LICEUL TEHNOLOGIC FOCURI

Erasmus + KA1 School Education

Project: I.M.P.A.C.T.

1.10.2015-30.09.2016

CUPRINS

1. Abandonul școlar, o problemă de actualitate

2. O scurtă prezentare a instituțiilor implicate în proiectul european Erasmus +

KA1 School Education Project: I.M.P.A.C.T.

2.1. ITC International Training Center, Praga, Cehia

2.2. Quarter Mediation, Assen, Olanda

3. Structura și obiectivele cursurilor de formare

4. Părerile și impresiile cadrelor didactice ieșene

a) Activitățile desfășurate în cadrul proiectului

b) Cercul de Lectură

c) Cercul de Pictură

d) Activități sportive

5.Impactul activităților din cadrul proiectului asupra elevilor și părinților,

prof.Ionela Pentiuc

6.Model de chestionar oferit elevilor

1. Abandonul școlar, o problemă de actualitate

În ciuda faptului că învățământul românesc a dat țării și lumii întregi oameni de valoare

decenii de-a rândul, în prezent, calitatea acestuia e știrbită și aruncată într-un con de umbră de

un fenomen care, din păcate, capătă o amploare din ce în ce mai mare: abandonul școlar.

Abandonul școlar – și, în speță, abandonul școlar timpuriu – constituie un subiect de

discuție atât printre specialiști și cadre didactice, cât și în rândul părinților care, uneori, se

simt depășiți de situație, nemaiștiind cum să acționeze pentru a-și motiva copiii să rămână pe

băncile școlii.

Pentru a veni în ajutorul tuturor celor implicați în procesul de învățământ, dar în special

al celor direct implicați, al beneficiarilor și al formatorilor – al celor care modelează minți și

suflete – UNICEF a identificat și a întocmit o listă a factorilor care favorizează abandonul

școlar:

• Dificultăţile materiale. Familiile numeroase, dezorganizate, lipsite de resurse, au

probleme în a asigura îmbrăcămintea adecvată tuturor copiilor şi resimt uneori nevoia de

forţă de muncă (fie pe câmp, fie în gospodărie pentru a avea grijă de fraţii mai mici).

• Modelul educaţional oferit de părinţi. Cel mai adesea, elevii care ajung să renunţe la

educaţie provin din familii în care părinţii nu au mai mult de opt clase. Există însă şi excepţii.

Există însă destul de frecvent elevi aflaţi în situaţii de abandon care îşi doresc să îşi

completeze educaţia “măcar până la 10 clase”, ca să aibă o calificare, astfel încât să nu ajungă

ca părinţii, simpli zilieri, fără mari şanse de reuşită în viaţă.

• Modelul educaţional oferit de fraţi este mult mai influent. Familiile unde există fraţi

mai mari ce au renunţat timpuriu la educaţie, fraţii mai mici tind să reproducă acest model.

• Dezorganizarea familiei atrage după sine dificultăţi materiale. Divorţul, alcoolismul,

violenţa în familie sunt semne ce preced adesea decizia de abandon.

• Implicarea în activităţi aflate la limita legii. Prostituţia, apartenenţa la găşti de cartier,

integrarea în reţele de cerşetorie conduc aproape mereu la renunţarea la educaţie, fiind

prezente ca factori demotivatori mai ales la trecerea către clasa a IX-a şi în perioada imediat

următoare debutului ciclului secundar superior.

• Intrarea pe piaţa muncii. Fie că este vorba de lucrul ca zilier, de activităţi regulate ca

barman, de prostituţie sau cerşetorie, prezenţa pe durata semestrelor şcolare în astfel de

activităţi aducătoare de venit constituie elemente de risc ce se soldează aproape mereu cu

renunţarea prematură la educaţie. O soluţie pentru cei care au nevoie să muncească ar putea fi

promovarea unor modele comune din ţările vestice, şi anume implicarea liceenilor ce au

nevoie de resurse pentru a se întreţine în activităţi aducătoare de venit pe perioada vacanţelor,

având o durată scurtă ca număr de ore pe zi, precum cele de baby-sitting pentru o seară.

• Încrederea scăzută în educaţie se dovedeşte a fi mai degrabă un stereotip infirmat de

realitate. Este posibil ca să apară însă o încredere redusă în educaţie chiar în momentele

imediat premergătoare abandonului şcolar. În acest sens ar putea fi util ca elevii care au

renunţat deja prematur la şcoală să intre în contact cu cei aflaţi în risc de a abandona,

povestindu-le care este imaginea lor curentă despre şcoală.

• Migraţia circulatorie nu pare a fi un factor de risc în sine, dar există probleme

importante de reintegrare a copiilor de migranţi care părăsesc sistemul şi apoi se reîntorc, la

vârste mai mari. Aceleaşi probleme sunt regăsite şi în cazul în care elevii intră la vârste mai

mari în sistemul de învăţământ.

