CAMPANIA

SĂNĂTATEA REPRODUCERII

Februarie 2020

CUPRINS

Introducere ………………………………………………………………………………………………..pag. 1

Date statistice la nivel european, național și județean privind nivelul și dinamica fenomenului................pag. 1

Impactul psihologic al sarcinii …………………………………………………………………………...pag. 21

Impactul psihologic al avortului …………………………………………………………………………pag. 21

Date cu rezultate relevante din studii naționale, europene și internaționale..............................................pag. 22

Introducere

Sănătatea reproducerii este definită ca fiind o bună stare fizică, mentală și socială și nu doar absența bolii sau a infirmității, în toate aspectele referitoare la sistemul reproducător și la funcțiile și procesele acestuia. Sănătatea reproductivă se referă la faptul că oamenii sunt capabili să aibă o viață sexuală satisfăcătoare și sigură și că au capacitatea de a se reproduce și libertatea de a decide cu privire la viața lor sexuală[footnoteRef:1]. [1: https://www.who.int/westernpacific/health-topics/reproductive-health]

Sănătatea reproducerii în oricare dintre etapele vieții are un efect profund asupra sănătății, mai târziu în viață. Programele adaptate diferitelor provocări cu care oamenii se confruntă în momente diferite din viața lor includ educație sexuală, planificare familială, îngrijire prenatală, îngrijire post-natală, servicii pentru prevenirea infecțiilor cu transmitere sexuală (inclusiv HIV) și servicii care facilitează diagnosticul precoce și tratamentul bolilor sistemului reproductiv (inclusiv cancerul de sân și de col uterin)[footnoteRef:2]. [2: https://www.unfpa.org/sexual-reproductive-health]

Sănătatea reproducerii, la nivel internaţional, este recunoscută drept una dintre componentele fundamentale necesare dezvoltării umane. De ea depinde sănătatea generală a populaţiei, prosperitatea şi dezvoltarea fiecărei societăţi. Comportamentul reproductiv sănătos asigură un impact pozitiv asupra generaţiilor următoare. Implementarea efectivă a planificării familiale aduce cu sine un număr extrem de mare de beneficii: reduce numărul de sarcini nedorite şi de avorturi; previne complicațiile induse de sarcină şi avorturi, reduce mortalitatea indusă de sarcină, micşorează incidenţa infecţiilor cu transmitere sexuală, inclusiv a infecţiei HIV/SIDA; protejează sănătatea adolescenţilor şi este una dintre cele mai reale şi eficace posibilităţi de a ameliora sănătatea şi bunăstarea femeilor, a bărbaţilor, a tinerilor şi implicit, a comunităţii. De asemenea, prin educarea populaţiei în centrele de planificare familială, se previne fenomenul de abandon în spitale, în maternităţi şi ulterior, în instituţii de îngrijire a copilului, dar mai ales fenomenul "copii cu copii"[footnoteRef:3]. [3: http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=7935&idm=1,069&idl=1

]

Date statistice la nivel european, național și județean privind nivelul și dinamica fenomenului.

Sarcina. Sarcina la adolescente

La nivel european

În 2015, 47% dintre femeile din Uniunea Europeană (UE) care au născut primul copil aveau 20-29 ani de ani, în timp ce 45% dintre mamele care au născut primul copil aveau 30-39 ani. Vârsta medie a femeilor la prima naștere a fost de 29 de ani. Adolescentele care au avut prima sarcină/naștere la vârsta sub 20 de ani au fost în medie 4%.

Tabel 1. Număr de nașteri la mame 10-14 ani în UE (2005-2015)

Țări

2005

2007

2010

2012

2015

Mame 10-14 ani ca % din total mame adolescente, 2015

Belgia

28

17

22

20

20

1.0

Bulgaria

399

407

350

246

294

4.7

Cehia

19

18

15

12

13

0.5

Danemarca

6

3

4

1

1

0.2

Germania

162

148

111

114

145

0.9

Estonia

3

5

0

1

2

0.5

Irlanda

7

10

8

4

5

0.4

Grecia

60

76

108

93

51

2.3

Spania

153

147

130

143

98

1.2

Franța

223

174

186

216

237

1.3

Croația

6

5

11

12

5

0.4

Italia

3

3

2

17

13

0.2

Cipru

0

0

1

1

0

0.0

Letonia

2

5

4

5

5

0.7

Lituania

6

11

4

3

8

0.7

Luxembourg

0

0

1

0

1

1.1

Ungaria

121

102

76

80

79

1.4

Malta

14

4

5

3

3

2.2

Țările de Jos

13

0

0

0

0

0.0

Austria

3

6

17

7

15

0.9

Polonia

46

67

61

59

55

0.5

Portugalia

72

70

56

55

44

1.9

România

527

562

733

785

676

3.5

Slovenia

4

1

1

3

2

1.0

Slovacia

35

38

45

48

50

1.4

Finlanda

5

2

3

4

6

0.7

Suedia

5

6

8

5

4

0.4

Marea Britanie

236

237

221

195

114

0.4

Sursa: https://www.euronews.com/2017/09/02/which-eu-country-has-the-most-teenage-mothers[footnoteRef:4] [4: https://www.euronews.com/2017/09/02/which-eu-country-has-the-most-teenage-mothers]

Fig. 1. Număr de nașteri la mame 10-14 ani în UE (2005-2015)

Sursadatelor : https://www.euronews.com/2017/09/02/which-eu-country-has-the-most-teenage-mothers4

Cele mai multe fete adolescente (10-14 ani) care au devenit mame, au fost în Bulgaria (4,7% din total mame adolescente) și România (3,5% din total mame adolescente). Grecia – 2,3%; Malta 2,2%.

Tabel 2. Primele 10 țări UE cu cele mai multe nașteri înregistrate la adolescente (%)

Țări

Nașteri la mame adolescente ca % din total nașteri

România

9.78

Bulgaria

9.51

Ungaria

6.25

Slovacia

6.23

Lituania

3.63

Letonia

3.48

Marea Britanie

3.45

Polonia

3.26

Malta

3.10

Croația

2.99

Sursa: https://www.euronews.com/2017/09/02/which-eu-country-has-the-most-teenage-mothers4

Fig. 2. Primele 10 țări UE cu cele mai multe nașteri înregistrate la adolescente (%)

Sursa: https://www.euronews.com/2017/09/02/which-eu-country-has-the-most-teenage-mothers4

Din primele 10 țări UE care au înregistrat cele mai multe nașteri la adolescente, România este pe primul loc (9,78%); Croaţia (2,99%).

Tabel 3. Număr nou-născuți la adolescente, UE vs Romania, 2008-2017

Ani

UE

România

10-14 ani

15-19 ani

10-14 ani

15-19 ani

2008

2.371

222.320

707

26.949

2009

2.294

210.773

758

25.456

2010

2.183

193.842

733

21.775

2011

2.166

177.064

748

20.150

2012

2.132

169.501

785

19.822

2013

2.006

155.645

709

18.445

2014

2.109

149.631

723

19.178

2015

1.965

141.996

695

19.183

2016

1.954

140.917

724

19.782

2017

1.910

130.469

742

18.938

Sursa:https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do[footnoteRef:5] [5: https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do]

Fig. 3. Număr nou-născuți la adolescente, UE vs Romania, 2008-2017

Sursa:https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do5

În România, în 2008, numărul de nou-născuți la adolescente sub 15 ani, a reprezentat aproximativ 30% din cel înregistrat în UE la aceeași grupă de vârstă (adolescente). În 2017, a fost de 39% față de cel înregistrat în UE. În 2008, numărul de nou-născuți proveniți din adolescente 15-19 ani, a fost de aproximativ 12% din cel înregistrat în UE și de 15% în 2017.

