesională a grupurilor vulnerabile. Resursele umane constituie elementul creator, activ i coordonator al activităţii din cadrulș

97

organizaţiilor, ele influenţând decisiv eficacitatea utilizării resurselor materiale, financiare şi informaţionale.

Luând în considerare sondajul efectuat în teritoriu, ultima coală absolvită deș majoritatea popula iei este liceul, subliniindastfel necesitatea interven iilor privindț ț orientarea i calificarea for ei de muncă care vor ine cont de poten ialul i avantajeleș ț ț ț ș competitive identificate la nivel local.

Liceu

Profesională

c. PrimarăȘ

c. GeneralăȘ

Facultate

c. PostlicealăȘ

35%

24%

13%

11%

8%

9%

Ultima coală absolvităș

Legăturile dintre sistemul de învăţământ i mediul de afaceri nu sunt suficientș dezvoltate, iar din acest motiv programa învă ământului nu este corelată cu nevoileț actuale i viitoare ale pie ei muncii. Nivelul slab de pregătire şcolară atrage inactivitateaș ț populaţiei, adică şomajul, cu implicaţii vizibile asupra scăderii veniturilor a acestora, precum şi scăderea productivităţii şi competivităţii întreprinderilor locale. Sprijinul acordat omerilor pentru ocuparea locurilor de muncă apare ca răspuns la problemaș majoră identificată în teritoriu cu privire la rata omajului (la nivelul lunii octombrie,ș 2014, ponderea omerilor era de 6,51%, fiind cea mai mare valoare din mediul urbanș înregistrată la nivel jude ean).ț

Investi iile trebuie să vizeze modalită i de asigurare a competen elor cetă enilorț ț ț ț care să corespundă cu cerin ele pie ei muncii,îmbunătă irea accesului la formareț ț ț profesională, consilierea omerilor i consolidarea sistemului de învă are pe totș ș ț parcursul vie ii.ț

Asigurarea formării profesionale trebuie să fie prioritară i prin impactul pozitivș pecare îl are asupra mobilită ii sociale, orientând popula ia aptă de muncă spre a alegeț ț oprofesie pe care o pot îndeplini i scade posibilitatea de încadrare a acestora înș sistemeeduca ionale cu impact redus în pia a for ei de muncă.ț ț ț

Măsuri:

I.2.1. Formarea for ei de muncă direc ionată către sectoarele economie prioritare;ț ț

I.2.2. Asigurarea accesibilită ii persoanelor vulnerabile cu un nivel scăzut de educa ieț ț i a omerilor la locuri de muncă.ș ș

98

OBIECTIV SPECIFIC I.3. Valorificarea patrimoniului ora ului iș ș dezvoltarea structurilor de agrement

Turismul reprezintă ansamblul de măsuri puse în aplicare pentru organizarea iș desfă urarea unor călătorii de agrement sau în alte scopuri, realizate, fie prinș intermediul unor organiza ii, societă i sau agen i specializa i, fie pe cont propriu, pe oț ț ț ț durată limitată de timp.

Dezvoltarea locală prin agrement turistic va contribui la crearea i ocuparea de noiș locuri de muncă, ducând la cre terea economică diversificată a teritoriului, dar iș ș creşterea calitativă, la standarde europene, a ansamblului condiţiilor de practicare a turismului, reducându-se gradul de dependen ă a locuitorilor fa ă de agricultură, deț ț ramuri economice tradi ionale sau aflate în dificultate.ț

Sistemul urban(popula ia, spa iul urban, activită ile socio-economice i fluxurileț ț ț ș de materie, energie i informa ie care ac ionează asupra componentelor sistemuluiș ț ț urban) trebuie să conlucreze i să func ioneze în sinergie cu ș ț sistemul turistic(spa iulț turistic, resursele naturale i antropice, fluxurile de materie, energie i informa ie careș ș ț ac ionează asupra sistemului turistic), realizarea infrastructurii turistice având impactț asupra cre terii calită ii vie ii i a competitivită ii durabilită ii centrului urban.ș ț ț ș ț ț

Extinderea i modernizarea infrastructurii turistice va atrage vizitatorii regionali,ș concomitent cu diversificarea ofertei turistice oferite şi promovarea acesteia, în timp ce elementele de patrimoniu natural i cultural vor oferi o oportunitate de dezvoltareș socio-economică a a ezărilor umane prin valorificarea poten ialului turistic pe care îlș ț constituie.

Ora ul Mără e ti are posibilitatea de a dezvolta un sector de activitate bazat peș ș ș elementele locale, asigurând în acela i timpcre terea gradului de acces i de participareș ș ș a publicului la cultură.Importan a acestora ca rezervă i alternativă de dezvoltare aț ș determinat protejarea patrimoniului cultural na ional, precum i a patrimoniuluiț ș imaterial, prin proiecte i măsuri specifice privind evaluarea, restaurarea iș ș conservarea, respectiv punerea lor în valoare i reinser ia în via a comunită iiș ț ț ț .Valorile de patrimoniu cultural oferă o oportunitate de dezvoltare socio-economică a municipiului prin valorificarea poten ialului turistic pe care il constituie.ț

În urma sondajului realizat în teritoriu, locuitorii oraşului Mărăşeşti consideră că acesta are un potenţial turistic ridicat, fiind atractiv pentru turişti.

99

Poate deveni, in urmatorii 3 ani, o atractie pentru companiile din din alte regiuni pentru a se stabili aici

Poate deveni, in urmatorii 3 ani, o atractie pentru locuitorii din alte regiuni pentru a se stabili aici

Poate deveni, in urmatorii 3 ani, un centru turistic de importanta locala, nationala sau internationala

Poate deveni, in urmatorii 3 ani, o regiune mai dezvoltata economic

E atractiv pentru oamenii de afaceri, detine un potential economic

E atractiv pentru turisti, detine un potential turistic

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

În ce măsură considera i că ora ul Mără e ti ......ț ș ș ș

Măsurile implementate vor determina sporirea vizibilită ii i atractivită ii ora ului, ț ș ț șvalorificarea avantajului competitiv existent la nivel local, precum i cre terea ș șinvesti iilor private ulterioare.ț

Măsuri:

I.3.1. Îmbunătă irea/ extinderea infrastructurii locale;ț

100

OBIECTIV GENERAL II. Promovarea conceptului integrat de ac iuni pentru sus inerea dezvoltării ț ț durabile a ora uluiș

Regulamenul FSE este foarte precis în ceea ce prive te sus inerea ideii de a reuniș ț actorii locali pentru a atinge obiectivele programului Europa 2020 – ”Mobilizarea actorilor locali i regionali este necesară pentru a contribui la implementarea strategieiș Europa 2020 i la realizarea obiectivelor sale principale. Pentru a implica în mod activș autorită ile locale i regionale, ora ele, partenerii sociali i organiza iile non-ț ș ș ș țguvernamentale în implementarea strategiilor, se recomandă utilizarea pactelor teritoriale, a ini iativelor locale pentru omaj i incluziune socială, strategiilor deț ș ș dezvoltare locală durabilă i favorabilă incluziunii gestionate de comunitate iș ș strategiile de dezvoltare urbană auto-sustenabilă” – Art. 23, Reg. FSE24.

RELANSAREA ECONOMIEI LOCALE va trebui să se realizeze în condiţiile unei dezvoltări echilibrate între activităţile economice, extinderea infrastructurii iș serviciilor conexe,dezvoltarea resursei umane, protejarea mediului.

Un aspect indispensabil se referă la dezvoltarea unor parteneriate puternice care să implice cetăţeni de la nivel local, societatea civilă, economia locală şi diversele niveluri de guvernanţă. Combinarea capacităţilor şi a cunoştinţelor de la nivel local este esenţială pentru identificarea unor soluţii comune şi realizarea unor rezultate larg acceptate şi sustenabile.

Elaborarea planurilor i realizarea unor modele de investi ii într-un cadruteritorialș ț local contribuie la dezvoltarea unei perspective strategice comune în vederea asigurării consolidării i coordonării investi iilor în domeniile socio-economice, precum iș ț ș atragerea instrumentelor opera ionale.ț

OBIECTIV SPECIFIC II.1. Implicarea ora ului Mără e ti în structuriș ș ș parteneriale strategice locale i regionale ș

Coordonarea între fonduri este un mijloc pentru atingerea obiectivelor teritoriului i nu un obiectiv propriu-zis. Pentru a func iona optim, coordonarea între Fonduri arș ț

trebui, în final, să existe la toate nivelurile – european, na ional, regional i local. Cuț ș toate acestea, este posibil ca un nivel să poată compensa pentru lipsa de coordonare a celorlalte.

Un acord între nivelurile de guvernare poate fi realizat prin abordarea PACTULUI TERITORIAL. Acesta integrează problemele dezvoltării durabile, mobilizând prospectarea teritorială şi luând în calcul nevoile populaţiilor (dinamici demografice, analize ale cererilor locale), ambiţiile teritoriului (dezvoltare a marilor poli, revitalizare

24REGULAMENTUL (UE) NR. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013.

101

a centrelor oraşelor şi a altor zone de activitate, competitivitatea teritoriilor la scară regională, natională şi europeană), impacturile determinate de crearea unor noi locuri de muncă (consum de spaţiu, flux şi deplasare, nevoi de facilităţi).

PACTUL TERITORIAL se constituie sub forma unui acord de asociere a autorită ilorț publice locale din jude ul Vrancea, reprezentan i ai mediului privat i societatea civilăț ț ș vrânceană. El urmăre te armonizarea organiza ională pentru corelarea viziunilor deș ț dezvoltare locală i gestionarea diferitelor Fonduri UE, sub forma unei organiza iiș ț umbrelă ce va integra i sus ine demersurile deja ini iate sau viitoare la nivelulș ț ț teritoriului definit: GAL-urile înfiin ate, Zona Metropolitană Foc ani i structurileț ș ș asociative ale mediului privat i societata civilă. ș

PACTUL TERITORIAL urmăre te: ș

identificarea nevoilor la nivel teritorial în scopul valorificării poten ialuluiț endogen i al specificită ii identitare;ș ț

determinarea nivelului echilibrat de participare locală pentru coordonarea între Fonduri;

definirea ac iunilor pentru armonizarea demersurilor locale în cazulț op iunilor de finan are integrate multi-fond sau mono-fond;ț ț

crearea unui cadru eficient i stimulator prin construirea unor structuriș pentru definirea conceptelor i selec ia proiectelor cu impact asupraș ț dezvoltării teritoriului în acord cu priorită ile specifice comunită ii:ț ț înfiin area unorcomisii consultative i de monitorizare.ț ș

102

PACTUL TERITORIAL dă putere comunită iiț – crearea conceptului, stabilirea obiectivelor, selectarea proiectelor i prioritizarea acestora revine tuturor partenerilorș implica i. Mediul privat i societatea civilă devine un actor activ în dezvoltareaț ș programelor i nu doar un beneficiar pasiv:ș

comunitatea văzută drept o problemă, devine acum parte din solu ie;ț experien a directă a popula iei, în combina ie cu părerile i propunerileț ț ț ș

acestora, adaptează politicile locale în conformitate cu oportunită ile iț ș nevoile existente;

implicarea comunită ii cre te capacitatea acestora de a ac iona i de a luaț ș ț ș ini iative constructive;ț

asumarea responsabilită ilor i activită ilor pentru dezvoltarea teritorialăț ș ț confirmă apartenen a teritorială a popula iei i creează un sim al identită iiț ț ș ț ț

i mândriei locale;ș participarea la decizii alături de ceilal i parteneri creează legături iț ș

spore te încrederea reciprocă între cetă eni, mediul privat i autoritateaș ț ș publică locală.

Măsuri:

II.1.1. Dezvoltarea parteneriatelor strategice pentru cre terea responsabilită ii comunitare;ș ț

II.1.2. Ini ierea colaborării i monitorizarea performantă în implementarea planurilorț ș strategice.

OBIECTIV SPECIFIC II.2. Restructurarea i modernizareaș exploata iilor agricole prin implementarea unor proiecte integrate,ț inovatoare pentru cre tere aora ului pe pia a competitivă ș ș ț

În contextul ora ului Mărăşeşti, care dispune de condiţiile favorabile dezvoltăriiș unei economii bazate pe sectorul primar, este necesară adoptarea ac iunilor deț planificare şi implementare a unor proiecte integrate de agricultură.

Conceptul integrat permite abordarea uneia sau mai multor probleme din contextul local i mobilizarea tuturor politicilor i actorilor adecva i. Problemele cu care seș ș ț confruntă comunitatea locală sunt în principal cauzate de: declinul industriilor tradi ionale precum agricultura, migrarea tinerilor din zonele dezafectate, schimbărileț climatice sau lipsa locuin elor i a serviciilor.ț ș

Deşi agricultura poate fi sector economic de bază, proprietatea în agricultură este fragmentată excesiv, iar majoritatea persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în acest sector nu sunt şi angajaţi. În continuare, din cauza lipsei fondurilor i a slabeiș reprezentări a grupurilor de producători, infrastructura aferentă este slab dezvoltată pentru a permite crearea unui potenţial productiv.

103

De asemenea, spre deosebire de cooperativele europene, cooperativele româneşti îşi desfăşoară activitatea în sfera productivă şi nu în domeniul procesării sau al marketingului. Astfel, prin investiţii integrate în modernizarea infrastructurii de producţie, colectare, depozitare şi procesare, s-ar oferi fermierilor oportunitatea de a concentra toate resursele proprii într-un mediu favorabil pentru desfacerea produselor pe pie ele locale, extinderea gamei de produse şi promovarea comercializării produselorț locale, spre un rezultat final de a răspunde nevoilor atât producătorilor, cât şi cumpărătorilor.

În prezent, din cauza agriculturii de subzistenţă, nu se poate asigura baza pentru procesul de standardizare a pieţei şi controlul de calitate al produselor, indispensabilă în accesarea pieţelor agricole. Crearea unor mecanisme de susţinere a mediului privat pentru respectarea standardelor definite într-o metodologie şi confirmarea calităţii produselor locale vor accesibiliza producătorii locali spre diverse pieţe de desfacere, dar va avea rezultate şi în reducerea costurilor prin standardizare, protec ia sănătă iiț ț consumatorilor, protec ia mediului.ț

În contextul schimbărilor climatice, a riscurilor cu privire la boli de animale şi plante, incidente de mediu, producţia primară pe termen mediu şi lung este ameninţată, putând influenţa în mod negativ performanţa sectorului agro-alimentar. Lipsa cunoştinţelor în domeniu şi slaba informare cu privire la riscurile existente accentuează vulnerabilitatea producţiei.

În vederea sprijinirii gestionării i a prevenirii riscurilor la nivelul exploata iilor,ș ț nevoia fermierilor de a avea acces la informaţii pentru un management mai bun al riscurilor şi la fonduri de compensare a pierderilor economice generate în acest context va fi abordată prin sisteme i fonduri de sprijin pentru gestionarea i aplanarea acestorș ș riscuri. Astfel, fermierii ar minimiza efectele evenimentelor catastrofice, schimbărilor climatice, care pot afecta produc ia, viabilitatea generală a afacerii i siguran aț ș ț gospodăriei i asigurarea surselor de hrană i de venit.ș ș

Măsuri:

II.2.1. Sprijinirea de inătorilor de exploata ii agricole i promovarea oportunită ilorț ț ș ț de dezvoltare;

II.2.2. Abordarea măsurilor de prevenire i gestionare a riscurilor agricole;ș

II.2.3. Îmbunătăţirea infrastructurii aferente dezvoltării proiectelor integrate de agricultură;

II.2.4. Creşterea competitivităţii exploata iilor agricole prin respectarea standardelorț agricole locale.

104

OBIECTIV SPECIFIC II.3. Sprijinirea dezvoltării urbane sustenabile

De cele mai multe ori, problemele cu care s-a confruntat oraşul au fost abordate şi atacate sectorial, fără a lua în considerare interdependen ele dintre acestea. Totu i,ț ș provocările urbane – economice, sociale, culturale şi de mediu – sunt strâns legate între ele şi succesul în materie de dezvoltare urbană poate fi atins numai prin intermediul unei abordări integrate. Dezvoltarea urbană sustenabilă poate fi atinsă numai în măsura în care vor fi combinate măsuri privind renovarea fizică a zonelor urbane cu măsuri care promovează educaţia, dezvoltarea economică, incluziunea socială şi protecţia mediului.25

Regenerarea urbană integrată, definită ca fiind un instrument strategic pentru realizarea unui model de ora mai inteligent, durabil i incluziv, poate reprezenta oș ș oportunitate pentru rezolvarea provocărilor urbane locale i dezvoltarea cooperăriiș dintre actorii implica i. Regenerarea urbană, având ca scop îmbunătă irea condi iilor deț ț ț via ă ale cetă enilor, cre terea calită ii mediului i social i de a dezvolta economiaț ț ș ț ș ș locală reprezintă o modalitate eficientă prin care ora ele sau anumite păr i ale acestoraș ț sunt revitalizate i reintroduse în circuitul urban.ș 26

Regenerarea i revitalizarea urbană are semnificative repercusiuni economice, deș mediu sau sociale. Acest tip de abordare vizează zonele din interiorul ora elor (zoneș istorice, cartiere de locuin e, diverse spa ii publice etc.) care, odată reabilitate iț ț ș reamenajate prin intermediul unei abordări integrate, pot dobândi noi func ionalită i,ț ț generând indirect o serie de efecte socio-economice pozitive.

