violeta cojocaru abstract

7/17/2019 Violeta Cojocaru Abstract

http://slidepdf.com/reader/full/violeta-cojocaru-abstract 1/43

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI

AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

CATEDRA DREPT INTERNAŢIONAL ŞI DREPT ALRELAŢIILOR ECONOMICE EXTERNE

Cu titlu de manuscrisC.Z.U.: 341.98 : 341.981

COJOCARU Violeta

ASPECTELE TEORETICO-PRACTICE PRIVIND PROCEDURA RECUNOAŞTERIIŞI EXECUTĂRII HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI STR ĂINE ÎN DREPTUL

INTERNAŢIONAL PRIVAT

Specialitatea 12.00.03: Drept privat (internaţional privat)

Autoreferat al tezei de doctor habilitat în drept

Chişinău, 2007



2

Teza a fost elaborată în cadrul Catedrei Drept Internaţional şi Drept al Relaţiilor EconomiceExterne a Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Moldova

Consultant ştiinţific: Laborde Jean-Pierre, doctor în drept, prof. univ.,Universitatea Montesquieux Bordeaux IV, Franţa

Referenţi oficiali: Macovei Ioan, doctor în drept, prof. univ.,Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi, România

Fuerea Augustin, doctor în drept, prof. univ.,Universitatea din Bucureşti, România

Cojocari Eugenia, doctor habilitat în drept, prof. univ.,Universitatea de Stat din Moldova

Susţinerea va avea loc la „12” „mai” 2007, ora 10.30,

în şedinţa Consiliului Ştiinţific Specializat DH 30 12.00.03-13 din cadrul Universităţii de Stat dinMoldova (Republica Moldova, MD-2069, mun.Chişinău, str.Gh.Iablocichin 2/1, bloc 7, sala 103)

Teza de doctor habilitat, lucr ările ştiinţifice în baza cărora este susţinută teza şi autoreferatul pot ficonsultate la biblioteca Universităţii de Stat din Moldova şi pe pagina Web a Consiliului Naţional

pentru Acreditare şi Atestare www.cnaa.acad.md

Autoreferatul a fost expediat la „05” „aprilie” 2007

Secretar ştiinţifical Consiliului Ştiinţific Specializat, dr. în drept, conf. univ. ___________________Băieşu Sergiu

Consultant ştiinţific, dr. în drept, prof. univ. __________________________ Laborde Jean-Pierre

Autor, Cojocaru Violeta _______________________



3

CARACTERISTICA GENERALĂ A TEZEI

Actualitatea temei investigate şi gradul de studiere a acesteia. Transformările calitative din

dreptul internaţional privat, în ultimele decenii, strâns legate de dezvoltarea relaţiilor economice

internaţionale, ale tuturor raporturilor cu un element str ăin, au impus reorientări în doctrină şi

practică. Noile schimbări de concepţii, reflectate în practica judiciar ă şi în perfecţionarea continuă a cadrului legislativ, au determinat firesc preocupări şi în cercetarea procedurii recunoaşterii şi

executării hotărârilor judecătoreşti str ăine de către legislatorul din Republica Moldova. Prezenta

cercetare este o încercare de a face o analiză ştiinţifică complexă a fenomenului atât din punctul de

vedere teoretic, cât şi practic, autorul utilizând cunoştinţe din domeniul ştiinţei dreptului şi

analizând practica judiciar ă în domeniu.

Universalitatea drepturilor fundamentale, consacrate ca atare în aproape toate sistemele de

drept, fac din fiinţa umană un cetăţean al universului ale cărui drepturi trebuie recunoscute şiexecutate pretutindeni, în măsura în care ele nu încalcă ordinea publică a statului în care aceste

drepturi sunt invocate. Aplicarea de către judecători şi arbitri a principiilor fundamentale ale

dreptului, unanim recunoscute de către sistemele de drept ale comunităţii internaţionale, a echităţii care

consacr ă reguli morale cu valoare universală ori a uzanţelor comerciale acceptate de toţi

comercianţii atât ca reguli de conduită, cât şi reguli cu valoare normativă şi sancţionatorie,

respectarea principiilor de bază ale procesului civil cum sunt egalitatea de tratament,

contradictorialitatea, dreptul la apărare, trebuie să conducă, în împrejur ări de fapt identice, la soluţii

identice, indiferent de statul în care are loc judecata, trebuie să facă din judecător o autoritate cu

vocaţie universală ale cărui hotărâri trebuie respectate oriunde ar fi invocate.

Subiectul pe care îl punem în discuţie în prezenta lucrare necesită o analiză ştiinţifică

temeinică sub aspect teoretic şi practic. Pornind de la faptul că realitatea pune astăzi în faţa

teoreticienilor şi practicienilor întrebări care solicită un alt mod de tratare decât cel tradiţional,

aplicarea unor noi modele metodologice de cercetare, totuşi, vă propunem o scurtă incursiune în

evoluţia istorică a acestui fenomen, pentru a fundamenta şi argumenta poziţia autorului. În aceeaşi

ordine de idei, menţionăm că cercetarea a fost realizată ţinându-se cont de legătura organică ce

există între instituţiile şi conceptele dreptului internaţional privat şi procesual civil internaţional.

Ab initio, teoria procesului civil a fost dezvoltată în lucr ările teoreticienilor naţionali,

argumentul forte în acest sens fiind relaţiile privind proprietatea privată, antreprenoriatul,

familia, alte relaţii personale care o perioadă îndelungată s-au dezvoltat în limitele statului

suveran, de dreptul căruia aceste relaţii şi erau reglementate.

Însă, odată cu revoluţia tehnico-ştiinţifică, apariţia unor noi mijloace de comunicare şi

întărirea circulaţiei capitalurilor, mărfurilor, serviciilor şi a for ţei de muncă, tot mai insistent apare

problema determinării statutului persoanelor str ăine în ordinea naţională, în acelaşi timp şi situaţia



4

lor procesuală. Anume acest aspect, situaţia cetăţeanului str ăin în dreptul procesual naţional, a fost

pus la baza dezvoltării teoriei dreptului procesual civil internaţional ca un institut al

dreptului internaţional privat.

În acelaşi timp, limitarea cercetărilor numai la problema statutului cetăţenilor str ăini în

sistemul naţional, în mod evident, reţinea ritmul dezvoltării procesului civil internaţional. Dinacest punct de vedere, în afara limitelor analizei r ămâneau relaţiile procesuale, recunoaşterea şi

executarea hotărârilor judecătoreşti str ăine, care au că pătat o dezvoltare mai accelerată după cel de-

al doilea r ăzboi mondial.

În cazul existenţei unui element de extraneitate, în acelaşi timp a unui cetăţean str ăin,

procedura se complică din cauza necesităţii obţinerii dovezilor dintr-un alt stat a executării

hotărârilor judecătoreşti str ăine etc. În acest caz se urmăreşte concursul de competenţe ale

procedurilor civile naţionale.

Este de menţionat că pentru realizarea procesului civil cu element de extraneitate se impun

aceleaşi caracteristici ca şi în cadrul procedurii civile, cum ar fi:

- procesul este necesar pentru determinarea şi protecţia drepturilor civile ale persoanei;

- procesul poartă un caracter public, este legat în realizarea sa de un organ statal împuternicit sau

de un organ internaţional.

În prezent, tot mai frecvent instanţele judiciare competente din Republica Moldova sunt

chemate să aplice în practică instituţia recunoaşterii şi executării hotărârilor instanţelor

judecătoreşti str ăine pe teritoriul Republicii Moldova. Acest fenomen se datorează schimbărilor de

ordin politic, social, economic şi juridic ce au avut loc atât pe plan internaţional, cât şi pe cel

naţional.

Instituţia recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti str ăine necesită o abordare

amplă, elaborarea unui mecanism de aplicare a reglementărilor interne şi internaţionale.

Reglementarea instituţiei respective la nivel naţional rezidă în sursele interne ale legislaţiei

Republicii Moldova. Respectiv putem menţiona Constituţia Republicii Moldova, Codul de

executare al Republicii Moldova, Codul de procedur ă civilă al Republicii Moldova, Codul civil al

Republicii Moldova.

În acest sens, au fost încheiate o serie de tratate bilaterale de asistenţă juridică reciprocă şi au

fost ratificate convenţii internaţionale ce reglementează raporturi juridice noi. Necesitatea

încheierii tratatelor de asistenţă juridică reciprocă şi ratificării convenţiilor internaţionale a fost

determinată de o serie de factori.

În primul rând, pentru interpretarea dispoziţiilor din legislaţia naţională specifice procedurii

de recunoaştere şi executare a hotărârilor judecătoreşti str ăine.



5

În al doilea rând, pentru stabilirea condiţiilor de regularitate internaţională a hotărârilor

str ăine şi înlăturarea divergenţelor ce apar în legătur ă cu determinarea competenţei instanţei de

examinare a cererii.

Apare întrebarea, dacă o hotărâre pronunţată de o instanţă competentă de pe teritoriul unui

stat poate produce efecte juridice pe teritoriul altui stat şi care sunt condiţiile de regularitateinternaţională ce trebuie respectate?

La prima vedere se poate nega acest fapt, luând în consideraţie principiul suveranităţii

statului. Dar îndeplinirea unor condiţii de regularitate şi invocarea legii str ăine permite ca

hotărârea să producă efecte, să fie recunoscută şi executată pe teritoriul acelui stat.

Refuzul executării efectelor extrateritoriale ale hotărârilor str ăine se întemeiază pe principiile

suveranităţii statelor şi a teritorialităţii legilor, implicit a hotărârilor date de instituţiile competente ale

fiecărei ţări: extra teritorium, ius dicenti impune non paretur. Dincolo de hotarele provinciei sale judecătorul era un simplu particular, iar hotărârile lui erau lipsite de eficacitate, această stare de

lucruri menţinându-se până în epoca modernă. Abandonarea acestei soluţii a fost un proces lung şi

dificil la temelia căruia a stat necesitatea normalei desf ăşur ări a relaţiilor internaţionale cu

caracter privat pentru care neexecutarea hotărârilor str ăine constituia un obstacol.

Judecarea litigiilor şi împăr ţirea dreptăţii constituie, învederat, una dintre prerogativele

esenţiale ale suveranităţii fiecărui stat. De exercitarea acestei funcţii depinde însăşi pacea în

raporturile dintre locuitori şi asigurarea ordinii interne. De aici şi consecinţa că nici un stat nu poate

consimţi să-i delege altuia, nici măcar par ţial, atribuţia de a face justiţie pe teritoriul său şi că hotărârile

str ăine ar părea incompatibile cu suveranitatea statului unde sunt invocate. Doctrina şi jurisprudenţa

atribuie conceptului de suveranitate o semnificaţie care, în domeniul ce ne preocupă, îi este cu

adevărat proprie, reţinând că dacă suveranitatea constă în dreptul unui stat de a-şi soluţiona după

propria apreciere, în chip liber, toate problemele de natur ă internă şi externă, f ăr ă a atinge normele

dreptului internaţional, înseamnă că statul solicitat este liber să decidă, în modul pe care îl va

considera oportun, asupra regimului hotărârilor str ăine pe teritoriul său. În virtutea suveranităţii el

poate refuza asemenea efecte sau, determinat de necesităţile circuitului civil internaţional şi de

cerinţele reciprocităţii, le poate admite. În măsura în care permite valorificarea hotărârilor str ăine

pe teritoriul său, statul solicitat, departe de a-şi abandona sau de a-şi restrânge propria independenţă, îşi

exercită astfel suveranitatea.

Aşadar, o hotărâre str ăină poate produce efecte juridice în Republica Moldova dacă sunt

îndeplinite condiţiile de regularitate internaţională prevăzute de legislaţia Republicii Moldova.

Ţinând cont de natura internaţională a temei pe care o tratăm, vom prezenta actualitatea

temei din perspectivele dreptului internaţional privat în ansamblu, încercând să expunem cât mai

multe teorii şi poziţii, evitând limitarea expres la situaţia din Republica Moldova.



6

Actualitatea temei poate fi prezentată sub următoarele aspecte:

- Dezvoltarea şi amplificarea relaţiilor cu diverse organizaţii internaţionale accelerează şi

ofer ă Republicii Moldova posibilitatea de a diversifica şi a dezvolta sfera economică şi privată

internaţională. Persoanele fizice şi juridice, cetăţeni ai Republicii Moldova, sunt participanţi la circuitul

economic şi comercial internaţional. Păr ţile au posibilitatea prin intermediul arbitrajelor internaţionale şiinstanţelor judecătoreşti str ăine să-şi rezolve litigiile apărute, valorificându-şi şi protejând drepturile sale

pretutindeni dacă au fost lezate, hotărârile str ăine emise devenind definitive şi obligatorii pentru păr ţi.

- Creşterea f ăr ă precedent a raporturilor cu element str ăin între subiecţii ordinii juridice

internaţionale reclamă necesitatea de a fi stabilită cu promptitudine procedura recunoaşterii şi

executării hotărârilor judecătoreşti str ăine, pe care utilitatea o reclamă să fie certă şi sigur ă.

- În societate apar multiple raporturi în cadrul cărora chiar dacă nu are loc deplasarea

teritorială a bunurilor, persoanele str ăine sunt învestite prin dreptul lor naţional cu prerogative careurmează să fie exercitate în raport cu bunurile situate sau aflate pe teritoriul altor state. Se impune

necesitatea de a stabili limitele de recunoaştere a acestor drepturi de legislaţia naţională a statului

pe teritoriul căruia sunt situate sau se află bunurile.

- În cazul raporturilor însoţite de elementul de extraneitate din domeniul dreptului civil şi al

familiei (moştenirea, regimul matrimonial, tutela etc.), se presupune atribuirea unui regim juridic,

care în unele situaţii declanşează un conflict pozitiv sau negativ de legi.

Aspectele teoretico-practice privind procedura recunoaşterii şi executării hotărârilor

judecătoreşti str ăine în dreptul internaţional privat sunt puţin cercetate în Republica Moldova. Nu

există nici o lucrare de propor ţii care ar servi drept ghid în domeniu. Totuşi, nu putem nega faptul

că sunt cercetători care tratează problemele puse de noi în discuţie, însă o fac într-o manier ă

dispersată, f ăr ă a urmări scopul de a evidenţia toate conceptele şi de a face o analiză complexă a

fenomenului.