La nivelul comunităţii, cei mai importanţi factori care determină abandonul şcolar

timpuriu sunt:

• Norma mariajul timpuriu acţionează ca un factor care împiedică continuarea

educaţiei, mai ales în comunităţile rurale.

• Apariţia unui copil tinde să fie o caracteristică a unor comunităţi, mai degrabă decât

un act individual. Dincolo de provenienţa din familii dezorganizate, sărace, tinerele fete

găsesc de regulă exemple de predecesoare în comunitatea în care locuiesc.

• Lipsa de securitate în zonă. Există comunităţi unde, datorită infracţionalităţii ridicate,

cadrele didactice se tem să interacţioneze cu părinţii, iar lipsa de colaborare dintre acesţia

contribuie la creşterea riscurilor de abandon şcolar1.

1 Informații preluate de pe site-ul UNICEF, de la adresa http://www.unicef.ro/media/buletin-informativ-nr-7/abandonul-scolar-timpuriu-cauze-si-posibilitati-de-prevenire/.

După cum se poate observa, din nefericire, lista factorilor care favorizează abandonul

școlar este una destul de lungă. Pe de altă parte, aceeași organizație propune măsuri pentru

atenuarea fenomenului, printre care se numără:

Creşterea flexibilităţii programelor “a doua şansă” – din punct de vedere a grupurilor

de vârstă. Deşi se adresează tuturor celor care au abandonat şcoala, programul “a doua şansă”

este frecventat de tineri de peste 20 de ani. Aceste programe ar trebui să aibă clase speciale pe

grupă de vârstă (12 – 16 ani) pentru care este dificil să se integreze în grupe cu tineri care au

peste 20 de ani.

Creşterea flexibilităţii programelor “a doua şansă” – din punct de vedere al curriculei.

Când elevii repetă un an de mai multe ori deoarece nu au trecut clasa la două sau trei materii

(de regulă aceleaşi) ar trebui luate în cosiderare notele de trecere de la celelalte materii. De

asemenea, competenţele profesionale dobândite de cei care abandonează şcoala ar trebui

recunoscute oficial.

Creşterea atractivităţii şcolii – prin activităţi extracuriculare care au loc în şcoală,

precum: acţiuni de renovare, de curăţenie a şcolii, competiţii artistice şi sportive.

Creşterea atractivităţii şcolii – prin folosirea resurselor şcolii pentru atragerea elevilor

pentru activităţi de timp liber.

Utilizarea experienţei celor ce au renunţat la şcoală pentru a preveni scăderea

încrederii în educaţie. Ar fi util ca elevii care au abandonat şcoala să se întâlnească cu elevi

care sunt la risc de abandon şcolar şi să le povestească despre viaţa lor din prezent.

Creşterea implicării proactive a cadrelor didactice în combaterea abandonului şcolar şi

renunţării timpurii la educaţie. Profesorii ar putea fi susţinuţi să găsească soluţii pentru

creşterea integrării elevilor pentru o mai bună comunicare cu ei şi cu părinţii acestora şi să

implice elevii în activităţi extracurriculare şi de consiliere.

Dezvoltarea unui program naţional de educaţie sexuală pentru elevi, focalizat în

comunităţile cu risc crescut pentru sarcini timpurii la adolescente şi unde căsătorille timpurii

sunt frecvente.

Stimularea administraţiilor locale şi a ONG-urilor de profil să implice ca voluntari

tinerii elevi de clasa a VIII-a şi de liceu proveniţi din comunităţi cu risc ridicat de abandon în

programe de suport pentru bătrâni şi familii aflate în nevoie.

Ţinerea evidenţei situaţiei elevilor aflaţi în fluxuri de migraţie internaţională

circulatorie.

Dezvoltarea şi implementarea unui sistem de urmărire a evoluţiei cohortelor şcolare2.

Conștientă de gravitatea situației și de nefastele urmări ale abandonului școlar, unitatea

de învățământ Liceul Tehnologic Focuri a decis că este timpul să facă un pas înainte, să

înfrunte problema și să se alinieze standardelor europene, prin reducerea și prevenirea

absenteismului în rândul comunității de elevi. În acest sens, pe lângă proiectele desfășurate în

colaborare cu Inspectoratul Județean Iași și cu alte instituții – și incluse în P.A.S.-ul școlii –

conducerea a hotărât să implementeze un proiect de tip Erasmus+ KA1, prin care un număr

de cadre didactice să beneficieze de cursuri de formare care vizează aspectul menționat

anterior.