România

Tabel 4. Gravide nou luate în evidență după grupa de vârstă în 2018, comparativ cu 2017

Anul

Gravide nou luate în evidență după grupa de vârstă

Total

Gravide sub 15

ani

Gravide 15-19 ani

Gravide 20-24 ani

Gravide 25-29 ani

Gravide 30-34 ani

Gravide 35-39 ani

Gravide 40-44 ani

Gravide 45-49 ani

Gravide 50ani plus

2017

120851

504

9770

27943

39552

28779

11986

2205

109

3

2017

%(ponderi din total)

0.4

8.1

23.1

32.7

23.8

9.9

1.8

0.1

0.002

2018

114554

543

9293

25038

37407

28599

11519

2051

98

6

2018

%(ponderi din total)

0.5

8.1

21.9

32.7

25.0

10.1

1.8

0.1

0.01

Sursa: INSP-CNSISP, 2019[footnoteRef:6] [6: INSP-CNSISP, 2019]

Fig. 4. Gravide nou luate în evidență pe grupe de vârstă, România 2017-2018

Sursa: INSP-CNSISP, 20196

Fig. 5. Pondere gravide nou luate în evidență pe grupe de vârstă, România 2017-2018

Sursa: INSP-CNSISP, 20196

Cele mai multe de gravide au avut vârste între 25-29 ani, atât în anul 2018, cât și 2017.

Comparativ cu anul 2017, în 2018 a crescut numărul și ponderea gravidelor sub 15 ani. Vârsta sub 15 ani la gravide reprezintă o grupă de vârstă de mare risc pentru mamă şi copil, necesitând monitorizarea lor pe întreaga perioadă a sarcinii.

Numărul gravidelor sub 15 ani se menţine la un nivel ridicat în 2018 (cu 39 mai multe gravide în 2018 față de 2017) și ca pondere (cu 0,1% mai mult comparativ cu 2017).

La grupa de vârstă 15-19 ani, au fost inregistrate 477 gravide, ponderea rămânînd constantă în 2018 comparativ cu 2017. Pentru grupele de vârstă 20-24 scade numărul gravidelor cu 2905 iar ponderea scade cu 1,2% în 2018, la fel şi pentru grupa de vârstă 25-29, scade numărul (2145) însă ponderea gravidelor este la acelaşi nivel în cei doi ani.

Tabel 5. Vârsta medie a mamei la naștere, pe medii de rezidență pentru născuții-vii, în România

Vârsta medie a mamei la naștere, pe medii de rezidență pentru născuții-vii, în Romania

Prima naștere/ toate nașterile

Medii de rezidență

Ani

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

Vârstă medie

Vârsta medie a mamei la prima naștere

Total

26,2

26,5

26,8

27

27,1

27,2

27,3

-

Urban

27,8

28,1

28,3

28,5

28,6

28,7

28,8

-

Rural

23,5

24

24,3

24,5

24,6

24,8

24,8

Vârsta medie a mamei la toate nașterile

Total

27,9

28

28,2

28,3

28,4

28,5

28,7

-

Urban

29

29,2

29,3

29,5

29,6

29,8

30

-

Rural

26,5

26,7

26,8

26,8

26,9

27

27,2

Sursa: INSSE http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/[footnoteRef:7] [7: INSSE http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/]

Tabel 6. Născuți morți pe grupe de vârstă ale mamei, în România

Născuți morți pe grupe de vârstă ale mamei

Grupe de vârstă ale mamei

Ani

1990

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

Număr persoane

Total

2231

969

856

811

779

771

782

737

734

697

686

sub 15 ani

:

1

1

4

3

3

3

8

4

5

3

15-19 ani

:

107

90

73

66

77

91

77

75

77

64

Sursa: INSSE http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/7

Fig.6. Născuți morți pe grupe de vârstă ale mamei, în România

Sursa: INSSE http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/7

Copiii născuți morți care au provenit din fete adolescente sub 15 ani au reprezentat 0,44% din totalul de copii născuți morți în 2018. În 2018 față de 2017, copiii născuți morți din adolescente sub 15 ani au fost cu 40% mai puțini. Născuții morți proveniţi din mame 15-19 ani au scăzut în 2018 cu 40,2% față de 2009.

Avorturile

Pe regiuni OMS, în perioada 2010-2014, cele mai multe avorturi înregistrate la femei căsătorite 15-44 ani au fost în Asia (77%) și Europa (73%), iar raportat la femei necăsătorite 15-44 ani, s-au înreigstrat în America de Nord (56%) și Oceania (50%).

Distribuția avorturilor pe regiuni la nivel global este redată în tabelul de mai jos[footnoteRef:8]: [8: https://data.guttmacher.org/regions/table?region=1+2+3+4+5+6&topics=6+263+3+264&dataset=data]

Tabel 7.. Avorturi pe regiuni OMS, 2010-2014

Regiuni OMS

Nr. avorturi la ‰ femei 15-44 ani

Nr. avorturi la ‰ femei căsătorite 15-44 ani

Nr. avorturi la femei necăsătorite 15-44 ani (milioane)

Nr. avorturi la femei căsătorite 15-44 ani (milioane)

% avorturi la femei căsătorite 15-44 ani

% avorturi la femei necăsătorite 15-44 ani

Africa

34

26

36

8,2

53

47

Asia

36

36

24

35,5

77

23

America Latină și Caraibe

44

48

20

6,5

67

33

Europa

29

36

17

4,3

73

27

Oceania

19

15

20

0,1

50

50

America de Nord

17

14

20

1,2

44

56

Sursa:https://www.guttmacher.org/article/2016/05/AWW-levels-and-trends-abortion-incidence-1990-2014[footnoteRef:9] [9: https://www.guttmacher.org/article/2016/05/AWW-levels-and-trends-abortion-incidence-1990-2014]

EUROPA

Rata avorturilor a scăzut de la 489 de avorturi %o născuți vii în 2000 la 228 în 2013[footnoteRef:10]. Avortul cu risc a fost cauza de deces a aprox. 20% dintre toate decesele în timpul sarcinii în mai multe țări, fiind estimat că statele membre din Europa Centrală și de Est au cele mai mari rate de avort în lume. [10: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/348008/Fact-sheet-SDG-SRH-FINAL-04-09-2017.pdf?ua=1]

La nivelul regiunii europene OMS s-au înregistrat creșteri ale numărului de avorturi în 2017 față de 2014 în Germania (101.209, respectiv 99.715), în Polonia (1.057, respectiv 970), Azerbaijan (34.569, față de 27.220)[footnoteRef:11] [11: https://www.contraceptioninfo.eu/sites/contraceptioninfo.eu/files/contraception_infographic_2019_new.pdf]

Fig. 7. Rata avorturilor în perioada 2013-2017 în UE

Sursa: https://www.contraceptioninfo.eu/sites/contraceptioninfo.eu/files/contraception_infographic_2019_new.pdf11

ROMÂNIA

Tabel 8. Dinamica întreruperilor de sarcină România, 1989-2018

Anul

Intreruperi de sarcină

Total

(Cifre absolute

La cerere (Cifre absolute)

La cerere

(La%

din total)

Av.

Incomplet

(Cifre absolute)

Av.

Incomplet

(La%

din total)

Av.

provocat

(Cifre absolute)

Av.

