vocea civicª · 2006-12-28 · 2 g vocea civicª martie-aprilie 1999 interviu home interviu cu s....

Vocea CivicãVocea CivicãVolumul 5, Nr. 2 (23) Martie-Aprilie 1999

DEMOCRAÞIILE NU CRESC ÎN COPACI � ELE ÎNCEP CU ALEGERI LIBERE ªI CORECTE!

Buletin informativ

Moldova

g

Interviu cu

Mihai Perebinos,Preºedinte,

Asociaþia primarilor ºicolectivitãþilor locale

(pag. 2)

g

Interviu cuVictor Popa,

Expert,Fundaþia "Viitorul"

(pag. 4)

g

Michael K. Briand:"Cele cinci principii

de bazã ale unei comunitãþi prospere"

(pag. 12)

g

Igor Boþan:"Efectele reînregis-

trãrii partidelor politice"

(pag. 13)

Aflat la Washington pentru a participa la sãrbãtorirea unei jumãtãþi de secolde la înfiinþarea Alianþei Nord-Atlantice, NATO, preºedintele Republicii

Moldova, dl Petru Lucinschi, a avut o întîlnire, vineri 23 aprilie, cu preºedinteleIFES, Richard W. Soudriette. Au mai participat, dl Ceslav Ciobanu, ambasadorulRepublicii Moldova în Statele Unite, dl Nicolae Tãbãcaru, Ministru al AfacerilorExterne, ºi dl Valeriu Pasat, Ministru al Apãrãrii. Din partea fundaþiei noastre aumai fost de faþã dna Juliana G. Pilon, director de programe pentru Europa ºi Asia,ºi dl Michael Conway, coordonator de programe în acelaºi departament.

Preºedintele Petru Lucinschi a mulþumit pentru activitatea prodigioasã a birouluiIFES din Moldova. Discuþiile au inclus un larg spectru de probleme, de la situaþiapoliticã ºi socialã a Republicii Moldova pînã la necesitatea perfecþionãrii cadruluilegislativ ce guverneazã desfãºurarea unor alegeri libere ºi corecte, de la cãutareasoluþiilor de balansare a rãspunderilor în stat pînã la transparenþa ºi corectitudineacampaniilor electorale.

S-au discutat, de asemenea, modalitãþile prin care IFES poate contribui încontinuare la consolidarea instituþiei electorale, identificîndu-se cîteva din modalitãþileprin care expertiza ºi asistenþa tehnicã oferite de fundaþia noastrã pot ajuta lastabilizarea unui climat democratic, favorabil aplicãrii reformelor fundamentale decare are nevoie Republica Moldova.�

De la stînga la dreapta: Juliana G. Pilon, Petru Lucinschi,Richard W. Soudriette ºi Ceslav Ciobanu.

HOME

2 gVocea Civicã Martie-Aprilie 1999

Interviu

HOME

Interviu cu S. Urechean

Vocea Civicã: Stimate dle.Perebinos, au fost adoptate ºi pro-mulgate Legea cu privire la adminis-traþia publicã localã ºi Legea cu privirela organizarea administrativ-teritorialã.Care sînt, dupã opinia organizaþiei pecare o conduceþi, punctele tari ºi slabeale acestor acte legislative?

Mihai Perebinos: Aceste legi sîntbinevenite, pentru cã reprezintã niºtepaºi importanþi spre democratizareaadevãratã a Moldovei. Potrivit preve-derilor lor, autoritãþile locale se vorbucura de acum încolo de o mai mareautonomie, realizîndu-se treptatdescentralizarea puterii. Totodatã, oparte din serviciile publice vor fi delegateºi redistribuite în teritoriu. Legile pe carele-aþi menþionat urmeazã sã dinamizezeconsiliile locale care au fost pînã înprezent amorfe ºi inerte. Fãrã consiliilocale puternice nu este posibilã oautonomie localã puternicã. Conformlegislaþiei vechi primarul era figuracheie. Consiliile locale constituiau maimult un element de decor ori auxiliar.Astãzi, aceste legi trebuie sã instaurezeadevãrata separare a puterilor înteritoriu ceea ce va duce la schimbarearolurilor celor douã componente debazã ale puterii locale: primarul ºiconsiliul local. Primarul va reprezenta�puterea executivã�, iar consiliul local,�miniparlamentul� � �puterea politicã� ºireprezentativã a colectivitãþii locale.Pentru a fi în stare sã soluþionezeproblemele comunitãþii, primarul ºiconsiliul local vor trebui sã gãseascãnoi metode ºi cãi de cooperare. Astfel,punctul tare este cã elementulreprezentativ al puterii locale îl constituieacum consiliul local ales de cetãþeniicolectivitãþii. Reprezentînd �culoarea eipoliticã�, consiliul îi reprezintã ºiinteresele locale. Punctul slab: este ºtiut

cã societatea noastrã se caracterizeazãprintr-o politizare excesivã. Aceasta, larîndu-i, ar putea, în unele colectivitãþilocale, influenþa negativ relaþiile dintreprimar ºi consiliul local.

O eventualã confruntare între celedouã componente ale puterii locale,bazatã anume pe aceastã politizare, arputea avea consecinþe nefaste. Iatã dece înainte de a merge la alegeri,alegãtorii trebuie sã se gîndeascã binepe cine aleg. Aleºii lor, primarul ºiconsilierii, trebuie sã poatã sã coope-reze ºi sã conlucreze, dar nu sã se certeîn permanenþã. Lucrurile stau limpede:dacã primarul nu se înþelege cu consiliullocal (fie cã este o persoanã foarteindependentã, fie din motive partinice),iniþiativele sale, oricît de binevenite ar fiele pentru colectivitate, vor fi mereu blo-cate. Cine va avea de suferit? Bineînþe-les, numai colectivitatea.

Putem spune cã ceea ce se întîmplãcu puterea la centru se reflectã ca într-ooglindã în teritoriu. În situaþia în care seaflã Moldova, dacã aceastã luptãpoliticã va avea aceeaºi intensitate înteritoriu ca ºi în centru, atunci sîntempierduþi cu siguranþã. Unica soluþie esteMãria Sa Alegãtorul. El trebuie sã iaîn considerare toate aceste elementeînainte de a vota. El ar putea preîntîm-pina prin votul sãu prevãzãtor o luptãpoliticã dezastruoasã pentru colectivi-tatea lui. El trebuie sã înþeleagã cã întreprimar ºi consiliul local trebuie sã existeun anumit echilibru - premisã indispen-sabilã unei colaborãri reale.

Din nefericire, societatea noastrã,de cele mai multe ori, nimereºte dintr-oextremã în alta: sau prea centralizãm,sau prea descentralizãm, sau preaseparãm, sau prea concentrãm, sauprea delegãm prea mult, sau nudelegãm nimic etc. Este într-adevãrfoarte dificil sã te menþii pe linia demijloc. Poate astfel se explicã uºurinþacu care acceptãm ºi tolerãm extremele.

O þarã prosperã este cea în careputerea localã este puternicã. Nu neputem lãuda nici cu una nici cu alta. Lanoi nu existã deocamdatã o conlucrarerealã între puterea centralã ºi cealocalã. Ele parcã existã fiecare de capulei. Legile pe care le-aþi menþionatprevãd un transfer important deresponsabilitãþi ºi împuterniciri de lacentru spre colectivitãþile locale. În reali-tate, însã, acest transfer nu este sprijinit

de cadrul juridic necesar ºi figureazãdeocamdatã doar pe hîrtie. La oraactualã, puterii locale îi lipsescmecanismele necesare îndepliniriiresponsabilitãþilor ºi atribuþiilor care îirevin în urma transferului.

Aceste mecanisme pot fi stabilite înmare parte prin douã legi de maximãimportanþã care încã nu au fostadoptate ºi promulgate. Mã refer aici laLegea privind patrimoniul public ºiLegea privind finanþele publice locale.Totodatã, reforma administraþiei publicenu poate fi realizatã atîta timp cît nuavem un contencios administrativ. Apoi,cum rãmîne cu acei funcþionari publicicare urmeazã sã fie disponibilizaþi înurma comasãrii raioanelor, comunelor?

Toate proiectele de dezvoltare acomunitãþilor ºi de consolidare aautonomiei locale, oricît de minunate arfi ele, nu au sorþi de izbîndã atîta timpcît nu vom avea cadrul juridic completpe baza cãruia sã se desfãºoarereforma administraþiei publice locale. Eca ºi cum trimiþi un pescar sã prindãpeºte, refuzîndu-i uneltele necesarepescuitului. Care va fi rezultatul?Cetãþenii vãzînd cît de neputincioasesînt autoritãþile locale, îºi vor pierdetotalmente încrederea în ele, iarreforma administraþiei publice locale varãmîne astfel prizoniera unei legislaþiineputincioase. Practic, vom asista la odiscreditare a puterii locale în ochiicetãþenilor. Cine va sta dupã aceastasã o �reabiliteze�? Cum ?

Cît priveºte instituþia prefectului,cred cã aceasta este necesarã în acestmoment al dezvoltãrii administraþieipublice locale. Cu o singurã condiþie:instituþia prefectului nu trebuie politizatãîn nici într-un caz.

VC: În Moldova s-a încercat de treiori (1991, 1994 ºi 1998) sã se efectuezereforma administraþiei publice. Cum auperceput ºi percep, în opinia dvs.,primarii aceastã reformã ºi ceconsecinþe poate avea modul în careei o percep asupra reformei respective?

M.P.: La mijloc e mai degrabã oproblemã de ordin psihologic. Conformnoii legislaþii, primarul nu este membrual consiliului local ºi rolul lui se varezuma la executarea hotãrîriloradoptate de cãtre consiliul local.Primarii, care s-au deprins mai mult sã

"Pe cît sîntem de optimiºti, pe atîtde realiºti trebuie sã fim."

g 3 Martie-Aprilie 1999 Vocea Civicã

Interviu

HOME

conducã ºi au fost pînã în prezent figuricheie în cadrul autoritãþilor publicelocale, se vor obiºnui cu greu cu simplulrol de executant, rol care totodatã com-portã atîtea riscuri ºi responsabilitãþi.

În cadrul seminariilor de instruire pecare Asociaþia primarilor ºi colectivi-tãþilor locale le-a organizat pentruprimarii din diferite regiuni ale Moldovei,am fost surprins sã vãd cã aproapenimeni din primarii prezenþi nu puneaîntrebãri în legãturã cu acest amãnuntextrem de important, ceea ce mi-ademonstrat cã nimeni din ei, cu foarterare excepþii, nici mãcar nu s-a obositsã arunce o privire peste textele acelordouã legi adoptate ºi promulgate, legiîn conformitate cu care ei urmeazã sã-ºidesfãºoare activitatea de acum încolo,mai ales dacã dupã alegerile locale eivor fi realeºi fie ca primari, fie ca membriai consiliilor locale.

Atît primarii, cît ºi membrii consiliilorlocale trebuie sã cunoascã foarte binelegislaþia care reglementeazã activita-tea lor. În caz contrar, le va fi foarte greusã se descurce. Faptul cã aceste leginu sînt cunoscute atît de cãtre acei cereprezintã autoritãþile publice locale, cîtºi de cei care intenþioneazã sã candi-deze în alegerile locale m-a întristatprofund. Cum poþi spera sã faci colec-tivitatea sã prospere atunci cînd nu aihabar pe ce lume te afli? Cum poþi pornila drum fãrã sã ºtii încotro te îndrepþi,mai ales cînd se ajunge la chestiuni atîtde importante ºi vitale ca reformaadministraþiei publice locale?