2 Informații preluate de pe site-ul UNICEF, de la adresa http://www.unicef.ro/media/buletin-informativ-nr-7/abandonul-scolar-timpuriu-cauze-si-posibilitati-de-prevenire/

2. O scurtă prezentare a instituțiilor implicate în proiectul european Erasmus +

KA1 School Education Project: I.M.P.A.C.T.

2.1. ITC International Training Center, Praga, Cehia

Înfiinţată de Ministerul ceh al Educaţiei, ITC este o instituție de învățământ (centru de

formare) pentru adulți cu tradiție îndelungată – activează în domeniul educației adulților din

anul 1996 – care are în vedere formarea continuă a cadrelor didactice şi a specialiştilor în

educatie din U.E. și Rusia.

Începând cu anul 2006, ITC a început să participe activ la proiectele Uniunii Europene,

în domeniul educaţiei permanente.

Misiunea ITC, al cărei scop principal e de a furniza servicii complexe la nivel

professional, este de a oferi o educație de bună calitate.

2.2. Quarter Mediation, Assen, Olanda

QUARTER MEDIATION este o asociaţie care organizează cursuri în domeniul

educaţiei adulţilor, cu sediul în Olanda şi cu filiale în Cipru, Franța, Italia, Malta, Portugalia,

România și Turcia. QUARTER MEDIATION organizează cursuri tip Comenius și Grundtvig

la nivel european, precum și cursuri la nivel național, domeniile de expertiză vizând atât

educaţia generală, cât şi educația și formare profesională.

Principalele obiective ale asociaţiei olandeze QUARTER MEDIATION, care este

partener într-o gamă diversă de proiecte, sunt promovarea învățării pe tot parcursul vieții și

crearea unei legături între sistemul de învățământ (general şi de formare profesională) și

piața muncii.

3. Structura și obiectivele cursurilor de formare

În cadrul proiectului KA 1 – I.M.P.A.C.T. (Îmbunătăţirea Mijloacelor de Prevenire a

Abandonului şcolar în rândul Copiilor şi Tinerilor), finanţat din fonduri europene, Liceul

Tehnologic Focuri a trimis în perioada 25.02.2016 – 29.02.2016 patru dintre cadrele

didactice titulare la un curs de formare organizat de International TEFl Certificate, în Praga,

Cehia. Obiectivul principal al proiectului, care se derulează pe o perioada de 12 de luni, este

dezvoltarea în context european a competențelor unui număr de 8 cadre didactice, în vederea

reducerii abandonului școlar. Astfel, în acest prim flux au participat doamna profesoară şi

director Pentiuc Ionela, doamna învăţătoare Lungu Liliana şi domnii profesori Ciobotaru-

Coguţ Daniel şi Tecucianu Cătălin

Cursul, desfăşurat pe o perioadă de cinci zile, după programul de mai jos, a vizat

următoarele aspecte:

Luni:

Noţiuni introductive;

Practici europene;

Evaluarea şi prevenţia abandonului şcolar timpuriu;

Abandonul şcolar timpuriu în teoriile educaţionale; Multiculturalismul şi elevii care provin

din diferite medii socio-economice.

Marţi:

Identificarea elevilor cu risc de abandon şcolar;

Comunicare, strategii de prevenire a conflictelor şi soluţionarea situaţiilor conflictuale.

Miercuri:

Metode de predare (metode de predare şi învăţare active, învăţarea prin cooperare, educaţia

de la egal la egal, învăţarea bazată pe sarcini de lucru)

Joi:

Îngrijirea instituţionalizată pentru tinerii aflaţi în situaţii de risc

Vineri:

ICT în educaţie, proiecte bazate pe aplicarea efectivă a creativităţii în educaţie.

Evaluare si feedback

În perioada 12.06.2016 – 18.06.2016, alte patru dintre cadrele didactice, titulare ale

Liceului Tehnologic Focuri, (prof. Agafiţei Andra Elena, Mihaela Isarie, Chelaru Tudor,

profesor dr. Boboc Daniel) au beneficiat de un curs de formare pe tema reducerii abandonului

scolar, organizat de Quarter Mediation, în Assen, Olanda, în al doilea flux din cadrul

proiectului KA 1 – I.M.P.A.C.T. (Îmbunătăţirea Mijloacelor de Prevenire a Abandonului

şcolar în rândul Copiilor şi Tinerilor).

Cursul, cu o durată de şapte zile, s-a desfăşurat după programul prezentat mai jos şi a

vizat următoarele aspecte:

Duminică:

Înregistrarea participanţilor;

Prezentarea organizaţiei Quarter Mediation, a formatorilor şi a participanţilor;

Prezentarea cursului şi a formelor de evaluare de la sfârşitul acestuia.