În acest context, putem menţiona contribuţia la dezvoltarea subiectului atât a doctrinarilor

autohtoni V.Băieşu, I.Că păţînă în manualul Drept interna ţ ional privat , care analizează subiectul

tridimensional din perspectiva efectelor hotărârii judecătoreşti str ăine, procedurii exequaturu-lui şi

a recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti str ăine în Republica Moldova; V.Babăr ă în

manualul Drept interna ţ ional privat cercetează subiectul, folosind acelaşi plan; D.Visterniceanu şi

A.Băieşu în Manualul judecătorului la examinarea pricinilor civile descriu procedura

recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti str ăine în Republica Moldova, cât şi a celor din

str ăinătate: O.Că păţînă în lucrarea Efectele hot ărârilor judecătore şti str ăine în România;

E.Ungureanu în lucrarea Recunoa şterea hot ărârilor str ăine în România; I.P.Filipescu, M.Jacotă,

I.Macovei, A.Fuerea, A.Pricopi, D.Sitaru, C.Jugastru, O.Ungureanu şi alţii în manualele de drept

internaţional privat. Accentuăm că în lucr ările autorilor menţionaţi supra, şi nu numai, problema nu



7

este tratată exhaustiv, în unele dintre acestea f ăcându-se doar trimiteri la termeni, f ăr ă a fi date

explicaţii. Subiectul nu a fost tratat în complexitatea sa de nici unul dintre autori, nu a fost

efectuată o analiză complexă a instituţiei recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti str ăine

în Republica Moldova, deşi despre nivelul de cercetare în timp a problematicii date relatează

literatura ştiinţifică de specialitate care a fost utilizată în procesul de elaborare a investigaţiei şi lacare se fac trimiteri. Printre cei mai renumiţi savanţi ale căror opinii asupra materiei vizate în

lucrare au servit drept punct de reper sunt: B.Ancel, Y.Lequette, C.Kessedjian,

М.М.Богуславский, В.П.Звеков, Fr.Rigaux, H.Gaudemet-Tallon, L.Cadiet, D.Holleaux,

P.Courbe, B.Audit, Y.Loussouarn, P.Bourel, D.Gutman, P.Mayer, E.Agostini, D.Alexandre,

D.Ammar, L.Barnich, J.Basedov, E.Bartin, A.Bucher, B.Dutoit, G.Droz, B.Fauvarque-Cosson,

D.Foussard, Ph.Francescakis, H.Fulchiron, C.Nourissat, B.Hanotiau, A.Huet, Fr.Knoepfler,

Ph.Schweizer, P.Lagarde, J.P.Laborde, F.Moneger, H.Muir-Watt, J.P.Niboyet, A.Pillet şi alţii.Această enumerare ne convinge de faptul că problematica tezei a interesat numeroşi

cercetători. Unii dintre aceştia au studiat subiectele vizate în teză ca fenomene separate, alţii au

stabilit tangenţe între instituţia recunoaşteri şi executării hotărârilor judecătoreşti str ăine. Cu toate

acestea, cercetări referitoare la ansamblul subiectelor tratate în respectiva lucrare nu au fost

întreprinse, ceea ce determină în mare parte actualitatea investigaţiei noastre, iar tematica cercetată

r ămâne în continuare actuală şi prezintă un mare interes.

Este de remarcat faptul că pentru a asigura obiectivitatea rezultatelor acestei investigaţii

ştiinţifice am participat la seminare, colocvii şi conferinţe naţionale şi internaţionale ce vizau

tematica în cauză, totodată, am efectuat expertiza în teren pentru a stabili numărul exact şi

propor ţia hotărârilor judecătoreşti str ăine în practica judecătorească a Republicii Moldova.

Scopul şi obiectivele tezei. Având în vedere actualitatea temei, complexitatea şi caracterul

multilateral al investigaţiei în cauză, drept scop s-a propus:

- cercetarea complexă şi de constatare a legislaţiei statelor în domeniul recunoaşterii şi executării

hotărârilor judecătoreşti str ăine, a procedeelor de implementare a convenţiilor internaţionale, a

mecanismelor şi instrumentelor juridice naţionale, care urmează a fi aplicate pentru a proteja drepturile şi

obligaţiile participanţilor la circuitul internaţional;

- cercetarea gradului de incidenţă a reglementărilor internaţionale în cadrul legislativ naţional actual

şi prezentarea particularităţilor care persistă în raporturile cu element str ăin în situaţia Republicii

Moldova;

- prezentarea unei structuri după o viziune proprie cu luarea în consideraţie a fiecărei particularităţi

ce va fi descrisă în cadrul lucr ării; tratarea subiectelor şi aspectelor în privinţa cărora doctrina nu se

pronunţă.

Realizarea scopului preconizat în această cercetare a impus următoarele obiective:



8

- a explica noţiunea de hotărâre str ăină;

- a defini noţiunea de recunoaştere şi de executare a hotărârii judecătoreşti str ăine;

- a analiza problematica privind condiţiile regularităţii internaţionale a hotărârilor judecătoreşti

str ăine;

-

a caracteriza procedura de exequatur şi a descrie condiţiile necesare obţinerii exequatur-ului;- a evidenţia particularităţile sistemului judiciar din Republica Moldova şi perspectivele dezvoltării

cadrului normativ;

- a evidenţia particularităţile legislaţiilor din diferite state;

- a interpreta, a caracteriza şi a evalua convenţiile internaţionale relevante în domeniu la care

Republica Moldova este parte;

- a propune unele modificări ale reglementărilor juridice ce vizează recunoaşterea şi executarea

hotărârilor judecătoreşti str ăine, precum şi unele noţiuni şi categorii juridice noi legate de tematicainvestigaţiei;

- a elabora concluziile şi recomandările întru perfecţionarea mecanismului recunoaşterii şi executării

hotărârilor judecătoreşti str ăine.

Materiale şi metode de investigare. Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al

cercetărilor efectuate îl constituie lucr ările teoreticienilor în domeniul ştiinţei dreptului atât din

ţar ă, cât şi de peste hotare, dintre care cei mai importanţi au fost enumeraţi supra. Baza

metodologică a investigaţiei date o constituie poziţiile şi direcţiile contemporane ale teoriei

cunoaşterii proceselor sociale şi a fenomenelor juridice.

Cercetările au fost efectuate în baza doctrinei şi practicii, actelor normative internaţionale,

tratatelor şi acordurilor încheiate între state, directivelor şi regulamentelor Uniunii Europene,

precum şi a legislaţiei Republicii Moldova.

Pentru a face un studiu mai detaliat al problemei ce stă în atenţia noastr ă am folosit drept

bază metodologică o serie de metode specifice de cercetare a problemelor cu caracter sociouman

cum ar fi:

- metoda descriptivă, aplicată pentru descrierea genezei şi a conceptului de hotărâre str ăină;

- metoda de analiză a fenomenului, a acţiunilor, tendinţelor, cauzelor, formelor şi conjuncturii

istorice care au favorizat progresul instituţiei recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti

str ăine;

- metoda de sinteză a elementelor comune ale instituţiei recunoaşterii şi executării hotărârilor

judecătoreşti str ăine din diferite state, pentru a putea găsi caracteristici generale sau particulare;

- metoda de comparare a tendinţelor de evoluţie a procesului civil internaţional în diferite state,

în scopul evidenţierii efectelor juridice şi găsirii soluţiilor pentru problemele ce apar în cazul

invocării hotărârii judecătoreşti str ăine în Republica Moldova;



9

- metoda clasificării a fost utilizată în evaluarea şi delimitarea diferitelor tipuri de recunoaştere

atât ca formă, cât şi conţinut;

- metoda concluziei a fost folosită ca urmare a metodelor utilizate, menţionate mai sus pentru a

stabili clar şi concis recomandările autorului şi propunerile de lege ferenda.

În contextul analizei succinte a bazei metodologice şi teoretico-ştiinţifice, menţionăm că toateaceste metode au fost utilizate ca un aparat metodologic complex, cuprinzând cele mai noi procedee şi

tehnici de cercetare.

Argumentele invocate şi concluziile la care am ajuns efectuând această analiză complexă se

bazează în primul rând pe reglementările juridice naţionale şi internaţionale, precum şi tezele savanţilor

jurişti. Urmând principiul general potrivit căruia practica este unicul criteriu de verificare a oricărei

ipoteze şi teorii, concluziile teoretico-ştiinţifice formulate în baza rezultatelor investigaţiei au drept

suport şi experienţa oferită de practica naţională şi internaţională, că pătând astfel dimensiuni noi care,sper ăm, vor fi utile în procesul de studiere a instituţiei recunoaşterii şi executării hotărârilor

judecătoreşti str ăine.

Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute. Deşi în Republica Moldova au fost efectuate unele

cercetări privind instituţiile juridice studiate în teză, noi am încercat să continuăm efortul depus prin

aprofundarea şi elucidarea multiaspectuală a temei, întâi de toate realizând o cercetare complexă a

procedurii recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti str ăine în dreptul internaţional privat.

Continuând cercetările efectuate de noi anterior, dezvoltate în cadrul conferinţelor şi seminarelor

naţionale şi internaţionale, pentru prima dată în literatura de specialitate din ţar ă este supus analizei

conceptul „hotărâre str ăină”, se clarifică obiectul, natura şi originea acesteia de pe poziţii

contemporane ce corespund transformărilor calitative din dreptul internaţional privat, se explică

caracterul complex şi sistemic, valoric şi istoric al hotărârii str ăine, se caracterizează evoluţia

instituţiei recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti str ăine, se argumentează tr ăsăturile

definitorii ale instituţiei recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti str ăine, se analizează

problematica privind condiţiile regularităţii internaţionale a hotărârilor judecătoreşti str ăine, se

caracterizează procedura de exequatur şi se descriu condiţiile necesare obţinerii exequatur-ului, se

efectuează un studiu comparat al legislaţiei şi practicii judiciare naţionale şi internaţionale cu privire la

recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti str ăine, se interpretează convenţiile internaţionale

relevante în domeniu, se generalizează, în baza unor date statistice, informaţia privind numărul de cereri

care vizează recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti str ăine în Republica Moldova.

Lucrarea comportă un caracter novator prin delimitarea şi clasificarea clar ă şi r ăspicată a

termenilor şi noţiunilor utilizate în text. Astfel, deja din structura lucr ării şi denumirea capitolelor sunt

evidente aspectele ce se propun spre examinare. Aceasta ne ajută să evităm amalgamarea perceptelor şi



10

manifestărilor cu care operează unii cercetători în descrierea instituţiei recunoaşterii şi executării

hotărârilor judecătoreşti str ăine.

Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute decurge din scopul şi obiectivele tezei, din

concluziile şi recomandările propuse. Cercetarea temei s-a soldat cu propunerea unor modificări ale

reglementărilor juridice ce vizează recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti str ăine, precumşi a unor noţiuni şi categorii juridice noi, elaborarea propunerilor şi recomandărilor întru perfecţionarea

mecanismului recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti str ăine în Republica Moldova;

recomandarea unor anexe în vederea amelior ării aspectului practic al investigaţiei ştiinţifice.

Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă. Studiul are un caracter ştiinţifico-didactic, tinzând

să redea, într-o formă succintă şi clar ă, rezultatele obţinute de noi în cadrul cercetării, sub aspect

teoretic şi practic, raportate la spaţiul geografic al Republicii Moldova.

În funcţie de finalitatea urmărită, situaţiile în care pot fi valorificate hotărârile str ăine suntmultiple. Pentru executare, apreciată ca fiind efectul cel mai important şi mai complex, în legislaţia

noastr ă a fost instituită o procedur ă specială, cunoscută sub numele de exequatur. Dar când se invocă

într-o ţar ă o hotărâre str ăină urmărindu-se valorificarea unei situaţii juridice sau a unui drept dobândit

prin respectiva hotărâre, nu întotdeauna se pune problema executării. Uneori hotărârile str ăine sunt

nesusceptibile de executare, de exemplu hotărârile judecătoreşti nepatrimoniale, iar numărul acestora a

crescut considerabil, mai ales în domeniul relaţiilor de familie. Indiferent de natura şi obiectul hotărârii,

pentru a produce efecte pe teritoriul altui stat, este nevoie de recunoaştere.

Interesul pentru delimitarea chestiunii de recunoaştere de executare a crescut cu rapiditate în

ultimele decenii şi aceasta se reflectă în instrumentele de drept internaţional privat, în codurile de

procedur ă civilă mai noi, în convenţiile internaţionale, în practica judiciar ă şi în doctrină. Deşi nu este o

inovaţie pe plan internaţional, reglementarea instituţiei recunoaşterii şi executării hotărârilor

judecătoreşti str ăine în legislaţia Republicii Moldova prezintă elemente de noutate, nefiind

reglementată până la apariţia Codului de procedur ă civilă actual. Codul de procedur ă civilă anterior

reglementa printr-un singur articol, 436, intitulat Executarea hot ărârilor instan ţ elor de judecat ă şi ale

organelor de arbitraj str ăine, procedura recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti str ăine în

Republica Moldova.

Procesul evoluţiei dreptului procesual civil internaţional surprinde prin dinamica sa. Fenomenele

sunt cercetate, în teză, în plan comparat, f ăcându-se referire la diferite sisteme de drept: România,

SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, Olanda, Elveţia, Italia etc.

În plan teoretic, teza pretinde a completa cursul de Drept interna ţ ional privat, Drept procesual

civil şi cursul Solu ţ ionarea conflictelor de jurisdic ţ ii la capitolele: competenţa în dreptul internaţional

privat, legea aplicabilă procedurii de judecată, efectele hotărârilor judecătoreşti str ăine, recunoaşterea şi

executarea hotărârilor judecătoreşti str ăine.



11

Valoarea practică a lucr ării se exprimă şi în faptul că rezultatele investigaţiei, concluziile şi

recomandările propuse de autor pot fi aplicate în procesul de elaborare a legislaţiei, în procesul de

instruire şi de cercetare a juriştilor. Astfel, lucrarea îşi găseşte potenţialul cititor în rândurile studenţilor,

masteranzilor, doctoranzilor, cercetătorilor şi practicienilor cu profil juridic.

Postulatele ştiinţifice înaintate spre susţinere. Aşadar, ţinând cont de multiplele tangenţe şilegătura dialectică pe care le are hotărârea str ăină cu procedura recunoaşterii şi executării acesteia într-

un alt stat, decât cel ce a emis-o, ne-am propus să investigăm aceste instituţii în integralitatea şi

complexitatea lor prin prisma practicii naţionale şi internaţionale în domeniu.

Întrebarea la care încercăm să r ăspundem este în ce mod o hotărâre pronunţată în numele

unei suveranităţi str ăine va produce efecte în ordinea juridică internă a Republicii Moldova? Care

sunt condiţiile recepţionării unei hotărâri str ăine? Interesul faţă de această materie este esenţial.

Înainte de toate este vorba de particulari, persoane fizice sau juridice, iar situa ţiile ce se creează nusunt supuse aceloraşi reguli de joc.

Procedura de executare a hotărârilor emise de instanţele judecătoreşti competente ale

unui stat nu este extrateritorială, fiind limitată de teritoriul acestui stat. Atare axiomă îşi

găseşte explicaţia în faptul că hotărârea judiciar ă este unul dintre instrumentele mecanismului de

menţinere a ordinii publice a statului în cauză, reieşind din competenţa jurisdicţională a instituţiei

ce a emis-o.

Competenţa jurisdicţională formează axa în jurul căreia se roteşte sistemul recunoaşterii şi

executării hotărârilor str ăine. Diferenţa dintre cele două sisteme: revizuirea în fond (controlul

competenţei judecătorului str ăin) şi verificarea îndeplinirii condiţiilor de regularitate internaţională de

către hotărârea str ăină este primordial din acest punct de vedere. În prezent, o astfel de verificare se

limitează numai la nivelul formal, exceptând analiza hotărârii str ăine pe fond. Aprecierea hotărârii

judecătoreşti pronunţate în str ăinătate, în sensul stabilirii legalităţii şi temeiniciei acesteia, cu fireasca

consecinţă a modificării ei, nu constituie prerogativa instanţei de exequatur din Republica Moldova. Dar

trebuie rezervate două cazuri când acest control este admis. În primul rând, când competenţa este

exclusivă. În al doilea rând, când contravine ordinii publice privită în sensul respectării exigenţelor

fundamentale atribuite dreptului la apărare şi bunei administr ări a justiţiei. Aşadar, propunem să stabilim

limitele competenţei internaţionale sau generale şi a competenţei interne.