Implementarea unor astfel de concepte va contribui în principal la îmbunătă ireaț calită ii vie ii popula iei, creând un climat atractiv socio-economic, dar i la cre tereaț ț ț ș ș atractivită ii ora ului Mără e ti, la atragerea de investi ii i capital, la diversificareaț ș ș ș ț ș ofertei turistice, de agrement i recreere în perimetrul acestor spa ii.ș ț

Aceste măsuri, corelate cu investi iile în infrastructura de transport care vorț determina cre terea gradului de mobilitate a persoanelor i bunurilor, vor conduce laș ș dezvoltarea durabilă urbană.

Măsuri:

II.3.1. Îmbunătă irea modalită ilor de sprijin i monitorizare a planificăriiț ț ș strategicela nivelul autorităţii publice locale;

II.3.2. Regenerarea i revitalizarea zonelor urbaneș ;

II.3.3.Îmbunătă irea mobilită ii urbane în contextul dezvoltării durabile a ora ului.ț ț ș

25Programul Operațional Regional, Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile26DECLARAȚIA DE LA TOLEDO, 22.iunie.2010, Sesiunea reuniunii informale a miniștrilor din Uniunea

Europeană pe tema dezvoltării urbane.

105

OBIECTIV GENERAL III. Satisfacerea cererii comunită ii prinț modernizarea servicilor publice

Dezvoltarea urbană este direct influenţată de accesul şi calitatea serviciilor publice acordate populaţiei, precum i de nivelul de dezvoltare i modernizare a infrastructuriiș ș specifice.

Îmbunătăţirea calităţii infrastructurii educaţionale presupuneasigurarea unui standard minim de funcţionare prin modernizarea, reabilitarea, consolidareaclădirilor de coli existente, precum i a infrastructurii conexe.ș ș

Sistemul de sănătate i cel social are ca scop asigurarea accesului echitabil iș ș nediscriminatoriu la un pachet de servicii de bază pentru cetă eni. În consecin ă,ț ț accesibilitatea la serviciile medicale constituie o preocupare continuă, atât la nivel regional cât i la nivel local.ș

Furnizarea/Prestarea serviciilor comunitare de utilită i publice (alimentarea cuț apă, canalizarea i epurarea apelor uzate, salubrizarea localită ii, alimentarea cu energieș ț termică în sistem centralizat, iluminatul pubic i transportul public) la nivelulș standardelor europene presupune abordarea unui proces de reformă al acestui domeniu de activitate.

La nivelul unită ilor administrativ-teritoriale, asigurarea utilită ilor publice deț ț interes local necesită existen a i func ionarea unei infrastructuri tehnico-edilitareț ș ț adecvate, precum i gestionarea comlpexă a activită ilor tehnico-administrative.ș ț

Pentru generalizarea i dezvoltarea acestor servicii la nivelul tuturor zonelorș localită ii este necesar un efort investi ional prin care să se amelioreze starea tehnică iț ț ș gradul de uzură a sistemelor de utilită i publice existente. Rezolvarea dificultă ilorț ț impuse de aceste probleme presupune implementarea unor programe de investi ii iț ș resurse financiare complexe de care administra ia publică locală nu dispuneț întotdeauna.

OBIECTIV SPECIFIC III.1. Întărirea capacită ii institu ionale localeț ț pentru gestionarea eficientă a procedurilor de lucru

Consolidarea capacită ii administrativeț prin aplicarea politicilor îmbunătă ite deț resurse umane, cre terea transparen ei i responsabilită iisistemului, dezvoltarea deș ț ș ț mecanisme de consultare i participare a societă ii la problemele teritoriului,ș ț introducerea unor sisteme informatice, este un domeniu esenţial de intervenţie, în condiţiile în care care nevoile de dezvoltare ale comunită ii subliniază integrareaț planificării strategicela nivelul autorită ilor centrale.ț

106

Administra ia publică ocupă un rol esen ial în procesul de dezvoltare al ora ului.ț ț ș Inovarea conceptului de func ionare a administra iei locale, orientarea acesteia cătreț ț cooperarea antreprenorială, colaborarea cu mediul privat i cetă enii în procesulș ț decizional sunt premisele garantării unei dezvoltări teritoriale integrate, coerente, eficiente i sustenabile a ora ului. O bună cooperare teritorială va permite o mai bunăș ș integrare a economiilor locale i va crea un mediu favorabil pentru a atrage investitoriș străini i autohtoni.ș

Noile axe prioritare27se concentrează pe asigurarea de sprijin în vederea creării iș implementării unui sistem de politici de gestionare a resurselor umane (inclusiv legal, procedural şi informatic), capabil să răspundă cerinţelor privind managementul unitar, instruirea/profesionalizarea personalului din autorită ile i institu iile publice, creareaț ș ț şi implementarea unui sistem destinat maximizării compatibilităţii între cerinţele posturilor şi competenţele candidaţilor, dar i pe modernizarea infrastructurii digitaleș pentru eficientizarea procedurilor administrative.

Măsuri:

III.1.1. Dezvoltarea planificării strategice, a practicilor i a resursei umane înș administra ia publică locală;ț

III.1.2. Introducerea i dezvoltarea instrumentelor TIC în furnizarea serviciilorș publice;

III.1.3. Cre terea cooperării interinstitu ionale cu scopul de a îmbunătă i iș ț ț ș eficientiza comunicarea cu societatea, precum i cre terea siguran ei acesteia.ș ș ț

OBIECTIV SPECIFIC III.2.Cre terea calită ii învă ământului iș ț ț ș îmbunătă irea accesului i a nivelului de participare pentru toateț ș categoriile de persoane

Performan a sistemului educa ional poate fi asigurată prin crearea uneiț ț infrastructuri educa ionale moderne i bine dotate, extinderea accesului la educa iaț ș ț timpurie, combaterea abandonului colar timpuriu, cre terea relevan ei educa iei iș ș ț ț ș formării pentru nevoile pie ei for ei de muncă i deschiderea accesului la învă ământulț ț ș ț ter iar i la învă area pe tot parcursul vie ii.ț ș ț ț

Nivelul scăzut de aptitudini i competen e ale elevilor este corelat cu calitatea înș ț general scăzută a învă ământului i sursele limitate de investi ii în infrastructuraț ș ț educa ională.ț

27 PO Capacitate Administrativă, PO Capital Uman, PO Competitivitate, PO Asistență Tehnică

107

Investi iile în infrastructura i dotările destinate învă ământului vor urmăriț ș ț modernizarea i dotarea instituţiilor educaţionale şi furnizarea facilităţilor didactice,ș inclusiv pentru elevii defavorizaţi. În ceea ce prive te infrastructura TIC în cadrulș unită ilor de învă ământ, serviciile ar trebui sa fie disponibile în mod echitabil, darț ț procentul dotărilor în acest domeniu este scăzut, precum i posibilitatea extinderiiș acestuia.

Principalele cauze ale fenomenului de marginalizare sunt de natură economică şi de indisponibilitateafurnizării procesului de educa iei în anumite zone, precum i aț ș programelor de tipul „a doua ansă” pentru elevii care prezintă riscul de părăsireș timpurie a colii. Dezvoltarea insuficientă a sistemelor de consiliere i orientare colarăș ș ș

iprofesională reprezintă la rândul lor cauze ale fenomenului. De asemenea, din cauzaș subfinan ăriicronice a sistemului de învă ământ şi a lipsei de stimulente, activită ileț ț ț extra colare i sportive destinate copiilor/tinerilor sunt limitate.ș ș

Dezvoltarea programelor de educa ie continuă, indiferent de grupa de vârstă sauț nivelul de pregătire, reprezintă o investi ie esen ială în cre terea nivelului de educaţie şiț ț ș a calită ii serviciilor prestate. Programele vizează: promovarea dobândiriiț competen elor în concordanţă cu cerin ele pie ii muncii i nevoile mediului de afaceri,ț ț ț ș dezvoltarea i sus inerea învă ământului postliceal, oferirea posibilită ii de a parcurge aș ț ț ț cel pu in unui program de pregătire profesională de către persoanele cu un nivel redusț de educa ie i calificare profesională. ț ș

Măsuri:

III.2.1. Crearea cadrului de dezvoltare a unui sistem de învă ământ modern, adaptatț nevoilor comunită ii;ț

III.2.2. Dezvoltarea infrastructurii i a bazei materiale, inclusiv prin instrumente TIC;ș

III.2.3. Integrarea socială şi socio-profesională prin activită i extra colare i sportive.ț ș ș

OBIECTIV SPECIFIC III.3.Crearea de servicii sociale i de sănătateș comprehensive, accesibile inclusiv grupurilor defavorizate

Ora ul Mără e ti se confruntă cu provocarea de a men ine ridicată calitatea vie ii aș ș ș ț ț popula iei în raport cu nevoile sociale crescute cauzate de anumite procese precumț îmbătrânirea, migra ia, scăderea popula iei, a nivelului de salarizare, părăsirea timpurieț ț a colii etc. ș

Intervenţiile de sprijin în cadrul acestui obiectiv vizează accesul tuturor cetă enilorț la sistemul medical şi serviciile sociale, inclusiv diversele tipuri de comunităţi defavorizate. Rezultatele acestor acţiuni se vor concretiza în scăderea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, prin reducerea inegalităţilor în

108

ceea ce priveşte accesul la locuire decentă, accesul la servicii medicale şi sociale corespunzătoare.

Investiţiile în reabilitarea şi extinderea infrastructuri de sănătate şi servicii sociale, modernizarea şi dotarea cu echipamente a unităţilor specifice completează acoperirea teritoriului cu servicii medicale complexe şi integrate, activităţi comunitare integrate, concomitent cu stimularea tranziţiei de la servicii instituţionalizate la cele furnizate în cadrul comunităţii în vederea promovării incluziunii sociale a persoanelor. Astfel, se va stimula oferirea de asistenţă şi servicii sociale într-un sistem mai prietenos şi mai apropiat de nevoile beneficiarilor.

Este importantă con tientizarea i responsabilizarea cetă enilor cu privire laș ș ț aspectele sociale din teritoriu, precum si implicarea pro-activă a acestora în procesele de asigurare a sprijinului social pentru persoanelor vulnerabile.

Prin intermediul măsurilor implementate, se va dezvolta capacitatea de răspuns a sistemului de sănătate la nevoile cetă enilor, precum şi asigurarea produselor şiț serviciilor inovatoare care, în acela i timp, oferă cel mai bun poten ial de pia ă i ceaș ț ț ș mai importantă reducere a costurilor pe termen mai lung.

Implementarea proiectelor care presupun furnizarea serviciilor medicale şi sociale într-o manieră integrată va avea un impact pozitiv, atât din punctul de vedere al creşterii speran ei de via ă prin oferirea de servicii specializate şi a calităţii vieţii persoanelorț ț asistate, al familiilor acestora, cât şi din perspectiva reinserţiei pe piaţa muncii a numeroase persoane aflate în dificultate, în aceste condiţii impactul fiind, atât unul social, cât şi economic.

Măsuri:

III.3.1. Elaborarea planificărilor de îmbunătă ire a sistemului medical i social actualț ș prin abordarea acestora într-o manieră integrată, pe baza necesită ilor identificate înț teritoriu;

III.3.2. Cre terea incluziunii sociale prin îmbunătă irea serviciilor sociale i medicale;ș ț ș

III.3.3. Îmbunătă irea accesului la servicii de asisten ă medicală i sociale aț ț ș grupurilor vulnerabile;

III.3.4. Cre terea numărului de locuin e pentru garantarea spa iului locativ decent iș ț ț ș a mobilită ii în teritoriu a speciali tilor din domeniul medical i educa ional;ț ș ș ț

109

OBIECTIV SPECIFIC III.4.Îmbunătă irea serviciilor comunitare deț utilitate publică de bază pentru economia i popula ia urbană iș ț ș rurală

Îndeplinirea par ială a indicatorilorminimali de definire a oraşelor în privin aț ț dotărilor infrastructurale vor avea repercursiuni asupra calită ii vie ii popula iei, dar iț ț ț ș asupra atragerii investi iilor private.ț

Având în vedere scăderea bugetelor locale i perioada îndelungată de ob inere aș ț finan ărilor proiectelor de servicii, autorită ile publice locale s-au confruntat cuț ț dificultă i în furnizarea unor servicii publice de calitate către popula ie i mediul privatț ț ș (apă, canalizare, colectare de euri etc.). Astfel, obiectivul vizează modernizareaș infrastructurii serviciilor publice locale, iar corelarea investi iilor în serviciileț comunitare de utilitate publică va determina o cre tere a adaptabilită ii facilită ilorș ț ț locale la nevoile popula iei. ț

Investi iile în dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii conexe serviciilor publiceț vor duce la diversificarea şi creşterea eficienţei activităţilor economice, la economisirea de energie, creând condiţii pentru extinderea schimburilor comerciale şi implicit a investiţiilor productive.

Promovarea unui sistem de management integrat al de eurilor va avea impactș asupra utilizării eficiente a resurselor naturale prin cre terea cantită ii de de euriș ț ș reciclate i reutilizarea acelor părţi recuperabile. Este importantă con tientizareaș ș cetă enilor cu privire la prevenirea generării unor cantită i mari de de euri iț ț ș ș încurajarea acestora să recicleze materialele colectate.

Sistemul integrat de management al de eurilor va func iona conform ierarhiei:ș ț prevenirea generării de eurilor, colectare selectivă, pregătirea pentru reutilizare,ș reciclare, valorificare, tratare i eliminare.ș

Măsuri:

III.4.1. Modernizarea i extinderea re elei de alimentare cu apă i a sistemului deș ț ș canalizare în ora , inclusiv în satele apar inătoare;ș ț

III.4.2. Modernizarea si extinderea retelelor electrice si de gaz, in special prin promovarea utilizarii energiei regenerabile;

110

OBIECTIV SPECIFIC III.5.Managementul mediului pentru susţinerea dezvoltării economice şi progresului social

Pentru a răspunde provocărilor urbane i nevoilor de dezvoltare la nivelul ora uluiș ș în privin a mediului, măsurile iinvesti iile vor viza asigurarea unui grad ridicat deț ș ț protec ie a mediului, protec ia sănătă ii popula iei rezidente i îmbunătă ireaț ț ț ț ș ț condi iilor de via ă.ț ț

Teritoriul are o capacitate limitată de a satisface cererea crescândă de resurse naturale necesare desfă urării activită ilor socio-economice i de a atenua efecteleș ț ș negative generate de utilizarea excesivă a acestora.

Protec ia mediului presupune implementarea măsurilor specifice, contribuind astfelț la atingerea standardelor de mediu, îmbunătă irea calită ii vie ii popula iei,ț ț ț ț diversificarea ofertei de agrement i recreere în perimetrul spa iilor disponibile.ș ț

Educarea popula iei despre protec ia activă i responsabilă a mediului, asupraț ț ș avantajelor folosirii unor produse şi serviciicurate din punct de vedere ecologic, abordarea dezvoltării durabile, va fi integrată în programe de pregătire i diverseș formule educa ionale (cursuri, seminarii etc). Dezvoltarea programelor implicăț cooperarea i parteneriatul între factorii de decizie (autorită i, institu ii, ONG-uri etc).ș ț ț

În acest cadru, se vor realiza ac iuni adaptate în privin a cultivării sustenabilităţii şiț ț implicării proactive a tinerilor şi societă ii civile pentru a răspunde cerin elor de mediu,ț ț valorificarea participării proactive i promovarea voluntariatului ca expresie a spirituluiș civic.

