vitrina chippendale

39
GRUP SCOLAR PUCIOASA Proiect Pentru obtinerea certificatului de competente profesionale- nivel III Calificarea - Tehnician designer mobila si amenajari interioare VitRINA – STILUL CHIPPENDALE Indrumator: Prof:Diaconescu Elev: Cristea G. Elena

Upload: ilie-radu-milea

Post on 07-Aug-2015

160 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

Page 1: Vitrina Chippendale

GRUP SCOLAR PUCIOASA

Proiect

Pentru obtinerea certificatului de competente profesionale- nivel IIICalificarea - Tehnician designer mobila si amenajari interioare

VitRINA – STILULCHIPPENDALE

Indrumator: Prof:Diaconescu Elev: Cristea G. Elena Gheorghita Mihaela

IUNIE 2011

1. ARGUMENT

Page 2: Vitrina Chippendale

Am ales ca tema de proiect ,, Vitrina- Stilul Chippendale deoarece accentul cade pe folosirea elementelor arhitectonice ce confera piesei maretie si grandoare.Aceasta piesa realizata in cele mai mici detalii, bogat chiar prea bogat,opulent : de asemenea se mai caracterizeaza prin forme curbe, ample si bogatie in ornamentare precum si detalii sculpturale numeroase.De asemenea stilul din care face parte si anume stilul baroc se regaseste clar in diverse ramuri precum: arhitectura,pictura,muzica,dansul. Stilul se remarca prin folosirea excesiva a liniei curbe atat la picioarele corpurilor de mobilier, a bratelor de scaune si fotolii, a panourilor –fete de sertare,usi.Usile vitrinelor sunt montate in sistemul ,,fagure”, sistem folosit si la realizarea spatarelor scaunelor.Dintre speciile folosite in aceasta perioada amintim: lemnul de mahon,nuc si rasinoase. Vitrina va fi realizata din lemn de rasinoase,uscat artificial pana la umiditatea de 8-10%.Finisaj va fi – transparent.Vitrina aleasa ca tema de proiect este formata din doua corpuri distincte:

● un corp inferior, format din doi pereti laterali, doi pereti despartitori,placasuperioara bordurata pe trei canturi si frezata dupa un conturcurb.Pentru marirea aspectului estetic sertarele sunt prevazute cu cate un maner tragator ornamental.Pentru consolidarea corpului inferior, aceasta este prevazut cu spate din placaj fag – 5mm.

● un corp superior format format din doi pereti laterali,dor pereti despartitori care

compartimenteaza corpul superior in doua corpuri laterale, o placa superioara sunt prevazute doua sertare mici pe corpurile laterale, o placa superioara o placa inferioara si o placaintermediara. Intre placa inferioara si cea intermediara sunt prevazute doua sertare mici pe corpurile laterale si un sertar mare pentru corpul central. Inchiderea-deschiderea sertarelor laterale se realizeaza cu acelasi tip de manere tragatoare folosite la corpul inferior. Tot prentru obtinerea unui design de produs deosebit,peste placa superioarase monteaza o cornisa,executata din lemn masiv rasinoase. In interior, compartimentarea pe orizontala se realizeaza cu ajutorul a doua polite de sticla cu grosimea de 6 mm. Pentru consolidarea corpului superior, acesta este prevazut cu spatele din placaj fag – 5mm.

2. CUPRINS

Page 3: Vitrina Chippendale

Partea I: Partea scrisa

1. ARGUMENT2. CUPRINS3. STUDIU ASUPRA STILULUI DE MOBILA: BAROC ENGLEZ-STILUL

CHIPPENDALE4.DESCRIEREA TEHNOLOGIEI DE FABRICATIE:

4.1. Debitare (croire) lemn masiv4.2. Prelucrari mecanice ale lemnului masiv4.3. Debitare panouri4.4. Furniruire panouri4.5. Prelucrarimecanice panouri furniruite4.6. Montaj alb rame usi4.7. Slefuirea suprafetelor4.8. Finisare4.9. Montare vitrina4.10. Ambalare vitrina4.11. Norme de tehnica securitatii muncii pe fluxul de fabricatie.

5. FISA TEHNOLOGICA A UNUI REPER – LONJERON RAMA USA6. DESCRIEREA UNUI UTILAJ – MASINA DE SLEFUIT CU BANDA ORIZONTALA SBO.7. NORME DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII PE MASINA DE SLEFUIT CU BANDA ORIZONTALA SBO.8. BIBLOGRAFIA

Partea II: Partea desenata

1. Reprezentarea in perspectiva a produsului2. Vederi laterale3. Detaliu de executie ( imbinare cu cep drept ascuns)

Page 4: Vitrina Chippendale

3. STUDIU ASUPRA STILULUI – STILUL BAROC ENGLEZ-STILUL CHIPPENDALE

Decoratiunile interioare ale epocii baroc erau mai ales alcatuite din piesele de arta specifice epocii respective: picturi, sculpturi, mici statuete, mobilier, tapet aplicat pe pereti.

Vitrina din stilul baroc englez este o piesa de mobilier folosita in amenajarea unei camere de zi. Face parte din garnitura mobila de sufragerie respectiv pentru odihna si relaxare. Bogatia de ornamente se regaseste in acest stil din abudenta. Denumirea stilului vine de l decoratul englez Thomas Chippendale. Stilul sintetizeaza intr.un limbaj propriu influentele roccocoului francez, modelele goticului sau cele chineze, fiind considerat si varietatea engleaza a roccocoului. Elementele decorative sunt simetrice, sculptate sau traforate in placi de lemn. Piesele de mobilier sunt reprezentate de etajere pentru portelanuri inchise cu usi vitrate,mese de ceai, de mic dejun,de scris, de citit, comoda dubla, suprapusa, scaunele au picioare drepte sau gablate. Mobilierul era lucrat in acaju, adesea sculptat iar pentru piesele mai importante se foloseau marchetaria de lemn de culoare, alaturi de marmura sau lacuri in stil oriental.

Page 5: Vitrina Chippendale

Piesele de mobilier au linii drepte si elegante, cu picioarele fuzelate si uneori canelate. Elementele decorative sunt reprezentate de frunza de acant, siraguri de clopotei, valuri grecesti etc.