Luni:

Prezentări ale tuturor liceelor de la care provin participanţii;

Vizită la Biblioteca publică din Assen. Expunerea unor exemple de bună practică ale

proiectelor educaţionale desfăşurate de biblioteca din Assen, în parteneriat cu şcolile,

profesorii şi comunitatea locală;

Prezentarea sistemelor de educaţie din ţările de origine ale participanţilor; identificarea

asemănărilor şi deosebirilor dintre acestea.

Marţi:

Curs „Abandonul şcolar timpuriu. Strategia Uniunii Europene pentru anul 2020. Politici de

reducere a abandonului şcolar timpuriu. Politici cheie“;

Workshop „Mind mapping“: exemple de bună practică pentru a-i motiva pe elevi să înveţe;

Vizită şi workshop la sediul Arhivelor Drentse. Prezentarea metodelor folosite în sistemul de

educaţie din Ţările de Jos pentru a-i motiva pe elevi să înveţe, să fie prezenţi la ore şi să îşi

termine studiile.

Miercuri:

Prezentarea şi turul cu ghid al Centrului de Sustenabilitate din Assen. Metode de folosire a

mediului înconjurător şi a elementelor acestuia pentru a-i motiva pe elevi să nu abandoneze

şcoala – exemple de bună practică;

Discuţie cu reprezentantul departamentului responsabil cu monitorizarea comportamentului

elevilor, cu prevenirea şi lupta împotriva abandonului şcolar, din cadrul Primăriei din Assen;

Vizită la Dr. Nassau College. Prezentare generală şi tur al liceului, cu ghid.

Joi:

Curs „Abandonului şcolar timpuriu. Strategia Uniunii Europene pentru anul 2020. Motive,

exemple de bună practică, metode“. Discuţii;

Stiluri de învăţare – prezentare generală şi chestionare;

Vizită la Drenthe College. Prezentare generală şi tur al liceului, cu ghid.

Vineri:

Prezentarea filosofiei Muzeului Drents în crearea programelor pentru educaţie;

Programe educaţionale: Supravieţuirea în junglă – învăţarea prin joc;

Fenomenul „jocurilor cu înţeles“;

Vizită la moara „De Wachter“. Exemple de bună practică. Metoda „situaţiilor de viaţă reale“

pentru a-i motiva pe elevi să-şi finalizeze studiile obligatorii.

Sâmbătă:

Evaluare scrisă (chestionar online/clasic);

Prezentarea foto-reportajelor participanţilor;

Acordarea certificatelor de participare la cursul de formare.

4. Părerile și impresiile cadrelor didactice ieșene

Olanda – o mare provocare

Atunci când în cadrul Liceului Tehnologic Focuri a fost anunţată lansarea

candidaturilor pentru o mobilitate Erasmus Plus la începutul anului şcolar 2015-2016

mărturisesc faptul că, am simţit un fel de emoţie deosebită. Personal am mai avut parte de o

mobilitate Erasmus în timpul doctoratului în anul 2008 obţinută, la Universitatea „Alexandru

I. Cuza” din Iaşi, când am studiat la Freie Universitat Berlin. Totuşi, Olanda a reprezentat

pentru mine o provocare, mai ales că, în 2008 prima opţiune a fost Universitatea din Utrecht,

dar am fost nevoit să renunţ din cauza unor probleme de comunicare ale Departamentului de

Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Iaşi.

Am aşteptat cu nerăbdare selecţia candidaţilor, acordul pentru mobilitate şi

desfăşurarea activităţii.

Experienţa a fost una de neuitat, atât din punct de vedere personal, cât şi profesional.

Dacă în ceea ce priveşte partea teoretică, o parte din informaţiile aflate le cunoşteam deja

(stilurile de învăţare sau tipurile de inteligenţă), în ceea ce priveşte partea practică aceasta a

fost o noutate absolută şi o surpriză din cale afară de plăcută. În Olanda accentul cade mult

mai mult pe formarea practică a ceea ce trebuie să facă elevul efectiv, decât pe partea

teoretică. În cadrul Bibliotecii din Assen, spre exemplu, în urma realizării unui proiect

destinat cercetării din fonduri private, doritorii pot împrumuta nu numai cărţi, dar şi DVD-uri,

colecţii de filme, muzică, documentare, îşi pot realiza propriile filme, propria muzică sau

propriile piese de teatru. La Centrul de Sustenabilitate au fost integrate atât gradina

zoologică, parcul public, activităţi şi evenimente, dar şi persoane cu dizabilităţi. La centru

elevi cu dizabilităţi învaţă diverse meserii (au grijă de animale, gătesc, servesc la mese), iar în

acelaşi timp elevi de şcoală pot face lecţia de biologie în natură şi observa concret animalul

despre care profesorul doreşte să fie studiat.