Provocat

(La%

din total)

1989

193.084

82.479

42,7

109.819

56,9

786

0,4

1990

992.265

913.973

92,1

77.111

7,8

1.181

0,1

1995

502.840

437.363

87,0

65.113

12,9

364

0,1

1996

456.221

394.425

86,5

61.513

13,5

283

0,1

1997

347.126

278.199

80,1

68.532

19,7

395

0,1

1998

271.496

207.117

76,3

64.155

23,6

224

0,1

1999

259.888

198.645

76,4

61.036

23,5

207

0,1

2000

257.865

196.322

76,1

61.325

23,8

218

0,1

2001

254.855

198.069

77,7

56.586

22,2

200

0,1

2002

247.610

187.852

75,9

59.611

24,1

147

0,1

2003

224.807

166.672

74,1

58.014

25,8

121

0,1

2004

191.038

135.161

70,8

55.776

29,2

101

0,1

2005

163.359

111.951

68,5

51.367

31,5

41

0,0

2006

150.246

97.363

64,8

52.830

35,2

53

0,0

2007

137.226

85.538

62,4

51.640

37,6

48

0,0

2008

127.907

76.611

59,9

51.266

40,1

30

0,0

2009

116.219

66.478

57,2

49.688

42,8

53

0,0

2010

101.915

54.676

53,7

47.185

46,3

54

0,05

2011

103.386

60.786

58,8

42.517

41,1

83

0,1

2012

88.135

50.532

57,3

37.484

42,5

119

0,1

2013

86.432

49.061

56,8

37.339

43,2

32

0,0

2014

78.371

44.283

56,5

33.971

43,4

117

0,15

2015

70.885

41.056

57,9

29.820

42,1

9

0,01

2016

63.518

36.696

57,8

26.730

42,1

92

0,1

2017

56.238

32.236

57,3

23.816

42,4

186

0,33

2018

52.322

29.737

56,8

22.352

42,7

233

0,45

Sursa: INSP-CNSISP, 20196

Fig.8. Dinamica întreruperilor de sarcină România, 1989 - 2018

Sursa: INSP-CNSISP, 20196

Fig.9. Întreruperi de sarcină pe judeţe la 0/00 femei fertile, 2018

Sursa: INSP-CNSISP, 20196

Ponderea avorturilor din mediul urban este mai mare decât în mediul rural. În 2018 din 52.322 avorturi, 27.466 au fost în urban şi 24.856 în mediul rural.

Fig.10. Întreruperi de sarcina pe medii, 2018

Sursa: INSP-CNSISP, 20196

În anul 2018, în 18 județe au fost efectuate mai multe întreruperi de sarcină pentru populația feminină din mediul urban față de cel rural, cele mai mai mari diferențe între întreruperile de sarcină pentru mediul urban față de cel rural, au fost înregistrate în Constanța,Hunedoara, Brașov, M. București- unde un mare număr de întreruperi au fost făcute pentru paciente din mediul rural. Județele la care întreruperile de sarcină pentru populația feminină din mediul rural sunt mai numeroase decât pentru cea din urban sunt în număr de 24, cele mai mari diferențe fiind în Dâmbovița, Vrancea, Vaslui și Giurgiu.

Fig.11. Întreruperea cursului sarcinii pe județe și medii, 2018

Sursa: INSP-CNSISP, 20196

Pentru grupele de vârstă sub 15 ani, 30-34 ani, 35-39 ani, 40-44 ani și 45-49 ani, ponderile cele mai mari ale avorturilor o au cele incomplete; la celelalte grupe de vârstă predomină avorturile la cerere.

Fig.12. Ponderea întreruperilor de sarcină pe grupe de vârstă, 2018

Sursa: INSP-CNSISP, 20196

Contracepția şi planificarea familială

Prin planificare familială se înţelege capacitatea persoanei sau a cuplului de a anticipa şi de a avea numărul dorit de copii, la momentul ales şi la intervalele de timp dintre naşteri pe care le hotărăsc singuri.

La nivel European

• Rata prevalenței utilizării contraceptivelor moderne, a crescut ușor de la 55,6% în 2000 la 61,2% în 2015, în mare parte ca urmare a creșterii utilizării în estul și sudul Europei.

• Nevoile nesatisfăcute de planificare a familiei, pe baza celor mai recente date disponibile, variază de la 5% la aproape 23% în statele membre ale Regiunii Europene a OMS. Creșterea ponderii bolilor netransmisibile infleunțează în mod direct alegerile în ceea ce privește sănătatea reproductive, atât la femei cît și la barbați. Obezitatea la adolescenți este asociată cu comportament sexual la risc. Unele boli netransmisibile reprezintă contraindicație pentru utilizarea unor metode contraceptive. Diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, bolile respiratorii cronice cresc riscul pentru sănătatea mamei cât și a copilului10.

Conform Eurostat, accesul la metode contraceptive/PF în Europa este redat în figurile de mai jos:

Fig.13. Accesul la metodele contraceptive/PF în țările UE, 2019 (%)

Sursa:https://www.contraceptioninfo.eu/node/72[footnoteRef:12], [12: https://www.contraceptioninfo.eu/node/72]

https://www.contraceptioninfo.eu/sites/contraceptioninfo.eu/files/map_cci-english_english_v9-web.pdf[footnoteRef:13] [13: https://www.contraceptioninfo.eu/sites/contraceptioninfo.eu/files/map_cci-english_english_v9-web.pdf]

43% dintre sarcini în Europa sunt nedorite, iar 69% dintre femei utilizează metode contraceptive11.

Conform datelor furnizate de Națiunile Unite, prevalența estimată a utilizării contraceptivelor, accesul la servicii de contracepție/PF și cererea de planificare familială la nivel mondial, european și național sunt redate în tabelele de mai jos.[footnoteRef:14] [14: http://www.un.org/en/development/desa/population/theme/family-planning/cp_model.shtml]

În perioada 2013-2019, prevalența utilizării contraceptivelor în România este aproximativ aceeași cu cea înregistrată la nivel european (69%) și mai crescută față de valorile medii înregistrate în Europa de Est (67-68%). La nivel mondial, utilizarea contraceptivelor se menține la aceleași valori în aceeși perioadă (62,6-62,7%).

Fig. 14. Prevalența estimată a utilizării contraceptivelor în perioada 2013-2019

Sursa: Națiunile Unite – Departamentul Afacerilor Economice și Sociale, Divizia Populației

(http://www.un.org/en/development/desa/population/theme/family-planning/cp_model.shtml14)

În România, în perioada 2013-2019, cererea pentru serviciile de planificare familială a fost aproximativ egală cu cea înreigstrată în Europa (78,4-78,6%). În Europa de Est, procentul de femei cu vârste 15-49 de ani care vor să întârzie o sarcină a fost constant mai mic (74,2-74,3%).

Fig.14. Cererea totală de planificare familială; procentul de femei cu vârste între 15-49 ani care vor să oprească sau să întârzie sarcina (că nașterea nu se poate întârzia)–, 2013-2019

Sursa: Națiunile Unite – Departamentul Afacerilor Economice și Sociale, Divizia Populației

(http://www.un.org/en/development/desa/population/theme/family-planning/cp_model.shtml14)

Date statistice în România

În România se înregistrează un procent de 69,8% contracepție prin orice metodă (Europa 70%), prin metode moderne 50,5% (Europa 61%), prezervativ 22,6% (Europa 21%), comprimate 16,2% (Europa 20%), IUD 6,3% (Europa 11%)[footnoteRef:15].- [15: http://ec.europa.eu/eurostat/web/population-demography-migration-projections/births-fertitily-data/database]

Fig.15. Consultaţiile de planificare familială pentru anul 2018 total, judeţe și medii, comparativ cu 2017

Sursa: INSP CNSISP6

Tabel 9. Cabinete de planificare familială

CABINETE PLANIFICARE FAMILIALĂ

JUDEȚ

An 2018

An 2017

Total

125

123

Alba

3

3

Arad

3

3

Argeş

6

5

Bacău

4

4

Bihor

3

3

Bistriţa-Năsăud

3

3

Botoşani

1

1

Braşov

2

2

Brăila

1

1

Buzău

2

2

C.severin

2

2

Călăraşi

1

1

Cluj

6

5

Constanţa

2

2

Covasna

2

2

Dâmboviţa

1

1

Dolj

6

6

Galaţi

4

4

Giurgiu

2

2

Gorj

4

4

Harghita

2

2

Hunedoara

5

5

Ialomiţa

3

3

Iaşi

5

5

Ilfov

1

1

Maramures

4

4

Mehedinţi

2

2

Mureş

4

4

Neamţ

3

3

Olt

2

2

Prahova

4

4

Satu-mare

1

1

Sălaj

2

2

Sibiu

1

1

Suceava

5

5

Teleorman

3

2

Timiş

6

6

Tulcea

1

2

Vaslui

3

3

Vâlcea

3

3

Vrancea

1

1

M.bucureşti

6

6

Sursa: INSP CNSISP6

Adolescenții și contracepția/PF

Conform Eurostat, în România, în 2017, a fost un număr de 289 avorturi la adolescente sub 15 ani. În 2008 au fost 483 avorturi. Cel mai mare număr de avorturi s-a înregistrat în România în 2013-664 avorturi. Doar în două țări din UE s-au înregistrat valori crescute ale avorturilor la această grupă de vârstă: Germania-280 avorturi, Spania-345 și Marea Britanie (cu cel mai mare număr de avorturi din UE în ultimul deceniu), în 2016-49211.