Măsuri:

III.5.1. Planificarea strategică a protejării mediului i pregătirea ac iunilor în situa iiș ț ț de risc;

III.5.2. Protejarea activă i diminuarea efectelor negative asupra mediului.ș

111

112

2017-2020

Demografie

Structura popula iei pe cincinale de vârstăț

Structura popula iei pe grupe de vârstăț Jude ulț Vrancea

Ora ulș Mără e tiș ș

0 - 5 ani 19.221 921

5 - 9 ani 21.484 1.077

10 - 14 ani 21.768 1.035

15 - 19 ani 21.945 847

20 - 24 ani 26.037 904

25 - 29 ani 30.596 1.100

30 - 34 ani 28.454 990

35 - 39 ani 32.163 1.119

40 - 44 ani 31.810 1.071

45 - 49 ani 27.511 916

50 - 54 ani 22.598 686

55 - 59 ani 25.736 803

60 - 64 ani 23.769 698

65 - 69 ani 15.619 375

70 - 74 ani 14.636 338

75 - 79 ani 14.221 324

80 - 84 ani 10.083 188

85 ani i pe teș ș 6.694 125

Sursa: INS, 2013

Structura etnică a popula ieiț

EtniaJude ulț Vrancea

Ora ulș Mără e tiș ș

Români 308.390 8.639Romi 11.966 750Altă etnie 124 6Informa ie nedisponibilăț 19.638 1.271Sursa: Recensământul popula iei i Locuin elor 2011 – Institutul Na ional de Statisticăț ș ț ț

113

Evolu ia principalilor indicatori economico-sociali - modificări procentualeț

Teritoriu

Perioada

Cre tereșa reală a PIB

PIB/ Locuito

r (euro)

Popula ița

ocupată civilă medie

Numărmediu

de salaria iț

Rata omajuluiș

înregistrat

%

Câ tigulș salarial mediu

net lunar lei/salariat

Câ tigușl

salarial

mediu net

lunar

Regiunea Sud-Est

2012 -1,5 5.063 1,4 2,0 6,4 1.307 2,42013 1,0 5.387 1,0 1,1 5,8 1.380 5,62014 2,1 5.642 0,3 1,1 5,8 1.448 4,92015 2,6 6.023 0,3 1,3 5,6 1.509 4,22016 3,1 6.379 0,3 1,4 5,5 1.562 3,52017 3,2 6.800 0,3 1,5 5,4 1.613 3,3

Vrancea

2012

0,1 3.730 2,8 4,8 5,5 1.136 5,4

2013

1,0 3.969 1,9 1,3 5,1 1.190 4,7

2014

1,8 4.146 0,3 1,4 5,1 1.253 5,4

2015

2,3 4.414 0,3 1,6 4,9 1.306 4,2

2016

2,8 4.660 0,3 1,6 4,8 1.354 3,7

2017

3,0 4.953 0,3 1,8 4,7 1.401 3,4

Sursa: Comi ia Na ională de Prognozăș ț

Popula ia stabilă pe categorii de localită i, municipii, ora e , comuneț ț șjude ul Vranceaț

Localită iț 1 ianuarie 2014Număr persoane

Total 394.345Municipiul Foc aniș 95.470Municipiul Adjud 20.661Ora Mără e tiș ș ș 13.517Ora Odobe tiș ș 9.591Ora Panciuș 9.429Total URBAN 148.668Andreia u de Josș 1.950Băle tiș 2.067

114

Bârse tiș 1.498BILIE TIȘ 2.497Boghe tiș 1.638Bolote tiș 4.840Borde tiș 1.820Bro teniș 2.278Chiojdeni 2.498Cîmpineanca 3.907Cîmpuri 3.863Cioră tiș 3.179Cîrligele 2.977Corbi aț 1.902Cote tiș 4.833Dumbrăveni 4.474Dumitre tiș 4.765Fi ione tiț ș 2.726Garoafa 4.830Gole tiș 4.406Gologanu 3.124Guge tiș 6.775Gura Cali eiț 2.795Homocea 7.725Jari teaș 4.235Jitia 1.678Măicăne tiș 4.798Mera 4.178Milcovul 3.629Movili aț 3.928Năne tiș 2.494Năruja 1.949Negrile tiș 1.720Nereju 4.643Nistore tiș 2.312OBREJI AȚ 1.625Paltin 2.113Păule tiș 2.007Păune tiș 6.888Ploscu eniț 3.208Poiana Cristei 2.806Pope tiș 3.017Pufe tiș 4.260

115

Răcoasa 3.338Răstoaca 2.485Reghiu 2.446Rugine tiș 4.318Sîhlea 5.397Slobozia Bradului 7.555Slobozia Cioră tiș 2.081Soveja 2.380Spulber 1.362Străoane 3.718Suraia 6.149Tâmboe tiș 3.237Tănăsoaia 2.224Tătăranu 4.743

ife tiȚ ș 5.195Tulnici 4.155Ureche tiș 2.766Valea Sării 2.022Vidra 7.449Vînători 6.407Vintileasca 2.082Vîrte coiuș 3.541Vizantea-Livezi 4.190Vrîncioaia 2.859Vulturu 8.723Total RURAL 245.677

Sursa: INS, 2014

Popula ia la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002 i 2011ț ȘJude ulț 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011

România15.872.62

417.489.45

019.103.16

321.559.91

022.810.03

521.680.97

420.121.64

1Vrancea 290.183 326.532 351.292 369.740 393.408 387.632 340.310Urban na ionațl

3.713.139 5.474.264 7.305.714 9.395.72912.391.81

911.435.08

010.858.79

0

Vrancea-urban

45.933 52.623 68.550 95.584 152.639 148.119 123.059

Rural Na ionațl

12.159.485

12.015.186

11.797.449

12.164.181

10.418.216

10.245.894

9.262.851

Vrancea-

244.250 273.909 282.742 274.156 240.769 239.513 217.251

116

ruralSursa: Recensământul popula iei i Locuin elor 2011 – Institutul Na ional de Statisticăț ș ț ț

117

Economie

Top 100 întreprinderi în mără e ti după numărul de salaria iș ș ț

Top 100

FirmaDomeniu de activitate

Sec iunea CAENțNr. Salariați

1

SOCIETATEA COMERCIALĂ DE INTRE INERE I Ț ȘREPARA II ȚVAGOANE DE CĂLĂTORI C.F.R. - S.I.R.V. MĂRĂ E TIȘ Ș - S.A.

industria ma inilor, șutilajelor

Industria Prelucrătoare 192

2 RO-DESIGN SRL textile Industria Prelucrătoare 180

3 SAR CONFEX SRLfabricare mobilă


4 ILGO SAservicii publice

Distribu ia Apei; Salubritate, țGestionarea De eurilor, șActivită i de Decontaminareț

30

5 PROVINCIALII SRLservicii culturale i șrecreative

Activită i de Spectacole, țCulturale i Recreativeș 26

6 LOREDELICONF SRL textile Industria Prelucrătoare 15

7 TOMSIM SRLcomer țalimentar

Comer cu Ridicata i cu ț șAmănuntul; Repararea Autovehiculelor i șMotocicletelor

13

8 MEFORESAMET SRLprelucrare lemn


9TRAKA IA WOOD ȘSRL

prelucrare lemn


10 COMAR GR SRLcomer țalimentar


10

11MABELLE DANA SRL

comer prodț farmaceutice


9

12 TOPGAZ SRLconstruc ii țalte lucrări

Construc iiț 9

13SOCIETATE COOPERATIVA DE CONSUM

comer țdiverse

Comer cu Ridicata i cu ț șAmănuntul; Repararea Autovehiculelor i ș

9

118

CONSUMCOOP MĂRĂ E TIȘ Ș Motocicletelor

14 CANTISORT SRLindustria extractivă

Industria Extractivă 8

15 IULIANA COM SRLcomer țalimentar


8

16LAVYPAN 2011 SRL-D.

industria alimentară


17 MANECOS SRLcomer țalimentar


5

18ALEX CRISTI STAR SRL

comer țtextile


5

19NICE CONSTRUCT SRL

construc ii țclădiri

Construc iiț 4

20 AVENUTI STAR SRLcomer țalimentar


3

21 CAMGEL SERV SRLcomer prodț agricole, anim vii


3

22OLMIOLIV PREST SRL

editare căr i,ț ziare

Informa ii i Comunica iiț ș ț 3

23VALERIO PRESTAL SRL

comer țalimentar


2

24TRANSVOINEA LOGISTIC SRL

transport mărfuri

Transport i Depozitareș 2

25 S.K.L. ASTURO SRLprelucrare lemn


26 DANMIT STAR SRLcomer țdiverse


2

27 IONIMON 2001 SRLcomer țalimentar


2

28 FRAMICOM 2007 SRL

comer țtextile

Comer cu Ridicata i cu ț șAmănuntul; Repararea

2

119

Autovehiculelor i șMotocicletelor

29BRISANDER S SHOP SRL

restaurante Hoteluri i Restauranteș 2

30CORALIN PRESTCOM SRL

comer țalimentar


2

31CARMEN NELU COM SRL

comer țalimentar


2

32PLASTCHIM PROD SRL

industria chimica i șpetrochimica


33 EDUARD COM SRLcomer țalimentar


1

34RELMAR PRODIMPEX SRL

comer țalimentar


1

35 ANADOR SRLcomer țalimentar


1

36OGP METAL CONSTRUCT SRL

prelucrarea metalului


37 INTEGRAL COM SRL restaurante Hoteluri i Restauranteș 1

38MITICOP METAL SRL


Construc iiț 1

39 CULI - SAT SRLactivită i țfinanciare

Intermedieri Financiari i șAsigurări

1

40BRAD AGRO TOUR SRL

comer țalimentar


1

41 G.Y.N. IMPEX SRLcomer țbunuri de consum


1

42 MAR-COS SERV SRLcomer țdiverse


1

43 ADRIELNA restaurante Hoteluri i Restauranteș 1

120

COMIMPEX SRL

44 CHARLUS SRLcomer țalimentar


1

45AGROIND FOC ANI ȘSA

agriculturaAgricultura, Silvicultura i șPescuit

0

46 DANSAN COM SRLfabricare mobilă


47 GALCOM -TUR SRLcomer țdiverse


0

48 ANIMER COMP SRLcomer țdiverse


0

49 ADIMET OIL SRL cazare Hoteluri i Restauranteș 0

50 VIDSTAR SRLcomer țdiverse


0

51 AIRALIN SRLtranzac ii țimobiliare

Tranzac ii Imobiliareț 0

52 IMOD 2000 SRL textile Industria Prelucrătoare 0

53GENIMAR PRODCOM SRL

comer țdiverse


0

54 DOLINEX SRLcomer țalimentar


0

55 MATIROL A.G. SRLcomer țdiverse


0

56 LUCAFIL BUILD SRLconstruc ii țclădiri

Construc iiț 0

57TOMARY CRISTI SRL

comer țalimentar


0

58 ELANOV SRLcomer țbunuri de consum


0

59 GISAMAR SRL comer ț Comer cu Ridicata i cu ț ș 0

121

alimentarAmănuntul; Repararea Autovehiculelor i șMotocicletelor

60 VASVER SRLindustria extractivă

Industria Extractivă 0

61 COSANA SRLcomer țalimentar


0

62DIVIDEND PROD SRL

comer țdiverse


0

63CARAIBE TRANS IMPEX SRL

transport mărfuri


64VALIFAN SNACK SRL


65FIERARTA DONANA SRL



66 BANZICUL SRLprelucrare lemn


67BLOCHET CONSTRUCT SRL

prelucrare minerale nemetalice


68TRICOTEX BEATRICE SRL

comer țdiverse


0

69EUROBERTI TRADE SRL


70 THOT SRLcomer țdiverse


0

71 STEMACO EXIM SRLtransport mărfuri


72ELECTRO SIRET SRL

comer țalimentar


0

73 FADOM SERV SRL restaurante Hoteluri i Restauranteș 074 DUNE SRL restaurante Hoteluri i Restauranteș 0

75 TUDUSTEFISH SRLpescuit i șacvacultură

Agricultura, Silvicultura i șPescuit

0

76COSVAL COMPROD SRL

comer țdiverse


0

122

77MYTANKAR PROD TRANS SRL



78 SOFIDESTERINI SRLcomer țdiverse


0

79MONCONF MASTER SRL

construc ii țproiecte inginere tiș

Construc iiț 0

80 GELCAM SERV SRL servicii Alte Activită i de Serviciiț 0

81FLORY STYLL 2008 SRL

comer țalimentar


0

82GIDAIS COMPANY SRL

construc ii țalte lucrări

Construc iiț 0

83SĂNĂTATEA INAINTE DE TOATE SRL

sănătate Sănătate i Asisten ă Socialăș ț 0

84 MARFISHING SRLpescuit i șacvacultură


0

85 BIALESEDA SRLconstruc ii țalte lucrări

Construc iiț 0

Sursa: Oficiul Na ional al Registrului Comer ului, 2012ț ț

Top 100 de întreprinderi din Mără e ti după cifra de afaceriș șTop 100

FirmaDomeniu de activitate

Sec iunea CAENț Cifra de Afaceri

1 RO-DESIGN SRL textile Industria Prelucrătoare14.264.904

2

SOCIETATEA COMERCIALĂ DE INTRE INERE I Ț ȘREPARA II ȚVAGOANE DE CĂLĂTORI C.F.R. - S.I.R.V. MĂRĂ E TIȘ Ș - S.A.

industria ma inilor, șutilajelor

Industria Prelucrătoare 9.470.425

3AGROIND FOC ANI ȘSA

agriculturaAgricultura, Silvicultura i șPescuit

7.998.174

4 SAR CONFEX SRLfabricare mobilă


5 MEFORESAMET SRL prelucrare Industria Prelucrătoare 2.693.737

123

lemn

6 DANSAN COM SRLfabricare mobilă


7 ILGO SAservicii publice

Distribu ia Apei; Salubritate, țGestionarea De eurilor, șActivită i de Decontaminareț

1.532.259

8 CANTISORT SRLindustria extractivă

Industria Extractivă 1.235.516

9NICE CONSTRUCT SRL


Construc iiț 1.223.874

10 TOMSIM SRLcomer țalimentar


1.210.369

11 COMAR GR SRLcomer țalimentar


1.185.108

12 MANECOS SRLcomer țalimentar


1.139.396

13MABELLE DANA SRL

comer prodț farmaceutice


804.354

14 TOPGAZ SRLconstruc ii țalte lucrări

Construc iiț 784.762

15 PROVINCIALII SRLservicii culturale i șrecreative

Activită i de Spectacole, țCulturale i Recreativeș 784.635

16 IULIANA COM SRLcomer țalimentar


681.602

17

SOCIETATE COOPERATIVA DE CONSUM CONSUMCOOP MĂRĂ E TIȘ Ș

comer țdiverse


667.251

18 GALCOM -TUR SRLcomer țdiverse


620.975

19PLASTCHIM PROD SRL

industria chimica i șpetrochimica

Industria Prelucrătoare 607.311

124

20VALERIO PRESTAL SRL

comer țalimentar


604.876

21 ANIMER COMP SRLcomer țdiverse


597.943

22TRAKASIA WOOD SRL

prelucrare lemn


23TRANSVOINEA LOGISTIC SRL

transport mărfuri

Transport i Depozitareș 384.115

24 AVENUTI STAR SRLcomer țalimentar


382.774

25 S.K.L. ASTURO SRLprelucrare lemn


26 CAMGEL SERV SRLcomer prodț agricole, anim vii


345.346

27ALEX CRISTI STAR SRL

comer țtextile


311.242

28 ADIMET OIL SRL cazare Hoteluri i Restauranteș 214.238

29 VIDSTAR SRLcomer țdiverse


194.743

30 AIRALIN SRLtranzac ii țimobiliare

Tranzac ii Imobiliareț 194.219

31LAVYPAN 2011 SRL-D.

industria alimentară


32 EDUARD COM SRLcomer țalimentar


172.159

33 IMOD 2000 SRL textile Industria Prelucrătoare 166.555

34RELMAR PRODIMPEX SRL

comer țalimentar


150.817

35 DANMIT STAR SRLcomer țdiverse


122.432

125

36 ANADOR SRLcomer țalimentar


107.484

37 IONIMON 2001 SRLcomer țalimentar


104.643

38 LOREDELICONF SRL textile Industria Prelucrătoare 102.396

39GENIMAR PRODCOM SRL

comer țdiverse


100.786

40FRAMICOM 2007 SRL

comer țtextile


99.740

41BRISANDER S SHOP SRL

restaurante Hoteluri i Restauranteș 97.426

42 DOLINEX SRLcomer țalimentar

Comer cu Ridicata i cu ț șAmănuntul;

90.872

43 MATIROL A.G. SRLcomer țdiverse


88.307

44 LUCAFIL BUILD SRLconstruc ii țclădiri


45OGP METAL CONSTRUCT SRL



46TOMARY CRISTI SRL

comer țalimentar


80.700

47 ELANOV SRLcomer țbunuri de consum


79.216

48 GISAMAR SRLcomer țalimentar


76.785

49 INTEGRAL COM SRL restaurante Hoteluri i Restauranteș 71.914

50OLMIOLIV PREST SRL

editare căr i, ziareț Informa ii i Comunica iiț ș ț 69.667

51 VASVER SRLindustria extractivă

Industria Extractivă 66.596

52MITICOP METAL SRL



53 CORALIN PRESTCOM SRL

comer țalimentar

Comer cu Ridicata i cu ț șAmănuntul; Repararea

63.450

126

Autovehiculelor i șMotocicletelor

54 CULI - SAT SRLactivită i țfinanciare

Intermedieri Financiare i șAsigurări

56.832

55CARMEN NELU COM SRL

comer țalimentar


56.586

56 COSANA SRLcomer țalimentar


56.584

57DIVIDEND PROD SRL

comer țdiverse


55.341

58CARAIBE TRANS IMPEX SRL

transport mărfuri


59VALIFAN SNACK SRL


60FIERARTA DONANA SRL



61 BANZICUL SRLprelucrare lemn


62BRAD AGRO TOUR SRL

comer țalimentar


38.260

63BLOCHET CONSTRUCT SRL



64TRICOTEX BEATRICE SRL

comer țdiverse


31.888

65 G.Y.N. IMPEX SRLcomer țbunuri de consum


25.222

66EUROBERTI TRADE SRL


67 MAR-COS SERV SRLcomer țdiverse


23.412

68 THOT SRL comer țdiverse

Comer cu Ridicata i cu ț șAmănuntul; Repararea Autovehiculelor i ș

22.929

127

Motocicletelor

69ADRIELNA COMIMPEX SRL


70 STEMACO EXIM SRLtransport mărfuri


71 ELECTRO SIRET SRLcomer țalimentar


16.961

72 FADOM SERV SRL restaurante Hoteluri i Restauranteș 13.98773 DUNE SRL restaurante Hoteluri i Restauranteș 9.819

74 TUDUSTEFISH SRLpescuit i șacvacultură


8.594

75COSVAL COMPROD SRL

comer țdiverse


6.050

76MYTANKAR PROD TRANS SRL



77 CHARLUS SRLcomer țalimentar


3.249

78 SOFIDESTERINI SRLcomer țdiverse


2.287

79MONCONF MASTER SRL

construc ii țproiecte inginere tiș

Construc iiț 2.000

80 GELCAM SERV SRL servicii Alte Activită i de Serviciiț 1.495

81FLORY STYLL 2008 SRL

comer țalimentar


1.172

82GIDAIS COMPANY SRL

construc ii țalte lucrări

Construc iiț 717

83SĂNĂTATEA INAINTE DE TOATE SRL

sănătate Sănătate i Asisten ă Socialăș ț 650

84 MARFISHING SRLpescuit i șacvacultură


300

85 BIALESEDA SRLconstruc ii țalte lucrări

Construc iiț 59


Societă i intrate în insolven ă în jud. Vrancea în perioada 01.01.2012 - 31.12.2012ț ț

Județ Anul Nr. societă i intrate în insolven ă în luna:ț ț Nr.