Piesele de mobilier specifice sunt mesele de joc, mesele pliante, consolele si comodele dreptunghiulare sau semicirculare, scaunele cu spatare dreptunghiulare sau rotunde usor curbate si traforate. Creatia cea mai importanta a acestui stil este scaunul cu spatar in forma de scut. Esenta de lemn folosita era lemnul de rasinoase, vopsit si aurit. Cunoscute sub cele doua denumiri Adam si Hepplewhite, cele doua stiluri au avut meritul sa promoveze un mobilier original,usor,practic si utilitar, aspectul estetic exterior fiind realizat prin forma elementelor constructive,bucurandu-se de o inalta apreciere in societatea engleaza.Spatare de scaun in forma de S, frontoane sparte, motive marine (scoici), manerele sculptate sunt cateva din motivele de baza.Stilul este mai simplu si mai sarac elemente decorative, avand un aspect constructiv vizibil, folosindu-se elemente constructive strunjite. S-a manifestat o deosebita preocupare pentru obiectele de sezut.

Page 6: Vitrina Chippendale

Stilul este mai simplu si mai sarac in elemente decorative, avand un aspect constructiv vizibil,folosindu-se elemente constructive strunkite. S-a manifestat o deosebita preocupare pentru obiectele de sezut. In ornamentatie s-a folosit machetaria din elemente decorative geometrice, mai mult decat cele de natura vegetala sau animala. Chippendale imbina formele si linia stilului roccocoului cu elemente specifice englezesti si cu elemente orientale (chinezesti), obtinand efecte estetice si decorative deosebite. In total se pot distinge sase tipuri de picioare de scaune folosite de Chippendale : laba leului, bila si laba (o ghiara care tine stransa o bila) Chippendale tarziu (sectiune patrata), Marlborough(prisma), crosa (rotund simplu) si spada (picior rotunjit subtiat la capat). Fratii Chippendale din Anglia, in primele lor lucrari, au copiat intr-o mare masura piesele in stil ”Queen Anne” cu picioare “cabriola” dar destu,l de curand au dezvoltat un stil aparte utilizand picioare cu bila sau cu ghiare si decupand spatarul scaunelelor. Mai tarziu, apar scaunele cu picioare drepte iar arta Chineza influenteaza sculpturile. Cea mai importanta caracteristica a scaunului in stil Chippendale este spatarul decupat si bogat decorat cu sculptura. Fratii Chippendale lucrau doar in mahon importat. A realizat multe piese de mobilier pentru birouri si a lansat un stil, iar multi artisti si arhitecti plecand de la ideile sale au realizat dulapuri cu usi care prezentau forme serpuite, iar picioarele de sustinere erau inguste. Lemnul folosit era cel de mahon si modelele se aplicau si altor piese de mobilier. Influenta stilului a fost una insemnata in decoratiunile interioare, acesta era considerat de intreaga lume un “oracol al bunului gust”. Chippendale are in portofoliu peste 200 de scaune unice, canapele, rame de oglinzi, sfesnice, mese, vitrine, jardiniere, obiecte decorative pentru seminee precum si de alte obiecte de decor. Mult timp orice rama de oglinda, birou sau diferite piese de mobilier purtau marca Chippendale. Spatarele scaunelor sale au forme specifice care te poarta cu gandulcatre China, iar in general mobilierul creat de fratii Chippendale prezinta forme iesite putin in relief si pilastri decorati armonios. Perioada de sfarsit a barocului (rococo) in Anglia are la baza lucrarile sculptorului Thomas Chippendale, care a adaptat creatiile sale din domeniul mobiliei, gusturilor artistocratiei engleze. Chippendale imbina formele si linia stilului rococo francez cu elemente specifice englezesti si cu elemente orientale (chinezesti), obtinand efecte estetice si decorative deosebite.

Scaunele si canapelele au picioarele drepte sau usor arcuite, terminate simplu sub forma de laba de animale. Bratele sunt

Page 7: Vitrina Chippendale

curbate pastrand linia specifica a barocului. Un efect deosebit il realizeaza spatarele, asupra carora artistul si-a indreptat toata atentia, obtinand sub forma unor imbinari de bare sau bare si panglici, efecte estetice placute. Sezuturile de scaune sunt in forma de trapez.

Vitrinele pastreaza linia barocului, cu cele doua corpuri distincte, sticla usilor fiind fazetata si fixata in rame tip fagure. Varianta rococo-ului care patrunde si se dezvolta in Anglia poarta numele unui mare creator si constructor englez de mobila, Thomas Chippendale care, folosind unele elemente ale stilului Ludovic al XV-lea in combinatie cu o ornamentatie mai redusa, de influenta gotica, a realizat un rococo nou, specific englez, mai simplu si mai putin bogat in elemente decorative, cu un aspect constructiv mai vizibil. Linia curba este mai putin geeralizata decat in stilul Ludovic al XV-lea, dar deosebit de judicios intrebuintata la unele elemente constructive si decorative, realizandu-se un mobilier original, foarte elegant, cu elemente decorative, realizandu-se un mobilier original, foarte elegant, cu elemente decrative simetrice, sculptate si traforate in placi de lemn, unele de influenta chineza, cu tapiterii mai putine, cu o preocupare importanta pentru obiectele de sezut. Spre deosebire de rococo-ul francez si german, stilul Chippendale a folosit si elemente strunjite. In ornamentatie s-a folosit si marchetaria, cu elemente mai mult geometrice decat vegetale. Comoda a fost prelucrata din barocul francez, cu o simplificare a formei si in special a ornamentatiei. Suprafetele curbe ale placilor si usilor, din structura vitrinelor si a comodelor, sunt prezente si aici ca si in rococoul francez, german, si olandez. Mobilierul de sezut era alcatuit din scaune, si canapele cu forme deosebite, originale, remarcandu-se urmatoarele carcateristici: -spatarele sunt construite dintr-un cadru din elemente curbe care cuprind un spate din placi traforate in forme oranmentale simetrice, uneori geometrice sau din curbe foarte intortochiate ori impletite, forme de vase decorative combinate cu volute, sau inalte cazuri in loc de aceste placi, se folosesc baghete rotunde ori traverse orizontle curbate, -sezutul este in general tapitat sau executat din impletitura de trestie.Tapiteria acopera si cadrul obiectelor , in majoritatea cazurilor cuielor decorative de tapiterie