Pe de altã parte, sînt de pãrerea cãmulþi dintre actualii primari nu trebuiesã se retragã, ci sã candideze în apropi-atele alegeri locale. De ce? Pe parcursulacestor ani grei de tranziþie, ei au reuºitsã acumuleze - în mijlocul unui haosjuridic - o experienþã bogatã ce se poatedovedi de un real folos ºi pentru aceºtiprimari, ºi pentru colectivitate. Poate arfi tocmai cazul sã le mai oferim o ºansãcelor care s-au arãtat capabili, cinstiþiºi energici, intr-un cuvînt � celor ce sîntbuni gospodari. ªi acum, un argumentîn plus întru susþinerea ideii de mai sus:una din problemele cele mai dureroasein societatea noastrã este lipsa de conti-nuitate. Cu regret, dar noii aleºi publicivor fi nevoiþi sã ia totul de la început.

O altã problemã pentru reforma înadministraþia publica localã estepregãtirea în masã a cadrelor noi. Înacest scop, e nevoie de mult timp ºi demulte resurse! De unde sã facem rostîndatã dupã alegeri ºi de una ºi de alta?.

Mai e la mijloc ºi o altã problemã,de ordin psihologic, care are rãdãcini

în trecutul nu prea îndepãrtat. Primarii,ºi nu numai ei dar ºi alþi reprezentanþiai autoritãþilor publice locale, nu sîntînvãþaþi sã lucreze în mod independent.Cu toþii ne-am deprins sã aºteptãmindicaþii � ce ºi cum trebuie sã facem.Problema e cã vom aºtepta în van sãvinã un moº cumsecade care sã nescoatã la liman.

Pe de altã parte, sistemul centralizatal puterii îi þine strîns pe primari ca într-omenghinã ºi nu le oferã cîmp demanevrã. ªi sã nu uitãm cã mentalitateaoamenilor nu se schimbã cu una cudouã. Unui om care i s-a inoculat,decenii la rînd, cã albul e negru ºi invers,îi este greu, uneori chiar imposibil, sãcreadã cã a fost înºelat tot acest timpºi cã lucrurile stau altfel. ªi cine îi va dagaranþia cã nu este înºelat ºi de dataaceasta?

Sã presupunem cã existã primari -ºi ei într-adevãr existã - care s-au decissã întreprindã niºte activitãþi concrete,sã acþioneze energic ºi sincer pentru amiºca carul din loc mãcar cu uncentimetru ºi sã îmbunãtãþeascã stareade lucruri în colectivitate, încît cetãþeniisã vadã ºi sã simtã schimbãrile în bineîn scurt timp de la alegerea lui. Ce seîntîmplã însã, deseori? De îndatã ceprimarul reuºeºte sã gãseascã o sursãcare ar putea aduce profit colectivitãþii,imediat cei de �sus� se grãbesc sã-llipseascã de ea, prin impozite, taxelocale ºi multe alte mecanisme.

Nu trebuie sã fii mare înþelept casã-þi dai seama cã orice iniþiativã deacest fel din partea autoritãþilor publicelocale este blocatã astfel din faºã. Estefiresc cã ele nu se vor speti ºi nu-ºi vorusca creierii pentru a identifica sauîncuraja surse ce ar aduce profit înbuzunarul altuia ºi nu în bugetulcolectivitãþii lor.

Noii aleºi publici trebuie sã înþeleagãfaptul cã statutul lor nu este similar celorce au fost aleºi odinioarã. Alegãtoriile-au încredinþat puterea, acum, ei, ceialeºi, trebuie sã o menþinã ºi sã justificeîncrederea alegãtorilor. E ºtiut însã caîncrederea n-o poþi cîºtiga prin vorbe,ci prin fapte. Iar ca sã treacã la fapte,alesul local trebuie sã aibã o imagineclarã ºi plenarã a mecanismelor puteriice-i stau la dispoziþie pentru a-ºiîndeplini atribuþiile.

VC: Ce program de activitãþi îºipropune sã realizeze Asociaþia prima-rilor din Moldova pe parcursul campa-niei electorale pentru alegerile locale încalitatea ei de organizaþie neguverna-mentalã, apoliticã ºi independentã?

MP: Noi am organizat deja treiseminarii regionale în Cahul, Edineþ ºiOrhei pentru reprezentanþii autoritãþilorpublice locale. La lucrãrile seminariilorau mai participat reprezentanþi ai Guver-nului, Parlamentului ºi ComisieiElectorale Centrale, precum ºi repre-zentanþi ai douã organizaþii neguverna-mentale locale. Scopul seminariilor afost de a oferi participanþilor informaþii,explicaþii ºi analize în legãturã cu Legeaprivind organizarea administrativ-teritorialã a Republicii Moldova, Legeaprivind administraþia publicã localã,Codul electoral etc.

Totodatã, în cadrul seminariilorparticipanþii au avut posibilitatea sãdiscute diferite aspecte ale reformeiadministraþiei publice locale, precum ºialte aspecte legate de acest subiect ºide parteneriatul dintre sectorul publicºi sectorul privat. Mulþi dintre ceiprezenþi ºi-au exprimat deja dorinþa dea participa la alegerile locale din 23 mai1999 în calitate de candidaþi. Lor li s-aoferit posibilitatea sã-ºi clarifice poziþiileºi platformele în lumina noii legislaþii cereglementeazã activitatea administraþieipublice locale.

VC: Cum credeþi cã va evoluareforma administraþiei publice locale dinMoldova în viitorul apropiat?

MP: Eu cred cã mersul ei depindedirect de rezultatele alegerilor locale din23 mai 1999, de alegãtori în ultimainstanþã, de felul în care vor putea ei sãselecteze dintre cei ce candideazã pecei ce înþeleg spiritul reformelor, ºtiucum sã le promoveze ºi pot sã facãacest lucru.

Evoluþia reformei depinde, deci, demai mulþi factori, inclusiv de modul încare îºi vor îndeplini obligaþiile prefecþii,de felul în care aceºtia vor conlucra cuprimarii ºi consiliile locale, precum ºi deritmul în care va avea loc delegarearesponsabilitãþilor de la puterea centralãspre puterea localã. Multe mai depindºi de modul în care populaþia percepereforma administraþiei publice.

Pe cît sîntem de optimiºti, pe atît derealiºti trebuie sã fim.

VC: Vã mulþumim.�

2 aprilie 1999, Chiºinãu.


Interviu

HOME

VC: Stimate dle. Popa, cumapreciaþi evoluþia stãrii de lucruri dincadrul administraþiei publice locale dinultimii ani?

VP: Trebuie sã constatãm cã peparcursul ultimilor ani s-a diminuatdramatic importanþa rolului consiliuluilocal ca autoritate reprezentativã lanivelul comunei. Consiliul local esteorganismul ce reprezintã cu adevãratinteresele colectivitãþii locale, devenindresponsabil în faþa acesteia de felul încare a administrat interesele publicelocale. În realitate însã, aceste autoritãþireprezentative au încetat sã-ºi maiîndeplineascã atribuþiile iniþiale,specificate de lege, deoarece, de celemai multe ori, primarul a început sã-ºiasume personal ºi autoritar întreagasarcinã a rezolvãrii problemelor deinteres local. Pe de altã parte, lipsacronicã de mijloace îi constrînge peprimari sã accepte tutela omniprezentãa comitetelor executive raionale ºi aGuvernului. În fine, dat fiind cã în legeaveche nu s-a stipulat ºi salarizarea (celpuþin parþialã, sau mãcar prin oindemnizaþie) a consilierilor locali,aceºtia au încetat sã mai manifeste uninteres deosebit faþã de grijilecomunale. Astfel, consiliile locale s-autransformat în organisme nominale ºineviabile. Aºa cã nu e de mirare cãpuþini dintre cetãþeni ºtiu despreexistenþa ºi activitatea consiliilor locale,pentru cã natura relaþiilor acestora cuprimarul (figurã eminamente executivã)ºi imixtiunile constante ale organelorcentrale de stat în viaþa colectivitãþilorlocale a lãsat o amprentã puternicãasupra statutului real al consiliilorrespective. Mai mult, nu s-au schimbataproape de loc procedurile adoptãriibugetului local. De aceea, finanþelelocale continuã sã fie administrate dupãreguli, obiºnuinþe ºi proceduri moºtenitedin perioada anterioarã reformeiadministrative ºi obþinerii independenþeipolitice la nivel naþional de cãtreMoldova. Sursele locale proprii de venitsînt limitate, iar autoritãþile locale rãmînîn mare mãsurã dependente detransferurile fiscale ordonate de cãtreMinisterul de finanþe.

Aceste contradicþii au alimentat crizaautoritãþilor locale, incapabile sãgestioneze �pe rãspundere proprie�interesele colectivitãþilor locale. NouaLege privind administraþia publicã localãîncearcã sã evite repetarea greºelilorvechi. Vom menþiona drept fapt pozitivacea prevedere din legea respectivãpotrivit cãreia numãrul de comune a fostmicºorat. Multe dintre unitãþile adminis-trativ-teritoriale locale sînt prea micipentru a reuºi sã presteze în modeficient acele servicii publice pe caresînt obligate prin lege sã le presteze.

Vocea Civicã: Care ar trebui sã fieprincipalele direcþii de dezvoltare aadministraþiei publice locale dinMoldova?

Victor Popa: Dezvoltarea societãþiicivile, dezvoltarea socio-economicã acomunitãþilor locale, identificarea unorlideri capabili sã organizeze administra-rea sectorului public local ºi optimizareaprocesului de luare a deciziilor privindproblemele de interes public prininstituþionalizarea unui sistem relaþionalºi de dialog între administraþia publicãcentralã, localã ºi societatea civilã.

De asemenea, descentralizareatrebuie sã constituie unul dinprincipalele scopuri ale reformeiadministraþiei publice. Descentralizareaacordatã colectivitãþilor localepresupune cîteva condiþii: 1) recunoaº-terea unei categorii de afaceri locale,deosebite de cele naþionale; 2) calitateade persoanã juridicã a colectivitãþiilocale implicã posesia anumitor resurseºi a unui patrimoniu propriu, precum ºiautonomia financiarã; 3) alegerea prinvot universal a autoritãþii reprezentativecãreia colectivitatea localã îi vaîncredinþa administrarea afacerilor sale;4) independenþa autoritãþilor publicereprezentative locale în gestiuneaafacerilor de interes local; 5) efectuareaunui control de stat asupra legalitãþiimodului în care este exercitatãautonomia localã.

Principiul consultãrii cetãþenilor înproblemele de interes local deosebit,sau referendumul local, constituie o altãcomponentã a autonomiei locale. Cît

priveºte referendumul local, acesta - caºi cel naþional - oferã colectivitãþilorlocale posibilitatea de a interveni directîn procesul de soluþionare a proble-melor locale majore.

Eligibilitatea organelor publice localeînseamnã cã exercitarea dreptului laadministrarea publicã localã din numelecolectivitãþii o au numai organele alesede cãtre aceasta.