La grupa de vârstă 15-19 ani, în România, în 2017, a fost un număr de 5.267 avorturi. În 2008 au fost 13.833 avorturi.

În UE s-au înregistrat valori crescute ale avorturilor la această grupă de vârstă: Germania-9.410 avorturi, Spania-7.633, Georgia-5.964, Marea Britanie în 2016-25.761 și Rusia (cu cel mai mare număr de avorturi din UE în ultimul deceniu)-38.617 avorturi în 201411.

Cele mai multe nașteri ale primilor copii la adolescente au fost înregistrate în România (cu 12,3% din totalul nașterilor primilor copii în 2015) și Bulgaria (11,9%). Acestea au fost urmate de Ungaria (9,0%), Slovacia (8,4%), Letonia (5,5%), Lituania (5,4%), Regatul Unit (5,4%) și Polonia (4,8%). Adolescentele aflate la prima naștere au reprezentat mai puțin de 2% din primele nașteri în Italia (1,2%), Olanda și Slovenia (ambele câte 1,3%), Danemarca și Suedia (ambele câte 1,4%)11.

Boli cu transmitere sexuala

Bolile cu transmitere sexuală în România

Conform Raportului "Analiza evoluției bolilor transmisibile aflate în supraveghere pentru anul 2018", 2019, INSP, CNSCBT, situația bolilor transmisile în România[footnoteRef:16]. [16: https://www.cnscbt.ro/index.php/rapoarte-anuale/1302-analiza-bolilor-transmisibile-aflate-in-supraveghere-raport-pentru-anul-2018/file]

1. Sifilisul

În anul 2018 s-a înregistrat un număr de 639 de cazuri de sifilis, incidența fiind de 3,26 %000 de 23,8% mai mica față de cea din anul 2017. Cu toate că incidența cazurilor de sifilis este în continuă scădere în ultimii 10 ani, România este încă una din țările cu incidența crescută pentru sifilis în rândul țărilor Uniunii Europene.

Fig.16. Incidența cazurilor de sifilis, România, 2009-2018

Sursa: https://www.cnscbt.ro/index.php/rapoarte-anuale/1302-analiza-bolilor-transmisibile-aflate-in-supraveghere-raport-pentru-anul-2018/file16

Incidenţa cazurilor de sifilis, România, 2009-2018

Incidențe crescute au fost înregistrate în județele Sibiu 12,8%000, Brăila 10,8%000, Arad 8,8%000, Argeș 7,5%000, Sălaj 7,0%000 în restul județelor valoarea fiind sub 7,0%000. În județul Covasna a fost înregistrată cea mai mică incidență ( 0,5%000) . În județele Ilfov, Giurgiu și Olt nu au fost înregistrat niciun caz de sifilis.

Fig. 17. Incidența cazurilor de sifilis, România, 2009-2018

Sursa: https://www.cnscbt.ro/index.php/rapoarte-anuale/1302-analiza-bolilor-transmisibile-aflate-in-supraveghere-raport-pentru-anul-2018/file16

Raportul cazurilor de sifilis între cele două sexe masculin:feminin este de 1,1:1.

În rândul persoanelor de sex masculin s-au înregistrat 341 cazuri de sifilis, iar incidențe crescute au fost înregistrate la grupele de vârstă: 20-24 ani=9,0%000, 35-39 ani=7,1%000 și 25-29 ani=6,1%000.

În rândul persoanelor de sex feminin s-au înregistrat 298 cazuri de sifils, iar incidențe crescute au fost înregistrate la grupele de vârstă: 20-24 ani=9,0%000, 30-34 ani=8,3%000, și grupa de vârstă 25-29 ani=7,9%000.

Fig.18. Incidența cazurilor de sifilis pe grupe de vârstă și sex, România, 2018

Sursa: https://www.cnscbt.ro/index.php/rapoarte-anuale/1302-analiza-bolilor-transmisibile-aflate-in-supraveghere-raport-pentru-anul-2018/file16

S-au înregistrat 5 cazuri de sifilis congenital.

În anul 2018, au fost înregistrate 5 cazuri de sifilis congenital, raportate în județele: Alba, Arad, Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin și Sibiu.

2. Gonoreea

În anul 2018, la nivel național, au fost raportate 46 cazuri de gonoree, cu o incidență de 0,23 cazuri‰, în scădere față de 2017, cu 41%.

Fig.19. Incidenţa cazurilor de gonoree, România, 2009-2018

Sursa: https://www.cnscbt.ro/index.php/rapoarte-anuale/1302-analiza-bolilor-transmisibile-aflate-in-supraveghere-raport-pentru-anul-2018/file16

Dintre cele 41 de județe și municipiul București, în 28 județe nu s-a raportat niciun caz.

Incidența pe județe pentru gonoree, la populația generală este prezentată în graficul de mai jos:

Fig. 20. Distribuția incidenței gonoreei pe județe, România, 2018

Sursa: https://www.cnscbt.ro/index.php/rapoarte-anuale/1302-analiza-bolilor-transmisibile-aflate-in-supraveghere-raport-pentru-anul-2018/file16

Din punct de vedere al repartiției pe sexe, în rândul populației de sex masculin au fost raportate 43 cazuri de gonoree-cu cele mai multe cazuri înregistrate în mediul urban (27 cazuri de gonoree).

Tabel 10. Distribuţia cazurilor de gonoree pe mediu şi sex, România, 2018

Mediul

urban

rural

Total

Sex

masculin

27

16

43

feminin

3

0

3

Total

30

16

46

Sursa: https://www.cnscbt.ro/index.php/rapoarte-anuale/1302-analiza-bolilor-transmisibile-aflate-in-supraveghere-raport-pentru-anul-2018/file16

Fig.21. Incidența gonoreei după grupă de vârstă și sex, România, 2018

Cele mai multe cazuri de gonoree la persoanele de sex masculin au fost înregistrate la grupa de vârstă de 25-29 ani-11 de cazuri, iar la persoanele de sex feminin cazurile au fost inregistrate la grupele de vârstă de 25-29 ani, 45-49 ani respectiv 60-64 ani- cu câte un caz.

3. Infecția genitală cu Chlamydia

În cursul anului 2018, la nivel național au fost declarate 9 de cazuri de infecție genitală cu Chlamydia trachomatis, incidența fiind de 0,015%000. Din cele 9 de cazuri, 7 cazuri s-au înregistrat la persoane de sex masculin și numai 2 cazuri în rândul persoanelor de sex feminin, 7 cazuri fiind diagnosticate pasiv și 2 activ în urma controlului periodic. Cazurile de infecție cu Chlamydia au fost raportate în 3 județe: Arad- 7 cazuri și Argeș, recpectiv Brașov cu câte un caz.

Vârsta cazurilor este între 17 și 60 de ani, cu cel mai mare număr de cazuri înregistrat la grupele de vârstă de 25-29 ani.

Fig. 22. Distribuția cazurilor cu Chlamydia pe grupă de vârstă, România, 2018

Sursa: https://www.cnscbt.ro/index.php/rapoarte-anuale/1302-analiza-bolilor-transmisibile-aflate-in-supraveghere-raport-pentru-anul-2018/file16

HIV/SIDA ÎN EUROPA

În această regiune există aproximativ 2,4 milioane de persoane care trăiesc cu HIV[footnoteRef:17]. [17: http://www.euro.who.int/en/health-topics/communicable-diseases/hivaids/hivaids]

Regiunea Europeană a OMS este singura din întreaga lume în care numărul cazurilor noi de infecții cu HIV are o evoluție ascendentă[footnoteRef:18]. [18: https://ecdc.europa.eu/en/news-events/1-2-people-living-hiv-europe-diagnosed-late-ecdc-and-who-urge-improvement-testing]

Mortalitatea prin HIV/SIDA în UE și România în perioada 2011-2016, este redată în tabelele de mai jos:

Tabel 11. Mortalitatea prin HIV/SIDA pe grupe de vârstă și gen, UE, 2011-2016

Ani

Total

Masc.