Învăţarea prin joc este o altă componentă importantă a educaţiei. La Arhivele Drenthe

elevii învaţă istoria oraşului Assen printr-un joc în care descoperă cavalerul şi cauzele pentru

care a fost pus de călugăr să întemeieze o mănăstire în jurul căreia mai târziu s-a dezvoltat

Oraşul. La muzeul de antichităţi elevii află printr-un joc de strategie care a fost cauza care a

dus la dispariţia civilizaţiei Maya.

Concluzionând, Olanda a fost o provocare importantă şi un mare câştig atât personal

cât şi profesional.

Prof. dr.Boboc Daniel Valeriu

“Da” unui alt sistem de învățământ

Acest proiect m-a ajutat să-mi clarific unele idei, să cunosc o lume puțin mai altfel

decât a noastră. Centrată pe elev și pe multele sale posibilități, activitatea mi-a generat

răspunsuri, dar și concluzii. La Praga am cunoscut colegi la fel ca mine, profesori implicați în

schimbarea în bine a elevilor. Toți cei prezenți am plecat mai bogați spre țară. Bogați cu noi

cunoștințe, proiecte, planuri, dintre care unele care se pot realiza și la noi.

Activitatea ne-a deschis o ușă spre lucruri care se pot obține într-un cadru adecvat.

Astfel, am simțit că fac parte din corpul profesorilor, un corp european, căci situații similare

cu cele de la noi se găsesc și în alte școli din Uniunea Europeană.

Scopul a fost unul benefic. Cunoștințele acumulate și impresiile împărtășite stau drept

dovadă. La Praga, orașul plin de istorie, am învățat lucruri noi. Am cunoscut oameni noi, am

vizitat locuri încărcate de semnificații și simboluri istorice.

Cursurile desfășurate la Praga mi-au oferit o nouă perspectivă asupra sistemului de

învățământ. Inovator. Progresist. Centrat pe elev.

Prof. Ciobotaru Cogut Daniel

Originalitate, inventivitate, creativitate

Cu puţin timp în urmă, la data de 24 septembrie, anul acesta, a avut loc inaugurarea

Cercului de Pictură Erasmus+ la Şcoala Profesională Focuri, în cadrul proiectului european

Erasmus+ KA1-Learning Mobility of Individuals-Mobility of staff in school education,

Assen, The Netherlands.

Prin acest proiect european am dobândit competenţe lingvistice la cursurile de engleză,

cursurile de la Assen, obţinând un nivel ridicat de formare profesională şi experienţă inedită.

M-a impresionat diversitatea culturilor şi tradiţiilor specifice reprezentate de membrii

ţărilor participative la acest proiect european. Cursurile Assen se descriu prin

Interdisciplinaritate, combatere absenteism, metode moderne de predare. Iar modalităţile în

care sunt combătute absenteismul şi modul de predare în ţările gazdă sunt ca exemplu vizita

la biblioteca Assen, la muzeul Maya şi arhivele Drenthe, la colegiul Drenthe, la ferma de

animale în Asserbos, Assen, la muzeul tehnic “De Wachter”, atelierul de fabricare şi creaţie a

saboţilor tradiţionali etc. Mi-a plăcut ambientul bibliotecii din Assen, fiind fascinată de

universul cărţilor, de creativitatea de interacţiune dintre mintea copilului sau a adultului şi

spaţiul multicultural ca joc şi tehnologie.

Ca profesor de educaţie plastică, în calitate de organizator al activităţilor extraşcolare

derulate în perioada de implementare a proiectului, am realizat activităţi de diseminare şi am

monitorizat rezultatele implementării prin următoarele activităţi ale Cercului de Pictură

Erasmus+: 1.Pictura pe pânză, 2.Tehnica mixtă a colajului pe hârtie colorată, 3. desene pe

hârtie albă, având ca obiective: să promoveze tinere talente cu risc de abandon şcolar, să

dezvolte sensibilitatea şi simţul estetic şi să promoveze imaginea şcolii.

Exponatele sunt realizate de doisprezece elevi care prezintă risc de abandon şcolar din

clasele V- VIII proveniţi din familii dezorganizate sau/cu probleme financiare.

La prima activitate copii au realizat compoziţii plastice pe pânză, dimensiunea 25/35

cm, în tehnica tempera /acril, având ca subiecte plastice la alegere.

A doua activitate constă în compoziţii plastice realizate prin modalități diferite de

suprapunere a suprafeţei picturale prin tehnica mixtă a colajului ( decuparea şi lipirea

bucăţelelor de hârtii colorate etc.) pe hârtie colorată 100/70 cm cu materiale achiziţionate de

către unitatea şcolară. Iar la a treia activitate s-au folosit bloc de desen A3,creioane

colorate/ceracolor, tempera în crearea unor lucrări frumoase.