Orice administraþie publicã localã nueste pur ºi simplu un sistem deconducere, deoarece administrareainteresului local impune în primul rîndcrearea acestui interes care urmeazãsã ducã la îmbunãtãþirea calitãþii vieþii.Deci, unul din cele mai importantedomenii din cadrul activitãþiloradministraþiei publice locale estedezvoltarea socio-economicã localã. Eaeste strategia prin care instituþiile localeîncearcã sã utilizeze resursele locale înmodul cel mai eficient pentru a amelioracondiþiile economice din colectivitãþilerespective. Rezolvarea acestor proble-me are un impact dublu. În primul rînd,se dezvoltã potenþialul economic local,creîndu-se noi locuri de muncã, iaragenþii economici din teritoriu devinsurse stabile de alimentare a bugetelorlocale ceea ce va duce la soluþionareanumeroaselor probleme de ordin social- construcþia drumurilor, amenajareateritoriului, asigurarea populaþiei cu apãpotabilã, agentul termic, utilizareadeºeurilor etc.

VC: Vã mulþumim.�

9 aprilie 1999, Chiºinãu.

�Consiliile locale s-au transformatîn organisme nominale ºi neviabile.�

Interviu cu N. Izdebschi


Studii / Analize / Comentarii

HOME

REFORMA ADMINISTRAÞIEI PUBLICE LOCALEªI ALEGERILE LOCALE

Paul Strutzescu

Despre reforma administraþieipublice locale s-a vorbit, se

vorbeºte ºi se va vorbi mult ºi bine,atît timp cît povara celor 40 de�raioane-pietre� - cu ajutorul cãroraMoldova avea toate ºansele sãajungã mai degrabã la fundul mãriidecît la mal - nu va cãdea definitivde pe umerii plãpînzi ºi costelivi aiþãriºoarei, iar cele rãmase dupãadoptarea ºi promulgarea Legii cuprivire la organizarea administrativ-teritorialã a Republicii Moldova sevor transforma din �pietre� - în ade-vãraþi stîlpi de sprijin ai proceselordemocratice ºi nu în groparii ei.

Se ºtie cã dialogul ºi nu bîtaconstituie cea mai civilizatã ºiacceptabilã formã de comunicare,cînd douã sau mai multe pãrþidiscutã în contradictoriu. Dialoguleste cu atît mai eficient cu cît pãrþilece participã la el sînt chemate cuadevãrat sã soluþioneze anumiteprobleme ºi litigii. Într-un asemeneadialog s-a înscris ºi seminarulinternaþional Alegerile locale ºiimpactul lor asupra societãþii,organizat de cãtre Asociaþia prima-rilor ºi colectivitãþilor locale dinRepublica Moldova în cadrulprogramului Activitãþi pentrudezvoltarea ºi consolidarea stabili-tãþii democratice (ADCSD) alConsiliului Europei. Seminarul ºi-adesfãºurat lucrãrile în perioada 9-10 aprilie a.c. în Chiºinãu, întrunindpeste 80 de participanþi: reprezen-tanþi ai autoritãþilor publice locale,ai Parlamentului (dnii. DumitruDiacov ºi Valeriu Matei) ºi sectoruluineguvernamental, membri aiComisiei Electorale Centrale,ziariºti, precum ºi o delegaþie aConsiliului Europei, condusã decãtre dl. Ekkehart Muller-Rappard,directorul programului ADCSD alConsiliului Europei.

Cu o zi înainte de începereaseminarului, reprezentanþii dele-gaþiei Consiliului Europei au avut oserie de întîlniri cu reprezentanþiiconducerii de vîrf a Moldovei ºipreºedintele Comisiei Electorale

Centrale, dl. Dumitru Nidelcu, încadrul cãrora au fost puºi la curentcu paºii întreprinºi în ultimul timp învederea promovãrii ºi aplicãriireformei administraþiei publicelocale, dezvoltãrii colectivitãþilorlocale, organizãrii campaniei electo-rale pentru alegerile locale din 23mai etc. Informaþiile obþinute peaceastã cale de cãtre membrii dele-gaþiei Consiliului Europei le-au fostfoarte utile pe parcursul urmãtoa-relor douã zile, cînd s-a desfãºuratseminarul ºi au fost rugaþi sãrãspundã la numeroasele întrebãriale participanþilor privind dureroa-sele ºi dificilele probleme cu carese confruntã actualmente autoritã-þile publice locale din Moldova, undes-a adoptat o serie de legi vitaleprivind organizarea administrativ-teritorialã a Moldovei ºi activitateaadministraþiei publice locale, dar acãror aplicare se aflã încã subsemnul întrebãrii, întrucît lipsescalte legi fãrã de care reforma estesortitã de la bun început eºecului.

Principiile pe baza cãrora a fostconceputã ºi este promovatãreforma administraþiei publice localeau constituit un subiect foarteimportant de discuþii în cursulseminarului. Mai întîi de toate,cetãþenii de rînd trebuie sã înþe-

leagã de ce mai este nevoie ºi deaceastã reformã într-un contextsocial-politic în care cuvîntulreformã se asociazã adesea cu celemai odioase lucruri. Ca sã înþelea-gã necesitatea vitalã a reformeirespective, ei trebuie informaþiasupra principiilor ei de bazã:descentralizarea, autonomia localã(inclusiv financiarã), subsidiaritateaetc. Descentralizarea urmeazã sãfie un proces îndelungat ºi spinos,dat fiind cã mentalitatea reprezen-tanþilor autoritãþilor publice locale nuse schimbã uºor. Este greu sã trecide la o obedinþã aproape absolutãfaþã de directivele ºi indicaþiile �desus� la iniþiativa ºi gîndirea proprii.Descentralizarea va face posibil camembrii unei comunitãþi sã-ºirezolve de unii singuri problemeleºi sã nu mai fie nevoiþi sã batãpragurile diferitor ºefuleþi din diferiteraioane în acest scop. În urmadescentralizãrii o parte semnifica-tivã din atribuþiile administraþieipublice centrale va fi transferatãcãtre autoritãþile publice locale. Deacum înainte ele se fac responsa-bile de cum merg lucrurile în colecti-vitate, iar membrii ei vor trebui sã�caute dreptatea� nu la Chiºinãu, cichiar la ei acasã - în colectivitate.Aici apare o problemã foarte gravã,

Aspect de la seminarul internaþional Alegerile locale ºi impactullor asupra societãþii



HOME

a cãrei nesoluþionare poatediscredita ideea însãºi a reformeiadministraþiei publice. În urmadescentralizãrii, autoritãþile publicevor avea de îndeplinit atribuþiicomplementare, în schimb nu li s-auoferit mijloacele necesare îndepliniriilor. Pentru a se preîntîmpina acestlucru e nevoie sã se adopte cît maicurînd Legea cu privire la finanþelelocale ºi Legea cu privire la patrimo-niul de stat. Cum ar putea repre-zentanþii autoritãþilor publice locale sãasigure ºi achitarea salariilor,pensiilor la timp, ºi buna organizareºi desfãºurare a învãþãmîntuluipublic, ºi asigurarea îngrijirii medicale, ºi prestarea altor servicii publiceimportante, dacã mîinile le sînt legatede la bun început? De aici reiesecelãlalt principiu de bazã: al autono-miei financiare. Administraþia publicãlocalã trebuie sã dispunã deresursele necesare asigurãrii buneifuncþionãri a comunitãþii, sã depistezeaceste resurse. Crearea unor noilocuri de muncã, încurajarea miculuibusiness, colectarea impozitelor,lupta cu mita ºi corupþia din rîndurilefuncþionarilor publici etc., toateacestea trebuie sã dinamizeze ºi sãreîmprospãteze viaþa economicã ºisocialã a colectivitãþii. Reprezentanþiiautoritãþilor publice locale trebuie sãse iniþieze ºi sã supravegheze pecont propriu activitãþile respective, nusã aºtepte manã din cer. Dependenþacronicã de fãrîmele aruncate dincentru se poate dovedi într-o bunã zifatalã.

În Moldova existã foarte multelocuri pitoreºti. Dacã autoritãþilepublice locale ar încuraja construireaunor locurii de odihnã, sanatorii caresã fie asigurate cu un sistemautonom de energie electricã ºi defurnizare a agentului termic etc., ºiar înlesni activitatea agenþiloreconomici, atunci foarte multe prob-leme legate de resursele locale sevor soluþiona de la sine.

Membrii Comisiei ElectoraleCentrale prezenþi la reuniune s-aureferit în cuvîntãrile lor la principiilecare stau la baza Codului electoral,necesitatea asigurãrii unei transpa-renþe mai mari a procesului electoral,activitãþile Comisiei ElectoraleCentrale legate de instruirea

funcþionarilor electorali ºi educaþiaelectoralã, dificultãþile cu careaceasta se confruntã în exercitareaatribuþiilor sale, diverse aspecte alecampaniei electorale, procesului deînregistrare a candidaþilor ºi alegã-torilor, problemele legate de finanþa-rea campaniilor electorale, formareaconsiliilor electorale ºi asigurarea lorcu cele necesare etc. În acest contexttrebuie sã menþionez poziþia Consi-liului Europei potrivit cãreia anumiteprevederi ale Codului electoralprivind candidaþii independenþiurmeazã a fi îmbunãtãþite, întrucîtaceºtia la ora actualã sînt dezavan-tajaþi sub diferite aspecte în raport cupartidele ºi blocurile electorale.

Asigurarea consiliilor locale decircumscripþie ºi a celor ale secþiilorde votare cu baza tehnico-materialãreprezintã o problemã dificilã. Lalucrãrile seminarului s-au auzitadesea critici potrivit cãrora autori-tãþile publice locale sînt însãrcinatesã asigure buna organizare ºidesfãºurare a alegerilor, iar ele decele mai multe ori nu dispun de baniinecesari procurãrii celor maielementare obiecte de care e nevoiepe parcursul procesului de votare. Cîtpriveºte salarizarea membrilorconsiliilor locale, lucrurilor stau la felde prost.

Unul din membrii delegaþieiConsiliului Europei a subliniat cãexistã numeroase posibilitãþi pentruautoritãþile publice locale ca sã-ºieconomiseascã resursele. Eletrebuie doar sã depunã eforturisusþinute în aceastã direcþie, bine-înþeles ca sã poatã folosi baniieconomisiþi în scopul unei asigurãrimai mari a protecþiei sociale, asprijinirii învãþãmîntului public etc.

Despre rolul observatoruluiinternaþional în asigurarea transpa-renþei procesului electoral în generalºi a corectitudinii procesului de votareîn particular a vorbit dl. E. Muller-Rappard, conducãtorul programuluiADACS al Consiliului Europei.Misiunile de observatori internaþionalipe termen lung ºi scurt constituie unadin formele de asistenþã oferitã þãrilorîn tranziþie de cãtre statele demo-cratice puternic dezvoltate. Nu existãdemocraþie fãrã alegeri libere ºicorecte. Dl. Muller-Rappard a

remarcat cã în þãrile democraticeputernic dezvoltate nu e nevoie deinstituþia observatorului internaþional,întrucît nivelul lor de democratizareeste suficient ca atît alegãtorii, cît ºiautoritãþile publice sã aibã încredereunii în alþii. Mai mult, aceastãîncredere mai e sprijinitã de anumitemecanisme legislative a cãror încãl-care sau neglijare este foarte aspruºi prompt pedepsitã.