Respectiv, procedura de recunoaştere şi executare a hotărârilor instanţelor de judecată

str ăine este determinată de legislaţia ţării în cauză, precum şi de tratatele internaţionale la

care aceasta este parte. Recunoaşterea pe teritoriul unei ţări a hotărârilor judecătoreşti ale altei

ţări înseamnă acordarea hotărârilor respective a unei for ţe juridice similare celei a hotărârilor

instanţelor proprii, atribuindu-le o putere probantă şi titlu executoriu pe teritoriul statului în

cauză. Această hotărâre va atesta drepturile şi obligaţiile civile sau de alt tip ca şi în cazul



12

hotărârilor naţionale, în dependenţă de tipul hotărârilor, suficientă fiind doar recunoaşterea sau

recunoaşterea şi executarea hotărârii instanţei judecătoreşti str ăine.

Aprobarea rezultatelor ştiinţifice. Lucrarea a fost elaborată la Catedra Drept Internaţional şi

Drept al Relaţiilor Economice Externe a Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Moldova, unde a

fost discutată şi recomandată spre susţinere. Totodată, studiul reprezintă o investigaţie ştiinţifică de sinestătătoare, precum şi o sinteză a mai multor materiale ştiinţifice privind conflictele de jurisdicţie,

competenţa jurisdicţională, efectele hotărârilor judecătoreşti str ăine, clauza ordinii publice, măsurile

conservatoare şi provizorii, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti str ăine expuse de autor

în lucr ările sale.

Rezultatele investigaţiilor ştiinţifice au fost susţinute în cadrul şedinţelor corpului didactic al

Catedrei Drept Internaţional şi Drept al Relaţiilor Economice Externe a Facultăţii de Drept a

Universităţii de Stat din Moldova şi ale seminarelor ştiinţifice de profil. Autorul a participat ladiverse conferinţe şi seminare internaţionale, unde şi-a valorificat punctul de vedere, în referatele

şi sintezele prezentate: Забеспечення юридичноi допомоги в арб iтражному процесi,

Materialele conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice „Мiжнародне економiчне

спiвробiтництво УКРАIHИ”, 18 noiembrie 2004, Kiev, Ucraina; Зарождение идеи

международного частного права и его состнавной части международного гражданского

процесса , Общероссийская научно практическая конференция „Правовые проблемы

экономической и судебной реформы в России”, 20-21 декабря 2004, Москва, Российская

Федерация; Цели и критерии качества высшего образования , Materialele Conferinţei

Internaţionale „Problemele actuale ale sistemului învăţământului juridic superior”, 26-27 mai

2005, Harkov, Ucraina; Ac ţ iunea în exequatur proprie hot ărârilor judecătore şti str ăine,

Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Învăţământul superior şi cercetarea - piloni ai

societăţii bazate pe cunoaştere”, 28 septembrie 2006, Chişinău, Republica Moldova; Evolu ţ ia

dreptului procesual interna ţ ional ca un institut al dreptului interna ţ ional privat, Materialele

Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Învăţământul superior şi cercetarea - piloni ai societăţii

bazate pe cunoaştere”, 28 septembrie 2006, Chişinău, Republica Moldova; Le nouveau système

de la reconnaissance et de l’exécution des jugements étrangers en République de

Moldova, Universitatea Laval, 29 noiembrie 2005, Quèbec, Canada; L’internationalisation,

l’européanisation et la globalisation du droit. Effets et interptrétations. Programa Universităţii

Europene, Universitatea Babeş-Bolyai, 3-13 septembrie 2006, Cluj-Napoca, România etc.

Volumul şi structura tezei au fost determinate de scopul şi obiectivele cercetării, de cadrul

problematicii abordate, de gradul şi profunzimea de studiere a acestora. Astfel, lucrarea conţine:

preambul ca iniţiere în studiu, cinci capitole succedate logic şi organic, sinteza rezultatelor

obţinute, concluzii şi recomandări, bibliografie în funcţie de suportul documentar şi doctrinar al



13

lucr ării, modele de cereri, anexe în funcţie de suportul explicativ-ilustrativ al prevederilor

principale ale tezei, lista abrevierilor, cuvintele-cheie utilizate în teză şi adnotările în limbile rusă şi

engleză. În scopul detalierii obiectivelor cercetării, capitolele sunt divizate în paragrafe şi puncte.

La tema tezei au fost realizate 35 de publicaţii ştiinţifice.

CONŢINUTUL TEZEI

În Preambul este argumentată actualitatea temei supuse investigaţiei, sunt formulate scopul

şi obiectivele cercetării, este specificat suportul metodologic şi cel teoretico-ştiinţific, se

accentuează noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute, importanţa şi valoarea aplicativă a tezei,

postulatele ştiinţifice înaintate spre susţinere, sunt descrise modalităţile de aprobare a rezultatelor

ştiinţifice, este specificat volumul, structura tezei şi numărul de publicaţii la tema tezei.

Capitolul I - Institu ţ ia hot ărârii judecătoreşti şi valorificarea acesteia în dreptulinterna ţ ional privat - este structurat în două paragrafe şi şase puncte. Abordarea acestei tematici se

iniţiază de la consideraţia că activitatea jurisdicţională, ce se materializează în hotărâri judecătoreşti

şi în acte de jurisdicţie necontencioasă, constituie neîndoielnic pe planul dreptului internaţional privat o

garanţie puternică de realizare a drepturilor şi executare a obligaţiilor ce formează conţinutul raportului

juridic cu elemente de extraneitate. Aplicarea reglementărilor în domeniu depinde şi de extensiunea

noţiunii de hotărâre str ăină acordată de legiuitor. Hotărârea judecătorească este rezultatul activităţii

jurisdicţionale, importanţa acesteia fiind determinată de însăşi sarcinile justiţiei. Emiterea hotărârii

este cel mai important moment în activitatea instanţei de judecată. Ea apare ca un act final prin

care se soluţionează pricina. Regimul hotărârilor str ăine este cârmuit de o serie de principii care le

predetermină şi pe care se pot întemeia soluţii concrete, în primul rând, principiile dreptului

procesual civil precum: principiul legalităţii, al independenţei judecătorilor, egalităţii păr ţilor în

faţa instanţei de judecată, respectării dreptului la apărare, al publicităţii şi oralităţii dezbaterilor,

contradictorialităţii etc.

Paragraful 1, Hot ărârile str ăine susceptibile de recunoa ştere şi de executare - reflectă

noţiunea de hotărâre str ăină, originea, obiectul şi natura hotărârilor str ăine, sunt menţionate

principiile care stau la baza executării hotărârilor str ăine. Sunt caracterizate particularităţile

hotărârilor judecătoreşti str ăine, accentuându-se şi explicându-se caracterul str ăin al acestor hotărâri.

Prin hotărâre judecătorească str ăină, în accepţiunea art.467 C.P.C. al Republicii Moldova, alin.(2),

se subînţelege „o hot ărâre pronun ţ at ă în pricină civil ă de o judecat ă de drept comun sau de o

judecat ă specializat ă pe teritoriul unui alt stat”.

Importanţa hotărârii judecătoreşti se relevă atât din punct de vedere al păr ţilor, cât şi al

societăţii în general. Pentru păr ţi este destinată a pune capăt litigiului dintre ele şi a le proteja

drepturile civile. Pentru societate, hotărârea judecătorească, în general, reprezintă un mijloc



14

eficient de restabilire a ordinii de drept democratice şi de eficientizare a normelor de drept

substanţial. Caracterul str ăin al hotărârii judecătoreşti se apreciază nu în funcţie de reşedinţa

jurisdicţiei, care emite o decizie str ăină, dar în funcţie de suveranitatea în numele căreia judecă

instanţa.

Cu alte cuvinte, este relevant faptul dacă hotărârea emană de la o autoritate administrativă,legislativă sau religioasă, dacă legislaţia statului pe teritoriul căruia îşi desf ăşoar ă activitatea îi

recunoaşte dreptul de jurisdicţie în materia respectivă. În practică pot apărea unele dificultăţi în

aceste situaţii, când trebuie stabilită natura juridică a unor hotărâri str ăine pronunţate de instituţii,

altele decât cele judiciare, care au competenţă în probleme de drept civil şi dreptul familiei.

În funcţie de obiectul hotărârii judecătoreşti str ăine a cărei executare se solicită, acestea

trebuie să intre în domeniul de aplicare a legilor şi tratatelor internaţionale la care Republica

Moldova este parte. Sunt înaintate o serie de cerinţe faţă de natura hotărârilor judecătoreşti str ăine:caracterul irevocabil şi executoriu.

Se analizează măsurile provizorii şi conservatoare – natura acestora are caracter temporar,

durata exactă a valabilităţii şi eficacităţii fiind definită de lege sau de judecătorul care a ordonat

aceste măsuri. Măsurile conservatoare au un caracter complex, deoarece sunt ordonate de instanţa

unui stat, iar recunoaşterea se cere pe teritoriul unui alt stat.

În paragraful al doilea, No ţ iunea de recunoa ştere şi de executare silit ă a hot ărârilor

judecătore şti str ăine, se întreprinde o analiză multiaspectuală a accepţiunilor doctrinare expuse în

literatura de specialitate asupra termenului „recunoaştere” din punct de vedere tehnic, etimologic şi

legislativ.

Pentru ca o hotărâre judecătorească str ăină să posede efectele juridice în ţara în care se

invocă, ea trebuie să întrunească unele condiţii prevăzute de legea statului respectiv. Condiţiile

principale constau în recunoaşterea hotărârii judecătoreşti str ăine sau recunoaşterea ei şi obţinerea

exequatur-ului. Multiplele tratate de asistenţă juridică reciprocă între state prevăd recunoaşterea

reciprocă a hotărârilor judecătoreşti str ăine. Obligaţia de a recunoaşte hotărârile judecătoreşti

str ăine în baza normelor internaţionale generale nu există. Recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti

str ăine are caracter declarativ, în sensul că nu confer ă hotărârii str ăine efecte noi, ci implică numai

posibilitatea valorificării celor care îi apar ţin în conformitate cu legea statului unde a fost

pronunţată. Recunoaşterea hotărârii judecătoreşti str ăine are drept punct final admiterea efectelor şi

acceptarea atributelor în statul unde se invocă.

Este important de menţionat că în dreptul internaţional privat se face distincţie între

eficacitatea hotărârii str ăine condiţionată de exequatur ori recunoaşterea şi eficacitatea hotărârii

str ăine independentă de această formalitate. Dacă hotărârea str ăină posedă beneficiile unei



15

recunoaşteri de plin drept, aptitudinea de a servi drept titlu executoriu este subordonată atribuirii

prealabile a exequatur-ului.

Pentru a se bucura de eficacitate substanţială, hotărârea str ăină trebuie înscrisă în registrul

public, fie în registrul stării civile, fie în registrul funciar.

Acţiunea în exequatur este cerută în momentul executării silite a hotărârii str ăine.Executarea silită este cea de-a doua fază a procesului civil, având drept scop realizarea

definitivă şi practică a unor drepturi recunoscute printr-o hotărâre judecătorească sau titlu

executoriu. Se analizează distincţia dintre eficacitatea substanţială şi executarea silită, se dezvăluie

legea aplicabilă procedurii recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti, care este, de altfel,

foarte importantă. De respectarea caracterului legal al acesteia va depinde încuviinţarea executării pe

teritoriul unui stat a hotărârilor str ăine. Este analizat aportul reglementărilor incluse în convenţiile

internaţionale în domeniu.Capitolul II – Efectele şi atributele hot ărârilor judecătoreşti str ăine - este structurat în două

paragrafe şi cinci puncte, în care se definesc şi se clasifică efectele şi atributele hotărârilor

judecătoreşti str ăine, în ideea de a le diviza în baza anumitelor criterii. În mod tradi ţional, efectele

hotărârilor judecătoreşti str ăine se clasifică în puterea probantă a actului autentic, autoritatea lucrului

judecat şi for ţa executorie. Autorul propune o altă clasificare, bazându-se pe doctrina şi practica

modernă. Efectele hotărârilor judecătoreşti relevă din dreptul judiciar privat, dar studiul acestora în

calitate de act jurisdicţional are la origine doctrina publicistă. Doctrinarii procesualişti moderni

(J.Foyer, P.Hebraud, D.Tomasin, J.Heron, C.Blery) disting între efectele stricto sensu şi atributele

hotărârii. Autorul propune în categoria efectelor: efectul de fapt şi puterea probantă a hotărârilor

judecătoreşti str ăine, iar în categoria atributelor: autoritatea de lucru judecat şi for ţa executorie. Este

realizată o cercetare amplă a definiţiilor formulate de specialişti în domeniu referitor la efectele

hotărârilor judecătoreşti str ăine, fiind analizate clasificările propuse de către doctrinari, în acelaşi

timp, expunând propriul punct de vedere.

În paragraful 1, Efectul de fapt şi puterea probant ă a hot ărârii judecătore şti str ăine - efectul

de fapt , a fost explicat pe baza teoriei lui E.Bartin, care permite să constatăm că unele efecte sunt

legate de hotărârea str ăină, în afara oricărui control. Mai exact, în momentul în care judecătorul

str ăin este sesizat, el nu poate să nu ţină cont de consecinţele pe care hotărârea str ăină le-a

provocat. Aceste urmări, pentru autor, au valoare de fapt, pe care judecătorul o constată. Deci, nu

este vorba de a prelungi într-un alt stat efectele pe care hotărârea le-a provocat în ţara emitentă, dar

de a le lua în considerare în calitatea sa de fapt, care condiţionează jocul regulilor materiale.

Efectul de fapt este independent de condiţiile regularităţii internaţionale, deoarece în momentul în

care punem în discuţie aceste condiţii, ne pronunţăm asupra valorii normative a hotărârii.



16

Puterea probant ă. Din punct de vedere al puterii probante, hotărârea judecătorească este

asimilată cu un act, înscris autentic cu efectele probatorii recunoscute de lege unui astfel de înscris.

Puterea probantă este ataşată hotărârii judecătoreşti în calitatea sa de instrumentum şi nu de

negotium, ce caracterizează for ţa obligatorie. Potrivit regulii locus regit actum, ea va avea puterea

probantă pe care i-o confer ă legea sub imperiul căreia a fost pronunţată. Puterea probantă ahotărârii judecătoreşti str ăine este independentă de recunoaşterea eficacităţii substanţiale. Puterea

probantă ca act instrumentar este legată de constatările de fapt inserate în cuprinsul hotărârii.

Puterea probantă a hotărârilor str ăine se clasifică în puterea probantă extrinsecă şi puterea

probantă intrinsecă, la care ne vom referi mai jos.

Puterea probantă extrinsecă implică două operaţii distincte: verificarea valabilităţii formale a

înscrisului, prezentat ca o hotărâre judecătorească, iar pe de altă parte, controlul veridicităţii

semnăturilor şi sigiliului pe care le poartă.Puterea probantă intrinsecă a hotărârii str ăine stabileşte valoarea de adevăr pe care o pot avea

constatările de fapt cuprinse în hotărârea str ăină în statul solicitat.

Sub aspectul efectelor probaţiunii, constatările personale ale judecătorului str ăin consemnate

în textul hotărârii, care fac dovada deplină până la stabilirea falsului în statul str ăin, difer ă de

celelalte menţiuni din hotărârea str ăină, care au doar valoarea unor constatări f ăcute prin înscrisuri

simple, evaluate în funcţie de coroborarea lor şi cu alte mijloace de probă.

În paragraful 2, Atributele hot ărârii judecătore şti str ăine, autorul clasifică atributele hotărârii

judecătoreşti str ăine în autoritatea de lucru judecat şi for ţa executorie şi analizează prescripţia

extinctivă ca problemă de fond şi procedur ă şi legea aplicabilă prescripţiei extinctive.