Prin această manifestare, consider că au fost puse în valoare creaţiile elevilor, astfel copii

devin creativi prin culoare, formă şi varietatea tehnicilor artistice. Prin diferite teme plastice

la alegere şi elaborarea subiectului plastic „Lumea artei” care valorifică competenţele

dobândite la orele de educaţie plastică, elevii au dat dovadă de mult talent, creativitate şi

imaginaţie şi au avut posibilitatea de a transfigura una din cele mai frumoase şi profunde

expresii a gândurilor şi a simţirii prin diverse modalități. Astfel, voi enumera următoarele

gânduri scrise de elevi despre acest proiect:

“La acest proiect m-am simţit foarte bine, relaxat şi bine dispus. La fiecare oră am pictat

pe pânză, pe coli albe folosind acuarela, creioane cerate, creioane

colorate, culori etc. În concluzie a fost cel mai frumos proiect făcut

în şcoală. Culorile ne dau imaginatie. Ne-ar placea să dureze mai

mult proiectul.” elev Rusu Alexandru

“La acest proiect m-am simţit foarte bine pentru că am pictat pe

pânze cu multe culori împreună cu ai mei colegi şi cu doamna

profesoară. Este proiectul nostru preferat” - elev Uţă Alin.

“Mi-a plăcut foarte mult să desenez la proiect” - elev Poleac

Andrei.

Culorile, hârtia sau pânza, materiale ce au fost puse la dispoziţia

copiilor, au fost transformate atât cu ajutorul inocenţei şi purităţii ideilor în adevărate opere

de artă. Mare mi-a fost bucuria când am constatat iscusinţa de care au dat dovada în

abordarea diversităţii tehnicilor în micile lor creații.

Creativitatea este definită drept

capacitatea de a sintetiza și organiza

elementele plastice pe o anumită suprafaţă,

indiferent că este vorba de joc, principii

geometrice sau cuvinte. Conceptul de

creativitate se aplică atât copilului care se

joacă, cât și inventatorului şi, în special,

artistului. Această creativitate care oferă o posibilitate de a avea o adevărată rampă de

lansare a diverselor talente ce dau dovadă de o mare originalitate se identifică prin

ingeniozitate și îndrăzneală.

Copilăria este cea mai fermecătoare perioadă din viaţa unui om, nu ştim când începe şi

nu ştim când se termină. Ea reprezintă o lume fantastică, o lume aparte, ireală pentru noi

adulții, dar şi o lume reală, plină de armonie, de frumusețe și de perfecțiune, în care

dimensiunile temporale și spațiale se confundă dincolo de

orice convenție sau reprezentare consacrată.

Prin dezvoltarea sensibilității artistice creatoare a

copiilor, dascălii doresc ca acești copii să ofere noi viziuni ale

lumii imaginare, să exprime prin culoare și formă gândurile și

sentimentete caracteristice vârstei lor, să dezvolte dragostea

pentru frumos natură și mediul în care trăiesc, astfel încât

contemplându-le și analizându-le creațiile să ne putem ușor da

seama că arta lor transfigurează realitatea sau ne trimite în

lumea lor. Astfel, ne întoarcem cu gândul la copilărie, având

ca țel conştientizarea inocenței, purității, sensibilității, dar și a

forței, a energiei lor creatoare.

Procesul de educație artistico-plastică reprezintă o activitate continuă și sistematică,

realizată în familie, școală, cercuri de creaţie concursuri sau olimpiade școlare. Receptivitatea

și sensibilitatea creatoare a copiilor sunt cultivate în cadrul unui proces complex, pentru a

forma o trăsătură esențială a personalității fiecăruia.

Bineînţeles că tinerele talente s-au putut bucura şi de o recunoaştere a muncii şi a

sensibilităţii de care au dat dovadă în toată această minunată perioadă petrecută împreună.

Astfel, au fost oferite diverse premii.

Cercul de Pictură Erasmus+, organizat de profesorul de educaţie plastică împreună cu

un grup de elevi aleşi după anumite criterii de combatere a abandonului şcolar din Şcoala

Profesională Focuri, este benefic și, imperios, necesar. În cadrul acestui cerc de artă plastică

pentru copii se realizează dispunerea către creativitate și originalitate, astfel, dragostea de

frumos devine una dintre valorile copilăriei.

Consider că, acţiunile de acest tip sunt foarte benefice pentru dezvoltarea creativităţii

copiilor şi, de aceea, ele ar trebui să fie mult mai numeroase.

Prof. Isarie Mihaela

Olanda – o experiență de neuitat

Din momentul în care am ajuns în minunatul orăşel Assen şi până în clipa în care ne-am

luat cu greu „la revedere“ de la Tim şi Kristina, formatorii organizaţiei Quarter Mediaton, şi

de la ceilalţi participanţi, am avut parte de experienţe de nedescris, de experienţe care ne-au

deschis ochii în faţa noilor şi inovatoarelor modalităţi de a-i atrage pe elevi, de a-i determina

să nu abandoneze şcoala, de a-i implica mai mult în procesul de predare-învăţare.