Despre instituþia observatoruluilocal participanþilor la seminar le-avorbit preºedintele Ligii pentruapãrarea drepturilor omului dinMoldova (LADOM). Acesta s-a referitla importanþa deosebitã a acesteiinstituþii într-o perioadã în caresocietatea este extrem de politizatãºi traverseazã nenumãrate crizesociale ºi politice. Organizaþiileneguvernamentale trebuie sãcontribuie activ, alãturi de organis-mele internaþionale, la asigurareatransparenþei procesului electoral dinMoldova ºi sesizãrii prompte aorganelor de resort în legãturã cuîncãlcãrile legislaþiei electorale careau loc fie pe parcursul perioadeielectorale, fie în ziua alegerilor.Preºedintele LADOM s-a referit, deasemenea, la activitãþile pe care le-adesfãºurat în acest domeniu LADOMîn colaborare cu IFES-Moldova.

Un subiect aparte al discuþiilorpurtate în cadrul seminarului l-aconstituit reflectarea campanieielectorale în mass media. Temarespectivã a fost abordatã dereprezentantul IFES-Moldova care ascos în evidenþã efectele multiple alepublicitãþii electorale negativeexcesive asupra alegãtorilor.Cinismul ºi apatia politicã adeseareprezintã consecinþele directe aleunei asemenea publicitãþi.

Spre sfîrºitul reuniunii, membriiAsociaþiei primarilor ºi colectivitãþilorlocale care au participat la lucrãrileseminarului au adoptat un apel cãtretoþi cetãþenii Moldovei, partidele ºiblocurile electorale ºi reprezentanþiimass media în legãturã cu impor-tanþa alegerilor locale din 23 maipentru evoluþia de mai departe areformei administraþiei publice ºi asituaþiei social-politice din þarã.�



HOME

Atît în perioada sovieticã, cît ºi în cea postsovieticã, nu

s-a vorbit foarte mult în legãturã cualegerile locale în Moldova.Ultimele alegeri prezidenþiale ºiparlamentare au fost cu mult maidiscutate ºi mai agitate. Nu putemvorbi de nici un fel de comparaþieîn acest sens. Lucrurile stau foarteclar: cu cît e mai micã ºi neînsem-natã puterea pe care þi-o oferã ofuncþie publicã, cu atît e mai slabãlupta pentru obþinerea ei.

Pînã mai ieri preºedintele sovie-tului sãtesc sau primarul nu eraudecît niºte simpli executori ascultã-tori ai puterii centrale de sus. La oraactualã situaþia s-ar putea schimbapentru cã:

1) în sîrºit au fost adoptate ºipromulgate Legea cu privire la nouaorganizare administrativ-teritorialãºi Legea cu privire la reformaadministraþiei publice locale;

2) în urma alegerilor locale dinaceastã primãvarã ar putea fi aleºioameni capabili de a fi stãpîni cuadevãrat în comuna lor ºi de aaborda ºi soluþiona numeroasele ºispinoasele probleme cu care seconfruntã comunitãþile noastre. Iatãde ce alegerile locale din 23 maiau o importanþã atît de mare.Rezultatele lor urmeazã sã reflecteca într-o oglindã viitorul reformeiadministraþiei publice locale dinMoldova.

Ce mã face sã cred acest lucru?Mai întîi de toate, campania electo-ralã va scoate la luminã adevãrateleintenþii ºi atitudini ale partidelor,miºcãrilor ºi blocurilor electoralefaþã de reforma respectivã.

Dacã cele douã legi menþionatemai sus au fost adoptate ºi promul-gate doar pentru a scãpa deinsistenþele ºi sîcîielile unor organi-zaþii neguvernamentale, funcþionaripublici, tot felul de experþi, sau dreptrãspuns la obligaþiile pe care le-aasumat Moldova faþã de ConsiliulEuropei ºi alte organisme inter-naþionale, atunci partidele (înspecial cele aflate la putere) vor

ALEGERILE LOCALE CA OGLINDÃ A REFORMEIADMINISTRAÞIEI PUBLICE LOCALE

Ludmila Barbãevita în cursul campaniei electoralediscutarea aprofundatã a reformeiadministraþiei publice ºi consecin-þelor ei.

Dacã lucrurile nu stau aºa ºilupta electoralã în campania pentrualegerile locale va fi nu mai puþinînverºunatã decît în cele pentrualegerile parlamentare sau prezi-denþiale, vom avea cel puþin treiexplicaþii pentru atitudinile concu-renþilor electorali faþã de problemareformei administraþiei publicelocale:

1) membrii partidelor ºi ai altorformaþiuni social-politice realizeazãcã adevãrata democraþie începe dejos ºi îºi vor dori niºte comuneputernice care sã dispunã de pîr-ghiile necesare ale puterii pentru aface faþã ºuvoiului de probleme cu

care se confruntã. De aceea, ei sevor strãdui sã transpunã în viaþãreforma, înþelegînd cã altã cale purºi simplu nu existã.

2) Partidele doresc sã-ºi întã-reascã poziþiile în teritoriu pentrua-ºi asigura cu orice preþ victoriaîn urmãtoarele alegeri (preziden-þiale ºi parlamentare). Astfel,primarii vor încerca, prin abuz deputere ºi manevrarea anumitor�pîrghii�, inclusiv economice ºisociale, sã �sugereze� alegãtorilorcine (fie candidat independent, fiepartid sau bloc electoral) trebuievotat. Alegerile anterioare, însã, audemonstrat deja cã mentalitatea

alegãtorului se schimbã, ce-i dreptîncet, dar se schimbã ºi devine totmai greu sã-i cumperi votul înschimbul celor douã-trei kilogramede fãinã sau cartofi.

3) Pentru a-ºi întãri poziþiile înteritoriu ºi a-ºi asigura astfel victoriaîn viitoarele alegeri prezidenþiale ºiparlamentare partidele vor cãuta sãsporeascã puterea primarului ºi sãconsolideze rolul lui în cadrulcomunei.

Pînã în prezent alegãtorul, înspecial de la þarã, nu a dispusîntotdeauna de informaþia necesarãpentru a analiza ºi aprecia la justaei valoare activitatea vreunui partidatît pe plan economic, cît ºi pe plansocial. De data aceasta, el va aveaposibilitatea sã judece cît de bines-a descurcat într-o situaþie sau alta

un primar care a dispus desuficiente împuterniciri pentru asoluþiona problemele comunei. Iaraceasta nu este decît un microstatbîntuit de aceleaºi necazuri: ºomaj,salarii ºi pensii neachitate, calitateafoarte scãzutã a prestãrii serviciilorpublice etc. Doar eficacitatea activi-tãþii primarului ºi prioritãþile corectstabilite de cãtre acesta pot oferipartidului care l-a promovat multrîvnitul bilet de trecere în viitorulParlament. În situaþia datã, alege-rile locale constituie o ºansã bunãpentru partidele neparlamentare dea se afirma ºi manifesta. �



HOME

Spuneþi cã doriþi sã schimbaþioraºul ºi comunitatea în care

locuiþi. Spuneþi cã doriþi sã transfor-maþi oraºul vostru într-un megapolisînfloritor. Ce trebuie de fãcut pentruca sã reuºiþi sã realizaþi acestedorinþe?

Înainte de a porni împotrivamorilor de vînt, v-aþi ascuþit cum secuvine lãncile? Spada? V-aþi lustruitarmura? Sper cã n-aþi uitat sã vãpregãtiþi ºi prînzul.

Fãrã glume - de ce unelte aveþinevoie cu adevãrat pentru a crea ºiconstrui, dacã speraþi sã schimbaþila faþã în mod fundamental comu-nitatea în care locuiþi? Sã aruncãmacum o privire asupra instru-mentarului de bazã necesar realizãriiacestei schimbãri ºi lucrurilor pe caretrebuie sã le aveþi la îndemînã pentrua face o treabã bunã ºi nu una demîntuialã.

Majoritatea eforturilor de aschimba oraºele ºi comunitãþileeºueazã. Ele eºueazã, pentru cã ceicare locuiesc acolo nu vãd nici oschimbare substanþialã ºi vizibilã.Cele mai multe încercãri de a rezolvaprobleme civice specifice (lipsaspaþiului locativ, atacurile banditeºti,tîlhãriile ºi condusul automobilelor înstare de ebrietate) nu sînt încununatedu succes. Ele nu numai cã nureuºesc sã schimbe în bine temeliilecomunitãþii, ci se mai dovedescneputincioase de a atinge scopurilepentru a cãror realizare au ºi fostîntreprinse.

De ce toate aceste eforturi ºiîncercãri dau greº? Cu siguranþã nudin lipsa bunãvoinþei celor care leîntreprind. Cei care vor sã-ºi schimbecomunitatea sînt, de regulã, însufleþiþide cele mai nobile intenþii pe care lepoate avea o fiinþã umanã. Totodatã,nu putem afirma cã s-a încercat puþin- toate eforturile nereuºite auconsumat o cantitate enormã deenergie. Tot ce putem spune e cãîncercãrilor respective le-au lipsitacele lucruri fãrã de care te asemenicu cei care construiesc castele penisip, adicã: instrumentele cuvenite,materialele cuvenite ºi planurilecuvenite. Mã refer aici la: 1) ºase

precondiþii ce trebuie îndepliniteînainte de a purcede la reconstruireacomunitãþii; 2) studierea ºi analizacaracteristicilor mediului social, politicºi economic unde urmeazã sã seîncerce realizarea schimbãrii, acapacitãþii comunitãþii de a seschimba; 3) viteza cu care ideea

schimbãrii este acceptatã decomunitate; 4) capacitãþile necesareiniþiatorilor ºi realizatorilor schimbãrii.

Pentru ca o comunitate sã poatãsã se miºte într-o direcþie pozitivã, nueste necesar ca ea sã dispunã deresurse substanþiale. De asemenea,nu este necesar cã ea sã se apuce arezolva mai întîi problemele celemari. De fapt, dacã reuºeºti sã rezolvieficient problemele mici ºi�neînsemnate�, poþi afla ºi cheia laproblemele care îþi dau cea mai marebãtaie de cap. Cu toate acestea,existã anumite precondiþii fãrã decare este foarte imprudent sã te apucide schimbare, pentru cã dacã nureuºeºti riºti sã compromiþi ideeaschimbãrii ºi va fi nevoie sã treacãceva timp pînã va fi posibil sã o repuiiarãºi în discuþie. Aceste precondiþiitrebuie sã fie îndeplinite în primul rîndde conducerea civicã localã -proprietari de acþiuni, politicieni, massmedia, patronii ºi întreprinzãtorii ceimai influenþi, lideri ai organizaþiilorneguvernamentale, liderii bisericilor,precum ºi alþii ce pot influenþa într-omãsurã mai mare opinia publicã.