Fem.

Rata standardizată de mortalitate

Mortalitate sub 65 ani

Mortalitate 65 ani și peste

2011

4176

3193

983

0,8

0,89

0,43

2012

4111

3149

961

0,79

0,86

0,5

2013

3884

2981

902

0,74

0,79

0,53

2014

3603

2734

869

0,68

0,74

0,46

2015

3412

2635

777

0,65

0,69

0,5

2016

2919

2243

676

0,55

0,58

0,46

Sursa: Eurostat, Last update: 16-08-2019, https://ec.europa.eu/eurostat[footnoteRef:19] [19: https://ec.europa.eu/eurostat]

Tabel 12. Mortalitatea prin HIV/SIDA pe grupe de vârstă și gen, România, 2011-2016

Ani

Total

Masc.

Fem.

Rata standardiza-tă de mortalitate

Mortalita-te sub 65 ani

Mortalita-te 65 ani și peste

2011

193

112

81

0,9

1,09

0,12

2012

175

114

61

0,83

1,02

0,06

2013

170

110

60

0,81

0,98

0,09

2014

206

140

66

0,97

1,17

0,14

2015

189

133

56

0,9

1,09

0,14

2016

220

148

72

1,05

1,27

0,15

Sursa: Eurostat, Last update: 16-08-2019, https://ec.europa.eu/eurostat19

Fig. 23. Cazuri noi/100.000 de HIV diagnosticate în România vs. UE/SEE, 2008-2017

Sursa: https://www.ecdc.europa.eu/sites/portal/files/documents/hiv-aids-surveillance-europe-2018.pdf[footnoteRef:20] [20: https://www.ecdc.europa.eu/sites/portal/files/documents/hiv-aids-surveillance-europe-2018.pdf]

Fig.24. Număr cazuri noi de HIV diagnosticate la persoanele infectate prin transmiterea de la mamă la copil, în România vs. UE / SEE, 2008-2017

Sursa:https://www.ecdc.europa.eu/sites/portal/files/documents/hiv-aids-surveillance-europe-2018.pdf20

Fig.25. Număr cazuri noi de HIV diagnosticate la persoanele infectate prin transmiterea de la mamă la copil în UE/SEE, 2017

Sursa:https://www.ecdc.europa.eu/sites/portal/files/documents/hiv-aids-surveillance-europe-2018.pdf20

HIV/SIDA în ROMÂNIA

Conform Compartimentului pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA–INBI “Prof.Dr.M.Balş”, în România, la 30 septembrie 2019, existau 16.190 persoane infectate cu HIV[footnoteRef:21]. [21: http://www.cnlas.ro/images/doc/01122019.pdf

]

Tabel 13. Situația infecției HIV/SIDA în România, 30 septembrie 2019

DATE GENERALE

3 septembrie 2019

TOTAL HIV/SIDA (cumulativ 1985-2018) din care:

24.582

TOTAL SIDA (CUMULATIV 1985 - 2018)

16.513

TOTAL HIV (CUMULATIV 1992 - 2018)

8.069

PIERDUȚI DIN EVIDENȚĂ HIV/SIDA COPII + ADULȚI

754

TOTAL DECESE SIDA (1985 - 2018)

7.361

NUMĂR PACIENȚI HIV/SIDA ÎN VIAȚĂ, DIN CARE

16.190

0-14 ANI

189

15 – 19 ANI

135

≥ 20 ANI

15.866

CAZURI HIV/SIDA NOI DEPISTATE ÎN ANUL 2018

506

CAZURI NOI HIV NOTIFICATE

288

CAZURI NOI SIDA NOTIFICATE

218

DECESE înregistrate în anul 2018 prin fișele de confirmare a cazului HIV/SIDA

120

Sursa: http://www.cnlas.ro/images/doc/01122019.pdf21

La 30 septembrie 2019 au fost înregistrate 6 cazuri de HIV/SIDA la copii sub 1 an (3 la băieți și 3 la fete). Cel mai mare număr de cazuri, 6.036, a fost înregistrat la grupa de vârstă 30 –34 ani (3.498 cazuri la bărbați și 2.626 la femei). (Tabel 14)

Tabel 14. Distribuția cazurilor HIV/SIDA pe grupe de vârstă și gen, 30 septembrie 2019 (total cumulativ 1985-2019)

GRUPA DE VÂRSTĂ

SEX

TOTAL

BĂRBAȚI

FEMEI

HIV/SIDA

HIV/SIDA

HIV/SIDA

< 1 AN

3

3

6

1-4 ANI

12

21

33

5-9 ANI

39

38

77

10-12 ANI

25

28

53

13-14 ANI

10

10

20

15-19 ANI

53

82

135

20-24 ANI

276

202

478

25-29 ANI

1285

892

2177

30-34 ANI

3498

2626

6124

35-39 ANI

1180

503

1683

40-49 ANI

1792

984

2776

50-59 ANI

928

634

1562

60 ANI ȘI PESTE

692

374

1066

TOTAL

9793

6397

16190

Sursa: http://www.cnlas.ro/images/doc/01122019.pdf21

În perioada 2.10-30.09.2019, cel mai mare număr de cazuri noi de infecție HIV la bărbați a fost înregistrat la grupele de vârstă 40-49 ani (75), 30–34 ani (72) și 35-39 ani (61). La femei, cel mai mare număr de de noi infecții au fost înregistrate la grupele de vârstă 30-34 ani (28), 40-49 ani (25) și 50-59 ani (23).

Fig.26. Distribuția pe genuri și vârste a cazurilor noi HIV, 1.01-30.09.2019

Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România – INBI “Prof.Dr.M.Balş; http://www.cnlas.ro/images/doc/01122019.pdf21

În perioada 2007–2019, din punct de vedere a modalității de transmitere, ponderea infecției a crescut în rândul consumatorilor de droguri injectabile (de la 1,5% în 2007 la 11% la 30 septembrie 2019) și a homosexualilor (de la 4% la 2007 la 23% la 30 septembrie 2019), calea materno-fetală de la 1,9% la 2%. La heterosexuali, ponderea infecției a scăzut de la 77,91% în 2007 la 62,13% și prin cale heterosexuală (de la 77,9% la 62%) și necunoscută (de la 14,5% la 2%).

Testările HIV la gravide, pe grupe de vârstă, în perioada 1.01-30.09.2019 au evidențiat predominanța grupei de vârstă 30-34 ani.

Tabel 15. Testări HIV la gravide, pe grupe de vârstă, în perioada 1.01-30.09.2019

GRUPA DE VÂRSTĂ

TESTE NEGATIVE

TESTE POZITIVE

TOTAL

% POZITIVE

12-14 ANI

233

0

233

0.00

15-19 ANI

4402

0

4402

0.00

20-24 ANI

8080

4

8084

0.05

25-29 ANI

10193

7

10200

0.07

30-34 ANI

8891

15

8906

0.17

35-39 ANI

4354

0

4354

0.00

> 40 ANI

1451

0

1451

0.00

VÂRSTA NEPRECIZATĂ

829

0

829

0.00

TOTAL

38433

26

38459

0.07

Sursa: http://www.cnlas.ro/images/doc/01122019.pdf21

Impactul psihologic al sarcinii

1. Sarcina este o perioadă de schimbare psihologică semnificativă. Prin urmare, femeile gravide (și partenerii) ar putea fi vulnerabile la dezvoltarea bolilor de sănătate mintală perinatală.

2. Labilitatea / fluctuațiile emoționale (între sentimentele pozitive și cele negative) sunt frecvente pe toată durata sarcinii. Multe femei însărcinate au sentimente mai puțin negative în timpul celui de-al doilea trimestru (comparativ cu primul și al treilea).

3. Sunt frecvente emoțiile negative ușoare și temporare (cum ar fi starea de spirit scăzută, frica / anxietatea, ambivalența, conflictul și regresia). Prin urmare, femeile însărcinate ar trebui să fie liniștite.

