ISTORIAn1881, chirurgulrusNikolai Lunin a hrrnitoarecicu un amestec artificial de toi constituenii laptelui cunoscui la momentul respectiv, adicproteine,grsimi,carbohidraiisruri. Acetia au murit, n timp ce oarecii hrnii cu lapte natural s-au dezvoltat normal. A formulat o concluzie precum c "un aliment natural ca laptele trebuie deci s conin, pe lng ingredientele principale cunoscute, mici cantiti de substane necunoscute eseniale vieii"Concluzia tras de el a fost respins de ceilali cercettori, care nu au putut s reproduc rezultatele experimentelor sale. O diferen a fost faptul c el a folosit zahr normal (zaharoz), pe cnd ceilali cercettori au folosit zahr din lapte (lactoz) care mai coninea nc cantiti mici devitamina B.

n1905,William Fletchera descoperit c prin mncareaorezuluinedecorticat n locul celui decorticat se prevenea boalaberiberi. n anul urmtor,Frederick Hopkinsa afirmat c alimentele conin "factori accesori"pe lng proteine, carbohidrai, grsimi etc.care sunt necesari corpului uman. CndCasimir Funka izolat complexul hidrosolubil de micronutrieni a crui bioactivitate fusese identificat de Fletcher, a propus ca acesta s fie numit "Vitamin". Numele a devenit repede sinonim cu "factorii accesori" ai lui Hopkins, iar pn cnd s-a demonstrat c nu toate vitaminele suntamine, cuvntul era deja popular. n1920,Jack Cecil Drummonda propus ca "e"-ul final s cad, pentru a se dezaccentua legtura cu "aminele", dup descoperirea faptului cvitamina Cnu avea component aminic. nlimba romn, forma a rmas neschimbat, spre deosebire delimba englez.

GENERALITIVitaminele sunt substane organice cu structur complex i cu rol esenial n funcionarea normal a organismului uman.Cu cteva excepii, vitaminele nu pot fi sintetizate n cadrul metabolismului animal.Viaa nu poate exista dect n prezena tuturor vitaminelor eseniale.

GENERALITIVitaminele sunt foarte rspndite n plante, unde se sintetizeaz.Organismul animal primete vitaminele odat cu alimentele, fie direct sub form de vitamine, fie sub form intermediar de provitamine, care se transform n organism n vitamine.Necesarul zilnic se msoar n uniti internaionale (u.i.). O unitate este egal cu 0,025g vitamin D cristalizat.

ROLUL VITAMINELORVitaminele au rol de biocatalizatori.Ele regleaz i stimuleaz procesele metabolice.Lipsa total a vitaminelor din organism, sau insuficiena lor provoac tulburri grave (scorbut, pelagr, rahitism, astenie etc.).avitaminoz lipsa total a unor vitaminehipovitaminoz aport insuficient (caren) de vitaminehipervitaminoz existena unor vitamine n exces

CLASIFICAREDup solubilitatea n diveri solveni, vitaminele se clasific n:Vitamine liposolubile solubile n grsimi sau solveni ai grsimilor i insolubile n ap (vitaminele A, D, E, F, K). Ele nu trebuie consumate zilnic.Vitamine hidrosolubile solubile n ap (vitaminele B, PP i C). Acestea trebuie consumate zilnic deoarece nu se pot stoca n organism.

Vitamina A antixeroftalmic

Prezent n uleiul de pete, morcov, spanac, lapte.n organismul uman se formeaz din -carotin (aflat n morcovi), din care cauz se numete provitamina A.Necesarul zilnic este de 3000-5000 u.i.

Vitamina D antirahiticCele mai bogate alimente n vitamina D sunt untura de pete, ficatul mamiferelor i psrilor.Se presupune c vitamina D ar mri secreia gastric i astfel ar favoriza absorbia Ca i P.Necesarul zilnic este de 400-800 u.i.

Vitamina E tocoferolulSe gsete n seminele cerealelor, n legumele proaspete, n glbenuul de ou, n lapte.La brbaii aduli, necesarul zilnic de tocoferol este de cca. 25 mg, direct proporional cu vrsta.Apa potabil cu un coninut prea ridicat de clor poate diminua cantitatea de vitamina E din organism.

Vitamina FVitamina F const dintr-o grupare de acizi grai care se gsesc ndeosebi n uleiul de floarea-soarelui , de porumb i de soia, n arahide i nuci, n seminele de dovleac (crude) i n alune, n migdalele dulci i n uleiul de ficat de pete etc. Pn n prezent, nu a fost stabilit necesarul zilnic n aceast vitamin.

Vitamina K antihemoragicRspndit n produsele de origine vegetal (foile verzi de varz, lucern, spanac) i animal (ficat, muchi).Necesarul zilnic de vitamina K este de

1,5-2 mg.

Vitamina B1- tiaminaSe gsete n tra de gru i orez, embrionii gramineelor, n organele interne ale animalelor (ficat, rinichi, inim).Necesarul zilnic este 1-3 mg n funcie de alimentaie i metabolismul de baz.

Vitamina B2 - riboflavinaFace parte din pigmenii galbeni, care se numesc flavine.Practic, sursa cea mai important este laptele i legumele verzi.La copii, n funcie de vrst, necesarul zilnic de vitamina B2 este 0,4-1,2 mg.