Precondiþiile sînt urmãtoarele:1) consensul cã schimbarea estenecesarã, cã fiecare din factoriienumeraþi mai sus va avea de profitatde pe urma îmbunãtãþirii generale anivelului de trai pe care schimbareaar trebui sã o producã; 2) consensulasupra a ceea ce se înþelege prinîmbunãtãþire; 3) dorinþa de a lua înconsideraþie întregul sistem ºi nuaspecte rãzleþe; 4) înþelegereafaptului cã problemele se întrepãt-rund ºi soluþionarea uneia depindede soluþionarea alteia; 5) preîntîmpi-narea extremelor politice; 6) o viziunenouã potrivit cãreia e mai avantajossã identifici nu numai necesitãþile,restricþiile, obligaþiile, nevoile ºiproblemele din cadrul comunitãþii, ciºi capacitãþile, posibilitãþile ºi lucrurilepozitive, oricît de puþine ar fi ele lanumãr, pe care le oferã comunitatea.Dacã mãcar una din acesteprecondiþii va fi complet nerespectatãde cãtre conducerea civicã localã,comunitatea nu va reuºi sã seschimbe. Dacã fie ºi un singur grupcare dispune de o putere localãsemnificativã se va opune realizãriimãcar a uneia din precondiþii,schimbarea nu va fi posibilã, cel puþinîn marginile acelei regiuni a cãreiexpresie politicã o constituie grupulrespectiv. Aceste precondiþii sîntaproape absolute. Este dificil sãelaborezi un plan potrivit cãruia ocomunitate se poate miºca într-odirecþia pozitivã, dacã mãcar una dinprecondiþii lipseºte. Mai mult,aproape toate programele deîmbunãtãþire a nivelului de trai seelaboreazã ºi realizeazã fãrã a se þinecont de aceste precondiþii. Iatã de ceprogramele respective nu funcþio-neazã.Acestea sînt veºtile proaste.Veºtile bune sînt cã precondiþiilereprezintã credinþe, modalitãþi de avedea lumea, ceea ce înseamnã cãele se pot schimba.�

(Textul de faþã reprezintã traducerea ºiadaptarea unor fragmente din lucrarea AToolkit For Building A Healthy City, revistaNational Civic Review, vol. 87, nr. 4,noiembrie-decembrie 1998. Toatedrepturile aparþin editorilor. Traducere deGabriel Mumjiev.)

SCHIMBAREA LA FAÞÃ A COMUNITÃÞIIJoe Flower

Eric Meola


Profil

HOME

The Citizenship Foundation(Fundaþia pentru educaþie civicã � FEC) din MareaBritanie este o organizaþie neguvernamentalã de caritate,neafiliatã politic. Activitãþile ei sînt finanþate atît din donaþiiparticulare, cît ºi din surse comerciale ºi guvernamentale.

Scopuri ºi obiective:

O democraþie ca sã poatã funcþiona normal are nevoie de cetãþeni bine informaþi ce manifestã un interesviu faþã de treburile comunitãþii lor. Democraþia are nevoie de oameni responsabili atît faþã de ei înºiºi, cît ºifaþã de alþii, de comunitatea din care fac parte.

Educaþia civicã trebuie sã constituie o componentã esenþialã a oricãrui program ºcolar. În toate etapelevieþii lor oamenii au nevoie de a avea acces la informaþia privitoare la comunitãþile lor, precum ºi posibilitateade a-ºi dezvolta capacitãþile ºi cunoºtinþele. Acest lucru este deosebit de important pentru cei care se simtmarginalizaþi de societatea de astãzi.FEC promoveazã educaþia civicã printr-un numãr mare de programe, în special în urmãtoarele domenii:

• dreptul ºi sistemul juridic; • mecanismele de funcþionare ale democraþiei moderne;• drepturile omului; • gîndirea moralã ºi criticã.

Programe în curs de desfãºurare:

Munca în comunitate. FPC lucreazã de mai mulþi ani asupra diferitor modalitãþi de promovare a cunoaºteriicadrului juridic ce reglementeazã funcþionarea societãþii. O parte considerabilã a acestor eforturi este de a-i ajuta pe tineri sã cunoascã cît mai multe despre sistemul juridic al þãrii ºi ce înseamnã supremaþia legii subaspectul drepturilor ºi obligaþiilor cetãþeanului. FPC organizeazã întîlniri ale experþilor în drept cu elevi ºistudenþi unde se discutã pe marginea problemelor juridice, iar tinerii au posibilitatea sã-ºi însuºeascã, pebaza unor exemple concrete, noþiunile de bazã cu care opereazã sistemul juridic modern ºi sã înþeleagãmai bine felul în care legislaþia þãrii le afecteazã viaþa de toatã zilele. Asemenea întîlniri s-au dovedit extremde utile pentru toþi participanþii.

Valorile sectorului de tineret. Scopul programului este de a identifica practicile ºi structurile care - implicitsau explicit - promoveazã valorile prosociale în cadrul sectorului neoficial de tineret din Anglia, Þara Galilorºi Scoþia. Se aºteaptã ca pogramul respectiv sã contribuie la îmbunãtãþirea relaþiilor de colaborare ºicomunicare între agenþiile publice pentru problemele tineretului din Marea Britanie.

Paºaportul cetãþeanului tînãr. Scopul programului este de a le oferi elevilor informaþii - sub forma unorcursuri de instruire ºi ghiduri - privind drepturile ºi obligaþiile lor civice. De asemenea, aºa-zisele �paºapoarte�/ghiduri au fost elaborate ºi produse sub formã de casete audio pentru copiii orbi sau cu alt handicap fizic.

Ghidurile cuprind numeroase capitole consacrate diverselor aspecte juridice ale urmãtoarelor tematici:viaþa, securitatea personalã ºi colectivã, munca, familia, distracþiile, cãlãtoriile ºi mijloacele de transport,poliþia ºi judecãtoriile, dreptul ºi ramurile puterii de stat etc.

FEC a stabilit relaþii de colaborare cu diverse organizaþii neguvernamentale ºi agenþii publice din EuropaCentralã ºi de Est care se ocupã de educaþia civicã ºi promovarea valorilor democraþiei ºi statului de dreptîn regiunile respective. FEC a elaborat ºi desfãºurat programe comune cu asemenea organizaþii ºi agenþiipublice din urmãtoarele þãri: Rusia, Ucraina, Ungaria, Bulgaria, Polonia, România, Albania, Georgia, Cehiaºi Slovacia. FEC a pus la dispoziþia organizaþiilor respective diverse publicaþii, ghiduri, cãrþi ºi alte materialeutile în cadrul procesului de educaþiei civicã, ºi a organizat cursuri de instruire în domenii ce þin de construireastatului de drept. Participanþii la cursurile respective pot fi atît juriºti, cît ºi învãþãtori, jurnaliºti etc.

Multe din materialele elaborate de FEC au fost traduse ºi publicate în limbile românã ºi rusã. Toþi ceiinteresaþi de ele, precum ºi de programele FEC, pot oricînd contacta fundaþia pentru a le obþine.

The Citizenship Foundation, 15 St. Swithins Lane, London, EC4N 8AL,tel.: 171 929 3344, fax: 171 929 0922, E-mail: [email protected] Executiv:Jan Newton. Director de programe: Don Rowe.



HOME

Logica guvernãrii are un punctde plecare deosebit de cel al

logicii pieþelor concurente. Sectorulpublic este guvernat de cãtre autoritãþioficiale de stat, investite cu împuter-niciri speciale în acest scop prin consti-tuþie ºi alte acte legislative care conferãacþiunilor lor legitimitatea necesarã.Constituþia nu le interzice aleºilorpublici - ca unii ce reprezintã autori-tatea publicã - sã autorizeze produ-cerea diferitor bunuri ºi prestarea diferi-tor servicii, sã foloseascã acele resur-se publice ce pot fi ºi sînt asigurate ºiproduse cu acelaºi succes în cadrulsectorului privat. În fine, autoritãþile

publice au dreptul legal de a autorizaproducerea bunurilor colective ºi acrea �drepturi la proprietatea politicã�,cum ar fi, de exemplu, controlul ºiadministrarea resurselor publice încadrul cãrora nu se admite nici un felde producþie privatã.

Dacã administrarea producþieiprivate este determinatã de preferin-þele proprietarilor firmelor, companiiloretc. care îºi exercitã drepturile deproprietari, atunci administrareapublicã - direcþia structurilor guverna-mentale administrative - este determi-natã de preferinþele celor care auautoritatea sã exercite putereacoercitivã a statului, preferinþe ce iauforma statutelor, acþiunilor de stat,regulamentelor administrative ºimonitorizãrii acestor activitãþi. Deose-birea fundamentalã dintre organizaþiilepublice ºi cele particulare este legatãde supremaþia legii. Organizaþiilepublice existã ca sã asigureexecutarea cuvenitã a legii, iar toateelementele lor - structura, personalul,bugetul, scopurile - reprezintã produsulunei autoritãþi publice. Cu alte cuvinte,agenþiile publice sînt actorii oficiali acãror libertate de acþiuni este

LOGICA ADMINISTRÃRII PUBLICELaurence E. Lynn, Jr.

specificatã ºi constrînsã numai dedreptul constituþional ºi cel public.

Structurile oficiale - ceea ce maipoate fi numit drept expresii concreteale politicilor publice - includ scopurileºi obiectivele politicilor publice stabiliteîn legislaþia þãrii respective, mecanis-mele pe baza cãrora acestea sîntelaborate, bugetele ºi aranjamentelefinanciare ºi de contabilitate. Cele maivizibile ºi importante structuri sîntorganizaþiile sau birourile desemnatesã urmãreascã îndeplinirea obiecti-velor publice în calitatea lor de agenþiai electoratului. Una din trãsãturileacestor organizaþii este de un interes

special pentru administrarea publicãºi constã în stabilirea ºi definireaexactã a atribuþiilor pe care trebuie sãle îndeplineascã executivele.

Structurile guvernamentale sedefinesc prin anumite activitãþi opera-þionale specifice ca de exemplu, regle-mentarea modului în care sînt alcãtuiteºi aprobate contractele, desfãºurareainspecþiilor, prestarea anumitor servicii,organizarea sistemului de învãþãmînt,arestarea, urmãrirea penalã ºiîncarcerarea criminalilor etc. Acesteoperaþiuni - ele mai pot fi numite drept�sarcini de bazã� - definesc scopulagenþiei publice ºi sînt esenþiale pentruatingerea obiectivelor politicilorpublice. Preferinþele legislative sînt�transpuse� în operaþiunile respectiveprin influenþa mijlocitoare a structuriloroficiale.

Natura precisã a operaþiunilor debazã poate fi formulatã în statute ºistabilitã prin profesioniºtii carepresteazã nemijlocit serviciile -birocraþii de nivelele de jos, folosindu-se de cunoºtinþele, experienþa ºiopiniile lor. Aceasta ar putea la rîndulsãu sã creeze probleme legate deasigurarea responsabilitãþii agenþiilor

publice faþã de mandatele legislative.Simpla exercitare a autoritãþii legisla-tive este rareori capabilã sã asigurecontrolul asupra respectãrii naturiiprecise a operaþiunilor de bazã.Atingerea obiectivelor legislativemerge mereu mînã-n mînã cu alte�probleme de implementare�. Structu-rile oficiale ºi mecanismele înseºicreazã ºi perpetueazã dificultãþile deguvernare, de exemplu, sub formaunor legi moarte, nerespectate denimeni fie din cauza cã sînt aplicatefãrã pricepere ºi parþial, fie cã se aplicãunde nu este cazul.