Cu toate acestea, dacă simptomele sunt persistente, severe (în special cu un impact semnificativ asupra calității vieții), atunci trebuie făcută o evaluare suplimentară pentru a exclude o boală psihiatrică.

Este important să ne amintim că sarcina NU este protectoare împotriva stărilor de sănătate mintală.

4. O schimbare importantă este activarea reorganizării interne și externe. Aceasta include procese psihologice importante, precum funcționarea reflectantă (parentală și prenatală), reprezentarea mintală maternă, relațiile de obiecte și atașamentul prenatal.

5. Constelația maternă este un grup de griji / temeri pe care le are o mamă în timpul tranziției la părinți. Acestea ar putea face tranziția stresantă.

6. O bună rezistență mentală, rețeaua de sprijin social, relația de cuplu și experiența din copilărie ar putea asigura o tranziție lină și plăcută la părinți.

7. Sarcina și anii parentalității timpurii sunt, de asemenea, perioadele pentru transmiterea intergenerațională a atașamentului și a valorilor familiei.

8. Nu treb’uie subestimată influenţa factorilor sodio-culturali asupra tranziţiei la rolul de părinţi. Părinţii ar putea fi foarte vulnerabili la judecata şi criticiledin partea societăţii şi să dezvolte un sentiment de eşec22.

Impactul psihologic al avortului

Efectele psihologice ale avortului sunt de natură deosebit de complexă şi este nevoie ca acestea să fie conştientizate şi luate în considerare în momentul producerii deciziei. Asemenea cazurilor de pierdere a unei persoane dragi, avortul aduce cu sine toate trăirile produse de doliu. De la stări de agresivitate acute, până la zile de lacrimi şi într-un final acceptare, avortul are nevoie de timp, pentru a se vindeca.

Temeri pentru viitor În special pentru femeile care doresc cu ardoare copii, avortul este o lovitură puternică şi greoaie care hrăneşte temerile şi întrebările neîncetate cu privire la ce s-ar putea întâmpla cu următoarea sarcină, sau dacă aceasta va mai putea exista.

Sentimentul de vinovăţie. Studiile afirmă faptul că vinovăţia se împarte în două mari categorii – pe de-o parte vina asumată ca urmare a sentimentului de eşec, evoluat din avorturile spontane şi pe de altă parte vina întreruperii efective de sarcină, indiferent de motiv. Unul dintre motivele pentru care efectele psihologice ale avortului trebuie tratate cu aceeaşi seriozitate, constă în faptul că trauma nevindecată poate fi transmisă către următorul copil. Este important pentru o femeie să aibă sprijin pentru a-şi putea asuma avortul şi pentru a putea depăşi această experienţă dureroasă, astfel încât să creeze o relaţie sănătoasă cu viitorul copil.

Sunt multiple motivele pentru care o femeie decide sa mearga pana la capat cu procedura de intrerupere a sarcinii.

Dacă motivul este unul medical, putem vorbi de suferinţa mare, de sentimentul de pierdere, de doliu, de neputinţă, furie, durere, deznădejde, teama în legatură cu viitorul, vinovăţie, depresie, dezamăgire.

Dacă, de exemplu, sarcina care se doreşte a fi întreruptă este rezultatul unui viol, atunci este o reacţie de apărare, o încercare de a opri răul trăit, şi aici vorbim de avort terapeutic.

Dacă sarcina este o greşeală, eventual rezultatul vreunei aventuri de-o noapte, se alătura şi ruşinea. Dacă vine într-un moment nepotrivit, poate că partenerii sunt prea tineri, chiar adolescenţi; în plus, apare şi multa frică, nesiguranţă, sau concepţii greşite în raport cu formarea unui cuplu.

Asta, şi în contextul în care avortul este condamnat şi folosit ca mesaj înfricoşător cu scop de prevenţie a sarcinii. De asemenea, sunt destule situaţiile în care partenerul nu acceptă sarcina şi ameninţă partenera cu ieşirea din relaţie – firesc, apare frica, furie, vinovăţie, îngheţ emoţional.

Avortul este o experienţă traumatizantă, cu efecte pe termen lung.

Avortul mai poate fi privit ca o agresiune asupra persoanei femeii (intervenţia chirurgicală), o agresiune la adresa altei persoane (fătul), o agresiune asupra bărbatului (ca parte a procesului de concepţie), o agresiune asupra cuplului.

Este o rană emoţională, de care psihicul are nevoie să se protejeze, punând în funcţiune diverse mecanisme: negarea experienţei, comportamente compensatorii, evitare, control excesiv etc.

Consecinţele păstrării unui copil nedorit

Femeia este cea care poate transmite trauma copilului ei, în cazul in care il naşte, dar nu este dorit. Tipul de apropiere faţă de micuţ, atitudinea, incapacitatea de a stabili ataşament securizant, respingerea, toate duc la tulburări cu consecinţe pe termen lung22. 

Date cu rezultate relevante din studiile naţionale, europene şi internaţionale.

1. Studiul sănătăţii reproducerii, Romania 2016.Raport sintetic. Institutul Naţional pentru sănătatea mamei şi copilului, 2019.

Raportul prezintă rezultatele celui de-al cincelea studiu privind sănătatea reproducerii la femeile de

vârstă fertilă, din România. Scopul acestui studiu a fost evaluarea sănătății reproducerii la femeile de vârstă ferti lă din România, a serviciilor de sănătate pentru mamă și copil, a barierelor existente în accesarea acestor servicii, la nivel primar, secundar și terțiar. De asemenea, identificarea unor atitudini ale femeilor față de sănătatea reproducerii sau cea de violență domestică asupra femeilor.

2. National, regional, and global trends in infertility: a systematic analysis of 277 health surveys

Tendințe naționale, regionale și globale ale infertilității: o analiză sistematică a 277 de studii medicale

Au fost analizate datele sondajelor demografice și reproductive ale gospodăriilor pentru a dezvălui tipare și tendințe globale în infertilitate. Indiferent de creșterea populației și de scăderea la nivel mondial a numărului preferat de copii, au fost descoperite puține dovezi de schimbări ale infertilității pe parcursul a două decenii, în afară de regiunile Africii Subsahariene și Asia de Sud[footnoteRef:22],[footnoteRef:23]. [22: https://www.who.int/reproductivehealth/publications/infertility/277surveys/en/] [23: https://journals.plos.org/plosmedicine/article?id=10.1371/journal.pmed.1001356]

3. New WHO evidence on mistreatment of women during childbirth , 2019

Noi dovezi OMS privind maltratarea femeilor în timpul sarcinii, 2019

Studiul s-a bazat pe rezultatele unei analize sistematice cu metode mixte efectuate în 2015, care a dezvoltat o tipologie a ceea ce constituie maltratarea femeilor în timpul nașterii, pe baza a 65 de studii efectuate în 34 de țări. Revizuirea a identificat abuzurile fizice și verbale, stigmatizarea și discriminarea, neîndeplinirea standardelor profesionale de îngrijire, raportul slab între femei și furnizori și, condițiile și constrângerile sistemului de sănătate ca manifestări primare ale femeilor în timpul nașterii în unitățile de sănătate[footnoteRef:24]. [24: https://www.who.int/reproductivehealth/mistreatment-of-women-during-childbirth/en/]

4. Research with Pregnant Women: New Insights on Legal Decision-Making

Cercetări cu privire la femei însărcinate: perspective noi asupra luării deciziilor legale; Desi femeile însărcinate au nevoie de prescriptive medicala pentru tratamentul unor afectiuni grave, ele sunt deseori excluse sau subreprezentate în cercetările clinice efectuate privind efectele medicatiei administrate in cursul sarcinii. In lipsa unor dovezi specifice clinice pentru informarea deciziei terapeutice expune în mod obișnuit femeile însărcinate, și urmașii lor, la riscuri de morbiditate si mortalitate[footnoteRef:25]. [25: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5533594/

]