Vitamina B3 Vitamina PP factorul antipelagrosCele mai bogate produse alimentare n vitamina PP sunt drojdia de bere, trele, embrionii de gru i organele interne ale animalelor (ficat i rinichi).50-500 mg fac s dispar fenomenele i leziunile provocate de pelagr n cteva zilePelagra = piele bolnav (din limba latin)

Vitamina B6 - antidermatozicCantiti importante se gsesc n drojdia de bere, tra de orez, embrionii de gru i pinea integral.Nevoia zilnic este de circa 2 mg.

Vitamina B12 factorul antianemicEste cunoscut i sub numele de vitamina roie datorit cobaltului pe care l conine.Vitamina B12 se gsete doar n alimentele de origine animal: carne, ficat, lapte, produse lactate, ou, precum i n fructele de mare: crabi, stridii, scoici.Necesarul zilnic 1-6 micrograme.

Vitamina C acidul ascorbicCele mai bogate n vitamina C sunt fructele proaspete de mce, coacze negre, lmi, portocale, alune, varz, ardei ( de unde a fost izolat de Albert Szent-Gygy n 1927).n raia alimentar zilnic sunt necesare cantiti n jur de 25-30 mg de vitamin C.

Deficiente i excese de vitamine

Un organism poate supravietui pentru un timp fr vitamine, dei deficitul prelungit de vitamine poate duce la boli, de obicei dureroase i potenial fatale. Rezervele organismului de vitamine pot varia foarte mult; un adult poate avea un deficit de vitamina A sau B12de un an sau mai mult nainte s se apar vreo boal, n timp ce vitamina B1din rezerve nu rezist mai mult de dou sptmni.Vitaminele solubile n grsimi pot fi pstrate ca rezerv n organism i sunt toxice cnd sunt luate n exces. Vitaminele solubile n ap nu sunt pstrate n organism, cu excepia vitaminei B12, rezerva ei aflndu-se nficat.

Vitamine naturale sau pastile?

Intr-un experiment s-a observat ca soarecilor carora li s-a administrat vitamine sintetice au murit mai repede decat cei care nu au fost hraniti deloc. Ceea ce demonstreaza ca pastilele ucid mai repede decat infometarea

In primul rand, medicamentele sunt mai greu de digerat si absorbit Vitaminele care se gasesc in starea lor naturala in legume si fructe proaspeteau o absorbtie de pana la 98%. Nutrientii dintr-o pastila sunt absorbiti intr-un procent de 10-20% comparativ cu cele naturale 98%.

In al doilea rand pastilele se inghit mai greu. Copiii si oamenii in varsta au dificultati in a inghiti un numar mare de vitamine, pastile minerale, tablete, necesare pentru mentinerea sanatatii. Din ce in ce mai multe persoane simt nevoia de a-si suplimenta necesarul de vitamine si minerale. In acelasi timp tot mai multe persoane s-au saturat sa ia zilnic o gramada de pastile. E mai simplu cu vitaminele naturale.

In al treilea rand e foarte greu si confuz sa realizezi

combinatia perfecta de pastile. De exemplu daca iei vitamina E inseamna ca ai nevoie de Zinc, dar daca iei zinc ai nevoie fosfor si vitamina C in anumite proportii pentru ca Zincul si vitamina E sa isi faca efectul.

Alimentele reprezinta o sursa complexa de vitamine, minerele, si fitochimicale care functioneaza impreuna. Suplimentele tind sa lucreze izolate. Fitochimicalele (elementele chimice din plante) reprezinta o componenta importanta a hranei. Se stie ca acestea reduc probabilitatea aparitiei cancerului de piele si a bolilor de inima. Suplimentele nu inlocuiesc beneficiile elementelor fitochimice si a altor componente ce se regasese in mancare. De aceea, administrarea suplimentelor de vitamine nu ar trebui sa inlocuiasca o dieta variata.

Exista unele afectiuni specifice care se pot ameliora in urma unor anumite tratamente cu vitamine. In acest caz se recomanda mai intai consultarea medicului, apoi, in cazul in care cautati un supliment de vitamine asigurati-va ca folositi un supliment natural care este produs astfel incat sa pastreze toate principiile active.

Administrarea suplimentelor de vitamine trebuie privita ca o solutie pe termen scurt. Folosirea pe termen lung a acestora poate produce simptome de intoxicare si otravire. Daca simtiti lipsa unor vitamine sau minerale, o solutie inteleapta ar fi schimbarea dietei sau a stilului de viata, decat apelarea la suplimente.

CONCLUZII:

Atunci cand luam vitamine sub forma de suplimente ar trebui sa avem in vedere urmatoarele lucruri:

- Vitaminele sunt compusi organici folositi de catre corp in cantitati mici pentru diverse procese metabolice.- Suplimentele din vitamine nu pot inlocui o alimentatie sanatoasa.- Cei care s-ar putea sa aiba nevoie de suplimente de vitamine sunt: femeile insarcinate si cele care alapteaza, persoane care beau alcool in cantitati peste cele recomandate ca fiind sigure, consumatorii de droguri si persoanele in varsta.- Atunci cand va hotarati la vitamine sub forma de suplimete, asigurati-va de calitatea acestora.