Page 8: Vitrina Chippendale

fiind vizibile, picioarele acestor obiecte erau in cele mai multe cazuri curbe, in S alungit, sculptat sau cu laba de leu, iar la partea superioara cu acanturi si volute. S-au intrebuintat si picioare strunjite sau prismatice, cu legaturi inferioare intre ele. -bratele fotolilor eau curbe si uneori tapitate, sustinute de suporti in consola.In alte cazuri,bratul cu suportul formau un singur element curbat, asemanator cu stilul Ludovic al XV-lea. -mesele pentru sufragerie si cele pentru jocul de carti au avut mai mare raspandire in acest stil. Cele de sufragerie aveau placi prelungitoare, picioare pliante, ornamentate cu laba de leu, iar cele de joc aveau placa pastrata si picioare gratioase, subtiri si curbe. Comoda a fost de asemenea, adoptata de acest stil, avand in general aceeasi forma ca cea franceza, dar cu un aspect mai putin capricios in ceea ce priveste lunile curbe. Si stilul Chippendale a intrebuintat lunia curba la placile si fetele comodelor, iar picioarele tineau loc si de lezena, erau usor curbate, terminate cu volute si sculptate la partea superioara. La locul de imbinare a piciorului cu fata comodei si despartiturile dintre sertare, erau vizibile. Dulapul avea o intrebuintare complexa, de biblioteca si pentru lenjerie cu sertare si o nisa deschisa, era impartit pe orizontala in doua parti: una superioara, deasupra nisei, si alta inferioara dedesubt, ambele cu sertare. Picioarele erau scurte, curbe, in forma de S. La partea superioara, o cornisa dreapta profilata, era ornamentata cu denticule si ornamente de machetarie. Catre sfarsitul perioadei, acest stil se transforma in varianta Adam a stilului clasic englez.

4. DESCRIEREA TEHNOLOGIEI DE FABRICATIE

4.1. Debitare lemn masiv

Debitarea sau croirea cuprinde un grup de operatii prin care lemnul este taiat dupa diferite directii, rezultand repere de forme si dimensiuni dorite, prevazute

Page 9: Vitrina Chippendale

cu adaosuri pentru prelucrari ulterioare. Operatiile se executa cu ferastraie manuale, ferastraie circulare de retezat (pendula, radiale simple sau duble). • tivirea este operatia de taiere in directie longitudinala (paralela cu axa piesei la marginea ei), prin care se elimina tesiturile datorate formei circulare a busteanului, ramase de la debitarea acestuia in piese de cherestea. Operatiile se executa cu ferestraie circulare de spintecat simple si multiple (cu avans mecanic). • spintecarea este operatia de taiere in directia fibrelor lemnului prin care se obtin piese cu anumite latimi si anumite grosimi (cand taierea se face pe cantul piesei). Operatiile se executa cu ferastraie circulare de spintecat, simple si multiple (cu avans mecanic). • retezarea este operatia de taiere transversala, perpendiculara pe directia fibrelor lemnului, care se executa la un capat al piesei, capat care in general nu este drept si prezinta unele defecte (crapaturi, tesituri etc), rezultand un capat drept. Operatiile de retezare se executa cu ferastraie circulare tip pendula cu brat articulat, cu brat vertical sau cu actionare hidraulica. • sectionarea este operatia de taiere transversala, perpendiculara pe directia fibrelor lemnului, prin care se obtin piese cu anumite lungimi, L. Operatiile se executa cu ferastraie circulare de retezat (pendula, radiale si simple sau duble). • decuparea este operatia de taiere a canturilor exterioare sau interioare ale reperelor, cu forme curbilinii sau poligonale. Operatiile se executa cu ferastrau-panglica FP -8.

4.2. Prelucrari mecanice lemn masiv

• indreptarea suprafetelor se executa la masina de indreptat, la care se formeaza prin rindeluire o suprafata plana, care reprezinta baza tehnologica pentru operatiile ulterioare. Prelucrarea se executa pe o fata si un cant, sau pe o singura fata, urmarindu-se obtinerea suprafetelor plane si perpendiculare intre ele (fata si cant), reglarea pozitiei mesei din fata, pentru grosimea de prelucrare de 1,5...3mm si a riglei de ghidare sub unghiul dorit. • rindeluirea este operatia de prelucrare a lemnului prin care, cu contur curb, frezarea se face cu sabloane avand conturul piesei. Sablonul reprezinta si dispozitivul in care se aseaza piesea si se fixeaza, cu un dispozitiv de stingere. Pe arborele portscula se monteaza un inel de reazem (cu rulment) . Pentru ca inelul sa poata reproduce conturul piesei, trebuie ca raza inelului sa fie mai mica decat orice raza de pe conturul sablonului. Se frezeaza dupa contur curb, cu ajutorul sabloanelor, cornisa si soclul vitrinei.

Page 10: Vitrina Chippendale

4.3. Debitare panouri

Debitarea (croirea) semifabricatelor superioare sub forma de placi (OAL, PFL, placaj, PAF) se face prin prelucrarea placilor de format standardizat, in placi de dimensiuni si forme necesare produselor de mobila. Panourle pot fi debitate la dimensiuni nete sau sunt prevazute cu adaosuri de prelucrare, in vederea prelucrarilor in fluxul tehnologic. Debitarea la agregate – Pentru debitarea panourilor in ateliere centralizare, prin cooperare, se folosesc agregate cu productivitate ridicata si cu posibilitatea de debitare la diferite formate si dimensiuni.

4.4. Furniruire panouri

• pregatire furnire – Furniruirea costa in operatia de prelucrare prin incleiere si presare a unui furnir pe suprafata unei placi sau reper. Furniruirea se poate considera o operatie de innobilare a suprafetelor, intrucat prin aplicarea unui strat de furnir dintr-o specie valoroasa, suprafata respectiva capata noi valori estetico-decorative si noi posibilitati de finisare. Furniruirea poate fi simpla, cu o singura foaie, sau dubla, cu doua foi. In cel de-al doilea caz se obtine o planeitate imbunatatia a suprafetelor, primului strat fiind un subfurnir de egalizare, cu calitate estetica inferioara, primului strat fiind un subfurnir de egalizare, cu calitate estetica inferioara, din specii moi (tei, plop, arin, cires).Pregatirea furnirelor cuprinde operatiile:

- sortarea si insemnarea – se executa la masa de lucru, manual: se verifica si umiditatea furnirelor cu ajutorul umidometrului.

- retezarea la lungime, se executa cu urmatoarele tipuri de fieratraie: fierastraul circular universal CUM-3 sau foarfeca ghilotina tip FFE cu lungimea cutitului de 2000-3000mm.

- Imbinarea foilor de furnir se executa cu utilaje, inadire cu banda gumata sau inadire cu fir fuzibil.

Dimensionarea la formate a foilor imbinate, se executa cu utilajele foarfeca ghilotina sau fierastraul circular universal CUM-3. • pregatire panouri – calibrare

Pregatirea panourilor din semifabricate are drept scop eliminarea abaterilor de la planeitate, si a abaterilor de la paralelism, uniformizarea grosimii panourilor si a inasprirea suprafetelor suprafetelor in vederea furniruirii. Pregatirea panourilor se face prin operatii de calibrare la grosime.