128

societă iț intrate în insolvenț

ăVrancea

Ian.

Feb.

Mar.

Apr.

Mai

Iun.

Iul.

Aug.

Sep.

Oct.

Noi.

Dec.2013 42 38 71 44 37 18 32 11 40 77 66 35 5112012 73 46 34 28 41 20 50 11 25 68 38 47 4812011 4 9 22 15 15 11 13 3 4 11 16 13 1362010 92 56 42 33 25 30 39 4 10 45 74 59 509


Personalul din unită ile locale, pe activită i ale economiei na ionale la nivel de ț ț țsec iune CAEN Rev.2, clase de mărime după numărul de persoane ocupate – țJUDE UL VRANCEAȚCAEN Rev.2 (activită i ale economiei na ionale)ț ț

2008 2009 2010 2011 2012Număr persoane

Total industrie, construc ii, comer i ț ț șalte servicii

44.550

40.008

36.517

36.703

36.846

Industria extractivă 149 127 72 108 91

Industria Prelucrătoare18.05

115.67

814.25

514.80

515.36

4Produc ia i furnizarea de energie ț șelectrică i termică, gaze, apă caldă i ș șaer condi ionatț

772 744 737 661 642

Distribu ia apei; salubritate, gestionarea țDe eurilor, activită i de decontaminareș ț 1.026 883 805 878 889

Construc iiț 3.809 3.089 2.622 2.731 2.513Comer cu ridicata i cu Amănuntul; ț șrepararea autovehiculelor i șmotocicletelor

13.114

11.615

10.611

10.443

10.426

Transport i depozitareș 2.543 2.432 2.351 1.822 1.835Hoteluri i restauranteș 912 995 939 989 966Informa ii i Comunica iiț ș ț 588 542 479 467 448Tranzac ii imobiliare, închirieri i ț șactivită i de servicii prestate în principal țintreprinderilor (activită i profesionale, ț

tiin ifice i tehnice, activită i de serviciiș ț ș ț administrative i activită i de servicii ș țsuport )

2.492 2.751 2.645 2.757 2.617

Învă ământț 101 112 116 112 105Sănătate i Asisten ă Socialăș ț 395 405 366 377 384Alte activită i de serviciiț 598 635 519 553 566(Sursa: INS, 2012)

Numărul mediu al salaria ilor pe activită i ale economiei na ionale la nivel de ț ț țsec iune CAEN Rev.2 - jude ul VRANCEAț țCAEN Rev.2 (activită i ale ț Anul Anul Anul Anul Anul Anul

129

economiei Na ionale)ț 2008 2009 2010 2011 2012 2013Număr persoane

Total59.50

555.46

950.51

948.01

650.31

750.44

0Agricultura, Silvicultura i șpescuit

2.304 2.532 1.836 1.969 2.021 2.070

Industrie 21.238 17.891 16.200 15.299 16.298 16.060Industria extractivă 127 137 129 120 135 137Industria Prelucrătoare 18.670 15.436 13.830 13.158 14.088 13.869Produc ia i furnizarea de ț șenergie electrică i termică, șgaze, apă caldă i aer școndi ionatț

905 866 847 779 794 758

Distribu ia apei; salubritate, țgestionarea De eurilor, șactivită i de decontaminareț

1.536 1.452 1.394 1.242 1.281 1.296

Construc iiț 3.463 2.238 2.442 2.122 3.169 2.445Comer cu ridicata i cu ț șAmănuntul; repararea autovehiculelor i șmotocicletelor

9.159 8.899 8.245 7.678 7.854 8.786

Transport i depozitareș 2.788 2.764 2.180 2.215 2.154 2.303Hoteluri i restauranteș 882 875 614 685 680 751Informa ii i Comunica iiț ș ț 463 328 277 300 394 485Intermedieri financiare i șAsigurări

979 829 870 863 835 763

Tranzac ii imobiliareț 258 262 222 311 313 313Activită i profesionale, ț

tiin ifice i tehniceș ț ș 902 810 692 695 1.027 988

Activită i de servicii țadministrative i activită i de ș țservicii suport

1.218 1.374 1.238 1.310 1.516 1.605

Administratie publică i șapărare; Asigurări sociale din sistemul public

3.518 3.523 3.292 2.993 2.893 2.858

Învă ământț 5.727 5.568 5.484 5.197 5.168 5.134Sănătate i Asisten ă Socialăș ț 5.946 6.740 6.165 5.601 5.182 5.058Activită i de spectacole, țculturale i recreativeș 368 580 486 490 542 531

Alte activită i de serviciiț 292 256 276 288 271 290(Sursa: INS, 2013)

Numărul mediu al salaria ilor pe categorii de salaria i, forme de proprietate – ț țjude ul vranceaț

Numărul mediu al salaria ilorț

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Număr persoaneTotal 60.18 59.50 55.46 50.51 48.01 50.31 50.44

130

4 5 9 9 6 7 0Proprietate publică 21.357 21.609 21.565 20.010 18.495 17.842 17.346Proprietate integral de stat

5.277 5.036 4.110 3.679 3.552 3.381 3.236

Proprietate mixtă 967 764 1.024 768 939 824 670Proprietate majoritar de stat

197 205 552 503 514 486 455

Proprietate majoritar privată

770 559 472 265 425 338 215

Proprietate privată 36.511 35.055 30.475 27.569 26.682 29.729 30.351Proprietate cooperatistă

658 430 1.132 945 761 346 461

Proprietate ob teascăș 29 58 50 50 24 20 89

Proprietate integral străină

662 1.589 1.223 1.177 1.115 1.556 1.523

Proprietate publică de interes Na ional ț

i localș16.080 16.573 17.455 16.331 14.943 14.461 14.110

(Sursa: INS, 2013)

Evolu ia numărului întreprinderilor active pe activită i ale economiei na ionale la ț ț țnivel de sec iune CAEN Rev.2 – JUDE UL VRANCEAț Ț

CAEN Rev.2 (activită i țale economiei Na ionale ț- Sec iuni)ț

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013 Evoluti

a 2008-2013Număr total

Total 6.790 6.613 6.092 5.732 5.738 5.897 -13.15%

Agricultura, Silvicultura i pescuitș

278 311 362 381 372 399 43.53%

Industria extractivă 19 22 21 17 14 14 -26.32%

Industria Prelucrătoare 787 802 745 715 733 761 -3.30%

Produc ia i furnizarea ț șde energie electrică i ștermică, gaze, apă caldă

i aer condi ionatș ț

4 4 9 6 4 4 0.00%

Distribu ia apei; țsalubritate, gestionarea De eurilor, activită i de ș țdecontaminare

37 39 37 46 45 43 16.22%

Construc iiț 699 750 567 498 490 495 -29.18%

Comer cu ridicata i cu ț șAmănuntul; repararea autovehiculelor i șmotocicletelor

3.146 2.816 2.592 2.430 2.424 2.466 -21.61%

Transport i depozitareș 450 441 425 394 395 404 -10.22%

131

Hoteluri i restauranteș 217 271 267 242 247 250 15.21%

Informa ii i ț șComunica iiț

141 138 128 107 109 111 -21.28%

Intermedieri financiare i Asigurăriș

60 58 54 53 57 58 -3.33%

Tranzac ii imobiliareț80 86 87 86 80 79 -1.25%

Activită i profesionale, țtiin ifice i tehniceș ț ș

419 433 381 349 353 370 -11.69%

Activită i de servicii țadministrative i șactivită i de servicii țsuport

147 133 126 115 116 138 -6.12%

Învă ământț 25 24 28 25 28 26 4.00%

Sănătate i Asisten ă ș țSocială

124 124 126 127 126 126 1.61%

Activită i de spectacole, țculturale i recreativeș

38 38 29 34 32 34 -10.53%

Alte activită i de serviciiț 119 123 108 107 113 119 0.00%

(Sursa: INS, 2013)

PIB pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare i jude eș ț

Macroregiuni, regiuni de dezvoltare i jude eș ț

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Milioane lei

TOTAL 514.700 501.139,4 523.693,3 557.348,2 596.681,5

Regiunea SUD-EST 53.851,1 52.706 56.339,5 59.402,3 63.313,2

Vrancea 5.539,6 5.377 5.747,6 5.738,2 6.302,4(Sursa: INS, 2013)

Exporturi (FOB) pe jude e i pe Sec iuni/capitole ale Nomenclatorul Combinat (NC) ț ș ț– JUDE UL VRANCEAȚ

Nr. Crt.Sec iuni i capitole conform Nomenclatorului ț șCombinat (NC)

Luna septembrie 2013Mii EURO

Vrancea Total 17.8011 XI. Textile i articole din textileș 12.769

262. Articole i accesorii din îmbrăcăminte șaltele decât tricotate sau cro etateș 9.653

361. Articole i accesorii din îmbrăcăminte din ștricotaje

2.297

4 IX. Produse din lemn, exclusiv mobilier 1.0025 44. Lemn brut, cherestea, produse stratificate 1.002

132

i alte produse din lemnș6 X. Hârtie i articole din acesteaș 9207 48. Hârtie i articole din acesteaș 8978 VI. Produse chimice 506

9XVI. Ma ini, aparate i echipamente electrice; ș șaparate de înregistrat sau de reprodus sunetul

i imaginileș499

10 XV. Metale comune i articole din acesteaș 47411 63. Alte articole textile 47112 I. Animale vii i produse animaleș 44513 01. Animale vii 42814 73. Produse din fontă, fier i o elș ț 402

15VII. Materiale plastice, cauciuc i articole din șacestea

372

1639. Materiale plastice i articole din material șplastic

372

17 IV. Produse alimentare, băuturi i tutunș 31418 30. Produse farmaceutice 31119 20. Preparate din legume, fructe 287

2085. Ma ini, aparate i materiale electrice; ș șaparate de înregistrat i de reprodus sunetul ș

i imagini de televiziuneș252

2184. Reactori nucleari, boilere, ma ini i ș șdispozitive mecanice

247

22 38. Produse diverse ale industriei chimice 16323 XVII. Mijloace i materiale de transportș 159

2487. Automobile, tractoare i alte vehicule șterestre

159

25 III. Grăsimi i uleiuri animale sau vegeteleș 9426 15. Grăsimi i uleiuri animale sau vegetaleș 9427 51. Lână 9128 XX. Mărfuri i produse diverseș 9129 54. Filamente sintetice sau artificiale 88

3094. Mobilă; aparate de iluminat i alte articole șsimilare (inclusiv componente)

85

3182. Unelte i scule, tacâmuri din metale școmune

68

32 60. esături cro etate sau tricotateȚ ș 6133 55. Fibre sintetice sau artificiale discontinue 5634 II. Produse vegetale 5335 08. Fructe comestibile 53

36VIII. Piei crude, piei tăbăcite, blănuri i șproduse din acestea

52

37XIII. Articole din piatră, ipsos, ciment, ceramică, sticlă i din alte materiale similareș 51

38 69. Produse ceramice 5139 43. Blănuri i articole din blanăș 47

133

40 52. Bumbac 4341 34. Săpun; preparate pentru spălat 2942 49. Căr i, ziareț 2443 22. Băuturi alcoolice i nealcooliceș 2244 02. Carne i măruntaie comestibileș 1745 59. esături impregnateȚ 646 96. Articole diverse 647 18. Cacao i preparate din cacaoș 548 42. Obiecte din piele 549 33. Uleiuri esen ialeț 350 74. Cupru i articole din cupruș 351 58. esături specialeȚ 252 83. Articole diverse din metale comune 2

(Sursa: INS, 2013)

Importuri (CIF) pe jude e i pe Sec iuni/capitole ale Nomenclatorul Combinat (NC) –ț ș ț JUDE UL VRANCEAȚ

Nr. Crt.Sec iuni i capitole conform Nomenclatorului ț șCombinat (NC)

Luna septembrie 2013Mii EURO

Vrancea Total 16.4401 XI. Textile i articole din textileș 6.9322 XV. Metale comune i articole din acesteaș 2.313

3VII. Materiale plastice, cauciuc i articole din șacestea

2.095

439. Materiale plastice i articole din material șplastic

2.043

5 72. Fontă, fier i o elș ț 1.5896 52. Bumbac 1.3997 51. Lână 1.0928 I. Animale vii i produse animaleș 9559 55. Fibre sintetice sau artificiale discontinue 936

10 54. Filamente sintetice sau artificiale 86211 XVII. Mijloace i materiale de transportș 736

1287. Automobile, tractoare i alte vehicule șterestre

736

13 58. esături specialeȚ 72614 60. esături cro etate sau tricotateȚ ș 70715 IV. Produse alimentare, băuturi i tutunș 661

1661. Articole i accesorii din îmbrăcăminte din ștricotaje

558

17XVI. Ma ini, aparate i echipamente electrice; ș șaparate de înregistrat sau de reprodus sunetul

i imaginileș532

18 01. Animale vii 53019 73. Produse din fontă, fier i o elș ț 52020 VIII. Piei crude, piei tăbăcite, blănuri i ș 470

134

produse din acestea21 XX. Mărfuri i produse diverseș 453

2284. Reactore nucleare, boilere, ma ini i ș șdispozitive mecanice

414

23 96. Articole diverse 39724 VI. Produse chimice 37725 V. Produse minerale 345

2627. Combustibili i uleiuri minerale; materii șbituminoase

306

2762. Articole i accesorii din îmbrăcăminte șaltele decât tricotate sau cro etateș 301

28 22. Băuturi alcoolice i nealcooliceș 26629 02. Carne i măruntaie comestibileș 23830 23. Reziduri ale industriei alimentare 23031 43. Blănuri i articole din blanăș 19832 X. Hârtie i articole din acesteaș 18933 48. Hârtie i articole din acesteaș 17234 59. esături impregnateȚ 17135 III. Grăsimi i uleiuri animale sau vegeteleș 15436 15. Grăsimi i uleiuri animale sau vegetaleș 15437 17. Zahăr i produse zaharoaseș 149

3841. Piei crude i piei tăbăcite (altele decât șblănurile)

147

39 32. Extracte tanante sau colorante 13640 42. Obiecte din piele 125

4185. Ma ini, aparate i materiale electrice; ș șaparate de înregistrat i reprodus sunetul i ș șimagini de televiziune

118

42 03. Pe te i crustaceeș ș 11543 83. Articole diverse din metale comune 8944 38. Produse diverse ale industriei chimice 8745 IX. Produse din lemn, exclusiv mobilier 87

46XIII. Articole din piatră, ipsos, ciment, ceramică, sticlă i din alte materiale similareș 77

4704. Lapte i produse lactate; ouă; miere șnaturală

72

48 56. Vată, pasla, fire speciale 6849 33. Uleiuri esen ialeț 6550 40. Cauciuc i articole din cauciucș 5251 53. Alte fibre textile vegetale 5252 34. Săpun; preparate pentru spălat 5053 45. Plută i articole din Plutăș 45

5494. Mobilă; aparate de iluminat i alte articole șsimilare (inclusiv componente)

45

5582. Unelte i scule, tacâmuri din metale școmune

44

56 44. Lemn brut, cherestea, produse stratificate 43

135

i alte produse din lemnș57 II. Produse vegetale 4058 25. Sare; sulf, pietre; ipsos, var i cimentș 3959 69. Produse ceramice 3860 50. Mătase 3561 76. Aluminiu i articole din aluminiuș 3562 81. Alte metale comune 2963 63. Alte articole textile 23

64XVIII. Instrumente i aparate optice, șfotografice, cinematografice, medico-chirurgicale; ceasuri; instrumente muzicale

23

65 06. Plante vii i produse de floriculturăș 2266 68. Articole din piatră 22

6790. Instrumente i aparate optice, fotografice, șcinematografice, medico-chirurgicale

21

68 11. Produse ale industriei morăritului 1769 70. Sticlă i articole din sticlăș 1770 28. Produse chimice anorganice 1571 47. Pastă din lemn 1472 16. Preparate din carne i pe teș ș 13

7395. Jucării, jocuri, articole pentru divertisment sau pentru sport

11

74 29. Produse chimice organice 975 35. Substan e albuminoideț 776 79. Zinc i articole din zincș 777 31. Îngră ăminteș 578 49. Căr i, ziareț 379 21. Preparate alimentare diverse 280 30. Produse farmaceutice 2