Autoritatea de lucru judecat este atributul principal al hotărârii irevocabile pronunţate de

organul de jurisdicţie, efect consacrat de Codul civil ca o prezumţie legală absolută ce împiedică

partea care a pierdut procesul să repună în discuţie dreptul recunoscut prin acea hotărâre. Pentru ca

o hotărâre irevocabilă să poată fi opusă autorităţii de lucru judecat într-o nouă acţiune, este necesar

să existe între prima şi a doua acţiune tripla identitate de elemente: aceleaşi păr ţi, în aceeaşi

calitate, acelaşi obiect şi aceeaşi cauză. Autoritatea de lucru judecat se valorifică prin mijlocirea

unei excepţii de fond ce poate fi ridicată oricând de partea interesată sau din oficiu de către

instanţă. În conţinutul autorităţii lucrului judecat se includ, prin urmare, pe de o parte, un element

pe care îl vom denumi coercitiv (interzicerea rejudecării pricinii) şi, pe de altă parte, un element

axiologic (valoarea ei de adevăr).

Elementul coercitiv are o natur ă procedurală. Ordinul de a nu se rejudeca pricina definitiv

soluţionată se raportează la activitatea sistemului de organe jurisdicţionale ale unui stat, la buna sa

funcţionare, deoarece tinde să preîntâmpine contrarietatea dintre hotărârile judecătoreşti.



17

Elementul axiologic al autorităţii lucrului judecat se refer ă la materializarea soluţiei

pronunţate. Chiar dacă valoarea de adevăr a autorităţii de lucru judecat implică urmări procedurale,

elementul axiologic îşi păstrează caracterul de a fi o chestiune de fond.

Apare întrebarea, când se dobândeşte autoritatea lucrului judecat?

O hotărâre str ăină va avea autoritate de lucru judecat în cazul recunoaşterii fie de plin drept,fie prin obţinerea exequatur-ului. În caz contrar nu produce nici un efect pentru o instan ţă de

judecată naţională, deoarece o instanţă de judecată nu poate dezînvesti de puterea de a judeca o

instanţă str ăină, ea nu poate constata existenţa sau lipsa unui drept în locul unei instanţe str ăine.

For ţ a executorie a hotărârii judecătoreşti înseamnă ordinul ce se conţine în hotărârea

judecătorească dat organelor de executare silită de a îndeplini dispozitivul hotărârii, în cazul în

care cel care a pierdut procesul nu execută de bunăvoie cele prescrise în hotărârea judecătorească.

Dintre hotărârile str ăine nu toate se bucur ă de autoritatea lucrului judecat în statul de origine.Această putere poate să înceteze din diferite cauze. Una dintre ele poate fi anularea hotărârii în

urma admiterii unei căi extraordinare de atac în statul de origine sau f ăr ă ca hotărârea str ăină să fie

anulată a expirat termenul de prescripţie.

Din dreptul internaţional privat face parte prescripţia dreptului la acţiune (în sens material) şi

pentru a stabili natura juridică a prescripţiei extinctive, trebuie să r ăspundem la întrebarea, ce este,

pentru dreptul internaţional privat, prescripţia dreptului la acţiune? Pentru a r ăspunde la această

întrebare este necesar să stabilim ce efect produce prescripţia extinctivă. Prin prescripţie extinctivă

se stinge dreptul la acţiune (în sens material).

Capitolul III – Respectarea condi ţ iilor regularit ăţ ii interna ţ ionale ca premisă a

recunoaşterii şi execut ării hot ărârilor judecătoreşti str ăine - cuprinde două paragrafe şi opt

puncte în care se descriu şi se analizează condiţiile regularităţii internaţionale ca premisă a

recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti str ăine. Acest capitol este de o importanţă

maximă, deoarece respectarea condiţiilor regularităţii internaţionale se impune în vederea

recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti str ăine.

O atenţie deosebită în paragraful 1, Normele care determină competen ţ a jurisdic ţ ional ă a

instan ţ elor judecătore şti din Republica Moldova privind raporturile de drept interna ţ ional privat ,

autorul acordă criteriilor ordinare de control a competenţei jurisdicţionale; este clasificată competenţa

din dreptul intern şi internaţional; sunt enumerate cazurile de competenţă exclusivă şi explicată

prorogarea convenţională de competenţă.

O condiţie de regularitate internaţională a hotărârii str ăine este ca ea să fie pronunţată de o

instanţă de judecată competentă a statului str ăin, adică desemnată cu respectarea regulilor de

competenţă în dreptul internaţional privat şi a regulilor de competenţă materială şi teritorială

naţională a statului în care s-a pronunţat hotărârea. Totodată, este vorba şi de respectarea regulilor



18

de competenţă exclusivă a statului în care s-a pronunţat hotărârea. Cu referire la sistemul de drept

al Republicii Moldova, este necesar să menţionăm că reglementările cu privire la competenţa în

dreptul internaţional privat sunt cuprinse în titlul IV, cap.XLI din C.P.C. al Republicii Moldova,

art.459-466.

În această privinţă, autorul precizează că este vorba de competenţa jurisdicţională determinată în felul următor:

a) competenţa jurisdicţională în dreptul internaţional privat, aşa cum rezultă din normele

juridice ale ţării unde s-a pronunţat hotărârea judecătorească;

b) competenţa materială şi teritorială în dreptul intern, aşa cum rezultă din normele de drept

intern ale ţării unde s-a pronunţat hotărârea a cărei executare s-a cerut apoi în altă ţar ă;

c) competenţa jurisdicţională în dreptul internaţional privat, aşa cum rezultă din normele

judiciare ale ţărilor în materie sau convenţiile internaţionale. Este vorba în acest caz de competenţaexclusivă în dreptul internaţional privat. O hotărâre judecătorească str ăină pronunţată cu încălcarea

competenţei exclusive a jurisdicţiei statului intern unde se solicită exequatur-ul nu va putea fi

executată.

Ca rezultat, deosebim competenţa internă şi internaţională a instanţei care pronunţă hotărârea

str ăină. Instanţa care a pronunţat hotărârea invocată în statul solicitat trebuie să fi avut îndreptăţirea

să examineze litigiul respectiv.

Cu privire la excepţia de necompetenţă, aşa cum prevăd dispoziţiile art.459, alin.(4) C.P.C. al

Republicii Moldova, instanţa sesizată „verifică din oficiu” competenţa sa de a soluţiona procesul şi

în cazul în care constată că nu este competentă nici ea şi nici o altă instanţă din ţar ă, respinge

cererea ca nefiind de competenţa instanţelor proprii. Excepţia de necompetenţă se poate invoca din

oficiu în orice moment în cursul procesului.

În acest paragraf este studiată şi prorogarea convenţională de competenţă care constituie

prelungirea competenţei unui organ de jurisdicţie de a judeca şi litigii pe care în mod obişnuit, în

cadrul competenţei sale normale, nu le-ar putea rezolva. În cazul competenţei exclusive nu este

posibilă prorogarea convenţională de competenţă.

Paragraful 2, Conformitatea hot ărârii judecătore şti str ăine cu sistemul de norme conflictuale al

Republicii Moldova , ocupă un loc central în lucrarea prezentată din mai multe considerente. Condiţia

reciprocităţii, caracterul irevocabil şi executoriu al hotărârii str ăine, compatibilitatea hotărârii str ăine

cu ordinea publică de drept internaţional privat al Republicii Moldova, lipsa fraudei de lege... toate

aceste condiţii contribuie la legalitatea şi eficacitatea hotărârii str ăine.

O condiţie de regularitate internaţională de care depinde eficacitatea hotărârii str ăine în

Republica Moldova este existenţa reciprocităţii între statul a cărui instanţă a pronunţat hotărârea şi

statul în care urmează a fi executată această hotărâre în ce priveşte recunoaşterea şi executarea



19

hotărârilor judecătoreşti. Reciprocitatea vizează şi drepturile procedurale civile ale cetăţenilor

str ăini şi apatrizilor, precum şi capacitatea procedurală de folosinţă a organizaţiei str ăine şi a

organizaţiei internaţionale, conform prevederilor art.455 şi 456 C.P.C. al Republicii Moldova şi

art.17, alin.(3) din Legea cu privire la statutul juridic al cetăţenilor str ăini şi al apatrizilor în

Republica Moldova.Interpretând dispoziţiile art.471, alin.(1) C.P.C. al Republicii Moldova, deducem condiţia

caracterului irevocabil şi executoriu al hotărârii str ăine. Ea trebuie îndeplinită atunci când

recunoaşterea sau încuviinţarea executării silite a hotărârii judecătoreşti str ăine este cerută pe

teritoriul Republicii Moldova în vederea valorificării efectelor şi atributelor hotărârii judecătoreşti

str ăine.

Referitor la compatibilitatea hotărârii judecătoreşti str ăine cu ordinea publică de drept

internaţional privat al Republicii Moldova, autorul precizează că ordinea publică din dreptul internindică limitele domeniului lăsat liberei iniţiative juridice a păr ţilor, pe când ordinea publică în

dreptul internaţional privat indică limitele aplicării legii str ăine şi este legată de problema

conflictelor de legi.

În privinţa fraudei de lege, indiferent de faptul fraudei din domeniul conflictului de lege sau

al conflictului de jurisdicţie - prejudiciul săvâr şit este de aceeaşi natur ă şi are aceeaşi sancţiune. Ca

rezultat, hotărârea judecătorească str ăină nu poate fi invocată în statul solicitat, fie că n-a fost

respectată legea aplicabilă, fie că tribunalul str ăin a statuat f ăr ă competenţă.

Un moment important discutabil în secţiunea dată constă în menţionarea noţiunii de

litispendenţă şi conexitate. În practică pot apărea situaţii când două sau mai multe instanţe de fond

sunt sesizate cu aceeaşi cauză. Pentru a preveni pluralitatea de hotărâri în aceeaşi cauză, care pot

avea şi caracter contradictoriu, legiuitorul din Republica Moldova a prevăzut în art.471, lit.d)

C.P.C. al Republicii Moldova refuzul recunoaşterii şi executării hotărârii judecătoreşti dacă „exist ă

o hot ărâre, chiar şi nedefinitivă , a instan ţ ei judecătore şti a Republicii Moldova emisă în litigiul

între acelea şi păr ţ i, cu privire la acela şi obiect şi având acelea şi temeiuri sau în procedura

instan ţ ei judecătore şti a Republicii Moldova se afl ă în judecat ă o pricină în litigiul dintre acelea şi

păr ţ i, cu privire la acela şi obiect şi având acelea şi temeiuri la data sesizării instan ţ ei str ăine”.

În Capitolul IV – Recunoaşterea hot ărârilor judecătoreşti str ăine în Republica Moldova -

sunt investigate, corelat cu capitolul doi în care au fost analizate accepţiunile termenului

„recunoaştere”, principalele criterii de clasificare a formelor recunoaşterii, precum şi corelaţia

dintre diverse forme în dreptul internaţional privat.

În paragraful 1, Hot ărârile judecătore şti str ăine recunoscute f ăr ă o procedur ă ulterioar ă, se

divizează recunoaşterea voluntar ă de recunoaşterea extrajudiciar ă.



20

Recunoa şterea voluntar ă. Caracteristic acestei forme de recunoaştere este faptul că nu

implică nici un control, nici o formalitate, iar efectele ei se produc numai între păr ţile interesate

sau faţă de ter ţe persoane care acordă încredere hotărârii str ăine. Nu este exclus însă ca ulterior o

hotărâre str ăină astfel recunoscută să fie contestată de una dintre păr ţi, de o ter ţă persoană sau un

interes major să justifice atestarea validităţii ei. Aceasta presupune intervenţia unui organ al justiţiei şi controlul pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condiţiile cerute în vederea recunoaşterii

sau dacă există motive care ar justifica refuzul acesteia.

Recunoa şterea extrajudiciar ă. Hotărârile str ăine de plin drept, în comparaţie cu cele de

executare prin procedura exequatur-ului, se realizează printr-o singur ă operaţie a legii, f ăr ă

intervenţia destinatarilor deciziei sau f ăr ă intervenţia for ţei publice chemată a învinge rezistenţa

celor din urmă.

Pentru hotărârile str ăine privind starea şi capacitatea persoanei şi hotărârile privind uneleraporturi de familie strâns legate de stare şi capacitate a existat opinia recunoaşterii f ăr ă procedura

exequatur-ului. Este o formă simplificată de recunoaştere care are drept scop relevarea faptului că

pentru recunoaşterea acestor hotărâri trebuie să se renunţe, în principiu, la orice procedur ă.

Paragraful 2, Aspecte de procedur ă în cazul recunoa şterii hot ărârilor judecătore şti str ăine,

se refer ă la recunoaşterea judiciar ă a hotărârilor judecătoreşti str ăine şi la recunoaşterea hotărârilor

judecătoreşti susceptibile de executare şi a hotărârilor judecătoreşti nesusceptibile de executare

silită.

Recunoaşterea judiciar ă pe baza unei acţiuni directe intentate în justiţie în acest scop este

utilă şi necesar ă, uneori singura posibilă pentru atestarea validităţii hotărârii str ăine.

O recunoaştere judiciar ă se impune în afara oricăror aspecte privind executarea, când

valabilitatea hotărârii este contestată de pârât, când trebuie să fie opozabilă faţă de ter ţi şi ori de

câte ori solicitantul justifică un interes de a cere prin intermediul organelor de justiţie

recunoaşterea unei hotărâri str ăine de natur ă să-i modifice starea şi capacitatea sau din domeniul

patrimonial.

Forma de recunoaştere respectivă are următoarele caracteristici:

1. Obiectul ac ţ iunii în recunoa ştere este limitat. Solicitantul nu pretinde realizarea sau

valorificarea dreptului consacrat prin hotărârea str ăină, ci caută a obţine printr-o hotărâre

judecătorească constatarea existenţei, valabilităţii unui drept al său ori a inexistenţei unui drept al

pârâtului.

2. Natura ac ţ iunii în recunoa ştere. Prin această acţiune se cere instanţei să se constate şi să

confirme că raportul juridic sau dreptul consacrat prin hotărârea str ăină există sau nu, ea fiind o

acţiune declaratorie.



21

3. Sfera persoanelor care au dreptul la exercitarea ac ţ iunii în recunoa ştere. Este admis că

are acest drept orice persoană care justifică un interes în vederea recunoaşterii hotărârii str ăine,

indiferent de faptul dacă solicitantul a fost sau nu parte în procesul soluţionat în str ăinătate.

Capitolul V – Executarea hot ărârilor judecătoreşti str ăine în fa ţ a instan ţ ei de judecat ă din

Republica Moldova. În abordarea subiectului dat este inevitabil a nu menţiona corelaţia termenilorrecunoaştere-executare. Dihotomia utilizată în reglementarea acestor termeni este amplificată

datorită unor diferenţe în ceea ce priveşte condiţiile impuse pentru obţinerea recunoaşterii sau

executării hotărârilor str ăine, pentru acestea din urmă fiind prevăzute condiţii mai exigente.

Paragraful 1, Ac ţ iunea în exequatur proprie hot ărârilor judecătore şti str ăine, prezintă

accepţiunile atribuite termenului exequatur; noţiunea, condiţiile, legea aplicabilă caracterizează

procedura propriu-zisă, potrivit căreia hotărârile judecătoreşti str ăine devin executorii. Prin

analogie şi comparaţie este descrisă procedura diferitelor ţări, sunt identificate temeiurile de refuz.Menţionăm că executarea hotărârilor judecătoreşti str ăine reprezintă o importanţă

incontestabilă în cadrul comer ţului şi dreptului internaţional privat, deoarece libera circulaţie a

hot ărârilor str ăine stimulează, desigur, circuitul mărfurilor, serviciilor şi a capitalurilor.