Operaþiunile de bazã ale agenþiilorpublice se caracterizeazã prin o largãvarietate de rezultate. Caracterulspecific al rezultatelor poate sã reflectesau nu intenþia legislatorilor. Într-adevãr, aceasta adesea este cu greudescifratã sau ambiguã ceea ce duceiminent la diverse interpretãri ce secontrazic. Cînd reacþiile grupurilor deinteres sau de cetãþeni simpli suge-reazã cã scopul iniþial al iniþiativeilegislative a fost �substituit� cu altul peparcursul aplicãrii, se cere ca acestlucru sã fie verificat ºi dacã aºa e, sãse procedeze la strategii ºi mãsuricorective. Existã o multitudine deforme de strategii corective potenþialeºi mecanisme de control birocratic:dispoziþii din partea preºedinþilorcomitetelor executive, controlullegislativ prin verificarea statutului ºieventuale modificãri, verificareabugetului, controlarea legalitãþii acþiu-nilor personalului, audit, tot felul deinspecþii ºi instituþia de ombudsman(funcþionar public care se ocupã deplîngerile cetãþenilor împotrivareprezentanþilor autoritãþilor publice),judecãtorii, investigaþii, reziliere decontracte sau anulare a unor legi ºinominalizarea tuturor care s-au fãcutvinovaþi de încãlcarea legii, a regula-mentului de rigoare ºi pedepsirea lor.Aceste mecanisme se folosesc înfuncþie de caracterul specific naþionalal statului dat ºi al politicilor locale.�

(Textul de faþã reprezintã traducerea ºiadaptarea unor fragmente din lucrarea TheNew Public Management: How To TransformA Theme Into A Legacy. Revista PublicAdministration Review, vol. 58, nr. 3, mai-iunie1998. Toate drepturile aparþin editorilor.Traducere de Gabriel Mumjiev.)



HOME

În aprilie 1998, Fondul MonetarInternaþional (FMI) a elaborat

ºi publicat cartea �Codul practiciloreficiente în domeniul transparenþeifiscale - declaraþii asupra princi-piilor�. Una din condiþiile pe care vortrebui sã le îndeplineascã þãrile dinEuropa Centralã ºi de Est (ÞECE)care doresc sã devinã membre cudrepturi depline ale Uniunii Euro-pene este armonizarea legislaþieilor cu principiile, metodologia ºistandardele indicate în codulrespectiv.

În urma mai multor ani demonitorizare, de desfãºurare a dife-ritor programe de acordare deasistenþã tehnicã, consultaþii ºiexpertizã în ÞECE, FMI a hotãrîtsã scoatã în evidenþã necesitateaunei transparenþe mai mari nunumai în domeniul fiscal, ci ºi înprivinþa informaþiei monetare ºistatistice la care poate avea accespublicul din statele respective.Devine tot mai important ca proce-sul de stabilire a politicii fiscale ºide executare a bugetului de stat sãfie cu mult mai transparent decîteste astãzi. Cu toate acestea, pînãla apariþia codului FMI nimeni nu aa explicat într-un mod exhaustiv ceînseamnã transparenþã fiscalã ºi înce constau practicile la care trebuiesã adere þãrile pentru a o asigura.

Sarcina guvernelor de a asiguratransparenþa fiscalã a procesului destabilire a politicii fiscale ºi execu-tare a bugetului devine tot maicomplexã ºi importantã pe an cetrece. Mai complexã, pentru cã im-pactul ºi tipurile acþiunilor fiscale ºicvasifiscale au devenit mai mari ºirespectiv mai variate. Mai importan-tã, pentru cã standardele impuse decãtre pieþele financiare sînt astãzimai înalte ºi mult mai dificil desatisfãcut decît înainte, iar viteza cucare reacþioneazã piaþa la evoluþiilefiscale nefavorabile a devenit ºi eamai rapidã ºi mai pronunþatã. Deasemenea, conceptul de transpa-renþã fiscalã urma sã ia în consi-

deraþie factori de ordin cultural,juridic ºi instituþional.

Astfel, scopul codului FMI a fostformularea unor principii generaleasupra transparenþei fiscale care sãpoatã fi acceptate de cãtre toateþãrile. Propunem atenþiei cititorului pecele mai importante:

1) claritatea rolurilor ºi responsa-bilitãþilor;

2) accesul liber la informaþia deinteres public;

3) transparenþa procesului deformare ºi executare a bugetului,precum ºi accesul larg ºi nestingherital publicului la rezultatele rapoartelorprivind modul în care a fost executatbugetul.

Primul principiu serveºte dreptbazã pentru toate celelalte. O definireprecisã, lipsitã de tot felul deambiguitãþi, a diverselor roluri ºi aresponsabilitãþilor � atît ale funcþio-narilor publici de toate nivelele, cît ºiale reprezentanþilor sectorului privat� reprezintã o precondiþie extremde importantã pentru încercarea dea formula clar politicile fiscale ºimodul în care acestea sînt aplicate.Doar astfel se poate asiguraresponsabilitatea electoralã ºi stabilio linie de demarcaþie între: a) sectorulpublic ºi cel privat; b) iar în interiorulsectorului public - între activitãþilefiscale, monetare ºi cele ale agenþiilorpublice; c) diferite nivele deguvernare.

Codul FMI nu indicã responsabi-litãþile ºi nu insistã asupra vreuneistructuri instituþionale specifice aagenþiilor guvernamentale, ci doardemonstreazã cã transparenþa esteun factor menit sã sporeascãeficienþa operaþiunilor guverna-mentale. De asemenea, codul FMInu se referã la diverse remedii fiscaledubioase în opinia sa, cum ar fi, deexemplu menþinerea unui numãrexagerat de mare de fonduriextrabugetare (FEB) sau recurge-rea la activitãþi cvasifiscale. De fapt,codul FMI atenþioneazã ca, încazul în care FEB ºi activitã-

TRANSPARENÞA FISCALÃ ªI ADMINISTRAÞIA PUBLICÃ DIN ÞÃRILE EUROPEICENTRALE ªI DE EST: CODUL FONDULUI MONETAR INTERNAÞIONAL

Barry H. Potter

þile cvasifiscale joacã un anumit rol,acesta trebuie definit, iar consecin-þele lor financiare identificate ºi fãcutepublice.

Cel de al doilea principiu acoperãnecesitatea unei informaþii fiscaleprompte, exacte ºi inteligibile.Guvernele sînt obligate sã facã tot cele stã în putinþã pentru a aduce lacunoºtinþa publicului prin toatemijloacele posibile aceastã informa-þie. Conceptul de inteligibilitatepresupune o informaþie mai amplãdecît simpla prezentare a bugetuluide stat cu toate schemele ºi planurilelui. Codul accentueazã necesitatearaportãrii exacte a rezultatelorexecutãrii bugetului la anumite etapeºi cea a evaluãrii impactului FEB ºiactivitãþilor cvasifiscale asuprabugetului.

Cel de al treilea principiu se referãla practicile din cadrul procesului depregãtire ºi executare a bugetului,precum ºi de relatare a rezultatelormodului în care acesta a fost aplicat.Principiul respectiv constituie bazatransparenþei fiscale ºi a practicilorºi standardelor ce urmeazã a fiuniversal aplicabile în sistemelebugetare ale diferitor þãri.�

(Textul de faþã reprezintã traducerea ºiadaptarea unor fragmente din lucrareaFiscal Transparency: The IMF Code.Revista Public Management Forum, vol.V, nr. 1, ianuarie-februarie 1999. Toatedrepturile aparþin editorilor. Traducere deGabriel Mumjiev.)

Lász

ló Q

uitt



HOME

Existã cinci principii de bazãpe care trebuie sã le

respecte o comunitate pentru a-ºiasigura prosperitatea ºi dezvoltareanormalã: 1) includerea; 2) înþele-gerea; 3) deliberarea; 4) coopera-rea ºi 5) realismul.

Eu le numesc drept �cinci princi-pii pentru o comunitate care funcþio-neazã�, întrucît ele se referã la ocomunitate realã ºi nu la una idealã,adicã la o comunitate care reacþio-neazã eficient ºi prompt la tot felulde probleme, provocãri ºi posibili-tãþi, ºi în consecinþã ia niºte deciziiîn concordanþã cu cele principiimenþionate mai sus.

Includere înseamnã cã procesulde stabilire a modului în care sã fieabordate problemele publicepresupune participarea activã a

unui numãr cît mai mare de per-soane simple, nu doar cea areprezentanþilor autoritãþilor pub-lice. Aceasta este o cerinþã prac-ticã necesarã identificãrii ºi aplicãriiunor politici publice cu adevãratefective. Dacã cetãþenii simpliurmeazã sã fie afectaþi într-un felsau altul de modul în care oproblemã urmeazã a fi abordatã ºisoluþionatã, ei trebuie neapãratincluºi în procesul de discutare ºisoluþionare a chestiunii respective.Dacã acest lucru nu este posibil, eitrebuie bine informaþi despre ceeste vorba, iar punctele lor devedere sã fie luate în consideraþie.

Înþelegerea înseamnã cãprocesul de luare a deciziilor privindtreburile publice trebuie sã înceapãcu oferirea unor informaþii ºi analizeample, detaliate privind problema îndiscuþie pentru ca fiecare cetãþean

CELE CINCI PRINCIPII DE BAZÃ ALE UNEI COMUNITÃÞI PROSPEREMichael K. Briand

sã înþeleagã cît mai bine despre cee vorba ºi sã poatã emite opiniichibzuite ºi bazate pe informaþiiveridice. Înþelegerea înseamnã sãpriveºti lucrurile din perspectivacetãþenilor simpli, sã �intri în pielea�lor. Dacã procedez astfel, atunciceea ce înþeleg eu corespundelucrurilor pe care eu le voi simþi ºinu cel în situaþia cãruia încerc sãintru. Cu cît sîntem mai diferiþi, cuatît mai adînc trebuie sã �sondez�pentru a localiza acel nivel motiva-þional la care sîntem �aceeaºi�.

Deliberarea. Pe parcursul vieþiinoastre, sîntem deseori puºi însituaþia de a alege între lucruridiferite pe care le considerãm dreptbune ºi valoroase. Activitãþile,afacerile ºi stilurile de viaþã pe carenoi, fiinþe umane, le judecãm ºi

care, în schimb, ne motiveazã sãacþionãm într-un fel sau altul, sîntadeseori incompatibile. Neîntrebãm mereu cãror lucruri sãacordãm o importanþã mai mare.De exemplu, ce sã alegem:satisfacþia ºi bucuria de a avea ºicreºte copii ori libertatea ºi plãcereade a trãi viaþa doar pentru noiînºine, fãrã sã avem nici un fel deobligaþii faþã de cineva care depindede noi? Sîntem adesea în faþa uneidileme, unei alegeri dificile ºiimprevizibile. Orice chestiune deinteres public ridicã asemeneaprobleme. Oamenii se vãd nevoiþisã aleagã între mai multe soluþii.Fiecare din ele pare mai atractivã.De exemplu, cum ar trebui sãcheltuim banii în cazul criminalilor:pentru asigurarea unei securitãþimai mari a populaþiei ºi instituþiilor,

ori pentru reeducarea ºi reinteg-rarea criminalilor în societate?

Cooperare înseamnã a lucraîmpreunã, în interes reciproc.Cooperarea trebuie deosebitã decolaborare care înseamnã o formãmai pronunþatã a cooperãrii ºi esteposibilã doar în urma stabilirii unuiscop comun. Este important sã ledistingem una de alta, pentru cãdeosebirea respectivã ne reamin-teºte cã interesele politice pe carele urmãrim adesea se bat cap încap. Ea ne mai reaminteºte cã noitrebuie sã lucrãm împreunã ºi decomun acord, pentru cã aceastaeste în interesul nostru al tuturora -nu pentru cã noi dorim exact acelaºilucru ca ºi persoanele ce nu sînt deacord cu noi, dar fi indcã noiînþelegem cã putem profita ºicîºtiga mult mai mult de pe urmadeciziei pragmatice de a lucraîmpreunã, încercînd sã diminuãmdivergenþele pornind de la faptul cãoricine din noi vrea sã trãiascã încondiþii normale ºi stabile de viaþã,decît sã ne angajãm într-o concu-renþã acerbã ce s-ar dovedidãunãtoare tuturor pãrþilor concu-rente implicate.