81XXII. Bunuri necuprinse în alte Sec iuni din țNomenclatorul Combinat

2

82 18. Cacao i preparate din cacaoș 183 74. Cupru i articole din cupruș 184 91. Ceasornicarie 1

(Sursa: INS, 2013)

Resurse de muncă pe sexe - jud Vrancea

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Mii persoaneTotal 244,4 244 247,5 252,5 253,6 253,3 250,2Masculin

128,6 128,5 129,9 132,2 132,7 132,4 130

Feminin 115,8 115,5 117,6 120,3 120,9 120,9 120,2(Sursa: INS, 2013)

136

Locuin eț

Locuin e existente la sfâr itul anului pe forme de proprietateț șForme de proprietate

Localită iț Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

NumărTotal VRANCEA 151.24

2152.45

5153.59

8155.36

7156.15

2156.68

0

Ora ul șMără e tiș ș 4.390 4.431 4.442 4.414 4.435 4.446


VRANCEA 3.311 3.491 3.568 1.753 1.799 1.819

Ora ul șMără e tiș ș 237 252 252 55 55 55


VRANCEA 147.931

148.964

150.030

153.614

154.353

154.861

Ora ul șMără e tiș ș 4.153 4.179 4.190 4.359 4.380 4.391

(Sursa: INS, 2013)

Suprafa a locuibilă existentă la sfâr itul anului pe forme de proprietateț ș

Localită iț 2008 2009 2010 2011 2012 2013m2 arie desfă uratăș

TotalVrancea 6.109.905 6.201.998 6.291.297 6.369.257 7.536.620 7.584.128

Mără e tș și

149.128 151.514 152.624 153.779 206.842 208.078


Vrancea 10.4383 110.539 113.680 117.309 58.221 59.000

Mără e tș și

7.689 8.049 8.049 8.049 1.388 1.388


Vrancea 6.005.522 6.091.459 6.177.617 6.251.948 7.478.399 7.525.128

Mără e tș și

141.439 14.3465 144.575 145.730 205.454 206.690

(Sursa: INS, 2013)

Camere de locuit existente la sfâr itul anului pe forme de proprietate, jud. VranceașForme de proprietate

Medii de rezidență

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Număr

TotalTotal 433.366 437.924 442.536 462.091 465.566 467.954Urban 128.662 129.832 130.966 136.864 137.489 137.887

Proprietate majoritar de stat

Total 6.387 6.716 6.842 2.766 2.835 2.866

Urban 3.914 4.083 4.202 2.328 2.353 2.359

137

Proprietate majoritar privată

Total 426.979 431.208 435.694 459.325 462.731 465.088

Urban 124.748 125.749 126.764 134.536 135.136 135.528(Sursa: INS, 2013)

138

Educa ieț

Unită ile de învă ământcu abandonț ț colarș

Nr. Crt

.

Mediu Urban/Rura

lLocalitate Denumirea Unită iilor de învă ământț ț

Abandon colarș (2012-2013)

1 Urban FOC ANIȘCOLEGIUL TEHNIC "ION MINCU" FOC ANI, Foc ani, niveluri de Ș șînvă ământ liceal teoretic, liceal tehnic, țpostliceal

21

2 Urban FOC ANIȘCOLEGIUL TEHNIC AUTO "TRAIAN VUIA" Foc ani,niveluri de învă ământ ș țliceal tehnic, profesional

14

3 Urban FOC ANIȘCOALA GIMNAZIALA NR.3 FOC ANI, Ș Ș

Foc ani, niveluri de învă ământ primar, ș țgimnazial

6

4 Urban FOC ANIȘLICEUL TEHNOLOGIC "G. G. LONGINESCU" FOC ANI, Foc ani, Ș șniveluri de învă ământ liceal tennicț

5

5 Urban FOC ANIȘCOALA GIMNAZIALA "DUILIU Ș

ZAMFIRESCU" FOC ANI, Foc ani, Ș șniveluri de învă ământ primar, țgimnazial

1

6 Urban ADJUDCOALA GIMNAZIALA "MIHAIL Ș

ARMENCEA" ADJUD, Adjud, niveluri de învă ământ pre colar, primar, gimnazialț ș

18

7 Urban ADJUDCOLEGIUL TEHNIC "GHEORGHE BALS" ADJUD, Adjud,nivel de învă ământ licealț tehnic

12

8 Urban ADJUD

COALA GIMNAZIALA "MARESAL ȘALEXANDRU AVERESCU" ADJUD, Adjud, niveluri de învă ământ pre colar, ț șprimar, gimnazial

6

9 Urban ADJUDCOALA GIMNAZIALA "PRINCIPELE Ș

RADU" ADJUD, Adjud, niveluri de învă ământ pre colar, primar, gimnazialț ș

5

10 Urban ADJUDCOALA GIMNAZIALA "ANGELA Ș

GHEORGHIU" ADJUD, Adjud, niveluri de învă ământ pre colar, primar, gimnazialț ș

5

11 RuralANDREIA UȘ

DE JOS

COALA GIMNAZIALA ANDREIA U DE Ș ȘJOS, Andreia u de Jos,niveluri de șînvă ământ primar, gimnazialț

5

12 Rural ANDREIA UȘ DE JOS

COALA GIMNAZIALA ANDREIA U DE Ș ȘSUS, Andreia u de Jos, sat Andreia u de ș ș

2

139

Sus, niveluri de învă ământ primar, țgimnazial

13 Rural BORDE TIȘCOALA GIMNAZIALA BORDE TI, Ș Ș

Borde ti, niveluri de învă ământ ș țprimar, gimnazial

5

14 Rural BORDE TIȘCOALA PRIMARA BORDE TII DE JOS, Ș Ș

Borde ti, sat Borde tii de Jos, nivel de ș șînvă ământ primarț

1

15 Rural CHIOJDENICOALA GIMNAZIALA CHIOJDENI, Ș

Chiojdeni, niveluri de învă ământ țprimar, gimnazial

9

16 Rural CHIOJDENICOALA PRIMARA TULBUREA, Ș

Chiojdeni, sat Tulburea, nivel de învă ământ primarț

1

17 Rural CHIOJDENICOALA PRIMARA LUNCILE, Chiojdeni, Ș

sat Luncile, nivel de învă ământ primarț 1

18 Rural CIMPURICOALA GIMNAZIALA CIMPURI, Ș

Cimpuri, niveluri de învă ământ primar,ț gimnazial

5

19 Rural CIMPURICOALA GIMNAZIALA ROTILESTII Ș

MARI, Cimpuri, sat Rotilesti, niveluri de învă ământ primar, gimnazialț

3

20 Rural CORBI AȚCOALA GIMNAZIALA SERBANESTI, Ș

Corbi a, sat Serbanesti, niveluri de țînvă ământ primar, gimnazialț

2

21 Rural CORBI AȚCOALA PRIMARA RADACINESTI, Ș

Corbi a, sat Radacinesti, nivel de țînvă ământ primarț

1

22 Rural GUGE TIȘCOALA GIMNAZIALA "ALEXANDRU Ș

VLAHUTA" GUGE TI, Guge ti, niveluri Ș șde învă ământ primar, gimnazialț

6

23 UrbanMĂRĂ E TȘ Ș

I

COALA GIMNAZIALA "ECATERINA ȘTEODOROIU" MĂRĂ E TI, Ș ȘMără e ti, niveluri de învă ământ ș ș țprimar, gimnazial

40


I

COALA PRIMARA SIRETU, ȘMără e ti, căr ier SIRETu, nivel de ș ș țînvă ământ primarț

13


I

COALA GIMNAZIALA NR.2 ȘMĂRĂ E TI, Mără e ti, niveluri de Ș Ș ș șînvă ământ primar, gimnazialț

8


I

COALA PRIMARA CALIMANESTI, ȘMără e ti, căr ier Calimanesti, nivel ș ș țde învă ământ primarț

1


I

COALA PRIMARA HARET, ȘMără e ti, căr ier Haret, nivel de ș ș țînvă ământ primarț

1

28 Rural OBREJI AȚ COALA GIMNAZIALA OBREJI A, Ș Ț 7

140

OBREJI A, niveluri de învă ământ Ț țprimar, gimnazial

29 Urban ODOBE TIȘLICEUL TEHNOLOGIC ODOBE TI, ȘOdobe ti, niveluri de învă ământ liceal ș țtehnic, postliceal

17

30 Rural PAUNE TIȘCOALA GIMNAZIALA PAUNE TI, Ș Ș

Paune ti, niveluri de învă ământ ș țprimar, gimnazial

6

31 RuralPLOSCU ENȚ

I

COALA GIMNAZIALA PLOSCU ENI, Ș ȚPloscu eni, niveluri de învă ământ ț țprimar, gimnazial

2

32 Rural POPE TIȘCOALA GIMNAZIALA "PROFESOR Ș

DOCTOR GENERAL "GHEORGHE V ZAHĂRIA'' POPE TI,niveluri de Șînvă ământ primar, gimnazialț

1

33 Rural URECHE TIȘCOALA GIMNAZIALA URECHE TI, Ș Ș

Ureche ti,niveluri de învă ământ pre, ș țprim i gim.ș

1

TOTAL 231(Sursa: Inspectoratul colar Jude ean Vrancea, anul colar 2012-2013)Ș ț ș

Popula ia colară pe niveluri de educa ie – jud Vranceaț ș ț

Niveluri de instruire Anul 2013

Număr persoaneTotal Urban Rural

Total 54.128 28.463 25.665Învă ământ pre colarț ș 8.906 3.717 5.189Învă ământ preuniver itarț ș 44.959 24.483 20.476Învă ământ primar i gimnazial (inclusiv ț șÎnvă ământul special)ț 30.692 11.127 19.565

Învă ământ primar(inclusiv Învă ământ ț țspecial)

16.675 6.217 10.458

Învă ământ gimnazial(inclusiv țînvă ământ special)ț 14.017 4.910 9.107

Învă ământ primar i gimnazialț ș 30.373 10.951 19.422Învă ământul primarț 16.525 6.136 10.389Învă ământ gimnazialț 13.848 4.815 9.033Învă ământ primar i gimnazial specialț ș 319 176 143Învă ământ primar specialț 150 81 69Învă ământ gimnazial specialț 169 95 74

Învă ământul secundar ciclul 2 (liceal i ț șprofesional)

12.148 11.297 851

Învă ământ licealț 11.901 11.066 835Învă ământ profesionalț 247 231 16Învă ământ postlicealț 2.119 2.059 60Învă ământ superiorț 263 263 0

141

(Sursa: INS, 2013)

Evolu ia popula iei colare, pe niveluri de educa ie – jud Vranceaț ț ș ț

2007/2008

2008/2009

2009/2010

2010/2011

2011/2012

2012/2013

Total 58.858 57.310 56.704 55.886 55.200 54.128

Pre colarș 10.884 10.154 10.282 10.032 8.979 8.906

Primar iș gimnazial

Total 31.987 31.223 30.399 29.531 30.579 30.692

Primar(cl.I-IV)

15.72 15.522 15.186 14.753 16.223 16.525

Gimnazial(cl.V-VIII)

16.038 15.481 14.979 14.518 14.043 13.848

Învă ămânțt special

(cl.I-VIII)

229 220 234 260 313 319

Liceal 11.628 11.979 12.631 13.196 12.882 11.901Profesional i de uceniciș 3.224 2.565 1.537 649 258 247Postliceal i de mai triș ș 935 1.225 1.714 1.942 2.171 2.119Superior 200 164 141 536 331 263

(Sursa: INS, 2013)

Absolven i pe niveluri de educa iț ț e

Niveluri de instruire

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Vrancea

Mără eș ști

Vrancea

Mără eș ști

Vrancea

Mără eș ști

Total 76.51 195 6.778 194 6.951 168Primar i gimnazial ș(inclusiv special)

3.743113

3.139127

3.074 98

Liceal 2.838 82 2.806 67 3.031 70(Sursa: INS, 2013)

Personalul didactic pe niveluri de educa ie – ora ul Mără e tiț ș ș ș


Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Număr persoaneTotal 119 111 114 108 111 106 104Învă ământ pre colarț ș 19 16 16 16 17 14 13Învă ământ primar i ț șgimnazial (inclusiv învă ământul special)ț

70 67 66 65 69 70 70

Învă ământprimar ț(inclusiv Învă ământul special)ț

35 33 31 30 30 34 33

Învă ământ gimnazialț (inclusiv învă ământul special)ț

35 34 35 35 39 36 37

142

Învă ământ licealț 30 28 32 27 25 22 21Sursa: INS, 2013

Săli de clasă i cabinete colare, Anul 201ș ș 3

Vrancea Mără e tiș șSăli de clasă i cabinete colareș ș 1.737 55Ateliere colareș 66 4Laboratoare colareș 281 8Numărul PC-urilor 4.237 145Terenuri de sport 58 1(Sursa: INS, 2013)

143

Sănătate

Unită i sanitare pe categorii de unită i, forme de proprietate – jud. Vranceaț ț

Categorii de unită i sanitareț Forme de proprietate

Anul 2007

Anul 2013

Număr

SpitaleProprietate publică 8 6

Proprietate privată : 1

Ambulatorii de specialitate Proprietate publică 1 :

Ambulatorii integrate spitalului Proprietate publică 5 5

Dispensare medicale Proprietate publică 5 4

Centre de sănătate Proprietate publică 2 2

Centre medicale de specialitateProprietate publică 1 1

Proprietate privată 3 2

Cabinete medicale de medicina generala Proprietate privată 8 11

Cabinete medicale colareș Proprietate publică 11 32

Cabinete medicale de familieProprietate publică 148 145


Cabinete stomatologiceProprietate publică 44 33


Cabinete stomatologice colareș Proprietate publică 17 9

Cabinete medicale de specialitateProprietate publică : 6


FarmaciiProprietate publică 10 8


Puncte farmaceuticeProprietate publică 2 :


Depozite farmaceutice Proprietate privată 2 2

Cre eș Proprietate publică 2 2

Laboratoare medicaleProprietate publică 21 28


Laboratoare de tehnică dentară Proprietate publică : 2

144


Centre de transfuzie Proprietate publică 1 1

Alte tipuri de cabinete medicale Proprietate publică 5 4 (Sursa: INS, 2013)

145

Sărăcia

Indicele dezvoltării sociale locale ale localită ilor din jude ul Vrancea, 2008ț ț