Bineînţeles, recunoaşterea va constitui primul pas în obţinerea executării silite a hotărârii.

Drept urmare, recunoaşterea va fi operantă de plin drept, pe când executarea unei hotărâri

trebuie autorizată in casu în statul solicitat, deoarece ea cuprinde acte de o anumită gravitate

asupra patrimoniului debitorului şi de aceea comportă măsuri de verificare mai severe. Aceste

două proceduri, recunoaştere-executare, constituie prerogative exclusive ale statelor, fiind acordate

conform prescripţiilor normative ale legislaţiei interne statale, precum şi a tratatelor internaţionale

la care fac parte.

În paragraful 2, Conven ţ iile şi tratatele interna ţ ionale aplicabile pe teritoriul Republicii

Moldova în domeniul recunoa şterii şi execut ării hot ărârilor judecătore şti str ăine, sunt analizate

câteva cazuri practice şi, de asemenea, o importanţă deosebită se acordă compatibilităţii legislaţiei

interne, exprimată prin legi şi coduri, cu convenţiile internaţionale care au fost ratificate de către

Republica Moldova în ceea ce priveşte instituţia recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti

str ăine.

Aceste convenţii au menirea de a facilita executarea hotărârilor str ăine, conţinând în dispoziţiile

lor o serie de condiţii care trebuie îndeplinite, reguli de competenţă, dispoziţii referitoare la legea

aplicabilă, reguli de procedur ă, precum şi temeiuri de refuz a recunoaşterii şi executării hotărârilor

judecătoreşti str ăine. În baza convenţiilor stipulate s-a conturat o jurisprudenţă bogată, servind în

multe situaţii în calitate de precedent.

Lucrarea finalizează cu Modele de cereri în care sunt generalizate o parte dintre rezultatele

investigaţiilor realizate de autor.



22

SINTEZA REZULTATELOR

Rezultatele obţinute în urma investigaţiilor efectuate constau în următoarele:

- definirea conceptului hot ărâre str ăină, clarificarea obiectului, naturii şi originii acesteia de

pe poziţii contemporane, ce corespund transformărilor calitative din dreptul internaţional

privat strâns legate de dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale, ale tuturorraporturilor cu un element str ăin;

- explicarea caracterului complex şi sistemic, valoric şi istoric al hotărârii str ăine;

- caracterizarea generală a evoluţiei istorice a instituţiei recunoaşterii şi executării

hotărârilor judecătoreşti str ăine, fiind evidenţiate principalele etape în evoluţia sa;

- argumentarea tr ăsăturilor definitorii ale instituţiei recunoaşterii şi executării hotărârilor

judecătoreşti str ăine, care rezultă din noţiunile propuse în teză în interacţiunea,

complementaritatea şi interferenţa lor;- analiza problematicii privind condiţiile regularităţii internaţionale a hotărârilor judecătoreşti

str ăine; condiţia reciprocităţii, caracterul definitiv şi executoriu al hotărârii str ăine,

compatibilitatea hotărârii str ăine cu ordinea publică de drept internaţional privat al

Republicii Moldova, lipsa fraudei de lege... toate aceste condiţii contribuie la legalitatea şi

eficacitatea hotărârii str ăine;

- caracterizarea procedurii de exequatur şi descrierea condiţiilor necesare obţinerii exequatur-

ului;

- efectuarea unui studiu comparat al legislaţiei şi practicii judiciare naţionale şi internaţionale

cu privire la recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti str ăine;

- interpretarea, caracterizarea şi evaluarea convenţiilor internaţionale relevante în domeniu la

care Republica Moldova este parte;

- generalizarea, în baza unor date statistice, a informaţiei veridice cu privire la numărul

hotărârilor judecătoreşti str ăine; în ce priveşte executarea hotărârilor judecătoreşti,

deosebim două momente: hotărârile judecătoreşti pronunţate în Republica Moldova

susceptibile de executare în str ăinătate şi hotărârile judecătoreşti pronunţate în str ăinătate

susceptibile de executare în Republica Moldova;

- propunerea unor modificări ale reglementărilor juridice ce vizează recunoaşterea şi executarea

hotărârilor judecătoreşti str ăine, precum şi unele noţiuni şi categorii juridice noi legate de tema

investigată;

- elaborarea propunerilor şi recomandărilor întru perfecţionarea mecanismului recunoaşterii şi

executării hotărârilor judecătoreşti str ăine în Republica Moldova;

-

recomandarea unor modele de cereri în vederea amelior ării aspectului practic al investigaţiei.



23

CONCLUZII ŞI RECOMAMDĂRI PRACTICE

Orice cercetare ştiinţifică contemporană presupune o îmbinare a celor două aspecte epistemo-

cognitive esenţiale: a modelului teoretic şi a celui practic. Studiul realizat debutează, în această

ordine de idei, cu analiza ştiinţifico-juridică a unor instituţii şi categorii juridice cum ar fi: hotărâre

str ăină, instituţia recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti str ăine, instituţia executării hotărârilor judecătoreşti str ăine. Cunoaşterea şi interpretarea ştiinţifică a categoriilor juridice, care în contextul

tematicii abordate sunt fundamentale, facilitează implementarea cu succes a acestora în procesul de

edificare a statului de drept - Republica Moldova în conformitate cu principiile şi practica

modernă.

Cooperarea juridică şi judiciar ă internaţională şi armonizarea reglementărilor interne cu

normele europene reprezintă un instrument pentru participarea la realizarea unui spaţiu juridic

european armonios, simplificat şi coerent, în care se reduc posibilităţile de apariţie a conflictelor de jurisdicţii şi durata desf ăşur ării diferitelor proceduri, creându-se, totodată, facilităţi pentru cetăţenii

Republicii Moldova şi str ăini, inclusiv pentru investiţiile str ăine.

În plan teoretico- ştiin ţ ific, supunând analizei problemele ce ţin de recunoaşterea şi

executarea hotărârii judecătoreşti cu caracter str ăin, am ajuns la un şir de concluzii pe care le vom

enunţa mai jos.

1. Din dubla perspectivă, ontologică şi metodologică, prin hot ărâre str ăină se subîn ţ elege

orice act de jurisdic ţ ie pronun ţ at de instan ţ ele judecătore şti sau oricare alte autorit ăţ i

competente dintr-un stat învestite cu atribu ţ ii jurisdic ţ ionale, pe care le exercit ă în numele

suveranit ăţ ii acelui stat, indiferent de denumirea acelui act (decret, ordin, decizie, sentin ţă ,

ordonan ţă , încheiere etc.) în cauzele civile, comerciale, familiale, de muncă şi administrative.

2. Hotărârea judecătorească str ăină are valoare prin ea însăşi, fiind deci o realitate care nu se

poate ignora, producând unele efecte independent de procedura de exequatur sau de recunoaştere.

3. Reieşind din definiţia propusă de autor, consider ăm că hotărârile judecătoreşti str ăine de

natur ă civilă, comercială, familială, de muncă şi administrativă sunt susceptibile de o valoare

internaţională. Natura jurisdicţiei nu trebuie luată în considerare, pentru că reglementarea

competenţei atribuţiilor este abandonată în statele în care jurisdicţiile sunt general competente.

4. Astfel s-au dedus procedee ale jurisprudenţei, prin care hotărârile cu privire la starea şi

capacitatea persoanelor nu sunt supuse exequatur-ului atâta timp cât nu se vorbeşte despre

executare asupra bunurilor sau de coerciţie asupra persoanelor. Or, plecând de la consideraţiile

raţionale de procedur ă civilă, autorul susţine în esenţă că distincţia trebuie stabilită după natura

deciziilor şi nu după obiectul lor. „Situaţia juridică” sau dacă se prefer ă, „starea de drept”

determinată de hotărâre poate, în esenţă, să consiste:

a) fie în condamnarea la o prestaţie (hotărâre de condamnare);



24

b) fie în recunoaşterea existenţei sau inexistenţei unui raport de drept (hotărâre declarativă);

c) fie, în sfâr şit, în suprimarea raportului de drept existent şi crearea unuia nou (hotărâre

constitutivă).

Doar prima dintre aceste trei categorii se refer ă la noţiunea de executare. Celelalte două nu

presupun executarea prestaţiei. Realizarea lor nu depinde nici de supunerea debitorului, nici deconcursul organelor de stat. În plus, este evident că deciziile acestor două categorii produc

plenitudinea efectelor lor din moment ce trec în autoritatea lucrului judecat.

5. În această ordine de idei, a fost întreprinsă pentru prima dată o analiză a măsurilor

provizorii şi conservatoare, precum şi modul de recunoaştere şi executare a acestora. Totuşi, acest

fapt este interpretat diferit de către doctrinari. Argumentul în defavoarea executării măsurilor

provizorii pronunţate în str ăinătate se bazează pe natura măsurilor provizorii şi conservatoare care

se alipesc direct unei căi de executare. Drept efect, o măsur ă conservatoare este înainte de toate odecizie luată de un judecător, care nu include, în mod necesar, şi o cale de executare. Per a

contrario, unica dificultate poate fi ignorarea de către dreptul forului a măsurii pronunţate în

str ăinătate şi imposibilitatea executării acesteia. Principiile actuale de cooperare judiciar ă

internaţională ar putea antrena obligaţia judecătorului forului de a proceda la o executare prin

substituţie. Drept efect, o măsur ă echivalentă cunoscută de lex fori ar putea fi executată în locul

măsurii str ăine necunoscute.

6. Deşi C.P.C. al Republicii Moldova în art.467, alin.(4) prevede: „ Hot ărârile judecătore şti

str ăine prin care s-au luat mă suri de asigurare a ac ţ iunii şi cele cu executare provizorie nu pot fi

puse în executare pe teritoriul Republicii Moldova”, autorul introduce noţiunea de „mă suri

provizorii şi conservatoare” în doctrina dreptului internaţional privat al Republicii Moldova şi

pledează în favoarea acestor măsuri în practica instanţelor de judecată din Republica Moldova.

7. Autorul propune următoarea definiţie: mă suri cu scop conservator ordonate în caz de

urgen ţă pentru a pă stra statu quo, a conserva bunurile în calitate de probă , a asigura respectarea

drepturilor păr ţ ilor şi a acorda ulterior posibilitate celor din urmă să- şi valorifice preten ţ iile în

fond în momentul examinării litigiului.

8. Recunoa şterea este admiterea în urma unui control, care presupune regularitate, a

efectelor şi atributelor hot ărârilor judecătore şti str ăine, f ăr ă a fi învestite cu for ţă executorie.

9. Recunoa şterea şi for ţ a executorie constituie eficacitatea interna ţ ional ă a hot ărârilor

str ăine, ce depinde de condi ţ iile de regularitate interna ţ ional ă , cu deosebire de efectul de simplu

fapt juridic şi de puterea probant ă a hot ărârii judecătore şti.

10. Eficacitate substan ţ ial ă este aptitudinea unui act juridic de a produce efectele prevă zute

de lege sau urmărite de păr ţ i în conformitate cu legea.



25

11. Distincţia dintre recunoaşterea şi executarea hotărârilor str ăine, acceptată în Germania

( Anerkennung opus Vollstreckung ) şi în ţările anglo-saxone (v. În special Restatement american al

conflictului de legi care distinge între Recognition et Enforcement ), nu este acceptată în ştiinţa

franceză. Aceasta, conform unei viziuni mai puţin „procedurale”, se preocupă de recunoaşterea

efectelor hotărârilor str ăine. Deci, în general, în Franţa, efectele posibile ale hotărârilor str ăine seclasifică în trei categorii: for ţ a probant ă, autoritatea lucrului judecat şi for ţ a executorie - mai mult

pentru a cunoaşte exigenţele exequatur-ului, dacă unele categorii de hotărâri pot produce efecte

f ăr ă exequatur şi nu pentru a stabili dacă unele efecte ale hotărârilor se produc independent de

exequatur.

12. Autorul propune o nouă clasificare, bazându-se pe doctrina şi practica modernă,

relevantă pentru dreptul internaţional privat în textul capitolului II. Efectele hotărârilor

judecătoreşti relevă din dreptul judiciar privat, dar studiul acestora în calitate de act jurisdicţionalare la origine doctrina publicistă, care distinge între efectele stricto sensu şi atributele hotărârii.

Drept efect al hotărârii judecătoreşti poate fi considerată doar eficacitatea substanţială, deoarece

este obiectul unei decizii judecătoreşti. Judecătorul modifică situaţia substanţială a păr ţilor, pe

când autoritatea de lucru judecat şi for ţa executorie sunt atributele hotărârii şi nu sunt conferite

printr-o hotărâre dată de către judecător, dar posedă caracter funcţional. For ţa executorie asigur ă

eficacitatea hotărârii, deoarece permite obţinerea executării silite. Autoritatea de lucru judecat

asigur ă imutabilitatea verificării jurisdicţionale, evitând reînceperea procesului dintre aceleaşi

păr ţi privind acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri.

13. Deşi se distinge conţinutul semantic ale celor două noţiuni, delimitarea lor pe plan juridic

nu este nici posibilă, nici necesar ă, autoritatea de lucru judecat sau puterea de lucru judecat fiind

expresii diferite ale aceleiaşi entităţi juridice, ce desemnează for ţa cu care se impune o hotărâre

judecătorească ce rezultă din dezbateri contradictorii, hotărâre care are caracter irevocabil şi a

soluţionat fondul pricinii. Puterea este atributul autorităţii, f ăr ă de care aceasta din urmă nu poate

avea eficienţă. Cu alte cuvinte, puterea presupune autoritatea, iar autoritatea nu este realizată f ăr ă

putere.

14. Aceste efecte trebuie să fie recunoscute în afara ţării de origine unde s-a pronunţat

decizia? Da, r ăspunde f ăr ă ezitare autorul, şi din aceleaşi cauze care conduc statul să permită pe

teritoriul său executarea propriu-zisă a hotărârilor str ăine. Deci, r ămâne de văzut dacă

recunoaşterea astfel admisă nu poate fi supusă unor condiţii şi prin ce mecanism controlul

existenţei acestor condiţii trebuie să se manifeste. Dar ar trebui mai întâi de toate să revenim la

condiţiile de executare propriu-zisă, de unde şi prin analogie, autorul le va stabili pe cele ale

recunoaşterii.



26

15. Un capitol important, III, vizează condiţiile de regularitate internaţională a hotărârilor

judecătoreşti str ăine. O condiţie de regularitate internaţională a hotărârii str ăine este pronunţarea ei

de o instanţă de judecată competentă a statului str ăin, adică desemnată cu respectarea regulilor de

competenţă în dreptul internaţional privat şi a regulilor de competenţă materială şi teritorială

naţională a statului în care s-a pronunţat hotărârea. Totodată, este vorba şi de respectarea regulilorde competenţă exclusivă a statului în care s-a pronunţat hotărârea.

16. Competen ţ a este aptitudinea recunoscut ă de lege unei instan ţ e judecătore şti sau unui

organ de activitate jurisdic ţ ional ă de a judeca o anumit ă pricină.

17. Prin competen ţ a exclusivă se subîn ţ elege faptul că o instan ţă este singura competent ă să

judece un anumit litigiu, pe motiv că obiectul litigiului are cea mai strânsă leg ătur ă cu teritoriul

statului unde este situat ă instan ţ a.

18. Conform art.458 C.P.C. al Republicii Moldova, „în procesele civile cu element deextraneitate, instan ţ ele judecătore şti ale Republicii Moldova aplică legisla ţ ia procedural ă a ţării

dacă nu s-a dispus altfel în mod expres”. Se consacr ă, astfel, regula potrivit căreia, normele

procedurale sunt ale forului (lex processualis fori).