Realism înseamnã recunoaºte-rea ºi acceptarea unui numãr deobstacole - unele mai mari, altelemai mici - care stau în calea uneiaplicãrii durabile ºi productive apoliticilor practice ºi benefice pentrucomunitate.

Cetãþenii trebuie sã arate prinexemple concrete cã politicile potfi practice, deci ºi efective. Cetãþeniinu trebuie sã se arunce val-vîrtejspre victorii mãreþe ºi glorioase alcãror preþ îl constituie de cele maimulte ori nenumãrate sacrificii,lipsuri ºi nedreptãþi, ci sã-ºi îndreptecomunitãþile pe acel drum alvictoriilor mici, sigure ºi stabile careeste cunsocut sub numele de de-mocraþie. Adevãrata democraþie.�

(Textul de faþã reprezintã traducerea ºiadaptarea unor fragmente din lucrareaFive Principles For A Community ThatWorks. Revista National Civic Review,vol.87, nr. 3, octombrie-noiembrie 1998.Toate drepturile aparþin editorilor.Traducere de Gabriel Mumjiev.)



HOME

EFECTELE REÎNREGISTRÃRII PARTIDELOR POLITICEIgor Boþan

Alegerile locale din 23 mai a.c. se vor desfãºura în condiþii

marcate de cîteva evenimente de ordinlegislativ menite sã genereze schim-bãri importante în diferite domenii alevieþii social-politice. În primul rînd, noualegislaþie privind administraþia publicãlocalã ºi organizarea administrativ-teritorialã conferã un rol extrem deimportant autoritãþilor locale încondiþiile autonomiei locale bazate peo relativã autosuficienþã economico-financiarã a judeþelor. În al doilea rînd,modificarea Legii privind partidele ºialte organizaþii social-politice facili-teazã creºterea rolului partidelorputernice în societate. Acest lucrudevine semnificativ, dacã observãm cãºi legislaþia electoralã, atît prin sistemulelectoral prevãzut pentru alegereaParlamentului ºi consiliilor locale, cîtºi prin barierele puse în caleacandidaþilor independenþi, urmãreºteacelaºi scop.

Codul electoral a unificat procedu-rile electorale pentru orice tip dealegeri, accentuînd rolul deosebit alpartidelor politice, inclusiv în alegerilelocale, ºi punînd capãt polemicilorexperþilor locali de acum cîþiva anireferitoare la ponderea relativã acaracterului politic sau administrativ alalegerilor locale. Consecinþele pentruadministraþia publicã localã sîntevidente. În primul rînd, prefecþii înnoile judeþe au fost numiþi, luîndu-seîn consideraþie printre altele ºi aparte-nenþa politicã a potenþialilor candidaþi.Mai mult, unul dintre ei a subliniatpublic cã pentru munca pe care o vordesfãºura prefecþii este de primãimportanþã setul valoric, adica doctrinapoliticã în baza cãreia se proiecteazãviitoarele reforme ºi dezvoltareateritoriilor în care ei vor conduceserviciile desconcentrate ale adminis-traþiei centrale. Acest lucru se core-leazã bine cu campania din ultimavreme în cadrul cãreia un numãr departide puternice scot cu insistenþã înprim plan apartenenþa doctrinarã, deºis-ar pãrea cã în ajunul alegerilor localear trebui sã domine aspectul admi-nistrativ al mesajului politic. Am puteapresupune cã aceastã întoarcere spredoctrine este efectul campaniei dereînregistrare a partidelor politice.

La 12 martie a luat sfîrºit perioadade 3 luni, destinatã reînregistrãrii parti-

delor politice în conformitate cuprevederile Legii privind modificarea ºicompletarea Legii privind partidele ºialte organizaþii social-politice. Un primrezultat al reînregistrãrii, aºteptatoarecum, este micºorarea numãruluide partide de la 50 la 24. La primavedere - un rezultat destul deimpresionant. Dar mulþi dintre cei careau susþinut ideea salubrizãrii spectruluipolitic din Republica Moldova aurecunoscut cã scopul scontat nu a fostatins, dat fiind cã potenþialul partidelorde a recruta noi membri permite odepãºire substanþialã a pragului de5000 de membri stabilit de lege. Putempresupune cã procesul de înregistrarea partidelor va continua dar, probabil,foarte lent. Cele 24 de partide cares-au grãbit sã se reînregistreze întermenii prevãzuþi de lege au urmãritdouã scopuri - asigurarea continuitãþiiîn activitatea formaþiunii ºi participareaîn calitate de concurenþi electorali încampania pentru alegerea organelorautoadministrãrii locale. Aceste lucruriau fost realizate practic de cãtre toatepartidele mai mult sau mai puþinimportante care reprezintã niºtepotenþiale centre de atracþie în privinþaformãrii eventualelor blocuri electorale.În consecinþã, am putea afirma cã nuse prevede micºorarea numãruluiconcurenþilor electorali, ceea ce ar fitrebuit sã fie adevãratul scop alreînregistrãrii. Din spectrul politic audispãrut doar partidele mici, care înultimele campanii electorale au jucatrolul de sateliþi ai unor partide maiputernice, iar elitele lor au fostabsorbite de acestea din urmã. A douacategorie de partide care a dispãrutdin registrul Ministerului Justiþiei nu�deranja� electoratul prea mult nici pînãla începerea procesului de reînre-gistrare.

Al doilea rezultat, neaºteptat deaceastã datã, este cã cetãþeniiRepublicii Moldova au dat dovadã deo misterioasã elasticitate politicã.Astfel, numãrul cetãþenilor care sîntmembri de partid a crescut, cel puþin,de douã ori în urma reînregisterãrii.Aceastã concluzie se bazeazã peinformaþiile date publicitãþii de cãtreMinisterul Justiþiei. În conformitate cudatele respective, dupã reînregistrareaproximativ 200 000 de cetãþeni audevenit membri ai celor 24 de partide,

adicã aproximativ 9 % din cetãþenii cudrept de vot. Un sondaj de opinierealizat de IFES ºi SISI - Opinia înmartie 1995 atesta cã doar aproxi-mativ 4% din cetãþenii cu drept de votse declarau la acel moment membriai unui partid. Evident, sondajele au omarjã de eroare, dar se pare cã dedata aceasta efectul este într-adevãrsemnificativ.

Un al treilea rezultat al reînregis-trãrii, tot neaºteptat dupã cum s-amenþionat, este scoaterea în evidenþãa mesajului doctrinar care încampaniile electorale precedente amobilizat într-o mãsurã neînsemnatãvoinþa alegãtorilor. Explicaþia acestuiefect ne-o oferã chiar unii lideri aipartidelor ce au trecut recent proce-dura de reînregistrare. În opinia lor, încampaniile electorale vor continua sãpredomine mesajele cu caracter maimult sau mai puþin populist, însãmobilizarea liderilor locali pentrucolectarea celor 5000 de semnãturi anecesitat schimbarea ºi diferenþiereamesajului politic adresat acestora. Aldoilea lucru este cã perspectiva des-chisã de reforma administraþiei publicelocale, cînd o bunã parte din puterearealã va trece în organele administra-þiei locale, necesitã pregãtirea adec-vatã a cadrelor promovate preponde-rent de partide în aceste organe. Iar,dupã cum bine ne amintim, cadrelehotãrãsc totul ºi trebuie instruite pebaza valorilor autentice. Al treileamoment se referã la perspectiva încare elitele locale din judeþene vorînþelege propria importanþã în viaþasocial-economicã a þãrii ºi vor încercasã joace un rol tot mai independentde elitele de la nivel central. Dacãacest lucru se va întîmpla, procesulde democratizare interioarã a parti-delor va fi inevitabil, mai cu seamã,fiindcã legea modificatã a partidelornu lasã loc pentru constituireapartidelor regionale. În aceste condiþii,unul din principalele elemente delegãturã între elitele de partid centraleºi cele locale va deveni doctrina.Optica respectivã ne lasã sã întrezãrimîn viitor ºi posibile cerinþe ale elitelorjudeþene privind modificarea siste-mului electoral pentru alegereaParlamentului pe baza listelorconstituite la nivel judeþean, ºi nu lanivel central, cum se întîmplã astãzi.



HOME

Practic, alegerile în consiliile judeþenevor constitui prima experienþã în acestsens, modul lor de desfãºurare fiindidentic cu cel pentru alegerea Parla-mentului în mai multe circumscripþii.Concluzia este cã va creºte rolulmesajului politic diferenþiat: doctrinarpentru potenþialii liderii locali ºi populistpentru marea majoritate a electo-ratului. Campania electoralã care aînceput recent vine doar sã accentu-eze o datã în plus acest lucru, mai alesîn cazul formaþiunilor cu ºanse maride succes. Astfel, liderii FrontuluiPopular Creºtin Democrat (FPCD) sînttot mai insistent numiþi creºtin-democraþi de cãtre presa care-isimpatizeazã, liderii Partidului ForþelorDemocratice (PFD) îºi demonstreazãºi reafirmã opþiunea liberalã, AlianþaCivicã pentru Reforme (ACR) face bloccomun cu Partidul Social-Democrat(PSD), pãstrînd în denumire aparte-nenþa doctrinarã social-democratã,Blocul Comuniºtilor, Agrarienilor ºiSocialiºtilor merg în alegeri cu simbolulPC, iar centriºtii care au mizat peîndepãrtarea de extreme i-au atras departea lor pe unii lideri politici cu viziunisocial-democrate, accentuîndu-ºi înacest fel apartenenþa doctrinarã . Dinformaþiunile mari doar ConvenþiaDemocratã (CD) nu a fãcut deocam-datã declaraþii cu caracter vãditdoctrinar, mizînd mai mult peautoritatea liderului sãu, deºi alianþacu Liga Creºtin-Democratã a Femeilor(CDF) ºi Partidul Ecologist (PE) oferão imagine grãitoare în acest sens. În

acelaºi timp, platformele electorale alecandidaþilor înaintaþi de acesteformaþiuni poartã un caracter cît sepoate de simplu, bazat pe promisiunide a rezolva rapid cutare sau cutareproblemã de importanþã imediatã.

Concluzia de mai sus are ºi oanumitã bazã empiricã. Este de ajunssã se facã o simplã analizã a rezulta-telor alegerilor precedente pentru aînþelege cui îi este adresat mesajuldoctrinar. Din lipsã de spaþiu ne vomreferi doar la ultimele alegeriparlamentare. Dacã în localitãþileurbane ºi rurale relativ mari - în carepractic se decid rezultatele alegerilor- factorii importanþi ce determinãopþiunea electoratului au fost analizaþiºi definiþi destul de bine, atunci înlocalitãþile mici, cu numãrul de locuitorimai mic de 1500 se pare cã aceºtiafuseserã ignoraþi. Însã, cea mai mareparte a celor 25% de voturi distribuiteproporþional partidelor ce au trecutpragul de 4% se gãsesc în acestelocalitãþi mici. Tocmai în localitãþilerespective iese la ivealã în mod vãditrolul jucat de liderii locali. Influenþa lorse datoreazã aºa-numitei mentalitãþiparohiale. În aceste localitãþi biserica,ºcoala primarã ºi dispensarulreprezintã principalele instituþii în careactiveazã potenþialii lideri cu o educaþierelativ foarte bunã, a cãror autoritate acrescut mai ales dupã desfiinþareacolhozurilor. O privire aruncatã asuprarezultatelor alegerilor din 1994 ºi 1995ne aratã cã succesul PartiduluiDemocrat Agrar (PDA) a fost în mare

mãsurã bazat ºi pe utilizarea iscusitãa culturii politice parohiale. Dupãsciziunile succesive ale PDAM lideriidin aceste localitãþi au rãmas oarecumdezorientaþi, iar celelalte partide marierau preocupate de întãrirea poziþiilorîn localitãþile cu un numãr mare dealegãtori. Partidele mici au folosit pedeplin aceastã niºã neexploratã decele mari pentru a se afirma. Exact înmajoritatea localitãþilor date, cupopulaþie redusã, partidele mici ºi celeexotice au depãºit pragul electoral de4% (vezi tabelul). Altfel, cum am puteaexplica faptul cã în imediata vecinãtate- unde principalii parametri social-economici sînt practic aceiaºi - voturilealegãtorilor sînt distribuite în modabsolut diferit?