Nasteri adolescente %RomaniaBulgariaUngariaSlovaciaLituaniaLetoniaMarea BritaniePoloniaMaltaCroatia9.77999999999999949.516.256.233.633.483.453.263.12.99Column1RomaniaBulgariaUngariaSlovaciaLituaniaLetoniaMarea BritaniePoloniaMaltaCroatiaColumn2RomaniaBulgariaUngariaSlovaciaLituaniaLetoniaMarea BritaniePoloniaMaltaCroatiaUE, 10-14 ani20082009201020112012201320142015201620172371229421832166213220062109196519541910UE, 15-19 ani2008200920102011201220132014201520162017222320210773193842177064169501155645149631141996140917130469Romania, 10-14 ani2008200920102011201220132014201520162017707758733748785709723695724742Romania 15-19 ani200820092010201120122013201420152016201726949254562177520150198221844519178191831978218938Column32008200920102011201220132014201520162017Column42008200920102011201220132014201520162017Column52008200920102011201220132014201520162017Column62008200920102011201220132014201520162017Column72008200920102011201220132014201520162017Column82008200920102011201220132014201520162017

Gravide nou depistate pe grupe de vârstă

2017

GV sub 15 aniGV 15-19 aniGV 20-24 aniGV 25-29 aniGV 30-34 aniGV 35-39 aniGV 40-44 aniGV 45-49 aniGV 50 ani plus504977027943395522877911986220510932018

GV sub 15 aniGV 15-19 aniGV 20-24 aniGV 25-29 aniGV 30-34 aniGV 35-39 aniGV 40-44 aniGV 45-49 aniGV 50 ani plus5439293250383740728599115192051986

Pondere gravide nou depistate pe grupe de vârstă

2017

GV sub 15 aniGV 15-19 aniGV 20-24 aniGV 25-29 aniGV 30-34 aniGV 35-39 aniGV 40-44 aniGV 45-49 aniGV 50 ani plus0.48.123.132.70000000000000323.89.91.80.12E-32018

GV sub 15 aniGV 15-19 aniGV 20-24 aniGV 25-29 aniGV 30-34 aniGV 35-39 aniGV 40-44 aniGV 45-49 aniGV 50 ani plus0.474012256228503578.112331302267925521.85694083139829432.6544686348796224.96551844544930910.0555196675803561.79042198439164078.5549173315641533E-25.2377044887127466E-3

sub 15 ani2009201020112012201320142015201620172018114333845315-19 ani2009201020112012201320142015201620172018107907366779177757764Total2009201020112012201320142015201620172018969856811779771782737734697686

2013PoloniaCroațiaGermaniaItaliaPortugaliaLituaniaSloveniaCehiaLetoniaUngariaRomâniaBulgariaEstoniaDanemarcaSpania0.12.64.55.9066.97.69.512.214.914.615.49.30000000000000077.92014PoloniaCroațiaGermaniaItaliaPortugaliaLituaniaSloveniaCehiaLetoniaUngariaRomâniaBulgariaEstoniaDanemarcaSpania0.12.54.40000000000000045.65.5607.39.300000000000000711.513.614.118.6000000000000019.30000000000000076.92015PoloniaCroațiaGermaniaItaliaPortugaliaLituaniaSloveniaCehiaLetoniaUngariaRomâniaBulgariaEstoniaDanemarcaSpania0.12.54.400000000000000405.55.66.46.88.61112.414.113.306.92016PoloniaCroațiaGermaniaItaliaPortugaliaLituaniaSloveniaCehiaLetoniaUngariaRomâniaBulgariaEstoniaDanemarcaSpania0.12.20000000000000024.400000000000000455.35.56.66.9810.811.313.617.100000000000001002017PoloniaCroațiaGermaniaItaliaPortugaliaLituaniaSloveniaCehiaLetoniaUngariaRomâniaBulgariaEstoniaDanemarcaSpania0.12.14.505.25.46.36.57.310.19999999999999910.112.7007

Întreruperi de sarcină% din total

Av. la cerere

1989199019952000200520102015201842.792.18776.09999999999999468.553.757.956.8Av. Incomplet

1989199019952000200520102015201856.97.812.923.831.546.342.142.7Av. Provocat

198919901995200020052010201520180.40.10.10.100.050.010.45

Întreruperi de sarcină total(indici la 1000 femei 15-49 ani)-an 2018

TOTAL COVASNATELEORMANBRAILAIALOMITAM.BUCURESTIMEHEDINTIHARGHITATULCEABACAUVASLUIVILCEABUZAUCARAS-SEV.CONSTANTAGORJTIMISCLUJBIHORPRAHOVABISTRITA-N.MURESSUCEAVAGIURGIUBRASOVDOLJNEAMTARGESARADSIBIUMARAMURESSATU-MAREBOTOSANIIASIDIMBOVITAVRANCEAOLTGALATIALBAILFOVHUNEDOARACALARASISALAJ11.55738668141620332.78548559231590127.08255229811801726.90086621751684226.12648079882609819.84764514187267919.03560362900981317.42329189004220415.78367503353132815.25032451633463614.28948128429538213.6119150510777213.53418986117048713.17907945623848512.99180815179638612.32943405660749812.02405918515280411.42869873237240211.33984254804986211.17328707931624110.58243540539238510.48219735503560610.3555841638785349.94149105601099779.5346668048502439.3172001329050849.26505040653853848.97793109548449848.07358201328564117.70157200811359036.61780336990378355.69513393644633765.59785042543663195.5858076797054195.4225505105366075.39467437745457715.24808615988408535.20268058642134794.91787154519523914.78728064934961494.56836613034599193.67478905449097093.6419941553626729

Întreruperi de sarcină pe medii(la % din total)

Urban-

1989199019952000200520102015201861.564.254.849.949.851.651.952.5Rural-

1989199019952000200520102015201838.535.79999999999999745.250.150.248.448.147.5

întreruperea cursului sarcinii pe județe și medii, 2018

urban(%din total)

TOTAL ALBAARADARGESBACAUBIHORBISTRITA-N.BOTOSANIBRASOVBRAILABUZAUCARAS-SEVERINCALARASICLUJCONSTANTACOVASNADIMBOVITADOLJGALATIGIURGIUGORJHARGHITAHUNEDOARAIALOMITAIASIILFOVMARAMURESMEHEDINTIMURESNEAMTOLTPRAHOVASATU-MARESALAJSIBIUSUCEAVATELEORMANTIMISTULCEAVASLUIVILCEAVRANCEAM.BUCURESTI52.49417071212874241.4285714285714316035.3037766830870350.71355759429153754.79814692256783849.46889226100151435.78947368421052768.64548494983277756.88729874776386539.23524522028262955.79345088161208839.91416309012875362.76803118908382182.5144508670520239.12760416666666419.2307692307692362.2585438335809857.11920529801324232.04047217537942861.8996798292422639.52536824877250278.03617571059432135.54794520547945143.57541899441341161.06489184692179655.16759776536312652.04678362573099545.26397515527950339.7025171624713954043.39001645639056248.67256637168141337.12574850299401444.99314128943758836.13387978142076738.37209302325581554.39484583525080652.35204855842184931.01933216168717138.93203883495145630.13333333333333367.360384856724536rural(%din total)

TOTAL ALBAARADARGESBACAUBIHORBISTRITA-N.BOTOSANIBRASOVBRAILABUZAUCARAS-SEVERINCALARASICLUJCONSTANTACOVASNADIMBOVITADOLJGALATIGIURGIUGORJHARGHITAHUNEDOARAIALOMITAIASIILFOVMARAMURESMEHEDINTIMURESNEAMTOLTPRAHOVASATU-MARESALAJSIBIUSUCEAVATELEORMANTIMISTULCEAVASLUIVILCEAVRANCEAM.BUCURESTI47.50582928787125858.5714285714285694064.69622331691297749.28644240570846345.20185307743216250.53110773899848664.2105263157894831.35451505016722343.11270125223613560.76475477971737144.20654911838791260.08583690987124737.23196881091617917.48554913294797760.87239583333333680.76923076923077437.7414561664190242.88079470198675867.95952782462057938.1003201707577460.47463175122749821.96382428940568664.45205479452054956.42458100558658938.93510815307820444.83240223463687447.95321637426900554.73602484472049760.2974828375286056056.60998354360943851.32743362831858762.87425149700598655.00685871056241263.86612021857923361.62790697674418545.60515416474919447.64795144157815168.98066783831282661.06796116504854469.8666666666666632.639615143275464