Zilele petrecute în compania colegilor noştri de breaslă din Finlanda, Letonia, România,

Spania şi Turcia, s-au dovedit a fi revelatoare, benefice pentru noi nu doar din punctul de

vedere al îmbunătăţirii cunoştinţelor de limbă, ci şi al îmbogăţirii experienţelor interculturale.

Pe parcursul celor şapte zile, am avut ocazia să purtăm deschis dialoguri, să dezbatem

problemele cu care se confruntă fiecare dintre noi în sistemul de educaţie din care face parte,

să încercăm să găsim soluţii reale, care pot fi puse în practică şi al căror rezultat poate fi

cuantificat. Faptul că am discutat ore în şir, că am participat la diverse activităţi, că am văzut

cum autorităţile şi diverse alte instituţii ale statului se implică în mod constant şi direct atât în

educaţia elevilor, cât şi în cea a părinţilor, ne-a făcut să ne dăm seama că, fără sprijin, ajutor

şi înţelegere din partea acestora şi a comunităţii din care facem parte, munca noastră e mult

îngreunată, chiar sisifică.

La finalul cursului, am ajuns la concluzia că, odată întorşi pe meleagurile româneşti,

trebuie să ne aplecăm asupra unor metode palpabile, asupra unor modalităţi concrete prin care

să-i determinăm pe ceilalţi implicaţi în actul educaţional să-şi facă mai simţită prezenţa.

Acest curs ne-a motivat pe toţi să avem o gândire mai deschisă, să vedem că transmiterea

informaţiilor se poate face şi prin alte căi, nu doar cu ajutorul manualelor sau al fişelor de

lucru; elevii trebuie implicaţi activ în procesul de predare-învăţare, trebuie responsabilizaţi,

trebuie îndrumaţi şi spre alte tipuri de activităţi dinamice, de descoperire prin joc.

Dacă ne dorim o şcoală europeană, dacă vrem, într-adevăr, să venim în întâmpinarea

nevoilor reale ale elevilor, atunci trebuie, neapărat, să intrăm în contact şi să comunicăm cu

alte cadre didactice din Uniunea Europeană, să luăm aminte la ceea ce au de zis, la ceea ce

pun cu succes în practică şi să preluăm exemplele lor de bună practică, având grijă să le

adaptăm realităţilor noastre.

Chiar dacă am părăsit Olanda cu o urmă de regret, ne-am întors în ţară mai încrezători

că situaţia din învăţământul românesc se poate schimba, mai motivaţi să fim o parte din acea

schimbare de care avem atât de multă nevoie şi cu planuri pertinente care să se plieze pe

nevoile elevilor, care să se centreze pe elevi faptic, nu doar scriptic.

Prof. dr.Agafiței Andra- Elena

Praga, orașul de legendă

Experienţa internaţională a fost una cu adevărat benefică atat personal cat si

profesional. Praga este un oraş de legendă : de la piatra cubică ce împânzeşte centrul vechi şi

până la clădirile impunătoare, totul este menit sa transpună viziatorii intr-o alta era istorica.

La Praga timpul se scurge diferit ; cele sapte zile petrecute in capitala Cehiei au zburat si toti

participanții au trăit un profund sentiment de regret la finalul cursului de formare.

Nenumăratele poduri peste Vltava sau ceasul astronomic medieval din Centrul Vechi,

Cartierul Evreiesc, grădinile de sub castel au fost doar câteva dintre obiectivele vizitate în

acest loc de basm.

Cursul a reunit profesori din Bulgaria, Grecia, România, Spania şi Turcia. Pe parcursul

celor 5 zile de training s-a reuşit nu doar îmbunătăţirea nivelului lingvistic, dar şi îmbogăţirea

experienţelor interculturale. Profesorii au avut ocazia să facă un real schimb de practici si idei

cu profesori din alte ţări. Așadar, experiența cursului a reprezentat un puternic factor

motivant pentru cadrele didactice implicate care s-au intors in țară cu un plan bine pus la

punct de diseminare și implementare a ideilor prezentate.

Liceul nostru a realizat faptul că, nu poţi deveni o şcoală europeană, dacă sistemul tău

de educaţie nu este unul european; nu poţi avea un sistem de învăţământ european decât dacă

vezi, faci schimb de bune practici, încerci să îţi însuşeşti ceea ce la alţii funcţionează de ani.

Învăţăm împreună cu alţii, luăm ce este bun de la ei, îmbunătăţim şi schimbăm ceea ce nu

funcţionează la noi, astfel încât școala să vină în întâmpinarea nevoilor actuale ale elevilor și

să îi pregătească pentru o societate aflată în permanentă schimbare.