Comasarea localitãþilor mici încomune cu cel puþin 2500 de locuitoriva tinde sã ºteargã aceastã difere-nþiere, atrãgîndu-le în cîmpul devedere al partidelor mari, iar cooptarealiderilor locali devine extrem deimportantã în acest sens. Ar fi prema-tur sã credem cã mesajul doctrinaradresat liderilor locali va avea efecteimediate, analiza parametrilor cemotiveazã în mod cardinal comporta-mentul electoral al alegãtorilor dinMoldova ne demonstreazã cã aceºtiparametri se aflã în afara spaþiuluidoctrinar. Totuºi, în perspectivã, separe cã politicenii care fac declaraþiipublice precum cã mesajul politicbazat pe doctirinã nu are nici o impor-tanþã practicã in condiþiile RepubliciiMoldova fac o mare greºealã. �

Tabel: Numãrul de localitãþi în care partidele ce n-au depãºit pragul de trecere la nivel naþional au acumulat maimult de 4% din voturi

>4% peraion

4 - 10% 10 - 20% 20 - 30% 30 - 40% 40 - 50% > 50%

Pardidul Democrat -Agrar 14 176 103 37 17 6 8

Alianþa Civicã "Furnica" 8 182 33 11 6 2

Alianþa Forþelor Democratice 4 111 31 10 3 1

Partidul Dreptãþii Social-Economice 2 128 37 10 5 1

Partidul Social-Democrat 4 118 34 6 1 1

Blocul Unitatea Socialistã 2 25 5

Blocul Social-Democrat "Speranþa" 43 9 4 1 1

Partidul Socialiºtilor 1 9 1 1

Partidul Reformei 9 2

Uniunea Creºtin-Democratã 10 4 1


Breviar

HOMEHOME

BREVIAR

� În ziua de 4 martie, IFES-Moldova ºi Direcþia Juridicã a Parlamentului au organizat o masã rotundã în cadrul cãreiaau fost discutate diverse aspecte ale Legii cu privire la administraþia publicã localã.

� În ziua de 11 martie, fundaþiile IFES-Moldova ºi �Viitorul� au organizat în oraºulOrhei seminarul regional Administraþiapublicã localã în Republica Moldova. Lalucrãrile seminarului au participat peste 60reprezentanþi ai autoritãþilor publice localedin judeþul Orhei, precum ºi experþi dinpartea Academiei de studii economice ºiGuvernului. Subiectul principal al discuþiilorl-a constituit reforma administraþiei publicedin Moldova ºi condiþiile ce urmeazã a fiîndeplinite pentru a o realiza cu succes. Deasemenea, cei prezenþi au avut posibilitateade a participa la un curs de instruire privindmodalitãþile prin care pot fi preîntîmpinateºi soluþionate diferite situaþii de conflict cucare se pot confrunta autoritãþile publicelocale. Au mai fost, totodatã, discutateprobleme legate de formarea ºi executareabugetelor locale.

� La mijlocul lunii martie, IFES-Moldova a tipãrit în limba rusãversiunea Digest a buletinului sãu informativ �Vocea Civicã�.Ea cuprinde materialele cele mai reprezentative ce s-au publicatîn ediþiile româneºti ale buletinului pe parcursul anului 1998

� În ziua de 25 martie, fundaþiile IFES-Moldova ºi �Viitorul� auorganizat în oraºul Ungheni seminarul regional Administraþiapublicã localã în Republica Moldova. Peste 60 primari ºi consilierilocali au participat la aceastã reuniune pentru a discuta diverseaspecte ale noii legislaþii care reglementeazã activitateaadministraþiei publice locale.

� În ziua de 29 martie, reprezentantul IFES-Moldova a participatla ºedinþa Comisiei de certificare a utilitãþii publice a asociaþiilorobºteºti de pe lîngã Ministerul de Justiþie.

� La sfîrºitul lunii martie a fost publicatã broºura Ghidul electoral,elaboratã ºi editatã în comun de cãtre Comisia ElectoralãCentralã ºi IFES-Moldova. Ghidul se adreseazã în specialfuncþionarilor electorali, cuprinzînd pãrþi relevante ale legislaþieicurente care reglementeazã organizarea ºi desfãºurareaalegerilor. De asemenea, ghidul mai este dotat cu un calendarelectoral ºi un studiu asupra sistemelor electorale folosite înlume.

� La începutul lunii aprilie a fost publicatã broºura Ghidul observatorului, elaboratã ºi editatã în comun de cãtre IFES-Moldova ºi Liga pentru apãrarea drepturilor omului din Moldova (LADOM). Ghidul reprezintã un instrument practic ºieficient de însuºire a standardelor internaþionale de observare a alegerilor ºi se adreseazã în principal observatorilorlocali. El a fost elaborat pe baza prevederilor Codului electoral ºi a experienþei de observare a alegerilor dinMoldova în anii precedenþi.

� Începînd cu 6 aprilie, postul de radio �Antena C� al municipiului Chiºinãu difuzeazã emisiunea Vocea Civicã - ghidradiofonic pentru alegãtori, realizatã în comun de cãtre IFES-Moldova ºi LADOM. Cei interesaþi de rolul alegerilorlibere ºi corecte într-o societate democraticã, drepturile electorale, observarea alegerilor, rolul ºi statutul funcþionarilorelectorali, problemele reformei administrativ-teritoriale a Moldovei etc., pot audia emisiunea în zilele de marþi ºivineri la ora 17:40, pînã la 21 mai 1999.

� În ziua de 9 aprilie, reprezentantul IFES-Moldova, Gabriel Mumjiev, a participat la lucrãrile seminarului internaþionalAlegerile locale ºi impactul lor asupra societãþii în cadrul cãruia a vorbit despre aspecte ale reflectãrii campanieielectorale în mijloacele de informare în masã. Seminarul a fost organizat în Chiºinãu de cãtre Asociaþia primarilor ºicolectivitãþilor locale ºi Consiliul Europei.�

Aspect de la seminarul regional Administraþia publicã localãîn Republica Moldova din 11 martie


Profil

HOME

Institutul pentru probleme dedezvoltare a societãþii (IPDS)

Vocea Civicã

Opiniile exprimate în articolele publicate aparþin autorilor ºi nu reprezintã, în mod necesar, ºi punctul de vedere alVocii Civice. Întreaga responsabilitate pentru veridicitatea celor afirmate aparþine exclusiv autorilor articolelor.

Volumul 5, Nr.2 (23) Martie-Aprilie1999Volumul 5, Nr.2 (23) Martie-Aprilie1999Volumul 5, Nr.2 (23) Martie-Aprilie1999Volumul 5, Nr.2 (23) Martie-Aprilie1999Volumul 5, Nr.2 (23) Martie-Aprilie1999

EditorIFES-Moldova

Str. George Meniuc, nr. 3MD2009 Chiçinãu, Moldova

Tel.: 733255, 731477Fax: 733621

E-mail: office@ifes.moldnet.md-------------------------------------------

IFES-Moldova

DirectorDorin Tudoran

Coordonator principalde programe

Igor Boþan

Coordonatorfinanciar-administrativ

Victor Gane

Coordonator Centrulde resurse/Machetare

Tamara Chitoroagã

Coordonator de program

Gabriel Mumjiev

Asistent/Relaþii cu publicul

Ina Gutium

Çofer/Curier

Andrei Bardari------------------------------------

Programul IFES în Moldova estefinanþat de Agenþia Statelor Unitepentru Dezvoltare Internaþionalã,

USAID

Membrii IPDS sînt savanþi, experþi, specialiºti ºi profesori în instituþiile superioarede învãþãmînt.Scopul de bazã al IPDS constã în cercetarea problemelor legate de dezvoltareasocialã ºi promovarea în practicã a valorilor societãþii democratice ºi ale statuluide drept.

Prioritãþile IPDS:• studierea sistematicã a proceselor social-economice ºi a aspectelor majore

ale evoluþiei comunitãþilor;• desfãºurarea unor activitãþi practice în vederea consolidãrii societãþii civile ºi

îmbunãtãþirii situaþiei social-economice;• desfãºurarea unor activitãþi practice în vederea îmbunãtãþirii culturii

interacþiunilor sociale ºi dezvoltãrii comunicãrii sociale.

Activitãþi:• elaborarea, adaptarea ºi implementarea managementului social;• preîntîmpinarea ºi soluþionarea pe cale paºnicã ºi legalã a crizelor ºi conflictelor

sociale;• promovarea unei colaborãri reale între sectoarele societãþii ºi grupurile sociale;• promovarea toleranþei sociale ºi religioase;• desfãºurarea unor activitãþi menite sã contribuie la îmbunãtãþirea relaþiilor

interetnice;• organizarea ºi desfãºurarea unor seminare, conferinþe ºi cursuri de instruire

în urmãtoarele domenii: arta comunicãrii, strategii de adoptare a deciziilor,arta de a purta negocieri ºi discuþii în situaþii conflictuale;

• analiza sistematicã a proceselor de dezvoltare socialã;• efectuarea unor sondaje sociologice ºi cercetãri psihologico-sociale;• efectuarea unor cercetãri în domeniile dezvoltãrii durabile ºi ecologiei sociale;• elaborarea unor recomandãri practice privind activitatea instituþiilor

democratice;• sprijinirea procesului de integrare a Moldovei în spaþiul economic, informaþional

ºi cultural european ºi mondial;• participarea la proiecte ºi programe guvernamentale, neguvernamentale ºi

internaþionale;• oferirea de expertizã pe marginea propunerilor, sugestiilor, programelor,

concepþiilor ºi proiectelor de lege care vizeazã soluþionarea diferitor problemesociale importante, precum ºi participarea nemijlocitã la elaborareadocumentelor respective;

• sprijinirea iniþiativelor civice ale organizaþiilor de tineret ºi proiectelor careurmãresc dezvoltarea tineretului.�

Preºedinte: Serghei Kartaºev.Adresa: 2001 Moldova, Chiºinãu, C.P. 4046,

tel.: 739040, 260187, E-mail: [email protected]

Institutul pentru probleme dedezvoltare a societãþii (IPDS)

este o organizaþie ºtiinþificã neguvernamentalã, non-profit, ºi neafiliatã politic.IPDS ºi-a început activitatea în luna mai a anului 1997, cãpãtînd personalitate juridicã la 3 martie 1998.

vocea civicª · 2006-12-28 · 2 g vocea civicª martie-aprilie 1999 interviu home interviu cu s....

Documents