19. Paralelismul între competenţa legislativă şi competenţa jurisdicţională nu este fondat.

Statul, atunci când atribuie instanţelor sale o competenţă exclusivă sau atunci când, din contra, le

retrage orice competenţă, poate, în mod raţional, refuza executarea pe teritoriul său a unei hotărâri

ce se pronunţă asupra unui litigiu în privinţa căruia propriile instanţe ar fi sau exclusiv competente

sau absolut incompetente. Dar, din moment ce instanţa str ăină posedă competenţă internaţională, a

refuza executarea hotărârii sale din unica raţiune că aceasta nu a aplicat legea determinată de

dreptul internaţional privat constituie o exagerare care nu corespunde nici unui interes al statului,

care nu se supune, în plus, intereselor comer ţului internaţional şi care, în sfâr şit, se opune puterii

recunoscute fiecărui stat de a fixa independent şi conform propriilor convingeri normele sale de

drept internaţional privat. Acest pasaj demonstrează cu claritate inconsecvenţa oricărei doctrine

care fondează dreptul internaţional privat pe respectul suveranităţii str ăine, de supraimpunere, într-

un fel, a sistemului său de conflict de lege asupra celui de conflict de jurisdicţii.

20. De asemenea, se propune a interveni în ceea ce priveşte interpretarea şi specificarea

noţiunii de ordine publică internaţională şi a condiţiei reciprocităţii în materie. Clauza de ordine

publică nu a fost până în prezent invocat de instanţele de judecată ca temei de refuz în vederea

executării hotărârilor str ăine pe teritoriul Republicii Moldova, iar lipsa tălmăcirii sensului acestei

noţiuni permite interpretarea abuzivă şi poate duce la încălcarea principiului echităţii şi legalităţii.

21. Ordinea publică de drept intern intervine în cazurile când s-a încălcat o normă

imperativă din legislaţia internă a statului, iar ordinea publică de drept interna ţ ional privat

constituie un obstacol la aplicarea acelor legi str ăine care ar contrazice reglementările considerate



27

ca fundamentale în orânduirea unui stat. Autorul propune şi o clasificare a ordinii publice în ordine

publică de fond şi procedurală.

22. Conformitatea hotărârii cu ordinea publică. Aceasta este lozinca conform căreia autorul

plasează exigenţa – instituită în Republica Moldova în condiţie independentă – respectului

drepturilor la apărare. El face să cadă sub lovitura ordinii publice, pe de o parte, hotărâreanemotivată şi, pe de altă parte, cea care se va opune autorităţii lucrului judecat printr-o hotărâre –

anterioar ă sau posterioar ă, puţin contează – intervenită în ţara de exequatur. Ordinea publică

exclude, de asemenea, hotărârile str ăine care, în materie de statut personal, n-au aplicat legea

naţională.

23. Este de remarcat că acest sistem, care interpretează exigenţele pozitive ale dreptului

moldovenesc, nu se preocupă:

a)

nici de conformitatea deciziei str ăine vis-a-vis de regulile de competenţă internă rationemateriae ale tribunalului str ăin;

b) nici de aprecierea cu privire la fondul probei;

c) nici, în sfâr şit şi mai ales, de legea aplicată în fond.

24. Finalitatea urmărită de sistemul judiciar este executarea hotărârilor judecătoreşti str ăine, dar

pe parcursul lucr ării a fost menţionată, explicată, desf ăşurată şi instituţia recunoaşterii, noţiunea fiind

strâns legată de noţiunea executării, aceasta mai întâi de toate fiind dedus din denumirea convenţiilor,

tratatelor bilaterale încheiate şi caracterizate în teză.

25. În teză regăsim condiţiile recunoaşterii hotărârilor str ăine. Ele sunt afirmate de către autor

în lumina legii noastre şi prin analogie cu condiţiile cerute pentru executare. Astfel, fiind exclusă

prin ipoteză exigenţa cu privire la caracterul executoriu, trebuie, totuşi, pentru ca hotărârea str ăină

să poată fi recunoscută, ca ea să treacă în autoritatea lucrului judecat sau în unele cazuri să fie cel

puţin irevocabilă. Existenţa condiţiilor de validitate poate fi controlată, chiar din oficiu, de către

orice autoritate în faţa căreia se prevalează o astfel de hotărâre.

26. Autorul a întreprins încercarea de a defini termenul „recunoaşterea hotărârilor

judecătoreşti str ăine”, care este tratat diferit în doctrină: recunoa şterea este admiterea în urma

unui control, care presupune regularitate, a efectelor şi atributelor hot ărârilor judecătore şti

str ăine, f ăr ă a fi învestite cu for ţă executorie.

27. Recunoaşterea se clasifică în: voluntar ă, extrajudiciar ă şi judiciar ă. Recunoaşterea unei

hotărâri str ăine este operantă pe deplin drept, pe când executarea, după cum s-a constatat, trebuie

autorizată in casu în statul solicitat, adică statul în care se cere executarea, deoarece ea cuprinde

acte de o anumită gravitate asupra patrimoniului debitorului şi de aceea comportă măsuri de verificare

mai severe.



28

28. Definindu-se noţiunea de executare şi analizându-se procedura exequatur-ului care

terminologic sunt asemănătoare şi au acelaşi scop, s-a evidenţiat că obiectul exequatur-ului constă

în acordarea for ţei executorii unei hotărâri str ăine pe teritoriul unui stat, for ţa executorie fiind unul

dintre atributele hotărârii str ăine.

29. Executarea unei hotărâri judecătoreşti str ăine constă, de fapt, în realizarea satisfac ţ ieireclamantului care a declan şat ac ţ iunea de solu ţ ionare a litigiului, ca urmare a faptului că nu s-a

ajuns la o rezolvare pe cale amiabil ă , institu ţ ia execut ării având ca finalitate şi scop asigurarea şi

revendicarea drepturilor păr ţ ii lezate, prin intermediul principiului echit ăţ ii asigurându-se

executarea hot ărârilor str ăine.

30. Analizând pe parcursul lucr ării dreptul uniform aplicabil, convenţiile internaţionale ale

căror rol este indiscutabil şi premisele care au determinat organismele internaţionale să adopte

aceste convenţii, am subliniat importanţa unificări regulilor de drept internaţional privat, ainfluenţei Comunităţii Europene asupra dreptului statelor-membre şi a rolului dreptului

internaţional privat în sistemul de drept al fiecărui stat.

În plan practico-aplicativ, analizând starea reală de lucruri din Republica Moldova la

capitolul recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti str ăine, care serveşte drept scop

suprem de realizare a investigaţiei noastre prin intermediul cercetărilor teoretico-ştiinţifice, am

ajuns la următoarele concluzii.

1. Din punctul de vedere al cercetării întreprinse de către autor, ne interesează cererile de

recunoaştere şi cererile privind încuviinţarea executării silite a hotărârilor judecătoreşti str ăine de

competenţa cur ţilor de apel de drept comun.

Dacă analizăm numărul de cereri privind recunoaşterea f ăr ă o procedur ă ulterioar ă, atunci

pe parcursul anilor 2000-2005 au fost examinate 55 de dosare, 41 în 2000-2004 şi 14 în anul

2005. Dacă până în 2005 cele mai multe cereri erau din Federa ţia Rusă şi România, acum

observăm o diversificare a ariei geografice, tot mai des fiind solicitaţi de către ţări cu care nu

avem tratate de asistenţă juridică şi în privinţa cărora ar trebui să se utilizeze principiul

reciprocităţii.

Dacă vorbim despre fondul cererilor, pe primul loc este perceperea pagubei, perceperea

pensiei alimentare pentru copii şi părinţi şi lipsirea de drepturile părinteşti, repararea

prejudiciului cauzat în urma infracţiunii, recunoaşterea hotărârilor prin care a fost desf ăcută

căsătoria etc.

2. În ce priveşte executarea hotărârilor judecătoreşti, deosebim două momente: hotărârile

judecătoreşti pronunţate în Republica Moldova, susceptibile de executare în str ăinătate şi

hotărârile judecătoreşti pronunţate în str ăinătate, susceptibile de executare în Republica

Moldova.



29

În primul caz, în 2000-2005 au fost înregistrate 86 de cereri, majoritatea cu caracter

economic, doar 18 fiind înaintate de către persoane fizice; 6 în 2005.

Situaţia este diferită în cel de-al doilea caz. Ministerul Justiţiei a înregistrat peste 400 de

dosare, dintre care în 2005 - 72. Ţările emitente sunt: Federaţia Rusă, Ucraina. România,

Belorusia, Kazahstan. Observăm că doar statele cu care Republica Moldova are tratat de asistenţă juridică reciprocă sunt catalogate. Apare întrebarea, celelalte hotărâri nu se execută pe teritoriul

Republicii Moldocva, adică executarea este refuzată sau nici nu se adresează cereri? R ăspunsul

poate reieşi din principiul reciprocităţii interpretat restrictiv şi condiţionarea cu existenţa tratatului

de asistenţă juridică reciprocă.

3. Printre cele mai reuşite progrese ale cadrului normativ intern al reglementării executării

hotărârilor judecătoreşti str ăine pe teritoriul Republicii Moldova îl constituie Codul de procedur ă

civilă adoptat la 30 mai 2003, prin intermediul căruia a fost conformată legislaţia internă prevederilorconvenţiilor internaţionale şi care corespunde practicii internaţionale în domeniul recunoaşterii şi

executării hotărârilor judecătoreşti str ăine.

4. Totuşi, regimul juridic trasat de legislaţia Republicii Moldova nu este unul perfect, nici

chiar unul complet. Codul de procedur ă civilă al Republicii Moldova, cu părere de r ău,

dispoziţional nu face distincţii privind momentele cererii, cuprinsul cererii, condiţiile cerute,

procedura de examinare a cererii, temeiurile de refuz, dimpotrivă, induce în eroare în ceea ce

priveşte instituţia executării silite şi recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti str ăine.

5. Din dispoziţiile C.P.C. al Republicii Moldova, la prima vedere, ar fi posibil să se creadă că

aceste două noţiuni sunt sinonime. Confuzia este demonstrată şi prin faptul că art.468 C.P.C.

intitulat „Cererea de recunoaştere a hotărârii judecătoreşti str ăine” relevă, de fapt, despre punerea

în executare a acesteia. Propunem să fie modificat titlul art.468 C.P.C. în „Cererea de încuviinţare

a executării silite a hotărârii judecătoreşti str ăine”.

6. În plan teoretic am constatat că recunoaşterea hotărârilor str ăine poate fi solicitată printr-o

cerere formulată pe cale principală sau incidentă. Recunoaşterea hotărârii pe cale incidentă se

solicită prin mecanismul invocării excepţiei autorităţii lucrului judecat. Motivarea unei astfel de

excepţii rezidă în învederarea atât a existenţei unei hotărâri judecătoreşti str ăine, cât şi în

îndeplinirea condiţiilor de regularitate instituite expres de legiuitorul naţional. Propunem

completarea textului C.P.C. al Republicii Moldova prin introducerea unui nou articol cu următorul

conţinut: „Cererea de recunoa ştere se rezolvă pe cale principal ă de Curtea de Apel de drept

comun de la domiciliul sau sediul celui care a refuzat recunoa şterea hot ărârii str ăine.

Cererea de recunoa ştere se rezolvă pe cale incident ă de către instan ţ a sesizat ă cu un proces

având un alt obiect, în cadrul căruia se ridică excep ţ ia autorit ăţ ii de lucru judecat, întemeiat ă pe

hot ărârea str ăină”.



30

7. Dispoziţiile art.469, alin.(4) au devenit caduce, în condiţiile în care Republica Moldova a

aderat la Convenţia de la Haga cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale

str ăine încheiată la 5 octombrie 1961.

8. La articolul 471 C.P.C. „Refuzul de a încuviinţa executarea silită a hotărârii judecătoreşti

str ăine” propunem excluderea lit.c), deoarece normele de competenţă jurisdicţională exclusivă ainstanţelor de judecată din Republica Moldova constituie o componentă a ordinii publice de drept

internaţional privat, impediment al recunoaşterii şi executării hotărârii judecătoreşti str ăine.

9. La articolul 471, lit.e) C.P.C. propunem următorul cuprins: „hotărârea încalcă ordinea

publică de drept internaţional privat”.

10. În lumina ader ării Republicii Moldova la 19 iunie 2006 la Convenţia (Convenţia

Apostile) cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale str ăine, încheiată la 5

octombrie 1961, consider ăm necesar ă redactarea art.466 C.P.C. al Republicii Moldova. Această Convenţie Apostile are o întindere foarte mare, marcând o nouă etapă istorică şi subliniind

importanţa practică mondială a convenţiilor de la Haga. Circa 90 de state sunt semnatare ale

Convenţiei Apostile.

11. Lacuna major ă a acestui mecanism este neaderarea, până în prezent, la unele acte de

drept internaţional privat uniform care guvernează domeniul recunoaşterii şi executării

hotărârilor judiciare str ăine. În primul rând, această afirmaţie se refer ă la Convenţia privind

recunoaşterea şi executarea hotărârilor str ăine în materie civilă şi comercială, încheiată sub

auspiciile Conferinţei asupra Dreptului Internaţional Privat de la Haga la 1 februarie 1971, precum

şi Protocolul (nr.XVII) adiţional, dar şi la Convenţia privind recunoaşterea şi executarea deciziilor

în materia obligaţiilor de întreţinere în privinţa copiilor din 15 aprilie 1958; Convenţia privind

recunoaşterea şi executarea deciziilor privind obligaţiile alimentare din 2 octombrie 1973;

Convenţia privind competenţa, legea aplicabilă, recunoaşterea, executarea, cooperarea în materie

de responsabilitate părintească şi măsuri de protecţie a copiilor din 19 octombrie 1996 şi altele.

12. Autorul a relevat faptul că o parte dintre cereri privind recunoaşterea şi executarea

hotărârilor str ăine sunt din ţările Uniunii Europene, de exemplu: Germania, Portugalia, Belgia,

Italia. Prin urmare, este necesar un cadru juridic adecvat în relaţiile Republicii Moldova cu

Uniunea Europeană. Bazându-ne anume pe acest considerent, nu ultimul loc ocupă în teză studiul

şi analiza reglementărilor europene.

13. Propunem un concept de Lege privind competen ţ a de jurisdic ţ ie, recunoa şterea şi

executarea în Republica Moldova a hot ărârilor în materie civil ă şi comercial ă pronun ţ ate în

statele-membre ale Uniunii Europene prin care să se stabilească o concordanţă între legislaţia

moldovenească şi legislaţia europeană privind competenţa jurisdicţională, recunoaşterea şi

executarea hotărârilor judecătoreşti în cauzele civile şi comerciale pronunţate în statele-membre



31

ale Uniunii Europene. Textul legii va cuprinde reguli privind competen ţa de soluţionare a litigiilor

născute dintr-un raport de drept internaţional privat în materie civilă şi comercială, precum şi

norme privind recunoaşterea şi executarea hotărârilor pronunţate în statele-membre ale Uniunii

Europene. Prin raport de drept interna ţ ional privat se în ţ elege raportul juridic de drept privat cu

element de extraneitate, în care elementul de extraneitate apar ţ ine oricăruia dintre statele-membreale Uniunii Europene.

Prin hot ărâre pronun ţ at ă într-un stat-membru se va în ţ elege orice act de jurisdic ţ ie

pronun ţ at de o instan ţă dintr-un stat-membru, indiferent de denumirea acestui act, inclusiv un

decret, ordin, decizie sau mandat de executare, precum şi actul prin care se vor stabili de către

grefier cheltuielile de judecat ă.