JUDET irutaș IDSL

IDSL grupari IDSL628 Populatie2008

arie culturala

arie Socială

subregiune de dezvoltare

conform Carta Verde a

Dezvoltarii Regionale

Vrancea Municipiul Foc aniș 85ora e mediu șdezvoltate

80,32 98.646BC NT SV

VRGL VR IS SE sărac

Vrancea Câmpineanca 66 comune dezvoltare 67,39 3.565BC NT SV


Vrancea Gole tiș 65 comune dezvoltare 67,2 4.191BC NT SV


Vrancea Municipiul Adjud 79 ora e săraceș 76,11 18.432BC NT SV


Vrancea

ORA ȘMĂRĂ E TIȘ Ș 62 ora e săraceș 55,8 12.667

BC NT SV VR

GL VR IS SE sărac

Vrancea Ora Odobe tiș ș 67 ora e săraceș 62,5 8.566BC NT SV


Vrancea Ora Panciuș 68 ora e săraceș 63,8 8.735BC NT SV


Vrancea Andreia u de Josș 37 comune sărace 39,37 1.989BC NT SV


Vrancea Băle tiș 38 comune sărace 41,49 2.102 BC NT SV GL VR IS SE sărac

28 IDSL fara componenta de tip rezidential

146

VR

Vrancea Bârse tiș 40 comune sărace 43,64 1.594BC NT SV


Vrancea Boghe tiș 35 comune sărace 36,82 1.733BC NT SV


Vrancea Bolote tiș 51comune mediu dezvoltate

50,26 4.874BC NT SV


Vrancea Borde tiș 40 comune sărace 43,15 1.856BC NT SV


Vrancea Bro teniș 51comune mediu dezvoltate

55,24 2.249BC NT SV


Vrancea Chiojdeni 36 comune sărace 37,57 2.483BC NT SV


Vrancea Cioră tiș 32 comune sărace 30,99 3.475BC NT SV


Vrancea Câmpuri 42 comune sărace 38,57 3.970BC NT SV


Vrancea Cârligele 50comune mediu dezvoltate

51,54 2.983BC NT SV


Vrancea Corbi aț 37 comune sărace 38,48 1.986BC NT SV


Vrancea Cote tiș 59 comune dezvoltare 56,49 5.021BC NT SV


Vrancea Dumbrăveni 54comune mediu dezvoltate

53,77 4.340BC NT SV


Vrancea Dumitre tiș 47comune mediu dezvoltate

41,99 5.012BC NT SV


Vrancea Fitione tiș 47comune mediu dezvoltate

48,44 2.867BC NT SV


Vrancea Garoafa 52comune mediu dezvoltate

51,3 4.794BC NT SV


147

Vrancea Guge tiș 62 comune dezvoltare 59,91 6.789BC NT SV


Vrancea Gura Cali eiț 45comune mediu dezvoltate

45,62 2.932BC NT SV


Vrancea Homocea 56 comune dezvoltare 52,53 7.157BC NT SV


Vrancea Jari teaș 50comune mediu dezvoltate

48,39 4.130BC NT SV


Vrancea Jitia 39 comune sărace 41,13 1.635BC NT SV


Vrancea Măicăne tiș 45comune mediu dezvoltate

43,32 4.840BC NT SV


Vrancea Mera 50comune mediu dezvoltate

48,03 4.003BC NT SV


Vrancea Milcovul 53comune mediu dezvoltate

53,08 3.544BC NT SV


Vrancea Movili aț 49comune mediu dezvoltate

46,71 3.982BC NT SV


Vrancea Năne tiș 37 comune sărace 39,55 2.482BC NT SV


Vrancea Năruja 46comune mediu dezvoltate

49,54 1.938BC NT SV


Vrancea Nereju 51comune mediu dezvoltate

48,58 4.448BC NT SV


Vrancea Nistore tiș 44 comune sărace 47,73 2.219BC NT SV


Vrancea Paltin 45comune mediu dezvoltate

48,73 2.191BC NT SV


Vrancea Paune tiș 53comune mediu dezvoltate

48,3 6.755BC NT SV


Vrancea Poiana Cristei 36 comune sărace 34,65 2.716 BC NT SV GL VR IS SE sărac

148

VR

Vrancea Pufe tiș 51comune mediu dezvoltate

49,76 4.340BC NT SV


Vrancea Răcoasa 40 comune sărace 37,15 3.532BC NT SV


Vrancea Reghiu 42 comune sărace 44,78 2.491BC NT SV


Vrancea Rugine tiș 49comune mediu dezvoltate

47,86 4.425BC NT SV


Vrancea Sihlea 46comune mediu dezvoltate

39,89 5.397BC NT SV


Vrancea Slobozia Bradului 44 comune sărace 37,75 5.961BC NT SV


Vrancea Slobozia Cioră tiș 42 comune sărace 45,36 2.031BC NT SV


Vrancea Soveja 25 comune sărace 20,87 2.632BC NT SV


Vrancea Străoane 46comune mediu dezvoltate

43,72 3.811BC NT SV


Vrancea Suraia 56 comune dezvoltare 52,63 5.756BC NT SV


Vrancea Tănăsoaia 37 comune sărace 39,18 2.255BC NT SV


Vrancea Tătăranu 44 comune sărace 42,18 4.913BC NT SV


Vrancea Tâmboe tiș 46comune mediu dezvoltate

46,79 3.075BC NT SV


Vrancea Tulnici 55comune mediu dezvoltate

55,11 3.873BC NT SV


Vrancea ife tiȚ ș 58 comune dezvoltare 55,11 5.275BC NT SV


149

Vrancea Ureche tiș 52comune mediu dezvoltate

55,18 2.604BC NT SV


Vrancea Valea Sării 44 comune sărace 48,27 2.103BC NT SV


Vrancea Vidra 54comune mediu dezvoltate

49,91 7.530BC NT SV


Vrancea Vintileasca 39 comune sărace 41,28 2.098BC NT SV


Vrancea Vizantea-Livezi 45comune mediu dezvoltate

43 4.110BC NT SV


Vrancea Vânători 57 comune dezvoltare 54,69 6.009BC NT SV


Vrancea Vârte coiuș 50comune mediu dezvoltate

47,82 3.532BC NT SV


Vrancea Vrâncioaia 43 comune sărace 43,88 2.888BC NT SV


Vrancea Vulturu 54comune mediu dezvoltate

50,17 8.647BC NT SV


Vrancea Negrile tiș 38 comune sărace 39,95 1.810BC NT SV


Vrancea Ploscu eniț 49comune mediu dezvoltate

49,21 3.452BC NT SV


Vrancea POPE TIȘ 46comune mediu dezvoltate

47,13 3.327BC NT SV


Vrancea PAULE TIȘ 45comune mediu dezvoltate

48,11 2.203BC NT SV


Vrancea BILIE TIȘ 53comune mediu dezvoltate

55,42 2.674BC NT SV


Vrancea GOLOGANU 48comune mediu dezvoltate

49,91 3.363BC NT SV


Vrancea OBREJI AȚ 41 comune sărace 43,64 1.676 BC NT SV GL VR IS SE sărac

150

VR

Vrancea RĂSTOACA 46comune mediu dezvoltate

50,76 2.499BC NT SV


Vrancea SPULBER 40 comune sărace 42,34 1.391BC NT SV


Sursa:Dezvoltarea regională in România, Dumitru Sandu

151

Infrastructura i echiparea teritoriuluiș

Lungimea căilor ferate în exploatare, pe categorii de linii de cale ferată

Categorii de linii de cale ferată

JudețAnul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

KilometriTotal Vrancea 161 161 161 161 161 161 161Electrificată

Vrancea98 98 98 98 98 98 98

Linii normale

Vrancea161 161 161 161 161 161 161

Linii normale cu o cale

Vrancea70 70 70 70 70 70 70

Linii normale cu 2 cai

Vrancea91 91 91 91 91 91 91

(Sursa: INS, 2013)

Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperământ

Categorii Tipuri de

acoperământ

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Kilometri

Total

Total 1.779 1.780 1.780 1.781 1.781 1.780 1.778Modernizate 346 343 342 343 504 556 636Cu îmbrăcăminți u oare șrutiere

458 582 583 584 584 544 403

Pietruite 635 519 519 518 357 344 418De pământ 340 336 336 336 336 336 321

Na ionalțe

Total 504 505 505 506 506 505 505Modernizate 341 342 342 343 343 342 342Cu îmbrăcăminți u oare șrutiere

115 116 116 117 117 130 130

Pietruite 45 44 44 43 43 30 30De pământ 3 3 3 3 3 3 3

Jude eneț i ș

comunale

Total 1.275 1.275 1.275 1.275 1.275 1.275 1.273Modernizate 5 1 0 0 161 214 294Cu îmbrăcăminți u oare ș

343 466 467 467 467 414 273

152

rutierePietruite 590 475 475 475 314 314 388De pământ 337 333 333 333 333 333 318

(Sursa: INS, 2013)

Lungimea străzilor orăşeneşti pe jude e i localităţiț ș

Jude eț Municipii i șora e ș

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Kilometri

Vrancea

Total 340 343 344 346 351 366 374Municipiul Foc aniș 108 108 108 108 108 123 123

Municipiul Adjud

33 33 33 35 35 35 39

ORA ȘMĂRĂ E TIȘ Ș 41 41 41 41 41 41 41

Ora Odobe tiș ș 47 50 51 51 56 56 60Ora Panciuș 111 111 111 111 111 111 111

(Sursa: INS, 2013)

Lungimea străzilor ora e neşti modernizate, pe jude e i Localită iș ț ș ț

Municipii i șora e ș

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Kilometri

Vrancea

Total 168 169 169 172 172 187 199Municipiul Foc aniș 82 82 82 82 82 97 103

Municipiul Adjud

21 21 21 21 21 21 23

ORA ȘMĂRĂ E TIȘ Ș 19 19 19 19 19 19 23

Ora Odobe tiș ș 16 16 16 16 16 16 16Ora Panciuș 30 31 31 34 34 34 34

(Sursa: INS, 2013)

Lungimea totală a reţelei imple de distribuţie a apei potabile, anul 201ș 3

Jude eț Localită iț km

Vrancea

Total 1.560,6Municipiul Foc aniș 118Municipiul Adjud 34,7ORA MĂRĂ E TIȘ Ș Ș 28Ora Odobe tiș ș 55,2Ora Panciuș 44

(Sursa: INS, 2013)

Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor, 2013

Destinatia apei distribuite Jude eț Localită iț Mii m3

Total Vrancea Total 9.450

153

Municipiul Foc aniș 3.503Municipiul Adjud 384ORA MĂRĂ E TIȘ Ș Ș 252Ora Odobe tiș ș 290Ora Panciuș 268

din care: pentru uz casnic Vrancea

Total 8.221Municipiul Foc aniș 2.725Municipiul Adjud 310ORA MĂRĂ E TIȘ Ș Ș 228Ora Odobe tiș ș 254Ora Panciuș 220

(Sursa: INS, 2013)

Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor, anul 2013


Vrancea

Total 219,9Municipiul Foc aniș 131,6Municipiul Adjud 32,4ORA MĂRĂ E TIȘ Ș Ș 13,2Ora Odobe tiș ș 12,8Ora Panciuș 14,1

(Sursa: INS, 2013)

Lungimea totală implă a conductelor de canalizare, anul 201ș 3


Vrancea

Total 239,3Municipiul Foc aniș 91Municipiul Adjud 30ORA MĂRĂ E TIȘ Ș Ș 24Ora Odobe tiș ș 10,5Ora Panciuș 16,5

(Sursa: INS, 2013)

Locuinţe convenţionale după dotarea cu instalaţii

Nr.

locu

inte

lor

conv

enti

onal

e Locuinte conventionale care dispun de:

Alimentare cu apa in locuinta

Instalatie de canalizare in

locuinta

Instalatie electrică

Incalzire centrala

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

Vrancea 149.854 76.197 50,8 71.464 47,7 143.493 95,8 40.063 26,7

A. Municipii i Ora e ș ș 52.430 46.438 88,6 45.811 87,4 50.943 97,2 34.990 66,7

Municipiul Foc aniș 34.441 33.175 96,3 33.085 96,1 33.796 98,1 30.618 88,9

154

Municipiul Adjud

7.000 5.574 79,6 5.546 79,2 6.614 94,5 2.875 41,1

Ora șMără e tiș ș 4.185 2.584 61,7 2.429 58 3.990 95,3 603 14,4

Ora șOdobe tiș 3.159 2.420 76,6 2.243 71 2.951 93,4 474 15

Ora Panciuș 3.645 2.685 73,7 2.508 68,8 3.592 98,5 420 11,5

B. Comune 97.424 29.759 30,5 25.653 26,3 92.550 95 5.073 5,2

Andreia u șde Jos

672 135 20,1 92 13,7 644 95,8 5 0,7

Băle tiș 863 77 8,9 75 8,7 828 95,9 7 0,8

Bârse tiș 645 124 19,2 112 17,4 555 86 3 0,5

BILIE TIȘ 942 349 37 349 37 909 96,5 73 7,7

Boghe tiș 869 32 3,7 31 3,6 828 95,3 1 0,1

Bolote tiș 1.974 1.067 54,1 695 35,2 1.852 93,8 129 6,5

Borde tiș 796 174 21,9 170 21,4 785 98,6 13 1,6

Bro teniș 872 218 25 200 22,9 862 98,9 25 2,9

Campineanca

1.473 1.160 78,8 1.045 70,9 1.445 98,1 194 13,2

Câmpuri 1.593 481 30,2 380 23,9 1.512 94,9 68 4,3

Cârligele 1.334 427 32 402 30,1 1.267 95 75 5,6

Chiojdeni 894 79 8,8 68 7,6 779 87,1 16 1,8

Cioră tiș 1.744 267 15,3 167 9,6 1.698 97,4 13 0,7

Corbi aț 935 59 6,3 57 6,1 872 93,3 19 2

Cote tiș 1.931 688 35,6 539 27,9 1.800 93,2 139 7,2

Dumbrăveni 1.818 687 37,8 555 30,5 1.765 97,1 138 7,6

Dumitre tiș 2.078 340 16,4 288 13,9 1.901 91,5 35 1,7

Fitione tiș 1.213 418 34,5 393 32,4 1.160 95,6 74 6,1

Garoafa 1.799 463 25,7 448 24,9 1.718 95,5 159 8,8

Gole tiș 1.608 1.116 69,4 979 60,9 1.550 96,4 391 24,3

Gologanu 1.148 479 41,7 398 34,7 1.127 98,2 55 4,8

Guge tiș 2.341 1.474 63 1.395 59,6 2.268 96,9 180 7,7

Gura Cali eiț 1.187 131 11 113 9,5 1.109 93,4 29 2,4

Homocea 2.037 406 19,9 342 16,8 1.866 91,6 47 2,3

155

Jari teaș 1.747 864 49,5 564 32,3 1.681 96,2 56 3,2

Jitia 720 162 22,5 146 20,3 680 94,4 15 2,1

Măicăne tiș 2.022 459 22,7 451 22,3 2.007 99,3 12 0,6

Mera 1.335 167 12,5 167 12,5 1.306 97,8 25 1,9

Milcovul 1.324 523 39,5 510 38,5 1.259 95,1 117 8,8

Movili aț 1.695 629 37,1 517 30,5 1.632 96,3 70 4,1

Năne tiș 1.142 231 20,2 209 18,3 989 86,6 13 1,1

Năruja 817 163 20 149 18,2 773 94,6 35 4,3

Negrile tiș 844 213 25,2 186 22 833 98,7 19 2,3

Nereju 1.365 136 10 131 9,6 1.254 91,9 47 3,4

Nistore tiș 977 159 16,3 151 15,5 927 94,9 31 3,2

Obreji aț 557 127 22,8 119 21,4 541 97,1 12 2,2

Paltin 860 89 10,3 85 9,9 805 93,6 11 1,3

Păule tiș 803 338 42,1 164 20,4 732 91,2 20 2,5

Păune tiș 2.408 825 34,3 689 28,6 2.238 92,9 105 4,4

Ploscu eniț 948 243 25,6 222 23,4 937 98,8 24 2,5

Poiana Cristei

1.036 98 9,5 88 8,5 936 90,3 21 2

Pope tiș 1.339 229 17,1 222 16,6 1.297 96,9 59 4,4

Pufe tiș 1.523 490 32,2 482 31,6 1.424 93,5 76 5

Răcoasa 1.467 375 25,6 303 20,7 1.421 96,9 48 3,3

Răstoaca 808 371 45,9 357 44,2 766 94,8 67 8,3

Reghiu 984 215 21,8 168 17,1 859 87,3 19 1,9

Rugine tiș 1.853 499 26,9 411 22,2 1.765 95,3 95 5,1

Sihlea 2.211 225 10,2 223 10,1 2.163 97,8 30 1,4

Slobozia Bradului

1.562 163 10,4 156 10 1.372 87,8 12 0,8

Slobozia Cioră tiș 801 158 19,7 151 18,9 794 99,1 55 6,9

Soveja 1.387 764 55,1 687 49,5 1.364 98,3 154 11,1

Spulber 614 92 15 84 13,7 441 71,8 7 1,1

Străoane 1.853 718 38,7 554 29,9 1.798 97 155 8,4

156

Suraia 2.076 774 37,3 735 35,4 2.023 97,4 85 4,1

Tâmboe tiș 1.162 218 18,8 203 17,5 1.114 95,9 41 3,5

Tănăsoaia 1.024 121 11,8 109 10,6 958 93,6 36 3,5

Tătăranu 2.209 425 19,2 391 17,7 2.155 97,6 44 2

ife tiȚ ș 2.226 602 27 564 25,3 2.144 96,3 58 2,6

Tulnici 2.424 1.296 53,5 1.246 51,4 2.368 97,7 532 21,9

Ureche tiș 1.187 531 44,7 309 26 1.159 97,6 59 5

Valea Sării 898 183 20,4 158 17,6 860 95,8 33 3,7

Vânători 2.530 1.106 43,7 1.086 42,9 2.504 99 448 17,7

Vârte coiuș 1.371 473 34,5 443 32,3 1.308 95,4 54 3,9

Vidra 3.098 1.166 37,6 1.018 32,9 2.849 92 168 5,4

Vintileasca 916 212 23,1 145 15,8 833 90,9 23 2,5

Vizantea-Livezi

1.765 442 25 326 18,5 1.714 97,1 57 3,2

Vrâncioaia 1.186 184 15,5 171 14,4 1.131 95,4 19 1,6

Vulturu 3.584 1.450 40,5 1.110 31 3.336 93,1 118 3,3

(Sursa: Recensamant Romania, 2011)