Page 11: Vitrina Chippendale

Calibrarea este operatia de prelucrare prin aschiere cu material abrazive, in vederea obtinerii unor piese cu suprafete plane si echidistante. Operatia de calibrare are o deosebita importanta pentru furniruirea, slefuirea, si finisarea suprafetelor.Calibrarea se face la masina de slefuit cu 3 cilindri, abraziv pe suport de hartie HPn 3 1 E, granulatie 36, granulatie 40. • aplicare adezivului : aplicarea adezivului se face la masini de aplicat cu valturi, pe ambele fete ale panoului la o trecere. Pentru o furniruire de calitate, aplicarea adezivului are o deosebita importanta. In cazul aplicarii unei cantitati prea reduse, se obtine o incleiere saraca, iar ca urmare furnirele se pot desprinde de pe suprafata. In cazul aplicarii unei cantitati prea mari (mai mare de 300 g/m²), adezivul fiind in exces poate strapunge prin furnir. La aplicare se va urmari formarea unei pelicule uniforme pe toata suprafata prin reglarea pozitiei valturilor de aplicare in functie de grosimea placii, reglare care se face prin ridicarea sau coborarea valtului superior.Pentru furniruire se folosesc adezivi ureoformaldehidici pentru prize la cald (urelit C), cu intaritor IC, cu adaos de faina de grau sau secara pentru diluare si plastificare si adaos de uree tehnica. Vascozitatea adezivului se corecteaza cu adaos de apa si trebuie mentinuta intre 190....200 s.Se pot aplica adezivi necolorati sau adezivi colorati, in culoarea unor speciide furnir, pentru a anula efectul de strapungere a cleiului, prin furnir, la presare.Colorarea adezivilor se face prin introducerea, unor coloranti solubili in apa la prepararea cleiului. Adezivii se coloreaza in culoarea speciilor: palisandru, mahon, nuc, tisa si culori: maro inchis, rosu si verde in functie de colorarea prin baituire. • formarea pachetului de presat: dupa aplicarea adezivului se formeaza pachetul pentru furniruire, operatie care se executa manual pe masa de lucru. Se aseaza furnirul tehnic, imbinat cu fir fuzibil, cu firul catre panou, se aseaza panoul pe care s-a aplicat adezivul, apoi se aseaza furnirul estetic, cu hartia gumata catre exterior. • presarea propriu zisaLa furniruirea simpla, pachetul se formeaza intre placi de aluminiu care au rolul de a prelua pachetele si de a le intrduce in presa. Utilizarea placilor de aluminiu usureaza operatia de incarcare si de descarcare a preselor cu mai multe etaje.Durata de mentinere a pachetului pana la presare, reprezinta “faza deschisa” si nu trebuie sa fie mai mare de 5 min-pentru adezivul ureoformaldehidic. • presarea propriu zisa :La furniruirea simpla pachetul se formeaza intre placi de aluminiu care au rolul de a prelua pachetele si de a le introduce in presa. Utilizarea placilor de aluminiu usureaza operatia de incarcare si descarcare a preselor cu mai multe etaje.Durata de mentinere a pachetului pana la presare, reprezinta “faza deschisa” si nu trebuie sa fie mai mare de 5 min-pentru adezivul ureoformaldehidic.

Page 12: Vitrina Chippendale

Incleierea furnirelor (presarea) se face prin presare la temperaturi cuprinse intre 110º...140º C si presiune de (6...8)x 10 la 5 Pa. Cele mai indicate utilaje pentru furniruirea suprafetelor sunt presele hidraulice cu platoane incalzite in care presarea se face concomitet cu uscarea. • curbare panouri fete (usi si fete sertar) – prin curbare, lemnul plastificat se poate deforma si lua forma dorita. Curbara se poate face mecanic, folosind masini de curbat. Indiferent de procesul de curbare, deformarea piesei plastificate se poate face pe sabloane. Sabloanele se pot executa din metal (fonta si aluminiu), sau din lemn.Usile sunt realizate din furnire curbate, operatie care se executa la cald, in dispozitive de curbat. Dupa curbare, panourile sunt racite tot in dispozitive, iar furniruirea se executa in aceeleasi sabloane, aplicandu-se prin lipire furnire pe ambele fete ale panourilor. Aplicarea furnirelor pe panouri se realizeaza dupa aceeasi reteta ca la furniruire panourilor plane.

4.5. Prelucrari mecanice panouri furniruite

• prelucrari mecanice panouri. Prelucrarea panourilor se executa dupa conditionarea si echilibrarea tensiunilor interne. Operatiile de prelucrare se desfasoara in sectorul de prelucrare a reperelor complexe, in care se executa operatii de prelucrare la dimensiuni finale, in vederea finisarii sau montarii in produse. Operatii specifice la prelucrarea panourilor:

- Tunderea furnirului se poate prelucra manual (panouri curbe), masinade frezat verticala.

- Formatizare si profilare la lungime si la latime a panourilor si ramelor(panourilor si bordurilor) se poate face pe utilajele ferastrau circular dublu (fara profilare), agregat de prelucrare a panourilor CPC-25 (profilare).

- Formatizare a panourilor fara borduri, in vederea furniruirii pe canturise poate executa pe utilajele ferastrau circular dublu, agregat, de prelucrare a panourilor CPC-25.

- Furniruirea pe canturi cu furnir se poate executa pe utilajele agregatede furniruit pe cant, prelucrare in linie de formatizare si furniruire.

- Frezare falt pe un cant si profilare cant paralel se poate executa peutilajele agregat de prelucrat panouri, masina de frezat verticala (placile superioare, inferioare si peretii laterali, atat la corpul superior cat si la corpul inferior).

- Burghiere multipla pe fete si canturi se poate executa pe utilajelemasinade burghiat multiplu, agregat de burghiat pe fete si canturi.

- Frezari locasiuri pentru feronerie si accesorii de asamblare (broastea,manere tragatoare , balamale).