Legea nu se va aplica în cazul litigiilor şi al hotărârilor pronunţate în statele-membre privind:

a) capacitatea juridică a persoanei fizice; b) succesiunile;

c) asigur ările sociale;

d) arbitrajul;

e) reorganizarea, lichidarea sau alte măsuri similare, pronunţate în cadrul procedurilor de

insolvenţă.

Instanţele judecătoreşti din Republica Moldova vor fi competente să soluţioneze litigiile

dintre o parte moldovenească şi o parte str ăină sau numai dintre str ăini, persoane fizice sau

persoane juridice, dacă pârâtul sau cel puţin unul dintre pârâţi îşi are domiciliul, reşedinţa sau

fondul de comer ţ în Republica Moldova. Persoana cu domiciliul sau, după caz, sediul în Republica

Moldova sau într-un stat-membru al Uniunii Europene, poate fi chemată în judecată în faţa

instanţelor din alt stat-membru, respectiv în faţa instanţelor moldoveneşti, după cum urmează:

a) în materie contractuală, la instanţa statului pe al cărui teritoriu se află locul de executare;

b) în materia obligaţiei de întreţinere, la instanţa statului pe al cărui teritoriu se află

domiciliul sau reşedinţa creditorului, dacă cererea este formulată pe cale principală. În cazul în

care cererea privind pensia de întreţinere este formulată pe cale incidentă, este competentă instanţa

care, potrivit legii, este chemată să soluţioneze cererea principală;

c) în cazul acţiunii civile în despăgubiri sau în restituire de bunuri ca urmare a săvâr şirii unei

infracţiuni, la instanţa învestită cu soluţionarea acţiunii penale, dacă acea instanţă este competentă,

conform legislaţiei naţionale, să soluţioneze acţiunea civilă;

d) în cazul litigiilor rezultate în urma funcţionării unei sucursale, agenţii sau a unei alte

unităţi, în faţa instanţelor de la locul unde se află sucursala, agenţia sau unitatea în cauză.



32

Competenţa în materie de asigur ări se stabileşte astfel, - asigur ătorul având sediul pe

teritoriul Republicii Moldova sau al unui stat-membru poate fi chemat în judecată după cum

urmează:

a) în faţa instanţei statului pe al cărei teritoriu îşi are sediul;

b) în faţa instanţei din Republica Moldova, ori, după caz, a statului-membru pe al căruiteritoriu îşi are domiciliul sau, după caz, sediul deţinătorul poliţei de asigurare, asiguratul sau

beneficiarul asigur ării;

c) dacă este coasigur ător, în faţa instanţei din Republica Moldova ori din statul-membru la

care este introdusă acţiunea împotriva asigur ătorului principal.

În cazul în care asigur ătorul nu are sediul pe teritoriul Republicii Moldova sau al unui stat-

membru, însă deţine o sucursală, agenţie sau o altă unitate pe acest teritoriu, se consider ă ca având

sediul în Republica Moldova sau, după caz, în acel stat-membru, în cazul litigiilor rezultate înurma funcţionării acelei sucursale, agenţii sau unităţi.

În materia contractelor încheiate de o persoană în calitate de consumator, când un

consumator încheie un contract cu o parte care nu îşi are domiciliul sau sediul pe teritoriul unui

stat-membru sau al Republicii Moldova, însă deţine o sucursală, agenţie sau altă întreprindere pe

teritoriul unuia dintre statele-membre sau al Republicii Moldova , se consider ă, în cazul litigiilor

rezultate din funcţionarea sucursalei, agenţiei sau întreprinderii, că partea în cauză îşi are

domiciliul sau sediul pe teritoriul statului respectiv.

Un angajator nu poate introduce acţiuni decât la instanţele de pe teritoriul Republicii

Moldova sau ale statului-membru în care angajatul îşi are domiciliul.

Soluţionarea acţiunilor reale imobiliare este exclusiv de competenţa instanţelor statului pe al

căror teritoriu este situat imobilul.

Litigiile privind constituirea şi încetarea societăţilor comerciale şi a altor persoane juridice,

cele privind modificarea actului constitutiv şi/sau statutului, precum şi cele vizând valabilitatea

deciziilor organelor acestora, sunt de competenţa instanţei statului pe al cărui teritoriu se află

sediul persoanei juridice. Pentru determinarea sediului, instanţa va aplica normele sale de drept

internaţional privat.

Acţiunile care au ca obiect valabilitatea înscrierilor în registre publice sunt de competenţa

instanţelor statului pe al cărui teritoriu se păstrează registrele.

Textul legii va stabili, de asemenea, procedura de recunoaştere a hotărârilor pronunţate în

statele-membre. În caz de litigiu, orice persoană interesată poate solicita instanţei din Republica

Moldova, pe cale principală, recunoaşterea unei hotărâri pronunţate într-un stat-membru; cererea

de recunoaştere se va introduce la Curtea de Apel în circumscripţia căreia îşi are domiciliul sau

sediul partea împotriva căreia se solicită recunoaşterea.



33

Prevederile cuprinse în lege nu vor aduce atingere aplicării dispoziţiilor care reglementează

competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în domenii specifice conţinute de instrumentele

comunitare sau de legislaţiile naţionale armonizate potrivit acestor instrumente. De asemenea,

legea nu va aduce atingere convenţiilor la care Republica Moldova este parte şi care reglementează

competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în domenii speciale.14. Recomandăm evidenţa cererilor referitoare la recunoaşterea şi executarea hotărârilor

judecătoreşti str ăine adoptate atât pe teritoriul statelor-parte la tratatele şi convenţiile

internaţionale ratificate de către Republica Moldova cât şi a cererilor având un alt stat emitent prin

intermediul unui registru ţinut de către Ministerul Justiţiei.

15. În final necesit[ să remarcăm că întregul conţinut al acestei lucr ări desf ăşoar ă cadrul

executării hotărârilor judecătoreşti str ăine, care a că pătat o dezvoltare şi o importanţă

incontestabilă la nivel internaţional. Deşi legislativele statelor reglementează divers instituţiaexecutării hotărârilor str ăine, interpretează şi aplică diferit convenţiile internaţionale, se remarcă,

totuşi, o atitudine pro-executare a hotărârilor str ăine, ceea ce demonstrează o cooperare, solidaritate

şi reciprocitate între statele lumii.

Din perspectiva impactului şi consecinţelor sale, armonizarea pe care o presupune,

cooperarea juridică şi judiciar ă internaţională are un rol important în crearea unui sistem juridic

modern, corespunzător unui stat de drept, democratic, care serveşte o societate vie şi diversă.

Republica Moldova trebuie să fie pe deplin conştientă de aceste interese şi de avantajele existente,

mai ales, de cele care pot fi create prin rigoare şi coerenţă, acţionând în consecinţă în primul rând

în vederea realizării unuia dintre interesele fundamentale ale societăţii Republicii Moldova -

integrarea europeană. Această armonizare consecventă a legislaţiei naţionale constituie o prioritate

pentru Republica Moldova şi, desigur, este considerată un pas important în condiţiile tendinţei ţării

noastre de integrare în Uniunea Europeană.



34

LISTA PUBLICAŢIILOR LA TEMA TEZEI

Monografii, manuale

1. Gh.Avornic, V.Cojocaru. Adop ţ ia na ţ ional ă şi interna ţ ional ă sub auspiciile principiilor Statuluide Drept.- Chişinău: Editura Reclama, 2005. -350 p., 22 c.a.

2. L.Antohi, S.Baieş, A.Băieşu, V.Cojocaru etc. Comentariul Codului Civil al Republicii Moldova. Volumul II.- Chişinău: Editura ARC, ed. 1, 2006. -1356 p., 1,62 c.a.

3. V.Cojocaru. Recunoa şterea şi executarea hot ărârilor judecătore şti str ăine în materie civil ă în Republica Moldova. -Chişinău: CEP USM, 2007. -279 p., 23,3 c.a.

Comunicări la conferinţe ştiinţifice internaţionale

1. V.Cojocaru. Забеспечення юридичноi допомоги в арб iтражному процесi, Materialeleconferinţei internaţionale ştiinţifico-practice „Мiжнародне економiчне спiвробiтництво УКРАIHИ”, 18 noiembrie 2004.-Kiev, p.110-114, 0,4 c.a.

2. V.Cojocaru. Зарождение идеи международного частного права и его состнавной части международного гражданского процесса. Общероссийская научно практическая конференция „Правовые проблемы экономической и судебной реформы в России”, 20-21декабря 2004//Научные труды. Tом 2. - Москва: Ed. „Юрист”, p.166-169, 0,4 c.a.

3. V.Cojocaru. Цели и критерии качества высшего образования. Ucraina, Harikov, 26-27 mai2005. Materialele Conferinţei Internaţionale „Problemele actuale ale sistemului învăţământului

juridic superior”//«Юрист Украины». -P.36-38, 0,32 c.a.

4. V.Cojocaru. Legea aplicabil ă protec ţ iei minorilor. Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale

„Probleme actuale ale ştiinţelor socioumanistice în condiţiile integr ării europene”. - Chişinău: Ed.Tipografia centrală, 2006, p.582-584, 0,15 c.a.

5. V.Cojocaru. Competen ţ a jurisdic ţ ional ă în litigiile privind persoanele juridice str ăine.Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Probleme actuale ale ştiinţelor socioumanisticeîn condiţiile integr ării europene”. -Chişinău: Ed. Tipografia centrală, p.522-523, 0,12 c.a.

6. V.Cojocaru. La réforme du droit international privé dans la République de Moldova.Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Procesul de codificare în ţările Europei de Sud-Est”. -Bălţi, 21 octombrie 2005, 0,1 c.a.

7. V.Cojocaru. Ac ţ iunea în exequatur proprie hot ărârilor judecătore şti str ăine. MaterialeleConferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Învăţământul superior şi cercetarea - piloni ai societăţii

bazate pe cunoaştere”. -Chişinău, 28 septembrie 2006: CEP USM, p.305-307, 0,1 c.a.

8. V. Cojocaru, Evolu ţ ia dreptului procesual interna ţ ional ca un institut al dreptului interna ţ ional privat, Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Învăţământul superior şi cercetarea- piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere”, Chişinău, 28 septembrie 2006, CEP USM, p.307-309, 0,1c.a.

9. V.Cojocaru. Le nouveau système de la reconnaissance et de l’exécution des

jugements étrangers en République de Moldova.-Canada.-Quèbec. Universitatea Laval, 29noiembrie 2005. Conferinţa «La République de Moldova: entre la Russie et l’Europe»,http://www.iqhei.ulaval.ca/default.asp?Groupe=1&Niveau=8&Page=0



35

10. V.Cojocaru. L’internationalisation, l’européanisation et la globalisation du droit. Effets etinterptrétations. Programa Universităţii Europene. Universitatea Babeş-Bolyai.-Cluj-Napoca.-România, 3-13 septembrie 2006//Revista ARCHES. -T.6. -Cluj-Napoca: Ed. IDEA Design&Print,0,75 c.a.

Articole ştiinţifice

1. V.Cojocaru. Normele de aplicare imediat ă în dreptul interna ţ ional priva // Buletinul AsociaţieiTinerilor Jurişti. - Chişinău. -1999. -Nr.5(18). -P.70-76, 0,35 c.a.

2. V.Cojocaru. Excep ţ ia de ordine publică în textele codificate de drept interna ţ ional privat//Revista Naţională de Drept. -2001. -Nr.2. -P.25-27, 0,35 c.a.

3. V.Cojocaru. Legea aplicabil ă filia ţ iei copilului din afara că sătoriei// Revista Naţională de Drept.-2001. -Nr.4. -P.13-16, 0,55 c.a.

4. V.Cojocaru. Rolul organiza ţ iilor într-un sistem interna ţ ional modern// Revista Naţională de

Drept. -2001. -Nr.6. -P.20-22, 0,4 c.a.5. V.Cojocaru. Impactul ONU asupra sistemului interna ţ ional// Revista Naţională de Drept. -2001.-Nr.7. -P.26-28, 0,4 c.a.

6. V.Cojocaru. Determinarea competen ţ ei jurisdic ţ ionale în dreptul interna ţ ional privat// Revista Naţională de Drept. -2001. -Nr.8. -P.33-36, 0,5 c.a.

7. V.Cojocaru. Caracterele generale ale adop ţ iei în dreptul interna ţ ional privat. Analele Ştiinţificeale Universităţii de Stat din Moldova. Seria “Ştiinţe socioumanistice“. Volumul II.- Chişinău:Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2001, p.524-527, 2,1 c.a.

8. V.Cojocaru. Conven ţ ia asupra protec ţ iei copiilor şi cooper ării în materia adop ţ ieiinterna ţ ionale (29 mai 1993, aspecte practice). Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat dinMoldova. Seria “Ştiinţe socioumanistice“. Volumul II. - Chişinău: Centrul Editorial-Poligrafic alUSM, 2001, p.527-532, 2 c.a.

9. V.Cojocaru. Regimul juridic al bunurilor în dreptul interna ţ ional privat al Republicii Moldova. Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria “Ştiinţe socioumanistice“. VolumulII. - Chişinău: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2004, p.78-84, 1,9 c.a.

10. V.Cojocaru. Efectele adop ţ iei interna ţ ionale. Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din

Moldova. Seria “Ştiinţe socioumanistice“. Volumul II. - Chişinău: Centrul Editorial-Poligrafic alUSM, 2004, p.85-89, 1,3 c.a.

11. V.Cojocaru. Conflictul de legi (articol de sintez ă ). Analele Ştiinţifice ale Universităţii deStat din Moldova. Seria “Ştiinţe socioumanistice“. Volumul II. - Chişinău: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2005, p.92-96, 1,57 c.a.

12. V.Cojocaru. Note asupra procedurii recunoa şterii mă surilor provizorii şi conservatoare îndreptul interna ţ ional privat. Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria “Ştiinţesocioumanistice“. Volumul II. - Chişinău: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2005, p.96-111,0,36 c.a.

13. V.Cojocaru, V.Babăr ă. Determinarea competen ţ ei în dreptul interna ţ ional privat //Revista Naţională de Drept. -2006. -Nr.2. -P.30-33, 0, 41 c.a.



36

14. V.Cojocaru. Le nouveau système de la reconnaissance et de l’exécution des

jugements étrangers en République de Moldova. Cahier des etudes doctorale.-Montpellier,2006, p.205-240, 2,13 c.a.

15. V.Cojocaru. Asigurarea asistentei judiciare în cadrul procesului arbitral: aspect comparativ.

Analele Ştiinţifice ale Academiei MAI al Republicii Moldova. -2005. -Nr.5, 0,26 c.a.

16. V.Cojocaru. Recunoa şterea şi executarea hot ărârilor judecătore şti str ăine în Italia, potrivitdispozi ţ iilor Legii nr.218 din 31 mai 1995. Reforma sistemului italian de drept interna ţ ional

privat, titlul I „Edificarea hot ărârilor si actelor str ăine”. Analele Ştiinţifice ale Academiei MAI alRepublicii Moldova. -2005. -Nr.5, 0,27 c.a.

17. V.Cojocaru. No ţ iunea, efectele şi constatarea recunoa şterii. Analele Ştiinţifice aleUniversităţii de Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe socioumanistice“. Volumul II. - Chişinău: CentrulEditorial-Poligrafic al USM, 2005, p.92-96, 0,7 c.a.