Locuinţe convenţionale după dotarea cu dependinţe

Nr.locuin eț conven ionaleț

Locuin e conven ionale care au:ț ț

Bucătărie în locuin ăț Baie în locuin ăț

Nr. % Nr. %

Vrancea 149.854 124.070 82,8 67.717 45,2

A. Municipii i Ora e ș ș 52.430 47.807 91,2 44.464 84,8

Municipiul Foc aniș 34.441 32.585 94,6 32.518 94,4

Municipiul Adjud 7.000 5.947 85 5.176 73,9

Ora Mără e tiș ș ș 4.185 3.251 77,7 2.294 54,8

Ora Odobe tiș ș 3.159 2.731 86,5 2.034 64,4

Ora Panciuș 3.645 3.293 90,3 2.442 67

B. Comune 97.424 76.263 78,3 23.253 23,9

Andreia u de Josș 672 533 79,3 73 10,9

Băle tiș 863 707 81,9 73 8,5

Bârse tiș 645 502 77,8 107 16,6

157

Bilie tiș 942 684 72,6 325 34,5

Boghe tiș 869 687 79,1 30 3,5

Bolote tiș 1.974 1.657 83,9 613 31,1

Borde tiș 796 672 84,4 155 19,5

Bro teniș 872 786 90,1 180 20,6

Campineanca 1.473 1.376 93,4 1.002 68

Câmpuri 1.593 1.152 72,3 355 22,3

Cârligele 1.334 1.190 89,2 299 22,4

Chiojdeni 894 487 54,5 65 7,3

Cioră tiș 1.744 1.443 82,7 141 8,1

Corbi aț 935 595 63,6 56 6

Cote tiș 1.931 1.769 91,6 505 26,2

Dumbrăveni 1.818 1.425 78,4 523 28,8

Dumitre tiș 2.078 1.278 61,5 257 12,4

Fitione tiș 1.213 984 81,1 340 28

Garoafa 1.799 1.502 83,5 444 24,7

Gole tiș 1.608 1.485 92,4 947 58,9

Gologanu 1.148 996 86,8 393 34,2

Guge tiș 2.341 2.008 85,8 1.185 50,6

Gura Cali eiț 1.187 759 63,9 108 9,1

Homocea 2.037 1.470 72,2 323 15,9

Jari teaș 1.747 1.503 86 519 29,7

Jitia 720 559 77,6 108 15

Măicăne tiș 2.022 1.728 85,5 419 20,7

Mera 1.335 1.092 81,8 152 11,4

Milcovul 1.324 1.112 84 489 36,9

Movili aț 1.695 1.442 85,1 471 27,8

Năne tiș 1.142 749 65,6 186 16,3

Năruja 817 451 55,2 141 17,3

Negrile tiș 844 612 72,5 177 21

Nereju 1.365 665 48,7 127 9,3

158

Nistore tiș 977 669 68,5 134 13,7

Obreji aț 557 500 89,8 98 17,6

Paltin 860 652 75,8 81 9,4

Paule tiș 803 583 72,6 145 18,1

Paune tiș 2.408 1.754 72,8 514 21,3

Ploscu eniț 948 781 82,4 218 23

Poiana Cristei 1.036 886 85,5 71 6,9

Pope tiș 1.339 1.197 89,4 202 15,1

Pufe tiș 1.523 1.117 73,3 432 28,4

Răcoasa 1.467 918 62,6 274 18,7

Răstoaca 808 731 90,5 346 42,8

Reghiu 984 652 66,3 149 15,1

Rugine tiș 1.853 1.381 74,5 389 21

Sihlea 2.211 1.814 82 213 9,6

Slobozia Bradului 1.562 1.055 67,5 151 9,7

Slobozia Cioră tiș 801 761 95 149 18,6

Soveja 1.387 1.170 84,4 630 45,4

Spulber 614 391 63,7 76 12,4

Străoane 1.853 1.656 89,4 449 24,2

Suraia 2.076 1.750 84,3 645 31,1

Tâmboe tiș 1.162 944 81,2 198 17

Tănăsoaia 1.024 677 66,1 100 9,8

Tătăranu 2.209 1.802 81,6 368 16,7

ife tiȚ ș 2.226 1.960 88,1 416 18,7

Tulnici 2.424 1.980 81,7 1.222 50,4

Ureche tiș 1.187 1.049 88,4 294 24,8

Valea Sării 898 785 87,4 155 17,3

Vânători 2.530 2.245 88,7 1.076 42,5

Vârte coiuș 1.371 1.176 85,8 357 26

Vidra 3.098 2.136 68,9 844 27,2

Vintileasca 916 434 47,4 111 12,1

Vizantea-Livezi 1.765 1.112 63 296 16,8

159

Vrâncioaia 1.186 732 61,7 162 13,7

Vulturu 3.584 2.753 76,8 1.000 27,9

(Sursa: Recensamant Romania, 2011)

Suprafa a intravilană a municipiilor şi oraşelor, 2013țJude eț Municipii i ora e ș ș Hectare

Vrancea

Total 3.835Municipiul Foc aniș 1.656Municipiul Adjud 565ORA MĂRĂ E TIȘ Ș Ș 477Ora Odobe tiș ș 574Ora Panciuș 563

(Sursa: INS, 2013)

Suprafa a spaţiilor verzițJude eț Municipii i ora e ș ș Hectare

Vrancea

Total 136Municipiul Foc aniș 70Municipiul Adjud 26ORA MĂRĂ E TIȘ Ș Ș 15Ora Odobe tiș ș 14Ora Panciuș 11

(Sursa: INS, 2013)

160

Potenţialul turistic

Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri pe regiuni de dezvoltare i jude eș ț

Tipuri de structuri de primire turistica

Regiuni de dezvoltare i șjude eț

Ani

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 201

1

Anul 2012

Anul 2013

Număr

TotalRegiunea Sud-Est

1.247

1.258

1.311

1.385

9741.07

91.09

0Vrancea 44 43 45 45 47 52 49

HoteluriRegiunea Sud-Est

394 397 403 413 373 379 381

Vrancea 7 7 6 6 8 10 8Hoteluri pentru tineret

Regiunea Sud-Est

7 6 : : : : :

HosteluriRegiunea Sud-Est

7 7 20 26 32 45 47

Vrancea : : : : 1 1 2Hoteluri apartament

Regiunea Sud-Est

: : : 1 1 6 6

MoteluriRegiunea Sud-Est

17 17 17 20 23 24 25

Vrancea 5 5 4 4 7 8 10

HanuriRegiunea Sud-Est

1 1 1 1 1 1 1

Vile turisticeRegiunea Sud-Est

356 378 420 468 257 298 296

Vrancea : : : 2 : 2 1

Cabane turistice

Regiunea Sud-Est

5 5 4 3 9 2 3

Vrancea 3 3 2 1 1 1 1

BungalouriRegiunea Sud-Est

208 208 208 207 130 146 146

Vrancea : : : 1 : : :

Sate de vacan ăț Regiunea Sud-Est

1 1 2 1 1 1 1

CampinguriRegiunea Sud-Est

20 20 20 20 13 12 12

Popasuri turistice

Regiunea Sud-Est

5 5 5 4 8 7 7

Vrancea 1 1 1 : : 1 :Casu e turisticeț Regiunea Sud- 31 33 29 32 9 12 13

161

Est

Tabere de elevi i pre colariș ș

Regiunea Sud-Est

25 22 23 20 8 9 9

Vrancea 3 3 3 2 1 1 1

Pensiuni turistice

Regiunea Sud-Est

60 58 61 61 36 41 50

Vrancea 3 3 4 5 6 7 8

Pensiuni agroturistice

Regiunea Sud-Est

104 96 95 104 71 89 86

Vrancea 22 21 25 24 23 21 18Spatii de cazare de pe navele fluviale i șmaritime

Regiunea Sud-Est

6 4 3 4 2 7 7

(Sursa: INS, 2013)

Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică, jude e i localităţiț ș

Tipuri de structuri de primire turistica

Localită iț

AniAnul 200

8

Anul 200

9

Anul 201

0

Anul 201

1

Anul 201

2

Anul 201

3Locuri

Hoteluri

Total 792 502 504 424 678 425Municipiul Foc aniș 449 449 451 289 289 290Municipiul Adjud : : : 82 82 82Soveja 290 : : : 254 :Tulnici 53 53 53 53 53 53

Hosteluri

Total : : : 52 52 60Municipiul Foc aniș : : : 52 52 52ORA ȘMĂRĂ E TIȘ Ș : : : : : 8

Moteluri

Total 203 166 166 276 346 397Municipiul Adjud : : : 100 118 118ORA ȘMĂRĂ E TIȘ Ș : : : : : 28

Bolote tiș : : : 10 10 10Garoafa 44 52 52 52 104 104POPE TIȘ 50 50 50 50 50 69Soveja 45 : : : : :Tâmboe tiș 28 28 28 28 28 28Tulnici 36 36 36 36 36 40

Vile turisticeTotal : : 127 : 36 12Soveja : : 100 : 36 :Tulnici : : 27 : : 12

Cabane turistice Total 44 34 7 10 10 10RĂSTOACA 10 : : 10 10 10

162

Tulnici 34 34 7 : : :

BungalouriTotal : : 58 : : :Tâmboe tiș : : 58 : : :

Popasuri turisticeTotal 58 58 : : 58 :Tâmboe tiș 58 58 : : 58 :

Tabere de elevi i șpre colariș

Total 620 620 520 390 390 200Cote tiș 130 130 130 : : :Soveja 100 100 : : : :Tulnici 390 390 390 390 390 200

Pensiuni turisticeTotal 31 34 84 81 95 137Municipiul Foc aniș 31 34 34 81 95 137Municipiul Adjud : : 50 : : :


Total 277 402 370 449 401 315ORA ȘMĂRĂ E TIȘ Ș : : 8 8 8 :

Bolote tiș : 10 10 : : :Câmpuri 10 10 10 : : :Garoafa : : : 52 : :Gole tiș 14 14 14 14 14 14Jari teaș 9 9 9 : : :POPE TIȘ 10 10 10 10 10 10Soveja : 26 26 26 26 26Tâmboe tiș 10 10 10 10 10 10Tulnici 218 307 267 329 333 255Vârte coiuș 6 6 6 : : :

(Sursa: INS, 2013)

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune pe tipuri de structuri de primire turistică, jude e i localităţiț șTipuri de structuri de primire turistică

Localită iț2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Locuri-zile

Hoteluri

Total 162.680 168.630 150.348 87.337 135.157 149.833 151.168Municipiul Foc aniș 143.441 149.285 147.274 83.473 99.017 105.336 105.084

Municipiul Adjud

: : : 3.864 23.890 29.972 29.384

Tulnici 19.239 19.345 3.074 : 12.250 14.525 16.700

Hosteluri

Total : : 736 248 2.920 19.032 21.848Municipiul Foc aniș : : : : : 19.032 18.928

Ora șMără e tiș ș : : 736 248 2.920 : 2.920

Moteluri Total 65.745 63.205 59.142 60.476 97.208 118.759 122.247Municipiul Foc aniș

: : : : 868 : :

163

Municipiul Adjud

: : : : 27.450 36.500 36.500

Ora șMără e tiș ș : : : : : : 9.352

Bolote tiș : : : : 3.650 3.370 3650Garoafa 13.556 16.060 17.532 18.980 25.324 37.340 29.300Pope tiș 18.150 18.250 18.250 1.8200 16.700 18.189 20.285Soveja 9.540 5535 : : : : :Tâmboe tiș 11.431 10.220 10.220 10.192 10.220 10.220 10.220Tulnici 13.068 13.140 13.140 13104 12.996 13.140 12.940

HanuriTotal : : : : 1.612 : :Municipiul Foc aniș : : : : 1.612 : :

Vile turisticeTotal : : : : : : 4.008Tulnici : : : : : : 4.008

Cabane turistice

Total : : : : 12.090 : :Tulnici : : : : 12.090 : :


Total 134.600 131.200 129.900 142.350 141.672 84.070 60.800Municipiul Foc aniș : : : : 11.412 : :

Cote tiș 8.060 3.900 : : : : :Tulnici 126.540 127.300 129.900 142.350 130.260 84.070 60.800

Pensiuni turistice

Total 11.253 11.193 12.037 24.109 18.055 28.883 44.557Municipiul Foc aniș 11.253 11.193 12.037 8.809 18.055 28.883 44.557

Municipiul Adjud

: : : 15.300 : : :


Total 40.223 37.785 65.730 43.411 68.653 70.487 46.896Ora șMără e tiș ș : : : : : 2.920 :

Bolote tiș : 920 1.530 3.650 : : :Gole tiș 5.082 5.110 5.096 5.110 5.110 5.110 5.110Pope tiș : 610 : : : : :Soveja : : 6.370 9.490 9.490 8.762 9.464Tâmboe tiș 2.720 2.150 1.200 : : : :Tulnici 32.421 28.995 51.534 25.161 54.053 53.695 32.322

( Sursa: INS, 2013)

164

So iri ale turiştilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structurișTipuri de structuri de primire turistica

Localită ițAni

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Număr persoane

Total

Total38.47

142.08

536.63

330.60

641.62

540.65

734.19

6Municipiul Foc aniș

16.999

19.323

14.330

9.28814.37

216.06

816.47

7Municipiul Adjud

: : : 1.180 4.128 4.511 3.152

Ora șMără e tș și

: : 82 245 289 483 778

Bolote tiș : 30 70 120 96 69 128Cote tiș 37 20 : : : : :Garoafa 2.438 2.708 3.610 3.840 4.565 5.681 3.002Gole tiș 844 883 843 735 809 605 526Pope tiș 6.678 7.082 4.124 3.017 2.468 2.814 1.855Soveja 93 58 1.124 535 687 317 60Tâmboe tși

739 875 685 560 398 483 266

Tulnici10.64

311.10

611.76

511.08

613.81

39.626 7.952

Hoteluri

Total17.51

419.88

413.34

89.412

15.676

17.461

14.651

Municipiul Foc aniș

15.807

18.094

13.249

8.43811.71

912.43

811.36

2Municipiul Adjud

: : : 974 3.468 4.077 2.485

Tulnici 1.707 1.790 99 : 489 946 804

Hosteluri

Total : : 82 245 289 470 913Municipiul Foc aniș : : : : : 470 656

Ora șMără e tș și

: : 82 245 289 : 257

MoteluriTotal

13.025

13.692

11.804

11.629

12.044

12.309

9.000

Municipiul Foc aniș : : : : 40 : 667

Municipiu : : : : 660 434 521

165

l AdjudBolote tiș : : : : 96 69 128Garoafa 2.438 2.708 3.610 3.840 4.565 5.681 3.002Pope tiș 6.678 7.047 4.124 3.017 2.468 2.814 1.855Soveja 93 58 : : : : :Tâmboe tși

665 792 654 560 398 483 226

Tulnici 3.151 3.087 3.416 4.212 3.817 2.828 2.561Hanuri Total : : : : 60 : :Cabane turistice

Total : : : : 200 : 219Tulnici : : : : 200 : 219


Total 2.088 1.751 2.910 3.031 3.969 1.023 1.069Municipiul Foc aniș : : : : 1.080 : :

Cote tiș 37 20 : : : : :Tulnici 2.051 1.731 2.910 3.031 2.889 1.023 1.069

Pensiuni turistice

Total 1.192 1.229 1.081 1.056 1.473 3.160 4.459Municipiul Foc aniș 1.192 1.229 1.081 850 1.473 3.160 4.459

Municipiul Adjud

: : : 206 : : :


Total 4.652 5.529 7.408 5.233 7.914 6.234 3.885Ora șMără e tș și

: : : : : 483 :

Bolote tiș : 30 70 120 : : :Gole tiș 844 883 843 735 809 605 526POPE TIȘ : 35 : : : : :Soveja : : 1.124 535 687 317 60Tâmboe tși

74 83 31 : : : :

Tulnici 3.734 4.498 5.340 3.843 6.418 4.829 3.299(Sursa: INS, 2013)

Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, judeţe i localităţișTipuri de structuri

de primire turistica

Localită iț2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Număr

Total Total 66.769

73.491

64.731

51.464

71.697

57.330

55.898

Municipiul Foc aniș

35.908

39.712

29.035

18.565

23.154

24.046

25.760

Municipiul Adjud : : : 1.527

11.375 7.271 7.801

Ora șMără e tș ș

: : 82 245 1.470 592 1.316

166

iBolote tiș : 900 1.300 3.380 1.060 110 304Cote tiș 37 20 : : : : :Garoafa 2.538 2.770 3.610 3.840 4.565 5.681 3.007Gole tiș 1.409 1.756 1.306 1.289 1.496 1.334 1.622Pope tiș 6.678 7.082 4.124 3.017 2.468 2.814 1.855Soveja 218 113 3.245 1.919 797 679 132Tâmboe tiș 739 892 685 561 398 483 266Tulnici 19.24

220.24

621.34

417.12

124.91

414.32

013.83

5Hoteluri Total 36.81

440.66

726.17

318.35

626.88

925.56

823.62

7Municipiul Foc aniș

33.344

36.948

26.048

17.221

16.003

17.565

15.460

Municipiul Adjud : : : 1.135

10.031 6.521 6.582

Tulnici 3.470 3.719 125 : 855 1.482 1.585Hosteluri Total : : 82 245 1.470 1.841 3.254

Municipiul Foc aniș : : : : : 1841 2878Ora șMără e tș și : : 82 245 1.470 : 376

Moteluri Total 14.022

14.413

12.225

12.044

14.325

13.363

11.110

Municipiul Foc aniș : : : : 164 : :Municipiul Adjud : : : : 1.344 750 1.219Ora șMără e tș și : : : : : : 940Bolote tiș : : : : 1.060 110 304Garoafa 2.538 2.770 3.610 3.840 4.565 5.681 3.007Pope tiș 6.678 7.047 4.124 3.017 2.468 2.814 1.855Soveja 218 113 : : : : :Tâmboe tiș 665 792 654 561 398 483 266Tulnici 3.923 3.691 3.837 4.626 4.326 3.525 3.519

Hanuri Total : : : : 304 : :Municipiul Foc aniș : : : : 304 : :

Vile turistice

Total : : : : : : 574Tulnici : : : : : : 574

Cabane turistice

Total : : : : 420 : :Tulnici : : : : 420 : :

Tabere de Total 6.006 6.538 9.926 7.680 15.47 2.897 3.867

167

elevi i șpre colariș

5Municipiul Foc aniș : : : : 4.349 : :Cote tiș 37 20 : : : : :Tulnici

5.969 6.518 9.926 7.68011.12

6 2.897 3.867Pensiuni turistice

Total 2.564 2.764 2.987 1.736 2.334 4.640 7.422Municipiul Foc aniș 2.564 2.764 2.987 1.344 2.334 4.640 7.422Municipiul Adjud : : : 392 : : :