Page 13: Vitrina Chippendale

4.6. Montaj alb rame,usi Reperul cel mai reprezentativ care necesita operatii de incleiere este rama vitrinei. Pentru incleiere se face o atenta pregatire a suprafetelor ce vor fi incleiate. Usile sunt realizate dintr-o rama (doua traverse si doua lonjeroane), consolidarea acestora realizandu-se cu elemente decorative in sistem fagure. • Incleierea ramelor rotunde si ovale se realizeaza manual, meanic sau CIF. Pentru incleierea manuala si mecanica se folosesc suruburi de strangere, sabloane din fonta dimensionate la cotele prescrise ale ramei. Dupa ce s-a aplicat pelicula de adeziv pe suprafetele de imbinare, rama se fixeaza pe sablonul din fonta fortand, corectarea formei si asigurarea unui plan corect de incleiere.Pentru incleierea placajului pe rama se utilizeaza prese cu actiune hidraulica, pneumatica sau prese actionate manual. • Defectele de incleiere cauzele incleierilor cu defecte se pot datora: nerespectarii duratelor de priza prescrise (durata prea scurta, presiune scazuta, suprafetele nu au fost in contact, sau insuficient presata ); pregatirii necorespunzatoare a suprafetelor imbinate (suprafete neparalele, cu defecte de prelucrare sau cu praful); umiditatii prea mari a reperelor (mai mare de 12%); presiune in dispozitivul de presare prea scazuta, su 10....15 Mpa.

4.7. Slefuirea suprafetelor

Reprezinta operatia de prelucrare prin aschiere, cu granule abrazive, care se executa pe fete si canturi pentru eliminarea aspiratilor de la operatiile anterioare.Daca la celelalte operatii de prelucrare prin aschiere se urmareste in modificarea formei si dimensiunilor, la slefuire se urmareste imbuatatirea calitatii suprafetelor adica reducerea rugozitatii, in limitele valorilor cerute de finisare. Rugozitatea suprafetelor slefuite este data de marimea urmelor lasate de granulele abrazive care patrundin lemn pentru detasareaaschiilor. Cu cat granulele sunt mai mari, cu atat si rugozitatea este mai mare. In cazul slefuirii rugozitatea, este exprimata dee valoarea medie a neregularitatilor, urmelor granulelor abrazivului de pe suprafata prelucrata. La slefuire cu granulatii dure (40-60) rugozitatea este mai mare fiind cuprinsa intre 40-80 μm, la slefuire cu granulatii mai fine (100) rugozitatea scade la 10-20 μm,iar la granulatii de finisare (120-150) rugozitatea otinuta este sub 10 μm. Pentru o slefuire de calitate, benzile abrazive trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

- materialele abrazive (granulele) sa fie fixate pe suport, cu rezistentasuficienta pentru a nu fi smulse la prelucrare si redusa capacitatea de slefuire a benzii;

Page 14: Vitrina Chippendale

- suportul benzii trebuie sa fie rezistent pentru ca banda sa nu se rupasub actiunea fortelor care se nasc la aschiere;

- suprafata hartiei sa fie neteda, fara cute, ridicaturi, rupturi sau gauri,iar dispunerea granulelor pe suprafatasa fie uniforma, fara aglomerari sau granule lipsa;In timpul prelucrarii benzile nu trebuie sa se imbacseasca, aschile detasate sa nu se aglomereze in goluri dintre granule, ceea ce determina o scadere a productivitatii benzilor si deci crestere a costului slefuirii.Peretii laterali, placi superioare, inferioare, politele sunt suprafete plane si se slefuiesc pe SBO masina de slefuit cu banda lata.Suprafete curbe-fetele de sertar si usile de la corpul inferiorse slefuiesc cu ajutorul unor dispozitive de slefuit care urmaresc conturul acestordispozitive de slefuit care urmeaza conturul acestora. Slefuirea elementelor din lemn masiv foioase:- slefuirea grosiera- slefuire finisare (unasau doua trepte) Utilajele pe care se executa aceste operatii sunt: masina de slefuit cu cilindri verticali, masina de slefuit cu banda lata, masina de slefuit cu banda ingusta, masina de slefuit cu disc.Abrazivul folosit : HCn-tip 21 E HEn-tip 21 E HEn-tip 42 E Granulatie 60 Granulatie 80 Granulatie 100 Granulatie 120

Pentru mobila curbata se face folosind atat masinile de slefuit de uz general, cat si unele masini specializate, adaptate formei reperelor curbate.Slefuirea se ace prin cele mai multe trepte de prelucrare, urmand eliminarea succesiva a urmelor (neregularitatilor rezultata din prelucrarile anterioare). Se disting trei faze: slefuirea grosiera, folosind abrazivi cu granulatie 60; slefuirea medie, folosind abrazivi cu granulatie 80 sau 100; slefuirea de finisare folosind abrazivi cu granulatie fina, 120(150). Se folosesc urmatoarele masini de slefuit: cu disc, pentru slefuirea ramelor la exterior si in interior; cu banda orizontala, pentru slefuirea suprafetelor plane, precum si a celor curbate; cu cilindri verticali, pentru spatare si legaturi; cu banda de avans, care executa slefuirea cu o banda ingusta, avansul pieselor fiind mecanizat.

Page 15: Vitrina Chippendale

Unele operatii de slefuire se executa si manual: slefuirea faltului la rama sezut, slefuirea capetelor la arcuri si legaturi etc.

4.8. Finisarea

Procesul finisarii cuprinde grupul de operatii prin care suprafetele sunt innobilate cu pelicule de lacuri sau vopsele, ori sunt acoperite cu folii de materiale plastice. Prin finisare, suprafetele devin rezistente la actiunea agentilor fizico-chimici si la degradari mecanice, aspectul si valoarea estetica acestora imbunatatindu-se.Dupa natura materialelor folosite si tehnologia aplicata, mobila poate fi finisata transparent sau opac.Finisarea transparenta formeaza pelicule care evidentiaza desenul, textura si culoarea naturala (modificata) a lemnului.Fiecare procedeu de finisare se defineste in raport cu gradul de luciu al peliculei de lac, care poate fi cu luciu inalt (luciu oglinda), matasos, mat, semimat, mat adanc.Finisarea trasparenta poate fi : cu porii inchisi, cu porii semiinchisi sau cu porii deschisi.Finisarea opaca formeaza pelicule prin care structura, desenul si culoarea lemnului sunt acoperite cu substante peliculogene pihmentate. Pelicula opaca se poate obtine prin acoperirea suprafetelor: cu vopsele pe baza de ulei, emailuri, nitrocelulozice, carbamidice sau poliesterice ; lacuri si lacuri colorate puternice. In cazul mobilei curbate, colorarea se executa in doua operatii: prebaituirea in bait cu bicromat de potasiu si baituirea pentru fixarea culorii. Ca procedee de baituire se folosesc: aplicarea manuala prin pensulare sau tamponare, aplicare prin imersie, pulverizare. Colorarea manuala se aplica numai prntru piese cu suprafetele de incleiere care nu se pot umezi, sau piese la care baituirea se face numai pe o singura fata (rama cu sezut incleiat). Colorarea prin imersie este procedeul cel mai utilizat aplicandu-se pentru majoritatea reperelor. Piesele sunt introduse in containere din plasa de sarma care sunt confundate in baile de prebatuire si apoi ridicate deasupra unei mese unde containerele se golesc. Piesele sunt asezate in continuare pe un transportor din plasa de sarma si introduse intr-un tunel de uscare cu aer cald la temperatura din 50...60º C, unde uscarea are loc in 1,5....2 h. Dupa uscarea pieselor sunt controlate, reparate fisurile si crapaturile aparute dupa baituire si care prin incleiere, chituire si slefuire operatii care se executa manual. Operatia de baituire se repeta pieselor fiind imersate in cea dea doua baie de bait.