18. V.Cojocaru. Criteriile ordinare de control al competen ţ ei deciziilor str ăine în provinciaQuèbec. Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe socioumanistice“,Volumul II. - Chişinău: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2005, p.176-180, 0, 39 c.a.

19. V.Cojocaru. L’exequatur des décisions judiciaires étrangères// Revista moldovenească de drept internaţional şi relaţii internaţionale. -2006. -Nr.1-2. -P.32-37, 0,53 c.a.

20. V.Cojocaru. Оговорка о публичном порядке в международном частном праве. Седьмая общероссийская научно-практическая конференция „Актуальные проблемы правового обеспечения приоритетных национальных проектов”, 8-9 декабря 2007, Москва//Научные труды.-Ed. „Юрист” (sub tipar).

Lucrări metodice:

1. V.Cojocaru, V.Babăr ă. Program curricular la disciplina Drept interna ţ ional privat. - Chişinău:Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2006. -30 p., 0, 69 c.a.

2. V.Cojocaru. Recomand ări metodice pentru elaborarea tezei de licen ţă la disciplina Dreptinterna ţ ional privat. - Chişinău: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2006. -15 p., 1,2 c.a.



37

ADNOTARE

la teza de doctor habilitat în drept „Aspectele teoretico-practice privind procedura

recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti străine în dreptul internaţional privat”,

realizată de Violeta Cojocaru, doctor în drept

Specialitatea 12.00.03: Drept privat (cu specificarea: civil, familial, procesual civil, notarial, al

afacerilor, informaţional, internaţional privat, dreptul muncii, dreptul protecţiei sociale)

Transformările calitative din dreptul internaţional privat, în ultimele decenii, strâns legate de

dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale, ale tuturor raporturilor cu un element str ăin, au

impus reorientări în doctrină şi practică. Noile schimbări de concepţii, reflectate în practica

judiciar ă şi în perfecţionarea continuă a cadrului legislativ, au determinat firesc, preocupări şi în

cercetarea procedurii recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti str ăine de cătrelegislatorul din Republica Moldova. Prezenta cercetare este o încercare de a face o analiză

ştiinţifică complexă a fenomenului atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic.

Având în vedere actualitatea temei, complexitatea şi caracterul multilateral al investigaţiei în cauză,

drept scop s-a propus cercetarea complexă şi de constatare a legislaţiei statelor în domeniul recunoaşterii şi

executării hotărârilor judecătoreşti str ăine, a procedeelor de implementare a convenţiilor internaţionale, a

mecanismelor şi instrumentelor juridice naţionale, care urmează a fi aplicate pentru a proteja drepturile şi

obligaţiile participanţilor la circuitul internaţional.În funcţie de finalitatea urmărită, situaţiile în care pot fi valorificate hotărârile str ăine sunt

multiple. Pentru executare, apreciată ca fiind efectul cel mai important şi mai complex, în legislaţia

noastr ă a fost instituită o procedur ă specială, cunoscută sub numele de exequatur. Dar când se invocă

într-o ţar ă o hotărâre str ăină urmărindu-se valorificarea unei situaţii juridice sau a unui drept dobândit

prin respectiva hotărâre, nu întotdeauna se pune problema executării. Uneori hotărârile str ăine sunt

nesusceptibile de executare, de exemplu hotărârile judecătoreşti nepatrimoniale, iar numărul acestora a

crescut considerabil, mai ales în domeniul relaţiilor de familie. Indiferent de natura şi obiectul hotărârii, pentru a produce efecte pe teritoriul altui stat, este nevoie de recunoaştere.

Interesul pentru delimitarea chestiunii de recunoaştere de executare a crescut cu rapiditate în

ultimele decenii şi aceasta se reflectă în legile de drept internaţional privat, în codurile de procedur ă

civilă mai noi, în convenţiile internaţionale, în practica judiciar ă şi în doctrină. Deşi nu este o inovaţie

pe plan internaţional, reglementarea instituţiei recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti

str ăine în legislaţia Republicii Moldova prezintă elemente de noutate. Prezenta lucrare vine să

completeze, în parte, acest gol, aportul nostru în acest sens rezultând în caracterul novator prin

delimitarea şi clasificarea clar ă şi r ăspicată a termenilor şi noţiunilor utilizate în text. Astfel, deja din

structura lucr ării şi denumirea capitolelor sunt evidente aspectele ce se propun spre examinare. Aceasta



38

ne ajută să evităm amalgamarea perceptelor şi manifestărilor cu care operează unii cercetători în

descrierea instituţiei recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti str ăine. În cadrul fiecărui

capitol, care are ca obiect de cercetare o problemă strict definită, urmând aceeaşi metodă, am purces la

o ordonată descriere a tuturor aspectelor juridice relevante pentru tema supusă investigaţiei.

În contextul analizei succinte a bazei metodologice şi teoretico-ştiinţifice, menţionăm că toateaceste metode au fost utilizate ca un aparat metodologic complex, cuprinzând cele mai noi procedee şi

tehnici de cercetare.

Argumentele invocate şi concluziile la care am ajuns efectuând această analiză complexă se

bazează, în primul rând, pe reglementările juridice naţionale şi internaţionale, precum şi tezele

savanţilor jurişti. Urmând principiul general potrivit căruia practica este unicul criteriu de verificare a

oricărei ipoteze şi teorii, concluziile teoretico-ştiinţifice formulate în baza rezultatelor investigaţiei au

drept suport şi experienţa oferită de practica naţională şi internaţională, că pătând astfel dimensiuni noicare, sper ăm, vor fi utile în procesul de studiere a instituţiei recunoaşterii şi executării hotărârilor

judecătoreşti str ăine.

Cuvintele-cheie ale tezei: drept internaţional privat; proces civil internaţional; conflict de

legi; conflict de jurisdicţii; hotărâre str ăină; originea hotărârii str ăine, obiectul şi natura hotărârii

str ăine; măsurile provizorii şi conservatoare în dreptul internaţional privat; recunoaşterea

hotărârilor judecătoreşti str ăine; eficacitatea substanţială; executarea silită a hotărârii judecătoreşti

str ăine; efectele şi atributele hotărârii judecătoreşti str ăine; efectul de fapt; puterea probantă

intrinsecă şi extrinsecă; autoritatea de lucru judecat; for ţa executorie; prescripţia extinctivă ca

problemă de fond şi procedur ă; legea aplicabilă prescripţiei extinctive; condiţiile regularităţii

internaţionale; criteriile de control; competenţa jurisdicţională; competenţa exclusivă; prorogarea

convenţională de competenţă; caracterul irevocabil şi executoriu al hotărârii judecătoreşti str ăine;

ordine publică de fond şi procedurală; condiţia reciprocităţii; frauda de lege; litispendenţă;

conexitate; recunoaştere voluntar ă; recunoaştere extrajudiciar ă; recunoaştere judiciar ă; acţiune în

exequatur; condiţiile şi procedura obţinerii exequatur-ului; temeiurile de refuz în vederea

recunoaşterii şi executării hotărârii judecătoreşti str ăine,



39

АННОТАЦИЯ

К докторской диссертации "Теоретические и практические аспекты процедуры

признания и исполнения иностранных судебных решений в международном частном

праве " - Виолета Кожокару, доктор права Специальность 12.00.03: Частное право (специализация: гражданское право, семейное

право, гражданско-процессуальное, нотариальное, коммерческое, информационное,

международное частное право, трудовое право, право социальной защиты)

Качественные преобразования в международном частном праве, имевшие место в

течение прошлых десятилетий, которые тесно связаны с развитием международных

экономических отношений с иностранным элементом, привели к значительным изменениям ориентации, как доктрины, так и практики. Новые концептуальные изменения, отраженные

в юридической практике и постоянное усовершенствование правовой базы привели к

изменениям, как в признании, так и в исполнении иностранных судебных решений

законодателем Республики Молдова. Данная работа является попыткой выполнить

комплексный научный анализ этого процесса с теоретической и практической точки зрения.

Принимая во внимание особую актуальность данной темы, а также комплексный и

многосторонний характер исследования, было решено осуществить исследование

законодательства других государств в области признания и исполнения иностранных

судебных решений, процедуры их реализации, предусмотренные международными

конвенциями, национальные юридические механизмы и инструменты, используемые для

защиты прав и обязательств участников международных правоотношений.

В зависимости от преследуемой степени полноты, могут возникать различные

ситуации реализации иностранных судебных решений. Для целей исполнения, которое

является наиболее важным и сложным процессом, в нашем законодательстве была

предусмотрена специальная процедура, известная под названием exequatur. Тем не менее,

когда в той или иной стране иностранное судебное решение используется для получения

того или иного юридического статуса или обретения какого-либо права, предусмотренного

в таком решении, проблема исполнения возникает далеко не всегда. Иногда иностранные

судебные решения не могут быть исполнены на месте и примерами таких решений могут

быть иностранные судебные решения по неимущественным делам. Тем не менее, число

таких решений значительно возросло, в особенности в области семейных отношений. Вне

зависимости от природы и субъекта решения, для того, чтобы оно возымело силу на

территории другого государства, оно должно пройти процедуру признания.



40

В течение последних десятилетий интерес к разграничению признания от исполнения

значительно возрос и это сейчас отражается в международном частном праве, в более новых

редакциях процессуальных кодексов, в международных соглашениях, в юридической

теории и практике. Не будучи новостью, на международном уровне, регламентирование

института признания и исполнения иностранных судебных решений является весьма новым элементом для законодательства Республики Молдова.

Эта работа имеет своей целью частично заполнить имеющиеся белые пятна в данном

вопросе, причем наш вклад в этом смысле состоит в инновационной методологии четкого

разграничения и классификации понятий и определений, используемых по тексту работы.

Таким образом, даже сама структура работы и наименования глав дают нам достаточную

информацию о том, какие вопросы предлагаются читателю для рассмотрения. Это помогает

избежать амальгамации восприятий и проявлений, которые в настоящем времени используются некоторыми авторами для описания института признания и исполнения

иностранных судебных решений. Каждая глава рассматривает четко обозначенную

проблему и таким же образом мы представили упорядоченное описание всех юридических

аспектов данной темы.

В кратком анализе методологической и научно-практической базы мы упомянули, что

все эти методы были использованы в качестве комплексного методологического

инструмента, включающего в себя новейшие процедуры и приемы исследований.

Выдвигаемые аргументы и выводы, сделанные в результате комплексного анализа,

основаны в первую очередь на национальных и международных законодательных актах и

работах ученых – юристов. Согласно принципу верховенства практики в исследовании

любых гипотез и теорий, теоретические и научные выводы, сформулированные на основе

полученных результатов, также подтверждаются национальным и международным опытом

и обретают новые значения, которые, как мы надеемся, будут полезны для изучения

института признания и исполнения иностранных судебных решений.

Ключевые слова диссертационной работы: международнoe частноe правo;

международный гражданский процесс; коллизия законов; конфликт юрисдикций;

иностранное решение; происхождение иностранного решения; предмет и природа

иностранного решения; обеспечительные и превентивные меры в международном частном

праве; признание иностранных судебных решений; эффективность судебных решений;

правовые эффекты судебных решений; сила иностранных судебных решений; срок

давности; условия действительности судебных решений; международная подсудность;

исключительная юрисдикция; пророгационные соглашения; подведомственность cудов;



41

окончательность и исполнительность иностранного судебного решения; публичный

порядок; взаимность по вопросу о действии иностранных решений; lis alibi pendens;

признание иностранных судебных решений; признание иностранных судебных решений без

какого-либо дальнейшего производства; exequatur ; принудительное исполнение

иностранного судебного решения; отказ в принудительном исполнении решении иностранного суда.



42

ANNOTATION

on Habilitate Doctor Thesis in Law “Theoretical and practical aspects on the procedure of

recognition and execution of the foreign judgments in Private International Law” by Violeta

Cojocaru, Ph.D. in LawSpecialty 12.00.03: Private Law (majoring in Civil Law, Family Law, Law of Civil Procedure,

Notary Law, Business Law, Informational Law, Private International Law, Labor Law, Law of

Social Protection)

During the last decades the qualitative changes of the private international law are tightly

bound with the development of the international economic relations and of all relations with a

foreign element have brought about reorientations in the doctrine and practice. The new changes ofconceptions reflected in the court practice and in the continuous improvement of the laws naturally

have caused concerns in the research of the procedure of recognition and execution of the foreign

judgments by the legislature of the Republic of Moldova. This research is an attempt to make a

complex scientific analysis of the phenomenon both from the theoretical and practical points of

view.

Taking in account the topical interest of the theme, the complexity and multilateral character

of this research, I have set myself as an object a complex research of stating the legislation of the

states in the field of recognition and execution of the foreign judgments, of the means of

implementation of the international conventions, of the mechanisms and national legal instruments

that are to be applied in order to protect the rights and obligations of the participants in the

international circuit.

As an object purposed, the situations in which the foreign judgments may be estimated are

multiple. For execution considered having the most important and complex effect, a special

procedure known as exequatur was instituted in our legislation. But, when in a country one refers

to the foreign judgment in order to estimate a legal situation or of a right accrued from the

respective judgment, the problem of execution is not always posed. Sometimes, the foreign

judgments cannot be executed, for example non-property judgments, but their number has grown

considerably, especially in the field of family relations. Regardless of the nature and the object of

the judgment, to be valid on the territory of the other state, it must be recognized.

The interest in delimitation of the matter of recognition of execution has grown rapidly

during the last decades and this is reflected in the acts of private international law, in the new

codes of civil procedure, in the international conventions, in the court practice and in the doctrine.

Although, it is not a novelty internationally, the regulation of the institution of recognition and



execution of the foreign judgments is rather new in the laws of the Republic of Moldova. This

research is partly to fill up this gap; our contribution results in the novel character through the

delimitation and clear and unambiguous classification of the terms and notions used in the text.

Thus, already from the structure of the thesis and the names of the chapters we may understand

clearly what aspects are suggested to be examined. This helps us to avoid the amalgamation of the perceptions and manifestations, which some researchers use, describing the institution of

recognition and execution of the foreign judgments. In each chapter, which has research of a

strictly defined problem as its object, using the same method I proceeded to the accurate

description of all relevant legal aspects for the theme to be researched.

In the framework of the brief analysis of the methodological and the theoretical scientific

base, we shout point out that all these methods were used as a methodological totality, comprising

the newest methods and research techniques.The arguments invoked and conclusions that have been made from the complex analysis are

based first of all on the national and international legal regulations as well as on the theses of the

legal scholars. Basing on the general principle, according to which the practice is a unique criteria

of verification of any hypothesis and theory, the theoretical and scientific conclusions formulated

pursuant to the results of the research are supported by the national and international practice, thus

acquiring new dimensions, which I hope will be useful in the process of studying the institution of

recognition and execution of the foreign judgments.

Key-terms of the thesis: international private law; international civil process; conflict of

laws; conflict of jurisdictions; foreign judgment; the origin of the foreign judgment; the object and

the nature of the foreign judgment; provisional and conservative measures in the international

private law; substantial efficiency; compulsory execution of the judgment; factual effect; the

intrinsic and extrinsic aspects of the probative force; executory force; the extinctive limitation as

an substantial or procedural issue; applicable law to the extinctive limitation; conditions of the

international regularity; control criterions; jurisdictional competence; exclusive competence;conventional prorogation of the competence; irrevocable and executorial character of the foreign

judgment; public order: substance and procedure; the condition of the mutuality; law fraud; lis

alibi pendens; voluntary recognition; extrajudicial recognition; judicial recognition; exequatur suit;

obtaining of the exequatur: conditions and procedure; rejection reasons; concerning the recognition

and execution of the foreign judgment.

violeta cojocaru abstract

Documents