Total7.363 9.109

13.338

11.403

10.480 9.021 6.044

Ora șMără e tș și : : : : : 592 :Bolote tiș : 900 1.300 3.380 : : :Gole tiș 1.409 1.756 1.306 1.289 1.496 1.334 1.622Pope tiș : 35 : : : : :Soveja : : 3.245 1919 797 679 132Tâmboe tiș 74 100 31 : : : :Tulnici 5.880 6.318 7.456 4.815 8.187 6.416 4.290

(Sursa: INS, 2013)

Lăcaşe de cult

Cod oficial Localitatea Denumire Cultul27735-1 MĂRĂ E TIȘ Ș Biserica ortodox32350-1 MĂRĂ E TIȘ Ș Biserica "Izvorul Tamaduirii" ortodox

27734-1 MĂRĂ E TIȘ Ș Biserica Mără e ti (str. ș șGrigorescu Ioan 27)

adventist de ziua apteaș

(Sursa: INSTITUTUL DE MEMORIE CULTURALĂ, baza de date: LACA URI DE CULT DIN ROMÂNIA)Ș

Muzee şi colecţii

Id Denumire Judet Localitate Adresa Profil 668 Mausoleul

Mără e tiș ș Vrancea MĂRĂ E TIȘ Ș Sos. Na ională, țkm 223

Istorie militară

(Sursa: INSTITUTUL DE MEMORIE CULTURALĂ, baza de date: MUZEE I COLECTII DIN ROMÂNIA)Ș

168

Agricultura

Suprafa a terenurilor amenajate cu lucrări de irigaţii i Suprafa a agricolă irigată,ț ș ț pe categorii de folo inţă a terenurilor din Judeţul Vranceaș

Imbunătă iri funciareț Modul de folo intă al terenurilorșAnul 2013

Hectare

Amenajări pentru iriga ii - totalțSuprafa a totală amenajatăț 41.705Suprafa a agricolă amenajatăț 40.644Teren arabil 36.753

Suprafa a agricolă irigată efectiv cu cel țputin o udare

Suprafa a agricolă amenajatăț 107Teren arabil 107

Sursa: INS, 2013

Suprafa a terenurilor amenajate cu lucrări de desecare, pe categorii de folo inţă a ț șterenurilor din Judeţul Vrancea

Modul de folo in ă al terenurilorș ț Anul 2013

HectareSuprafa a totală amenajatăț 54.174Suprafa a agricolă amenajatăț 52.595Teren arabil 47.396Pă uni naturaleș 4.669Fâne e naturaleț 93Vii, pepiniere viticole i hameistiș 426Livezi de pomi, pepiniere, arbu ti fructiferiș 11Sursa: INS, 2013

Suprafa a terenurilor amenajate cu lucrări de ameliorare i combaterea eroziunii ț șsolului, pe categorii de folo inta a terenurilor din Judetul Vranceaș

Imbunătă iri funciareț Modul de folo inta a terenurilorșAnul 2013

Hectare

Lucrări de combaterea eroziunii i șde ameliorare a terenurilor - total

Suprafa a totală amenajatăț 51.898Suprafa a agricolă amenajatăț 46.755Teren arabil 22.554Pă uni naturaleș 6.278Fâne e naturaleț 1.561Vii, pepiniere viticole i hameistiș 15.277Livezi de pomi, pepiniere, arbu ti șfructiferi

1.085

Lucrări de drenaj - totalSuprafa a totala amenajatăț 5.901Suprafa a agricolă amenajatăț 5.797Teren arabil 4.034

Sursa: INS, 2013

169

Exploata ii agricole care au utilizat suprafeţe agricole i/sau care au deţinut ț șefective de animale, după statutul juridic al exploataţiilor agricole–Judeţul Vrancea

Crt.

Statutul juridic al exploata iilor agricoleț

Total exploata iți agricole

*) (Număr)

exploata iți agricole

cu suprafa aț agricolă utilizată i efectiveș

de animale

Exploata iți agricole numai cu suprafa aț agricolă utilizată

Exploata iți agricole numai cu efective

de animale

1Exploata ii agricole fără țpersonalitate juridica

89.997 63.527 23.784 2.685

2Exploata ii agricole țindividuale

89.890 63.444 23.760 2.685

3Persoane fizice autorizate, Intreprinderi individuale, Intreprinderi familiale

107 83 24 -

4Exploata ii agricole cu țpersonalitate juridica

677 51 622 4

5 Regii autonome 3 - 3 -6 Societă i/ asocia ii agricoleț ț 17 - 17 -

7Societă i comerciale cu capitalț majoritar privat

387 29 354 4

8Societă i comerciale cu capitalț majoritar de stat

1 - 1 -

9Institute/ sta iuni de țcercetare, unită i colare cu ț șprofil agricol (licee)

3 - 3 -

10 Consilii locale/ primării 67 1 66 -11 Alte institu ii publiceț 5 - 5 -12 Unită i cooperatisteț 3 - 3 -

13Alte tipuri (funda ii, ța ezăminte religioase, coli, ș șetc.)

191 21 170 -

14 TOTAL JUDE UL VRANCEAȚ 90.674 63.578 24.406 2.689*) Numărul total al exploatattiilor agricole include i Numărul exploata iilor fără Suprafa a agricolă ș ț țutilizată i fără efectiv de animale ș(Sursa:RGA,2010)

170

Exploataţii agricole, Suprafa a agricolă utilizată i Suprafa a agricolă utilizată ce aț ș ț revenit în medie pe o exploataţie agricolă, după statutul juridic al exploataţiilor agricole – Judeţul Vrancea

Statutul juridic al exploata iilor țagricole

Tot

al e

xplo

ata

iiț

agri

cole

*) (

Num

ăr) Exploataț

ii agricole care

utilizeaza Suprafa aț agricolă

(Număr)

Supafata agricolă utilizată

(hectare)

Supafata agricolă utilizată, ce revine in medie

(hectare)

pe o exploatati

e agricolă

pe o exploatatie agricolă care

utilizeaza Suprafa aț agricolă

1

Exploata ii țagricole fără personalitate juridica

89997 87311146964.6

81.63 1.68

2Exploata ii agricoleț individuale

89890 87204 144132.39 1.60 1.65

3

Persoane fizice autorizate, Întreprinderi individuale, Întreprinderi familiale

107 107 2832.29 26.47 26.47

4

Exploata ii țagricole cu personalitate juridică

677 673 85055.03 125.64 126.38

5 Regii autonome 3 3 63.58 21.19 21.19

6Societă i/ asocia ii ț țagricole

17 17 3050.30 179.43 179.43

7

Societă i țcomerciale cu capital majoritar privat

387 383 49483.71 127.86 129.20

8

Societă i țcomerciale cu capital majoritar de stat

1 1 0.19 0.19 0.19

9

Institute/ sta iuni țde cercetare, unită i colare cu ț șprofil agricol (licee)

3 3 275.00 91.67 91.67

10Consilii locale/ primarii

67 67 24991.66 373.01 373.01

11Alte institu ii țpublice

5 5 2.99 0.60 0.60

171

12Unită i țcooperatiste

3 3 10.89 3.63 3.63

13

Alte tipuri (fundatii, a ezăminte șreligioase, coli, șetc.)

191 191 7176.71 37.57 37.57

14TOTAL JUDE UL ȚVRANCEA

90674 87984232019.7

12.56 2.64

*) Numărul total al exploata iilor agricole include i Numărulț ș exploata iilor agricole fără Suprafa a agricolă utilizată i fără efectiveț ț ș de animale(Sursa:RGA,2010)

Exploata ii agricole (număr), pe clase de mărime a suprafeţei agricole utilizate, țdupă statutul juridic al exploataţiilor agricole – Judeţul Vrancea

Statutul juridic al exploata iilorț agricole

Exploata ii țagricole fără personalitate juridică

Exploata ii țagricole cu personalitate juridică

TOTAL JUDE UL ȚVRANCEA

Clase de mărime a suprafetei utilizate (hectare)

Sub 0,1 6.885 44 6.929

0,1 - 0,3 13.632 72 13.7040,3 - 0,5 8.603 27 8.6300,5 - 1 17.457 47 17.5041 - 2 19.962 57 20.0192 - 5 16.956 94 17.0505 - 10 2.907 43 2.95010 - 20 523 39 56220 - 30 143 21 16430 - 50 92 19 11150 - 100 91 45 136

Peste 100 60 165 225

TOTAL 87.311 673 87.984(Sursa: RGA 2010)

172

Forţa de muncă

Rata şomajului

LocalitatePopulaţia

stabilă 15-64 ani

din care, femei:

Numărul omerilorș

din care, femei:

Ponderea omerilorș

din care, femei:

Totalul lunii OCTOMBRIE 2014

269.538 133.368 8.716 3.629 3,23% 2,72%

Jude ul VRANCEAț 269.538 133.368 8.716 3.629 3,23% 2,72%

Mediul Urban 111.029 57.644 2.203 1.040 1,98% 1,80%

Municipiul Foc aniș 72.837 38.528 953 526 1,31% 1,37%

Municipiul Adjud 15.190 7.605 403 182 2,65% 2,39%

ORAŞ MĂRĂŞEŞTI 9.088 4.503 592 223 6,51% 4,95%

Oraş Odobe tiș 6.934 3.408 126 63 1,82% 1,85%

Oraş Panciu 6.980 3.600 129 46 1,85% 1,28%

(Sursa: AJOFM, oct. 2014)

Şomeri înregistraţi pe categorii de omeri – judeţul VranceașAnul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

Număr persoaneTotal 11.220 11.438 8.255 8.517 8.870 8.841

- Primar, gimnazial iș profesional

8.649 9.018 6.289 6.554 6.602 6.874

- Liceal i postlicealș 1.974 1.814 1.485 1.559 1.828 1.637- Universitar 597 606 481 404 440 330

Beneficiari de indemniza ie de omaj ț ș( omeri cu experien ă în ș țmuncă) i beneficiari de șindemniza ie de omaj ț ș( omeri fără experien ă în ș țmuncă)

5.345 4.121 2.325 2.545 2.923 2.102


3.222 2.192 995 1.107 1.238 838

- Liceal i postlicealș 1.634 1.426 992 1.141 1.361 1.034- Universitar 489 503 338 297 324 230

Beneficiari de indemniza ie de omaj ț ș( omeri cu experien ă în ș țmuncă)

4.669 3.448 1.704 1.716 2.048 1.419


3.143 2.116 982 1.095 1.225 817

- Liceal i postlicealș 1.219 997 528 447 586 443- Universitar 307 335 194 174 237 159

173

Beneficiari de indemnizatie de omaj ș( omeri fără experienta in șmunca)

676 673 621 829 875 683


79 76 13 12 13 21

- Liceal i postlicealș 415 429 464 694 775 591- Universitar 182 168 144 123 87 71

Persoane care nu beneficiază de drepturi băne tiș

5.875 7.317 5.930 5.972 5.947 6.739


5.427 6.826 5.294 5.447 5.364 6.036

- Liceal i postlicealș 340 388 493 418 467 603- Universitar 108 103 143 107 116 100

(Sursa: INS, 2014)

Resurse de muncă pe sexe – Judeţul Vrancea

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Mii persoaneTotal 244,4 244 247,5 252,5 253,6 253,3 250,2Masculin 128,6 128,5 129,9 132,2 132,7 132,4

130


Rata omajului pe sexe – ș Judeţul Vrancea

Rata omajuluș

i

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

ProcenteTotal 3,8 4,4 7,4 7,4 5,5 5,5 5,9Masculin 4,5 5,1 8,8 8,8 6,3 6,5 6,9Feminin 3 3,7 5,9 6 4,8 4,6 4,8(Sursa: INS, 2013)

Rata de ocupare a resurselor de muncă pe sexe– Judeţul Vrancea

SexeAnul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

ProcenteTotal 58,9 58,8 56,5 56,5 55,8 58 56,7Masculin

56,4 58,1 55,4 55 53,3 55,5 55,6


Rata de activitate a resurselor de muncă– Judeţul Vrancea

174

SexeAnul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

ProcenteTotal 61,3 61,5 61 61 59,1 61,4 60,3Masculin 59,1 61,3 60,7 60,3 56,9 59,2 59,8Feminin 63,6 61,7 61,4 61,9 61,5 63,6 60,8(Sursa: INS, 2013)

Populaţia ocupată civilă pe activităţi ale economiei naţionale la nivel de secţiune CAEN Rev.2– Judeţul Vrancea

CAEN Rev.2 (activită i ale țeconomiei na ionale)ț

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Mii persoaneTOTAL 144,6 140,3 142,2 140,5 145,5 141,9Agricultură, Silvicultură i șpescuit

62,3 62,3 64,5 63,9 65,7 62,1

Industrie 29,2 25,9 25,4 25,5 25,8 26,2Industria extractivă 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1Industria Prelucrătoare 26,2 22,9 22,8 22,9 23,3 23,6Produc ia i furnizarea de ț șenergie electrică i ștermică, gaze, apă caldă i șaer condi ionatț

0,9 0,9 0,8 0,8 0,8 0,8

Distribu ia apei; țsalubritate, gestionarea de eurilor, activită i de ș țdecontaminare

2 2 1,7 1,7 1,6 1,7

Construc iiț 7,4 7,1 7,6 7,5 7,9 8,3Comer cu ridicata i cu ț șamănuntul; repararea autovehiculelor i șmotocicletelor

14,5 14,9 15,1 14,9 15,3 16,1

Transport i depozitareș 5,5 5,6 5,9 5,9 6,1 5,7Hoteluri i restauranteș 2,5 0,9 1,3 1,5 1,9 1,4Informa ii i Comunica iiț ș ț 0,5 0,5 1 0,8 1,5 1,2Intermedieri financiare i șAsigurări

1 0,9 0,9 1 0,9 0,8

Tranzac ii imobiliareț 0,5 0,6 0,2 0,3 0,3 0,3Activită i profesionale, ț

tiin ifice i tehniceș ț ș 1,2 1,1 1 1,1 1,2 1,3

Activită i de servicii țadministrative i activită i ș țde servicii suport

1,4 1,5 1,4 1,4 1,7 1,7

Administratie publică i șapărare; Asigurări sociale

3,6 3,6 3,1 3 3 2,9

175

din sistemul publicÎnvă ământț 6 5,9 5,6 5,4 5,4 5,9Sănătate i Asisten ă ș țSocială

6,7 7 6,5 6 5,8 5,6

Activită i de spectacole, țculturale i recreativeș 0,5 0,6 0,5 0,5 0,6 0,6

Alte activită i de serviciiț 1,8 1,9 2,2 1,8 2,4 2,3(Sursa: INS, 2013)

Populaţia activă civilă pe sexe– Judeţul Vrancea

SexeAnul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Mii persoaneTotal 150,7 151,3 151,5 153,6 148,8 154 150,8Masculin

75,3 78,1 77,8 78,3 74,1 77 77,7

Feminin 75,4 73,2 73,7 75,3 74,7 77 73,1(Sursa: INS, 2013)

Efectivul salaria ilor la sfâr itul anului, pe activităţi ale economiei naţionale la ț șnivel de secţiune CAEN Rev.2– Judeţul Vrancea

CAEN Rev.2 (activită iț ale economiei na ionale)ț

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Număr persoaneTOTAL 61.256 56.514 51.309 52.064 53.831 53.681Agricultură, Silvicultură i pescuitș 2.187 2.242 1.469 1.779 1.899 2.007

Industrie 21.684 17.722 16.548 16.978 17.562 17.360Industria extractivă 137 104 109 121 135 145Industria Prelucrătoare

19.094 15.247 14.340 14.743 15.274 15.063

Produc ia i ț șfurnizarea de energie electrică i termică, șgaze, apă caldă i aer școndi ionatț

903 863 834 822 805 816

Distribu ia apei; țsalubritate, gestionarea de eurilor, activită i ș țde decontaminare

1.550 1.508 1.265 1.292 1.348 1.336

Construc iiț 3.145 2.344 2.001 2.385 3.148 3.039Comer cu ridicata i ț șcu amănuntul; repararea autovehiculelor i șmotocicletelor

9.811 9.489 8.914 8.871 9.245 9.279

176

Transport i șdepozitare

3.030 2.809 2.337 2.250 2.234 2.222

Hoteluri i șrestaurante

802 811 709 835 708 882

Informa ii i ț șComunica iiț 457 351 281 312 459 528

Intermedieri financiare i Asigurăriș 997 865 929 1.050 872 786

Tranzac ii imobiliareț 267 270 218 314 339 348Activită i țprofesionale,

tiin ifice i tehniceș ț ș997 856 748 927 1.032 1.110

Activită i de servicii țadministrative i șactivită i de servicii țsuport

1.342 1.545 1.421 1.377 1.682 1.704

Administratie publică i apărare; Asigurări ș

sociale din sistemul public

3.561 3.561 3.140 3.045 2.947 2.878

Învă ământț 5.860 5.870 5.578 5.378 5.449 5.406Sănătate i Asisten ă ș țSocială

6.402 6.912 6.172 5.717 5.387 5.207

Activită i de țspectacole, culturale

i recreativeș400 595 533 548 571 635

Alte activită i de țservicii

314 272 311 298 297 290

(Sursa: INS, 2013)

177

primariamarasesti.roprimariamarasesti.ro/download/strategii_dezvoltare/2017/... · web viewregiunea...

Documents