Page 16: Vitrina Chippendale

- Pregatireea suprafetelor pentru finisare Pregatirea suprafetelor pentru finisare comporta operatii de desprafuirea suprafetelor de colorare, colorare (baituire) si umplere a porilor.

- Desprafuirea suprafetelor dupa slefuire Curatarea suprafetelor dupa slefuire, de impuritati ca: praf, resturi de abraziv si adeziv, constitue o operatie obligatorie. Mijlocul cel mai simplu de curatare a suprafetelor slefuite este desprafuirea prin periere. Pentru curatarea completa a porilor se recomanda combinarea procedeului de periere cu desprafuirea, prin suflare de aer comprimat si exhaustare .

- Colorarea mobilei Colorarea reprezina un procedeu frecvent folosit atat pentru speciile cu desene si texturi valoroase, cat si pentru esente si texturi, desene “palide” in scopul maririi valorii estetice a lemnului prin imitatia speciilor valoroase, sau a uniformizarii culorii si accentuarii desenului.In industria mobilei se folosesc pe scara larga coloranti sintetici solubili in apa sau in solventi organici. Colorarea cu coloranti colubili in apa se realizeaza prin patrunderea superficiala a colorantului si fixarea pe peretii fibrelor. Dintre coloranti organici sintetici cei mai utilizati sunt cei acizi care au o mare putere de colorare cu concentrate redusa 1....3% rezistenta la lumina si sunt cimpatibili cu lanturile de finisare. Colorantii se pot aplica cu peria, prin pensulare, sau prin pulverizare. - Tehnologia aplicarii lacurilor Aplicarea lacurilor prin pulverizare este un prcedeu folosit pentru aplicarea lacurilor pe suprafete reduse cum sunt: canturile drepte sau profilate, perepe din lemn masiv pentru scaune, fotolii, rame etc. Aplicarea peliculelor prin pulverizare se poate face prin: pulverizare pneumatica, care consta in transformarea lacului in particule, sub actiunea de destindere a aerului comprimat; pulverizare in camp electrostatic la care particulele de la lac sunt dirijate spre piesa, sub actiunea unui camp electric. Pulverizarea pneumatica reprezinta procedeul cel mai raspandit, se face cu aparatul de pulverizare (pulverizator), care are rolul de a transforma pelicula in particule de lac. Operatia se executa prin pulverizare I grund si se realizeaza la cabina de pulverizare, dispozitivul folosit este pulverizatorul iar executarea operatiei se face astfel: piesele se aseaza pe gratare in fata cabinei de pulverizare, dupa pulverizare, gratarele se aseaza in carucioare pentru uscare, uscarea grundului 2 ha la = 20º C. Reteta si parametri de lucru sunt: grund G 002 – 4 vascozitate 16....18 s , se poate adauga 10% diluant D 002 – 2 gramaj 120... 2 m².

Page 17: Vitrina Chippendale

Operatia : slefuirea se realizeaza manual, dispozitivul folosit este hartia abraziva HCn tip 10C, granulatie 280(320). Executarea operatiei se face astfel: slefuire usoara a suprafetelor pentru eliminare microdenivelarilor de la grunduire. Operatia desprafuire se realizeaza la cabina de pulverizare. Dispozitivul folosit este pulverizatorul pneumatic, iar executarea operatiei se face astfel: uscarea grundului 3....4 ha ka t =20...25º C. Reteta si parametri de lucru: consum specific 120...130 g/m². Operatia pulverizare lac se realizeaza la cabina de pulverizare, dipozitivul folosit este pulverizatorul, iar executarea operatiiei se face astfel: uscarea peliculei 5h la 20º C. Intre cele doua aplicari 160g/m², uscarea finala 24h la 20º C. Reteta si parametri de lucru: 100 parti lacsi 80-90 parti diluant D002-23. Amestecul de lac: lac nitrocelulozic L 002-16, lac nitromat L 002-70 vascozitate 20....30s, presiune =3,4x 10 Pa duza. Pentru a obtine pelicule de calitate se va respecta urmatoarele conditii: vascozitatea lacului si emailului de aplicare va fi de 20...25s pentru primul strat se recomanda vascozitate la limita inferioara.

- Se regleaza presiunea aerului(2.5...3)x 10 Pa se fixeaza forma jetului in functie de suprafata de pulverizat;

- Se vor folosi duze cu diametrul de 0,5...1,8mm pentru suprafete mici si 1,8...2,5mm pentru suprafete mari(panouri).

- Primul strat se va aplica paralel cu axa piesei, iar urmatorul perpendicular fata de primul (psnouri).

- La terminarea lucrului, pulverizatorul se va spala ci diluant iar la intreruperea lucrului, capul pulverizatorului(duza), se va pastra intr-un vas diluant.

4.9. Montare vitrina

Prin montare se intelege succesiunea operatiilor de grupare(asamblare) a partilor componente-repere complexe si subansambluri in produse. Operatiile de montare