%întreruperi de sarcină pe grupe de vârstă, an 2018

într.total

Sub 15 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani 40-44 ani 45-49 ani 50 ani +0.55234891632582859.332594319788999118.35174496387752922.82405106838423622.62719315010894117.5738695004013617.93929895646190880.777875463476166762.1023661175031537E-2într.la cerere

Sub 15 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani 40-44 ani 45-49 ani 50 ani +0.396812052325385869.436056091737565820.04909708444025922.87722366075932422.29209402427951816.9284056898812917.40827924807478850.598580892490836351.3451256011030029E-2av.incomplet

Sub 15 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani 40-44 ani 45-49 ani 50 ani +0.765032211882605629.269863994273443116.18647100930565622.76753758052970523.00465282748747218.3920901932712978.56299212598425191.02004294917680753.1317108088761633E-2

Mondial

201320142015201620172018201962.662.662.562.562.662.662.7Europa

201320142015201620172018201969.40000000000000669.40000000000000669.40000000000000669.40000000000000669.369.369.3Europa de Est

201320142015201620172018201967.90000000000000667.9000000000000066868686868Romania

20132014201520162017201820196968.900000000000006696968.90000000000000668.90000000000000668.900000000000006

Mondial

201320142015201620172018201974.274.0999999999999947474.09999999999999474.09999999999999474.274.3Europa

201320142015201620172018201978.40000000000000678.40000000000000678.578.578.578.578.400000000000006Europa de Est

201320142015201620172018201977.777.777.877.877.877.877.8Romania

201320142015201620172018201978.59999999999999478.59999999999999478.578.40000000000000678.40000000000000678.40000000000000678.400000000000006

pondere consultații planificare familială pe medii-an 2018

urban

totalALBAARADARGEŞBACĂUBIHORBISTRIŢA-N.BOTOŞANIBRAŞOVBRĂILABUZĂUC.SEVERINCĂLĂRAŞICLUJCONSTANŢACOVASNADÂMBOVIŢADOLJGALAŢIGIURGIUGORJHARGHITAHUNEDOARAIALOMIŢAIAŞIILFOVMARAMURESMEHEDINŢIMUREŞNEAMŢOLTPRAHOVASATU-MARESĂLAJSIBIUSUCEAVATELEORMANTIMIŞTULCEAVASLUIVÂLCEAVRANCEAM.BUCUREŞTI59.58991195603898264.36534076513808656.06419363325440567.4181650530198252.30092888038006330.11494252873563250.1588562351072382.39957716701903277.4271012006861174.99121882683526540.01375042970092781.02502979737782655.78231292517006870.21774760009365978.02480338777979861.3859585303746847.76432231020027850.84259259259259565.44806063308070143.55391510677564140.06572641380254448.53932584269662780.69825436408977747.3990844777361653.52880506851333664.25017768301350467.36964678483633477.14570858283433152.27670753064798247.86187971644180557.47767857142856963.7000973709834554.53915453915453854.88833012867918652.49082328264289341.31509368892976451.29113924050633278.08585674328104239.03061224489795946.56840165822201554.9533.33333333333333676.610193723640009rural

totalALBAARADARGEŞBACĂUBIHORBISTRIŢA-N.BOTOŞANIBRAŞOVBRĂILABUZĂUC.SEVERINCĂLĂRAŞICLUJCONSTANŢACOVASNADÂMBOVIŢADOLJGALAŢIGIURGIUGORJHARGHITAHUNEDOARAIALOMIŢAIAŞIILFOVMARAMURESMEHEDINŢIMUREŞNEAMŢOLTPRAHOVASATU-MARESĂLAJSIBIUSUCEAVATELEORMANTIMIŞTULCEAVASLUIVÂLCEAVRANCEAM.BUCUREŞTI40.41008804396101835.63465923486192143.93580636674559532.58183494698017347.69907111961993769.88505747126437549.8411437648927717.60042283298097122.57289879931389425.00878117316473559.98624957029907318.9749702026221744.21768707482993229.78225239990634421.97519661222020638.6140414696253252.23567768979972249.15740740740740534.55193936691930656.44608489322435959.93427358619745651.46067415730337319.30174563591022652.6009155222638446.47119493148666435.74982231698649632.63035321516366622.85429141716566947.72329246935201852.13812028355819542.52232142857143136.2999026290165545.46084546084546245.11166987132081447.50917671735710758.68490631107023648.70886075949366821.91414325671895860.96938775510204153.43159834177798545.0566.66666666666667123.389806276359998

Romania20082009201020112012201320142015201620172.82.82.84.09999999999999964.54.84.34.09999999999999963.63.3Total EU/EEA20082009201020112012201320142015201620176.96.66.66.56.76.56.56.46.15.8

Cazuri noi /100000

Romania20082009201020112012201320142015201620171423272219241818614Total EU/EEA20082009201020112012201320142015201620173123193323202892642652211621362017GreciaLituaniaUngariaOlandaNorvegiaBulgariaLetoniaPoloniaPortugaliaBelgiaDanemarcaSpaniaItaliaRomaniaSuediaFrantaMarea Britanie1122233335561214141842

MASCULIN

< 1 an1-4 ani5-9 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-49 anni50-59 ani ani>=60 ani311648577261752322FEMININ

< 1 an1-4 ani5-9 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-49 anni50-59 ani ani>=60 ani32081619281825144Column1< 1 an1-4 ani5-9 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-49 anni50-59 ani ani>=60 ani

2005BelgiumBulgariaCzech RepublicDenmarkGermanyEstoniaIrelandGreeceSpainFranceCroatiaItalyCyprusLatviaLithuaniaLuxembourgHungaryMaltaNetherlandsAustriaPolandPortugalRomaniaSloveniaSlovakiaFinlandSwedenUnited Kingdom283991961623760153223630260121141334672527435552362007BelgiumBulgariaCzech RepublicDenmarkGermanyEstoniaIrelandGreeceSpainFranceCroatiaItalyCyprusLatviaLithuaniaLuxembourgHungaryMaltaNetherlandsAustriaPolandPortugalRomaniaSloveniaSlovakiaFinlandSwedenUnited Kingdom174071831485107614717453051101024066770562138262372010BelgiumBulgariaCzech RepublicDenmarkGermanyEstoniaIrelandGreeceSpainFranceCroatiaItalyCyprusLatviaLithuaniaLuxembourgHungaryMaltaNetherlandsAustriaPolandPortugalRomaniaSloveniaSlovakiaFinlandSwedenUnited Kingdom223501541110810813018611214417650176156733145382212012BelgiumBulgariaCzech RepublicDenmarkGermanyEstoniaIrelandGreeceSpainFranceCroatiaItalyCyprusLatviaLithuaniaLuxembourgHungaryMaltaNetherlandsAustriaPolandPortugalRomaniaSloveniaSlovakiaFinlandSwedenUnited Kingdom20246121114149314321612171530803075955785348451952015BelgiumBulgariaCzech RepublicDenmarkGermanyEstoniaIrelandGreeceSpainFranceCroatiaItalyCyprusLatviaLithuaniaLuxembourgHungaryMaltaNetherlandsAustriaPolandPortugalRomaniaSloveniaSlovakiaFinlandSwedenUnited Kingdom20294131145255198237513058179301555446762506411410-14 year-old births as % of total teenage births in 2015BelgiumBulgariaCzech RepublicDenmarkGermanyEstoniaIrelandGreeceSpainFranceCroatiaItalyCyprusLatviaLithuaniaLuxembourgHungaryMaltaNetherlandsAustriaPolandPortugalRomaniaSloveniaSlovakiaFinlandSwedenUnited Kingdom14.70.50.20.90.50.42.29999999999999981.21.30.40.200.70.71.10000000000000011.42.200000000000000200.90.51.93.511.40.70.40.4

22