Prof. dr.Tecucianu Cătălin

5. Activitățile desfășurate în cadrul proiectului

În urma diseminării informațiilor acumulate de către cele opt cadre didactice, s-a

hotărât, la nivelul instituției noastre, înființarea a două cercuri – Cercul de Lectură și Cercul

de Pictură – și implicarea elevilor cu risc de abandon școlar în activități sportive, recreative.

Imaginile de mai jos îi înfățișează pe aceștia participând entuziasmați la activitățile propuse.

a) Cercul de Lectură

În incinta Centrului de Documentare și Informare a Liceului Tehnologic Focuri, elevii

cu risc de abandon au fost invitați să pătrundă în lumea poveștilor, să se lase purtați către alte

tărâmuri, să uite de grijile și de nevoile care îi apasă zilnic, să se angajeze în dialoguri și

dezbateri constructive, menite să le dezvolte vocabularul și abilitățile de înțelegere a unor

texte.

b) Cercul de Pictură

Cadrele didactice din cadrul Liceului Tehnologic Focuri sunt conștiente de faptul că elevii au nevoie să fie implicați în activități diverse, care să le stimuleze imaginația și puterea creatoare. Așadar, în acest sens, îndrumați de doamna profesoară Isarie Mihaela, elevii s-au lăsat purtați în lumea culorilor și a colajelor, într-un univers alternativ în care, preț de câteva ore, problemele lor nu mai există.

c) Activități sportive

“Mens sana in corpore sano” e vechiul dicton latin care i-a inspirat pe profesori să-i implice pe elevi în activități sportive, recreative, menite să le stimuleze gândirea – prin jocul de șah – și să le dezvolte abilitățile de a relaționa și a interacționa cu ai lor colegi. În acest sens, elevii cu risc de abandon din cadrul Liceului Tehnologic Focuri s-au lăsat antrenați fizic și psihic în jocuri de echipă, cum ar fi jocul de handball sau tenis de câmp.

5.IMPACTUL ACTIVITĂ ILOR DESFĂ URATE ASUPRA ELEVILORȚ Ș

1.Activitățile desfășurate i-au ajutat pe copiii din grupul țintă al proiectului să descopere in ei inșiși aptitudini nebănuite pană atunci.

2.Au căpătat incredere in fortele proprii, in potentialul propriu de reușită sau al echipei din care au făcut parte.

3.S- au apreciat reciproc, dezvoltandu-și capacitatea de cunoaștere interpersonală.

4.Au comunicat mai mult intre ei , conversația devenind un mijloc de impărtășire a ideilor.

5.Activitățile desfășurate le-au stimulat curiozitatea, i-au determinat să manifeste comportamente adecvate .

6.Au manfestat entuziasm față de tot ceea ce au avut de realizat.

7.Relația elev-profesor s-a consolidat.

IMPACTUL ACTIVITĂ ILOR DESFĂ URATE Ț Ș ASUPRA PĂRIN ILORȚAu ințeles că, pentru o educație corectă au nevoie de o altfel de abordare, de metode imbunătățite.

De asemenea, au ințeles că pentru rezultate bune este necesar să petreacă timp cu copiii lor, să privească propriul copil ca pe o individualitate, apreciindu-le efortul si criticandu-i mai puțin.

Părinții au ințeles că școala este un partener de nădejde in procesul de educație, participarea la astfel de activități conduce la sudarea relației părinte –profesor.

Prof.Ionela Pentiuc

Director-Liceul Tehnologic Focuri

6.CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI

1.În ce măsură îi place copilului dvs.la școală?

a.În foarte mare măsură

b.În mare măsură

c.În mică măsură

d.Deloc

2.Considerați că școala este importantă pentru viitorul copilului?

a.Foarte importantă

b.Importantă

c.Puțin importantă

d.Deloc.

3.Cum apreciați relația dvs cu copilul?

a.Foarte bună

b.Bună

c.Mai puțin bună

d.Nu știu

4.În ce măsură ăl sprijiniți pe copilul dvs in activitatea de invățare?

a.În foarte mare măsură

b.În mare măsură

c.În mică măsură

d.Deloc

5.Cunoașteți care sunt disciplinele preferate ale copilului dvs.?

a.Da(Enumerați)………………………………………………………………………………………………………………………………………

b.În mare măsură

c.Mai puțin

d.Deloc

6.Cum ăl spijiniți pe copil în activitatea școlară?

a.Îi verific temele

b.Îl ascilt la lecții

c.Îl ajut la teme

d.Altfel………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

7.Participați la ședințele cu părinții?

a.Întotdeauna

b.Uneori

c.Niciodată