Page 18: Vitrina Chippendale

se executa cu ajutorul masinilor si a dispozitivelor speciale de asamblat, a complexelor si a subansamblurilor in pozitia, la distanta si la precizia prescrisa, prin operatii specifice ca : incleiere, fixare cu suruburi si cuie, montare de accesorii, ajustare si strangere etc, produsul obtinut intrunind conditiile de functionalitate prescrise. Operatiile pregatitoare in vederea montajului sunt: operatiile de asamblare care se executa pe parcursul fluxului tehnologic si anume: operatiile de asamblare prin incleiere, foarmrea ramelor simple cu tablie, a panourilor furniruite, asamblarea sertarelor, a reperelor in care de sustinere, asamblarea soclurilor etc. In acest mod, montajulgeneral este usurat si se poate realiza cu un randament sporit. • Montarea accesoriilor Montarea accesoriilor consta in fxarea accesoriilor din metal sau materiale plastice, pe suprafetele sau locasuril prelucrate, pe repere si complexe. Montarea accesoriilor se face in cele mai multe cazuri cu suruburi pentru lem, folosindu-se tot odata surubelnite actionate electric sau pneumatic si dispozitive pentru pozitionarea corecta a acestora pe suprafata (pentru cele care nu sunt montate in locasuri frezate). Dupa modul de montare accesoriile pot fi: montate aplicat pe suprafetele componentelor, montate ingropat, in locasuri executate prin frezare; montate aparent, vizibil in exterior total sau partial. Sistemul de montare cel mai utilizat este cel cu curuburi pentru lemn sau cu suruburi mecanice. Se mai pot folosi si sisteme combinate de montare, ca si incleiere sau adeziv, fixare cu clame, cuie etc. Ordinea operatiilor la montarea vitrinei este urmatoarea, impusa de faptul ca podusul se livreaza montat:

- Se aplica aracet in gaurile executate pentru imbinarile cu cepi cilindrici;

- Se introduc cepii cilindrici, prin batere cu ciocanul de lemn;- Se monteaza placile, care formeaza asamblarea in cepi cilindrici;- Se verifica in permanenta paralelismul si perpendicularitatea reperelor

componente, conditie de baza care asigura dupa montarea feronierei, inchiderea-deschiderea usilor.

4.10. Ambalare vitrina

Ambalarea mobilei se face in vederea protejarii impotriva degradarilor mecanice prin manipulare si transport, protejarii impotriva actiunii factorilor atmosfericii(precipitatii, umiditate directa a razelor solare etc.). Se poate spune ca asamblarea are drept scop conservarea calitatii mobilei, de la producator la beneficiar.

Page 19: Vitrina Chippendale

Ambalarea mobilei finisate se va face numai dupa uscarea stratului de finisare si dupa verificarea calitatii mobilei. De regula, timpul de uscare dupa ultimul strat de lac este minim 48 ore inainte de ambalare. Inainte de ambalare, mobilierul trebuie sa fie sters de praf sau de alte impuritati. Produsele de mobila se ambaleaza in cutii de acrton in cinci straturi CO5 ; formarea cutiei se realizeaza folosind un adeziv sintetic iar dupa asezarea mobilei ub cutie, aceasta se inchide prin lipire cu scotch. Pentru protejarea peliculei de lac, corpurile de mobila se infasoara in hartie de matase si hartie de ambalaj. Accesoriile (butoni tragatori, suruburi pentru lemn etc.) se livreaza intr-o punga separata, fixata de cutie. Daca in cutie sunt repere, subansamble, aceasta vor fi protejate pe canturi cu elemente de protectie din polistiren expandat sau carton ondulat in doua straturi CO2. Pe cutie se aplica prin lipire o eticheta pe care sunt tiparite urmatoarele informatii:

- denumirea produsului;- materialul din care este executat;- pretul;- dimensiunile de gabarit;- denumirea de fabricii producatoare;- adresa acesteia, numar de telefon, de fax, de e-mail;- schema de montare (acolo unde este cazul) ;- certificatul de garantie;- produsul de mobila trebuie sa aiba pe spate, intr-un loc mai putin

vizibil, stampila controlului de calitate care a efectuat controlul de calitate inainte de ambalarea si livrarea produsului.

4.11 Norme de tehnica securitatii muncii pe fluxul de fabricatie

1.FIERASTRAIE CIRCULARE : ART.18. Dispozitivele de protectie vor asigura acoperirea dintilor din partea activa a panzei la grosimea materialului care se taie si vor impiedica patrunderea masinii in zona de taiere. ART.23. Deschiderea din masa circularului prin care iese panza deasupra mesei, nu va fi mai lata decat strictul necesar pentru buna functionare a panzei (sa nu depaseasca cu 3-5 mm latime ceaprazului). Placa mobila a mesei va fi prevazuta cu distantier. ART.26. Nu este permisa impingerea puternica sau brusca a piesei in panza circularului inainte ca aceasta sa ajunga la turatia de regim, deoarece poate duce la blocarea panzei, aruncarea piesei inapoi provocand accidente,

Page 20: Vitrina Chippendale

ART.27. Pornirea si oprirea circularului se va face de la un intrerupator montat la loc vizibil si la indemana circularistului. Dispozitivul de pornire – oprire va fi astfel amplasat incat sa nu permita actionarea accidentala a utilajului. ART.34. Inainte de inceperea lucrului se vor verifica: strangerea panzei, starea curelelor de transmisie, reglarea limitatorului de cursa, functionarea dispozitivului de retinere, dispozitivele de protectie a panzei, starea si modul de functionare a curelelor, functioanrea sistemului de absortie si existenta legaturii la centura de impamantare. ART.41. La prelucrarea pieselor scurte se vor folosi impingatoare care inlocuiesc mana omului. ART.43. La fierastraul circular care este dotat din fabricatie cu dispozitiv de franare rapida, dupa oprirea din functiune nu se va parasi utilajul pana la oprirea panzei din miscare.

2. FIERASTRAU CIRCULAR DE RETEZAT: ART.58. Panza fierastraului circular de retezat cum asa fixa va fi prevazuta cu o aparatoare din doua bucati. O parte din aparatoare va fi fixa si va acoperi spatele panzei, iar cealalta va fi mobila si va acoperi partea activa a panzei de retezat. ART.59. Pentru retezarea pieselor lungi se vor folosi mese prelungite rezistente, la nivelul mesei fierastraului circular. ART.60. Este obligatoriu mentinerea in stare de curatenie si ungere a ghidajelor pentru manipularea usoara a mesei cu piesa de prelucrat. ART.61. Este obligatoriu mentinerea spatiului liber a cursei mesei mobile. 4. MASINA DE RINDELUIT LA GROSIME: ART.124. Arborele port-cutit de la masina de rindeluit la grosime va va fi aparat de o capota rezistenta care sa permita evacuarea talajului si sa fereasca pe muncitorul din spatele masinii de lovituri prin proiectarea nodurilor si aschiilor. ART.126. Cilindrii de avans vor functioana perfect pentru a se evita impingerea si tragerea pieselor, de catre muncitori.

5.FISA TEHNOLOGICA A REPERULUI LONJERON RAMA USA

Denumirea Schita Utilajul S.D.V

Page 21: Vitrina Chippendale

Nr. crt

operatiei reperului folosit

1.Tivire FC Disc circular

2.Spintecare F.C.M Disc circular

3.Retezare F.C tip

pendulaDisc circular

4.Sectionarea F.C. tip

pendulaDisc circular

5.Indreptare fata - cant M.I 400 Cutite

L=400mm

6. Rindeluire la grosime M.I 400 Cutite L=400mm

7. Taiere la dimensiunea neta a traversei

F.C. Disc circular

8.Scobirea GSO Burghiu

9.Slefuirea S.B.O PEs 31J gr.

100 Pes 31J gr. 150

6. MASINA DE SLEFUIT CU BANDA ORIZONTALA INGUSTA SI SABOT DE PRESARE TIP SBO

Page 22: Vitrina Chippendale

Este alcatuita din batiu 1 pe care sunt montate, in legare cu rulmenti, roate de actionare 2 si roata 4 pentru intinderea si ghidarea benzi abrazive inguste n 3, ce se desfasoara fara sfarsit pe cele doua roti (miscarea I). Roata de actionare primeste miscarea de la motorul electric 5 printr-o transmisie cu curele 6. Viteza de slefuire a benzii abrazive este de 25m/s. Pe batiu mai sunt fixate ghidajele 9, pe care gliseaza masa 7 prin intermediul rolelor 8 (miscarea II), lungimea cursei fiind de 700mm. In timpul lucrului, banda este apasata pe suprafata piesei sau panoului se gaseste pe masa, cu ajutorul unui sabot 10 ce se deplaseaza manual dealungul barei 11 cu ajutorul rolelor 12 protejata de o carcasa 13 (miscarea III). Contra greutatea 14 tine sabotul de presare ridicat, iar coborarea lui pe banda abraziva se realizeaza cu maneta 15(miscarea IV). Pentru reglarea pozitiei mesei pe verticala (miscarea V) se foloseste roata de mana 16, cursa maxima fiind de 200mm. Dispozitivul de intindere a benzii abrazive este format din roata de mana 16 si surubul 18 cu ajutorul carora se poate deplasa roata 4 (miscarea VI). Dispozitivul pentru centrarea benzii pe rotii este prevazut ccu o roata de mana 19 si surubul 20 cu care se orienteaza in plan vertical roata 4 (miscarea VII); iar surubul elicoidal 21 o mentine in pozitie corecta. Masina mai este prevazuta cu capotele 22-23, racorduri de exhaustare a prafului 25, instalatie pneumatica pentru curatirea benzii abrazive, in timpul lucrului si o lampa de iluminat localul 24. Reglarea masinii, consta in poztionarea mesei pe verticala in functie de grosimea pieselor care se slefuiesc. Inainte de inceperea lucrului se mai verifica daca:

- montarea, tensionarea, centrarea si sensul de deplasare a benzii sunt corecte;

- functionarea benzii abrazive la mersul in gol si glisarea mesei se face linistit;

- dispozitivele de protectie a muncii au fost montate corect si complet.

7. MASINA DE PROTECTIA MUNCII SI PSI LA SLEFUIRE

Page 23: Vitrina Chippendale

Pornirea masinii de slefuit cu banda orizontala este permisa numai dupa inchiderea capacelor de protectie alea saibelor conducatoare a benzii, respectiv dupa acoperirea partii superioare a benzii.

- La masinile de slefuit cu banda si bara de presiune trebuie reglatapresiunea barei in functie de slefuirea care se executa. Inainte de inceperea lucrului la masina de slefuit cu banda orizontala salariatul deservent este obligat sa verifice starea tehnica a acesteia si in mod deosebit a:

a) suprafetei de contact a tamponului de presare;b) tijei de ghidaj a tamponului de presare. La slefuirea lemnului, aschiile

detasate de granule se elimina sub forma de praf, masurile de protectia muncii trebuie sa fie orientate in special pentru eliminarea prafului din sistemul de ventilatie.

- Este interzisa functionarea masinii de slefuit daca nu este racordata lainstalatia de exhaustare aflata in funcitune.

- Este obligatoriu ca toate elementele in miscare ale masinii sa fie dotatecu protectori, cu forme si dimensiuni coresunzatoare.

- Orice interventie prentru curatarea, intretinerea sau reglarea masinii deslefuit folosind diverse obiecte.

- Inhalarea aerului in amestec cu praf, peste o anumita limita, poateprovoca muncitorilor boli profesionale. La slefuirea lemnului unele specii pot provoca si boli de piele (dermatoze), datorita unor substante toxice pe care le contin. Din aceasta grupa fac parte unele specii exotice ca : mansonia, guraeea, specii de mahon si makore. La slefuirea acestor specii, este necesar ca muncitorii sa poarte masti de protectie, iar cei sensibili la alergii sa nu prelucreze aceste specii.

- Mecanismele in miscare, transmisile, motoarele electrice vor fiprevazute cu aparatori.

- Pornirea masinilor se va face numai dupa inchiderea capacelor deprotectie ale cilindriilor sau saibelor de conducere a benzilor.

- La masinile de slefuit cu banda, la inceputul lucrului se va verificatensionarea benzii, astfel incat aceasta sa permita o arcuire suficienta, banda sa se deplaseze fara bataie. Tamponul de presare se va ridica inainte de inceputul lucrului, suprafata de contact trebuie sa fie perfect neteda. Tija de ghidare a tamponului se va pastra in permanenta curata. La masinile cu bara de presiune, inainte de inceperea lucrului, se va regla presiunea barei, corespunzator slefuirii si grosimii panoului.

- Instalatiile de exhaustare ca si cele de ventilatie din sectia de slefuiretrebuie sa asigure eliminarea prafului mentinand in hala o concentratie a prafului sub limita admisa. Cocentratia maxima admisa este de 15 mg praf la m³.

8. BIBILOGRAFIE

Page 24: Vitrina Chippendale

1. Fabricarea produselor din lemn Maria Pentilescu Elvira Georgescu2. Cartea tamplarului universal A-Hinescu Editura tehnica 1989 Bucuresti 3. Utilajul si tehnologia fabricarii mobilei Valentin Nastase si a altor produse din lemn cu profil de Adriana Popa prelucrarea lemului clasa a XI-a si scoli profesionale 1987

4. Utilajul si tehnologia fabricarii mobilei Valentin Nastase si a altor produse din lemn cu profil de Adrian Popa prelucrarea lemnului clasa a XII-a si scoli profesionale 1987

5. Desen tehnic si Ornamental in Industria Lemnului ST. Vranceanu V. Nastase R. Taranu

6. Desen tehnic si Ornamental V. Nastase E.Nicolae

7. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea mobilei din lemn, inclusiv tapiterie